6.

SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

Pân¼ a acum s-a studiat mişcarea unui singur corp, presupus punct material,
sub acţiunea unor forţe şi din diferite sisteme de referinţ¼
a. Acesta este cel mai
simplu model …zic construit de om pentru studiul mişc¼ arii mecanice. În plus,
s-a folosit expresia „o forţ¼a acţioneaz¼a asupra unui corp”. În realitate, aceast¼a
sintagm¼ a trebuie înţeleas¼ a ca forma prescurtat¼ a a alteia, anume „un corp
acţioneaz¼ a asupra altui corp cu o forţ¼ a”. De ce s-a omis aceast¼ a precizare?
Nu din neatenţie, ci pentru c¼ a ea introduce un al doilea corp, iar modelul se
l¼
argeşte şi se complic¼
a, deşi nu foarte mult. În acest al doilea caz se poate vorbi
de un sistem format din dou¼ a corpuri. Despre aceasta va … vorba în modelul
de faţ¼
a: despre sisteme de corpuri în interacţiune, atât între ele, cât şi cu alte
corpuri din exteriorul sistemului. Pentru a menţine simplitatea abord¼ arii,
toate corpurile vor … considerate puncte materiale, iar studiul mişc¼ arii în
cadrul acestui nou model, al sistemului de puncte materiale ne apropie cu un
pas de realitate.

De…niţie: Un sistem de puncte materiale este un ansamblu de puncte mate-

riale care interacţioneaz¼a între ele, delimitat spaţial de o frontier¼a real¼a
sau imaginar¼a, care interacţioneaz¼a şi cu corpurile din exterior.

Fig. 6.1

În Fig. 6.1 este ilustrat un sistem de puncte materiale, delimitat de luma

înconjur¼atoare printr-o frontier¼a (imaginar¼ a sau real¼
a). Fiecare din cele N
puncte materiale ale sistemului este numerotat de la 1 la N , pentru a simpli-
…ca referirea la ele. Pe Fig. 6.1 s-au evidenţiat dou¼
a dintre punctele pateriale
ale sistemului, cel cu masa mj şi cel cu masa mk , unde j şi k sunt dou¼ a
numere oarecare, dar diferite între ele, putând lua valori între 1 şi N .

SISTEM DE PUNCTE MATERIALE 155

6.1 Forţe externe şi forţe interne

Interacţiunile dintre punctele materiale ale sistemului desenat în Fig. 6.1 sunt
reprezentate prin linii punctate, observându-se c¼ a …ecare corp interacţioneaz¼
a
cu toate celelalte.

De…niţie: Forţele interne sunt forţele de interacţiune dintre punctele mate-

riale care alc¼atuiesc sistemul.

Pentru perechea de corpuri j şi k s-au reprezentat forţele de interaţiune

!
dintre ele şi acestea sunt F int
jk - forţa cu care corpul j acţioneaz¼a asupra
!int
corpului k, respectiv F kj - forţa cu care corpul k acţioneaz¼
a asupra corpului
j. Pentru a sublinia c¼ a acestea sunt forţe interne, ambele forţe au indicele
superior int. Evident, principiul al III-lea al dinamicii newtoniene a…rm¼ a c¼
a
!int !int
F jk = F kj ; 8 j 6= k; j; k = 1; N : (6.1)
Ce se întâmpl¼ a dac¼a j = k? Este evident c¼ a un punct material nu poate
acţiona asupra lui însuşi. Matematic, aceast¼a a…rmaţie se transcrie astfel
!int !
F jj = 0 ; 8 j = 1; N : (6.2)
Asupra oric¼arui punct material din sistem acţioneaz¼
a, îns¼
a, şi alte corpuri,
a‡ate în exteriorul sistemului.

De…niţie: Forţele externe sunt forţele de interacţiune dintre punctele mate-

riale care alc¼atuiesc sistemul şi corpuri din exteriorul acestuia.

În Fig. 6.1 este reprezentat¼ a rezultanta forţelor externe care acţioneaz¼ a

!
asupra corpului k, forţ¼ a notat¼ a simplu cu F k . Pentru simplitatea scrierii s-a
omis indicele superior ext.
Punctele materiale care alc¼ atuiesc sistemul se mişc¼ a sub acţiunea acestor
dou¼ a tipuri de forţe: externe şi interne. Cum despre mişcarea unui corp sub
acţiunea forţelor cu care se acţioneaz¼ a asupra sa s-a discutat şi la modelul
punctului material, înainte de a studia mişcarea sistemelor de puncte materi-
ale este important¼ a evidenţierea propriet¼ aţilor forţelor interne şi ale efectelor
lor asupra mişc¼arii sistemului în ansamblu. În cele ce urmeaz¼ a vor … enunţate
şi demonstrate trei propriet¼ aţi de…nitorii ale forţelor interne ale unui sistem
de puncte materiale.

Proprietatea 1: Rezultanta forţelor interne este nul¼a

!int !
F = 0 : (6.3)

156 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

Demonstraţie: Am v¼ azut mai sus c¼ a pentru orice pereche de puncte ma-
teriale din sistem, rezultanta forţelor interne de interacţiune este nul¼
a.
Intuitiv, dac¼a se sumeaz¼ a toate perechile de forţe interne, rezultanta
trebuie s¼a …e tot nul¼a. Practic se procedeaz¼ a aşa: mai întâi se cal-
culeaz¼a rezultanta tuturor forţelor interne care acţioneaz¼a asupra unui
corp oarecare k din sistem
N
!int X !int
Fk = F jk :
j=1

Apoi, se adun¼a vectorial toate aceste rezultante, iar suma obţinut¼a este
tocmai rezultanta tuturor forţelor interne care acţioneaz¼
a asupra întreg-
ului sistem:
N
!int X !int
F = Fk :
k=1

S¼
a evalu¼
am aceast¼
a din urm¼
a sum¼
a, care se poate scrie ca
N N
!int X X !int
F = F jk :
k=1 j=1

În aceast¼
a sum¼ a nu are importaţ¼
a dac¼
a se sumeaz¼
a întâi dup¼
a j şi apoi
dup¼a k sau invers. Prin urmare, se pot inversa indicii între ei, iar
rezultatul este acelaşi
N N
!int X X !int
F = F kj :
j=1 k=1

!
Altfel spus, F int se mai poate scrie şi aşa
N N N N
!int 1 X X !int 1 X X !int
F = F kj + F jk =
2 2
j=1 k=1 k=1 j=1

N N N N
1 X X !int !int 1 XX!
= F kj + F jk = 0 =
2 2
j=1 k=1 j=1 k=1

!
= 0;

unde s-a folosit ec. (6.1). Cu aceasta, proprietatea enunţat¼

a este demon-
a. N
strat¼

FORŢE EXTERNE ŞI FORŢE INTERNE 157

Proprietatea 2: Momentul rezultant al forţelor interne faţ¼a de orice pol este
nul

! !
M int
=O = 0 : (6.4)

Demonstraţie:
Fig. 6.2

Utilizând detaliul din Fig. 6.2, momentul rezultant al tuturor forţelor

interne faţ¼
a de polul oarecare O este

N
X N
X N N
!int ! ! !int X ! X !int
M =O = M k=O = rk Fk = rk F jk =
k=1 k=1 k=1 j=1

N X
X N
! !int
= rk F jk :
k=1 j=1

Urmând raţionamentul de mai sus, se poate scrie

N N N N
! 1 XX! !int 1 X X ! !int
M int
=O = rk F jk + rj F kj =
2 2
k=1 j=1 j=1 k=1

N N
1 XX ! !int ! !int
= rk F jk + r j F kj ;
2
k=1 j=1

158 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

 adic¼
a, folosind principiul al III-lea al dinamicii
N N
! 1 XX ! !int ! !int
M int
=O = = rk F jk rj F jk =
2
k=1 j=1

N N
1 XX ! ! !int
= (rk r j) F jk =
2
k=1 j=1

N N
1 XX ! ! !int
= (rk r j) F jk =
2
k=1 j=1

N N
1 XX! !int !
= r jk F jk = 0 ;
2
k=1 j=1
!
deoarece !r jk şi F int
jk …ind doi vectori antiparaleli, sin = 0, aşa încât
produsul lor vectorial este nul. N
Proprietatea 3: Lucrul mecanic al forţelor interne este nenul, cu excepţia
sistemelor nedeformabile.
Demonstraţie: Pentru a demonstra aceast¼ a proprietate, detaliul din Fig.
!
6.2 este su…cient. Lucrul mecanic elementar efectuat de forţa F int
jk este
!int !
dLint
jk = F jk d r k ;

aşa încât lucrul mecanic efectuat de rezultanta forţelor interne care

acţioneaz¼
a asupra corpului k este
N
X N
X !int ! !
dLint
k = dLint
jk = F jk d r k = F int
k d!
r k:
j=1 j=1

În …ne, lucrul mecanic total al forţelor interne este

N
X N X
X N
!int !
dLint = dLint
k = F jk d r k :
k=1 k=1 j=1

F¼
acând uz de aceeaşi procedur¼
a de sumare, ca mai sus, rezult¼
a
N X
X N
int !int !
L = F jk d r k =
k=1 j=1

N N N N
1 X X !int ! 1 X X !int !
= F jk d r k + F kj d r j ;
2 2
k=1 j=1 j=1 k=1

FORŢE EXTERNE ŞI FORŢE INTERNE 159

 adic¼
a
N N
1 X X !int ! ! !
Lint = F jk d r k + F int
kj d r j =
2
k=1 j=1

N N
1 X X !int ! !int !
= F jk d r k F jk d r j =
2
k=1 j=1

N N
1 X X !int
= F jk (d!
rk d!
r j) =
2
k=1 j=1

N N
1 X X !int
= F jk d (!
rk !
r j) =
2
k=1 j=1

N N
1 X X !int !
= F jk d r jk :
2
k=1 j=1

! !
Acest lucru mecanic poate …zero doar dac¼ a F int
jk ?d r jk sau dac¼ a d!
r jk =
! ! !
0 . Din al doilea caz rezult¼ a c¼
a r jk = const:, 8 j; k = 1; N , adic¼ a
sistemul este nedeformabil (distanţele dintre oricare dou¼ a corpuri ale
sistemului nu se modi…c¼ a în timp). Primul caz înseamn¼ a, de fapt, c¼ a
! ! ! !int
r jk ?d r jk , întrucât r jk şi F jk sunt antiparaleli (au aceeaşi dreapt¼a
suport). Altfel spus,

1 1
0=!
r jk d!
r jk = d (!
r jk ! 2
r jk ) = d rjk = rjk drjk ;
2 2
sau
drjk = 0 ) rjk = const:
Cu alte cuvinte, şi acest caz conduce la precedentul, adic¼
a şi acesta se
a doar atunci când sistemul de corpuri este nedeformabil. N
realizeaz¼

Exemplul 6.1: Un corp cu masa m se a‡a¼ pe o pan¼

a cu masa M; ce are unghiul
de la baz¼a . Frec¼ arile dintre corp şi pan¼a, precum şi dintre pan¼
a şi suportul
orizontal, se neglijeaz¼
a. Determin¼ a, dup¼ a eliberarea sistemului:

a) acceleraţia penei pe planul orizontal, a0 ;

a de planul orizontal, a;
b) acceleraţia corpului faţ¼
c) acceleraţia relativ¼
a a corprului faţ¼ a, ar .
a de pan¼

160 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

Soluţia 1: Pentru a rezolva problema trebuie desenat¼
a o diagram¼
a în care sunt
…gurate corpurile, pentru a …xa ideile. Pentru a analiza cantitativ ce se în-
tâmpl¼ a în problem¼ a, trebuie desenat, pentru …ecare corp a c¼ arui mişcare se
analizeaz¼ a, câte o diagram¼a a forţelor, numit¼ a şi diagram¼a a corpului liber. O
astfel de diagram¼ a este format¼ a din corpul a c¼ arui mişcare se studiaz¼ a, pe care
se deseneaz¼ a toate forţele care acţioneaz¼a, inclusiv forţele de leg¼atur¼
a (tensiuni
în …re, forţe de reacţiune normal¼ a, forţe de frecare) şi forţele de inerţie, dac¼
a
rezolvarea se face faţ¼a de un SRNI. Aceast¼ a problem¼ a va … rezolvat¼a în ambele
SR, atât faţ¼ a de SRI legat de suportul orizontal, cât şi faţ¼ a de SRNI legat de
planul înclinat. Aşadar, faţ¼ a de SRI legat de suportul orizontal, diagramele
forţelor arat¼a ca în Fig. 6.3

Fig. 6.3

a) Pentru pan¼
a, principiul fundamental se scrie
! !
M! a 0 = M!g + N 0 + N 0;
! !
unde N 0 este reacţiunea lui N
!0 !
N = N:

Întrucât pana se mişc¼ a doar pe orizontal¼

a, proiecţia ecuaţiei de mişcare
pe aceast¼
a direcţie este

M a0 = N sin : (1)

Pentru corp, principiul fundamental se scrie

!
m!
a = m!
g + N;

iar proiecţiile acestei ecuaţii pe cele dou¼

a direcţii, orizontal¼
a şi vertical¼
a,
ţinând cont de faptul c¼ a direcţia acceleraţiei corpului faţ¼
a de suportul
orizontal nu este cunoscut¼ a, sunt
8
< max = N sin
: (2)
:
may = mg N cos

FORŢE EXTERNE ŞI FORŢE INTERNE 161

 Cele 3 ecuaţii, date de (1) şi (2), au patru necunoscute, a0 , ax , ay şi N ,
aşa încât, pentru a le putea rezolva, mai este nevoie de înc¼ a o ecuaţie.
Aceasta se poate determina ca o condiţie cinematic¼ a, astfel: La eliberarea
sistemului, corpul se a‡a în punctul A pe pan¼ a un timp t, oarecare,
a. Dup¼
corpul se va a‡a în punctul B pe pan¼ a, aşa cum este schiţat în Fig. 6.4.
Pe vertical¼a, corpul a coborât o distanţ¼ a

ay t2
y= ;
2

Fig. 6.4

iar pe orizontal¼
a, ambele corpuri au parcurs câte o distanţ¼
a, suma lor
…ind
1
x= (a0 + ax ) t2 :
2
Din aceste dou¼
a relaţii, rezult¼
a c¼
a
y ay
tg = = : (3)
x a0 + ax
Aceasta este cea de-a patra ecuaţie necesar¼
a pentru rezolvarea problemei.
Prin urmare
sin cos
a0 = g :
M 2
+ sin
m
b) Din rezolvarea sistemului, rezult¼
a

M sin cos
ax = a0 = g m ;
m 1+ sin2
M
iar
M
1+ sin2
M m
ay = a0 1+ tg = g ;
m M
+ sin2
m
de unde
s
q sin M M
a= a2x + a2y = g m 1+ 2+ sin2 :
1+ sin2 m m
M

162 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

 Orientarea acceleraţiei a faţ¼
a de orizontal¼
a este dat¼
a de
ay M
tg = = 1+ tg :
ax m

c) Acceleraţia relativ¼
a a corpului faţ¼
a de planul înclinat este
!
ar = !
a ! b (ax + a0 )
a0 =x ybay =

M M
b 1+
= x a0 yb 1 + a0 tg =
m m
M
= 1+ a0 (b
x ybtg ) ;
m
modulul ei …ind
M p M a0
ar = 1+ a0 1 + tg2 = 1+ =
m m cos
M
1+ sin
m
= g :
M
+ sin2
m
Soluţia 2: În SRNI legat de pan¼
a, diagrama forţelor pentru corp arat¼
a ca în Fig.
6.5, unde a fost desenat¼a şi forţa de inerţie legat¼
a de mişcarea accelerat¼a a
penei. În acest caz, ecuaţia de mişcare pentru corp, faţ¼
a de pan¼a, se scrie
!
m!
a r = m!
g + N + ( m!
a 0) ;

Fig. 6.5

care, proiectat¼
a pe direcţiile paralel¼
a cu pana şi perpendicular¼
a pe ea, arat¼
a
astfel 8
< mar = ma0 cos + mg sin
:
:
mg cos = N + ma0 sin

FORŢE EXTERNE ŞI FORŢE INTERNE 163

 Cum ecuaţia de mişcare a penei este

M a0 = N sin ;

atunci acest sistem poate … rezolvat şi d¼

a
sin cos
a0 = g ;
M 2
+ sin
m
M
+1
ar = g m sin
M
+ sin2
m
şi
cos
N = Mg :
M
+ sin2
m
În aceste condiţii, acceleraţia corpului faţ¼
a de suportul orizontal este
!
a = !
ar +! bar cos
a0 =x ybar sin b) a0 =
+( x

b (ar cos
= x a0 ) ybar sin ;

unde
M
+1 sin cos
ax = ar cos a0 = g m sin cos g =
M M
+ sin2 + sin2
m m
M
sin cos sin cos
= gm =g m ;
M 1+ sin2
+ sin2 M
m
iar
M
+1
ay = ar sin =g m sin2 :
M
+ sin2
m
În …ne, modulul acceleraţiei absolute a corpului este
s
q sin M M
a= a2x + a2y = g m 1+ 2+ sin2 :
1+ sin2 m m
M

164 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

6.2 Masa şi centrul de mas¼
a

6.2.1 Masa şi densitatea

Fiind o m¼arime …zic¼

a scalar¼
a, masa este aditiv¼a, astfel c¼
a masa unui sistem
de corpuri este suma maselor corpurilor care-l compun

P
N
M= mi : (6.5)
i=1

Pentru un sistem cu masa continuu distribuit¼ a în volum şi nu discret, acesta

poate … imaginat ca …ind alc¼ atuit dintr-o in…nitate de puncte materiale,
…ecare cu masa in…nit de mic¼ a, dm. În acest caz suma de mai sus se trans-
form¼
a în integral¼
a pe tot volumul sistemului
Z
M= dm : (6.6)
V

Pentru un astfel de sistem este de interes şi o alt¼

a m¼
arime …zic¼
a ce ajut¼
a
caracterizarea lui, densitatea.

De…niţie: Densitatea este m¼arimea …zic¼a scalar¼a, numeric egal¼a cu masa

unit¼aţii de volum a unui sistem

dm
= : (6.7)
dV

În SI, densitatea se m¼
asoar¼
a în

h iSI = kg=m3 :

6.2.2 Centrul de mas¼

a. Propriet¼
aţi

Pentru a studia comportamentul unui sistem de puncte materiale în mişcare,

din punct de vedere dinamic se poate pleca de la impulsul sistemului, care nu
este altceva decât impulsul rezultant al corpurilor care compun sistemul
N
X N
X
!
p = !
pi = mi !
v i:
i=1 i=1

¼
MASA ŞI CENTRUL DE MASA 165
Aceast¼a ecuaţie a fost scris¼a faţ¼
a de un SRI R, pe care, pentru simplitate îl
consider¼am ca …ind în repaus, adic¼ a este sistemul laboratorului (SL). Dac¼ a
îns¼
a dorim s¼a raport¼ am mişcarea sistemului de corpuri la un SRI R’ a‡at în
a!
mişcare cu o vitez¼ v 0 faţ¼
a de SL, atunci, în acord cu transform¼arile Galilei,
viteza corpului i faţ¼
a de R’ este
!
v 0i = !
vi !
v 0;
iar impulsul total al sistemului faţ¼
a de R este
N
X N
X N
X
!
p = mi !
v 0i + !
v0 = mi !
v 0i + mi !
v0=
i=1 i=1 i=1
N
X N
X N
X
= mi !
v 0i + !
v0 mi = mi !
v 0i + M !
v0=
i=1 i=1 i=1

= !
p 0 + M!
v 0:
!
Exist¼
a un SR R’ special, faţ¼a de care impulsul toal al sistemului ! p0 = 0.
Acest SR se numeşte SR al centrului de mas¼ a (CM), deoarece originea sa este
un punct special, numit centru de mas¼a sau centru de inerţie. Dup¼ a cum
vom vedea în continuare, acest punct se bucur¼ a de propriet¼aţi remarcabile.
Viteza CM va … !v CM = ! v 0 , aşa încât, relaţia de mai sus se poate rescrie ca
!
p = M!
v CM ; (6.8)
ceea ce traduce în cuvinte astfel: impulsul total al unui sistem de corpuri este
produsul dintre masa sistemului şi viteza centrului s¼au de mas¼a.

De…niţie: Centrul de mas¼a (CM) al unui sistem de corpuri este un punct

în care se consider¼a concentrat¼a toat¼a masa sistemului şi care are toate
propriet¼aţile mecanice ale sistemului dat.

Pentru a deduce ecuaţia ce de…neşte vectorul de poziţie al centrului de

mas¼a al unui sistem de N corpuri faţ¼ a de originea unui sistem de coordonate,
trebuie integrat¼a ec. (6.8), scris¼
a astfel
N
X
M!
v CM = mi !
v i:
i=1

Rezultatul care se obţine este

P
N
mi !
ri
! i=1 !
r CM = + C:
M

166 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

Dac¼
a la momentul iniţial (t = 0),

P
N
mi !
r i (0)
!
r CM (0) = i=1
;
M
! !
atunci constanta de integrare este C = 0 , aşa încât

P
N
mi !
ri
!
r CM = i=1
; (6.9)
M

unde !r i reprezint¼a vectorul de poziţie al corpului i din sistem faţ¼

a de originea
aceluiaşi sistem de coordonate. În Fig. 6.6 este reprezentat¼ a poziţia centrului
de mas¼ a pentru un sistem se dou¼ a corpuri. Se poate observa c¼ a centrul de
mas¼a este mai aproape de corpul cu masa mai mare.

Fig. 6.6

Pentru un sistem cu masa distribuit¼a continuu şi nu discret în spaţiu, atunci

în ec. (6.9) suma se transform¼
a în integral¼
a pe întreg volumul sistemului
Z
!
r dm
!
r CM = V
: (6.10)
M

Coordonatele centrului de mas¼

a faţ¼
a de un sistem cartezian de coordonate
sunt tocmai componentele vectorului de poziţie a CM
Z
xdm
V
xCM = ;
M

¼
MASA ŞI CENTRUL DE MASA 167
 Z
ydm
V
yCM =
M
şi
Z
zdm
V
zCM = :
M
Din calcule, dar şi din experimente, se pot uşor deduce câteva reguli gen-
erale: dac¼ a un corp omogen (cu aceeaşi densitate în toate punctele), extins în
spaţiu, are o ax¼a de simetrie geometric¼a, atunci centrul de mas¼
a se va a‡a pe
acea ax¼ a. Dac¼a un corp omogen are un centru de simetrie geometric¼ a, atunci
centrul de mas¼ a al corpului coincide cu centrul de simetrie.

Exemplul 6.2: Determin¼

a coordonatele CM al unei jum¼
at¼
aţi de bil¼
a, omogen¼
a,
cu raza R.

Soluţie: Se alege un sistem cartezian cu centrul în centrul cercului ecuatorial al

jum¼ at¼
aţii de bil¼
a, cu axa Oz trecând prin polul jum¼
at¼
aţii de bil¼
a, iar axele Ox
şi Oy în planul ei ecuatorial. Din motive de simetrie, CM al jum¼ at¼aţii de bil¼
a
se a‡a¼ pe axa Oz, deci 8
< xCM = 0
:
:
yCM = 0
Exprimând elementul de volum în coordonate sferice, atunci
Z Z
1 1
zCM = zdm = r cos dV =
M 2 R3
V V
3
ZR Z=2Z2
3
= r cos r2 sin d d'dr =
2 R3
0 0 0

Z2 ZR Z=2
3
= d' r3 dr cos sin d =
2 R3
0 0 0
Z=2 =2
3 R4 sin 2 3R cos 2
= 2 d = =
2 R3 4 2 8 2 0
0

3R 3R
= ( 1 1) = :
16 8

168 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

 Pentru a pune în evidenţ¼a o alt¼
a proprietate a CM, vom deriva în raport cu
timpul ec. (6.8), nu înainte de a face precizarea c¼a, pentru un sistem cu masa
continuu distribuit¼
a, sumele obţinute se transform¼ a în integrale. Aşadar,

!
p
!
a CM = !
v CM = :
M

În acord cu principiul al II-lea al dinamicii,

! !
p = F;
!
unde F este forţa rezultant¼
a care acţioneaz¼
a asupra sistemului de puncte
materiale. Deoarece
! X !int X ! ! X!
F = F jk + Fl = 0 + F l;
j;k l l

!
înseamn¼a c¼
a F este rezultanta tuturor forţelor externe care acţioneaz¼
a asupra
sistemului. În concluzie
!
! F
a CM = ; (6.11)
M

adic¼
a acceleraţia CM este raportul dintre rezultanta tuturor forţelor externe
care acţioneaz¼
a asupra sistemului şi masa acestuia.

6.3 Problema celor dou¼

a corpuri

Cea mai important¼ a problem¼

a a Mecanicii newtoniene este aşa-numita prob-
lem¼
a a celor dou¼
a corpuri.

Enunţ: S¼a se studieze mişcarea a dou¼a corpuri, cu masele m1 , respectiv m2 ,

care formeaz¼a un sistem şi care interacţioneaz¼a între ele, dar nu şi cu
exteriorul. Se cunosc condiţiile iniţiale, date faţ¼a de SL: vectorii de
poziţie !r 1 (0), !
r 2 (0), precum şi vitezele !
v 1 (0) şi !
v 2 (0).

¼ CORPURI
PROBLEMA CELOR DOUA 169
 Soluţie:
Fig. 6.7
Utilizând reprezentarea din Fig. 6.7, ecuaţiile de mişcare ale celor dou¼a
corpuri se scriu 8
> ! !
< m1 a 1 = F 21
: (6.12)
>
: m ! !
a
2 2 = F 12

Forţele care acţioneaz¼

a asupra corpurilor sunt forţe interne ale sistemu-
lui şi ele sunt pereche acţiune - reacţiune, aşa încât, renunţând la in-
dicele int, pentru simplitatea scrierii
! ! !
F 21 + F 12 = 0 :

Mai mult, aceste forţe depind de distanţa dintre corpuri

!
r 12 = !
r1 !
r 2;

ceea ce înseamn¼ a c¼
a cele dou¼a ecuaţii (6.12) sunt cuplate, adic¼ a nu
pot … rezolvate separat, deoarece …ecare ecuaţie conţine şi necunoscuta
celeilalte.
O prim¼ a idee pentru rezolvarea problemei const¼
a în adunarea celor dou¼
a
ecuaţii de mişcare, membru cu membru, obţinând
!
m1 !
a 1 + m2 !
a2 = 0;

ceea ce înseamn¼
a, dac¼
a împ¼
arţim acest rezultat prin suma maselor cor-
purilor, c¼
a
! !
a CM = 0 :
Integrând aceast¼ a ecuaţie, rezult¼a c¼
a CM al sistemului format din cele
dou¼a corpuri se mişc¼
a cu vitez¼a constant¼a, care este cunoscut¼
a, deoarece
se cunosc vitezele iniţiale ale celor dou¼a corpuri

! m1 !
v 1 (0) + m2 !
v 2 (0) !
v CM = !
v CM (0) = const:
m1 + m2

170 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

 Integrând înc¼
a o dat¼
a acest rezultat, rezult¼
a c¼
a mişcarea CM este cunos-
cut¼
a
!r CM = ! r CM (0) + !v CM t; (6.13)
deoarece se cunosc vectorii de poziţie ai celor dou¼ a corpuri la momentul
iniţial, adic¼
a
! m1 !r 1 (0) + m2 ! r 2 (0)
r CM (0) :
m1 + m2
O a doua idee în continuarea rezolv¼ arii este de a împ¼
arţi ecuaţiile de
mişcare (6.12) prin mase, urmate de sc¼
aderea lor, membru cu membru
! ! ! !
! ! F 21 F 12 F 21 F 21
a1 a2 = = + =
m1 m2 m1 m2
!
! 1 1 F 21
= F 21 + = ;
m1 m2

unde
m1 m2
= (6.14)
m1 + m2
este masa redus¼a a sistemului, adic¼ a masa unui corp …ctiv care, a‡at
în locul în care se a‡a m1 , se mişc¼ a faţ¼
a de locul unde se a‡a¼ m2 sub
!
acţiunea aceleiaşi forţe F 21 cu care m2 acţioneaz¼ a asupra lui m1 , iar
acceleraţia corpului …ctiv este tocmai acceleraţia relativ¼ a a corpului 1
faţ¼
a de corpul 2. Relaţia de de…niţie a masei reduse nu este (6.14), ci

1 1 1
= + ; (6.15)
m1 m2

deoarece aceast¼
a relaţie permite generalizarea ei la un sistem format din
oricât de multe corpuri.
Cum
!
a1 !
a 2 = (!
r1 !
r 2) = !
r 12
! !
şi cum F 21 = F 21 (! r 12 ), cunoscând expresia concret¼ a a forţei, ecuaţia
de mişcare a corpului …ctiv are o singur¼ a necunoscut¼ a, !r 12 , iar în aceste
condiţii, ea se poate rezolva. Prin urmare, pe lâng¼ a vectorul de poziţie
al CM, ! r CM , s-a mai determinat şi ! r 12 . Întrebarea care se pune
acum este: cunoscând ! r CM şi !r 12 , se pot a‡a ! r 1 şi !
r 2 ? R¼ aspunsul
este a…rmativ, iar procedura de a‡a vectorii de poziţie ai celor dou¼ a
corpuri este urm¼ atoarea. Cu ajutorul detaliilor din Fig. 6.8 se pot scrie
urm¼ atoarele relaţii

¼ CORPURI
PROBLEMA CELOR DOUA 171
 Fig. 6.8
8 ! ! !
< r 1 = r CM + r 1=CM
:
: !
r2 = !
r CM + !
r 2=CM
Dac¼a se pot determina !r 1=CM şi !
r 2=CM , atunci problema este rezol-
vat¼
a. Din Fig. 6.8 se observ¼
a c¼
a
!
r 2=CM + !
r 1=CM = !
r 12 ;

iar a doua relaţie care leag¼

a aceşti doi vectori de poziţie ai corpurilor
faţ¼
a de CM rezult¼ a simplu din scrierea vectorului de poziţie al CM în
raport cu CM. Acest vector este, evident, nul

! ! m1 !
r 1=CM + m2 !
r 2=CM
0 = r CM=CM = ;
m1 + m2

de unde
!
m1 !
r 1=CM + m2 !
r 2=CM = 0 :
Rezolvând aceste dou¼
a ultime ecuaţii împreun¼
a, rezult¼
a
8 m2 !
> !
r = r 12
>
< 1=CM m1 + m2
:
>
> m1 !
: !
r 2=CM = r 12
m1 + m2

În concluzie, soluţia problemei celor dou¼

a corpuri se scrie
8 m2 !
> !
r1 = !
r CM + r 12
>
< m1 + m2
:
>
> m1 !
: !
r2 = !
r CM r 12
m1 + m2

172 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

6.4 Teoremele lui König

Matematicianul german Johann Samuel König (1712 - 1757) a stabilit dou¼ a

teoreme pentru sistemele de puncte materiale (1751), care fac leg¼ atura dintre
momentul cinetic (prima teorem¼ a), respectiv energia cinetic¼a (a doua teo-
rem¼a), scrise în SL şi în sistemul de referinţ¼
a al centrului de mas¼
a (SC).

6.4.1 Teorema I a lui König

!
Enunţ: Momentul cinetic total J al sistemului de puncte materiale faţ¼a
!
de originea SL este suma dintre momentul cinetic L al CM faţ¼a de
!
originea SL şi momentul cinetic propriu/intern S al sistemului faţ¼a de
CM

! ! !
J = L+S : (6.16)

Demonstraţie:
Fig. 6.9

TEOREMELE LUI KÖNIG 173

 Ţinând cont de detaliul din Fig. 6.9, se poate scrie

N N
! X! X
!
J = Jk= rk mk !
vk=
k=1 k=1

N
X
= !
r CM + !
r k=CM mk !
v CM + !
v k=CM =
k=1

N
X N
X
=!
r CM !
v CM mk + !
r CM mk !
v k=CM +
k=1 k=1

N
! N
X X
+ mk !
r k=CM !
v CM + !
r k=CM mk !
v k=CM =
k=1 k=1

X N
!
=!r CM M !v CM +!
r CM M !v CM=CM +M !r CM=CM !v CM + Sk
| {z } | {z } | {z }
! ! k=1 !
=L =0 =0

! !
= L + S:

6.4.2 Teorema a II-a a lui König

Enunţ: Energia cinetic¼a a sistemului de puncte materiale faţ¼a de SL este

suma dintre energia cinetic¼a a CM faţ¼a de SL şi energia cinetic¼a pro-
prie/intern¼a a sistemului faţ¼a de CM

Ec = Ec;CM + Ecint : (6.17)

Demonstraţie: Raţionând la fel ca la momentul cinetic, se poate scrie

N
X N
X mk v 2 k
Ec = Ec;k = ;
2
k=1 k=1

174 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

 unde

vk2 = !
vk !
vk= !
v CM + !
v k=CM !
v CM + !
v k=CM =

2
= vCM + 2!
v CM ! 2
v k=CM + vk=CM :

Aşadar,
N N N
1 2 X X 1X
Ec = vCM mk + !
v CM mk !
v k=CM + 2
mk vk=CM =
2 2
k=1 k=1 k=1
2
M vCM
1
= 2
M vCM +!
v CM M !v CM=CM + Ecint = + Ecint =
2 | {z } 2
!
=0

= Ec;CM + Ecint :

6.5 Teoreme de variaţie şi legi de conservare pentru

un sistem de puncte materiale

Teoremele de variaţie pentru un sistem de puncte materiale se obţin prin

generalizarea rezultatelor obţinute la studiul mişc¼arii punctului material. Cu
toate acestea, aşa cum se va vedea mai jos, în procesul acesta de generalizare
şi extindere a rezultatelor apar câteva subtilit¼
aţi şi aspecte noi, care trebuie
scoase în evidenţ¼a.

6.5.1 Teorema variaţiei impulsului. Legea conserv¼

arii impulsului

Impulsul corpului k al sistemului …ind

!
p k = mk !
v k;

atunci principiul al doilea al dinamicii pentru acest corp se scrie

d!
pk ! !
= F k + F int
k ;
dt

TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE PENTRU UN SISTEM DE

PUNCTE MATERIALE 175
 !
unde F k este rezultanta forţelor externe care acţioneaz¼
a asupra corpului k,
!int
iar F k este rezultanta forţelor interne care acţioneaz¼
a asupra sa. Sumând
pentru toate corpurile din sistem, adic¼ a dup¼a valoarea lui k, de la 1 la N ,
atunci principiul fundamental pentru întreg sistemul este

d!
N
X N
X N
X
pk ! !int
= Fk+ Fk ;
dt
k=1
|k=1{z } |k=1{z }
! !
=F =0

adic¼
a
N
d X! !
pk = F;
dt
|k=1{z }
=!
p
sau
d!p !
= F:
dt
De aici rezult¼a tocmai teorema variaţiei impulsului pentru întreg sistemul,
sub form¼a diferenţial¼
a
!
d!p = F dt;
respectiv integral¼
a
Z
! !
p = F dt : (6.18)
0

Aceast¼
a teorem¼
a poate … formulat¼
a astfel:

Enunţ: Variaţia impulsului unui sistem de puncte materiale este egal¼a cu

impulsul rezultantei forţelor externe care acţioneaz¼a asupra sa în timpul
acestei variaţii.

Altfel spus, un sistem de puncte mataeriale nu-şi poate modi…ca impulsul

decât sub acţiunea unei forţe externe. Forţele interne nu pot modi…ca impul-
sul sistemului, ci pot doar redistribui impulsul între corpurile care alc¼
atuiesc
sistemul.
!
Legea conserv¼ arii impulsului: Dac¼a rezultanta F a forţelor externe este
nul¼a, atunci impulsul sistemului r¼amâne constant în timp, adic¼a se con-
serv¼a.

Aceasta este legea conserv¼

arii impulsului sistemului de puncte materiale.

176 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

6.5.2 Teorema variaţiei momentului cinetic. Legea conserv¼
arii momentului ci-
netic

Variaţia în timp a momentului cinetic total al unui sistem de puncte materiale,

faţ¼
a de un pol oarecare, se poate scrie

! N N
dJ d X! d X ! !
= Jk= (rk p k) =
dt dt dt
k=1 k=1

d! d!
XN XN
d ! ! rk ! pk
= (rk p k) = pk+!rk =
dt dt dt
k=1 k=1
2 3
N
X6 N
! ! ! ! !int 7 X ! !
= 4|v k {z p k} + r k Fk+ Fk 5= M k + M int
k =
k=1 ! k=1
=0
N
! X !int !
= M+ Mk = M;
|k=1{z }
!
=0

de unde rezult¼
a tocmai

Teorema variaţiei momentului cinetic: Variaţia momentului cinetic to-

tal al unui sistem de puncte materiale, faţ¼a de un pol oarecare, este egal¼a
cu impulsul momentului rezultant al forţelor externe faţ¼a de acelaşi pol

Z
! !
J = M dt : (6.19)
0

Se poate concluziona, deci, c¼a forţele interne nu pot duce la variaţia

momentului cinetic total al sistemului de puncte materiale, faţ¼ a de un
pol, ci pot doar redistribui momentul cinetic între corpurile sistemului.

Legea conserv¼ arii momentului cinetic: Dac¼a momentul rezultant al forţelor

externe faţ¼a de un pol este nul, atunci momentul cinetic total al sistemu-
lui, faţ¼a de acelaşi pol, se conserv¼a
! !
J = const:

TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE PENTRU UN SISTEM DE

PUNCTE MATERIALE 177
6.5.3 Teorema variaţiei energiei cinetice

Atunci când se studiaz¼ a mişcarea unui sistem de puncte materiale se porneşte

de la scrierea ecuaţiei de mişcare pentru unul dintre corpurile sistemului

d!
pk ! !
= F k + F int
k ;
dt
de unde, înmulţind scalar ambii membri ai ecuaţiei cu vectorul deplasare

d!
pk ! ! !
d r k = F k d!
r k + F int
k d!
r k;
dt
rezult¼
a !
pk !
d p k = dLk + dLint
k ;
mk
sau, integrând,
p2k
= Lk + Lint
k :
2mk
| {z }
=Ec;k

Sumând ecuaţia obţinut¼

a dup¼
a toate corpurile din sistem, se obţine

Ec = L + Lint : (6.20)

Aceasta este expresia matematic¼a a teoremei variaţiei energiei cinetice a sis-

temului de puncte materiale, care poate … formulat¼a astfel:

Teorem¼a: Variaţia energiei cinetice a unui sistem de puncte materiale este

lucrul mecanic total al forţelor externe şi interne ce acţioneaz¼a asupra
tuturor corpurilor din sistem în timpul acestei variaţii.

Dac¼
a forţele interne sunt conservative, atunci

Lint = Epint

şi, ţinând cont de teorema a doua a lui König, ec. (6.20) se poate scrie

Ec;CM + Ecint + Epint = L:

Suma
U = Ecint + Epint (6.21)

poart¼
a numele de energie intern¼a a sistemului de puncte materiale.

178 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

De…niţie: Energia intern¼a a unui sistem de puncte materiale este suma tu-
turor energiilor cinetice ale punctelor materiale din sistem, evaluate
faţ¼a de centrul s¼au de mas¼a, la care se adaug¼a suma tuturor energiilor
potenţiale ale punctelor materiale din sistem în câmpul forţelor interne.

În cazul particular al gazului ideal, ai c¼

arui atomi nu interacţioneaz¼
a între
ei, energia potenţial¼a total¼
a a atomilor gazului în câmpul forţelor interne
este nul¼
a, aşa încât energia intern¼a se reduce doar la suma tuturor energiilor
cinetice ale atomilor gazului, calculate faţ¼a de CM al gazului.
Folosind energia intern¼ a, teorema de variaţie de mai sus se scrie

(Ec;CM + U ) = L : (6.22)

Aceasta este expresia teoremei de variaţie a energiei totale a unui sistem de

puncte materiale:

Teorem¼a: Suma dintre variaţia energiei cinetice a CM al unui sistem de

puncte materiale şi variaţia energiei sale interne este egal¼a cu lucrul
mecanic al rezultantei forţelor externe care acţioneaz¼a asupra sistemului
în timpul acestei variaţii.

Dac¼a sistemul de puncte materiale schimb¼

a şi c¼
aldur¼
a cu mediul extern,
atunci ec. (6.22) se scrie

(Ec;CM + U ) = L + Q : (6.23)

Aceast¼ a ecuaţie d¼
a forma matematic¼ a a primului principiu al Termodinamicii,
cunoscut în Fizic¼ a drept principiul general de transformare a energiei unui
sistem …zic.1
Deoarece în Mecanic¼ a nu se studiaz¼a transferul c¼
aldurii, ecuaţia de bilanţ
a energiei sistemului este dat¼ a de ec. (6.22). În acest caz, dac¼ a rezultanta
forţelor externe este nul¼
a, atunci

Ec;CM + U = const:;

adic¼a suma dintre energia cinetic¼

a a centrului de mas¼ a al sistemului şi energia
sa intern¼
a se conserv¼
a. Mai mult, dac¼ a forţele externe sunt conservative, adic¼ a

L= Ep ;
1
În Termodinamic¼ a, dac¼
a se consider¼a lucrul mecanic efectuat de c¼ atre sistem, L şi nu
lucrul mecanic efectuat asupra sistemului, L, ca aici, atunci L = L şi ecuaţia principiului
I ia forma cunoscut¼ a: Q = L + U + Ec;CM . Mai mult, în Termodinamic¼ a se consider¼a
arareori c¼a CM al sistemului se deplaseaz¼ a, aşa încât energia lui cinetic¼
a este nul¼
a şi r¼
amâne
nul¼a, deci ecuaţia primului principiu ia forma simpl¼ a Q = L + U.

TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE PENTRU UN SISTEM DE

PUNCTE MATERIALE 179
atunci
(Ec;CM + Ep + U ) = 0;
sau
Ec;CM + Ep + U = const: (6.24)
Aceast¼a ecuaţie d¼
a forma matematic¼
a a legii conserv¼
arii energiei mecanice a
unui sistem de puncte materiale.

Enunţ: Într-un câmp conservativ de forţe, energia mecanic¼a total¼a a sis-

temului de puncte materiale se conserv¼a.

Se observ¼a c¼a energia mecanic¼ a total¼a a sistemului de puncte materiale

este compus¼ a din energia sa intern¼
a, din energia sa potenţial¼
a total¼
a în câmpul
forţelor externe şi din energia cinetic¼
a a CM al sistemului.

6.5.4 Energia de leg¼

atur¼
a a unui sistem de puncte materiale

Un sistem se numeşte legat dac¼ a forţele sale interne determin¼ a menţinerea

tuturor corpurilor sale într-o regiune localizat¼ a din spaţiu. Asta înseamn¼a c¼
a
forţele interne trebuie s¼a …e de atracţie, iar energia cinetic¼a a niciunui corp
s¼
a nu …e su…cient¼ a pentru a-l „ajuta” s¼ a p¼ar¼
aseasc¼a sistemul. Prin urmare,
int int int
Ep < 0 şi Ec < Ep , adic¼ a

U = Ecint + Epint < 0:

De…niţie: Energia de leg¼atur¼a a unui sistem este lucrul mecanic necesar

pentru a desface sistemul,iniţial în repaus, în p¼arţi componente izolate
şi în repaus.

Cum sistemul este localizat în spaţiu, a face din punctele materiale care
alc¼
atuiesc sistemul, puncte materiale izolate, înseamn¼ a a le deplasa la dis-
tanţe foarte mari unui de altul, adic¼ a a le duce la in…nit, astfel încât energia
potenţial¼
a de interacţiune a lor s¼
a …e nul¼a. G¼
asirea expresiei energiei de leg¼a-
tur¼
a a unui sistem de puncte materiale rezult¼ a imediat din de…niţia ei şi din
aplicarea teoremei de variaţie a energiei totale a sistemului, dat¼a de ec. (6.22)

Eleg = L = (Ec;CM + U ) =
0 1 0 1

= @Ec;CM + |{z}
U A @Ec;CM + U A ;
| {z } | {z }
=0 =0 =0
f i

180 SISTEM DE PUNCTE MATERIALE

adic¼
a
Eleg = U : (6.25)

Probleme

TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE PENTRU UN SISTEM DE

PUNCTE MATERIALE 181