EVALUAREA COMPARATIVĂ A CALITĂȚII AERULUI ȘI APELOR

DIN PRECIPITAȚII ÎN DIVERSE ECOSISTEME FORESTIERE

(studiu de caz ”Pădurea Hâncești” și RȘ ”Codrii”, Lozova).

LOZAN Raisa, TĂRÎȚĂ A., VERETENO Anastasia, MOȘANU Elena,

SANDU Maria, ZLOTEA A., BARCARI Ecaterina*
Institutul de Ecologie şi Geografie
*Rezervația ”Codrii”
CZU 504.3:630(478)
INTRODUCERE
Aerul atmosferic reprezintă factorul de mediu care constituie cel mai rapid
suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are
efecte adverse semnificative asupra sănătăţii populaţiei şi poate provoca
daune florei şi faunei în general. Din aceste motive se acordă o atenţie
deosebită activităţii de supraveghere şi de îmbunătăţire a calităţii aerului.
Angajamentele asumate în domeniul calităţii aerului şi protecţiei atmosferei
rezultă ca urmare a implementării şi conformării cerinţelor mai multor directive
europene, toate având drept obiectiv principal protecţia sănătăţii populaţiei
şi mediului înconjurător prin asigurarea unui nivel cât mai bun de calitate a
aerului. Pentru cunoaşterea şi aplicarea celor mai eficace măsuri în vederea
protecţiei atmosferei este necesară identificarea, inventarierea şi estimarea
181
emisiilor în aer, precum şi cuantificarea impactului acestora asupra mediului
înconjurător prin evaluarea calităţii aerului.
Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele
staţionare şi sursele mobile (traficul rutier) locale, precum şi de transportul
poluanţilor la lungă distanţă.
Considerând riscurile asupra sănătăţii umane şi mediului la nivel
internaţional s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanţi cu efect
de acidifiere şi eutrofizare sau a celor care contribuie la formarea de ozon la
nivelul troposferei şi în acest scop a fost încheiat Protocolul Convenţiei asupra
poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (CLRTAP) referitor la
reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la
Gothenburg în anul 1999 (Protocolul Gothenburg), completat cu prevederile
Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie în decursul unui
an calendaristic pentru anumiţi poluanţi atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot,
amoniac şi compuşi organici volatili). Luându-se în considerare, interacţiunile
pe care poluanţii emişi le au în atmosferă şi efectele lor asupra factorilor de
mediu, Protocolul Gothenburg urmărește ca, pe termen lung şi, ţinând seama
de progresele cunoaşterii stiinţifice, să se limiteze concentrațiile atmosferice
şi depunerile poluanților care pot produce acidifierea/eutrofizarea mediului
sau generarea de ozon troposferic, astfel încât să nu fie depăşite încărcările şi
nivelurile critice, cu efecte directe asupra vegetaţiei şi ecosistemelor terestre
şi acvatice.
Asigurarea calităţii aerului şi monitorizarea indicatorilor de calitate este
reglementată prin Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, 2000/69/CE, 2002/3/CE şi
2004/107/CE ale Parlamentului European, care prevăd evaluarea anuală a calităţii
aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă şi
raportarea rezultatelor. De asemenea, este necesar, ca pe baza evaluărilor să se
stabilească modalităţile de gestionare a calităţii aerului prin stabilirea zonelor şi
aglomerărilor unde este necesară efectuarea de măsurători continue ale calităţii
aerului, precum şi pentru identificarea la scară locală a arealelor unde trebuie
iniţiate planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului.
METODE DE EVALUARE, METODOLOGIA DE LUCRU
Metodica de cercetare şi de calcul, precum şi metodele de analiză
sunt conforme prevederilor legislaţiei europene, utilizând metodologiile
recomandate de Agenţia Europeană de Mediu (EAA) şi de Convenţia asupra
poluării transfrontiere pe distanţe lungi (EMEP).
182
O gama diversă de analize fizico-chimice şi măsurători s-au efectuat prin
utilizarea metodelor chimice clasice şi celor fizice.
Probele de praf, depuneri umede (ploi, zăpadă şi lapoviţă) s-au recoltat cu
respectarea cerinţelor necesare și s-au efectuat observaţii în teren, studii şi
măsurători de laborator.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Pădurile contribuie la reglarea climei, la alimentarea bazinelor hidrografice,
la purificarea aerului, la captarea unor cantități mari de dioxid de carbon din
atmosferă. De asemenea, pădurile contribuie la conservarea și protejarea
biodiversității, dat fiind că o multitudine de specii de floră/faună cresc/trăiesc
în păduri și depind de acestea.
Starea de sănătate a pădurilor reprezintă o problemă globală, iar suprafața
forestieră totală este în scădere la nivel mondial. Analiza stării de sănătate
a pădurilor confirmă faptul, că acestea trebuie protejate pentru asigurarea
gestionării durabile a ecosistemelor forestiere.
Schimbarea condițiilor climatice poate spori vulnerabilitatea pădurilor
pe fondul înmulțirii fenomenelor meteorologice extreme. Modificarea
regimului precipitațiilor (atât creșterea, cât și reducerea acestora) ar putea
duce la înlocuirea unor specii actuale de arbori cu alte specii mai apte pentru
supraviețuire și dezvoltare în noile condiții climatice.
Cercetările experimentale realizate în rezervația ”Codrii”, Ocolul silvic
Lozova și ecosistemul ”Pădurea Hânceşti” permit stabilirea unei legături
între pădure și alte domenii conexe mediului, cum ar fi clima, agricultura,
transporturile și biodiversitatea și, astfel, asigurând o înțelegere mai corectă
și mai cuprinzătoare a presiunilor exercitate asupra ecosistemelor forestiere.
Pentru realizarea studiilor în ecosistemul forestier ”Pădurea Hânceşti” au
fost colectate şi analizate 140 de probe şi cca. 100 probe depuneri umede
în ecosistemul forestier ”Codrii”, ceea ce a constituit 70 cazuri de precipitaţii
(zăpadă, ploi, lapoviţă), determinându-se 10 indicatori de calitate a acestora
(pH, alcalinitate, aciditate, PO43-, NO2,- NO3-, NH4+,Cl-, HCO3-, SO42-,
reziduu fix, Ca2+, Mg2+), inclusiv componenta organică şi gradul de încărcare
cu poluanţi. Studiile comparative între cele 2 ecosisteme forestiere ”Pădurea
Hânceşti” și ”Codrii”, Lozova denotă rezultatele prezentate în tabelul 1.
183
 valori medii, Hâncești

In baza cercetărilor s-a constatat, că Republica Moldova este situată în zona de

influenţă a ploilor acide şi 78% din totalitatea probelor de apă din precipitaţiile atmosferice au
Tabelul 1. Caracteristica calitativă a apelor din precipitaţii, valori medii, a. 2016 ionilor analizaţi
avut pH≤6,5 (fig. variază mult în
3), iar conţinutul cadrulalunei
cantitativ ionilorploi de lavariază
analizaţi valorimult
sporite în unei
în cadrul primele
ploi
de la valori sporite în primele porțiuni la valori minime spre sfârşitul ei.
Secțiunea
Valorile concentraţiilor medii lunare (mg/dm3) şi ale pH porțiuni la valori minime spre sfârşitul ei.
SO4 --
Cl- NO3- NH4+ Ca++ Mg++ Na+ pH
RȘ ”Codrii” 9,05 8,62 3,21 1,98 8,47 1,5 4,48 6,64 8

”Pădurea 7
0,95 1,65 0,55 1,38 1,41 0,20 0,33 5,57
Hânceşti” 6

Valorile medii, pH
Dupa cum se observă din cele prezentate, cantitatea medie lunară de 5

precipitaţii a variat de la 30 mm până la 157 mm în ecosistemul ”Pădurea 4

Hânceşti
Lozova
3
Hâncești” și de la 28 până la 132 mm în ecosistemul RȘ ”Codrii”, secțiunea 2

Lozova (fig.1). 1

0
iarna primavara vara toamna
Anotimpul

Fig. 3. Evoluția pH-lui apelor din precipitații, valori medii.

Figura 3. Evoluția pH-lui apelor din precipitații, valori medii.
Variaţia concentraţiei
Variaţia ionilor
concentraţiei ionilor (fig.
(fig. 4-6)4-6) reprezintă
reprezintă o sezonieră,
o variabilă variabilăfiind
sezonieră,
în strânsă fiind
înlegătură
strânsă legătură
cu direcţia cu direcţia
maselor maselor
de aer frontale de aer frontale (fig.7-8).
(fig.7-8).

Evolutia param etrilor de calitate a apei din precipitatii

Fig. 1. Cantitatea de precipitații (mm) căzute în ambele ecosisteme 0,4

0,35

valori medii trimestriale, mg/l

0,3
Variaţia mineralizării apelor din precipitaţii demonstrează o diminuare a 0,25

conţinutului total de ioni minerali în perioada ianuarie-aprilie, apoi o creștere 0,2

sulfati
bruscă în lunile octombrie–noiembrie, atingând valori medii lunare cuprinse 0,15 am oniac

între 21 și 42 mg/dm3 în prima perioada și între 132-157 mg/dm3 în cea de-a 0,1

0,05
doua perioadă (fig. 2). 0
iarna primavara vara toamna
Evolutia param etrilor de calitate a apei din precipitatii
perioada
180

160

140
Fig. 4. Evoluția
Figura conținutului
4. Evoluția de de
conținutului sulfați
sulfațișișiioni
ionide
de amoniu, Hâncești
amoniu, Hâncești
120
mineralizarea

100
Evolutia par am etr ilor de c alitate a apei din pr ec ipitatii
80 ter en liber
60 s ub copac 1,4 Evolutia parametrilor de calitate a apei din precipitatii

40
1,2
1,4

valori medii trimestriale, mgechiv/l

20

0 1,2
1

valori medii trimestriale, mgechiv/l

ianuarie mai iulie octombriee
per ioada de colectar e 0,8 1
dur it at ea
0,6
0,8

Fig. 2. Variația mineralizării apei din precipitații, valori medii, Hâncești 0,4
0,6
duritatea

0,2
0,4

In baza cercetărilor s-a constatat, că Republica Moldova este situată în 0

0,2
iarna primavara vara toamna
zona de influenţă a ploilor acide şi 78% din totalitatea probelor de apă din 0 per ioada
iarna primavara vara toamna
precipitaţiile atmosferice au avut pH≤6,5 (fig. 3), iar conţinutul cantitativ al perioada
Fig. 5. Evoluția durității apelor din precipitații, Hâncești

184 Figura 5. Evoluția durității apelor din precipitații, Hâncești 185

 În cazul predominării componentei vestice pH-ul apelor din precipitaţii
Evolutia elementelor biogene

4
Evolutia elementelor biogene este cuprins între 5,7-6,6, a celei de sud și de nord-est, nord vest – 6,3-
4
3,5 6,9 (fig.9). Conţinutul în ioni minerali fiind mai mare de asemenea în cazul
3,5
3
3
deplasării maselor de aer din direcţia vestică şi estică (fig. 10). Aceste rezultate
valorile medii, mg/l

2,5
indică asupra poluării transfrontaliere, care are impact hotărâtor în poluarea
valorile medii, mg/l

2,5
2
2
primavara
varaprimavara
atmosferei pe teritoriul republicii.
1,5
vara
toamna
1,5
1 toamna
1
0,5 7
0,5
6
0
0
amoniac azotati azotiti amoniac azotati azotiti amoniac azotati azotiti
5

Valorile medii
amoniac azotati azotiti amoniac azotati azotiti amoniac azotati azotiti
proba 1 proba 2 proba 3
4
proba 1 proba 2 proba 3
3
Fig. 6.
Figura 6. Evoluția conținutuluiînînelemente
Evoluția conținutului elemente biogene,
biogene, Lozova
Lozova 2
pH

0
Nord Nord- Est Sud-Est Sud Sud- Vest Nord-
Est Vest Vest

Directia dominanta a vantului

Fig. 9. Variația pH apei din precipitațiii în funcție de direcția

predominantă a vânturilor, Hâncești

Valorile medii, me/m.p.ora

4

3
Fig. 7. Frecvența (%) direcției predominante a vântului, Lozova. Sulfati

Figura 7. Frecvența (%) direcției predominante a vântului, Lozova. 2

Bicarbonti
Ca+Mg

0
Nord Nord- Est Sud-Est Sud Sud- Vest Nord-
Est Vest Vest

Nord Directia dominanta a vantului

7,5 12,5
27,5 Vest
Sud-Vest
4,95 22,5 Sud
Fig. 10. Variația conținutului de ioni minerali și a durității în apa din precipitațiii
10,1 5,1
Sud-Est în funcție de direcția predominantă a vânturilor, Hâncești
Nord-Est
Nord-Nord-Est

Figura
Fig. 8.8.Frecvența
Frecvența(%)
(%)direcției
direcțieipredominante
predominante aavântului,
vântului,Hâncești.
Hâncești.

186 187
 1,8 16

1,6 14

1,4

Valorile medii, me/m.p.ora

12

Valorile medii, mkg/m.c

1,2
10
1
8
0,8 SO2
Cloruri
0,6 Amoniac NO2
6
SO42-
0,4 4
0,2
2
0
Nord Nord- Est Sud- Sud Sud- Vest Nord- 0
Est Est Vest Vest Iarna Primavara Vara Toamna
Directia dominanta a vantului Anotimpul

Fig. 11. Variația conținutului de ioni minerali și de amoniu în apa din Fig. 13. Variația sezonieră a cantității oxizilor acidifieri și a
precipitațiii în funcție de direcția predominantă a vânturilor, Hâncești aerosolului sulfat în aer, Hâncești.

Poluarea atmosferei în teritoriul Republicii Moldova se efectuează din Conținutul oxizilor acidifieri înregistrează o variație sezonieră, fiind maxim
straturile de sus al atmosferei cu masele de aer descendente (fig.12). în perioada de vară atât pentru oxidul de sulf, cât și pentru cel de azot,
7 deoarece în perioada caldă atmosferă este foarte mobilă din punct de vedere
6
meteorologic.
5
CONCLUZII:
Valorile medii

4
1. Calitatea apelor din precipitații în ecosistemele forestiere ”Pădurea
Descendente
3
Ascendente
Hânceşti” și ”Codrii”, Lozova este apropiată atât după componența
2 chimică, cât și după gradul de încărcare cu poluanți.
1 2. pH-ul apelor din precipitații în ambele ecosisteme variază în intervalul
0
5,7-6,9, pentru ecosistemul ”Codrii”, Lozova, fiind caracteristice valori
pH SO42- Cl- HCO3- Ca+Mg NH4+ mai apropiate de mediul neutru;
Indicatorii de calitate a apei din precipitaţii, me/m.p.ora
3. Conţinutul în ioni minerali este mai mare în cazul deplasării maselor de
Fig. 12. Evoluția pH-lui apei și a conținutului în ioni minerali în aer din direcţia vestică şi estică în ambele ecosisteme;
funcție de structura vânturilor, Hâncești 4. Poluarea aerului este mai intensă cu masele de aer descendente în
ambele ecosisteme;
În perioada caldă a anului în precipitații se înregistrează concentraţii sporite 5. Măsura impactului antropogen asupra ecosistemelor cercetate se
ale ionilor minerali şi a premărgătorilor ploilor acide - SO2, NO2, aerosolul exprimă prin faptul, că răspunsul biosferei nu apare spontan, ci după
de SO42-. Înaintea căderii precipitaţiilor atmosferice se observă o sporire a o perioadă oarecare de timp și depinde, în mare măsură, de caracterul
conţinutului oxizilor de sulf, de azot şi a aerosolului de SO42- în aer şi o scădere impactului.
a concentraţiei lor după manifestarea precipitaţiilor (fig.13).

188 189
 BIBLIOGRAFIE:
1. HG Nr. 301 din 24.04.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de mediu pentru
anii 2014-2023 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia.
MO din 06.05.2014, Nr. 104-109, art. nr.328.
2. Water Analysis Handbook. 3rd Edition. Hach Company, 1997.
3. SM SR EN 1899-2:2007. Calitatea apei. Determinarea consumului
biochimic de oxigen după n zile (CBOn). Partea 2: Metoda pentru probe
nediluate.
4. SM SR ISO 7150-1:2005. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de
amoniu. Partea 1: Metoda spectrometrică manuală.
5. http://icas.com.md/wp-content/uploads/2016/04/Raport-de-activitate- 2015.pdf
6. http://www.calarasi.md/index.php/turism/65-resurse-naturale-turistice.

190