BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA
AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro
Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in Sectorul Chimic Februarie 2003
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426. Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat. Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection AgencyNEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale. In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania. Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana. Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine Cele mai bune tehnici disponibile ). Realizarea traducerii in limba romana: S.C. ANCARMA S.R.L. Departament Traduceri Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18
e-mail: ancarma@yohoo.com
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426. Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int
Rezumat
REZUMAT
INTRODUCERE
BREF-ul (Best Available Techniques reference document documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile) pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual si pentru managementul in sectorul chimic reflecta un schimb de informatii desfasurat sub incidenta articolului articolului 16(2) al Directivei Consiliului 96/61/EC. Rezumatul conceput a fi citit in legatura cu explicatiile prefatei BREF-ului asupra obiectivului, utilizarii si termenilor legali descrie principalele constatari, concluzii BAT si nivelurile de emisie aferente. Poate fi citit si inteles ca un document de sine statator insa, fiind un rezumat, nu prezinta toate complexitatile intregului BREF. De aceea nu este conceput ca un substituent pentru intregul text al BREF-ului ca un instrument in luarea deciziei BAT. Manipularea apei uzate si a gazului rezidual a fost identificata ca fiind o problematica orizontala pentru sectorul chimic asa cum este descrisa in anexa I, 4 a Directivei. Inseamna ca termenul cele mai bune tehnici disponibile (BAT) este evaluat in acest document pentru intregul sector chimic, independent de procesele particulare de productie si de modul si marimea uzinei chimice implicata. De asemenea inseamna ca termenul de BAT necesita includerea in afara tehnologiilor de tratare, o strategie de management pentru a realiza prevenirea sau controlul optim al deseurilor. Astfel scopul documentului se compune din: aplicarea sistemelor de management al mediului si instrumente aplicarea tehnologiei de tratare a apei reziduale si a gazului rezidual asa cum este utilizata in mod uzual sau aplicata in sectorul chimic, incluzand tehnologiea de tratare a namolului din apa uzata, daca este operat pe amplasamentul al unei uzine chimice identificarea concluziei asupra celor mai bune tehnici disponibile bazata pe doua aspecte mentionate anterior, constand intr-o strategie de reducere optima a poluarii si in nivelurile de emisie aferente BAT- in conditii adecvate - la momentul evacuarii in mediu inconjurator.
Doar tehnicile aplicate sau aplicabile in mod obisnuit pentru industria chimica sunt abordate in acest document, lasund-se ca tehnicile specifice procesului sau tehnicile integrate in proces (de ex. tehnicile neutilizate la tratare) sa fie dezbatute in BREF-urile verticale. Desi restrictionate doar la industria chimica, este recunoscut faptul ca acest document poate contine de asemenea informatii valoroase si pentru alte sectoare (de ex. sectorul rafinariilor).
TEMATICI GENERALE (CAPITOLUL 1) Evacuarile in aer si apa sunt principalele impacturi asupra mediului cauzate de evacuarile din instalatiile chimice. Principalele surse de apa uzata din sectorul industrial chimic sunt: sintezele chimice sistemele de tratare a gazelor reziduale prepararea apei de proces scurgerile din sistemele de alimentare cu apa a cazanelor scurgerile de slam din ciclurile de racire spalarea in contracurent a filtrelor si schimburile de ioni
i
Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
apa infiltrata in depozitele permanente de deseuri apa pluviala din zonele contaminate, etc.,
principalul lor impact fiind caracterizat prin: incarcare hidraulica continutul substantelor poluante (exprimat in cantitate sau concentratie) pontentialele efecte sau periclitari asupra apei receptoare, exprimate in parametrii principali se de insumare) efectele asupra organismelor din apa receptoare, exprimata in date de toxicitate.
Emisiile gazului rezidual apar ca: emisii captate, acestea fiind si singurele emisii ce pot fi tratate emisiile difuze emisiile fugitive (volatile).
Principalii poluatori atmosferici sunt: COV Compusii sulfului (SO2, SO3, H2S, CS2, COS) Compusii azotului (NOx, N2O, NH3, HCN) Compusii halogentati (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr) Compusii rezultati in urma arderii incomplete (CO, CxHy) Pulberile.
SISTEMELE DE MANAGEMENT SI INSTRUMENTELE (CAPITOLUL 2) Managementul de mediu este o strategie pentru manipularea evacuarilor (sau a prevenirii lor) din activitatile industriale (chimice), luand in considerare conditiile locale, imbunatatindu-se asfel performanta integrata a amplasamentului chimic. Acesta ii ofera operatorului: o vedere in mecanismul de generare al poluarii din procesele de productie sa faca decizii echilibrate referitor la masurile de mediu sa evite solutiile temporare si investitiile neprofitabile sa actioneze adecvat si proactiv referitor la evolutiile noi din domeniul mediu. Un sistem de management al mediului (sectiunea 2.1) urmareste in mod normal un ciclu de proces continuu, etapele variate fiind sustinute de o serie de instrumente de management si industrie (sectiunea 2.2), fiind clasificate in ansamblu ca: instrumente de inventariere oferind ca punct de plecare informatii detaliate si transparente pentru deciziile necesare prevenirii, reducerii si controlului deseurilor. Acestea includ: - inventarul amplasamentului, dand informatii detaliate asupra locatiei, proceselor de productie si instalatiilor respective, sistemului de canalizare existent etc. - inventarul fluxurilor (apa reziduala si gazul rezidual), dand informatii detaliate despre fluxurile de deseuri (cantitate, continut de poluanti, variabilitatea lor, etc.), sursele lor, cuantificarea, evaluarea si validarea cauzelor emisiilor, terminandu-se intr-o gama de fluxuri variate pentru a identifica o lista de optiuni si prioritati pentru viitoarele imbunatatiri. - O evaluare a tuturor efluentilor si o evaluare a reducerii utilizarii apei si a evacuarilor de apa uzata fac parte de asemenea din inventar - Analiza energetica si a fluxului de material, care tinde sa imbunatateasca eficienta de operare a proceselor (in ceea ce priveste consumul de energie, de materii prime si eliberarile nocive)
ii
Rezumat
Instrumentele operationale pentru a transforma deciziile managementului de mediu in actiuni. Acestea includ: - Monitorizarea si intretinerea regulata - Stabilirea si revizuirea periodica a obiectivelor interne sau a programelor pentru imbunatatirea contiua a mediului - Metodele de control al calitatii, utilizarea in rezolvarea problemelor trouble shooters cand un proces de tratare existent iese de sub control sau nu poate indeplini cerintele stabilite. Astfel de metode sunt de ex. diagrama efectelor si cauzelor, analiza Pareto, diagrama de flux sau controlul statistic al procesului Instrumentele strategice, cuprind organizarea si operarea deseurilor pe intreg amplasamentul chimic intr-un mod integrat, evaluand optiunile de mediu si economice. Acestea includ: - Evaluarea riscului ca o metoda comuna de calcul al riscului uman si ecologic ca un rezultat al activitatilor proceselor de productie - Benchmarking ca un proces de comparatie al realizarilor unei instalatii sau ale unui amplasament cu altele - Evaluarea ciclului de viata ca un proces de comparatie al efectelor de mediu potentiale ale diferitelor modalitati de operare Instrumente de siguranta si pentru cazuri de urgenta, necesare in cazul evenimentelor neplanificate precum accidentele, incendiile sau pierderile prin scurgeri.
TEHNICILE DE TRATARE (CAPITOLUL 3) Tehnicile identificate de Grupul Tehnic de Lucru si descrise in acest document sunt acelea utilizate in intreg sectorul chimic. Acestea sunt introduse in ordine logica, urmand calea poluantilor. Tehnicile de tratare descrise pentru APA REZIDUALA sunt: Tehnici de separare sau limpezire, utilizate in principal in combinatie cu alte operatii, fie ca prima etapa (pentru a proteja alte instalatii de tratare impotriva deteriorarii, colmatarii sau ancrasarii datorate corpurilor solide) sau etapa de limpezire finala (pentru a indeparta substantele solide sau uleiul format in operatia de tratare precedenta) : - Separarea nisipului fin - Sedimentare - Flotatia aerului - Filtrarea - Microfiltrarea / ultrafiltrarea - Separarea uleiului de apa Tehnicile de tratare fizico-chimice pentru apa uzata nebiodegradabila, utilizate in principal pentru contaminatorii anorganici sau organici greu biodegradabili (sau inhibitori), deseori utilizate ca o etapa de pretratare a unei instalatii biologice (centrale) de tratare a apei uzate: - precipitarea/sedimentarea/filtrarea - cristalizarea - oxidarea chimica - oxidarea aerului umed - oxidarea apei supra-critice - reducerea chimica - hidroliza - nanofiltrarea / osmoza inversa - adsorptia - schimbul de ioni - extractia - distillarea / rectificarea - evaporarea
iii
Rezumat
striparea incinerarea
tehnici de tratare biologice pentru apa uzata biodegradabila: - procedee de descompunere anaerobe, precum procedeele de contact anaerobe, procedeul UASB, procedeul cu pat fix, procedeul cu pat extins, indepartarea biologica a compusilor de sulf si a metalelor grele - procedee de descompunere aerobe, precum procedeul complet cu amestec de namol activ, procedeul cu biorecatorul cu membrana, procedeul de filtrare prin picurare, procedeu cu pat fix si biofiltru - nitrificarea / denitrificarea - tratarea biologica centrala a apei uzate.
Tehnicile descrise de tratare a NAMOLULUI DIN APA REZIDUALA pot fi vazute ca optiuni singulare sau ca o combinatie a optiunilor singulare. Urmatoarea lista nu indica o ordine. Disponibilitatea (sau indisponibilitatea) unei cai de evacuare poate fi un factor decisiv, cel putin la nivel local, in alegerea unei tehnici adecvate de control a apei reziduale. Tehnicile de tratare a namolului provenit din apa reziduala sunt: operatii preliminare operatii de ingrosare a slamului stabilisarea slamului conditionarea slamului tehnici de deshidratare a slamului operatii de uscare oxidarea termica a namolului depozitarea permanenta a slamului pe amplasament.
Tehnicile descrise de tratare a GAZULUI REZIDUAL nu pot fi clasificate pur si simplu ca fiind tehnici de recuperare sau epurare. Depinde de aplicarea etapelor de separare aditionale pentru ca substantele contaminatoare sa fie recuperate. Unele tehnici pot fi utilizate ca tehnici de control individuale, altele doar ca etapa de pretratare sau finisare finala. Cele mai multe tehnici de control al gazului rezidual solicita tratare in continuare dupa procesul principal atat pentru apa reziduala cat si pentru gazul rezidual generate in timpul procesului de tratare. Tehnicile sunt: pentru COV si compusi anorganici: - separare cu membrana - condensare - adsorptie - spalare la umed - biofiltrare - bio-spalare - bio-percolare - oxidare termica - oxidare catalitica - ardere la facla pentru pulberi: - separator - ciclon - electrofiltru - desprafuitor la umed - filtru textil - filtru catalitic - filtru de pulbere in doua trepte
iv
Rezumat
filtru absolut (filtru HEPA) filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) filtru de vapori
pentru poluantii gazosi din gazele de ardere: - injectarea uscata a sorbentului - injectarea semi-uscata a sorbentului - injectarea la umed a sorbentului - epurarea non-catalitica a NOx (SNCR) - epurarea selctiva catalitica a NOx (SCR).
CONCLUZIILE REFERITOARE LA CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (CAPITOLUL 4) Industria chimica acopera o gama larga de intreprinderi: la un capat sunt intreprinderile mici cu cateva produse intr-un proces si cu una sau cateva surse de deseuri iar la celalalt capat sunt intreprinderile cu productie multi-mixta cu multe fluxuri complexe de deseuri. Desi nu exista probabil doua amplasamente chimice comparabile total prin gama de productie, situatia de mediu si cantitatea si calitatea emisiilor de deseuri, este posibil sa se descrie BAT pentru tratarea apei uzate si a gazului rezidual din intreg sectorul chimic. Implementarea BAT in instalatiile noi nu reprezinta in mod normal o problema. In cele mai multe cazuri are sens din punct de vedere economic planificarea proceselor de productie si evacuarile lor de deseuri pentru a reduce emisiile si consumul de materiale. Oricum, avand amplasamentele existente, implementarea BAT nu este in general o activitate usoara datorita infrastructurii existente si a circumstantelor locale. Acest document nu face distinctie intre BAT pentru instalatii noi si existente. O astfel de deosebire nu ar ajuta la imbunatatirea situatiei de mediu pe amplasamentele industriale prin adoptarea BAT si nu ar reflecta angajamentul industriei chimice de continuare a imbunatatirii conditiilor de mediu. Management
Asa cum indica descrierea detaliata a managementului de mediu in capitolul 2, conditia unei performante de mediu bune este un Sistem de Management de Mediu (EMS). In analiza finala realizarea adecvata si consistenta a unui EMS recunoscut va conduce la o performanta optima de mediu a amplasamentului industrial chimic, astfel realizand BAT. Pornind de la aceasta premiza, BAT este implementarea si adoptarea unui EMS ce include: Implementarea unei anarchii transparente a responsabilitatii personale, persoana responsabila raportand direct la nivelul managementului de top Pregatirea si publicarea unui raport annual al performantei de mediu Stabilirea obiectivelor de mediu interne (specifice amplasamentului sau companiei), revizuirea cu regularitate si publicarea lor in raportul anual Realizarea unui audit regulat pentru a asigura conformarea la principiile EMS Monitorizarea regulata a performantei si a progresului cu privire la realizarea politicii EMS Practicarea continua a evaluarii de risc pentru identificare a pericolelor Practicarea continua a comparatiei tip benchmarking a proceselor (productia si tratarea deseurilor) dpdv al consumului apei si energiei, al generarii deseurilor si al efectelor intermedia Implementarea unui program de training adecvat pentru personal si instructiuni pentru cei care lucreaza la contractarile din domeniul Sanatatii, Sigurantei si Mediului (HSE) si al urgentelor Aplicarea unor practici bune de intretinere.
Rezumat
BAT reprezinta si implementarea sistemului de management al apei uzate / gazului rezidual (sau al evaluarii apei reziduale / gazului residual), ca un subsistem al EMS, utilizand o combinatie adecvata a: inventarului pe amplasament si inventarului fluxului verificarii si identificarii celor mai relevante surse de emisie pentru fiecare mediu si listarea lor in functie de cantitatea de poluant verificarii mediului receptor (apa si aer) si a tolerantei emisiilor utilizand rezultatele pentru a determina daca este necesara o tratare mai puternica sau daca emisiile pot fi acceptate realizarea evaluarii toxicitatii, persistentei si potentialului de bioacumulare a apei uzate pentru a fi descarcata in apa receptoare si a trimiterea rezultatelor la autoritatile competente verificarea si identificarea proceselor relevante pentru consumul de apa si listarea lor in functie de consumul de apa cautarea optiunilor de imbunatatire, concentrarea asupra fluxurilor cu concentratii rididcate si in cantitati mai mari, potentialul lor de periculozitate si impactul asupra apei receptoare 1 evaluarea celor mai efective optiuni prin compararea randamentelor totale de eliminare, a efectelor totale inter-media, a fezabilitatii tehnice, economice si organizationale etc.
BAT este si : evaluarea impactului asupra mediului si a efectelor asupra instalatiilor de tratare cand se planifica activitati noi sau se modifica activitatile existente practicara reducerii emisiei la sursa datele de productie cu datele asupra cantitatii emisiilor pentru a compara evacuarile actuale si calculate tratarea fluxurilor contaminate de poluatori la sursa in locul diluarii si in final a tratarii lor centrale, daca nu exista argumente rezonabile impotriva acesteia utilizarea metodelor de control a calitatii pentru a evalua tratarea si / sau procesele de productie si / sau de prevenire a defectarii lor utilizarea unor practici bune de proces (GMP) pentru curatarea echipamentelor pentru a reduce emisiile din apa si aer amenajarea utilajelor / procedurilor pentru a permite detectarea la timp a abaterilor ce ar putea afecta utilajele de tratare conectate dupa proces, pentru a evita o defectare a instalatiilor de tratare instalarea unui sistem central eficient de alarmare ce va anunta toate defectarile si disfunctiunile implementarea unui program de monitorizare in toate utilajele de tratare a deseurilor pentru a verifica functionarea lor corespunzatoare stabilirea strategiilor de tratare a apei utilizate la stingerea incendiilor si a scurgerilor stabilirea unui plan de actionare in cazul poluarilor accidentale alocarea costurilor pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual aferent productiei.
Masurile de process integrate nu fac scopul acestui document, insa sunt de o importanta desebita pentru optimizarea performantei de mediu in procesele de productie. Astfel, BAT inseamna: utilizarea masurilor integrate in proces in locul tehnicilor la final de proces, acolo unde este posibil evaluarea instalatiilor existente de productie cu privire la optiunile de luare masurilor de retehnologizare integrate in proces si implementarea lor daca este fezabil, cel tarziu cand instalatia se supune modificarilor majore Apa reziduala
Un Stat Membru doreste o definitie mai precisa a fluxurilor cu concentratii ridicate care sa include valorile de incarcare si / sau ale concentratiilor. O parere divergenta a fost raporatata. Alte detalii sunt date in capitolul 4.
vi
Rezumat
Un SISTEM DE COLECTARE A APELOR REZIDUALE adecvat joaca un rol esential in reducerea efectiva a apei reziduale si / sau a tratarii ei. Acesta conduce fluxurile de apa uzata catre echipamentul de tratare adecvat lor si previne amestecul apei contaminate cu apa necontaminata. Asfel BAT este si: Separarea apei de rpoces de apa pluviala necontaminata si de alte eliberari de apa necontaminata. Daca amplasamentele existente nu realizeaza inca separarea apei, se poate instala cel putin partial - daca sunt realizate modificari majore pe amplasament Separarea apei de process in functie de cantitatea contaminanta Instalarea unui acoperis deasupra ariilor posibil contaminate, daca este fezabil Instalarea sistemelor de drenare separate pentru arii cu risc de contaminare, incluzand pompe de captare a pierderilor prin scurgere sau prin deversare Utilizarea canalelor de suprafata pentru apa de proces in interiorul amplasamentului industrial intre utilajele de generare a apei reziduale si cele de tratare finala. Daca conditiile climatice nu permit sistemele de canale de suprafata (temperaturi semnificante sub 0 C), atunci in conducte subterane accesibile sunt adecvate pentru a le substitui. Multe amplasamente industriale sunt in continuare dotate cu canale subterane iar construirea imediata a sistemelor noi de canalizare nu este fiabila de obicei, insa masurile se pot efectua in etapele cand sunt planificate modificari majore la instalatiile de productie sau la sistemul de canalizare Instalarea capacitatii de retentie pentru cazurile defectelor in functionare si pentru apa de la stingerea incendiilor corespunzator rezultatelor evaluarii riscului.
TRATAREA APEI REZIDUALE in sectorul chimic urmareste cel putin patru strategii diferite: Tratarea centrala finala intr-un WWTP biologic pe amplasament Tratarea finala centrala intr-un WWTP municipal Tratarea centrala finala a apei anorganice reziduale intr-un WWTP mecano-chimic Tratamente descentralizate.
Nici una nu este mai preferata decat cealalta, daca nivelul de emisie echivalent este garantat pentru protectia mediului, in totalitate, si nu conduce la niveluri de poluare mai mari in mediu [Articolul 2(6) al Directivei]. Se presupune ca la acest nivel s-au luat deciziile de management adecvate pentru efluent, a fost evaluat impactul asupra apei receptoare, au fost epuizate toate optiunile practice de prevenire si reducere a apei uzate si au fost luate in considerare toate masurile de siguranta, adica de la acest punct se vor considera doar solutiile de la finalul procesului. Pentru apa pluviala, BAT este: Trimiterea apei pluviale necontaminate direct in apa receptoare, traversand prin by-pass sistemul de apa reziduala din sistemul de canalizare Tratarea apei pluviale din ariile contaminate inainte de a fi eliberata in apa receptoare.
In unele cazuri utilizarea apei pluviale ca apa de proces pentru a reduce consumul de apa proaspata poate fi benefic pentru mediu. Instalatiile adecvate de tratare sunt: Captarea pietrisului fin Bazine de retentie Rezervoare de sedimentare Filter de nisip.
vii
Rezumat
BAT reprezinta indepartarea uleiului si/sau hidrocarburilor cand apar in forma de aglomerari sau cand sunt incompatibili cu alte sisteme, cu scopul de a maximiza recuperarea prin aplicarea unei combinatii adecvate de: Separarea uleiului/ apei printr-un ciclon, microfiltrare sau separator API (American Petroleum Institute), cand sunt preconizate aglomerari mari de hidrocarburi si uleiuri; altfel utilizarea separatoarelor cu placi paralele si placi ondulate reprezinta alternative microfiltrarea, filtrarea medie a granulatului sau flotatie cu gaz tratare biologica.
Nivelurile de emisie aferente BAT a Concentratie Parametru [mg/l] Continutul total de 0.05-1.5 hidrocarburib BOD5 2-20 COD 30-125
media lunara Exista o neconcordanta a metodelor analitice de evaluare a hidrocarburilor ce nu a putut fi rezolvata in cadrul TWG.
b a
BAT reprezinta indepartarea si/sau descompunerea emulsiilor la sursa. Pentru substantele solide suspendate (TSS) (TSS, ce contin compusi de metale grele sau namol activ, necesita alte masuratori), BAT inseamna indepartarea lor din fluxul de apa reziduala daca acestea pot cauza defectiuni sau deteriorari ale utilajelor de dupa proces sau inainte de a fi eliberate in apa receptoare. Tehnicile obisnuite sunt: sedimentarea / flotatia aerului pentru prinderea cantitatii principale de TSS filtrarea mecanica pentru reducerea in continuare a substantelor solide microfiltrarea sau ultrafiltrarea cand este necesara apa reziduala fara componente solide.
Sunt preferate technicile ce permit recuperarea substantelor. BAT este si controlul mirosului si al zgomotului prin inchiderea instalatiei si conducerea aerului uzat catre o alta tratare a gazului rezidual, daca este necesar depozitarea finala a namolului, fie prin cedarea acestuia unui contractor licentiat fie prin tratarea ei pe amplasament (vezi sectiunea asupra tratarii namolului).
Deoarece metalele grele sunt elemente chimice ce nu pot fi distruse, recuperarea si reutilizarea sunt singurele moduri de a preveni ca acestea sa fie emise in mediu. Orice alte optiuni determina transferul acestora intre diferite medii: apa uzata, aer uzat si deseuri. Astfel, pentru metalele grele, BAT inseamna a realiza toate cele ce urmeaza: separarea apei uzate ce contine compusi de metale grele, cat de mult este posibil si tratarea fluxurilor de apa uzata separate la sursa inainte de amestecarea lor cu alte fluxuri utilizarea tehnicilor ce permit o recuperare cat mai mare posibila si facilitarea altei eliminari a metalelor grele intr-un WWTP final ca etapa de post-spalare, cu tratare finala a namolului, daca este necesara.
Tehnicile adecvate sunt:
viii
Rezumat
precipitarea / sedimentarea (sau flotia aerului alternativ) / filtrarea (sau microfiltrarea sau ultrafiltrarea alternativ) cristalizarea schimbul de ioni nanofiltrarea (sau alternative osmoza inversa).
Deoarece nivelurile de emisie, ce pot fi realizate prin aceste tehnici de control, depind foarte mult de procesul-sursa de la care provin metalele grele, TWG n-au putut sa identifice niveluri de emisie aferente BAT ce pot fi valide pentru intreg sectorul chimic. A fost recomandat ca acest subiect sa fie abordat in BREF-urile aferente proceselor. Continutul de sare anorganica (si/sau de acid) din apa reziduala poate influenta atat biosfera apei receptoare, de ex. raurile mici cand sunt confruntate cu cantitati mari de sare, si sistemele de canalizare utilizate de ex. corodarea conductelor, valvelor si pompelor sau defectarea tratarii biologice de dupa proces. In cazul uneia sau ambelor acestor posibilitati, BAT este controlul continutului de sale anorganic, de preferat la sursa si de preferat cu tehnici de control ce permit recuperarea. Tehnicile adecvate de tratare (neincluzand tehnicile de tratare a metalelor grele sau a sarurilor de amoniu) sunt: evaporarea schimbul de ioni osmoza inversa indepartarea sulfatului biologic (utilizat doar pentru sulfat, insa cand sunt prezente si metale grele, si acesta este indepartat).
Poluantii nepotriviti pentru tratarea biologica sunt, de ex. TOC greu de descompus si/sau substatele toxice ce inhiba procesul biologic. Astfel devarsarea lor intr-o instalatie de tratare biologica trebuie sa fie prevenita. Nu este posibila o prognozare a contaminatorilor inhibitori pentru procesele biologice intr-o WWTP deoarece aceasta depinde de adaptarea microorganismelor, ce actioneaza intr-o anumita instalatie, la contaminatori speciali. Asftel BAT este evitarea introducerii apei reziduale in sisteme de tratare biologica cand acestea pot cauza disfunctia acestor sisteme si tratarea fluxurilor secundare de apa uzata, ce contin parti nebiodegradabile, cu tehnici adecvate.2 alternativa 1: tehnici ce permit recuperarea substantelor: - nanofiltrarea sau osmoza inversa - adsorptia - extractia - distilarea / rectificarea - evaporarea - striparea alternativa 2: tehnici de reducere fara necesar de combustibil suplimentar, atunci cand recuperarea nu este fezabila: - oxidarea chimica, insa trebuie sa se acorde atentie agentilor ce contin cloruri - epurarea chimica - hidroliza chimica alternativa 3: tehnici de reducere ce determina un consum considerabil de energie, daca nu exista alte alternative de reducere a toxicitatii sau efectelor de inhibare sau daca sistemul se poate auto-sustine: - oxidarea aerului la umed (presiune joasa sau presiune ridicata) - incinerarea apei reziduale
Un Stat Membru insista asupra unei definitii mult mai exacte al criteriului parte relevanta nebiodegradabila. S-a inergistrat o parare divergenta in capitolul 4.
ix
Rezumat
in cazurile in care alimentarea si consumul de apa reprezinta o problema de mediu, tehnicile ce necesita cantitati considerabile de apa de racire sau sistemele de spalare la umed pentru tratarea aerului uzat, trebuie sa fie evaluate. Acestea sunt de ex: - extractia - distilarea / rectificarea - evaporarea - striparea.
Apa uzata biodegradabila poate fi tratata in sisteme de control biologice, fie ca fluxuri secundare in cadrul sistemelor de (pre)tratare special construite de ex. sistemele puternic incarcate anaerobe si aerobe, sau ca apa reziduala mixta in instalatia de tratare biologica centrala a apei uzate, sau ca etapa de post-tratare dupa instalatia centrala de tratare a apei uzate. Astfel BAT este reprezentat de indepartarea substantelor biodegradabile prin utilizarea unui sistem biologic adecvat de tratare (sau o combinatie adecvata a lor) precum: pretratarea biologica pentru reducerea solicitarii produse de cantitatea ridicata biodegradabila in instalatia centrala biologica pentru tratarea apei uzate (sau ca etapa finala de spalare finala). Tehnicile adecvate sunt: - procesul de contact anaerob - procesul anaerob de contact cu namol - procesul anaerob si aerob cu pat fix - procesul anaerob cu pat expandat - process complet de amestecare cu carbune active - bioreactor cu membrana - filtru cu picurare (percolare) - proces cu pat fix si biofiltru nitrificarea / denitrificarea cand apa reziduala contine o cantitate relevanta de azot tratarea biologica centrala, evitandu-se introducerea poluantilor non-biodegradabili ai apei uzate, daca acestia pot cauza disfunctia sistemului de tratare si cand instalatia nu este adecvata pentru ai trata. In general nivelul de emisie aferent BAT pentru BOD dupa tratarea centrala biologica este < 20 mg/l. In cazul namolului activ, utilizarea tipica consta dintr-o etapa biologica putin incarcata cu o cantitate zilnica de COD de 0.25 kg/kg namol.
Nivelurile de emisie aferente BAT pentru devarsarea finala in apa 3 receptoare : Niveluri de Randament Parametru a emisie [%] b [mg/l] c TSS 10-20 COD 76-96 d 30250 N e total anorganic 5-25 P total 0.5-1.5 f AOX
pentru BOD vezi sectiunea anterioara despre tratarea biologica centrala media zilnica, exceptia TSS media lunara d randamente joase pentru concentratii mici de poluanti e suma NH4-N, NO2-N si NO3-N (un parmetru si mai recomandat ar fi N total. Datorita lipsei de informatie despre N total, este utilizat aici N total anorganic) f valorile scazute sunt de la alimentarea cu agenti nutritive in WWTP biologica, valorile superioare din procesele de productie
b c a
Un Stat Membru insista asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX si metale grele la punctual final de devarsare. O parere divergenta este raportata. Detalii asupra stadiului discutiilor sunt date in capitolul 4.
Rezumat
Namolul provenit din apa reziduala
Cand se manipuleaza namol provenit din apa uzata de pe amplasamentul chimic industrial, BAT inseamna utilizarea uneia sau mai multor alternative (fara preferinte) dintr urmatoarele: Procese de pretratare Procese de ingrosare a namolului Stabilizarea namolului Conditionarea namolului Tehnici de deshidratare a namolului Procese de uscare Oxidarea termica a namolului Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament.
Tratarea in afara amplasamentului nu a fost luata in considerare deoarece nu face scopul acestui document. Acest fapt in nici un caz nu reprezinta o concluzie BAT impotriva tratarii externe de catre contractori terti.
Gazul rezidual
SISTEMELE DE COLECTARE A GAZELOR REZIDUALE sunt instalate pentru a directiona emisiile gazoase catre sistemele de tratare. Acestea constau din capsularea sursei de emisie, supape pentru gazul evacuate si condcute. BAT inseamna: Reducerea fluxului de gaz la unitatea de control prin inchiderea surselor de emisie daca aceasta este fezabil Prevenirea riscului de explozie prin: Instalarea unui detector de flacari in interiorul sistemului de colectare cand riscul aparitiei unui amestec inflamabil este semnificant - Mentinerea in siguranta a amestecului de gaz sub limita de explozie inferioara sau deasupra limitei de explozie superioara Instalarea adecvata a echipamentului pentru prevenirea aprinderii amestecurilor inflamabile de gaz-oxigen sau pentru a reduce efectele acesteia. -
Sursele gazelor reziduale se disting in acest document ca: Surse cu temperatura redusa, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor, pregatirea produselor Surse cu temperaturi inalte, precum procesele de ardere, care include instalatii precum cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele include facilities such as boilers, power plants, process incinerators and thermal and catalytic oxidisers.
Surse cu temperaturi reduse Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale evacuate de la surse cu temperature joase (gazele din procesul de produtie) sunt pulberile (particulele fine), COV-urile si compusii anorganici (HCl, SO2, NOx etc.). BAT este indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile gazelor uzate, fie ca tratare finala fie ca pretratare pentru a proteja instalatiile de dupa process, utilizandu-se recuperarea materialelor de cate ori este fezabil. Consumul de energie si apa a tehnicilor de tratare necesita sa fie luat in considerare. Tehnici adecvate de control sunt: Tehnici de pretratare cu potential de reucuperare:
xi
Rezumat
separator ciclon filtru de vapori (de asemenea ca filtru pentru spalarea finala pentru aerosoli si picaturi) Tehnici finale de tratare spalare la umed filtru electrostatic filtru textil filter variate cu randamente ridicate, in functie de felul particulelor sedimentabile.
BAT reprezinta indepartarea COV din fluxurile de gaz uzat. Tehnicile de control al aplicarii depind foarte mult de procesul din care sunt eliberate si de gradul pericolului pe care il reprezinta. alternativa 1: tehnicile de recuperare a materialelor prime si/ sau a solventilor, deseori aplicate ca pretratare pentru a recupera principalii COV inainte de instalatiile de reducere situate dupa proces sau pentru a proteja instalatiile situate dupa proces ca aspect al sigurantei. Tehnicile adecvate sunt: - spalarea la umed - condensarea - separarea cu membrana - adsorptia sau combinatii ale acestora: -condensarea / adsorptia -separarea cu membrane / condensarea alternativa 2: tehnicile de reducere atunci cand recuperarea este fezabila, fiind de preferat tehnicile cu consum energetic redus alternativa 3: tehnicile de ardere (oxidarea termica sau catalitica), daca nu sunt disponibile alte tehnici echivalente eficiente.
Daca sunt aplicate tehnici de ardere, BAT reprezinta implementarea gazului rezidual de la ardere atunci cand sunt preconizate cantitati considerabile de poluanti. Utilizarea flamei este considerata BAT doar pentru indepartarea de siguranta a surplusului inflamabil de gaz de ex. de la lucrari de mentenanta, sisteme defecte sau supape neconectate la sistemele de reducere. Pentru alti compusi decat COV, BAT inseamna indepartarea acestor poluanti prin aplicarea de tehnici adecvate: spalarea la umed (apa, solutia acida sau alcalina) pentru hidrogen halogenat, Cl2, SO2, H2S, NH3 spalarea cu solvent insolubil pentru CS2, COS adsorptia pentru CS2, COS, Hg tratarea gazului biologic pentru NH3, H2S, CS2 incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO SNCR sau SCR pentru NOx.
Daca este fezabil, tehnicile de recuperare sunt preferate fata de tehnicile de reducere, de ex.: Recuperarea hidrogenului clorurat cand se utilizeaza apa ca mediu de spalare in prima etapa de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric recuperarea NH3.
xii
Rezumat
TWG n-a putut ajunge la o concluzie referitor la nivelurile de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale din procesele de productie, ce s-ar putea aplica intregii industrii chimice. Nivelurile de emisie aferente BAT pentru gazele de proces depind foarte mult de procesul actual de productie si s-a recomandat sa se abordeze acest subiect in BREF-urile aferente proceselor respective.
Sursele cu temperaturi ridicate Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale din procesele cu temperaturi ridicate (gazele de ardere evacuate) sunt pulberile (particulele sedimentabile), compusii halogenati, monoxidul de carbon, oxidul de sulf, NOx si posibilele dioxine. BAT reprezinta indepartarea pulberilor / particulelor sedimentabile prin implementarea unuia dintre urmatoarele: electro-filtru filtru sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 C) filtru catalitic (conditii comparabile cu ale filtrului sac) spalarea la umed.
BAT inseamna recuperarea HCl, HF si SO2 prin utilizarea a doua etape de spalare la umed sau indepartarea prin injectare uscata, semi-uscata sau umeda a agentului de absorbiere. Cu toate acestea spalarea la umed este de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare. Pentru NOx, BAT reprezinta implementarea SCR in locul SNCR (cel putin pentru instalatiile mari) deoarece are randamente de indepartare si de mediu mai bune. Pentru instalatiile existente ce opereaza dispozitive SNCR, timpul luat in considerare pentru modificare poate fi acela cand sunt planificate modificari majore pentru instalatia de incinerare. Cu toate acestea, SCR este BAT in sensul general, pentru ca exista cazuri individuale (instalatii tipice mai mici) unde SNCR reprezinta cea mai buna tehnica din punct de vedere economic si tehnic. Alte masuri necesita sa fie evaluate pentru abilitatea lor de a furniza o imbunatatire generala mult mai buna decat o retehnologizarea unei tehnici SNCR.
xiii
Rezumat
Niveluri de emisie aferente BAT pentru tratarea gazului de ardere evacuat Niveluri de emisie Parametru 3 1 [mg/Nm ] pulberi <5-15 HCl <10 HF <1 SO2 <40-150 2 NOx (cazane pe gaz/arzatoare) 20-150 3 NOx (cazane pe lichid/arzatoare) 55-300 3 4 NH3 <5 5 dioxine 0.1 ng/Nm3 TEQ
media orara, oxigenul de referinta cu continut de 3 % valorile inferioara pentru combustibilul gazos, valorile superioare pentru combustibilul lichid 3 valori ridicate pentru instalatiile mici ce utilizeaza SNCR 4 scurgere de NH3 cu SCR 5 valoarea pentru noi catalizatori, insa apar emisii ridicate pentru NH3 atunci cand catalizatorul se uzeaza
2 1
OBSERVATII FINALE SI RECOMANDARI (CAPITOLUL 6) Au existat patru pareri divergente exprimate de catre un Stat Membru urmand o a doua intalnire TWG. 1. opinia exprimata de acestia a fost asupra faptului ca datele BAT pentru managementul apei reziduale si al gazului rezidual sunt partial prea generale referindu-se la exemplele pentru fluxurile cu concentratii si cantitati ridicate de poluant (asa cum s-a mentionat in sectiunea 2.2.2.3.1). 2. o opinie exprimata era referitoare la faptul ca acel criteriu partea relevanta nonbiodegradabila trebuie sa fie definit mai exact prin stabilirea valorilor de referinta pentru TOC greu de descompus in fluxurile de apa reziduala. 3. ei au insistat asupra numirii nivelurilor de emisie aferente BAT petru metalele grele bazate pe exemplele date in anexa 7.6.4. Dupa parerea lor, cand se urmareste strategia prevenirii, pretratarii si tratarii centrale asa cum s-a evidentiat mai sus (vezi sectiunea metalelor grele), este posibil sa se numeasca valorile de emisie aferente BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice. Ei sustin in continuare ca valorile sunt influentate de partea de productie relevanta pentru metalele grele si astfel depind de amestecul din productie ce poate cauza valori mai mari in special in productia de chimicale fine. Considerand deversarile in sistemele de canalizare publice, va trebui sa fie luat in considerare efectele WWTP astfel incat sa se asigure faptul ca metalele grele nu sunt transferate la alte medii. TWG n-a dat curs acestei cerinte, sustinand ca nu ar fi util sa se numeasca nivelurile de emisie aferente BAT influentate de combinatii deosebite ale fluxurilor de apa reziduala asupra amplasamentelor individuale de productie, rezultand valori ce pot fi valabile sau nu pot fi valabile in cazurile reale. Astfel a fost inregistrata o parere divergenta. 4. ei au insistat in numirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX bazate pe exemple date in anexa 7.6.2. Ei sustin ca nivelurile de emisie aferente BAT pot fi date chiar daca daca valorile de emisie pentru AOX sunt influentate puternic felul sintezelor clor-organice a amplasamentelor chimice, daca tratarea apei uzate este realizata conform concluziilor BAT de mai sus (vezi sectiunea poluantilor neadecvati pentru tratarea biologica). TWG n-a dat curs acestei cerinte. In exemplele prezentate (vezi anexa 7.6.2) este vorba de date statistice diferite care nu permit stabilirea unor valor BAT. S-a mentionat chiar si faptul ca unul dintre nivelurile de emisie cele mai reduse de AOX prezentate ca exemplu a fost inregistrat pe amplasamente cu performante reduse de mediu, iar nivelul de emisie superior a fost raportat de pe un amplasament cu performante ridicate de mediu. In aceste conditii TWG considera neadecvata stabilirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX. De aceea a fost inregistrata ca opinie divergenta.
xiv Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
Schimbul de informatie nu a fost complet. Este dificil sa se inteleaga considerand eforturile anterioare din industria chimica in domeniul apei uzate si a gazelor reziduale. De asemenea a fost dificil schimbul de informatii cu un anumit numar de State Membre. Se recomanda ca lacunele existente sa fie indepartate la revizuirea BREF-ului. Revizuirea va avea loc cand toate BREF-urile verticale din sectorul chimic vor fi finalizate. Pentru ca revizuirea sa aiba sens, va fi necesar totusi sa se concentreze mai mult asupra informatiei utile autoritatilor de reglementare. Alte detalii pot fi gasite in capitolul 6. CE lanseaza si sustine prin programele sale RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile curate, tratarea efluentilor aparuti si tehnologiile de reciclare si strategiile de management. Aceste proiecte ar putea oferi o contributie utila la revizuireile BREF viitoare. Cititorii sunt invitati astfel sa informeze EIPPCB asupra oricarei cercetari rezultate relevante pentru scopul acestui document (vezi de asemenea si prefata acestui document).
xv
Prefata
PREFATA
1. Statutul acestui document Daca nu s-a specificat altfel, referirile la Directiva din acest document inseamna Directiva Consiliului 96/61/CE asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. Asa cum se aplica Directiva fara a prejudicia prevederile Comunitatii referitoare la sanatatea si siguranta la locul de munca, la fel procedeaza si acest document. Acest document formeaza parti de serii ce prezinta rezultatele unui schimb de informatii intre Statele Membre UE si industriile implicate referitoare la cea mai buna tehnica disponibila (BAT), aferenta monitoringului si evolutiilor. Este publicata de Comisia Europeana conform articolului 16 (2) din Directiva, si de aceea trebuie luat in considerare in concordanta cu articolul IV din Directiva cand se determina cele mai bune tehnici disponibile. 2. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitia BAT Pentru ca cititorul sa inteleaga contextual legal in care acest document a fost elaborat, unele dintre cele mai relevante prevederi ale Directivei IPPC inclusive definitia termenului de cele mai bune tehnici disponibile sunt descrise in aceasta prefata. Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data doar pentru informare. Nu are valoare legala si nu prejudiciaza sau anuleaza prevederile actuale ale Directivei. Scopul Directivei este de a realiza un control si o prevenire integrata a poluarii rezultate in activitatile anexei I, conducand la un nivel de protectie ridicat a mediului, in intregul sau. Baza legala a Directivei se raporteaza la protectia mediului. Implementarea sa ar trebui sa ia in considerare de asemenea obiectivele Comunitatii precum competitivitatea industriei din Comunitate astfel contribuind la dezvoltarea durabila. Mai specific este prevazut pentru un sistem de reglemantare a anumitor categorii de instalatii industriale solicitandu-se ambilor, atat operatorilor cat si autoritatilor, sa priveasca in ansamblu potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obiectivul general al unei asemenea abordari trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor industriale pentru a asigura un nivel ridicat de protectie pentru mediu, in intregul sau. In centrul acestei abordari se afla principiul general dat in articolul 3, asupra faptului ca operatorul ar trebui sa ia in considerare toate masurile adecvate de prevenire a poluarii, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile permitandu-se sa-si imbunatateasca performanta de mediu. Termenul de cele mai bune tehnici disponibile este definit in articolul 2(11) al Directivei ca fiind nivelul cel mai efectiv si avansat in evolutia activitatilor si a metodelor de operare ce indica potrivirea practica a tehnicilor speciale, oferind in principiu baza valorilor limita de emisie dezvoltate pentru a preveni si, unde nu este practicabil, in general pentru a reduce emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau. Articolul 2 (11) clarifica in continuare aceasta definitie, dupa cum urmeaza: tehnicile includ atat tehnologia utilizata cat si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, operata si scoasa din uz; disponibile sunt acele tehnici dezvoltate la o scare care permite implementarea in sectorul industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luand in considerare costurile si avantajele, daca tehnicile sunt sau nu utilizate sau produse in Statul Membru respeciv, atata timp cat acestea sunt rezonabile si accesibile operatorului; cele mai bune inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel inalt de protectie a mediului in intregul sau.
xvii
Prefata
Si mai mult, Anexa IV a Directivei contine o lista de consideratii de avut in vedere in general sau in cazuri specifice, cand se determina cele mai bune tehnici..tinand cont de costurile aprobximative si de beneficiile unei masuratori si de principiile precautiei si prevenirii. Aceste consideratii includ informatia publicata de catre Comisie conform articolului 16(2). Autoritatile competente responsabile pentru emiterea autorizatiilor sunt solicitate sa ia in considerare principiile generale stabilite in articolul 3 atunci cand se determina conditiile autorizatiei. Aceste conditii trebuie sa includa valorile limita de emisie, suplimentare sau sa le inlocuiasca acolo unde este adecvat prin parametrii echivalenti sau masurile tehnice. Conform articolului 9(4) din Directiva, valorile limita de emisie, parametrii echivalenti si masurile tehnice trebuie, fara sa prejudicieze, sa se conformeze la standardele de calitate a mediuui, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile fara sa prescrie utilizarea unei tehnici sau a unei tehnologii specifice, insa luand in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, locatia geografica si conditiile de mediu. In toate circumstantele, conditiile autorizatiei trebuie sa includa prevederile referitoare la reducerea poluarii pe distante mari sau a poluarii transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel inalte de protectie pentru mediu in intregul sau. Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din Directiva, sa asigure faptul ca autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiilor din cele mai bune tehnici aplicate. 3. Obiectivul acestui Document Articolul 16(2) din Directiva se refera la Comisie care sa organizeze un schimb de informatii intre Statele Membre si industriile interesate de cele mai bune tehnici disponibile, monitoringul aferent si evolutiile in acestea si publicarea rezultatelor schimbului de informatii. Scopul schimbului de informatie este dat in aliniatul 25 al Directivei , care specifica ca dezvoltarea si schimbul de informatie la nivel de Comunitate referitoare la cele mai bune tehnici disponibile va ajuta la redresarea inechilibrului tehnologic din Comunitate, va promova diseminarea la nivel global a valorilor limita si tehnicile utilizate in Comunitate si va ajuta Statele Membre in implementarea eficienta a acestei Directive. Comisia (DG Mediu) a infiintat un forum pentru schimbul de informatie (IEF) pentru a sprijini activitatile ce intra sub incidenta articolului 16(2) si cateva grupuri tehnice de lucru au fost infiintate in subordonarea IEF. Ambele, IEF si grupurile tehnice de lucru, includ reprezentanti ai Statelor Membre si ai industriei, asa cum se solicita in articolul 16(2). Scopul acestor serii de documente este de a reflecta exact schimbul de informatii avut loc asa cum se solicita in articolul 16(2) si sa ofere informatii de referinta pentru a fi luate in considerare la determinarea conditiilor de autorizare de catre autoritatile de reglementare. Prin furnizarea informatiilor relevante referitoare la cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente ar trebuie sa actioneze ca instrumente valoroase ce conduc la performanta de mediu. 4. Sursele de informare Acest document reprezinta un rezumat al informatiei colectate de la mai multe surse, incluzand in special expertiza realizata de grupurile infiintate pentru a sprijini Comisia in activitatea sa, si verificate de serviciile Comisiei. Tuturor celor care au contribuit li se multumeste. 5. Cum sa se inteleaga si utiliza acest document Informatia oferita in acest document este gandita sa fie utilizata ca un input in determinarea BAT in cazuri specifice. Cand se determina BAT si se stabilesc conditii de autorizare bazate pe BAT, trebuie sa se ia in considerare scopul general de realizare al unui nivel inalt de protectie pentru mediu, in intregul sau.
xviii
Prefata
Restul acestei sectiuni descrie tipul de informatie oferita in fiecare sectiune a documentului. Capitolul 1 ofera o descriere generala a apei uzate si a gazului rezidual, inclusiv informatiile generale asupra sistemelor de management si tratare. Capitolul 2 descrie managementul de mediu si al efluentilor si instrumentele adecvate de implementare. Capitolul 3 ofera descrierea tehnicilor de tratare pentru apa uzata si gazul residual commune in sectorul chimic. Tehnicile include procesele de recuperare si reducere. Capitolele 2 si 3 sunt principalele din acest Document de Referinta ce furnizeaza informatia necesara de determinare a concluziilor BAT din capitolul 4. Capitolul 4 prezinta tehnicile si nivelurile de emisie aferente ce se considera a fi compatibile cu BAT in sensul general. In gasirea celor mai potrivite tehnici de tratare pentru situatii specifice, termenul tehnici din acest context al documentului orizontal include mai mult decat doar tehnologia; include de asemenea si strategii de management. Scopul este acela de a furniza indicatii generale referitoare la nivelurile de emisie si consum ce pot fi considerate ca un punct de referinta pentru a spriini in determinarea conditiilor de autorizare bazate pe BAT sau pentru a stabili reguli obligatorii generale sub incidenta articolului 9(8). Cu toate acestea trebuie accentuat faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de autorizare adecvate vor implica considerarea factorilor locali, specifici amplasamentului si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, se va lua de asemenea in considerare viabilitatea tehnica si economica a retehnologizarii lor. Chiar si singurul obiectiv de asigurare a unui nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau, va implica deseori rationamente alternative intre diferite tipuri de impacturi de mediu, iar aceste rationamente vor fi influentate deseori de consideratiile locale. Desi s-a facut o incercare de abordare a unora dintre aceste problematici, nu este posibil ca acestea sa fie luate in considerare complet. Tehnicile si nivelurile prezentate in capitolul 4 nu vor fi in mod necesar adecvate pentru toate instalatiile. Pe de alta parte, obligatia de asigurare a unui nivel ridicat de protectie a mediului inclusiv minimizarea pe distanta lunga sau poluarea transfrontaliera arat faptul ca cerintele de autorizare nu pot fi stabilite doar in baza consideratiilor locale. De aceea este foarte important ca aceste informatii continute in acest document sa fie complet luate in considerare de catre autoritatile de reglementare. Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se modifica de-alungul timpului, acest document va fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate comentariile si sugestiile vor fi inaintate Biroului European IPPC la Institutul pentru Studii Tehnologice de Perspectiva, la urmatoarele adrese:
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville, Spain Telefon: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail: eippcb@jrc.es Internet: http://eippcb.jrc.es
xix
Documentul de Referinta al Celor mai bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in Sectorul Chimic
REZUMAT ................................................................................................................................................. I PREFATA............................................................................................................................................ XVII SCOPUL ........................................................................................................................................... XXVII 1 DESCRIERE GENERAL .............................................................................................................. 1 1.1 Apele reziduale i gazele reziduale n Industria Chimic ................................................................ 1 1.1.1 Apele reziduale......................................................................................................................... 1 1.1.2 Gaze reziduale .......................................................................................................................... 3 1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale i la gazele reziduale........................................ 4 1.3 Tehnologia de tratare ........................................................................................................................ 6 1.3.1 Msuri integrate in proces ........................................................................................................ 7 1.3.2 Tehnicile la final de proces....................................................................................................... 8 1.3.2.1 Tratarea Apei Reziduale................................................................................................... 8 1.3.2.2 Tratarea gazelor reziduale .............................................................................................. 11 1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale i a gazelor reziduale i Interdependena lor 13 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE ....................................... 17 2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS)............................................................................... 17 2.2 Instrumente manageriale ................................................................................................................. 21 2.2.1 Instrumente manageriale pentru inventariere ......................................................................... 21 2.2.1.1 Inventarierea amplasamentului ...................................................................................... 21 2.2.1.2 nregistrarea sau Inventarierea Fluxului......................................................................... 22 2.2.1.2.1 Evaluarea ntregului efluent (WEA)......................................................................... 23 2.2.1.2.2 Reducerea Consumului de ap i a Deversrii de ap rezidual ............................... 28 2.2.1.2.3 Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale ............................................................. 29 2.2.1.3 Analiza Fluxului de Materiale i Energie (EMFA) ........................................................ 31 2.2.2 Instrumente de Management Operaional............................................................................... 32 2.2.2.1 Monitorizarea................................................................................................................. 32 2.2.2.2 Stabilirea i Revizuirea regulat a Scopurilor sau a Programelor Interne ...................... 32 2.2.2.3 Alegerea Opiunilor de Tratare ...................................................................................... 34 2.2.2.3.1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale ................................................ 35 2.2.2.3.2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual................................................. 39 2.2.2.4 Alegerea Sistemului de colectare ................................................................................... 41 2.2.2.4.1 Selecia Sistemului de colectare a apei reziduale i a Sistemului de Separare ......... 41 2.2.2.4.2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale .............................................. 42 2.2.2.5 Implementarea opiunilor pentru controlul emisiilor selectate....................................... 43 2.2.2.6 Metodele de control al calitii....................................................................................... 43 2.2.3 Instrumente de Management Strategic ................................................................................... 45 2.2.3.1 Evaluarea riscului........................................................................................................... 46 2.2.3.2 Benchmarking ................................................................................................................ 46 2.2.3.3 Evaluarea ciclului vieii (LCA)...................................................................................... 47 2.2.4 Instrumente pentru Siguran i pentru Situaiile de Urgen ................................................. 48 2.2.4.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor i a deversrilor importante .................. 48 2.2.4.2 Planificarea Interveniei n Incidentele poluatoare......................................................... 50 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICAT ............................................................................... 53 3.1 Informaiile din acest capitol........................................................................................................... 53 3.2 Informaii n privina costurilor, coninute n acest Document Orizontal ....................................... 54 3.2.1 Costurile de instalare totale vs. Costurile echipamentului furnizorului.................................. 54 Costuri indirecte........................................................................................................................ 55 3.2.2 Costuri Greenfield vs, Costuri de nnoire............................................................................... 56 3.2.3 Costurile de capital vs. Costurile de operare .......................................................................... 57 3.2.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniiale vs. Costurile crescute pentru control ................. 57 3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale................................................................................................ 57 xxi
3.3.1 Msuri integrate de proces ......................................................................................................57 3.3.1.1 Extracia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei.........................58 3.3.1.2 Operaiuni de recirculare i de uz multiplu.....................................................................58 3.3.1.3 Rcire indirect cu faze de vapori ..................................................................................58 3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid ........................................................59 3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curarea aerului evacuat ........................59 3.3.1.6 Recuperarea substanei sau retenia ei din soluia mam sau prin procese optimizate ...60 3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate ............................................60 3.3.2 Balana fluxului.......................................................................................................................61 3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenie In Cazuri De Defectiuni....................................61 3.3.4 Tehnicile La Final De Proces..................................................................................................64 3.3.4.1 Ageni contaminai insolubili / Separare mecanic ........................................................66 3.3.4.1.1 Separarea substantelor solide ....................................................................................67 3.3.4.1.2 Sedimentarea substantelor solide ..............................................................................68 3.3.4.1.3 Flotatia aerului ..........................................................................................................74 3.3.4.1.4 Filtrare.......................................................................................................................79 3.3.4.1.5 Microfiltrarea i ultrafiltrarea....................................................................................83 3.3.4.1.6 Separare Ulei-Ap.....................................................................................................87 3.3.4.2 Ageni contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori / Tratare Fizico-Chimic ..................................................................................................................90 3.3.4.2.1 Precipitarea ...............................................................................................................90 3.3.4.2.2 Cristalizarea ..............................................................................................................93 3.3.4.2.3 Oxidarea chimic ......................................................................................................97 3.3.4.2.4 Oxidare aerului umed..............................................................................................100 3.3.4.2.5 Oxidare supercritic in ap (SCWO) ......................................................................105 3.3.4.2.6 Reducerea chimic ..................................................................................................107 3.3.4.2.7 Hidroliz chimic ....................................................................................................109 3.3.4.2.8 Nanofiltrarea (NF) i Osmoza Invers (RO) ...........................................................111 3.3.4.2.9 Adsorbia.................................................................................................................116 3.3.4.2.10 Schimb de ioni ........................................................................................................122 3.3.4.2.11 Extracia ..................................................................................................................125 3.3.4.2.12 Distilarea / Rectificarea...........................................................................................127 3.3.4.2.13 Evaporarea ..............................................................................................................128 3.3.4.2.14 Striparea..................................................................................................................130 3.3.4.2.15 Incinerarea apei reziduale .......................................................................................134 3.3.4.3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica ..........................................137 3.3.4.3.1 Tratarea anaeroba....................................................................................................138 3.3.4.3.2 Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele ..................................142 3.3.4.3.3 Tratamentul aerob ...................................................................................................145 3.3.4.3.4 Eliminarea biologica a azotului...............................................................................153 3.3.4.3.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice ..................................................................158 3.3.4.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor ...............................161 3.3.4.4.1 Bazine de retentie....................................................................................................162 3.3.4.4.2 Filtrele cu nisip .......................................................................................................163 3.4 Tehnicile de tratare a namolului ....................................................................................................164 3.4.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului...................................................................................166 3.4.2 Stabilizarea i Condiionarea ................................................................................................171 3.4.3 Reducerea termic a nmolurilor ..........................................................................................173 3.5 Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate evacuate .............................................179 3.5.1 Tehnici de recuperare pentru COV i compuii anorganici .................................................181 3.5.1.1 Separare prin membrane...............................................................................................181 3.5.1.2 Condensarea .................................................................................................................185 3.5.1.3 Adsorptia ......................................................................................................................193 3.5.1.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor ..................................................................199 3.5.2 Operatiuni si Procese de Reducere a VOC si a Compusilor Anorganici..............................209 3.5.2.1 Filtrare biologica ..........................................................................................................209 3.5.2.2 Bio-spalarea..................................................................................................................213 3.5.2.3 Bio-stropire...................................................................................................................218 3.5.2.4 Oxidarea termina ..........................................................................................................222 3.5.2.5 Oxidarea catalitica ........................................................................................................228 3.5.2.6 Ardere cu flama ............................................................................................................233 3.5.3 Tehnologii pentru recuperarea i reducerea particulelor .......................................................241 3.5.3.1 Separator.......................................................................................................................241 xxii Waste Water and Waste Gas Treatment
3.5.3.2 Ciclonul........................................................................................................................ 243 3.5.3.3 Filtru electrostaic (ESP) ............................................................................................... 246 3.5.3.4 Scruber umed de praf ................................................................................................... 252 3.5.3.5 Filtrul textil .................................................................................................................. 261 3.5.3.6 Filtrul catalitic .............................................................................................................. 266 3.5.3.7 Filtru de praf cu 2 trepte............................................................................................... 268 3.5.3.8 Filtru absolut (filtru HEPA) ......................................................................................... 272 3.5.3.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) .................................................................. 274 3.5.3.10 Filtru de vapori............................................................................................................. 275 3.5.4 Tehnici de recuperare i reducere pentru poluani gazoi din gazele reziduale .................... 277 3.5.4.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD ....................................................................... 278 3.5.4.2 Reducerea selectiv a NOx (SNCR si SCR)................................................................. 285 4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL N SECTORUL CHIMIC ........................ 289 4.1 Introducere .................................................................................................................................... 289 4.2 BAT generale................................................................................................................................ 291 4.3 BAT specifice ............................................................................................................................... 294 4.3.1 Seciunea ape uzate............................................................................................................... 294 4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual..................................................................................................... 318 TEHNICI DEZVOLTATE ........................................................................................................... 333 CONCLUZII FINALE .................................................................................................................. 335 ANEXE ........................................................................................................................................... 349 7.1 Anexa I. Exploatarea n comun a Staiilor de tratare a apelor uzate menajere i industriale ........ 349 7.2 Anexa II. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch............................................................................. 351 7.3 Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP centrale biologice.................................. 357 7.4 Anexa IV. Standarde de monitorizare........................................................................................... 358 7.5 Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare............................................................................... 363 7.6 Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate i a gazelor de ardere ................................................ 364 7.6.1 Informaii tehnice despre staiile de tratare a apei uzate (exemple)...................................... 364 7.6.2 Informaii despre deversarea apei uzate (exemple) .............................................................. 371 7.6.3 Informaii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg amplasamentul (exemple) . 374 7.6.4 Exemple de deversri de metale grele .................................................................................. 379 7.6.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere ............................................................. 382 7.7 Anexa VII. Legislatia statelor membre privind apa reziduala si gazele de ardere provenite din sectorul chimic..................................................................................................................................... 384 CLASA............................................................................................................................................ 445
5 6 7
REFERINTE .......................................................................................................................................... 339
GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI .......................................................................................... 471
xxiii
Lista imaginilor
Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale .................................................................................6 Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale ..................................................................................7 Figura 2.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS) ............................................................18 Figura 2.2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament........................................................................19 Figura 2.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului ...........................................20 Figura 2.4: Procedura general pentru reducere Consumului de ap i a Aparitiei apei reziduale .............29 Figura 2.5: Diagrama lurii deciziei n privina Sistemului de Control al Apei Reziduale.........................36 Figura 2.6: Diagrama Cauz Efect a Calitii Slabe a Efluentului..............................................................45 Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativ ................................................................62 Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu..........................................................................63 Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu...............................................................................63 Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii ..............................................................................................64 Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti ...........................65 Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului........................67 Figura 3.7: Camera nisipului circular........................................................................................................67 Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata ......................................................................................68 Figura 3.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare ...............................................................................70 Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund................................................................................................70 Figura 3.11: Bazin de decantare din tabl sau tubular ................................................................................71 Figura 3.12: Sistem DAF:...........................................................................................................................75 Figura 3.13: Compararea Eficienei separrii metodelor DAF i Sedimentarea ........................................76 Figura 3.14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenional ....................................................80 Figura 3.15: Filtru sub presiune..................................................................................................................80 Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid...............................................................................................................81 Figura 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API)............................................87 Figura 3.18: Interceptor cu plci paralele (PPI)..........................................................................................88 Figura 3.19: Interceptor placi ondulate (CPI) .............................................................................................88 Figura 3.20: Principiul Procesului de Cristalizare ......................................................................................93 Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica........................................94 Figura 3.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox ..................................................................................102 Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO..........................................................................105 Figura 3.24: Aranjament RO ....................................................................................................................113 Figura 3.25: Funcionarea a dou coloane de adsorbie conectate n serie ...............................................117 Figura 3.27: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si anaerobica (B).......................................................................................................................138 Figura 3.38: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic) ...........................................159 Figura 3.41: Presa cu filtrare prin curea....................................................................................................167 Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza concluziilor BAT ..................................................................................................................296 Figura 7.1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte........................................352 Figura 7.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua ...........................................353 Figura 7.3: Tehnologia Pinch-analiza, sursa si curbe de adancime ..........................................................355 Figura 7.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch...............................356 Figura 7.5: Situaia produciei chimice n amplasamente complexe (exemplul XXI) ..............................376 Figura 7.6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe amplasament .........................................................................................................................378
xxiv
Lista tabelelor
Tabelul 1.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare ................................ 9 Tabelul 1.2: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Poluantul ce trebuie ndeprtat .................................................................................................................... 12 Tabelul 1.3: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Rata de curgere a Fluxului de gaz rezidual.......................................................................................... 13 Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale................................................. 14 Tabelul 1.5: Impactul potenial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale............................................. 15 Tabelul 3.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real................................................................................ 55 Tabelul 3.2: ndeprtarea Contaminanilor apei reziduale prin coagulare.................................................. 69 Tabelul 3.3: Caracteristicile Microfiltrrii (MF) i Ultrafiltrarrii (UF) .................................................... 83 Tabelul 3.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea H2O2 [cww/tm/132] ........... 99 Table 3.5: Caracteristici ale Nanofiltrrii (NF) i a Osmozei Inverse ...................................................... 112 Tabelul 3.17: Randamente, Consumabile i Costuri ale diferitelor variante de absorbere umede pentru praf ................................................................................................................................... 259 Tabelul 3.18: Textile utilizate uzual......................................................................................................... 261 Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise n Capitolul 3 ..................................... 298 Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate ntr-o ap receptoare ........ 299 Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT ................................................. 302 Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele................................... 305 Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru sruri anorganice (metalele grele nu sunt incluse).......................................................................................................................... 306 Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substane nepotrivite tratrii biologice .............................................................................................................................................. 310 Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologic ............... 314 Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate n apele receptoare ............................................................................................................................. 316 Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale gazelor reziduale................................................................................................................... 324 Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice din volumul normal al gazului rezidua ................................................................................. 328 Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din combustie din sectorul chimic .............................................................................................. 331 Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP.......................................................................................................... 357 Tablul 7.2: Debite de ap uzat i detaliile tratrii n amplasamente chimice complexe (exemplul XXI)375 Tabelul 7.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare................................. 381
xxv
Scopul
SCOPUL
Documentul de Referinta orizontal BAT (BREF), intitulat Tratarea apei reziduale si tratarea gazului uzat /Sistemele de Management in Sectorul chimic (CWW), acopera intregul sector chimic si este conceput ca support si ghid pentru autoritatea de reglementare ce trebuie sa ia o decizie de autorizare referitoare la eliberarile apoase si/sau gazoase rezultate din instalatiile chimice. Este una din seriile BREF-urilor referitoare la industria chimica, tot ce este conceput sa fie citit impreuna. Acestea sunt: Producerea clor-alcalilor Chimicalele organice voluminoase (LVOC) Chimicalele anorganice voluminoase (LVIC) Polimeri Chimicale organice fine (OFC) Chimicale anorganice speciale (SIC)
Si BREF-urile orizontale Sistemele industriale de racire Emisiile din depozitarea materialelor voluminoase si periculoase Sisteme de monitorizare Aspecte economice si inter-media.
Industria de rafinare considera acest BREF ca relevant pentru sectorul de rafinare. Deoarece exista numeroase optiuni pentru tratarea apei uzate si/sau gazul rezidual in industria chimica, acest document trebuie sa se auto-restrictioneze la acele tehnici utilizate de obicei sau aplicabile in sector. Aceasta inseamna ca metodele de tratare aplicate pe un singur amplasament si/sau proiectate dar pentru un proces special de productie nu sunt acoperite de acest document. Acestea sunt abordate in documente verticale adecvate. Pe de cealalata parte, tehnicile de tratare ce nu au fost inca exploatate in industria chimica, insa care sunt de succes in alte sectoare, sunt abordate cand sunt considerate a fi aplicate in mod util. Tehnicile de process integrate sunt abordate in acest document cand pot fi utilizate in mai multe procese, sau daca aplicatia lor este recunoscuta in general. Aspectele tipice specifice amplasamentului sau cele specifice procesului referitoare la tratarea apei uzate/ a gazului rezidual nu sunt acoperite aici insa sunt considerate intr-o abordare generala explicand cum sa se lucreze cu conditiile specifice. Un alt punct principal in acest Document de Referinta este managementul apei uzate si al gazelor reziduale ca parte a managementului operational. Management inseamna adaptarea conditiilor locale (precum specificitatea productiei, legislatie, situatia de mediu locala, disponibilitatea si calitatea materialelor brute si/sau auxiliare si aspectele climatice) la derularea proceselor economica si ecologica a amplasamentului industrial, in intregul sau. Sarcina acestui document este descrierea abordarii unei decizii de management pentru a minimiza impactul total de mediu al emisiilor apelor uzate si gazelor reziduale. Termenul de impact asupra mediului asa cum este utilizat in intreg BREF-ul, include de ex.: Consumul resurselor precum apa din ape naturale, energia, materii prime, substante chimice, etc.; aceasta are o semnificatie mare cand resursele limitate sunt implicate de ex. apa in conditii climatice nefavorabile sau energia neregenerabila Emisii in apa si/ sau in aer, incluzand zgomotul si mirosul Generarea deseurilor Emisiile rezultate din evenimente precum pornirea / oprirea.
xxvii
Scopul
Organizarea depozitarii permanente a namolului sau reziduurilor solide din tratarea apei reziduale si a gazului rezidual face parte din decizia operatorului asupra amplasamentului chimic. Deoarece exista amplasamente echipate cu instalatii de tratare adecvate pentru namolul din apa reziduala, tratarea acestuia este abordata in acest document. Tratarea deseurilor separata de namolul rezidual face parte din obiectivul documentelor verticale pentru alte sectoare ale anexei 1 din Directiva. Oricum acest BREF nu anticipeaza BREF-ul pentru incinerarea deseurilor, ce urmeaza sa se elaboreze. Pentru evitarea pe cat posibil a muncii duble si a suprapunerii tematicilor cu BREF-urile relevante orizontale si verticale, au trebuit sa se traseze limite. Ca de exemplu, limita intre BREF-urile chimice verticale si acest document orizontal este explicata pentru apa reziduala si o situatie comparabila pentru gazul rezidual in figura I. P P R O O D D U U C C T T I I O N E
Reactia Chemical chimica Reaction Amestecul Reaction din reactie Mixture Preparare Work-up Produsul Product
Product Izolarea Isolation produsului Aqueous Reziduu Residue apos
Auxiliare, Auxiliaries, solventi, Solvents, Water apa
Recuperare Recovery
Apa uzata Waste Water

Tributary Tratarea suplimentara Stream a Treatment fluxului Central Sisteme Treatment centrale de Systems recuperare
C O N T R O L
vertical
orizontal horizontal
Figura I: Limita intre Relevanta productiei si controlului, sau intre BREF-ul orizontal si vertical
xxviii
Scopul
Astfel, scopul acestui Document de Referinta orizontal cuprinde: Prezentarea managementului de mediu cu privire la apa reziduala si gazul rezidual si la aplicarea lui pe amplasament in cel mai avantajos mod posibil pentru mediu Descrierea masurilor integrate de proces aplicabile in general (de ex. aplicabil cu un scop identic in procese de productie distincte) Descrierea tehnicilor de tratare aplicate apei uzate si gazului rezidual cu privire la impactul lor asupra mediului, randamentul/eficienta tratarii, limitarile si avantajele, si costurile lor Descrierea tehnicilor de tratare pentru namolul din apa uzata, daca sunt exploatate pe amplasamente chimice bazandu-se pe informatia data mai sus, descrierea schemelor cu optiuni pentru a asigura ca tehnicile si/sau combinatiile acestora pentru tratarea apei uzate si a gazului reziduale contribuie la aplicarea BAT la exploatarea amplasamentului chimic, in ansamblu.
Exemplele ilustrate ce arata performanta realizabila exemplificand concluziile BAT nu sunt concepute pentru a arata ca valorile date pot fi atinse cu fiecare aplicatie individuala in toate conditiile de lucru, ci pentru a arata ca recomandarile si propunerile sunt valabile in general. Documentul este valabil in special pentru sectorul chimic. Oricum este recunoscut de catre TWG ca aspectele descrise sistemele de management si instrumentele, tehnicile de tratare a apei uzate si a gazului residual contin informatii utile si pentru alte sectoare. Insa aplicatia acestei informatii in cadrul altor sectoare necesita o evaluare cu grija a fiecarui caz.
xxix
Chapter 1
1 DESCRIERE GENERAL
Legile tiinifice generale cum ar fi echilibrul fizic i/sau chimic fac s fie inevitabil apariia reziduurilor n timpul proceselor chimice (sintez), astfel nct produsele secundare nedorite s fie ndeprtate. Caracterul i scala acestor emisii sunt extrem de variabile i depind de compoziia materiilor prime, a produilor principali, a produilor intermediari, auxiliari, a condiiilor de desfurare a procesului tehnologic, etc. Reziduurile care apar n timpul acestor procese pot fi mprite n: Ape reziduale Gaze reziduale Reziduuri solide sau lichide
Reziduurile solide i cele lichide (non-apoase) care rezult din producia de produse chimice i manevrarea produselor chimice vor fi discutate separat de obicei n BREF-ul vertical, ele nefiind subiectul acestui document. Capitolul 1 ofer un rezumat al aspectelor generale ale: Apelor reziduale i gazelor reziduale Managementului mediului Tehnologiei de tratare Impactului asupra mediului al tratrii apelor reziduale i a gazelor reziduale,
fr a intra n detalii.
1.1 Apele reziduale i gazele reziduale n Industria Chimic

1.1.1 Apele reziduale
Din punct de vedere calitativ, majoritatea apelor reziduale din industria chimic, de obicei, nu rezult direct din etapele de reacie chimic. Dei apele reziduale pot aprea direct din reacii, de exemplu ca ap de reacie sau ap condensat, deversrile de ape din procesele fizico-chimice secundare ale mixturii de sintez sunt de obicei mai mari. Produii i/sau intermediarii din fiecare sintez sau din fiecare etap de sintez sunt izolai i purificai prin operaiuni cum ar fi filtrarea i centrifugarea din soluiile apoase din reacie sau prin splri ale produilor de reacie prin, de exemplu, extracie sau prin distilare. Asemenea fluxuri de ape reziduale care apar n asociere direct cu sinteza chimic apa de proces sunt, de exemplu: Soluii-mam Ap de splare rezultat din curatarea produilor Condensri ale vaporilor Ap de rcire Ape reziduale rezultate din aerul evacuat / epurarea gazului de ardere Ape reziduale rezultate ca urmare a curatirii echipamentelor Ape reziduale rezultate din generarea de vid
Fluxurile de ape reziduale secundare din alte surse de pe amplasament, precum: Splarea gazelor evacuate din incinerare i din combustie Condiionarea apei menajere
1
Chapter 1
Scurgeri din sistemele de alimentare cu ap a cazanului (probabil coninnd inhibitori corozivi, biocide, depuneri) Deversri din cicloanele de rcire Splarea n contracurent a filtrelor Instalatiile pilot sau laboratoare Ateliere Colectarea apelor reziduale pentru canalizare Colectarea apei pluviale din zonele contaminate Extragerea materialului de umplutur, contribuie, de asemenea, la poluarea general a apei. Aadar, apa conine n general, drept contaminatori aproape fiecare compus prezent sau care apare n timpul reaciei, cum ar fi: Materialul iniial ce nu reacioneaz Reziduuri de producie Produi auxiliari, n cazul n care ei nu sunt recuperai din evacuarile de ape Compui intermediari Produse secundare nedorite
Dac sinteza este realizata prin utilizarea solvenilor organici sau a altor produi auxiliari, de obicei acetia produc majoritatea poluanilor organici emii catre instalatiile de tratare a apelor reziduale. Pe de alt parte, produsele secundare i compuii iniiali adeseori pot fi responsabili de biodegradarea slab a cantitatii totale de ape reziduale. Majoritatea apelor reziduale de proces (70-90%) este alctuit din fluxuri secundare cu un nivel sczut de poluare [cww/tm/82], exemplu: Ap de curire Ape reziduale rezultate din generarea de vid Ap de splare rezultat din epurarea aerului uzat Ape reziduale rezultate de la echipamente cum ar fi pompele din producie.
Fluxurile secundare, cum ar fi soluiile de baza, evacuarile iniiale de apa, evacurile din cicloanele de curare i condensrile vaporilor realizeaza restul de 10-30% [cww/tm/82]. Dac lum n considerare cantitatile poluante, raportul se inverseaz. Fluxurile secundare de ape reziduale mult mai concentrate (10-30% din totalul apelor reziduale), conin n general pn la 90% din canitatile poluante relevante [cww/tm/82]. Consecinele avute de agenii contaminatori din fluxurile de ape reziduale complexe nu sunt suficient de bine reprezentate de cantitatile sau de concentraiile acestora. Impactul agenilor contaminani toxici sau periculoi, aflai n concentraii apropiate de limita de detecie, poate fi semnificant fata de cel al concentraiilor ridicate de substane non-toxice. Astfel, apele reziduale din industria chimic ar putea avea efecte toxice. Alternativ, efectele sinergetice a diferitor fluxuri individuale, care nu au un efect toxic, pot fi observate atunci cnd sunt amestecate fie n sistemul de canalizare sau n apa receptoare. Apele reziduale i impactul lor asupra mediului sunt caracterizate n mod normal prin: Coninutul i emisia de poluani, exprimate prin masa i/sau concentraia unei singure substane, cum ar fi ionii NH4 +, NO3 -, NO2 -, PO4 3-, fiecare metal greu, acizii anorganici i srurile, uleiul. Efectul i/sau potenialul de periculozitate al apei receptoare, exprimat de un surogat sau de parametrii nsumai, cum ar fi TSS, BOD, COD, AOX/EOX, VOX, pH, conductibilitate i temperatur.
Chapter 1
Efectul avut asupra organismelor din apa receptoare, exprimat prin datele referitoare la toxicitate, cum ar fi: toxicitatea acut, toxicitatea cronic sau efectele mutagene. Proprieti cum ar fi masa hidraulic.
1.1.2 Gaze reziduale

Fluxurile de gaze reziduale pot fi, cu aproximaie, mprite n emisii canalizate sau necanalizate (difuze, fugitive). Doar emisiile captate pot fi tratate. n ceea ce privete emisia fugitiv, obiectivul managementului gazelor reziduale este prevenirea i/sau minimalizarea (ex. prin captarea lor ntr-un sistem de captare). Gazele reziduale i emisiile de aer evacuat din industria chimic sunt: Emisii captate, cum ar fi: - Emisii de proces evacuate printr-o conduct de aerisire de ctre utilajele procesului, fiind inerente funcionrii instalatiei; - Fluxuri de gaz provenite din unitile furnizoare de energie, cum ar fi arderile de proces, cazanele cu aburi, uniti combinate pentru furnizarea energiei i a cldurii, turbine ce funcioneaz cu gaz, motoare ce funcioneaz cu gaz - Gazele reziduale rezultate din echipamentul de control al emisiilor, cum ar fi filtrele, incineratoarele sau adsorbantele, predispuse s conin poluani nedistrusi sau poluani generai n sistemul de epurare - Gaze reziduale rezultate din recipientele de reacie i din condensatori - Gazele reziduale rezultate din regenerarea catalitic - Gazele reziduale rezultate din regenerarea solventilor - Gazele reziduale rezultate din sistemul de ventilaie de la depozitare si manevrare (transferuri, ncrcri i descrcri) a produselor, a materiilor prime i produilor intermediari - Gazele reziduale rezultate din gurile de evacuare sau din utilajele de prenclzire care sunt utilizate doar la iniierea sau la ncheierea operaiunilor - Descrcri din dispozitivele de siguran (ex. supape de siguran, valve de siguran) - Evacuri din sistemul de ventilaie general - Evacuri din deschideri ale surselor difuze i/sau fugitive captate, ex sursele difuze instalate ntr-o cldire sau ncpere.
Emisii difuze (vezi Glosarul), ce rezult din surse volumetrice, de suprafata, liniare sau punctiforme n condiii de operare normale [cww/tm/158]: - Emisii de proces rezultate din utilajele implicate n proces i inerente funcionrii uzinei, eliberate de pe o suprafa mare sau prin deschizturi, etc. - Emisii ne-captate (ex pierderi in timpul procesulului i prin aerisire, atunci cnd nu sunt capturate i canalizate) rezultate de la echipamentele de depozitare sau aprute n timpul operaiunilor de manipulare (ex umplerea recipientelor, ncrcarea camioanelor sau a containerelor) - Emisii neobinuite rezultate din operaiuni altele dect operaiunile de rutin din cadrul uzinei, incluznd emisii aprute n timpul operaiunilor de pornire, de oprire, sau n timpul operaiunilor de ntreinere - Emisii rezultate din flcri - Emisii secundare rezultate din manevrarea sau depozitarea deeurilor (ex materiale volatile provenite de la canale, de la utilajele de manevrare a apelor reziduale sau a apei de rcire). Emisii fugitive (vezi Glosar), cum ar fi: - Scurgeri provenite de la utilajele prevzute cu pompe de la garniturile de etansare a compresoarelor, de la valve, flane, conectori sau alte sisteme de
3
Chapter 1
conducte sau alte echipamente, cum ar fi inchideri sau etanseizari ale drenajelor si supapelor. Principalii ageni poluani ai aerului rezultai din procesele chimice i din furnizarea de energie sunt: Bioxidul de carbon Oxizii de sulf (SO2, SO3) i ali compui ai sulfului (H2S, CS2, COS) Oxizii de azot (NOx, N2O) i ali compui ai azotului (NH3, HCN) Halogenii i compuii lor (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr) Compui rezultai din combustia incomplet, cum ar fi CO i CxHy Compuii organici volatili (VOC) sau compuii organic-siliconici care ar putea ngloba compui cu potenial carcinogenic Materii sub form de particule (cum ar fi: praf, funingine, alcali (baze), metale grele) cu posibile proprieti criogenice.
1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale i la gazele reziduale

Managementul mediului, ca parte a sistemului general de management, devine din ce n ce mai important. Acesta conine structura organizaional, responsabiliti, practici, proceduri, procese i resurse necesare dezvoltrii, implementrii, realizarii, revizuirii i monitorizrii politicii de mediu a companiei industriale. n privina apelor reziduale i a gazelor reziduale acesta stabilete reguli pentru implicarea n gasirea conceptului, planificarea, evaluarea, proiectarea, construirea, funcionarea i ntreinerea unui amplasament chimic, adic, se dezvolt o strategie care s ntruneasc toate obiectivele legate de apele reziduale si /sau de gazele reziduale. De exemplu, acorda un sprijin n urmtoarele domenii: Luarea n considerare a efectelor posibile asupra mediului n momentul planificrii noilor linii de producie sau n planificarea extinderii actualelor linii Deciziile n privina procesului de producie planificat Deciziile n privina implementrii msurilor integrate in proces Deciziile n privina etapelor din producie Deciziile n privina alegerii cii de deversare Deciziile n privina implementrii tratarii centralizate sau descentralizate sau n privina controlului Deciziile n privina metodei ce trebuie aplicate pentru minimalizarea contaminrii Deciziile n privina crerii unei infrastructuri corespunztoare, sau alterarea celei existente, pentru a mbunti calitatea apelor reziduale i/sau a gazelor reziduale Evaluarea efectelor inter-media in urma diferitelor strategii de tratare Deciziile n privina prevenirii emisiilor fugitive prin modificarea sau nlocuirea utilajelor vechi care au tendina de a avea o rat a scurgerilor ridicat Deciziile n privina implementrii unui Program pentru Detectarea Scurgerilor i pentru Reparaii (LDAR) Dup cum se poate observa din cele cteva exemple de mai sus, rationamentul managementului de mediu are legtur strns cu luarea de decizii, prin alegerea ntre mai multe opiuni, avand la baza situaii particulare. i, bineneles, are legtur cu situaia economic i cu competitivitatea. Principala ntrebare la care managementul mediului ajut s se rspund, este: Cum poate cineva s opereze ntr-un amplasament complex i s-i gestioneze cererea de resurse i nevoia de depozitare a deeurilor avnd cel mai mic posibil impact asupra mediului, in intregul sau, i n acelai timp cu cea mai mare eficien economic i fr pierderi n ceea ce privete calitatea produsului final? Raspunsul la aceasta intrebare este unul dintre punctele dezbatute in Capitolul 4, din concluziile BAT.
Chapter 1
Pentru a menine la un nivel minim efectul asupra mediului cauzat de apele reziduale i/sau de gazele reziduale, operatorii ar trebui s-i dezvolte o strategie de mediu integrat i general. Este important ca aceast strategie s reflecte urmtoarele aspecte: Apa devine din ce n ce mai mult o resurs valoraoasa, iar o importan deosebit o are reciclarea apei reziduale tratate, atunci cnd aceasta este posibila i cnd este necesar n situaiile speciale. Astfel, scopul tratrii efluenilor este reciclarea i recuperarea de ap, precum i mbuntirea calitii apei deversate. Rezultatul unei asemenea strategii generale n privina apelor reziduale ar putea fi, n analiza final, specific amplasamentului, aplicabil doar n aceast situaie particular. Totusi abordarea prin care se ajunge la acest rezultat, urmeaz n mod normal traseul descris n Capitolele 2 i 4. Dei aerul nu este o surs de diminuare, puritatea sa este esenial pentru via (cu aspecte importante ca de ex schimbarea climatica i epuizarea stratului de ozon), astfel c mai multe eforturi trebuie depuse pentru a evita eliberarea poluanilor n atmosfer i pentru reciclarea lor n procesul de producie sau utilizarea lor altundeva n cadrul amplasamentului. n contrast cu apele reziduale, exist componeni ai gazelor reziduale substaniali a gazelor reziduale necaptate ce nu mai pot fi tratai. Ei trebuie abordai de tehnicile de prevenire. Managementul emisiilor fugitive este legat de metodele de detectare, de cuantificare, de selecia de utilaje, de gospodrire i de msurile preventive de ntreinere. Cnd un proces de producie se planific i se proiecteaz, primul obiectiv ar trebui s fie prevenirea evacuarilor de deeuri n mediu. Alegerea de tehnologii curate i materii prime curate ajut la ndeplinirea acestui obiectiv. Cnd un sistem de tratare a gazelor reziduale este planificat i proiectat, aspectul cel mai important este decizia asupra folosirii tehnicilor cu sau fr consum de ap (ex curare umed, biofiltrare, refrigerare prin rcire cu ap), mai ales n regiunile unde apa este o problem. Dac dup cum se ntmpl de obicei prevenirea complet a deeurilor nu este practicabil, pasul urmtor este minimalizarea, nu numai a volumului de deeuri, ci i a efectelor cauzate de substanele periculoase ce pot fi nlocuite n procesul de producie. Dac toate msurile de minimalizare sunt luate, pasul urmtor este controlarea deversrilor inevitabile prin implementarea celui mai eficient sistem de tratare posibil, pentru ca impactul total asupra mediului s fie redus. Alegerea unui asemenea sistem de tratare se bazeaz pe o evaluare a: - eficienei sale n privina controlului - nevoii sale de energie - necesitilor sale de spaiu - a posibilei generari de ape reziduale sau a gazelor reziduale, de deeuri obinuite sau de zgomot - a consumului su de resurse - a costurilor sale - a interferenei sale cu alte uniti i cu problemele de siguran - a necesitilor sale n privina ntreinerii. Calitatea mediului receptor, n care amplasamentul industrial i va deversa deeurile, ar putea fi n aa fel nct s necesite cerine speciale i mai stringente asupra calitii apelor reziduale i/sau a gazelor reziduale. Planificarea acionrii este doar o parte a managementului de mediu. Urmtorul i cel mai important pas este un proces de continu mbuntire a situaiei date, adic toate stadiile i etapele diferite trebuie fcute i refcute de mai multe ori de-a lungul timpului. Acest fapt este, de obicei, prevzut de politica companiei n privina problemelor de mediu pentru toate amplasamentele sale i de legislaia statului membru.
Waste Water and Waste Gas Treatment 5
Chapter 1
Baza managementului de mediu sau managementul apelor reziduale i a gazelor reziduale aplicat n controlul deeurilor este evitarea sau cel puin minimalizarea introducerii de ageni poluatori n sistemele de tratare finale, ageni ce nu mai pot fi ndeprtai. Oportunitile pentru introducerea sau pentru aplicarea managementului de mediu sunt diferite pentru uzinele noi i pentru cele existente. n noile uzine, msurile preventive de control, msurile integrate de proces i/sau de tratare a fluxului de deeuri din uzin pot fi luate n considerare eficient n etapa de proiectare a instalatiei. Pentru instalatiile existente, retehnologizarea n instalaiile i n infrastructura existent poate implica constrngeri de ordin tehnic i organizaional i la modul general este mult mai scump. ns, abordarea i principiul ns nu i rezultatul managementului de mediu dup cum sunt ele propuse n acest document sunt n esen aceleai att pentru instalatiile noi, ct i pentru cele existente. O descriere detaliat a sistemelor de management al mediului i instrumentele necesare implementrii lor sunt oferite n Capitolul 2.
1.3 Tehnologia de tratare

Sursele diferite de emisie (apoase i/sau gazoase) i varietatea de ageni contaminatori i cantitatea lor fac din implementare s fie un sistem mai mult sau mai puin complex n conformitate cu complexitatea produciei de tehnici de manevrare (prevenire i/sau control), bazat pe decizii manageriale, inevitabile pentru operarea unui amplasament de industrie chimic. Un asemenea sistem de manevrare este alctuit din: Msuri integrate de proces, cum ar fi: re-folosirea apei, economisirea apei i prevenirea polurii Tratare la finalul proceselor (echipamente individuale i/sau centrale) Modul de integrare a tipurilor de tehnici de manevrare n domeniul ce este tratat n acest document este ilustrat n Figura 1.1 n ceea ce privete apele reziduale i n Figura 1.2 n ceea ce privete gazele reziduale. Barele verticale semnific limitele acestui BREF orizontal.
Tehnicile pentru apele
reziduale
Masuri integra te de proces

Individual
Tratare la finalul proceselor
Central
Tratar finala
Pr tratare
Receptor
Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale
Sgeile din Figura 1.1 simbolizeaz fluxul de ap rezidual. Aceast ilustrare, ns, nu sugereaz c trebuie sa existe intotdeauna instalatii de pretratare dac se utilizeaza o instalatie de tratare central.
Chapter 1
W as t e g a sgazului te c h n iq u e s Tehnicile rezidual
Pentru f o r f uemisiile g itiv e a n d d si iff use fugitive difuze e m is s io n s
Pentru emisiile fo r d u c te d captate e m is s io n s
Tratare la Endo final f - p i de pe tr e a tm e n t proces Captate C a p tu re I n Tratare d iv id u a l individuala T r e a t m e (cu nt sau fara (w ith or pretratare) w ith o u t p r e tr e a tm .) G ro u p Tratare pe T r e a t(cu me nt grupuri sau ( w i t h o r fara pretratare) w ith o u t p r e tr e a tm .) C e ncentrala tra l Tratare T (cu re a t m fara ent sau ( w i t h or pretratare) w ith o u t p r e tr e a tm .)
Masuri P r o de cessin te g r a te d proces m e a su re s integrate
S TACK COS
Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale
Figura 1.2 prezint faptul c emisiile difuze i cele fugitive sunt n afara domeniului prezentat n acest document. Cnd aceste emisii pot fi capturate ele intr n sfera tehnicilor de tratare pentru emisiile captate.
1.3.1 Msuri integrate in proces

Dei, spunnd lucrurilor pe nume, msurile de proces integrate pentru prevenirea i diminuarea evacuarilor de poluanti prin intermediul apelor i gazelor reziduale, fac obiectul de lucru al BREF-ului vertical, ns sunt menionate n acest document orizontal atta vreme ct sunt aplicabile n procesele de producie chimice. Oricum sunt aspecte ale unei practici manageriale bune i de luat n considerare atunci cnd se implementeaz un sistem de management al apelor i gazelor reziduale n cadrul unui amplasament. Protecia de mediu avansat trece din ce n ce mai mult de la metodele de tratare la final de proces la masurile de proces integrate sau de producie integrate. Masurile integrate de proces sunt sursa mbuntirii semnificante a mediului att n instalatiile noi, ct i n cele existente. Intenia lor este de a reduce sau chiar de a evita producerea de reziduuri direct la surs nainte ca ele sa fie evacuate. Adeseori aceste mbuntiri de proces ajut la scderea costurilor adiionale n privina msurilor de tratare, precum i la creterea eficienei economice prin creterea eficienei produciei i/sau prin scderea consumului de materii prime. Costurile depozitrii deseurilor i limitrile tratrii la final de proces pot influena acest schimb in directia msurilor de proces integrate. Dei prevenirea n domeniul deeurilor, i astfel i implementarea msurilor de proces integrate, devin din ce n ce mai importante, tehnicile de tratare a deeurilor vor rmne factori de contribuie eseniali n procesul de controlare a emisiilor eliberate n mediu, (n principal atunci cnd msurile integrate in proces nu sunt fezabile pentru producia existenta). O protecie de mediu integrata in proces, corect, folosete toate tehnicile fizice, chimice, biologice i inginereti posibile pentru prevenirea, diminuarea i reciclarea reziduurilor. Exemple ar fi: Noi modaliti de sintez Folosirea agenilor de proces sau de alimentare mai puri sau chiar diferii Folosirea de combustibili mai puri sau de tip diferit Optimizarea etapelor din cadrul procesului mbuntirea tehnologiei instalatiei, a controlului procesului i etapei de reacie Adaptri tehnice la proces Folosirea mbuntit a catalizatorilor i/sau a solvenilor
7
Chapter 1
Reciclarea produselor auxiliare (ex apa de splare, gaze inerte, solveni, catalizatori) Reciclarea imediata a reziduurilor n timpul procesului Folosirea reziduurilor ca materii prime pentru alte procese de producie (integrarea produsului n cadrul i/sau n afara amplasamentului) Folosirea reziduurilor pentru generarea de energie Evident c dezvoltarea unor metode complet noi pentru sinteza aplicat n instalatiile existente va rmne o excepie n principal din motive economice i se va limita la produse en-gros sau la produse cu valoare economic mare. n practica curent, protecia de mediu integrata in producie va progresa continuu ca o sum a mai multor mbuntiri individuale rezultate de-a lungul timpului.
1.3.2 Tehnicile la final de proces

Tehnicile de la finalul proceselor sunt acele tehnici care trateaz fluxul ce apare dintr-o unitate de depozitare sau dintr-o unitate de proces sau dintr-o anumit zon sau parte a acestei zone pentru a-i reduce coninutul poluant (vezi Fig 1.1 i Fig 1.2). 1.3.2.1 Tratarea Apei Reziduale De vreme ce msurile integrate in proces sunt preferate pentru a fi implementate n instalatiile noi construite sau n procesele de producie datorita limitrilor de ordin economic ca urmare a costurilor ridicate sau a limitrilor de retehnologizare (ex lipsa spaiului) in cadrul celor existente, industria chimic i majoritatea altor sectoare industriale apeleaz la tehnicile de tratare de la finalul procesului pentru a reduce apele reziduale i poluanii pe care acestea le transport. Ele presupun pretratarea sau tratarea final a apelor reziduale separate, precum i tratarea central a apelor reziduale colectate nainte de a fi evacuate n apa receptoare. Diferitele tehnici de tratare la final de proces i aplicabilitatea lor n controlul principalilor ageni contaminani din industria chimic sunt prezentate n Tabelul 1.1.
BOD COD TOC (X) X
a b
Tehnica
TSS X X X (X)
c
COD Refractar
AOX EOX
Ntotal
NH4-N (NH3)
PO4-P
Metale grele (X) (X) (X)

j j
Feno li
Ul ei
Sedimentare Flotaie cu ajutorul aerului Filtrare MF/UF Separare petrolier Precipitare Cristalizare Oxidare chimic Oxidare umed prin aer SCWO Reducere chimic Hidroliz chimic NF/RO Adsorbie
(X) (X) X
a a
X X X X X X X
X X X
X X X
X X X
X X
X X
X X
X X
Chapter 1
BOD COD TOC (X) X X (X) (X) X X X
e f d
Tehnica
TSS
COD Refractar
AOX EOX
Ntotal
NH4-N (NH3)
PO4-P
Metale grele X
Feno li
Ul ei
Schimb de ion Extracie Distilare/Rectificare Evaporare Decopertare Incinerare Anaerobare biologic Aerobare biologic Nitrare/Denitrificare
a b
X X
X X X X X
g h h
(X) (X) (X)
X (X) X
h
(X) X X
l
X X
doar solid coninut organic nedizolvat c dispersat final i concentrare sczut d specii organice ionice e coninut organic ne-volatil f coninut organic volatil g sunt necesare utilaje de incinerare speciale h doar partea biodegradabil j compui ai metalelor grele nedizolvai k transferat n cenu sau n ap rezidual ce provine din incinerator l n combinare cu precipitat de sulfat sub form de sulfur
Tabelul 1.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare
Amplasamentele de producie a produselor chimice complexe au in mod normal un sistem extins pentru colectarea i tratarea apei de proces. Exist mai multe abordri n domeniul tratrii apei reziduale, fiecare avnd avantajele i dezavantajele sale, n funcie de situaie: Instalatiile de tratare a apei reziduale descentralizate, tratnd efluenii de ap direct la surs i deversndu-se ntr-o ap receptoare (adic, nu exist o instalatie central de tratare a apei reziduale pe amplasament) Tratare centralizat a apei reziduale, n mod normal folosindu-se o instalatie de tratare a apei reziduale (WWTP), central (principal) WWTP-ul central, avnd pretratare n aval a fluxului secundar direct la surs Deversare a apei reziduale direct ntr-un WWTP municipal Deversare a apei reziduale direct ntr-un WWTP municipal cu pretratare direct la surs pe amplasament, ultimele dou sub-puncte fiind situaii speciale ale sub-punctelor precedente (dou). Avantajele tratrii descentralizate a apei reziduale sau tratrii la surs (sau dezavantajele tratrii centralizate a apei reziduale) sunt: Operatorii multor instalaii de producie au o atitudine mai responsabil fa de eflueni n momentul n care sunt fcui direct rspunztori pentru calitatea deversrilor proprii de ap rezidual Mai mult flexibilitate pentru lrgirea domeniului muncii sau n reacionarea la condiiile schimbtoare Instalatiile pentru tratarea direct la surs sunt executate dupa fiecare caz in parte i astfel au in mod normal o mai bun performan n contrast cu tratarea central biologic, nu exista (sau n cantiti foarte mici) lamuri active, n exces, de care s ne debarasm. Performana tratrii realizata de tehnicile non-biologice este independent de biodegrabilitatea fluxurilor de ape reziduale Evitarea dilurii prin amestecarea diferitelor fluxuri de ape reziduale, n mod normal rezultnd ntr-o eficien mai ridicat a tratrii, etc.
Chapter 1
Raportul costuri/beneficii poate fi mai mult bun la tratarea fluxurilor secundare dect la tratarea central. Tratarea descentralizat a apei reziduale este opiunea preferat n momentul n care se ateapt s apar fluxurile secundare de ap rezidual ce au proprieti complet diferite. Principalele avantaje ale utilizrii WWTP centralizat (sau dezavantajele instalatiilor de tratare descentralizate) sunt: Folosirea efectelor sinergice de apele reziduale biodegradabile amestecate, adic efectele care activeaz degradarea microbiologic a agenilor contaminani speciali n amestec cu alii (sau chiar dilundu-se n alte fluxuri de ap rezidual) dat fiind faptul c fluxul secundar singur are o slab biodegradabilitate Folosirea efectelor datorate amestecrii, cum ar fi reglarea pH-ului sau a temperaturii Folosirea mai eficient a compuilor chimici (ex agentii nutritivii) i a utilajelor, astfel reducndu-se costurile de operare relative. Apa rezidual ce provine din amplasamentele industriale chimice este de asemenea tratat mpreun cu apa rezidual menajera, fie mpreun n WWTP-UL menajer sau n instalatii construite special pentru tratarea combinat a apei menajere i industriale. Tratarea n comun este n mod frecvent organizat astfel nct, din cauza ncrcrii biologice organice iniiale i a tendinei de a diminua ratele de degradare din apa rezidual diluat, apa rezidual industrial trece printr-o etap de performan ridicat (ncrcare ridicat), iar apoi este amestecat cu apa rezidual menajera n a doua etap biologic (ncrcare sczut). Experiena a artat c tratarea n comun a apei reziduale menajere i a celei provenit din industria chimic nu are cel puin la prima aproximare nici efecte sinergetice, nici antagonistice asupra apei receptoare [cww/tm/82] (un exemplu opus al operrii coordonate a unei WWTP menajere i chimice este descris n Anexa 7.1). Poluantii depozitati sunt, n general, adugati. Avantajele [cww/tm/82] a unei tratri n comun a apelor reziduale pot fi: Stabilitatea operaional a tratrii biologice n comun pot fi influenate favorabil de: - mbuntirea condiiilor nutritive - Optimizarea temperaturii apei reziduale i prin aceasta a cineticii degradrii - Egalizarea ncrcrii de alimentare, atta vreme ct liniile de progres zilnice ale celor dou fluxuri sunt structurate corespunztor sau se potrivesc una cu alta - Anularea efectelor toxice sau inhibitoare ale constituienilor apelor reziduale prin scderea concentraiilor sub limita critic Tratarea n comun a apei reziduale i exces de lam activ pot, n situaii individuale, s realizeze economii n costurile de operare. Dezavantajele pot fi: Sistemele cu scurgere n comun i fr recipiente tampon corespunztoare pentru ploile n exces pot avea de suferit din cauza greutatii hidraulice n cazul apariiei unei ploi toreniale care ar putea conduce la o deversare crescut de poluant nsoit de pierderi de bacterii din compartimentul lamului activ al WWTP-ului central [cww/tm/82] Performan n curare sczut datorat deranjamentelor produse n operaiunile de producie care la rndul lor conduc la poluare crescut a apei din cauza tratrii insuficiente att a apei reziduale menajere ct i industriale [cww/tm/82] Un numr important de compui chimici pot, chiar i la concentraii sczute, se diminueze nitrificarea. Dac etapa de nitrificare eueaz, ar putea fi nevoie de cteva sptmni pentru recuperare i pentru a asigura iar suficient eliminare a azotului. Astfel, pentru minimalizarea riscului tratrii n comun a apelor reziduale este important studierea i monitorizarea cu grij a
10 Waste Water and Waste Gas Treatment
Chapter 1
fluxurilor de ap rezidual ce provin din cadrul industriei pentru orice factor inhibitor sau disturbator. [cww/tm/82] Tratarea combinat a fluxurilor de ap rezidual provenite din origini diferite prezint riscul evitrii controlrii (cteodat chiar i a detectrii) de catre agenii contaminatori persisteni, precum metalele grele si compusi non-biodegradabili, din cauza diluiei. Acetia se vor deversa fr a fi degradai ntr-o ap receptoare, se vor adsorbi in lamul activ sau vor fi stripati n cadrul aerrii n atmosfer. Aceasta se va opune obligaiei de a preveni sau controla aceste substane direct la surs. Acest dezavantaj afecteaz toate aciunile de tratare combinat a fluxurilor de ape reziduale. Tratarea combinat poate avea ca rezultat un lam prea contaminat pentru a mai putea fi utilizat sau tratat prin, spre exemplu, descompunerea anaerob. Un alt aspect important al sistemului apelor reziduale este manipularea apei de ploaie i a apelor de la spalare. In cateva complexe industriale chimice europene este prezent doar un sistem de canalizare, iar apa pluviala, de la spalare, de rcire i cea de proces sunt colectate la un loc n acest sistem i direcionate spre instalatiile de tratare a apelor reziduale. n special n timpul perioadelor de ploi puternice, acest fapt ar putea conduce la deteriorri ale WWTP-ului i la deversri ridicate. Amplasamentele chimice avansate din punct de vedere tehnic de obicei au un sistem de canalizare separat pentru colectarea apelor pluviale necontaminate i a apelor de rcire. Detalii sunt oferite n Seciunea 3.3.4.4. 1.3.2.2 Tratarea gazelor reziduale Tehnicile de tratare a gazelor reziduale se ocup, n general, cu reducerea: Materiilor sub form de particule Vaporilor substanelor volatile lichide Ageni contaminani gazoi
Tratarea gazelor reziduale are loc n mod normal direct la surs. Foarte rar se pot trata simultan fluxurile diferite de gaze reziduale ntr-o singur unitate central de tratare. Un motiv principal pentru care se ntmpl acest lucru este faptul c unitile de tratare sunt n mod normal special proiectate pentru un anumit tip de compoziie de gaz rezidual. Un alt motiv important este atenia special ce trebuie acordat eliberrii de compui toxici i periculoi i a efectului lor asupra peisajului nconjurtor precum i n privina siguranei instalatiei. n industria chimic, datorit caracteristicilor toxice i/sau periculoase a multor compui i a volumelor mari de substane ce trebuie manevrate i procesate, sigurana este un element crucial. O selecie a tehnicilor selectate pe agentul poluant este prezentat n Tabelul 1.2 i pe rata curgerii fluxului gazului rezidual n Tabelul 1.3 [ambele cww/tm/70].
Miros Componenti organici gazosi sau vaporosi Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori Particule organice Particule anorganice Materie umeda Materie uscata Technica Separator (pre) Ciclonare (pre) Epurare a prafului umed (FT) Precipitare electrostatic (FT) Filtre textile (incl. Filtru ceramic) (FT) Filtrare catalitic (FT) x x x x x Recuperarea si reducerea prafului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x (x) (x)
11
Chapter 1
Miros Componenti organici gazosi sau vaporosi Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori Particule organice Particule anorganice Materie umeda Materie uscata Technica Filtru de praf n dou etape (pol) Filtru absolut (HEAP) (pol) HEAF (pol) Filtru de nor (pre, pol) Separare de membran (pre) Condensare (pre) Crio-condensare (pre, FT) Adsorbie (FT) Spalare la umed a gazului (ap) (FT) Epurare la umed a gazului (oxidare alcalin) (FT) Epurare la umed a gazului (acid) (FT) Separare de membran (pre) Biofiltrare(FT) Bioepurare(FT) Filtru precolator (Biofiltru) (FT) Oxidare termic(FT) Oxidare catalitic(FT) Evazare (flaring) (FT) Tratarea gazului de combustie Injectare la uscat alcalin (FT) Injectare semi-uscat alcalin (FT) Injectare ud cu ap de var (FT) SNCR (FT) SCR (FT) X = utilizare principal (X) = utilizare secundar (pre): n principal ca uzin de pretratare (FT): tehnic de tratare folosit ca tehnic de tratare final (pol): n principal ca tehnic de finisare dup ce au fost utilizate tehnicile standard x x x x x (x) x (x) (x) (x) (x) x x x x x x x x x x x x x x x x x x Epurarea gazului (x) (x) (x) (x) x (x) (x) (x) (x) x x x (x) (x) (x) (x) (x) (x) x x x x x x Recuperarea gazului x x x x x (x) x x (x) x x x x
Tabelul 1.2: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Poluantul ce trebuie ndeprtat
Technica
100 3 [Nm /h] x x
1000 3 [Nm /h] x xx x
10000 3 [Nm /h] xx xx xx x xx x
100000 3 [Nm /h] xx x xx x xx x
Recuperarea i reducerea prafului

Separator Filtru ciclon Spalare a prafului la umed Electro-Filtru Filtru textil Filtru ceramic x x xx
12
Chapter 1
Technica Filtrare catalitic Filtru de praf n dou etape Filtru absolut (HEAP) HEAF Filtru de vapori Recuperarea gazului Filtrare prin membran Condensare Crio-condensare Adsorbie Spalarea gazului la umed (ap) Spalarea gazului la umed (alcalin) Spalarea gazului la umed (oxidare alcalin) Spalarea gazului la umed (acid) Biofiltrare Bio-spalare Filtru precolator (Biofiltru) Oxidare termic Oxidare catalitic Tratarea gazului de ardere Injectare la uscat alcalin Injectare semi-uscat alcalin Injectare ud cu ap de var SNCR SCR X = utilizare XX = cele mai ntlnite utilizri x x x x xx x x x xx x xx x x xx x x x x x x x Epurarea gazului x x x x x xx x x x x xx x x x x xx xx xx xx xx xx x x xx xx x xx xx x xx xx x x xx x x xx 100 3 [Nm /h] x 1000 3 [Nm /h] x x x xx x x xx xx 10000 3 [Nm /h] x x 100000 3 [Nm /h]
Tabelul 1.3: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Rata de curgere a Fluxului de gaz rezidual
1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale i a gazelor reziduale i Interdependena lor
Dei, n general, sistemele de tratare a apei reziduale reduc emisiile cedate in ap, operarea acestor sisteme are propriul efect asupra mediului. Deosebit de relevante n privina emisiilor de aer din tratarea apei reziduale sunt acele fluxuri de ap care sunt poluate cu compui organici volatili (VOC) sau compui anorganici volatili (de exemplu: amoniac, hidrogen sulfurat sau acid clorhidric). n momentul n care aceste fluxuri de ap se afl n conexiune cu atmosfera, emisiile (mirositoare) ale acestora pot aprea. O atenie special trebuie acordat aerrii bazinelor de tratare biologic a apei reziduale, operaiunilor de agitare, rezervoarelor tampon deschise, rezervoarelor de decantare i unitilor de absorbie a apei reziduale. n toate aceste cazuri, emisiile de poluani pot fi trecute din compartimentul ce conine ap n aer. Astfel c este nevoie de un tratament adiional al gazelor reziduale. Emisiile n aer pot i ele s evolueze din amestecarea fluxurilor de ap ce au diferite temperaturi sau din adugarea de acizi sau de alcali pentru reglarea pH-ului. Impactul potenial al instalatiilor de tratare a apei reziduale asupra sectoarelor de mediu este rezumat pe scurt n Tabelul 1.4 [cww/tm/84].
13
Chapter 1
Sectorul de mediu Aer
Emisia/efectul potenial Evaporare / Formare de miros (exemplu: H2S, NH3, mercaptani, etc.) Formare de aerosoli Curent de aer purttor de micro-organisme provenind de la instalatia de tratare Emisii VOC (evaporate sau prelevate din ap) Dac este generat biogaz i nu este folosit drept combustibil pentru furnizare de energie, este n mod normal ars, avnd ca rezultat apariia de emisii n aer n principiu, reducere semnificativ de emisii de ap Cnd este tratat apa pluviala odat cu apa de proces, sistemul de tratare ar putea s fie supra-incarcat n cazul unei ploi toreniale care la rndul su poate provoca emisii poluatoare adiionale din cauza faptului c sistemul de tratare nu poate funciona corect lamul din tratarea apei reziduale i soluiile de epurare WWTP-ul central consum energie. n unele cazuri, biogazul este generat i poate fi utilizat ca surs de energie.
Ap
Deeuri Altele
Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale
Alte puncte relevente de interes sunt consumul de energie i generarea de lam n timpul aplicrii tehnicilor de tratarea a apei reziduale. Generarea i manevrarea lamului (de exemplu: deshidratarea, incinerarea) consum o mare parte din necesarul de energie i sunt responsabile de o parte important din impactul asupra mediului avut de WWTP. Pe de alt parte, exist sisteme de tratare care s aib o balan a energiei benefic. De exemplu, n unitile de tratare a apei reziduale biologice, gazul generat de tratare (biogazul) poate fi utilizat drept combustibil. Altfel, el ar trebui ars cauznd emisii netratate n aer. Ceea ce s-a spus despre sistemele de tratare a apei reziduale n paragrafele precedente este de asemenea valid i pentru tehnologiile de tratare a gazelor reziduale. Impacturile lor relevante asupra mediului sunt emisii n aer i ap. Procedurile de spalare la umed, de exemplu, implic tratarea apei reziduale ntr-o etap de tratare ulterioar. Oxidarea gazelor reziduale produce un flux de gaz ce conine ageni contaminani gazoi ce nu sunt prezeni initial, care ar putea s necesite o tratare ulterioar. La fel ca i n tratarea apelor reziduale, i n tratarea gazelor reziduale se consum ap i energie, apa fiind o problem esenial n conditii climatice speciale. Acest fapt este rezumat pe scurt n Tabelul 1.5.
Sectorul de mediu Aer Emisia/efectul potenial n principiu (i n principal), reducere semnificanta a emisiilor contaminante nlocuirea VOC (compui organici volatili) cu ageni contaminani sub form de gaze, cum ar fi: oxizi de carbon, derivai halogenai, bioxid de sulf, oxizi de azot, dioxini, n cazul oxidrii termice/catalitice Emisii rezultate din arderi Procese de adsorbie/epurare transfer agenii contaminani din sectorul aer n sectorul ap Unele procese de tratare necesit ap n exces (ex epurare, condensarea apei) lam provenit din tratarea secundar a apei reziduale rezultate din tratarea gazelor reziduale Reziduuri provenite din instalatiile de tratare a gazelor reziduale (ex solide separate, lichid condensat nereciclat, adsorbant consumat,
Ap
Deeu
14
Chapter 1
Sectorul de mediu Altele Emisia/efectul potenial catalizator consumat) Instalatiile de tratare a gazelor reziduale consum n mod normal energie.
Tabelul 1.5: Impactul potenial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale
n plus fa de oxidrile prin ardere i cea termic/catalitic, un numr mare de uniti pentru siguran i pentru mediu se pot regsi n industria chimic. Scopul principal al acestor unitati este reducerea impactului asupra mediului sau creterea siguranei operrii instalatiilor. Instalatiile variaz n mrime de la uniti ce iau simple msuri la uniti de tratare complexe. n general, efectele generale ale instalatiilor de mediu i de siguran ar trebui s fie benefice (pozitive). Acesta fiind motivul principal al nfiinrii lor. Oricum, din cauza legilor fundamentale conservatoare , majoritatea tehnologiilor de tratare pot avea, n plus fa de posibilitile lor de epurare, impacturi negative asupra mediului. Exemple ale acestor efecte ar putea fi: deeurile generate de filtre, apele reziduale generate de spalatoare i consumul ridicat de energie al sistemelor de tratare. Este greu s se indice punctul n care efectele pozitive depesc pe cele negative ale msurilor de tratare luate, de vreme ce acestea sunt puternic influenate de condiiile locale. n mod empiric se poate spune c sigurana i calitatea mediului locale trebuie s aib prioritate. Mai mult, n general se consider c este de preferat ca poluatorii s fie n starea cea mai concentrat i mai controlabil. Acest fapt oferind cele mai bune oportuniti de reciclare, tratare ulterioar i depozitarea controlat. Pentru a rezuma, tratarea apelor reziduale i a gazelor reziduale, n plus fa de impacturile lor individuale asupra mediului, se afecteaz reciproc una pe alta n mai multe moduri: multe tehnici de tratare a apei reziduale au ca rezultat emisii de gaze care trebuie canalizate spre instalatiile de tratare, adeseori presupunnd etape de construcie complexe tehnologiile de tratare a gazelor reziduale au ca rezultat eliberri gazoase i/sau apoase care necesit tratare ulterioar a apelor reziduale i/sau gazelor reziduale rezultate. Fiecare aspect (eliberrile gazoase de la instalatiile de tratare a gazelor reziduale sau cele apoase de la instalatiile de tratare a apelor reziduale) poate influena n mod normal instalatiile existente situate in continuare, dei n majoritatea cazurilor ele conduc spre o mica ncrcare. Exemple contrare ar fi spalarea la umed a gazelor de ardere sau striparea materialului volatil n cadrul WWTP.
15
Capitolul 2
2 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE

Capitolul 2 adaug mai multe detalii descrierii generale fcute n Capitulul 1 i descrie managementul apelor reziduale i a gazelor reziduale n contextul IPPC-ului. Se subliniaz semnificaia managementului n atingerea unui nivel ridicat de protecie a mediului, luat ca un ntreg, cand se exploateaza un amplasament sau o instalatie chimic. Unde este posibil, abordarea comun n privina emisiilor de gaze i apa este meninut; referine de mediu apar doar atunci cnd sunt implicate strategiile si instrumentele specifice mediilor. Acest capitol descrie managementul de mediu ca fiind inter-relaionarea dintre sistemul managerial i instrumentele de management i nu se rezum doar la problemele privind apele i gazele reziduale, ci i la cerinele IPPC-ului. Altfel nu ar indeplini obiectivul referitor la o abordare integrata. Implementarea unui sistem de management al mediului ntr-un anumit amplasament depinde de impactul avut asupra mediului de ctre activitile desfurate acolo i trebuie s ia n considerare situaia specific de mediu de la amplasamentul respectiv i din jurul su. Acest capitol prezint programul general i instrumentele relevante pentru implementarea unui sistem de management al mediului valid pentru amplasamentele chimice.
2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS)

Dup cum s-a menionat pe scurt n Capitolul 1, importana managementului mediului, deseori referindu-se la acesta ca managementul Sntii, Siguranei i a Mediului (HSE), nu poate fi supraestimat. Acesta are multe avantaje ca: nelegere mbuntit n privina aspectelor de mediu ale companiei Bazele lurii deciziilor se mbuntesc Motivarea personalului mbuntit Oportuniti adiionale pentru reducerea costurilor de operare i mbuntirea calitii produsului mbuntirea performanei de mediu mbuntirea imaginii companiei Reduce responsabilitatea, costurile cu asigurrile, ne-conformitatea Crete gradul de atractivitate pentru angajai, clieni i investitori mbuntete relaia cu autoritile i cu gruprile de mediu n general un EMS este alctuit dintr-o repetare de aspecte strategice, dup cum este prezentat n Figura 2.1 [cww/tm/132]. Aceste aspecte sunt [cww/tm/132]: Politica de mediu, care semnific o declaraie public aprobat i avizat de poziiile cele mai nalte din management n care se enun inteniile, principiile de aciune i obiectivele care guverneaz managementul companiei n privina mediului Organizare i structur pentru implementarea politicii de mediu a companiei Registru cuprinzator al legislaiei aplicabile i a standardelor companiei Prelevare de probe regulat i program de monitorizare pentru strangerea datelor n registre Stabilirea unui program de mediu individual al amplasamentului, pe baza obiectivelor globale i pe termen lung stabilite la cel mai mare nivel abordabil, alturi de datele preluate din registrele de eviden a efectelor asupra mediului Auditul de mediu Revizuirea i evaluarea regulat a eficienei i corectitudinii unui EMS, rezultatul avnd influen asupra politicii de mediu, astfel ncheindu-se ciclul i relundu-se ia.
17
Capitolul 2
EMS
Politic
Revizuiri
Organizaie
Audite
Standarde
Programe
Monitorizare
Figura 2.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS)
Acest ciclu semnific faptul c EMS-ul nu este un proces ntr-un singur ciclu ci o modalitate iterativ (repetabil) de optimizare a situaiei de mediu sau a atitudinii unei companii sau a unui amplasament n care se desfoar activiti industriale. Standardele acceptate pentru un EMS sunt: ISO 9001 / 14001 (Organizaia Internaional pentru Standardizare) EMAS (Comisia European, Hotrrea Consiliului 761/2001 Eco-Management i Schema de Audit), care au asimilat cerinele ISO 14001 ngrijire Responsabil (Responsible Care) Industria Chimic Carta Afacerilor ICC pentru Dezvoltare durabil (Camera de Comer Internaional-ICC) Ghidurile pentru protecia Mediului CEFIC (Consiliul European de Industrie Chimic) Nu face parte din domeniul prezentat n acest document s ofere o prezentare detaliat a ntregului EMS pentru un amplasament chimic, iar de aceea, termenul EMS se limiteaz la implicarea sa n managementul apelor i gazelor reziduale n contextul problemelor ridicate de IPPC. EMS-ul este un aspect excelent de mbuntire a performanei de mediu integrate a unui amplasament industrial. El ofer managementului unei companii posibilitatea: s ctige nelegere n privina mecanismelor de generare a polurii din procesele de producie s adopte hotrri echilibrate n ceea ce privete msurile de mediu s evite adoptarea de soluii temporare i de inverstiii ne-returnabile s se comporte n mod corespunztor i pro-activ n ceea ce privete noutile aprute n domeniul mediului n mod normal EMS-ul urmeaz o startegie a unui proces ciclic:
Capitolul 2
Analizarea sau caracterizrea / evaluarea polurii proceselor de fabricaie pentru a nelege modul n care poluarea este generat, folosind instrumente ce sunt detaliate n Seciunea 2.2.1. Identificarea posibilitii de reducere a polurii prin adoptarea urmtoarelor msuri: - Luarea n considerare a impactului asupra mediului n momentul planificrii deschiderii unor noi linii de producie sau a mririi capacitii liniilor existente de producie - Re-gndirea i re-proiectarea technologiei de prelucrare, ex: adoptarea unei tehnologii de prelucrare mai curate, materii prime mai curate i/sau utilaje de producie mbuntite - Msuri de prevenie integrate in proces - Posibiliti de reciclare i de recuperare a coninutului de deeuri - Opiuni pentru mbuntirea captarii i controlului emisiilor, ex: optimizarea eliberrilor prin pretratare - Msuri la finalul proceselor - Evaluri n privinaa tratrilor la final de proces centralizate sau descentralizate Evaluarea celor mai eficiente opiuni, lund n considerare: - Beneficiile i impactele de mediu, cum ar fi: eficiena general n ceea ce privete eliminarea generala, echilibrul general al efectelor inter-media - Fezabilitate tehnic, organizaional sau financiar - Constrngeri si optiuni specifice amplasamentului (cum ar fi cerinele de spaiu vs. limitrile de spaiu existente, calitatea mediului receptor) - Problemele ce privesc sigurana - Resursele necesare i utilitile Atingerea scopului i monitorizarea realizarii acestuia n conformitate cu un plan de aciune, care conine aspecte de tipul: - Programul aciunilor - Responsabilitatea aciunii - Datele ce trebuie evaluate - Metoda de monitorizare i frecvena - Ghidurile pe care se bazeaz procesul de monitorizare i de evaluare i care este urmat de evaluarea rezultatelor. Ciclul este ilustrat n figura 2.2. Evaluarea re-incepe ntregul ciclu de vreme ce, dup cum a fost menionat mai sus, EMS-ul este un proces iterativ.
Pollution i Caracterizarea characterisation evaluarea polurii and evaluation
Execution, Execuie, monitoring i monitorizare and evaluation evaluare
Identification of Identificarea options for opiunilor de improvement mbuntire
Evaluarea celor Assessment mai eficiente of most opiuni effective options

Figura 2.2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament
19
Capitolul 2
Parte din EMS este evaluarea impactului de mediu n etapele primare ale proiectrii dezvoltrii procesului de producie i/sau a noilor activiti. Trebuie decis n privina (folosind ciclul din figura 2.2): Care este sau ar putea fi impactul lor? Ce se va ntmpla cu deeurile? Pot fi ele tratate n instalatiile existente? Sunt toxice (acut toxice) ele n ceea ce privete mediul receptor sau instalatiile de tratare existente? Pot fi sau trebui s fie evitate? Aplicarea unui EMS este o procedur complex din cauz c ciclul din figura 2.2 trebuie urmat pentru fiecare dintre unitile de preparare individuale de toate aspectele de mediu relevante n conformitate cu rezultatele obinute n cadrul amplasamentului. Figura 2.3 prezint o impresie a acestei prezentri complexe, nimic altceva dect unele dintre aspectele de mediu principale, o strategie de tratare a polurii orientat pe uzin, i dou uniti individuale sunt incluse. Etapele 1 i 4 corespund celor din Figura 2.2.
Unitatea individual de Individual process procesare num rul 1
unit 1
Unitatea individual de Individual process procesare num unit 2 rul 2
etc.
Pasul 1 First step Caracterizarea Characterisation apei of reziduale WW

Characterisation Caracterizarea of off-gas gazului Characterisation Caracterizarea of waste de eurilor Characterisation Caracterizarea WW apeiof reziduale Characterisation Caracterizarea of off-gas gazului rezidual Characterisation Caracterizarea of Waste l de eurilor
Pasul 2 Second step

Abordare Preventive preventiv & i approach identificarea identify options opiunilor Abordare Preventive preventiv & i approach identificarea identify options opiunilor Abordare Preventive preventiv i approach & identificarea identify options opiunilor Abordare Preventive preventiv & i approach identificarea identify options opiunilor Abordare Preventive preventiv approach &i identificarea identify options opiunilor Abordare Preventive preventiv & i approach identificarea identify options opiunilor
Identificarea Identify WW oportunitilor de treatment tratare a apei opportunities reziduale
Identificarea Identify off-gas oportunit ilor de treatment tratare a gazului opportunities rezidual
Identificarea Identify waste oportunit ilor de treatment tratare a opportunities deseurilor
Identificarea Identify WW oportunit ilor de treatment tratare a apei opportunities reziduale
Identificarea Identify off-gas oportunit ilor de treatment tratare a gazului opportunities rezidual
Identificarea Identify waste oportunitilor de treatment tratare a opportunities deseurilor
Pasul 3 Third step

Evaluarea scenariilor Assessment of WW elaborate n privina treatment trat rii apeiscenarios reziduale Evaluarea scenariilor Assessment of offelaborate pt.tratarea gas treatment gazelor evacuate Evaluarea scenariilor Assessment of elaborate n privina waste treatment tratrii deseurilor
scenarios
scenarios
Pasul Step 1 1
Evaluare Evaluation Pasul 4 Fourth step
Figura 2.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului
20
Capitolul 2
EMS-ul este dus la ndeplinire cu ajutorul rationamentului expertilor sprijinit de instrumentariul managerial. Tipuri diferite de instrumente sunt explicate n Seciunea 2.2.
2.2 Instrumente manageriale

Pentru a aplica un EMS n jurul ciclului de aspecte strategice (vezi Figura 2.1) sunt utilizate mai multe tipuri de instrumente (manageriale i tehnice). Ele pot fi categorizate cu aproximaie dup cum urmeaz: Instrumente de inventariere, ce ofer informaii n privina locaiei, produciei, circumstanelor de mediu, emisiilor, etc. care aparin de amplasament i astfel ajutnd la detectarea emisiilor ce pot fi prevenite sau pot fi reduse Instrumente operaionale, care ajut n deciderea n privina planificrii, proiectrii, instalrii, operrii i mbuntirii prevenirii polurii uzinelor de tratare Instrumente strategice, ce se ocup de organizarea i operarea manevrrilor emisiilor din ntregul amplasament de industrie chimic ntr-o manier integrat Instrumente de siguran i pentru situaiile de urgen, necesare pentru adaptarea la cazurile neateptate.
2.2.1 Instrumente manageriale pentru inventariere Pentru operarea unui amplasament industrial n conformitate cu un EMS bun este esenial s deinem informaie detaliat i transparent n privina: Amplasamentul i circumstanele sale de mediu Procesele de producie Caracteristicile poluanilor ce in de procesele de producie individuale Caracteristicile fluxurilor emise Situaia la nivel local
Fr aceste informaii nu este posibil s se dezvolte o strategie coerent, eficient i profitabil. Dei, adeseori este imposibil s cuantificm emisiile fiecrui agent contaminant prezent n fiecare flux emis, o cale de reducere a parametrilor necesari poate fi n mod normal descoperit (ex numrul de msurtori) fr o pierdere relevant de informaie.
2.2.1.1 Inventarierea amplasamentului Un inventar al amplasamentului este alctuit din: Localizarea (hart, schi) Climat, caracteristici geografice, calitatea solului i a apelor subterane, vecintatea, apa receptoare Mrimea amplasamentului (suprafaa total, zona construit, zona drenat, zona acoperit) Numr de angajai Uniti de producie Lista uzinelor de producie cuprinznd, pentru fiecare, date n privina: - Clasificarea instalatiilor de producie conform Directivei, Anexei I,4. Industrie Chimic, 4.1 4.6
21
Capitolul 2
- Datele tipice pentru producia instalatiei Informaie n privina proceselor de producie, pentru fiecare proces oferindu-se: - O scurt descriere - O schem(e) simplificat care s cuprind sursele de fluxuri de reziduuri - Detalii n privina reaciilor chimice (reacii principale i secundare) i n privina operaiunilor de ajutorare a acestora - Informaii n privina materiilor de operare, produselor intermediare i finale - Modul de operare (funcionare) (procese de producie continue sau grupate sau operaiuni de tip campanie) - Situaii poteniale de urgen (deversri, scurgeri) Sistemul de canalizare (canale, WWTP, drenajul apei pluviale).
2.2.1.2 nregistrarea sau Inventarierea Fluxului Compilarea datelor de baz relevante n privina compoziiei i cantitii de ap rezidual i de gaze reziduale fiecare individual este fcut n cadrul unui registru sau inventar al fluxului respectiv (registru al apei reziduale, registru al gazelor reziduale). Fluxurile emise sunt listate n funcie de sursa lor, adic procesele de producie din care apar. Acest fapt este un element-cheie n ceea ce nseamn evaluarea gradului de contaminare i a naturii agenilor contaminani, precum i posibilitile existente de reducere direct la surs. Sursele de ap rezidual sunt listate n Seciunea 1.1.1., cele de gaze reziduale n Seciunea 1.1.2.
Un registru de flux este alctuit din:

Informaii n privina procesului de producie chimic, cum ar fi:
Formula reaciei chimice, incluznd compuii iniiali, produii i produii secundari Schema simplificat a fluxului tehnologic ale unitii de producie corespunztoare, prezentnd: reactorul, izolarea produsului i al activitatii i prezentnd originea exact a aporturilor avute de diferitele emisii Componentelor i a variabilitii lor Datelor relevante n privina concentraiei i ncrcrii componentelor semnificative i a valabilitii lor (incluznd metoda de monitorizare i frecvena) Rata fluxului i variabilitatea ei (ex doza de impulsuri, fluxul continuu sau discontinuu) Temperatura pH-ul (apei reziduale) Conductivitatea (apei reziduale) Inflamabilitatea (gazului rezidual) Limitele explozibile (limita inferioar a exploziei LEL, i limita superioar a exploziei HEL) Reactivitatea (gazului rezidual) Agenii contaminani relevani i/sau parametrii relevani, de tipul:
Informaii n privina fluxurilor emise, cum ar fi n privina:
COD/TOC, NH4+, NO3- i NO2-N, fosfor, metale grele, hidrocarburi halogenate, poluani organici persisteni (POP) cnd este ateptat apariia lor i toxicitatea din apa rezidual Clor, brom, fluor, acid clorhidric, oxizi de sulf (SOx), hidrogen sulfurat, mercaptani, monoxid de carbon, oxizii de azot (NOx), materii sub form de particule, metale grele i compuii lor, compui organici volatili (VOC) din gazele reziduale
22
Date n privina biodegradabilitii (pentru apa rezidual), cum ar fi:

Capitolul 2 Concentraii BOD Rezultatele obinute din Testul Zahn-Wellens modificat ncrcrile refractare COD/TOC Potentialul inhibator de denitrificare
Prezena altor substane (pentru gazele reziduale) care ar putea avea un impact asupra sistemului de tratare sau ar putea fi subiecte de discuie n privina siguranei, cum ar fi: oxigen, azot, vapori de ap, praf.
Scopul unui inventar al fluxului este identificarea celor mai relevante (importante) surse de emisii (pentru fiecare tip de mediu, ap rezidual sau gaz rezidual) i pentru permite o prioritizare a etapelor de reducere a emisiilor. n general, aceast operaiune are patru etape: Listarea surselor Evaluarea cauzelor emisiilor provenite de la fiecare surs Cuantificarea cantitii de emisii provenite de la fiecare surs Validarea rezultatelor cu ajutorul unui bilan al materialelor
O clasificare corect a fluxurilor distincte secundare (adic, individual pentru apele reziduale i pentru gazele reziduale), corespunztor cu caracteristicile i ncrcarea agenilor contaminani, este o parte hotrtoare n ceea ce privete inventarul i o baz atractiv pentru identificarea potenialului ulterior de reducere a eliberrilor (vezi Seciunea 2.2.1.3.), fluxurile respective care se situeaz n fruntea clasificrii respective devenind principalii candidai pentru metoda de reducere a emisiilor cea mai eficient. n cadrul amplasamentelor chimice, msurile aplicate pentru reducerea emisiilor sunt cel mai bine nelese pentru acele procese chimice unde un raport optim al beneficiilor fa de costurile de mediu ar putea fi atins. Pentru instalaiile existente, ar putea fi tolerate rate de eliminare nonoptime n privina fluxurilor emise minore ce nu conin o ncrcare semnificativ, atunci cnd eforturile se concentreaz pe fluxurile cu ncrcare semnificativ i, astfel, reducnd emisiile generale i impactul asupra mediului. 2.2.1.2.1 Evaluarea ntregului efluent (WEA)
Deversrile efluenilor au fost foarte mult evaluate i reglementate pe baza proprietilor fizice i chimice, cum ar fi COD, BOD, TSS pH-ul i concentraiile specifice ale substanelor periculoase. Aceste proprieti furnizeaz o baz corespunztoare n ceea ce nseamn controlarea efluenilor ce conin ageni contaminai relativi puini i bine conturai ce au proprieti toxicologice bine definite i nelese. ns, oricum, este dificil cteodat de evaluat semnificaia de mediu a efluenilor variabili i compleci, evaluare fcut pe baza compoziiei i proprietilor
fizico-chimice. Evaluarea ntregului efluent reprezint o metodologie elaborat pentru a evalua fluxurile complexe de ap rezidual i este adiional fa de folosirea parametrilor surogat sau sum de tipul COD, AOX i EOX. Scopul este evaluarea caracterului posibil periculos al efluenilor ce ar fi insuficient controlat atunci cnd se bazeaz doar pe indicaiile chimice furnizate de acei parametri sum sau de limitele elaborate pe compui chimici individuali. Evaluarea ntregului efluent furnizeaz o modalitate de evaluare adiional sau poate chiar mult mai direct a impactului potenial al efluenilor asupra mediului acvatic i este probabil c va juca un rol important n regularea deversrilor, suplimentnd sau poate nlocuind msurile tradiionale luate n privina calitii efluenilor n cadrul monitorizrii mediului i evalurii riscurilor. Cooperarea i nelegerea reciproc ntre regulatorul i deversorul respectiv va fi esenial pentru asigurarea controlului corespunztor i potrivit al deversrilor efluenilor compleci.
Capitolul 2
Metodele de testare biologic, metodele de bioevaluare, sunt folosite pentru evaluarea toxicitii ntregului efluent, ex bioevaluarea la peti, alge, bacterii i crustacee. Avantajul lor fa de analizele chimice efectuate asupra unei singure substane este acela c proprietile toxice ale probelor de ap sunt determinate ntr-o manier integrat i efectele interactive, ce pot aprea n prezena ctorva poluani, sunt datorate integral acestora. Cu ajutorul metodelor de testare biologice se poate determina semnificaia de mediu a efluenilor compleci. Aceste metode sunt de obicei mai rapide i mai ieftine dect caracterizarea chimic vast i, astfel, simplificnd regulile. Ele acoper o gam de substane i produc rezultate ce pot fi interpretate destul de uor. n plus, permit obinerea unor concluzii ce trebuie trase n privina eficienei uzinelor de
tratare a apelor reziduale n eliminarea substanelor toxice. Alegerea fcut pentru metodele de bioevaluare i alegerea designului experimental depind de aplicaie, adic dac rezultatele trebuie folosite pentru evaluarea pericolelor, monitorizare sau pentru concordan. Metodele de bioevaluare pentru diferite metode vor avea cerine diferite. Exist foarte mult experien n ceea ce privete msurarea toxicitii acute i sunt dou proceduri utilizate n mod binuit pentru evaluarea datelor toxicitii: Abordarea ECx/LCx ce folosete date statistice analizeaz acolo unde sunt necesare cel puin cinci perechi de date ale concentraiei/rspunsului, ntre 0% i 100% procent de rspuns. Abordarea LID (Diluia ineficient inferioar) care are ca rezultat diluarea fluxului de ap rezidual original pn n momentul n care nu mai sunt observate efecte, adic echivalentul a 1/NOEC. Nu are nevoie de o relaionare concentraie/rspuns i astfel procedura de testare a ntregului este simpl, ns nu sunt disponibile evaluri statistice i limite ale siguranei. Evaluarea ntregului efluent (WEA) furnizeaz informaii asupra efluenilor prin utilizarea unei game de metode chimice, fizice i/sau biologice prin care le examineaz potenialul de producere a efectelor biologice. Metodologia WEA este concentrat pe determinarea posibilelor efecte adverse ale efluenilor i se ocup n principal de aceeai parametrii de efect care sunt utilizai ntr-o abordare orientat pe substan: Toxicitatea acut Mutagenitatea sau (preferabil) genotoxicitatea Toxicitatea cronic Bioacumularea
Persistena sau (bio)degradabilitatea Compuii chimici care sunt persisteni (P), toxici (T) i/sau predispui la bioacumulare (B) sunt de interes special n ceea ce privete mediul acvatic. Abordarea orientat pe compuii chimici se concentreaz pe msurarea substanelor periculoase care au fost selectate i li s-a determinat prioritabilitatea folosind criteriul P-T-B. Un program WEA bine alctuit poate furniza management de mediu care s conin msuri integrate n privina efluenilor compleci. Avantajele folosirii parametrilor cu efect biologic sunt:
WEA ia n considerare toi compuii apelor reziduale fr a ine seama de proveniena lor i detectabilitatea lor prin analiz chimic. Compuii nu trebuie identificai neaprat. Produsele secundare i metaboliii sunt de asemenea evaluai. Efectele toxice asupra organismelor acvatice sunt afiate direct; efectele combinate sunt luate de asemenea n considerare. Sursele de eflueni periculoi (etapele de producie i punctele fierbini) din interiorul zonelor industriale pot fi identificate n multe cazuri (reurmrire) efortul necesar aplicrii de teste n cadrul WEA este comparabil cu aplicarea unei analize asupra unei singure substane dintr-un efluent complex.
Avantajele menionate mai sus sunt avantaje mai mult sau mai puin tiinifice, ns WEA poate s aplice i practici de producie curente: O combinare de msurtori directe i indirecte a unei game de efecte poteniale poate fi utilizat de ctre managementul mediului, n special
Capitolul 2
cnd efluenii coninnd substane ce sunt slab cunoscute fa de persistena lor n acei eflueni, bioacumularea i toxicitatea lor. Avnd n vedere c rezultatele toxicitii pot fi aplicate uor, ex n calculele diluiei, n bioacumulare i n persistena din cadrul unui efluent, ele nsele nu sunt elocvente pentru efectele produse, ci mai degrab sunt legate de o evaluare a expunerii cronice. Furnizeaz informaii n privina riscurilor poteniale ale mediului, aducnd informaii anticipate operatorilor i reglementatorilor. Folosind tehnici specifice, poate fi utilizat pentru identificarea componentelor periculoase din eflueni i ajutarea operaiunilor pentru a reduce deversarea acestor tipuri de componente Aplicarea WEA nfrunt greuti provocate de comunitatea tiinific. Incluznd:
concentrare continu pe componenta toxicitate a P-T-B ului n combinare cu o lips a unui acord n ceea ce privete testele standardizate pentru bioacumulri i pe persisten. WEA nsui, n general, nu ia n considerare protecia sedimentelor i cile de expunere a lanului trofic, care, oricum, pot fi examinate ntr-un proces vast de evaluare a riscului. Este important comunicarea rezultatelor testrii WEA n contextul prelevrii de probe spaiale i temporale din efluent, aplicarea de metode, elaborarea presupunerilor i aplicarea analizei statistice la datele deinute. Este necesar aplicarea de standarde internaionale i acorduri ulterioare asupra unor asemenea probleme. n general, WEA poate fi utilizat ca un instrument n cadrul unui EMS pentru a
oferi informaii n privina caracteristicilor unui efluent. Dup cum a fost notat n Seciunea 2.2.1, este aproape imposibil s cuantifici emisiile fiecrui agent contaminator prezent n fluxul efluentului. Oricum, un program WEA bine alctuit poate furniza operatorilor msurri integrate a calitii efluentului. WEA poate fi una din msurtorile utilizate ntr-un registru al fluxului efluentului dup cum a fost descris n
Seciunea 2.2.1.2. Aplicaii posibile ale WEA includ: Reglementri sau ghidri n privina toxicitii efluenilor. Unele jurisdicii specific criteriul numeric al toxicitii n permisele pentru deversare, n timp ce altele folosesc datele toxicitii ca un instrument de evaluare sau de planificare. Stabilirea criteriului de toxicitate asigur o evaluare complet a efluenilor: aciuni de constrngere sau de management sunt aplicate doar cnd efluentul pic n mod repetat criteriul toxicitii. Alternativ, abordri mai puin formale pentru utilizarea datelor toxicitii pot reduce incertitudinile n privina riscurilor deversrilor efluenilor cu ajutorul completrii datelor convenionale chimice ale efluenilor. n plus fa de datele toxicitii, evaluri ale persistenei i a bioacumulrii pot fi utilizate n acelai fel.4 Clasificarea (poziionarea) riscului de mediu al deversrilor ntr-un sistem acvatic WEA poate fi utilizat pentru a evalua riscul relativ alctuit de deversrile multiple, cu obiectivul de a canaliza atenia acolo unde este nevoie de ea Identificarea Toxicitii / Evalurile Reducerii (TIE / TRE) TIE/TRE este utilizat pentru a detrmina de ce un efluent este toxic i ce poate fi fcut pentru a reduce acea toxicitate la un nivel acceptabil (vezi: http://www.setac.org/wettre.html). TRE poate fi definit ca fiind un studiu
4
Abordrile sunt descrise n: de Maagd, R.G.-J.2000. Testul Bioacumulrii aplicat n testarea ntregului efluent. Env. Toxicol. & Chem. 19 (1): 25-35
25
Capitolul 2
specific amplasamentului aplicat cu ajutorul unei proceduri n trepte5, alctuit pentru a: Identifica agentul care produce toxicitatea efluentului Izola sursa toxicitii Evalua eficiena opiunilor de controlare a toxicitii, i Confirma reducerea toxicitii efluentului.
TIE este definit ca un set de proceduri care identific agentul specific responsabil de toxicitatea efluentului (i aceasta poate fi un subset de instrumente utilizate n TRE). Reducerea toxicitii pn la un nivel acceptabil poate fi ndeplinit prin identificarea i controlul sursei toxicitii sau identificarea i implementarea unei strategii de tratare care reduce toxicitatea la un grad acceptabil. TIE/TRE poate varia de la foarte simple la foarte complexe i furnizeaz un proces logic pentru operatori pentru ca acetia s poat rezolva o problem semnificativ de toxicitate. TRE poate ghida eforturile de tratare pentru a se concentra pe minimalizarea costurilor mbuntirii efluenilor. Acest tip de studiu, ns, trebuie s fie fcut de personal experimentat cu ajutorul unui bun laborator (cu faciliti pentru analize chimice i de toxicitate). Prin convenie, TIE/TRE evalueaz toxicitatea, ns elemente att ale persistenei ct i a bioacumulrii pot fi o adugare n cadrul procesului (ex PIE/PRE sau BIE/BRE).
Prioritatea msurilor de tratare a reziduurilor. Evalurile de identificare/reducere (dup cum au fost ele descrise mai sus) pot fi utilizate pentru a prezice eficiena diferitelor msuri de tratare a reziduurilor i pentru a poziiona contribuia lor la o reducere a pericolelor implicate de eflueni. De exemplu, datele provenite din testele toxicitii pot oferi o msurare integrat a mbuntirilor aduse tratrii reziduurilor (ex. Testarea toxicitii efluenilor din uzinele la scal pilot). Acest tip de informare ajut pe cei desemnai s ia decizii astfel nct s obin cel mai bun pre pentru investiia lor n tratarea (apei reziduale) reziduurilor. Judecarea eficienei mbuntirilor tratrii Odat ce o companie i-a mbuntit sistemul de tratare a reziduurilor (a apei reziduale), testarea toxicitii i alte tipuri de testare a efluentului de-a lungul unei perioade de funcionare pot fi utilizate pentru a evalua mbuntirile aduse tratrii reziduurilor de-a lungul timpului. Un studiu comparativ asupra toxicitii diferiilor eflueni a prezentat faptul c mbuntirile aduse tratrii prin folosirea abordrilor convenionale nu garanteaz absena toxicitii acute6. Urmrirea efectelor observate n mediile receptoare Dac condiiile de mediu din mediul receptor prezint impacturi negative, WEA (adeseori ntr-o gam de concentraii care s corespund diluiei din mediul receptor) poate fi utilizat pentru a ncerca stabilirea unei cauze i a unui efect. De exemplu, ipoteza prin care se presupune c flora i fauna marin comunitar, mai bine zis calitatea lor ar fi influenat de o deversare a unui efluent, se poate testa folosind un WEA alctuit cu grij. n plus, metode pentru evaluarea efluentului pot fi utilizate pentru a evalua calitatea mediului receptor, permind o comparare direct ntre cele dou. Evaluarea riscurilor/pericolelor specifice amplasamentului Riscul de mediu al unui efluent poate fi prezis sau evaluat folosind o metod de evaluare a riscului, unde una dintre metodele ce probabil vor evalua efectele biologice va fi
USEPA. 1991. Document tehnic pentru calitatea apei bazat pe controlul toxicitii. Washington DC: Biroul Apelor EPA / 505 / 2-90-001. Tonkes, M., P.J. F. De Graaf i J. Graansma 1999. Evaluarea efluenilor industriali compleci n Olanda prin folosirea unei metode (abordri) de evaluare toxicitii ntregului efluent (sau umed). Water Science and Technology 39 (19-11):55.
26
Capitolul 2
WEA7. Ar fi important o aa-numit validare a terenului de orice efect biologic printr-o legare a datelor provenite dintr-o WEA de efectele biologice msurate din comunitile acvatice8. Dup cum a fost demonstrat n exemplele de mai sus, WEA poate fi utilizat pentru a ajuta deciziile luate n privina BAT, n mai multe moduri practice. Fiecare jurisdicie poate opta pentru o combinaie de aplicaii care s se poat potrivi politicilor i practicilor proprii de control a efluenilor. WEA susine majoritatea metodelor (abordrilor) din managementul deversrii efluenilor, indiferent dac se concentreaz strict pe emisii sau combinat cu o metod care se ocup de calitatea apei. WEA este foarte utilizat, att n interiorul sau n exteriorul Uniunii Europene. Una dintre diferenele principale dintre metodele utilizate de fiecare ar este combinaia i tipurile de teste care sunt utilizate (toxicitate/genotoxicitate, persistena i/sau bioacumularea). n cadrul Uniunii Europene, implementarea WEA-ului n contextul reglementrilor existente se afl doar la stadiul cercetrii i dezvoltrii, ns exemplele de mai jos prezint o gam de utilizri ale metodelor respective n cadrul WEA:
Germania folosete n mod regulat toxicitatea acut i genotoxicitatea drept standarde ecotoxicologice n privina efluenilor din cadrul ctorva sectoare industriale [cww/tm/130] i, de asemenea, exist un program de dezvoltare i cercetare WEA (ex. Dezvoltarea testelor n privina icrelor (ou) de pete). n ultimii 6 ani, Irlanda a avut limite obligatorii ale emisiilor n termeni de Uniti Toxicologice (TU) pentru efluenii deversai n apele din Industriile de Control Integrat al Polurii. Limitele TU variaz de la 5 la 10 i sunt prevzute n documentele ghid ale BATNEEC publicate [cww/tm/95] elaborate pentru diferite sectoare de activitate. n plus, industriilor ce deverseaz n WWTP (Uzina de Tratare a Apei Reziduale) municipal li se va cere, de asemenea, s aplice o combinaie de teste respirometrice i asupra toxicitii. n Suedia, caracterizarea efluentului (incluznd WEA) este utilizat pentru a evalua dac tratarea efluentului pentru o anumit operaiune este adecvat. Acest fapt se ntmpl sub forma unei verificri a unitilor noi de producie (instalaii n-proces i capt-de-conduct) care a fost n vigoare o perioad de timp ca parte a procesului de obinere a aprobrilor. Aceast abordare, ns, poate fi utilizat n orice moment pentru a evalua nevoia nfiinrii unor instalaii ulterioare. n Regatul Unit al Marii Britanii se trece spre Evaluarea Direct a Toxicitii (DTA) pentru deversrile de eflueni9, aplicndu-se cercetri i dezvoltri laborioase, ct i un program de demonstrare. Olanda se afl n stadiul final al cercetrii WEA i n faza de dezvoltare n care se vor cntri n mod egal (geno)toxicitatea, persistena i bioacumularea. WEA va fi aplicat conform legilor n vigoare pn n anul 2005. Pe o scar mai larg, de nivel european, OSPAR (Convenia de la Oslo i de la Paris pentru Protecia Mediului Marin din Atlanticul de Nord) a abordat problema evalurii ecotoxicologice a apei reziduale ca baz a evalurii calitii efluenilor prin Grupul Surselor Difuze sau de tip Punct (PDS) n anul 1994. n Noiembrie 1999, Agenia de Mediu a Germaniei Federale a emis un document de fond n privina folosirii WEA-ului n evaluarea apei reziduale [cww/tm/130]. Un Grup de experi Intersesionali (IEG) a fost format n anul 1999 n mod special pentru a dezvolta un WEA n contextul Strategiei OSPAR n privina Substanelor Periculoase (OSPAR, 2000, http://www.ospar.org). Grupul a examinat posibilitatea de folosire a WEA pentru
7
Chapman, P.M. 2000. Testarea toxicitii ntregului efluent utilitate, nivelul proteciei i evaluarea riscului. Env. Toxicol. & Chem. 19(1):3-13 Grothe, D.R., K.L. Dickson i D.K. Reed-Judkins (eds.) 1996. Testarea toxicitii ntregului efluent: o evaluare a metodelor i a prediciilor impacturilor asupra sistemului receptor. Societatea de Chimie i Toxicologie de Mediu. Pensacola. Florida USA Boumphrey, R., Tinsley, D., Forrow, D. i R. Moxon, 1999. Evaluarea ntregului Efluent n UK. Workshopul OSPAR cu tema Evaluarea ntregului Efluent, Lelystad, Olanda, 28-29 Oct. 1999
27
Capitolul 2
diferite ramuri ale industriei (pn n prezent, industria fabricrii celulozei i hrtiei i cea farmaceutic). n plus, grupul a elaborat o revizuire a metodelor persistenei i bioacumulrii i, de asemenea, pentru distrugerea endocrin i genotoxic (amndou n preparare).
n concluzie, WEA este un instrument util pentru prevenia i controlul polurii integrate, ns mai degrab va completa metodele tradiionale de control bazate pe compui chimici, dect s le nlocuiasc. Din experien se tie c atunci cnd sunt implementate ntr-un program WEA bine alctuit msurri ale P-T-B ului ele au ca rezultat reduceri ale eliberrilor de substane periculoase din cadrul apelor reziduale. Elementul-cheie este ca WEA s fie astfel proiectat nct s completeze alte msuri de control ce se gsesc n cadrul unui sistem de management al mediului eficient. 2.2.1.2.2 Reducerea Consumului de ap i a Deversrii de ap rezidual
Din cauza importanei crescnde n multe zone din Uniunea European, este normal s acordm un paragraf n plus conservrii apei (adic, reducerea consumului de ap i al aparitiei apei reziduale) i/sau re-utilizrii ei, ca un instrument de management al apei. Conservarea apei, de exemplu, adeseori ajut la reducerea impacturilor negative ale transferului poluant din mediul gazos n cel apos. Probabil nu este o exagerare afirmaia c extinderea re-utilizrii i reciclrii apei este limitat de creativitatea i dorina oamenilor implicai n acest proces i nu de barierele impuse de tehnic. Acest fapt depinde, ns, de circumstanele locale. Aspectele ce trebuie considerate sunt, de
exemplu: Dezvoltarea de strategii care s minimalizeze consumul de ap (proaspt) i aparitia apei reziduale din cadrul proceselor de producie [cww/tm/67d], cum ar fi: - Alterare in timpul procesului care ar putea conduce spre o reducere a apei necesare, ex. substituirea apei de rcire cu aerul de rcire - Reciclare direct a apei de rcire, adic re-utilizarea apei reziduale uor contaminate n cadrul altor procese ce nu sunt influenate de aceti ageni contaminatori care va avea ca rezultat reducerea apei proaspete i a apei reziduale fr a schimba ncrcarea contaminant. - Pretratarea apei reziduale i reutilizarea ei ulterioar (n acelai sau n alt proces) care are ca rezultat reducerea apei proaspete, a apei reziduale i a ncrcrii cu ageni contaminani Reducerea consumului de ap folosite la rcirea aparaturii folosit n cadrul tehnicilor de diminuare a gazelor reziduale (ex. filtre, biofiltre, frigidere cu racire pe apa, cicloane umede, separatoare electrostatice la umed) Procedura de reducere a consumului de ap i a apei reziduale, n general, urmeaz modalitatea ilustrat n figura 2.4. [cww/tm/67d]. Ca un prim pas, este alctuit un bilan al apei i al principalilor ageni contaminani care ar putea preveni reutilizarea sa direct. Cnd colectarea de date pentru registrul apei reziduale nu aduce date consistente, este necesar revizuirea datelor mpreun cu msurtori adiionale. Bazndu-se pe echilibrul staionar in masa, diferitele opiuni pentru minimalizarea consumului de ap pot fi dezvoltate i evaluate pentru operabilitate. Pentru a minimaliza cantitatea de ap (rezidual) ar fi util colectarea i amestecarea unor fluxuri din cteva procese de producie diferite i reciclarea complet a amestecului, crescnd astfel potenialul de precipitare i corodare. Instrumentele care administreaz aceste realizari de proces sunt descrise n Seciunea 2.2.1.3.
28
Capitolul 2
ns, nu trebuie trecut cu vederea faptul c mbogirea poluanilor ce nu pot fi ndeprtai prin indepartare intern sau prin tehnici de epurare poate limita reutilizarea apei n cadrul ciclurilor apei.
Informaii n on Information privina tehnicilor waste water de tratare a apei treatment reziduale
techniques
Modelare Chemical chimica modelling
Collection Colectare and i reconciliation revizuirea datelor of data
Bilan ul agenilor Contaminant contaminan balance i
Generarea de Generation of opiuni
options
Dezvoltarea Development soluiei of economical economice solution
Optimizarea Operation operatiei optimisation Specificarea Specification calitatii apei of water quality
Figura 2.4: Procedura general pentru reducere Consumului de ap i a Aparitiei apei reziduale
2.2.1.2.3
Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale
Emisiile de gaze reziduale din unele surse pot avea cauze diferite i astfel emisiile rezultate din fiecare cauz trebuie s fie evaluate separat pentru a cuantifica emisiile totale ce apar prin aceast surs. Mai mult, reducerea surselor va insemna concentrarea asupra cauzelor producerii emisiilor i nu pe sursa prin care sunt ele emise. Cuantificarea emisiilor pe fiecare surs Emisiile pot fi cuantificate pentru fiecare surs n modul descris de Directiva Consiliului Europei 1999/13/EC (Directiva VOC) [cww/tm/88]. Pentru a pregti un inventar al gazelor reziduale, emisiile din toate sursele poteniale trebuie cuantificate. Acest lucru poate fi realizat fie prin estimare, calculare sau msurare n conformitate cu tipul de emisii i importana lor relativ fa de emisiile de gaze reziduale totale. Unele emisii sunt cel mai bine estimate cu ajutorul unei surse a ieirii, altele cu ajutorul cauzelor emisiilor. n particular, emisiile necaptate sunt foarte greu de msurat. Ele necesit cuantificare contribuind deoarece contribuie la cauza generala. Urmtoarele exemple sunt oferite prin ilustraie: Emisiile produsului (n mod normal VOC) pot fi estimate atunci cnd coninutul gazos al produsului este cunoscut. Cantitatea de solvent coninut de produs, de exemplu, este bine definit i cantitile vndute sau recuperate sunt de asemenea cunoscute. Dac substanele gazoase se regsesc n reziduuri, coninutul lor trebuie msurat, sau identificat pentru a calcula cantitatea ce ar putea fi emis. Aceasta va depinde, de asemenea, de metoda folosit pentru ndeprtarea reziduului.
29
Capitolul 2
Emisiile captate n atmosfer pot fi cuantificate prin msurarea adecvat a ratei fluxului de aer i a concentraiei de gaz rezidual (preferabil n diverse stadii ale procesului). Aceast msurare poate fi, ns, destul de scump i poate fi complicat de dificultile de acces, de prezena vaporilor de ap sau materiilor sub form de particule sau altor cauze i ar putea reprezenta doar o parte a situaiei care adeseori este variabil n timp. O metod de calcul este de obicei preferat unde msurtoarea nu este o opiune fezabil. Aceast posibilitate depinde de cauza emisiei. De exemplu, dac o emisie captat este produs de evaporarea unui solvent ntr-o operaiune de uscare (emisie VOC), este normal uoar calcularea cantitii de solvent evaporate prin msurarea coninutului de solvent din produs nainte de uscare avnd n vedere faptul c poluanii din gazele emise din combustie (NOx, SOx, etc) sau poluanii periculoi necesit msurarea n coul respectiv. Cantitile necapatate ntr-un sistem de diminuare pot fi calculate dac sunt cunoscute cantitile trimise spre sistem i randamentul reducerii lor Emisiile necaptate sunt prin natura lor dificile i adeseori cost mult pentru a fi msurate i trebuie evaluate prin luarea n considerare a cauzelor emisiilor i a metodelor de evaluare relaionate ce sunt detaliate mai jos. Cu toate acestea, nainte de a abandona posibilitatea msurrii, ar trebui fcut o evaluare a fezabilitii sale. Cuantificarea emisiilor in functie de cauz O cuantificare a emisiilor bazat pe cauzele lor, ar putea fi singura soluie practic, n special pentru emisiile necaptate, ns adeseori i pentru emisiile captate. Exist cteva metode pentru a executa aceste calcule. Toate metodele de calcul ofer estimri, care n anumite cazuri indic doar ordinul de mrime. Exemple ar putea fi: Cuantificarea emisiilor de proces trebuie s se bazeze pe o nelegere detaliat a procesului care are loc. n multe cazuri se furnizeaz o evaluare corect a cantitii emise, care uneori ar trebui confirmat prin msurtori. n executarea acestor calcule i msurtori, trebuie acordat o anumit atenie variabilitii ce ar putea fi inerent pe parcursul procesului. Aceasta poate fi o variabilitate n timp n cadrul proceselor discontinue cantitatea emis variaz tipic pe msur ce procesul discontinuu progreseaz sau o variabilitate a clasei diferite clase ale produselor emit diferite cantiti. Calculele trebuie s reflecte cele de mai sus i n momentul n care sunt executate msurtori condiiile de operare din timpul executrii fiecrei msurtori trebuie nregistrate cu grij i, de asemenea, trebuie efectuate msurtori suficiente pentru a acoperi ntreaga gam de variabiliti. Un bilan al materialelor anual trebuie s ia n considerare producia anual pentru a surprinde corect efectul clasei. Calculele emisiilor provenite din recipientele de depozitare se pot baza pe metodologia alctuit de USEPA (Agenia de Protecie a Mediului din Statele Unite) [cww/tm/89]. Calculele sunt greoaie i necesit cunotine n privina unor date meteorologice ce pot fi obinute de la institutul local de meteorologie. Emisiile semnificative provenite din depozitare pot fi generate din recipientele atmosferice de la suprafa. ns scurgerile din recipientele subterane sau din recipientele sub o presiune mai mare dect cea atmosferic sunt n mod semnificativ reduse. Pierderile din timpul lucrului depind de numrul de transferuri pe an (adic, de cte ori volumul recipientului a fost umplut/golit n timpul unui an) i ele sunt sczute pentru transferurile puine. Dac bilanul vaporilor se aplic n timpul umplerii recipientelor, pierderile din timpul lucrului sunt eliminate. Astfel, n multe construcii emisiile din cadrul depozitelor sunt sczute comparndu-le cu alte emisii. Este recomandabil s fie evaluate pierderile din cadrul depozitelor, bazndu-ne pe bilanul materialelor nainte de a trece la calcule detaliate. Dac calculele detaliate sunt necesare, se recomand utilizarea instrumentului computerizat TANKS [cww/tm/90] dezvoltat de ctre USEPA, o versiune computerizat a metodei de calculare USEPA.
Capitolul 2
Emisiile provenite din manevrare pot fi calculate presupunnd un coninut de vapori al aerului ce este evacuat dintr-un container ncrcat, corespunztor presiunii vaporilor produsului ncrcat, la temperatura de ncrcare, nmulit cu un factor de saturaie. Factorul saturaie depinde de metoda de ncrcare i reprezint gradul de saturaie atins n medie n spaiul ocupat de vapori n timpul ncrcrii. Factorii de saturaie pentru recipientele de transport rutier ale BLC-urilor sunt [cww/tm/72]: ncrcare n imersiune ntr-un rezervor de cargou curat: 0,5 ncrcare n imersiune ntr-un rezervor de cargou umed (service specializat): 0,6 ncrcare de stropire: 1,45 (un factor mai mare de 1 reprezint supra-saturare cauzat de picturi de ap ce sunt evacuate alturi de vapori). Calculele emisiilor provenite de la scurgerile echipamentelor se bazeaz pe metodele dezvoltate de USEPA i variaz de la simple (bazate pe numrarea punctelor de scurgere i pe emisiile medii ale unui punct) la complexe (bazate pe corelaiile dintre o concentraie ppm msurat la interfaa scurgerii i rata specific a scurgerii i tipul de echipament considerat). Descrieri adiionale sunt furnizate n Protocolul USEPA 453 care este detaliat n cadrul proiectului IMPEL Emisiile VOC Difuze [cww/tm/154]. Aceste metode de calcul furnizeaz estimri ale actualelor emisii i de obicei o metod de calcul mult mai sofisticat produce rezultate mai slabe. Calculele bazate pe numrarea echipamentului sunt singurele ce nu necesit msurtori fcute cu ajutorul unui analizator al vaporilor organici n fiecare punct potenial de scurgere. Dac aceste calcule furnizeaz un rezultat satisfctor n acest scop, nu mai este necesar o analiz ulterioar. Dac emisiile provenite de la scurgerile echipamentelor devin importante, trebuie implementat un Program de ntreinere i Monitorizare (numit i Detecia i Repararea Scurgerii LDAR), impunnd msurarea fiecrui punct potenial de scurgere i ansa pentru repararea scurgerilor descoperite. Aceast lucrare necesit pregtire n executarea msurtorilor i nregistrarea lor n baza de date, astfel c, este cel mai bine dus la ndeplinire de contractori specializai. Emisiile ne-obinuite cauzate de operaiunile de pornire, oprire i de ntreinere trebuie luate n considerare. Acestea depind foarte mult de metodologia de operare. Nu exist metode acceptate de toat lumea pentru estimarea acestor emisii. Ele, ns, pot s devin importante n operaiunile discontinue cu vase cu nchidere/deschidere frecvent. n aceste cazuri cea mai bun metod practic este pregtirea unei campanii de msurare pentru cuantificarea emisiilor din fiecare etap de operare. Emisiile accidentale nu ar trebui s apar. n momentul n care ele apar pierderile relaionate ale solventului ar trebui reflectate n bilanul de materiale. Se recomand ca aceste incidente s fie urmrite i inut un registru al cantitii estimate a fi emise n timpul fiecrui eveniment.
2.2.1.3 Analiza Fluxului de Materiale i Energie (EMFA) EMFA cuprinde o ntreag gam de instrumente pentru a optimiza consumul de energie, materii prime, ap i deversarea efluentului prin urmrirea fluxurilor interne de energie i materiale folosite n procesele de producie. Astfel, este fie parte fie o extensie a unui inventar al fluxului, utiliznd datele obinute pentru a trage concluziile necesare. Pentru a rezolva aceast problem este disponibil un soft de calculator disponibil n diferite grade de complexitate. Procedura normal a EMFA-ului este: Se ncepe cu o analiz a intrrilor-ieirilor procesului Procedur repetat (iterativ) pentru identificarea potenialului de mbuntire prin comparare cantitativ a datelor de intrare i de ieire avnd valori-int. Simulare a diferitelor scenarii (proiect al procesului) cu evaluri individuale a impactului lor asupra mediului Identificarea celei mai bune soluii conform scopului propus (eficiena de cost, prevenirea reziduurilor, economisirea resurselor, etc.)
Capitolul 2
Scopul implementrii unui instrument EMFA este pentru a opera procesele de producie mai eficient i pentru a scdea impactul acestora asupra mediului (ex. reducere a deversrii de reziduuri i/sau a consumului de ap) i eventual scderea costurilor. Un exemplu de abordare EMFA este detaliat n Anexa 7.2.
2.2.2 Instrumente de Management Operaional

Cu toate c instrumentele de management ale inventarierii furnizeaz toate informaiile necesare fr de care nici o decizie asupra prevenirii eficiente a deseurilor, asupra minimalizrii i/sau a tratrii reziduurilor, nu se poate lua, instrumentele de management operaional furnizeaz baza aplicrii acestor decizii. 2.2.2.1 Monitorizarea Monitorizarea formeaz un pod ntre instrumentele de inventariere i cele operaionale, ns este, de asemenea, legat de instrumentele strategice i de siguran. Cantitatea de informaie furnizat de instrumentele de inventariere, de ex. registrul (registrele) fluxului, este colectat cu ajutorul sistemelor i programelor de monitorizare. Probabil cel mai important aspect este controlarea operrii corecte a proceselor de producie i de tratare, pentru a vedea dac scopurile de mediu stabilite sunt atinse i pentru a identifica i pentru a ajuta la urmrirea accidentelor (incidentelor). Nu poti tine sub control ceea ce nu poi msura. Astfel, pentru a msura eficiena unui EMS, sunt necesare date reale n privina efectelor precise ale activitilor din cadrul unui amplasament industrial asupra mediului i asupra oamenilor. Astfel, este necesar aplicarea unui program regulat i planificat de monitorizare i prelevare de probe. Parametrii ce trebuie monitorizai ar trebui s includ [cww/tm/132]: Surse punctiforme, emisii fugitive i difuze eliberate n atmosfer, ap sau canalizare Reziduuri, n special reziduuri periculoase Contaminarea terenului, apei i aerului Folosirea apei, combustibilului, energiei, oxigenului, azotului sau a altor gaze (de ex. argon) Eliberari de energie termic, zgomot, miros sau praf Efecte asupra prilor specifice din cadrul mediului i a ecosistemului (vezi exemple n Seciunea 2.2.1.2.1.) Accidente sau incidente abia evitate din cadrul amplasamentului Rniri ale personalului Accidente din timpul transportului Plngeri din partea locuitorilor din cadrul comunitii Monitorizarea, ns, nu se rezum la msurarea analitic. Include de asemenea ntreinere regulat, verificri vizuale i pentru siguran. n paralel cu acest document este produs un BREF n privina Monitorizrii la care cititorul poate apela pentru alte informaii mai amnunite. Monitorizarea n contextul apei reziduale i gazului rezidual este detaliat n Capitolul 3; standarde ale parametrilor analitici sunt listate n Anexa 7.4. 2.2.2.2 Stabilirea i Revizuirea regulat a Scopurilor sau a Programelor Interne
32
Capitolul 2
EMS-ul trebuie s stabileasc un program de mediu acolo unde sunt stabilite scopuri specifice amplasamentului, stabilite pe termen lung i sunt interne. Scopurile globale i pe termen lung fac parte din politica companiei, astfel c nu sunt incluse n acest BREF, ns se afirm c o asemenea politic este un item necesar. Parametrii pentru care scopurile interne sunt stabilite trebuie selectai n conformitate cu relevana lor. Pentru a limita numrul acestor parametrii, finalitatea stabilirii scopurilor trebuie reinut, adic, o funcionare optim a procesului de producie i a operaiunilor de diminuare trebuie asigurat, astfel minimaliznd impactul asupra mediului luat ca ntreg. De obicei, nu este necesar stabilirea nivelului scopului pentru fiecare parametru implicat, ns se folosesc aanumiii parametrii-surogat pentru a descrie emisiile. Nivelurile scopurilor msurabile trebuie stabilite astfel nct s poate fi realizate specificatiile autorizatiei i s fie ntrunite condiiile specifice locale. Exist mai multe clase de scopuri, una dintre ele fiind standardul general, alta standarde specifice amplasamentului. Exemple de standarde-generale: Cerinele cuprinse n Obiectivele Calitii Mediului (EQO) sau n Standardele Calitii Mediului (EQS) precum i standarde tehnologice i Practica pentru o Bun Producie (GMP) Cerinele generale pentru Calitatea Bazinului Rului (Directiva Cadrul de lucru al Apei sau reglementrile n privina calitii apei) Cerinele generale n ceea ce privete aerul, programe naionale i internionale Cerinele impuse de standardele interne ale companiei pentru toate amplasamentele ce-i aparin, independent de cererile locale n privina emiterii de aprobri Exemple de standarde specifice amplasamentului: Cerine n privina atingerii condiiilor de obinere a aprobrilor (ex. asigurarea unei conformiti continue cu valorile limit ale emisiilor) Limitri specifice n privina coninutului ecotoxic al oricrei scurgeri finale n conformitate cu limitele stabilite pentru mediul receptor (ap subterane, aer), de exemplu n Germania valorile care pot fi atinse n ceea ce privete deversarea final ntr-un corp de ap sunt10: - TF = 2 (teste pe peti) - TD = 4 (teste pe dafnia) - TA = 8 (teste pe alge) - TL = 16 (teste pe bacterii luminescente) - TM = 1,5 (mutagenitatea) Ca un scop pe termen lung, pentru viitor, industria chimic German (conform declaraiei VCI din mai 2000 [cww/tm/166]) dorete s-i reduc mai mult impactul toxic al deversrilor de ape reziduale proprii, lund n considerare: - Toxicitatea acut la peti, dafniii i bacterii - Toxicitatea cronic la alge - Mutagenitatea n final ei vor dori ca efluenii lor deversai n apa receptoare s nu depeasc factorii de diluie Tx = 2 (TM = 1,5); toxicitile cauzate de concentraiile de sruri nu sunt incluse. n momentul stabilirii scopurilor, trebuie alctuit i un plan pentru luarea de aciuni n momentul n care un nivel dorit pentru un scop ale unuia sau a mai multor fluxuri afluente sau a deversrii finale, este depit pentru un anumit interval de timp. Aceste aciuni trebuie definite clar i desemnate responsabilitile i competena pentru aceste aciuni. Exemple de scopuri interne:
10
Unitile toxice (Valorile-T i cteodat Valorile-G) sunt exprimate sub forma factorilor de diluie, Tx = 2 ceea ce nseamn c fluxul de ap rezidual trebuie diluat la jumtate din concentraia sa original pentru organismele testate s supravieuiasc. De asemenea, vezi Seciunea 2.2.1.2.1.
33
Capitolul 2
Reducere continu a ncrcrilor poluante Conformitate cu cerinele autorizatiei Reducerea efectelor eco-toxice (vezi Seciunea 2.2.1.2.1.)
Rolul avut de monitorizare n stabilirea scopurilor este menionat n Seciunea 2.2.2.1. Procesele dinamice implicate de stabilirea scopurilor, meninnd c industria chimic i condiiile n care ea opereaz (funcioneaz) sunt n continu dezvoltare i schimbare, presupun o revizuire regulat, fr a ine cont dac au fost sau nu introduse noi cerine legale n acest sens. Astfel, alctuirea unui plan care s rezolve aceste schimbri trebuie stabilit. Scopul revizuirii regulate este mbuntirea continu n ceea ce nseamn performana de mediu a unui amplasament de industrie chimic luat ca ntreg. Pentru a atinge acest scop, un program de reducere trebuie stabilit care s conin urmtoarele elemente: O evaluare periodic a practicilor manageriale de mediu asociate cu funcionarea i utilarea, considernd: - Impacturile de mediu - Legislaia n continu schimbare - Preocuprile publicului - Implementarea mbuntirilor continue Stimularea implementrii aciunilor de eficientizare a costurilor i recunoaterea contribuiilor semnificative n scopurile de reducere a emisiilor, ca de exemplu: - Stabilirea costurilor tratrii apelor i gazelor reziduale prin introducerea unui sistem de stabilire a preurilor, de exemplu introducerea unui Principiu Poluatorul Pltete intern pentru deversrile din unitile individuale de producie, care vor fi taxate intern cu costurile impuse de unitile de tratare conform prii lor din totalul poluant; aceast msur este un bun stimulent pentru minimalizarea emisiilor i astfel, reducnd costurile de tratare comune ale unitii de producie - Premii interne (bonusuri) pentru propunerile de mbuntire operaional fcute de personal Includerea unor obiective necesare pentru prevenia eliberrilor, n cadrul proiectului procese i construcii noi sau mbuntiri aduse lor, ca de exemplu: - Introducerea reciclrii produilor sau compuilor iniiali n momentul n care sunt planificate modificri ale instalaiilor - Introducerea msurilor de conservare a apei, n aceleai condiii menionate mai sus. ntreinere preventiv i tehnologie corect de control pentru minimalizarea emisiilor i a pierderilor Implementarea procedurilor i controlului operaional i tehnic innd cont de criteriul de operare pentru mbuntirea preveniei, deteciei timpurii i reinerea deversrilor/eliberrilor fie prin - Supraveghere monitorizat, fie prin - Msuri organizatorice, folosind puterea personalului, de tipul: serii de controale regulate sau instalarea de sisteme de retenie cu volum de colectare suficient Investigarea i evaluarea deversrilor/eliberrilor ce au aprut, pentru a identifica aciunile corectoare pentru prevenirea recurenei Comunicarea cu angajaii i cu membrii ai publicului n ceea ce privete informaiile legate de emisii, progresul fcut n atingerea reducerilor propuse i planurile de viitor care ar trebui s includ un dialog structurat n ceea ce privete preocuprile i ideile att a angajailor, ct i a membrilor publicului larg. Aceast revizuire ar putea conduce la luarea unor decizii care s modifice sau s adapteze obiectivele, programele sau politicile de mediu. 2.2.2.3 Alegerea Opiunilor de Tratare Trecnd de etapa n care s-au obinut informaiile necesare n privina emisiilor ce apar dintr-un amplasament chimic i n care scopurile i cerinele de mediu au fost definite, urmtoarea etap
Capitolul 2
este selectarea opiunilor corecte de control. De obicei scopul este descoperirea unei metode de tratare eficient din punct de vedere al costurilor oferind n acelai timp o performan de mediu optim. O alegere corect necesit n mod normal studii n privina tratabilitii i/sau studii pilot. Opiuni de control disponibile sunt n general evaluate i selectate n conformitate cu: Caracteristicile fluxului emis, ca de exemplu: - Rata fluxului - Concentraiile i proprietile agenilor contaminani - Prezena impuritilor - Temperatura - Presiunea Cantitatea din partea ce necesit tratare Scopurile i finalitile ce trebuie ndeplinite, recuperarea poluantului fiind prima alegere Cerinele legale Opiunile de control ce exist pentru fiecare caz dat Procesul de selecie i evaluare datele necesare obinute cu ajutorul inventarului fluxului (vezi Seciunea 2.2.1) ntotdeauna are ca rezultat concluzii adiionale n privina specificitii amplasamentului ce trebuie luate n considerare, factori cheie ce variaz de la amplasament la amplasament, etc.: Localizarea uzinei Mrimea i instalarea amplasamentului Performana economic i de mediu actual ale instalaiilor n discuie, vrsta lor, proiectul lor i durata de via anticipat Integrarea in proces potenial i gradul ei n interiorul unei instalaii sau ntre mai multe instalaii Tipul i calitatea mediului receptor Impactul asupra mediului rezultat ca urmare a unei emisii reale sau prevzute Durata de via rmas i performana echipamentului pentru diminuarea polurii Disponibilitatea resurselor sigurana limitrile i constrngerile unei instalaii impuse de alt legislaie rezultatele obinute n urma analizrii de-a lungul mediului (consumul de ap, producia de reziduuri, consumul de energie) capitalul i costurile de operare cnd sunt implicate uzinele de tratare centrale sau finale, opiunile de reducere la surs trebuie luate n considerare. Ca urmare a consideraiilor menionate mai sus, selectarea sistemului de tratare corespunztor se va face prin considerarea opiunilor pentru: reducerea la surs sistemul de colectare (drenaj) metodele de tratare Problemele speciale n privina apelor i gazelor reziduale sunt tratate n Seciunile 2.2.2.3.1. i respectiv n 2.2.23.2. 2.2.2.3.1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale
Figura 2.5. ilustreaz o cale de luare a deciziei pentru descoperirea sistemului de tratare a apei reziduale cel mai potrivit pentru fluxul de ap rezidual individual [cww/tm/132]. Liniile punctate simbolizeaz opiuni alternative. Urmtoarelor ntrebri, care conin principalele obiective ale Directivei prevenie, minimalizare i control ar trebui s li se rspund individual pentru fiecare tip de ap rezidual. Poate fi redus cantitatea i nivelul contaminrii sau chiar eliminatprin mijloace integrate in proces sau de alt tip? Are nevoie fluxul de ap rezidual n totalitatea lui de tratare sau un sistem segregativ arn fi mai de ajutor?
Capitolul 2
Fluxul de ap rezidual se poate trata biologic sau trebuie s fie pretratat descentralizat?
Production Procesul de process produc ie
NO Nu
Waste Apa water? uzata?
YES Da
MinimisaMinimalizare or sau tion evitare? avoidance?
YES Da
Nu NO
NO Nu
ContaContamin minated? at? YES Da
Nu NO
Pretreatment Pretratare
Organic Contaminan ti contamiorganici? nants?
YES Da
Biologically nonNedegradabil degradable? biologic? Contine Containing POPs? POPs?
Da YES
Pretreatment Pretratare
NO Nu Central or WWWTP centrala sau municipala municipal WWTP
RECIPIENT WATER
APA RECEPTOARE
Figura 2.5: Diagrama lurii deciziei n privina Sistemului de Control al Apei Reziduale
Drept exemplu de criteriu pentru priotizarea unei examinri mult mai amnunite a fluxurilor afluente de ap rezidual a fost utilizat n unele zone ale Germaniei prezena unei ncrcri TOC recalcitrante de nivelul a 20 50 Kg/d. Ali parametri relevani n acest context sunt metalele grele, compuii organici halogenai i toxicitatea. Selectarea procedurii urmeaz paii menionai n Seciunea 2.2.2.3.: Reducerea la surs Opiunile pentru reducerea apei reziduale la surs trebuie luate n considerare primele. De multe ori acestea vor rezulta din consideraiile privind procesul de producie descrise n documentul omonim BREF vertical. Sugestii n privina cauzelor contaminrii ce apar n mod frecvent sunt: Apa de proces. Consumul de ap rezidual depinde de procesul de fabricaie. Concentraia ei de ageni contaminani depinde n principal de solubilitatea fluxului de proces n ap. Urmtoarele sugestii ar trebui luate n considerare:
Capitolul 2
- Separarea apei de proces de apa de ploaie sau din ali eflueni de ap, pentru a permite re-utilizarea sau reciclarea, precum i minimalizarea cantitii de ap ce necesit tratament, instalarea unui acoperi peste anumite zone ce adpostesc etape de proces, magazii n care se ncarc sau se descarc diferite materiale, etc., este de asemenea o opiune ce poate fi luat n considerare - Folosirea apei de proces recilabila, de cte ori este fezabil din punct de vedere economic, folosind un numr maxim de reciclri nainte de deversare - Evitarea unui contact direct la sistemele de rcire ori de cte ori este fezabil - O revizuire important n ceea ce privete nevoia de ap n cadrul sistemelor de purificare sau, atunci cnd sunt folosite, investigarea potenialului pentru regenerarea i re-utilizarea apei (vezi Seciunea 2.2.1.2.2.) - Minimalizarea fluxului de ap pentru splare i pentru sistemele de etaneizare ce sunt necesare n mod frecvent pentru motive de siguran, ns trebuie s nu fie lsate s curg fr un anumit control sau un anumit grad de restricie - ndeprtarea petrolului liber spre un sistem de splare al reziduurilor petroliere nainte de a fi deversat n canalizare - O separare eficient ap/hidrocarbon ct se poate de practic efectuat n cadrul echipamentelor din dotarea procesului nainte de a deversa apa n canalizare - Dac este fezabil, folosirea unui fluid de proces n locul unui flux n cadrul aparatelor cu jet Venturi sau n cadrul unei pompe cu inel lichid, este de asemenea preferabil s utilizm un fluid de proces ca lichid de etaneizare, sau n cadrul unei pompe de vid uscat pentru a minimaliza contaminarea generat de aparatele de vid - Dup cum este posibil captarea deversrilor provenite de la valvele de siguran, valvele de eliberare termice, scurgerile provenite din izolaia palanului dublu sau valvelor de etaneizare duble, pentru c nu este recomandabil deversarea lor n zone unde apa de ploaie curat este colectat. - Colectarea efluentului provenit din laborator ntr-un recipient de splare Eliberri neintenionate operaionale Acesta se pot evita n general (deversarea lor n canalizare) printr-o atenie sporit a operatorului. Instrumentar adiional sau colector de reziduuri petroliere vor fi elemente de ajutor care s activeze operatorii n efectuarea sarcinilor lor n mod eficient. De asemenea, unitile de colectare a reziduurilor petroliere sunt recomandabile unde apare n mod frecvent eliberare de hidrocarbon lichid. Pentru a reduce eliberrile neintenionate operaionale, trebuie luate n considerare urmtoarele sugestii: - Astuparea sau acoperirea cilor de ventilare sau de scurgere atunci cnd nu sunt folosite - Permiterea colectrii apei de splare ntr-un sistem de colectare a reziduurilor petroliere dect s fie trimis direct n canalizare, aici fiind de preferat utilizarea unor sisteme prob cu circuit nchis sau valve prob care nu necesit splare (ex. Valve prob de tip piston), recipiente prob n mrime corespunztoare astfel nct suprancrcarea s fie evitat i frecvena colectrii de probe i chiar probele meninute n limita minim. - Pentru a evita supraplinul vaselor sau recipientelor, cauzat de instalarea unui nivel adecvat al instrumentarelor sau al procedurilor corespunztoare. - Minimalizarea folosirii furtunurilor - Luarea n considerare a folosirii unor amenajri pentru colectarea scurgerilor provenite de la furtunuri - Amenajarea unor acoperiuri peste rampele de ncrcare - Instalarea unor borduri pentru a asigura retenia deversrilor - Instalarea unui instrumentar corespunztor pentru protecia mpotriva supraplinului recipientelor pentru transport rutier - Evitarea apariiei pierderilor n timpul scurgerii apei de pe fundul recipientelor - Instalarea unor instrumente bune pentru detectarea nivelului de separaie - Turnarea n lingotiere a liniilor, n loc de splare i drenare, ori de cte ori este posibil. - Curarea prin vacuum a deversrilor ori de cte ori este posibil, dect folosirea unui jet de ap sau tratarea lor cu aburi direcionndu-i spre canalizare.
Capitolul 2
- Lsarea n funcionare a furtunurilor de ap doar cnd este nevoie de ele, aceasta fiind o practic bun de management/de fabricare Economisirea apei prin msuri integrate in proces sau alte tipuri de msuri conduce la fluxuri de ap mult mai concentrate care ar putea s fie reciclate i exploatate n mod profitabil pentru o producie mai ridicat sau pentru tratarea lor cu o mai mare eficien. Aadar, orice mijloace pentru diminuarea consumului de ap poate conduce spre o reducere a cantitii de contaminani evacuai prin canalizare Activiti de ntreinere. Adeseori activitile de ntreinere au ca rezultat contaminare semnificativ a apei. Pentru a minimaliza aceste activiti de ntreinere este nevoie de planificare atent anterioar, de tipul: - Identificare amplasamentului pentru curarea echipamentului corespunztor, dotat cu amenajri corespunztoare pentru recuperarea hidrocarburilor i a reziduurilor solide, fcnd din acest amplasament, pe ct posibil, locaia obligatorie a currii echipamentului (ex. Curarea grupului de schimb) - Planificarea atent a echipamentului de drenaj pentru a evita eliberrile nedorite n canalizare - Evaluarea atent a necesitilor de curare a echipamentelor i metodelor folosite n acest scop. - Identificarea unui traseu de depozitare al efluentului de curare Eliberrile rezultate din defeciuni ale echipamentului. Acestea sunt, prin natura lor, imprevizibile. ntreinerea preventiv a echipamentului i implementarea unui program de monitorizare sunt modaliti de asigurare a minimalizrii acestora. Ca de exemplu: - Evitarea pe ct posibil a defectrii etaneitii pompelor - Instalarea unor pompe fr etaneitate, a monitorizrii vibraiilor sau a unor alarme mpotriva scurgerilor etaneizrilor - Detectarea scurgerilor apei de rcire rezultate din defeciunile aprute la schimbtorul de cldur prin verificarea periodic a coninutului de hidrocarbur, a nivelului pH-ului i a conductivitii electrice a apei de rcire din retur - Repararea scurgerilor detectate n cel mai scurt timp - Analizarea frecvent a sistemelor de scurgere pentru a identifica cel mai bun tip de echipament, mod de ambalare, tip de etaneizare, etc. Contaminarea de fond cauzat de sistemele de canalizare poate fi minimalizat, de exemplu, prin: - Verificare periodic a camerelor de inspectare din sistemele de canalizare pentru a verifica existena, de exemplu. a hidrocarburilor libere, pentru a le pompa prin vacuum, dac este nevoie, n fluxul deversor. - Curarea canalelor murdare care ar putea cauza o contaminare semnificativ a fondului Selectarea Sistemelor de Drenaj (vezi Seciunea 2.2.2.4.1.)
Instalarea Capacitii Tampon Instalarea acestei capaciti este benefic pentru anumite fluxuri de ap rezidual din cadrul uzinelor de producie, precum i pentru fluxurile de ap rezidual colectate nainte de intrarea WWTP-ului central, n cazul apariiei unei defeciuni de funcionare. Mai multe detalii sunt oferite n Seciunea 3.3.3. Metode de tratare Opiunile n ceea ce privete tratarea sunt: - Pretratarea unui flux de ap rezidual individual prin tratare biologic central amplasata spre sfarsitul fluxului tehnologic; de exemplu: un flux ce conine metale grele sau COD refractar. Pentru a reduce agenii contaminani la surs ceea ce ar
38
Capitolul 2
preveni diluarea i dispersia nedorit a agenilor contaminani care altfel ar scpa nedetectai i netratai n apa receptoare. - Tratarea final n cazul unui flux de ap rezidual i apoi deversare direct n apa receptoare - Tratarea apei reziduale distribuite, sub forma pretratrii sau tratrii finale - Tratarea central pentru un amplasament (ntreg), de exemplu: uzin de tratare mecanico/biologic (WWTP central biologic), uzin n care au loc precipitarea/flocularea/sedimentarea sau a uzinei de tratare a apei de ploaie contaminate - Nu se trateaz fluxurile de ap rezidual individual contaminat la un nivel sczut sau a apei de ploaie necontaminate Diversele tehnici de tratare sunt descrise n Capitolul 3. 2.2.2.3.2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual
Procedura de selecie urmeaz secvena menionat n Seciunea 2.2.2.3. n momentul n care se planific modificri fie ale reducerii la surs, fie a tratrii la final de proces, trebuie reinut faptul c toate schimbrile pot avea implicaii de siguran importante, n special atunci cnd avem de-a face cu substane inflamabile. Astfel este important evaluarea amnunit a efectului avut de orice schimbare din sistemul de siguran a instalaiei. Reducerea la surs Controlarea emisiilor la un nivel eficient din punct de vedere al costurilor necesit, n primul rnd, investigarea posibilitilor de reducere la nivelul sursei. Planificarea atent este necesar pentru a optimiza recuperarea poluantului i, n consecin, optimizarea capitalului aferent i a costurilor de operare. Investigaia poate dezvlui posibiliti ulterioare pentru reducerea la surs a emisiilor. n majoritatea cazurilor investiia corespunztoare este mai sczut dect pentru tratarea la final de proces. O investigaie amnunit a posibilitilor de reducere la surs este, astfel, recomandat cu trie. Ar trebui s se bazeze pe cauzele emisiilor. Astfel, o bun cunoaterea a importanei relative a fiecreia dintre cauze va fi esenial pentru stabilirea prioritii. Dup ce toate posibilitile fezabile de reducere la surs au fost epuizate, ar putea fi nc nevoie de un tratament la final de proces. Colectarea emisiilor (vezi Seciunea 2.2.2.4.2)
Selectarea tehnologiei de tratare Cnd msurile de reducere nu conduc spre dorita reducere a emisiilor, este necesar un tratament la final de proces. Toate echipamentele de tratare pot prelucra doar emisii captate. Astfel, dac emisiile necaptate trebuie tratate prin alte procedee afar de reducerea la surs, cu ajutorul dispozitive de colectare i cu ajutorul unui sistem de ventilare (inclusiv amenajrile necesare n privina siguranei), trebuie tratate n aval de sistemul de tratare la final de proces. Costurile instalaiei pot fi semnificative pentru aceste sisteme de ventilare. De aceea aceste sisteme trebuie proiectate innd cont de eficiena economic. Investiia necesar pentru tratarea la final de proces va fi fcut, n general, innd cont de rata fluxului total de gaz ce va fi tratat, astfel c eforturile depuse pentru minimalizarea acestei rate a fluxului i vor arta roadele. n sfrit, alegerea unei tehnologii bune va avea un impact semnificativ n ceea ce privete impactul asupra capitalului necesar i n privina costurilor de operare. Problemele-cheie ale proiectului sistemelor de tratare a gazelor reziduale sunt: rata de curgere a fluxului de gaz, concentraiile sale contaminante i, n plus fa de valorile maxime, gradul lor de variabilitate. Natura sau chimia contaminanilor are o importan ridicat de vreme ce toate sistemele de tratare sunt limitate n acest domeniu, de exemplu: - Doar vaporii inflamabili se pot incinera - Agenii contaminani ce conin halogen i/sau sulf necesit tratare cu gaze de ardere situata dupa oxidarea catalitic i termic
39
Capitolul 2
- Eficiena condensrii depinde de presiunea vaporilor contaminanilor aflai la temperatura de condensare, astfel c substanele cu presiune mai ridicat a vaporilor sunt mai puin potrivii n procedeul condensrii. - Doar compuii de mrime molecular mic pot fi absorbii i desorbii eficient - Biofiltrarea compuilor non-biodegradabili nu va fi eficient - Membranele lucreaz mai bine asupra unor compui specifici - Eficiena filtrrii umede depinde de solubilitatea i presiunea vaporilor contaminatorilor. Valoarea produsului emis va determina necesitatea recuperrii ei din gazul rezidual, astfel c, cu ct mai valoros produsul cu att mai mult folosirea tehnicilor ce permit recuperarea (de exemplu: adsorbia, condensarea, membranele) vor fi preferate tehnicilor de distrugere (de diminuare), (de exemplu: oxidarea termic i catalitic, biofiltrarea). Prezena impuritilor n gazul rezidual afecteaz proiectul sistemului. Cteodat impuritile trebuie s fie ndeprtate ntr-o etap de pretratare, de exemplu: - Vapori de ap care afecteaz eficiena adsorbiei, sistemele de condensare, n special sistemele criogenice sau de refrigerare sau sistemele de filtrare - Praful care cauzeaz probleme adsorbrii, absorbrii sau oxidrii catalitice n care particulele de praf acoper ambalarea sau stratul adsorbant. - Otrvuri catalitice care distrug eficiena incineratorului catalitic sau a filtrului catalitic - Acizii care afecteaz activitatea de biofiltrare/bioepurare Trebuie luat n considerare concentraia emisiilor. Majoritatea tehnologiilor sunt limitate n ceea ce privete eficiena ndeprtrii i, n special, condensarea, absorbia i biofiltrarea nu ating 100% din eficiena ndeprtrii. Acesta este unul dintre avantajele sistemelor de oxidare termic i catalitic care ating nivele de eficien a distrugerii ridicate, de pn la 99%, ns pe de alt parte, consumul adiional de energie i combustibil i deversarea gazului de ardere trebuie avute n vedere. Sistemele de adsorbie sunt, de asemenea, foarte eficiente, atta timp ct se are n vedere evitarea saturrii adsorbantului. Problemele n privina siguranei au o importan special pentru sistemele de oxidare termic i catalitic. Majoritatea amestecurilor VOC/aer sunt inflamabile dac concentraia VOC-urilor depete 40 g/m3 la o temperatur de 20 C0 i la presiune atmosferic. Pentru a evita returul flcrii, de exemplu: propagarea flcrii n conductele de intrare ale unui incinerator, trebuie s ne asigurm c acea concentraie de admisie este ntotdeauna mult sub LEL. Opiunea opus concentrarea VOC mult peste HEL trebuie s se asigure faptul c aceast concentraie nu va scdea sub nici o form sub acea limit ridicat. Un dispozitiv de decuplare a detonrii sau un tambur de etaneizare pot fi furnizate pentru a preveni riscul apariiei returului flcrii n cazul concentraiilor neateptat de mari. Pe lng aceasta, incineratorul trebuie instalat ntr-un loc n care nu exist riscul prezenei vaporilor inflamabili, iar o analiz detaliat este necesar pentru a asigura sigurana instalaiei. De asemenea, sistemele ce folosesc alte tehnologii trebuie i ele s fac obiectul unei revizuiri detaliate n ceea ce privete sigurana. Multe sisteme (ex: adsorbia, membranele) vor avea ca rezultat fluxuri mult mai concentrate, probabil productoare de concentraii din intervalul inflamabil. Pentru sistemele de adsorbie, riscurile supranclzirii nveliului trebuie evaluate. Majoritatea sistemelor includ compresoare i ventilatoare care pot avea implicaii n siguran. n general, o revizuire detaliat n privina siguranei fiecrei instalaii este necesar i ar putea avea un impact semnificativ asupra seleciei sistemului. Astfel, problemele de siguran sunt importante pentru precipitoarele electrostatice (desprfuirea gazelor inflamabile trebuie evitat) i pentru filtrele sintetice (aprinderea fiind posibil datorit gazelor fierbini, prafurilor piroforice i scnteilor). Investiia necesar sistemului este, evident, de importan major. Cnd se evalueaz investiia necesar, trebuie avut grij pentru includerea costurilor implicate de toate amenajrile. n special furnizarea de utiliti, captarea gazelor n unitatea de diminuare i necesitile de echipament auxiliar (ex: un tambur de etaneizare pentru un incinerator, unitate de tratare pentru o condensare) ar putea avea un impact semnificativ asupra costului. Dei investiia iniial este important, s-ar putea s fie mai importante costurile de operare. Aici incluznd consumul de utiliti, nlocuirea catalizatorului, mediul adsorbant sau membranele adsorbant, costurile produselor chimice, a operaiunilor i a ntreinerii, depozitarea produselor secundare, pre- i post- tratare, etc. Cnd sunt evaluate, trebuie avut grij la
Capitolul 2
cuantificarea costurilor asociate fiecrei etape de operare (operare normal, regenerare, funcionarea n gol). De exemplu, oxidatorii termici n mod normal se potrivesc cu liniile refractare. Refractarea este sensibil la umiditate, astfel c trebuie inut cldu tot timpul. Cantitatea de combustibil necesar meninerii temperaturii n timpul funcionrii n gol trebuie avut n vedere pentru sistemele ce nu funcioneaz 24 de ore pe zi, 7 zile pe sptmn. Meninerea unui sistem regenerativ sau fr flacr la o anumit temperatur necesit o fraciune (o parte) din combustibilul folosit ntr-un oxidator termic simplu. Constrngerile impuse de planul general pot juca un rol important. Sistemele de incinerare trebuie poziionate n afara locaiei n care pot aprea vapori inflamabili. Instalarea unui sistem ntr-o zon ce prezint pericole presupune proiectare n conformitate cu aceasta a sistemelor instrumentale i electrice care ar putea afecta n mod semnificativ costurile unitii. Necesitile de acces n unitate trebuie luate, de asemenea, n considerare. Un alt aspect important (cheie) ar fi disponibilitatea utilitilor n selectarea celei mai bune tehnologii de diminuare. Disponibilitatea unui combustibil potrivit este necesar de determinat pentru un sistem de incinerare, iar costurile implicate de acesta ar putea avea un impact important asupra costurilor de operare. Sistemele de adsorbie cu nveli fixat folosesc pentru desorbie aburul; ns, dac acest abur nu este disponibil n cantitate suficient, trebuie adaptat proiectul. Pentru sistemele de condensare trebuie s existe furnizare suficient de energie i de ap pentru sistemele de epurare a apei. Sistemele de tratare sunt descrise n Capitolul 3. 2.2.2.4 Alegerea Sistemului de colectare Alegerea unui sistem de colectare bun este influenat de alegerea sistemelor de tratare i, astfel, depinznd de sarcinile i scopurile tratrii apei i gazului rezidual. Metodologia de selectare este descris n urmtoarele seciuni care se ocup de drenajul apei reziduale i de captarea gazului rezidual. 2.2.2.4.1 Selecia Sistemului de colectare a apei reziduale i a Sistemului de Separare
Avnd n vedere rezultatele din registrul apei reziduale, alegerea unui sistem de colectare a apei reziduale potrivit asigur deversarea optim de ap rezidual cu cel mai mic posibil impact asupra mediului. n funciile de necesitile de tratare dupa proces, trebuie instalat un sistem de drenaj care s ntruneasc necesitile de : Scurgere a apei de ploaie Scurgere a apei de rcire, n conformitate cu nivelul de poluare Scurgere a apei reziduale pentru a putea fi deversat direct fr tratare Scurgere pentru apa rezidual folosit Scurgere pentru apa rezidual, innd cont de originea ei Scurgere pentru uzinele de tratare descentralizate sau centralizate (din amplasament sau din afara lui) Scurgere separat pentru apa rezidual organic i apa rezidual anorganic fr ncrcare organic relevant, evitndu-se astfel diluarea ambelor ce ar presupune o scdere a eficienei tratrii. Aceste pre-rechizite, precum i factorii economici, necesit implementarea i ntreinerea sistemelor de separare/segregare a apei reziduale. Apa rezidual ce nu necesit tratare ex: ap de ploaie sau ap de rcire necontaminat este segregat din apa rezidual ce trebuie supus tratrii, astfel reducnd ncrcarea hidraulic a drenrii i a sistemului de tratare. Fluxurile de ap rezidual care nu ntrunesc standardul calitii tratrii centrale vor fi tratate n operaiuni speciale de pretratare. Astfel, pentru fiecare flux de ap rezidual, procesul decizional ilustrat n Figura 2.5 trebuie urmat i sistemul corespunztor de canalizare proiectat corespunztor. Apa rezidual poate fi colectat fie prin canale i drenaje subterane sau de suprafa. Uzinele existente adeseori utilate cu sisteme subterane pentru c acestea pot fi utilizate drept canalizri gravitaionale, economisnd energia necesar pomprii, iar conductele nu sunt n calea
Capitolul 2
instalaiilor de proces. Colectoarele subterane au avantajul c scurgerile i breele pot fi detectate mult mai uor nainte ca s fie afectat foarte tare rezervorul subteran. Dac nivelul apei subterane dintr-un amplasament industrial este aproape de zero, cum se ntmpl cu amplasamentele care se gsesc n vecintatea construciilor de retenie, estuarelor sau a zonelor de coast, nu exist de obicei alt soluie dect aceea de captare a canalizrii la suprafa. Tehnologia avansat folosete canale subterane din motive de ntreinere, nnoire i reparaii ce sunt mult mai uor de fcut i astfel, operarea lor este economic. Un dezavantaj este necesitatea captoarelor presurizate i riscul formrii unor emulsii cauzate de pompare. Pot fi, ns, o problem situaiile climaterice, pentru canalizrile subterane (ex: zone cu perioade lungi de nghe). 2.2.2.4.2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale
Sistemele de colectare a gazelor reziduale sunt adeseori mult mai puin lungi comparativ cu sistemele de colectare a apei reziduale. Ele sunt instalate n principal: Sub form de sisteme de colectare ventilatie, legnd cteva ventilatoare la un sistem de tratare obinuit Pentru captarea emisiilor difuze i/sau fugitive prin protejri ale extraciei i captarea lor ntr-o unitate de tratare Sub form de sisteme de evazare care sunt instalate n principal pentru a permite depozitarea n condiii de siguran a gazului rezidual n timpul situaiilor de urgen Pentru a minimaliza rata fluxului de aer n unitatea de control, este recomandabil nchiderea surselor de emisii pe ct de mult posibil prin partiionri ce separ sursele de mediul lor nconjurtor. ns, acest procedeu prezint probleme ce in de operabilitate (acces la echipament), siguran (evitarea concentraiilor apropiate de LEL) i igien (locul unde oamenii au acces trebuie s fie nuntrul nchiderii). nchiderea trebuie s fie astfel proiectat nct s fie prevenit eliberarea vaporilor, acest fapt fiind asigurat printr-o suficient velocitate a aerului ce trece prin deschizturi (este recomandat un nivel minim de 0,5 m/s). Rata total a fluxului ar trebui s fie suficient pentru a asigura diluia vaporilor pn la o valoare mult sub LEL. Acolo unde aceast concentraie va fi cel mai probabil depit, instalarea unui detector LEL nuntrul nchiderii este necesar, inclusiv a unui echipament de control corespunztor. n majoritatea cazurilor, sistemul de tratare a emisiilor va fi instalat n punctele existente de captare a emisiilor sau n cadrul sistemelor de colectare ventilate. O revizuire important a acestor sisteme existente trebuie fcut nainte de determinarea ratei totale a fluxului din sistemele de tratare. Aceast revizuire este necesar din dou motive principale: Ratele reale ale fluxului furnizate de ctre ventilatoare pot fi destul de mult diferite fa de cele din proiect din cauza cderilor de presiune dupa proces i din amonte. Cele reale regsite la mai puin de 50% din capacitatea proiectat a ventilatorului, sunt des ntlnite. Astfel, baznd rata fluxului din sistemul de tratare pe suma ratelor fluxului ventilatoarelor care sufl spre unitatea de control, acest fapt poate conduce la tratare la final de proces supradimensionat. Msurarea ratelor reale ale fluxului este astfel recomandat. Trebuie alocai bani n proiectul sistemului final, anticipat pentru schimbrile n cadrul ratelor fluxului (creteri sau scderi) care pot aprea datorit instalrii unitii de tratare. n cazul unei scderi a ratei fluxului trebuie verificate, de asemenea, implicaiile de siguran. Sistemele existente de extragere a fumului sau gurile de aerisire s-ar putea s nu fi fost proiectate innd cont de minimalizarea ratei fluxului. Ajustri mici ale proiectului pot conduce la reduceri semnificative n rata fluxului i n consecin la economii n costurile de tratare la final de proces. Pentru sistemele de colectare a VOC aspectele cele mai importante sunt sigurana personalului i igiena. Aparatele care pot fi instalate pentru a preveni aprinderea amestecurilor inflamabile gaz-oxigen sau s le minimalizeze efectul prin prevenirea exploziilor sunt:
42
Opritor al detonrii Tambur de etaneizare

Capitolul 2
Etaneizri ale apei
Concentraia din sistemele de colectare a VOC trebuie meninute mult sub sau peste intervalul exploziv, ceea ce nseamn c amestecul corect de gaze reziduale este foarte important. 2.2.2.5 Implementarea opiunilor pentru controlul emisiilor selectate Odat ce msurile pentru controlul emisiilor au fost selectate, implementarea lor trebuie planificat n detaliu, fr a lua n considerare dac sunt de natur organizaional sau in de echipare. n momentul n care sunt identificate problemele neprevzute, n timpul planificrii detaliate i/sau n timpul revizuirii, selectarea opiunilor de control al emisiilor trebuie regndite. Se cunoate foarte bine c o implementare de succes a tehnicilor de control necesit o etap a proiectrii bun. Dac nu performana opiunii de control va prezenta un standard sczut de mediu i un raport slab costuri-benefcii al investiiei de mediu. Timpul necesar implementrii msurilor de control al emisiilor depinde foarte mult de natura msurilor i de tipul de amenajare n care ele trebuie implementate: Msurile organizaionale (ex: revizuirea procedurilor de operare sau practicile de programare) pot, de obicei, s fie implementate relativ rapid Msurile de control (ex: programele de optimizare controlate de calculator) pot avea nevoie de cteva luni, sau chiar mai mult, pentru a dezvolta i testa mediul n care se opereaz. Msurile privitoare la echipare (ex: implementarea aparaturii de control sau modificri de proces canalizate spre reducerea la surs) pot avea nevoie de cteva luni pn la civa ani, depinznd de proiectele existente i de abilitatea implementrii lor ntr-un mediu n care se desfoar activitatea unei uzine. Aceast perioad include proiectarea amenajrilor, obinerea avizelor, proiectare tehnic detaliat, procurarea echipamentelor, instalarea i pornirea. n multe cazuri o oprire complet a unei uzine este necesar pentru a elabora modificri ale uzinei, iar n operaiuni petro-chimice sau chimice aceasta se poate ntmpla o dat la civa ani. 2.2.2.6 Metodele de control al calitii Aceste metode sunt instrumente ce sunt utilizate pentru a rezolva problemele atunci cnd procesul nu mai poate controla sau mplini cerinele pentru obinerea avizelor. Eliberrile provenite din instalatia de tratare depind de caracteristicile sale influente i de eficiena operaiunii de tratare. Pentru a verifica dac procesele de tratare funcioneaz corect, calitatea produsului este judecat n comparaie cu un anumit set de standarde. Dac aceste standarde nu sunt ndeplinite, este nevoie s se restabileasc performana conform standardelor prin [cww/tm/129]: Detectarea schimbrii Identificarea cauzei schimbrii Aplicarea de aciuni corectoare pentru restabilirea sistemului la status quo Rezolvarea problemei i mbuntirea sistemului necesit oprirea ntregii uzine sau a ntregului amplasament, iar aciunile corectoare necesit cooperare din partea mai multor departamente. n cele ce urmeaz sunt ilustrate aceste metode de tratare a apei reziduale, metoda de control a tratrii gazului rezidual fiind corect. Exercitarea controlului. [cww/tm/129] Unele variabile pot fi controlate de ctre un operator al unei WWTP, variabile ca: supapa de descrcare a agentului de limpezire, alimentarea cu oxigen dizolvat i cu produse chimice care se pot ajusta n momentul n care se impune din cauza circumstanelor existente. Altele sunt n afara controlului ei/lui, spre exemplu: rata fluxului de ap rezidual i caracteristicile ei. Aceste variabile pot influena n mod sever funcionarea WWTP-ului i pot, n ultim instan, avea un impact asupra calitii apei deversate. Aspectele controlabile sunt toate ajustate n conformitate cu schimbarea din sistem. Ajustarea condiiilor de operare este o activitate de feedback ce dorete s produc rezultate constante
Capitolul 2
chiar dac intrrile sunt inconstante. Variabilele ce nu pot fi controlate sunt manevrate n mod predictiv sau anticipnd nevoia de alimentare. Testarea i monitorizarea on-line va da un avertisment n avans WWTP-ului n ceea ce privesc schimbrile aprute la intrare. Control/mbuntire. [cww/tm/129] Modul obinuit n care funcioneaz o WWTP este acela a controlrii procesului. Se vor face doar acele operaiuni ce trebuie s ntruneasc anumite standarde i s rmn controlabile n ceea ce privete calitatea efluentului, pierzndu-se astfel o parte a controlului sistemului. Paii ce trebuie urmai pentru a rectiga controlul n momentul n care acesta s-a pierdut sunt binecunoscui ca fiind: de detectare, identificare i aciune corectoare (vezi mai sus). Opiunea cea mai uoar i anume aceea a nu face nimic este de neaacceptat n majoritatea cazurilor. n termeni calitativi a fi n control nseamn c sistemul manevreaz variaiile ct poate de bine, ns sistemul s-ar putea s nu fie capabil s fie conform, din punct de vedere statistic cu standardele n vigoare pentru eflueni, pentru c fie exist noi standarde sau fluxul de intrare s-a schimbat. Un nou set de standarde necesit aducerea unor mbuntiri, care vor rezulta dup parcurgerea unei etape de remediere care s ating noua zon de control ce este impus de noile standarde. Instrumente de mbuntire a calitii. [cww/tm/129] Scopul mbuntirii calitii este respingerea standardelor obinuite i atingerea unor nivele de performan niciodat atinse, extinznd obiectivele rezolvrii problemelor dincolo de corectarea problemelor evidente. n timp ce este important ca s se fac ca sistemul s funcioneze, s-ar putea ca s fie mult mai important revizuirea i identificarea zonelor de mbuntire potenial. Calea de ndeplinire este printr-un proces n trei etape: Identificarea cauzelor problemelor poteniale Obinerea datelor i analiz Controlul statistic al procesului Prima etap n rezolvarea problemei i n mbuntirea calitii este concentrarea pe un numr limitat de probleme poteniale i ncercarea de a identifica cauzele lor principale. O diagram cauz efect, prezentat sub forma unei Diagrame Fishbone ISHIKAWA, dup cum este prezentat n Figura 2.6, furnizeaz un mod eficient de organizare i afiare a diferitelor idei avute asupra a ceea ce ar putea fi acele cauze principale. Un alt instrument este Analiza Pareto care este o comparaie organizat a factorilor legai de o anumit problem. Este un mod grafic de identificare i concentrare pe cei civa factori i probleme vitale. O diagram a fluxului furnizeaz etapele necesare pentru obinerea unui rezltat dorit i ar putea fi utilizate pentru clarificarea procedurilor utilizate i pentru a oferi o nelegere uzual a procesului general. A doua etap a rezolvrii problemei i a mbuntirii calitii este achiziia de date corecte i de ncredere, ct i analiza lor cu ajutorul obinerii informaiilor necesare i pregtirii datelor pentru o utilizare mai bun, ex: sub form de histograme i/sau grafice ale tendinei. Acest fapt va permite vizualizarea gradului de variaie a procesului i identificarea problemelor speciale. A treia etap din cadrul procesului de mbuntire a performanei unui WWTP este folosirea unui control statistic al procesului (SPC). SPC utilizeaz metode pentru studiul, analiza i controlul variaiei n cadrul unui proces. Este un adevrat vehicul prin care cel interesat poate extrage informaia util n privina unui proces astfel nct aciunea corectoare, acolo unde este nevoie, poate fi implementat. SPC este utilizat pentru a cuantifica variaia datelor i pentru a determina matematic dac un proces este stabil sau nu, predictibil sau imprevizibil. Un grafic SPC este un instrument ce poate rspunde urmtoarelor ntrebri: WWTP-ul are aceleai rezultate pe care le-a avut ntotdeauna? Se afl cumva ntr-o stare de controlare statistic sau exist anumite cauze de neconformitate evidente? Funcioneaz (opereaz) exact cum ar fi de ateptat, avnd n vedere constrngerile fizice la care este supus? Cnd sunt certe exact aciunile corectoare i cnd ar trebui lsat sistemul n pace? Trebuie aplicate msuri corectoare care s cuprind schimbarea procesului sau schimbarea procedurilor?
Capitolul 2
OAMENI PEOPLE
MATERIALS MATERIALE
METODE METHODS
Wrong Program ri equipgreite a ment settings utilajelor Improper pro- Fabricare incorect duct makedown a produsului
Proceduri incorecte Incorrect procedures Citiri gre ite ale Wrong equipechipamentelor ment readings
Poor maintenance ntre inere slab
Wrong product Produsul este greit

Rata de alimentare greit Wrong feed rate
LipsLack a aten iei of attention Lipsa preg tirii Lack of training
Punct de alimentare Wrong grefeedpoint it
Efect Effect
Calitate slab Poor a efluentului quality (nc lcri ale effluent autoriza iilor) (permit violations)
Insufficient staff Personal insuficient
Poor influent Influent slab
Insufficient mixing Amestec insuficient
Control slab
Poor control
Oxigen insuficient dizolvat Insufficiently dissolved oxygen Reziduu/reciclare insuficient Insufficient waste/recycle SVI slab
nc rcare hidraulic Excessive hydrauexcesiv lic loading
Poor SVI
Nutritivi insuficien i Not enough nutrients
MACHINES MAINI
MSURTORI MEASUREMENTS
SVI: Index volum namol SVI: Sludge Volume Index
Figura 2.6: Diagrama Cauz Efect a Calitii Slabe a Efluentului
n construirea unui grafic SPC sunt calculate cu ajutorul datelor limitele statistice superioare i inferioare. Aceste limite sunt impuse de ctre proces i se bazeaz pe performana anterioar. Ele nu trebuie confundate cu limitele controlului operaional, adic cu limitele utilizate pentru a opera un WWTP sau pentru a ndeplini limitele impuse de emiterea avizelor. Limitele de control operaional trebuie s fie cuprinse n limitele statistice (superioare i inferioare). Atenie i aciune imediat este necesar atunci cnd: datele sunt n afara limitelor statistice i astfel sunt considerate a fi un motiv special de variaie, ex: o procedur de colectare a probelor, o vrsare a unui lichid sau un instrument ce necesit calibrare limitele statistice sunt prea mari i valorile reale ntr-un final se vor poziiona n afara intervalului de control sau n afara limitelor impuse de avize. Cnd limitele statistice definite de ctre proces sunt n afara standardelor i cerinelor de operare, operatorul reacioneaz probabil corect la schimbrile pe care le observ n proces. El se lupt cu un sistem care se presupune c funcioneaz ntr-un interval care nu este, din punct de vedere statistic, capabil s funcioneze bine. Datele indic faptul c exist prea mare variaie n operarea corect unei WWTP i c schimbrile sistemului trebuie s fie implementate pentru a ctiga controlul.
2.2.3 Instrumente de Management Strategic

Aceste instrumente sunt descrise n momentul n care ele se aplic organizrii i operrii manevrrii eliberrilor. Aplicarea lor n managementul de proces ar putea aparine de
Capitolul 2
obiectivele de lucru ale respectivului BREF vertical sau BREF-ului alctuit pe probleme economice sau care apar de-a lungul mediului de lucru. Asemenea instrumente care s evalueze opiunile avute n privina mediului sau opiunile de ordin economic, sunt: evaluarea riscului benchmarking evaluarea ciclului vieii (LCA), 2.2.3.1 Evaluarea riscului Evaluarea riscului este o metod obinuit de lucru pentru calcularea riscurilor ecologice i umane aprute ca rezultat al activitilor desfurate n cadrul proceselor de producie. Ar putea lua n considerare emisiile continue i discontinue, pierderile datorate scurgerilor, emisiile accidentale. Este un proces repetabil i n trepte, cuprinznd cel puin urmtorii 5 pai [cww/tm/132]: identificarea pericolului, adic identificarea capacitii substanei de a cauza efecte adverse evaluarea relaiei concentraie-efect, adic estimarea relaiei dintre nivelul de expunere la o anumit substan i incidena i severitatea efectelor ei evaluarea expunerii, adic estimrile concentraiilor sau dozelor la care ar putea fi expuse prile componente ale mediului (inclusiv populaia uman) caracterizarea riscului, adic estimarea incidenei i a severitii efectelor adverse care pot aprea estimarea riscului, adic cuantificarea probabilitii estimate ntr-o caracterizare a riscului. n momentul n care n primul pas nu se identific nici un pericol n cadrul fluxului de deversare, aplicarea unui proces repetabil (iterativ) nu este o metod nvechit. Acel proces repetabil menionat mai sus caracterizeaz riscul, identific cine sau ce este n pericol, precum i nivelele, sursele i cile de propagare a expunerii. Urmtoarea etap este ca rezultat al procesului de evaluare reducerea riscului i diminuarea consecinelor avute de un efect advers [cww/tm/132]. Astfel, evaluarea riscului poate oferi recomandri valoroase n privina cerinelor impuse de uzinele de tratare, precum i pentru dezvoltarea msurilor de minimalizare i prevenie. n cadrul unei evaluri de mediu s-ar putea descoperi c: un flux emis are proprieti toxice ce nu permit expunerea sa n mediu deloc, ceea ce presupune c este necesar o reciclare sau o diminuare aproape complet a sa instalarea unui anume proces s-ar pute s nu fie posibil din cauz c mediul receptor este deja pre-contaminat ntr-un asemenea grad nct o contaminare adiional ar avea ca rezultat expuneri periculoase un alt tip de tratare ar putea fi avantajos cnd este comparat cu unul mai comun, mai des ntlnit ar putea fi necesar o schimbare n cadrul procesului de producie pentru a satisface standardele calitii mediului. Procesul lurii deciziei n privina aplicrii msurilor corespunztoare nu se afl n cadrul obiectivelor evalurii riscului. Consideraii de ordin socio-economic sau politic pot influena aceste decizii. De aceea este important separarea evalurii riscului bazndu-ne doar pe datele tehnice provenite din acest proces politic [cww/tm/132] care n mod normal include consideraii n privina riscului-beneficiului incluznd alocarea costurilor i adeseori impune o judecat subiectiv. Aceste gnduri vor fi luate n considerare n BREF-ul pe probleme economice i n privina mediului de lucru. Programele de calculator exist pentru aplicarea proceselor de evaluare a riscului [cww/tm/84]. 2.2.3.2 Benchmarking Benchmarking este un proces n care se compar realizrile unui anume amplasament sau instalatie cu realizrile altora. Este un instrument al operatorului pentru evaluarea modului propriu de executare, de exemplu modul propriu de manageriere (administrare) sau tratare a apei i gazului rezidual, prin referire la activiti similare de altundeva. Elementele principale
46
Capitolul 2
sunt: metoda de calcul a clasrii i verificarea performanelor obinute. Benchmarking poate fi un instrument folosit pentru mbuntirea situaiei de mediu dintr-un amplasament. 2.2.3.3 Evaluarea ciclului vieii (LCA) LCA implic compararea efectelor de mediu poteniale avute de diferite moduri de operare. Principalele obiecte de investigare sunt produsele i serviciile, ns pot fi, de asemenea, transferate n rute de depozitare sau alte amenajri i astfel sprijinindu-se pe subiectul acestui document. LCA are urmtoarele faze [cww/tm/132]: identificarea scopurilor i stabilirea obiectivelor analiza inventarului, inclusiv fluxul de energie i de materiale att de intrare ct i de ieire de-a lungul ntregului ciclu de via evaluarea impactului, implicnd o determinare a impacturilor poteniale asupra mediului interpretarea rezultatelor, este folosit pentru a selecta variantele cele mai favorabile din punct de vedere ecologic. LCA se afl nc n stadiul de dezvoltare avnd ca cea mai avansat parte analiza inventarului i cea mai puin avansat fiind interpretarea. n ciuda metodei de evaluare, parial subiectiv, LCA este un foarte bun instrument de luare de decizie, pentru c relaiile complexe pot fi sistematic reduse spre cteva seturi de date comparabile. LCA este aplicat conform unor reguli unanim recunoscute, ca de exemplu [cww/tm/132]: ISO 14040: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii principii i linii directoare (ghiduri) ISO 14041: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii analiza inventarului ciclului de via ISO 14042: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii evaluarea impactului ciclului de via ISO 14043: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii evaluarea mbuntirii ciclului de via LCA are n vedere doar aspectele de mediu, un singur element n ceea ce privete luarea de decizii, n timp ce aspectele socio-economice sunt elemente adiionale i nu integrale, construite pe rezultatele obinute de LCA. Cu ajutorul LCA, relevana din punct de vedere al mediului al obiectelor investigaiei, ca de exemplu: linii de producie i serviciile de tratare, poate fi determinat ntr-un mod clar i reproductibil ce va fi baza pentru optimizarea ecologic, adic selecia unor alternative mai bune din punct de vedere ecologic. LCA poate fi utilizat pentru a determina urmtorii itemi: Rutele de depozitare optime din punct de vedere ecologic Punctul de performan ecologic pentru reciclare i alte practici de protecie a mediului Punctele slabe din ciclul de via al obiectului investigaiei Prioritile aciunilor necesare [cww/tm/132] Datorit metodologiei implicate n LCA exist nite limitri, cum ar fi[cww/tm/132]: ncrcrile mediului datorate unui obiect al investigaiei nu pot fi determinate n termeni absolui, ci doar relativ, pentru c nu este accesibil adevratul impact asupra mediului Nu se pot face inferene n ceea ce privete compatibilitatea cu mediul a materialelor, auxiliarelor i a mediului de lucru, pentru c nici utilizarea intenionat a lor i nici beneficiul lor anticipat nu sunt cunoscute Afirmaiile generale n privina rutelor de depozitare pot fi derivate numai n momentul n care valorile referin pentru reziduul n cretere sunt cunoscute (ceea ce nu este n mod normal cazul). LCA nu poate dicta deciziile, abia dac poate ajuta n luarea acestora. Astfel, este insuficient s bazm luarea unei decizii n ceea ce privete mediul doar pe rezultatul LCA-ului, dac modul n care rezultatul este obinut nu a fost luat n considerare.
47
Capitolul 2
2.2.4 Instrumente pentru Siguran i pentru Situaiile de Urgen

De vreme ce toate amplasamentele industriale au potenialul de a provoca pagube semnificative mediului i s amenine rezervele de ap i sntatea public, trebuie luate anumite msuri pentru a evita pe ct se poate riscurile sau pentru a reaciona la accidente n aa fel nct s le fie minimalizate efectele. Dei cade n sarcina inginerilor s construiasc echipamente i s conduc o uzin astfel nct s nu apar nici un accident, rezult din experiena avut c acest fapt nu este un succes n toate cazurile. Deversrile de produse chimice i de petrol sunt ameninri evidente n cadrul amplasamentelor chimice. ns, materialele care nu sunt periculoase pentru oameni pot provoca probleme de mediu serioase, dup cum scurgerile aprute n cazul unui incendiu. Pagubele provocate mediului pot fi pe termen lung, iar n cazul apei subterane poate persista pentru cteva decade sau chiar mai mult. Rurile, canalizrile, canalele de scurgere, tuburile de scurgere, sistemele de distribuie a apei i alte servicii, toate pot transporta poluani n afara amplasamentului i efectele unei deversri pot fi vizibile pe distane mai mari. n majoritatea cazurilor, incidentele poluatoare importante pot fi prevenite dac sunt instaurate msuri de prevenie a polurii corespunztoare sau sunt disponibile imediat. Planificarea reteniei este cheia succesului i att msurile preventive ct i strategiile de intervenie ntr-un incident, folosite ca instrumente de management, trebuie s fie alctuite cu grij [cww/tm/147]. Eliberrile gazoase accidentale trebuie, n mod normal, s fie prevenite prin folosirea echipamentelor corespunztoare din punct de vedere al siguranei i prin operarea corect a instalaiilor, pentru c n majoritatea cazurilor eliberrile nu pot fi prinse. Excepie fac gazele ce pot fi amestecate cu ap, cum ar fi acizii sau amoniacul, ce pot fi filtrate printr-o diagram de ap, devenind astfel un item n tratarea apei reziduale. Poluanii ar putea scpa din perimetrul amplasamentului n mediul apos printr-o varietate de ci, cum ar fi [cww/tm/147]: Sistemul de drenaj al apei subterane aparinnd amplasamentului, fie direct, fie prin canalele apei subterane din afara amplasamentului Scurgerea direct n afara amplasamentului, n apropierea cursului de ap sau pe suprafaa terenului, avnd un risc potenial asupra apei subterane Prin sistemul de drenaj al impuritilor, avnd poluani care au trecut fie neafectai prin lucrri de tratare, fie au afectat performana lucrrilor, rezultnd n afectri ale mediului ulterioare Prin eliberri atmosferice, cum ar fi penele de vapori. 2.2.4.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor i a deversrilor importante Concentrarea principal n cadrul acestui tip de management este pe strategiile elaborate n privina reteniei i echipamentul ce trebuie folosit pentru a manevra aceste deversri. ns, alte instrumente de management, cum ar fi instrumentele operaionale i strategice, trebuie, de asemenea, luate n considerare i prevzute n planurile de intervenie n incidentele ce implic poluanii sau n planurile elaborate pentru sistemele de retenie (vezi Seciunea 2.2.4.2.) pentru a reduce impactul oricrui eveniment neplanificat care ntr-adevr apare [cww/tm/147]. Primul pas n acest sens este luarea n considerare a strategiilor de stingere a incendiilor i a metodelor posibile pentru reducerea cantitii de ap consumat i deversat de lupta cu focul, ex: folosirea mai degrab a sprayurilor i nu a jeturilor, arderii controlate i exploatarea posibilitii de reciclare a apei utilizate n stingerea incendiilor, acolo unde este sigur practic folosirea lor [cww/tm/147]. Sistemele de Retenie
Capitolul 2
Probabil vor exista unul sau mai multe nivele de contaminare n cadrul unui amplasament chimic. n deciderea n ceea ce privete nivelul corespunztor de contaminare este util o evaluare a riscului (vezi Seciunea 2.2.3.1.). operatorul ar trebui s ia n considerare materialele periculoase ce se gsesc n cadrul amplasamentului, riscul implicat de ctre accidente, foc, inundaii i de actele de vandalism, posibilitatea ruperii primului sistem de retenie (adic, recipientul sau vasul n care este depozitat materialul), sensibilitatea mediului receptor i importana prevenirii oricrei deversri rezultate n el. n multe cazuri, sistemul de retenie principal i cel local vor preveni ca orice incident s cauzeze poluare. ns, acolo unde nu este un sistem de retenie local sau nu exist o evaluare a riscului, este un semn c este nevoie de mai mult siguran, de exemplu: pentru a reine scurgerile de ap de la stingerea incendiilor, care ar putea ajunge la mii de metri cubi, apoi ar putea fi necesare sisteme de retenie aflate la distan mare. Ele pot fi utilizate singular sau n combinaie cu sistemul de retenie local acoperind totul de la o mic zon pn la un numr de instalaii mari. S-ar putea s trebuiasc s protejeze att sistemul de drenaj al apei subterane ct i cel al apei infestate [cww/tm/147]. Pentru calcula capacitatea necesar a sistemelor de retenie ndeprtate, trebuie inut cont de: Paguba potenial provocat de ctre apa folosit la stingerea incendiilor (metode de evaluare bazate pe frazele-R pot di utilizate drept sisteme ca i conceptul VCI German elaborat n privina capacitii de retenie a apei pentru stingerea incendiilor, acolo unde sunt definite clasele de periculozitate). Capacitatea primar (adic, capacitatea vasului n care materialul este depozitat sau manevrat). Cantitatea potenial de ploaie care ar putea aprea n timpul unei situaii de urgen. Apa pentru stingerea incendiilor i cea de rcire. Spum (cea folosit ca mediu de stingere a incendiilor) Efecte dinamice, cum ar fi valul de lichid i de vnt iniial. Sistemele de retenie ndeprtate pot conine: Lagune de retenie (sau bazine de retenie ndiguite cu pmnt), dac topografia amplasamentului i condiiile terenului i solului sunt corespunztoare, lagunele fiind destul de impermeabile Rezervoare (recipiente), construite pentru acest scop, iar mrimea lor real, standardele de proiectare i finisrile de protecie sunt influenate de ratingul de risc al amplasamentului, de timpul necesar pentru retenie, de cantitatea i natura materialelor depozitate. Valve de presiune i stvilare, operate manual sau declanate cu ajutorul senzorilor automai, folosite pentru a izola o parte sau ntregul amplasament. Separatoare de petrol. Dei amenajrile permanente de retenie ar trebui s existe la multe amplasamente, ar putea exista circumstane n care o deversare nu poate fi administrat cu ajutorul lor, de exemplu: dac apare n afara zonei de retenie. n alte cazuri, n special la amplasamentele de mici dimensiuni, amenajrile pentru retenia apei folosite la stingerea incendiilor ar putea s nu poat fi utilizate, s nu fie practice, din cauza costurilor i a spaiului. n asemenea cazuri, sistemele de retenie temporare sau materialele pentru controlul polurii ar trebui luate n considerare [cww/tm/147]. Exemple de msuri pentru retenia n situaiile de urgen includ [cww/tm/147]: Ariile de sacrificiu, proiectate pentru a permite infiltrarea i pentru a preveni deversrile, prevzute cu un sistem de consolidare impermeabil pentru prevenirea dispersiei n alte straturi sau n ape subterane. Un parc de vehicule de diferite tipuri i alte mijloace fixe Cariere i canale, prevzute cu un sistem de consolidare, n special n zone care au o vulnerabilitate ridicat a apei subterane Rezervoare portabile, butoaie pentru suprancrcare i cisterne Materiale i Echipamente pentru Situaiile de Urgen.
Capitolul 2
Sunt disponibile o gam variat de produse pentru a face fa deversrilor sau pentru a reine deversare n zonele speciale de retenie pentru situaiile de urgen. Orice material sau echipament care este folosit trebuie foarte bine ntreinut i plasat strategic n locaii accesibile care s fie foarte bine marcate cu avertismente prin care s se explice clar utilizarea lor. Planul pentru intervenia ntr-un incident poluator (vezi Seciunea 2.2.4.2.) ar trebui s identifice materialele i echipamentele pentru prevenirea polurii i locaia lor. Asemenea materiale i echipamente sunt [cww/tm/147]: Nisip i pmnt pentru a absorbi deversrile de petrol i de substane chimice i pentru a fi folosii n saci pentru balast Absorbani brevetai Aparate pentru sigilat i substane folosite pentru containerele avariate Etaneizri pentru scurgeri condri de rezerv. Trebuie instaurate anumite msuri pentru a scpa, ct de curnd posibil, de orice deversare, de orice material contaminat i de orice ap provenit de la stingerea incendiilor. Acolo unde este posibil re-folosirea, materialul deversat trebuie returnat pentru a fi depozitat n cadrul amplasamentului. Dac este necesar s se scape de acele materiale n afara amplasamentului, aceasta se poate face prin [cww/tm/147]: n orice amenajare de depozitare a reziduurilor, a gunoiului Deversare ntr-un canal de scurgere a resturilor (a murdriilor) cu aprobarea operatorului acelui sistem de canalizare Tratarea apei contaminate cu hidrocarburi cu ajutorul separatoarelor de petrol. 2.2.4.2 Planificarea Interveniei n Incidentele poluatoare Un plan de intervenie n incidente poluatoare, dup cum am mai menionat de cteva ori n Seciunea 2.2.4.1., este n principal o strategie elaborat pentru a propaga toate informaiile necesare, ntr-un mod ct mai eficient ctre toi cei interesai. Modalitatea general de implementare a unui asemenea plan este [cww/tm/148]: Furnizarea de detalii ale amplasamentului ctre cei crora le este important s cunoasc detalii despre uzin. Alctuirea unei liste care s cuprind numere de telefon ale persoanelor i serviciilor de contact importante (cheie), cum ar fi: serviciile de urgen, instituii reglementatoare de mediu, operatorii locali ai sistemului de canalizare i de furnizare a apei, HSE executiv, etc., proprietarul principal i personalul de contact, consultani de specialitate. Trebuie avut gata pregtit un plan de drenare a amplasamentului care s conin o diagram clar a acestuia, prezentnd schema amplasamentului i detalii n privina cilor de acces, punctele de deversare n afara amplasamentului pentru apa de suprafa i efluentul n discuie, etc. Furnizarea unui inventar al amplasamentului n privina petrolului, produselor chimice i a altor tip de produse Detalierea procedurilor instaurate pentru situaiile de urgen, identificnd obiectivele activitii respective, responsabilitile personalului i procedurile instaurate n cazul apariiei unor evenimente de tipul: deversri i scurgeri din containere. Instaurarea unor reguli n privina pregtirii personalului i efectuarea periodic a unor exerciii Tot personalul i toi contractorii care lucreaz n cadrul amplasamentului trebuie contientizai n privina planului i ar trebui s-i cunoasc rolul propriu dac apare un incident. Un exemplu elocvent de plan de intervenie ntr-un incident poluator este prezentat n Anexa 7.5.
Capitolul 2
51
Capitolul 3
3 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICAT

Acest capitol ofer mai multe detalii n privina consideraiilor introduse n cadrul Seciunilor 1.3 i 2.2.2.3 i descrie tehnicile de tratare pentru apa rezidual i pentru gazul rezidual n conformitate cu performana lor de mediu i impactul lor, precum i viabilitatea lor economic. ns, variantele tehnologiilor bine-cunoscute, cu mici diferene n ceea ce privete procesul general, nu sunt menionate separat. Cadrul fizic i chimic al tehnicilor de tratare poate fi descoperit foarte uor n crile de specialitate i de aceea nu este repetat n acest BREF. Operaiunile i procesele care sunt tratate n acest capitol sunt tehnicile la final de proces care sunt folosite n mod obinuit n industria chimic; astfel c sunt incluse tehnicile de tratare folosite n mod normal pentru eliberrile provenite de la centralele electrice i de la procesarea reziduurilor, de vreme ce amplasamentele chimice de mari dimensiuni sunt adeseori dotate cu propria unitate de producie a energiei (energie, abur) i propria unitate de incinerare a reziduurilor. ns, pentru mai multe detalii, trebuie s fie consultate BREF-urile relevante ce au fost elaborate pentru uzinele de combustie de mari dimensiuni i pentru incinerarea reziduurilor. Msurile integrate in proces sunt descrise n momentul n care sunt n uz i nu sunt legate de procese de producie speciale. Prezentarea sistematic din acest capitol urmeaz calea poluantului i prezint tehnicile de aplicare a lor ntr-un amplasament chimic. Detalii ulterioare pot fi gsite n Seciunile 3.3.4. i 3.5.
3.1 Informaiile din acest capitol

Descrierea tehnicilor de tratare urmeaz o ordine precis pentru furnizarea informaiilor utile pentru ajutarea celui care elaboreaz avizul n implementarea BAT-ului unei instalaii n sectorul chimic. Informaiile sunt oferite pentru a ajuta operatorul s ndeplineasc cerinele BAT i s elaboreze o cerere de obinere a avizului corespunztoare. Aceast structur a fost aleas pentru a ne asigura c pentru toate operaiunile i procesele de tratare este colectat i prezentat acelai tip de informaie i o comparaie dintre diferitele opiuni de tratare este fezabil. Descrierea operaiunilor i proceselor de tratare este divizat n urmtoarele paragrafe: Descriere Aplicare Avantaje/Dezavantaje Nivelurile de emisii/Ratele de performan Efectele de-a lungul mediului Monitorizare Economie
Primul paragraf descriere subliniaz elementele fundamentale a tehnicii de tratare fr a intra n detalii. Cadrul teoretic fizic i chimic este lsat deoparte intenionat. Informaii n aceast privin se pot gsi ntr-un numr mare de cri de specialitate bune. Folosirea formulelor i ecuaiilor matematice i chimice este evitat acolo unde este posibil fr a pierde informaie. Acest paragraf ofer, de asemenea, un rezumat al tipurilor de echipamente folosite n cadrul aplicrii acestei tehnici i modalitatea de operare a ei. Cnd este disponibil informaie pe suport grafic, fie ca o schi, fie ca o diagram a fluxului, ea va fi utilizat pentru a nlocui explicaiile verbale, cu condiia ca s nu existe nici o pierdere de informaie util. Al doilea paragraf, numit aplicare, descrie cum i unde tehnica n discuie ar putea fi, n general, aplicat, considernd, de asemenea, folosirea sa n sectoarele conexe, atunci cnd se ateapt s fie util n sectorul chimic. Include, de asemenea, poluatorii coneci ce trebuie tratai. O parte din acest paragraf este alctuirea unei liste care s cuprind limitele de aplicare posibile i restriciile.
Capitolul 3
Al treilea paragraf, denumit avantaje/dezavantaje, ncearc s sublinieze unele beneficii i probleme asociate cu fiecare tehnic, innd cont c unele legi fundamentale ale economiei energiei i materialelor ne mpiedic s controlm i s diminum efectele oricrui produs fr a lsa vreo urm n mediu. Al patrulea paragraf, denumit nivelurile de emisii atinse/randamentele, prezint performana tehnicii. Enumer nivelurile de emisii atinse i/sau ranamentul ndeprtrii. Valorile prezentate sunt cele care pot aprea n condiii de funcionare bune i regulate. Aceste valori, ns, nu pot sugera c ele pot fi atinse n orice condiii i cu ajutorul tuturor aplicaiilor. Explicarea termenului niveluri de emisii atinse este prezentat n Seciunea 4.1. Randamentele sunt citate n conformitate cu ncrcarea de alimentare; rezultatul fiind urmtorul: alimentarea slab prezint randamente sczute, n timp ce alimentare ridicat prezint randamente ridicate, dei concentraia rezidual ar putea fi nc destul de ridicat. Al cincilea paragraf, denumit efectele de-a lungul mediului, prezint impactul asupra mediului, impact provenit de la aciunea acestei tehnici, de exemplu: generarea lamului, nclzirea reziduului, eliberrile gazoase, zgomotul, mirosul, etc., precum i consumabilele intrate, cum ar fi: apa, energia i substane auxiliare. Al aselea paragraf, denumit monitorizare, descrie fluxul de intrare i cel de ieire, ct i funcionarea normal a aparaturii tehnice n conformitate cu cea mai bun practic de monitorizare. Al aptelea paragraf se ocup de economie. ncearc s furnizeze informaii n privina costurilor tehnicii respective, dup cum aceasta a fost fcut s fie disponibil. Pentru a clarifica ceea ce nseamn costuri n cadrul acestui document, Seciunea 3.2 prezint unele explicaii fr a avea pretenia prezentrii unor probleme economice speciale, probleme pentru care referirea la BREF-ul pe probleme economice i efecte de-a lungul mediului este recomandat.
3.2 Informaii n privina Document Orizontal
costurilor,
coninute
acest
Costurile instalrii unei tehnologii de control a emisiilor noi, readaptarea tehnologiilor existente sau implementarea msurilor integrate in proces sunt dependente extrem de mult de problemele specifice amplasamentului i de cele specifice produciei. Astfel, costurile absolute ale construirii sau instalrii tehnologiei de tratare nu au nici o valoare real de informare pentru abordarea orizontal, pentru c nu se pot compara cu nimic. Costurile implementrii infrastructurii necesare i corespunztoare nu sunt, de asemenea, incluse. Un alt factor important n selecia unei tehnici de tratare potrivite este perioada de rambursare a msurii integrate in proces. De vreme ce costurile implicate vor fi ntotdeauna specifice procesului tehnologic i/sau uzinei, acest document orizontal nu poate lua n considerare aceasta n mod adecvat. ns, subliniaz costurile echipamentelor furnizorului n relaie cu o capacitate de producie, cu fluxul de gaz / ap rezidual sau cu cantitatea de material poluant (adic, costurile pe tona de produs, m3 de ap rezidual sau 1000 Nm3 de gaz rezidual sau Kg de material poluant). Itemii ce trebuie luai n considerare cnd se evalueaz datele n privina costurilor, o care nu sunt inclui n acest document din cauz c sunt explicate caracteristicile lor specifice amplasamentului i procesului tehnologic n urmtoarele paragrafe [cww/tm/48].
3.2.1 Costurile de instalare furnizorului
totale
vs.
Costurile
echipamentului
In momentul n care se ncearc determinarea costurilor tehnicilor de control a emisiilor, se crede a fi mai uoar selectarea unei tehnici care pare s se potriveasc necesitilor imediate i
Capitolul 3
solicitarea unei estimri a costurilor de la furnizor. n timp ce aceast abordare este rapid i convenabil, ea poate conduce la estimri greite ale costurilor reale ale tehnicii de controlare a emisiilor. Aceasta apare pe baz absolut, cum ar fi costurile pe tona de emisii diminuate, iar pe baz relativ atunci cnd se compar opiunile n privina tehnologiei. Tehnici diferite pot avea adeseori distribuii foarte diferite ale elementelor de cost individuale ntre diferite tipuri de costuri care sunt cuprinse n costul de instalare total. n mod obinuit, 20 30% din costurile de instalare totale sunt alocate cumprrii de echipamente importante, ns poate fi i doar n proporie de 10%. Costurile de operare trebuie luate n considerare atunci cnd se efectueaz comparaii n privina costurilor relative i/sau absolute ale diferitelor tehnici de control. Acestea pot fi trecute cu vederea atunci cnd se au n vedere echipamentele folosite n cadrul tehnologiei de control, dup cum se face adeseori cnd se implementeaz tehnicile. Este important s lum n considerare faptul c aceste costuri de operare pot varia foarte mult ntre aceste tehnologii, depinznd de folosirea utilitilor, de consumul de produse chimice auxiliare, de cerinele de munc, de potenialul de generare a deeurilor i costurile depozitrii acestuia, etc. Costurile furnizorului vor include doar costul echipamentului specific furnizat. Adeseori aceste costuri sunt doar o mic parte din costul total al proiectului. n plus, costurile tehnice asociate cu designul proiectului i cu supervizarea sunt adeseori ignorate, ns pot foarte uor s egaleze costurilor echipamentului furnizorului. Alte cheltuieli care nu se iau n considerare atunci cnd se estimeaz costul proiectului includ itemi cum ar fi necesitatea: Relocrii construciilor existente Opririi produciei n timpul readaptrii Mririi i/sau mutrii conductelor existente ale canalizrii Executrii de investigaii asupra solului Dezvoltrii de diagrame instrumentare i de proces noi drept schie de construcie Modificrii conductelor i construciilor existente cum ar fi ventilatoare, pompe, etc.
Un exemplu este prezentat n Tabelul 3.1 [cww/tm/48] pentru o unitate de purificare a gazului rezidual prezentndu-se costurile de instalare totale, preurile din 1997 sunt prezentate n euro. Costurile directe ale echipamentelor sau costurile furnizorului sunt n valoare de 7,9 milioane EUR, n comparaie cu costurile totale n valoare de 29,4 milioane EUR, adic doar 27% din costurile de instalare totale.
Descriere Costurile echipamentelor (costuri la vztor) Materiale Catalizatori i produse chimice Subtotal Costuri indirecte Proiect tehnic detaliat Supraveghere la faa locului Proprietar Subtotal Costuri directe nu echipamente Subcontracte Construcii temporare i consumabile Subtotal Capital total Cheltuieli Taxa de licen Subtotal Total Final Milioane EUR 7.3 0.6 7.9 8.0 1.6 2.4 12.0 8.6 0.4 9.0 28.9 0.5 0.5 29.4
Tabelul 3.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real Waste Water and Waste Gas Treatment 55
Capitolul 3
3.2.2 Costuri Greenfield vs, Costuri de nnoire

Instalaiile Greenfield i exploatrile existente i unitile individuale necesit n mod esenial aceeai tehnologie pentru mbuntirea performanei de mediu (de exemplu: controlul poluanilor specificai i atingerea valorilor limit ale emisiilor specificate). Diferenele ntre aceste dou tipuri de instalaii sunt conduse esenialmente de faptul c n cadrul unui amplasament greenfield este posibil ca s se asigure faptul c toate cerinele eseniale sunt luate n considerare explicit atunci cnd este proiectat cldirea. n cazul unei re-utilri (sau modernizri), alegerile fcute n proiectul iniial pot avea ca rezultat n tehnici de control altfel disponibile sau chiar preferate ce au aplicabilitate limitat sau chiar nefezabile. Evaluarea specific a convenabilitii unei tehnici pentru nnoire este necesar, ns multe din tehnicile menionate n seciunile urmtoare ale acestui capitol au fost re-utilizate cu succes n cadrul instalaiilor chimice i au rezultat performane de mediu echivalente cu ceea ce se ateapt a fi n cadrul noilor uzine. Proiecte de modernizare aplicate instalaiilor sau amplasamentelor existente se lovesc de o varietate de probleme manageriale i tehnice, cele mai ntlnite fiind subliniate mai jos. Aceste probleme nu sunt scuze utilizate pentru a evita adoptarea de tehnici de mbuntire a mediului, ns sunt unii dintre factorii pertineni pentru o modernizare: O faz de definire a proiectului mai complex i care necesit mai mult timp Probe de funcionare sau studii pilot pentru a evalua impactul avut de o schimbare asupra ntregului proces Consideraii, n stadiul de proiectare, fcute asupra efectelor directe avute asupra tuturor construciilor existente Studii fcute asupra construciilor existente n stadiul de elaborare a proiectului tehnic detaliat pentru a defini exact amplasarea tuturor legturilor. Disponibilitatea spaiului poate implica constrngeri (de exemplu: echipament amplasat ntre-o structur mai nalt, traseul conductelor, necesitatea relocrii unor construcii existente, construirea unor construcii temporare) Precauii speciale luate pentru ca lucrrile s fie duse la ndeplinire n siguran i fr a produce pagube, chiar i atunci cnd instalatia continu s funcioneze Profitarea de pe urma unei opriri planificate pentru a ndeplini unele lucrri de construcie care nu pot fi fcute n timpul operaiunilor normale. Aceste evenimente multi-anuale pot implica programri pentru modernizare O oprire mai lung sau mai timpurie ce a planificat (cu implicaii financiare sau comerciale) decomisionarea i dezafectarea echipamentului vechi, redundant. Pregtirea personalului pentru operarea noului echipament Documentaia revizuit a uzinei (de exemplu: instruciuni de operare, revizuirea permiselor, manuale pentru ntreinere, inspecie i siguran). Pe lng scopul principal, acela de performan de mediu mbuntit, nnoirea instalaiilor chimice poate aduce alte beneficii semnificative. Unele tehnici (de exemplu: tehnici de pretratare ce au potenial de recuperare, msuri de proces integrate) pot aduce rezultate economice importante sub forma, de exemplu, a unei eficiene crescute i a unor rezultate ridicate sau a unor reduceri n privina costurilorasociate cu economia de energie i ap (sau reducerea ncrcrilor din deversri, unde se aplic un asemenea regim), care pot decala investiia i costurile de operare a re-utilrii. nnoirea poate aduce, de asemenea, avantaje competitive prin prezentarea ctre cumprtorii produsului i persoanelor interesate (ce de exemplu: acionari, comuniti locale, agenii regulatorii sau grupuri de mediu) faptul c compania a adoptat tehnologie de ultim or. Consideraiile n privina faptului dac o tehnologie este o tehnic corespunztoare pentru o aplicaie de re-utilizare, se ocup n principal de capacitatea instalaiilor existente de a ntruni cerinele de proces, fizice i structurale ale unitilor de control. Distincia dintre tehnologia disponibil ce poate fi aplicat construciilor existente sau celor noi este important pentru a fi
Capitolul 3
inclus n orice determinare a tehnicilor. Acolo unde este disponibil informaia, acest capitol ofer informaii n privina potenialului de re-utilizare a unei tehnici.
3.2.3 Costurile de capital vs. Costurile de operare

Tehnicile de control diferite (tehnici procedurale i de control asupra echipamentelor) pot diferi foarte mult n termeni de distribuire a costurilor ntre cheltuielile de operare i de capital. Un anumit tip de echipament care este scump ar putea s aib cheltuieli de exploatare sczute, n timp ce echipamentul ieftin implic creteri destul de ridicate n ceea ce se numete cost de operare cum ar fi: fora de munc, utilitile sau produsele chimice consumabile. n general, este mult mai uor s se cuantifice costurile echipamentului dect s se cuantifice toate implicaiile avute de cheltuielile probabile aprute odat cu instalarea unei tehnici. De asemenea, pri ale echipamentelor vor deveni de-a lungul timpului mai scumpi datorit inflaiei, etc. Costurile cu fora de munc sunt unul din elementele importante din cadrul costurilor de operare i poate avea diferite consecine n privina lurii deciziei n favoarea sau mpotriva unei anumite tehnici, depinznd de diferitele rate ale salariilor din cadrul Statelor Membre. Astfel, dac costurile cu fora de munc vor fi discutate n acest document, vor fi oferite, de asemenea (sau n locul acestora), orele de lucru atunci cnd aceasta este posibil.
3.2.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniiale vs. Costurile crescute pentru control
O mare parte din costul aplicrii unei tehnici este legat eficiena schimbtoare a costurilor a unei tehnologii date ce depinde de punctul de control de la care se pleac n calcularea eficienei costului. De obicei costurile i eficiena prezentat ca o reducere a emisiilor procentual sau tonele de emisii reduse unei instalri sau implementri ale unei tehnici sunt prezentate n opoziie cu o operaiune de baz necontrolat. ntr-un asemenea caz calcularea eficienei costului este fcut uor prin mprirea costurilor la reducerea emisiilor atins. Exist multe situaii n care anumite nivele ale controlului exist deja n cadrul anumitor amplasamente industriale specifice. n aceste cazuri costurile necesare realizrii unei anumite reduceri de emisii cresc n mod semnificativ peste valorile iniiale ale eficienei costului pentru o operaie de baz necontrolat. De acest lucru trebuie inut cont n determinarea eficienei costurilor unei tehnologii sau tehnici. Astfel, n ceea ce privete costurile reglajului diferenial, eficiena costurilor Keff (Kg reducere / unitate etalon) se poate calcula astfel: Keff = (B A)/C B: reducerea emisiilor pentru tehnica considerat (Kg) A: reducerea emisiilor pentru tehnica deja instalat (Kg) C: costurile pentru tehnica considerat
3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale

3.3.1 Msuri integrate de proces
Unele msuri integrate in proces importante i n mod normal uor de nnoit relevante pentru apa rezidual sunt descrise mai jos. Unele exemple elocvente sunt menionate n Seciunea 3.3.1.3. Introducerea lor, de exemplu: sub form de msuri pentru economisire a apei, ns, trebuie evaluat cu mare grij. Dei influena lor este n mod normal benefic mediului, s-ar putea ca n anumite circumstane specifice s conduc spre efecte negative n alte compartimente de mediu, efecte care are putea s umbreasc beneficiile economisirii apei sau diminuarea agentului poluator.
57
Capitolul 3
3.3.1.1 Extracia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei Procesele de splare ale produsului convenionale sunt extracii multiple lucrnd discontinuu prin tratarea fazei produsului cu ap pentru a ndeprta srurile sau alte componente minore solubile. Cantitatea de ap folosit este n general de cteva ori mai mult dect cantitatea de produs ce trebuie splat. n fiecare etap de extracie individual exist pierderi ce nu pot fi evitate ale produsului, cauzate de solubilitatea, emulsificarea sa i formarea straturilor solide n faza de separaie, etc. Optimiznd procesul de extracie, i/sau introducnd procese de extracie avansate, cum ar fi extracia contra curentului, se poate obine o considerabil reducere a apei reziduale (i a reziduurilor). O cretere simultan a concentraiei agentului poluator ar putea permite o tratare mai uoar i/sau mai eficient sau, n circumstane speciale, o reciclare a materialului. Gradul i metoda de optimizare depinde de capacitatea de producie i dac avem sesiuni de producie frecvente. Extracia contra curentului este specific din punct de vedere economic uzinelor de dimensiuni mari. Ea poate fi croit pe un proces de producie particular. Pentru uzinele ce se ocup cu produse finale mici, producii la scar pilot sau campanii de producie de uz sczut, pentru acestea alte procese vor fi mai potrivite. 3.3.1.2 Operaiuni de recirculare i de uz multiplu Trebuie fcut aici o distincie ntre: Apa rezidual ce i are originea direct din procesul de producie (de exemplu: ap de reacie, produi de distilare, ap de splat, produi rezultai din filtrare) Apa rezidual rezultat din curarea echipamentului (de exemplu: n timpul lucrrilor de ntreinere, splarea blocajelor, dopurilor sau aglutinarea produsului, curarea echipamentului cu funcionri multiple din cauza schimbrii produsului sau a campaniei) Etapele de tratare specifice pentru ndeprtarea constituenilor interferatori pot mbunti eficiena unei operaii de recirculare. Astfel, de exemplu, neutralizarea, ndeprtarea sau filtrarea fluxurilor de ap de proces poate determina refolosirea apei, de exemplu: sub form de ap brut sau furnizare de ap utilitar. Refolosirea apei de proces (ap de recuperare, soluii-mam) este posibil atunci cnd constituienii, cum ar fi produii secundari sau srurile nu vor afecta n mod negativ calitatea produciilor de dupa proces. n realitate pentru splarea produsului n stagii multiple, fluxurile de ap pentru splat pot fi utilizate n mod frecvent ca ap de recuperare sau drept ap de intrare n cadrul unui stagiu de splare antecedent. Reutilizarea apei provenit din splare, cltire i din curarea echipamentului, are, n plus pe lng reducerea ncrcrii apei reziduale, avantajul recuperrii produsului i creterii productivitii, cu condiia ca apa s fie recirculat n cadrul procesului. Aceasta are nevoie de construcii pentru colectare, diminuarea sau depozitarea apei reziduale, ceea ce ar putea fi un factor de limitare. 3.3.1.3 Rcire indirect cu faze de vapori Injectarea apei ntr-o faz gazoas se folosete pentru rcirea sau condensarea vaporilor.contactul direct al apei n faze de vapori, ns, genereaz cantiti mari de ap rezidual poluat de ageni contaminani sub form de vapori. Introducerea schimbtorilor de cldur de suprafa n locul condensatorilor injectori / ventilatoarelor de rcire evit generarea de fluxuri de ap de rcire poluate, poluanii rmnnd n cadrul condensrii. Astfel, rcirea/condensarea indirect conduce la economisirea apei. Pentru a oferi o imagine n ceea ce privete potenialul de economisire, este necesar pentru rcirea unei tone de abur pn la 350C (temperatura general acceptat ca limita superioar pentru deversare), de 27m3 de ap. Prin
Capitolul 3
rcire indirect aceast cantitate este trecut printr-un ciclu de rcire [cww/tm/82] nlocuind doar pierderea de ap datorat evaporrii. Efectele avute de economisirea apei sunt diminuate atunci cnd particulele antrenate, materialul sublimat, cristalele sau materialul ars mbrac suprafeele cu schimb de cldur sau nchid spaiile dintre suprafeele de schimb, astfel c este nevoie de ntreinere regulat. ns, exist procese unde o transformare n rcire indirect nu ar fi potrivit [cww/tm82]: Va fi necesar pentru cristalizare agitarea unui lichid organic alturi de ap cldu sau fierbinte, iar apoi se aduce rapid temperatura sub temperatura de solidificare prin adugare de ghea sau de ap rece (oc termic). Scopul acestei proceduri este obinerea unei suspensii fr cocoloae i excrescene. Un alt exemplu ar fi diazotizarea aminelor. n cadrul acestui proces temperatura se menine la un nivel constant sczut prin adugare de ghea pentru a preveni descompunerea termic a compusului diazoniu, precum i depunerea pe echipament, care altfel ar reprezenta un adevrat risc de explozie. Un alt exemplu este rcirea fluxurilor gazoase, unde este injectat apa rece n acel flux gazos pentru ai scdea temperatura att de eficient i de rapid nct reacia componentelor prezente n cadrul fluxului gazos este prevenit (de exemplu: reacii de recombinare din gazele de ardere rezultate din procesele de ardere i avnd ca rezultat generarea de PCDD i PCDF) i simultan se diminueaz efectul unuia dintre agenii poluani (de exemplu: HC1). 3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid Generarea de vid fara apa reziduala poate fi obinut prin folosirea unei proceduri n circuit nchis a sistemelor de pompare mecanice, deversnd doar o mic cantitate ca purjare sau cu ajutorul pompelor cu funcionare uscat. Aceste cantiti de deversare nu depesc 5% din ceea ce a trecut dat prin sistem [cww/tm/82]. n unele cazuri generarea prin vid a apei rezidualelibere poate fi obinut prin folosirea produsului ca lichid barier ntr-o pomp cu vid mecanic sau prin folosirea unui flux gazos din afara procesului de producie. Dac este sau nu posibil realizarea generrii de vacuum fara apa reziduala, aceasta trebuie determinat n fiecare caz particular. Pentru a selecta procesul corespunztor, trebuie inut cont de fiecare dintre posibilele probleme, n special cele legate de coroziune, tendina de coacere, riscul exploziv, sigurana uzinei i sigurana n funcionare. Limitri corespunztoare trebuie luate n considerare, n special n cazul pompelor cu vid mecanice cu circuit nchis, de tipul pompelor cu inel lichid, pompelor rotative cu palete sau pompelor cu vid prevzute cu membran (diafragm). Aici, de exemplu, vaporii pot s diminueze vascozitatea uleiului. Dac se previne condensarea gazului n pomp prin, de exemplu: temperatur de ieire ridicat a gazului, pompele cu funcionare uscat sunt o opiune atractiv cnd trebuie recuperai solvenii sau atunci cnd este necesar un vid naintat. Aceste pompe nu vor putea fi folosite dac fluxul gazos conine cantiti mari de material condensabil, formator de praf sau de acoperire. 3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curarea aerului evacuat Aproximativ o treime din sistemele de curare (purificare) a aerului evacuat din cadrul industriei chimice funcioneaz pe baza unui proces de epurare cu ap sau alcalin (caustic). Acestea n special capteaz compuii anorganici de genul: acid clorhidric gazos, bioxidul de sulf i substane organice solubile n ap. Tehnologiile fara apa reziduala pentru epurarea aerului evacuat sunt folosite, n special, atunci cnd substanele periculoase sau cele organice non-biodegradabile ar ptrunde n cadrul uzinei de tratare a apei reziduale, iar acolo ele ar putea cauza probleme sau ar putea fi deversate n apa receptoare.
Capitolul 3
Exemple de tehnici fara apa reziduala pentru epurarea aerului ar fi: Colectare i oxidare implicit termic sau catalitic a fluxurilor gazelor calorice, de preferat cu recuperare a energiei Instalarea unui echipament de desprfuire uscat corespunztor (de exemplu: separator de picturi, cicloane, precipitatoare electrostatice, filtre cu esturi) pentru a separa particulele de aerosoli Folosirea de tratri ale gazului uscate sau semi-uscate (de exemplu: adsorbie a carbonului activ, injecie de var/bicarbonat de sodiu) pentru fluxurile gazoase ncrcate cu contaminani gazoi organici sau anorganici Folosirea solvenilor organici regeneratori (sau a uleiurilor) n locul apei drept lichide de epurare pentru ageni contaminani gazoi specifici. 3.3.1.6 Recuperarea substanei sau retenia ei din soluia mam sau prin procese optimizate Recuperarea substanei constituenilor apei reziduale cu un consum rezonabil este, n mod normal, fezabil pentru fluxurile de ap rezidual concentrate. Deci este de obicei limitat la soluiile mam. n funcie de metoda de sintez, soluiile mam sunt n general soluii apoase meninute dup separarea produsului sau a apei de splare. Recuperarea ar putea cuprinde, de exemplu: ndeprtarea compuilor individuali utilizabili, de tipul materiilor prime, produselor, solvenilor sau catalizatorilor Conversia materialului cu recuperarea subsecvent de substan, de exemplu: oxidare termal sau catalitic cu recuperarea clorului (din clorurile organice) sub form de acid clorhidric Recuperarea substanei este viabil pentru concentraii ridicate de ap rezidual (de exemplu: 10 g/l sau mai mult). Dac compuii ce se pot ndeprta uor sunt i ei implicai, de exemplu: compui volatili, solizi, precipitabili sau extractibili, procesele de recuperare ar putea fi viabile chiar i la concentraii mai sczute. Retenia substanei cu ajutorul proceselor optimizate conine modificarea etapelor procesului, precum i msuri adiionale, cum ar fi mbuntirea finisrii soluiei mam. Retenia substanei pe lng prevenia polurii prin modificarea formulaiei sau mbuntirea productivitii se poate obine prin ndeprtarea agentului poluator, exemplu: adsorbie sau extracie, sau prin conversie, exemplu: oxidare sau incinerare. 3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate Materialele prime i/sau auxiliare pot aduce poluani n lanul de producie i astfel ajungnd n sistemul apei reziduale. Exemple: Metale din grsimile vegetale crude Compui cloro-organici (AOX/EOX) i alte impuriti provenite din acidul clorhidric de nivel tehnic Mercurul sub form de agent contaminator n hidroxidul de sodiu n cadrul electrolizei cloralcali folosind procesul amalgam Contaminani, n special, ai intermediarilor i a precursorilor achiziionai din afar Abilitatea operatorului de a influena aceast situaie este limitat de: Informaii insuficiente de la furnizori Creterea importului de ageni contaminani din cauza materialelor reciclate Transferarea problemelor legate de emisii n alte locaii prin finisarea materialului brut Purificarea materiei prime poate fi implementata de ctre productori care dein construcii tehnice pentru reducerea i depozitarea corect a agenilor contaminani ndeprtai, cum ar fi:
Capitolul 3
schimb de rin pentru acidul clorhidric sau pentru filtrare/adsorbie pentru hidroxidul de sodiu crud.
3.3.2 Balana fluxului

n general, uzinele de tratare a apei reziduale opereaz cel mai bine (eficient) n condiii ct mai constante de ncrcare hidraulic (sau rata fluxului) i de ncrcare cu ageni contaminani. n practic, ns, att rata fluxului, ct i ncrcarea cu ageni contaminani pot fluctua evident datorit unor factori de tipul: Condiiilor de desfurare a procesului Folosirea apei pentru splare Tratarea apei de balast Momentele de ntreinere Ploaia Pentru a proteja producia mpotriva variaiilor pe termen scurt (zilnice) sau pe termen lung (sptmnale), egalizarea construciilor ar trebui avut n vedere, fie descentralizat n anumite amplasamente de producie fie centralizat n sau aproape de WWTP. Uneori pot fi instalate i dupa WWTP. Capacitatea corespunztoare a sistemului de retenie tampon depinde de fluctuaii [cww/tm/132]. Sistemul de retenie tampon poate fi instalat fie n linie sau ca flux lateral spre care fluxul poate fi deviat n perioadele de vrf sau n cazul apariiei problemelor de producie i poate fi scurs la o rat controlat cnd fluxul este moderat. Pentru apele de proces care pot emite n mediu, recipientele sunt folosite pentru acest scop, n timp ce pentru drenajul apei de suprafa se folosesc lagune deschise sau iazuri de retenie (vezi Seciunea 3.3.4.4.1.) [cww/tm/48]. Rezultatul tamponului i egalizrii este: Egalizarea ncrcrii, cum ar fi: - ncrcarea organic - Concentraiile srurilor - ncrcarea cu azot, de exemplu: drept pre-rechizit, alturi de o ncrcare TOC pentru o denitrificare optim Ajustarea raportului C:N:P necesar Neutralizarea fluxurilor de ap rezidual alcaline i acide Egalizarea ratei fluxului de ap rezidual Realizarea cerinelor legale prin diminuarea deversrii apei reziduale
Echilibrarea sau limitarea fluxului ar putea fi de asemenea folosite ca modaliti de control a afluxurilor neobinuite aprute la WWTP i, astfel, capacitatea sistemului tampon de retenie ar putea s nu fie determinat numai de fluctuaii, dup cum a fost menionat mai sus, ci i de mrimea potenialului de apariie a pericolelor. Detalii sunt prezentate n Seciunea 3.3.3.
3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenie In Cazuri De Defectiuni

Ruperile aprute n timpul funcionrii, scurgerile echipamentelor, contaminarea neintenionat a apei de rcire sau alte probleme aprute n producie sau n unitile de depozitare pot conduce fie la o cretere a deversrii poluanilor n apa receptoare prin WWTP sau pot conduce la funcionarea sa incorect. Riscul unor asemenea evenimente poate crea necesitatea nfiinrii unor amenajri receptoare (sau tampon) centralizate sau descentralizate. Pentru operarea unui sistem de tip tampon sau de tip barier, este foarte important detectarea din timp a ruperii. Aceast detecie se poate face att prin mijloace analitice ct i prin mijloace organizaionale [cww/tm/132]. Se folosesc n acest sens cteva mecanisme tampon. Capacitatea lor trebuie s fie suficient pentru a depozita toat apa rezidual, incluznd probabil i apa de ploaie, care apare n timpul
Capitolul 3
unei ruperi n cadrul procesului de producie. Ele pot fi combinate cu recipiente (rezervoare) pentru echilibrarea fluxului. Unul din aceste mecanisme (vezi Figura 3.1), circuit-tampon independent, conine dou rezervoare tampon care pot s recepteze fluxul de ap rezidual alternativ. n timp ce unul din recipiente este umplut, cellalt este verificat, iar apoi eliberat n apa rezidual deversat sau dupa WWTP sau este depozitat ca reziduu, totul depinznd de rezultatul verificrii. Capacitatea receptoare a fiecruia dintre recipiente trebuie s fie suficient de mare pentru a recepiona ntreaga cantitate de ap rezidual care apare n timpul perioadei de analiz sau al golirii recipientului. n cazul amplasamentelor chimice mari i complexe care genereaz cantiti mari de ap rezidual aceasta reprezint una dintre opiunile n selectarea fluxurilor de ap rezidual, pentru c altfel necesarul de volum al recipientului ar fi imens. Cu ct este mai mare recipientul cu att este mai mare timpul de golire i invers, care ar putea rezulta ntr-un cerc vicios fr ieire. Un alt mecanism este circuitul tampon conectat, inundat fie discontinuu (vezi Figura 3.2), fie continuu (vezi Figura 3.3). circuitul tampon discontinuu este deconectat atunci cnd nu funcioneaz, adic atunci cnd nu este raportat nici o rupere de ctre sistemul de alarm i control. n timpul funcionrii normale apa rezidual neal sistemul tampon i numai atunci cnd sistemul de control detecteaz un eveniment neobinuit se umple recipientul-tampon. Capacitatea necesar a recipientului este cantitatea de ap rezidual care apare n timpul unei defeciuni. Acest mecanism este folosit la instalaiile de producie unice, la colectarea apelor reziduale selectate i la cantitatea total de ap rezidual. Volumul necesar este, n mod normal, mult mai mic dect la circuitul-tampon independent menionat mai sus.
Ap de proces Process water
Sistemul de canalizare
Sewer system
Disposal pathway Calea de depozitare Alternate filling Umplere alternativ
no Frsegregation separare
Deversare dup Discharge verificare after Check
Waste water Calea urmat pathway de apa

rezidual
Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativ
62
Capitolul 3
Process water
Ap de proces
Sistemul de canalizare Sewer system
Calea de depozitare
Disposal pathway
Deversare Dischargedup verificare after check
Waste water pathway Calea urmat de apa rezidual
Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu
Circuitul tampon conectat, inundat continuu poate fi, de asemenea, folosit ca un egalizator sau ca un recipient de echilibrare a fluxului. Un sistem de control i alarm trebuie s se asigure c supapa de golire a WWTP-ului este imediat nchis n cazul apariiei unui eveniment neobinuit. Capacitatea recipientului trebuie s fie corespunztoare, pentru a primi apa rezidual care continu s curg, pn cnd ruperea este remediat astfel c acest sistem este recomandabil doar pentru fluxurile secundare. nainte de reluarea activitii cu fluxul de intrare obinuit de ap rezidual, recipientul trebuie golit.
Ap de water proces Process Calea depathway depozitare Disposal Sistemul de canalizare Sewer system
Waste water pathway Calea urmat de apa rezidual
Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu
Un sistem ulterior (vezi Figura 3.4) este potrivit pentru receptarea i protejarea pierderilor prin scurgere atunci cnd aceste scurgeri sunt colectate n canalizri separate. O astfel de canalizare este folosit drept sistem de drenaj pentru zonele externe posibil poluate prevzute, de exemplu, cu instalaii de producie i linii de recipiente. Capacitatea recipientului se potrivete cu cea mai mare pierdere posibil prin scurgere plus cantitatea de ap de ploaie ateptat. Acest sistem de atenuare este aplicabil instalaiilor ce au scurgeri separate pentru apa de proces i drenaj al zonelor de risc. Evenimente ce ar putea influena fluxul de ap rezidual nu pot fi controlate.
Capitolul 3
Avantajul ei este posibilitatea de colectare a pierderilor provenite din scurgeri n stare concentrat pentru a activa reciclarea.
Ap de proces
Process water
Sistemul de canalizare
Sewer system
Calea de depozitare Disposal pathway
Deversare dup Discharge verificare after check
Sewer de system (only process water) Sistemul canalizare (doar apa de proces)
Waste Calea water urmatpathway de apa
rezidual
Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii
3.3.4 Tehnicile La Final De Proces

Pentru a introduce o ordine logic n descrierea tehnicilor de tratare, relaia dintre agentul poluator i tehnologia de tratare tipic respectiv este privit ca punct de raportare, dup cum a fost subliniat n Seciunea 1.3.2.1 i ilustrat Figura 3.5. Prima etap de tratare pentru apa rezidual i cea de ploaie i adeseori este i ultima etap este separarea solidelor suspendate i a lichidelor nemiscibile (referitor la ap) din fluxul de ap principal. Tehnicile de separare sau decantare sunt: Separare Gravitaional [Separare a nisipului (vezi seciunea 3.3.4.1.1.), Sedimentarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.) Separarea Ap-Ulei (vezi Seciunea 3.3.4.1.6.)] Flotaia prin aer (vezi Seciunea 3.3.4.1.3.) Filtrarea [Filtrarea (vezi Seciunea 3.3.4.1.4.), Filtrare prin membran (vezi Seciunea 3.3.4.1.5.)]. Sunt folosite n principal n combinaie cu alte operaiuni, fie ca etap de decantare iniial, fie final. Ca etap de decantare iniial, ele protejeaz alte amenajri destinate tratrii de alte pagube, colmatri sau alte deteriorri provocate de solide. Ca etap final ele ndeprteaz solidele formate ntr-o etap sau proces de tratare precedent sau ndeprteaz uleiul nainte de o tratare biologic ulterioar. Adeseori urmeaz tehnici de tratare aplicate agenilor poluani solubili atunci cnd acetia sunt transformai n solide. Exemple sunt oferite mai ncolo n acest capitol.
64
Capitolul 3
Eliberare de ap Waste water rezidual release

Tratarea lamului Sludge treatment
ngroare Thickening Deshidratare Dewatering Stabilizare Stabilisation Condi ionare Conditioning Reducere termic Thermal reduction
Grit separation Sedimentare (incl. Sedimentation (incl. coaCoagulare/floculare) gulation/flocculation) Flotarea prin aer Air flotation Filtrare Filtration Filtrare prin membran (MF, Membrane filtration UF) (MF, UF) Oil-water separation Separare Ap-Ulei
Suspended solids and lichide insolubile insolublepietri liquids Separarea ului
Solide suspendate i
Precipitare Crystallisation Cristalizare Chemical oxidation Oxidare chimic Wet air oxidation Oxidare prin aeroxidation umed Supercritical water Oxidare prin ap supercritic Chemical reduction Reducere chimic Chemical hydrolysis Hidroliz chimic Nanofiltration/reverse osmosis Nanofiltrare/Osmoz Adsorption invers Adsorp ie Ion exchange Schimb de Ion Extraction Extrac ie Distillation / rectification Distilare/rectificare Evaporation Evaporare Stripping ndep rtare Incineration Incinerare
Coninut solubil Inorganic / non-biodeanorganic/nongradable / poorly debiodegradabil/slab gradable soluble content degradabil Precipitation
Tratare anaerob Anaerobic treatment - Proces de contactare anaerob - Anaerobic contact process Proces UASB - UASB process Proces strat (filtru) fix - Fixed bed (or filter) process Proces strat extins -Expanded bed process ndep rtarea biologic a sulfului i a Biological removal of sulphur and heavy metalelor metalsgrele Tratare aerob Aerobic treatment Proces amestec sludge lam activat - Complete-mix activated process complet filter process - Trickling (percolating) - Proces filtrare prin scurgere - Expanded bed process (extragere prin dizolvare) - Biofilter fixed-bed process - Proces stratelimination extins Biological nitrogen - Proces strat (biofiltru) fix Eliminare a azotului biologic
Coninut solubil biodegradabil Biodegradable soluble content
Receptor RECIPIENT
Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti
Apa rezidual fr solide poate fi fie separat n pri biodegradabile i non-biodegradabile sau agenii contaminani responsabili de non-biodegradabilitate ar putea fi separai nainte de tratarea urmtoare. Tehnicile de tratare pentru prile non-biodegradabile din apa rezidual se bazeaz pe operaiuni fizice i/sau chimice, de tipul: Precipitare/sedimentare/filtrare (vezi Seciunea 3.3.4.2.1.) Cristalizarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.2.) Reacii chimice [Oxidarea chimic (vezi Seciunea 3.3.4.2.3.), Oxidarea n aer umed (vezi Seciunea 3.3.4.2.4.) Oxidarea cu ap supercritic (vezi Seciunea 3.3.4.2.5.), Reducia chimic (vezi Seciunea 3.3.4.2.6.) i Hidroliza chimic (vezi Seciunea 3.3.4.2.7)] Filtrarea prin membran (Nanofiltrare i Osmoz inversat) (vezi Seciunea 3.3.4.2.8) Adsorbia (vezi Seciunea 3.3.4.2.9) Schimb de ion (vezi Seciunea 3.3.4.2.10)
Capitolul 3
Extracia (vezi Seciunea 3.3.4.2.11) Distilarea/Rectificarea (vezi Seciunea 0) Evaporare (vezi seciunea 3.3.4.2.13) ndeprtarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.14) Incinerarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.15).
Dup o tratare adecvat, fluxul de ap rezidual poate fi fie deversat n apa receptoare, ntr-o WWTP biologic central susbsecvent sau ntr-o WWTP municipal. Ap rezidual biodegradabil sau partea din apa rezidual care rmne dup eliminarea cauzei non-biodegradibilitii n mod normal i sunt aplicate tehnici de tratare, fie centralizate, fie descentralizate, care se bazeaz pe procesele biologice de tipul: Descompunerea anaerob [Proces de contact anaerobic (ACP), Proces UASB, Proces strat fix, Proces strat extins (vezi Seciunea 3.3.4.3.1) i ndeprtarea biologic a compuilor sulfului i a metalelor grele (vezi Seciunea 3.3.4.3.2)]. Descompunerea aerob [Proces amestec lam activat complet, Proces de bioreacie prin membran, Proces filtrare prin scurgere, Proces strat extins, Proces strat (biofiltru) fix (vezi Seciunea 3.3.4.3.3)]. Nitrificare/denitrificare (vezi Seciunea 3.3.4.3.4) Tratare biologic central a apei reziduale (vezi Seciunea 3.3.4.3.5). Apa rezidual degradat prsete instalatia de tratare biologic i este canalizat spre un stadiu de decantare. Multe din tehnicile de tratare a apei reziduale necesit sau utilizare opional ajutor n tratare, ajutor care n majoritatea cazurilor const din folosirea de produse chimice sau mediul/echipamentul de tratare are nevoie de rentreinere ceea ce ar putea cauza eliberarea produselor chimice. Aceste ajutorri sau etape di cadrul procesului ar putea genera, n general aceasta depinznd de condiiile la nivel local, o poluare ce trebuie luat n considerare cnd se are n vedere utilizarea unei tehnici de tratare. Astfel, o evaluare a ajutoarelor implicate n procesul de tratare i a produselor chimice eliberate din cadrul amenajrilor de rentreinere i a destinului lor n timpul ntregului proces, ar putea fi necesar n situaii specifice. Aproape toate tehnicile de tratare a apei reziduale au un lucru n comun: producerea de solide n timpul procesului ceea ce permite agentului poluator s fie separat de mediul apos, sub form de lam activat n exces sau filtrat sau depus, provenit din filtrare sau din sedimentare. Dac lamul nu este reciclat, trebuie depozitat tratare extern i depozitare sau tratat la faa locului. Tehnicile de tratare a lamului sunt de exemplu: ngroare (vezi Seciunea 3.4.1) Deshidratare (vezi Seciunea 3.4.1) Stabilizare (vezi Seciunea 3.4.2) Condiionare (vezi Seciunea 3.4.2) Reducere termic a lamului (vezi Seciunea 3.4.3). 3.3.4.1 Ageni contaminai insolubili / Separare mecanic Coninutul insolubil din apa rezidual din industria chimic ar putea fi alctuit din substane inerte cum ar fi praful din drenarea apei de ploaie sau nisipul (sb form de balast din materiile prime ca varul). ns ar putea fi alctuit i din materiale periculoase de tipul metalelor grele i compuii acestora, care apar din procesul de precipitare al operaiunilor de tratare anterioare sau procesele de producie ce folosesc catalizatori. Chiar i bioxizii pot fi adsorbii pe coninuturile de solide (de exemplu: catalizatorul produciei clorurii de vinil prin oxiclorinare). Pe de alt parte, agenii contaminani insolubili nu trebuie neaprat s fie particule solide. Lichidele nemiscibile (care nu se pot amesteca) cu apa, cum ar fi uleiul, substanele cu consisten uleioas, lubrifianii i coloizii ce aparin de asemenea de aceeai categorie. Apa rezidual care
66
Capitolul 3
conine ageni contaminani insolubili trebuie s fie curat de acetia prin procese de separare aa cum sunt ele descrise mai jos. 3.3.4.1.1 Descriere Camerele de separarea nisipului nseamn ndeprtarea nisipului din apa de pluviala. Camerele pentru nisip sunt folosite pentru acest scop din cauz c nisipul ar putea fi altfel depozitat n locuri neconvenabile, deranjnd procesul de tratare i conducnd la abraziunea (roaderea) rapid a interiorului pompelor [cww/tm/132]. Camerele de separare a nisipului fac parte din WWTP i de obicei sunt situate imediat dupa plasa instalate drept protecie mpotriva materialului fibros sau macrogranular. Sunt proiectate astfel nct s poat face fa ratei orizontale a fluxului (aproximativ 0,3 m/s), adic doar nisipul este separat n timp ce solidele mai uoare sunt transportate mai departe cu fluxul de ap rezidual. Exist 3 tipuri diferite de camere de captare a nisipului [cww/tm/132]: Camer pentru flux orizontal de forma unui canal, camer care menine rata fluxului necesar n combinaie cu un canal difuzor de aer potrivit fluctuaiilor fluxurilor de ap rezidual (Figura 3.6) [cww/tm/132] Separarea substantelor solide
Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului
Camer circular, unde este introdus apa tangenial provocnd circularea coninutului i splarea nisipului nspre centru astfel ca s poat fi ndeprtat prin ridicare cu ajutorul unui jet de aer; acest tip de camer este mai puin potrivit ratelor de flux extrem de fluctuante (Figura 3.7.) [cww/tm/132]
Aer comprimat
Aer comprimat
Figura 3.7: Camera nisipului circular
Camer aerat n care circulaia coninutului este cauzat de injecia aerului astfel nct s se ating rata fluxului necesar la fundul camerei; acest tip de camer nu cauzeaz probleme atunci cnd apar rate fluctuante ale fluxului (Figura 3.8) [cww/tm/132].
67
Capitolul 3
Aer comprimat
Nisip
Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata
Instalatii de depozitare pentru nisipul separat sunt necesare pn cnd este deversat. Aplicare Camerele sunt utilizate atunci cnd WWTP-ul trebuie s fac fa apei de ploaie care n mod normal antreneaz o cantitate considerabil de nisip [cww/tm/132]. Limitele i restriciile aplicrii:
Limite/restricii Rata fluxului de aproximativ 0,3 m/s este necesar pentru a se asigura faptul c doar nisipul este separat. Restriciile ratelor fluxului, dependente de tipul camerei folosite
Rata fluxului Fluctuaia ratei fluxului
Avantaje i Dezavantaje
Nu este relevant echipament esenial. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Ratele performanei Camerele nu sunt instalate pentru protecia mediului ns ca msur de protecie pentru echipamentul poziionat dupa proces. Efecte de-a lungul mediului Nisipul separat trebuie deversat sau re-utilizat n alt mod, depinznd de contaminarea sa.
Consumabile pentru pompele apei reziduale sunt energia electric i jetul de aer. Camera, fcnd parte din WWTP, contribuie la emisiile de zgomot i miros ale uzinei principale, n funcie de tipul de ap uzat ce trebuie tratat. mprejmuirea echipamentului ar putea fi necesar.
Monitorizarea
Rata necesar a fluxului de ap rezidual de 0,3 m/s trebuie s fie controlat.
3.3.4.1.2
Sedimentarea substantelor solide
Descriere
Sedimentarea sau decantarea nseamn separarea particulelor suspendate i a materialului ce plutete, prin depunere gravitaional. Solidele depuse sunt ndeprtate sub form de lam de pe
Capitolul 3
fund, n timp ce materialul ce plutete este ndeprtat de pe suprafaa apei. Atunci cnd particulele nu pot fi ndeprtate prin intermediul gravitaiei, de exemplu: atunci cnd sunt prea mici, densitatea lor sete prea apropiat de cea a apei sau ele formeaz coloizi, se adaug produi chimici speciali pentru a determina solidele s se depun, de exemplu: Sulfat de aluminiu Sulfat feric Clorur feric Var (oxid de calciu) Poli-clorur de aluminiu Poli-sulfat de aluminiu Polimeri organici cationici Aceste produse chimice cauzeaz destabilizarea particulelor coloidale i a celor mici suspendate (de exemplu: argil, bioxid de siliciu, fier, metale grele, solide organice, uleiul din apa rezidual) i emulsiile care asimileaz solidele (coagularea) i/sau aglomerarea acestor particule n floculani suficient de mari ca s se depun (floculare). n cazul floculrii sunt utilizai, de asemenea, polimeri anionici i non-ionici. Influena avut de coagulare este prezentat ca exemplu n Tabelul 3.2 [cww/tm/27]. Nivelele ndeprtate prezentate n acest tabel nu trebuie confundate cu randamentele ce pot fi atinse de o tehnic de tratare.
Substana Mercur anorganic Cadmiu i compui DDT [1,1,1 -tricloro-2. 2-di (p-clor-fenil) etan] HCB (hexaclorbenzen) Aldrin Dieldrin Endrin PCB (bifenili policlorinai) Compui tributilici Tetracloretan Percloretan
ndeprtarea [%]
70 98 75-80 59 100 50 43 3040 >90 36 30
Tabelul 3.2: ndeprtarea Contaminanilor apei reziduale prin coagulare
Sedimentrile (sau decantrile) cele mai ntlnite sunt: Rezervoare ntinse sau de sedimentare, fie rectangulare, fie circulare, ambele echipate cu un screper corespunztor i de o asemenea dimensiune astfel nct s furnizeze timpul necesar de reinere de aproximativ 1 la 2 ore (vezi Figura 3.9 pentru un exemplu de rezervor circular [cww/tm/4])
69
Capitolul 3
Alunecare spuma
Pod balustrada Suporturi
Unitate de actionare
Masa rotativa Suprafata maxima a apei
Racleta de suprafata
Varful rezervorului
Racleta plutitoare Taler decantare Dig efluent
Groapa depune re
Conducta decantare spuma
Capac coloana cu guri de iesire

Conducta centrala si conducta de ridicare a afluentului
Taler afluent Coloana de antrenare

Suporturi racleta Jgheab efluent
Conducta evacuare namol
Lame razuire Conducta influent
Racla ajustabila
Figura 3.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare
Rezervor cu depunere pe fund, care are flux vertical, de obicei ne-echipat cu sistem de ndeprtare mecanic al lamului (vezi Figura 3.10 [cww/tm/132])
efluent
afluent
namol
Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund
Bazin de decantare de tabl sau tubular n care se folosesc table pentru mrirea suprafeei de sedimentare (vezi Figura 3.11 [cww/tm/91]).
Echipamentul pentru coagulare i/sau floculare este instalat ca parte a rezervorului. Nevoia de amestecare rapid n cazul coagulrii este ndeplinit prin: Dozajul simultan al coagulanilor prin puncte multiple de injecie Alegerea preferenial a sistemelor de curgere n blocuri (n buoane), acolo unde este posibil aa ceva Mixer sau amestecare rapid, n care coagulantul se adaug la sau nainte de mixerul respectiv, mixerul static sau alte orificii. Pentru floculare este adugat o camer pentru amestecare. Un gard de rui sau mixere cu vitez sczut sunt folosite, cauznd amestecarea hidraulic n cadrul fluidului pe msur ce acesta se scurge prin rezervor. Reciclarea parial a agentului floculant n floculator poate avea ca rezultat o structur mai bun a agentului floculant i o exploatare optim a floculantului. Pentru a asigura o decantare optim este instituit, n mod normal o etap de descompunere a emulsiei sau o separare a uleiului n amonte pentru a ndeprta substanele interferatoare. Echipamentul din dotarea amenajrilor instituite pentru sedimentare trebuie s fie n aa fel nct s nu existe transferare a apei reziduale n pmnt, mcar atunci cnd rezervorul ar putea
Capitolul 3
conine substane periculoase pentru apa din pnza freatic. Construciile pentru depozitarea produselor chimice coagulante/floculatoare, iar lamul sedimentat trebuie mbuntit pentru a corespunde caracteristicilor lamului.
Orificii de distributie a fluxului Cutie de supraplin Canale evacuare Cutie alimentare Rezervor pentru cuagulare
Rezervor amestec scanteie Supraplin (efluent) Sustinere cuagulare
Alimentare (influent)
Placute lamelare
Sistem vibrare Palnie colectare namol (detasabila) Scurgere (namol)
Figura 3.11: Bazin de decantare din tabl sau tubular
Aplicare Sedimentarea este o tehnic de separare utilizat destul de mult n diferite scopuri i de obicei nu este utilizat doar ea. Exemplele relevante ar fi: Decantarea apei de ploaie colectat din coninutul de solid, solid de tipul nisipului sau prafului dintr-un rezervor de sedimentare Decantarea apei reziduale de proces din coninuturile inerte de tipul nisipului sau a particulelor comparabile Decantarea apei reziduale de proces provenite din materialul de reacie de tipul compuilor metalici emulgtori, polimerii i monomerii lor, ajutat de adugarea unor produse chimice corespunztoare Separarea metalelor grele sau a altor componente dizolvate dup precipitarea anterioar (vezi Seciunea 3.3.4.2.1.), adeseori cu ajutorul produselor chimice, urmat la final de procese de filtrare (vezi Seciunea 3.3.4.1.4 i 3.3.4.1.5) ndeprtarea lamului activat ntr-o etap primar sau secundar de decantare din cadrul unei WWTP biologic (vezi Seciunea 3.3.4.3.5), adeseori cu ajutorul produselor chimice.
71
Capitolul 3
Limite i restricii n aplicare: Limite/Restricii Mrimea particulei Particulele trebuie s fie suficient de mari pentru a se decanta, altfel produsele chimice de coagulare i/sau floculare trebuie s fie adugate Prezena Substanele volatile trebuie s fie evitate din cauza duratei substanelor volatile lungi n care sunt prezente n rezervor (precum i n aciunea de amestecare cnd sunt utilizate coagularea i/sau flocularea) cernd astfel potenialul de eliberare a VOC-urilor Concentrarea Fr limite, cu condiia ca etapa apoas s fie n continuare solidelor separabil pH-ul (n cazul Variaia controlat a pH-ului este esenial n timpul coagulrii / funcionrii, altfel performana n cazul decantrii este slab floculrii) Emulsii Emulsiile stabile nu pot fi separate i descompuse cu ajutorul coagulrii/floculrii; descompunere anterioar a emulsiei este necesar Avantaje i dezavantaje Avantaje Simplitatea instalrii, rezultnd astfel neexistena eecului Eficiena ndeprtrii poate fi crescut prin adugarea produselor chimice de coagulare i/sau de floculare Dezavantaje Nu este potrivit pentru material fin i pentru emulsii stabile, chir i cu ajutorul coagulanilor i a floculanilor Agentul floculant poate ncorpora ali ageni contaminani care pot cauza probleme n depozitarea lamului
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Cnd sedimentarea este utilizat n amonte de etapele de tratare subsecvente, scopul ei principal este protejarea amenajrilor de dupa proces, deci eficiena sa de ndeprtare trebuie s fie suficient de mare pentru a-i ndeplini scopul. Atunci cnd este utilizat ca metod de tratare final, performana sa depinde de proprietile particulelor ce trebuie ndeprtate. Nivelurile posibil de atins ale emisiilor, niveluri raportate, sunt: Randamentul Parametru
[%]
Nivelul emisiei
[mg/l]
Observaii
6090 TSS <10 1 9095
Dup decantarea final a WWTPului central ntr-o form particular, vezi Seciunea 3.3.4.2.1
Solide decantabile Metale grele

1
[cww/tm/67c]
TSS-ul include, de asemenea, materii organice sub form de particule, adic sedimentarea va reduce de asemenea TOC/COD, ct vreme este prezent sub form de material solid insolubil. Eficiena sa de ndeprtare, ns, depinde de proporia TOC-ului solid n TOC-ul total.
72
Capitolul 3
Efecte inter-media lamul sedimentat i spuma ndeprtat, dac nu mai pot fi recilate sau utilizate n alt mod, trebuie depozitate drept deeuri. n funcie de originea apei reziduale, acest reziduu ar putea conine compui periculoi ce trebuie tratai corespunztori. Aceti compui pot fi carbonai, floruri, sulfide sau hidroxide (oxide) ale metalelor grele, spum uleioas, etc. i n anumite situaii chir i dioxine. Surse de zgomot sunt pompele ce pot fi capsulate (nchise) i sistemele de ndeprtare a lamului/spumei. Cnd apa rezidual conine substane odorizante ar pute fi nevoie s se acopere rezervorul de sedimentare sau cel puin unitatea de coagulare sau de floculare i s se capteze gazul rezidual, dac este nevoie, spre un sistem de tratare. Echipamentul necesar conducte i ventilatoare trebuie, probabil, s fie prevzute cu sisteme de siguran corespunztoare, de exemplu un sistem de scurgere cu azot gazos presurizat, pentru a evita riscul apariiei exploziei. Consumabile pot fi: Consumabile
Produse chimice (coagulante/floculante)a Energie electric [kW]b Azot pentru atmosfera inert
a b 1 2
Cantitate
53 93 [Kg/t ulei, solid]1 0,5 100 [g/m3 ap rezidual]2 0,5 1,5
polimer organic pentru un diametru al rezervorului de 25 35 m [cww/tm/96] [cww/tm/128]
Monitorizare Efluentul (fluxul de ieire) trebuie monitorizat regulat din cauza coninutului de solid, adic solidele suspendate, a solidelor ce se pot decanta sau a turbiditii. Cnd produsele chimice (de exemplu coagulanii i floculanii) sunt folosite pentru a mbunti procesul de decantare, pHul trebuie controlat el fiind parametrul operaional principal. Situaia economic Costuri de capital [milioane]
Rezervor de sedimentare Decantor de tabl sau tubular1
a b
Costuri de operare
EUR 1.2 a BEF 4.8 b 1 BEF 4 c
BEF 20100 per m3
pe un volum al rezervorului de 1000m3 capacitate de 100 m3/h c capacitate de 25 m3/h 1 [cww/tm/128]
73
Capitolul 3
3.3.4.1.3
Flotatia aerului
Descriere Flotaia este un proces prin care particulele sau granulele solide sau lichide sunt separate de apa rezidual prin ataare pe unele bule de aer. Particulele flotabile se acumuleaz la suprafaa apei i sunt colectate cu ajutorul spumei [cww/tm/4]. Aditivii floculani, cum ar fi srurile ferice sau de aluminiu, silice activate i diferii polimeri organici, sunt utilizai n mod obinuit pentru a ajuta procesul de flotaie. ntrebuinarea lor, pe lng coagulare i floculare, este crearea unei suprafee sau a unei structuri capabile s absoarb sau s rein bulele de aer. Exist trei metode de flotaie, deosebite de modul n care este adugat aerul: Flotaia prin vid, n care aerul este dizolvat la presiune atmosferic, etap urmat de o cdere a presiunii pentru a permite formarea bulelor Flotaia prin aer indus (IAF), n care bulele delicate sunt atrase n apa rezidual printr-un dispozitiv de inducie cum ar fi plac cu perete separator venturi sau cu orificiu Flotaia prin aer dizolvat (DAF), n care aerul comprimat (0,4 0,8 Mpa sau 1,0 1,2 Mpa pentru compuii de aluminiu) este dizolvat n apa rezidual sau ntr-o parte a apei reziduale totale i apoi eliberat pentru a forma mici bule. Un dispozitiv DAF tipic este prezentat n Figura 3.12 [cww/tm/4]. n funcie de coninutul apei reziduale, s-ar putea s fie nevoie de acoperirea bazinului de flotaie i de captarea aerului expulzat spre un dispozitiv de epurare a gazului. Sunt necesare amenajri pentru depozitarea produselor chimice de floculare/coagulare i a materialului ndeprtat prin colectarea spumei de pe suprafa.
74
Capitolul 3
Linie de afluent chimicale alimentare Mecanism racleta Supraplin ingrosat Rezervor flotatie Rezervor de amestec al chimicalel or Pompa de alimentare Amestecare Evacuare solide depuse Colector de namol la partea inferioara Ecran Efluent subnatant
Pompe de presurizare Rezervor sub presiune
Valva de control a presiunii
Supraplin ingrosat Linie alimentare afluent
Mecanism racleta
Ecran Efluent subnatant
Rezervor flotatie Amestecare Subnatant Colector de namol la partea inferioara reciclat Aer Evacuare solide depuse Conectare suplimentara auxiliara (rezervor primar sau efluntul instalatiei)
Chimicale Valva de control a presiunii Rezervor de amestec al chimicalel or Pompa de alimentare
Rezervor sub presiune
Pompe de presurizare
Figura 3.12: Sistem DAF: a) cu reciclare, b) fara reciclare
Aplicatia Flotaia este aplicat cnd sedimentarea nu este corespunztoare, de exemplu atunci cnd: Particulele au caracteristici de decantare slabe (n cazul unui index volumetric al lamului slab (SVI), ns, nu exist nici un avantaj fa de sedimentare) Diferena de densitate dintre particulele suspendate i de ntre apa rezidual este prea mic Exist o constrngere datorat spaiului de la amplasamentul real Uleiul i grsimea trebuie ndeprtate Exemple ar fi: n cadrul rafinriilor sau a amplasamentelor petrochimice ca o tratare subsecvent dupa separarea uleiului i nainte de WWTP-ul biologic La ndeprtarea coloranilor i pigmenilor din apa rezidual din producie respectiv
75
Capitolul 3
La recuperarea produsului sau a materiei prime, de exemplu: toluenul din emulsiile toluen/ap [cww/tm/132], halogenura de argint din producia de produse chimice utilizate n tehnica fotografiei, butiltionul sau polisilanii din fluxurile de ap rezidual Separarea metalelor grele din apa rezidual Separarea lamului activat din tratarea apei reziduale biologice, fie dup decantarea final [cww/tm/67b], fie nlocuirea sa. ngroarea lamului activat din WWTP-ul biologic. Restricii i limite de aplicare: Limite/Restricii Detergenii spumani trebuie exclui
Dei extrem de eficient n ndeprtarea uleiului liber din apa rezidual, uleiul brut deshidratat nu poate fi manipulat
Prezena substanelor
Ulei
Avantaje i Dezavantaje Avantaje Volum mai mic i astfel costuri de capital mai reduse dect n cazul sedimentrii Eficiena procesului de ndeprtare nu este afectat de schimbrile ratei fluxului fiind, stfel, superioar sedimentrii, vezi Figura 3.13 [cww/tm/132] Recuperarea materialului este posibil Cu ct eficiena separrii este mai ridicat, cu att este mai mare coninutul de materie-uscat. Dezavantaje Este posibil obturarea valvelor Potenial ridicat pentru eliberare de mirosuri, deci este necesar n mod normal o acoperire Costuri operaionale ridicate dect pentru sedimentare.
Randamentul de indepartare a solidelor (%)
flotatie sedimentare
Rata de incarcare hidraulica a apei reziduale (m/h)
Figura 3.13: Compararea Eficienei separrii metodelor DAF i Sedimentarea 11
11
Insolubles content 90 450 mg/l, pressurised water addition for flotation 20 %
76
Capitolul 3
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Randament [%] 9098 TSS 8596 1
Ulei
Nivel al emisiei [mg/l]
Observaii
Vezi Figura 3.13
1020 1 1020 ppm 2 210

3
lam activat dup decantarea final, intrare 20-250 mg/l Rafinrie, tratare DAF i IAF Producia chimic, dup cteva API-uri Rafinrie, tratare DAF i IAF
Sulfide metalice
1 2 3
95
[cww/tm/67b] [cww/tm/131] [cww/tm/93]
COD/TOC sunt ndeprtate cu condiia ca ele s fie prezente ca solide sau ca suspensii ale picturilor. Efecte inter-media Materialul separat, dac nu este reciclabil, este depozitat sub form de deeu. Cantitatea depinde de materialul ce trebuie ndeprtat i cantitatea de produse chimice coagulante sau floculante. Acestea pot fi destul de diferite, n conformitate cu aplicarea respectiv a flotaiei prin ae. Consumabile ar fi: Consumabil Tratarea DAF a lamului activat1 Flotaia prin aer pentru apa rezidual a rafinriei2
3.7 53-93
Aer comprimat
0.530.55 0.61.2 2.44.7

3
Doza floculantului Mg/l Kg/t

b c
Energie [kWh/1000m ]
a b c 1 2
20.6
3 3
exprimat ca aer comprimat relativ la apa sub presiune [m /m ] concentraia floculantului n apa rezidual cantitatea de floculante relativ la greutatea solidului suspendat din apa rezidual [cww/tm/67b] [cww/tm/96]
Sursele de zgomot sunt: pompele, mixerul i compresorul la care trebuie luate msuri adecvate pentru reinerea zgomotului. Eliberarea unor mirosuri sau a altor substane volatile dac se crede c pot aprea pot fi prevenite prin acoperirea vasului (recipientului) sau prin operarea n cadrul unui rezervor nchis i prin captarea aerului expulzat ntr-un sistem de epurare a gazului. Monitorizare Pentru a se asigura o operare corespunztoare turbiditatea efluentului trebuie monitorizat pentru a observa perturbaiile. Orice spum care apare trebuie detectat la momentul oportun. Detectarea n efluent a COD/TOC-ului i a TSS-ului este obligatorie. Situaia economic Costul unei uniti de flotaie variaz mult, n funcie de scop:
Capitolul 3
Rata fluxului [m3/h] DAF / lam activat1 DAF / rafinrie

2
2
Costuri de capital [milioane]
Costurile anuale de funcionare (operare) [mii]

DEM 800 EUR 20130 EUR 55130 DEM 4500
1200 300800 400820 50

3 100 m /h 3 100 m /day
DEM 5.0 EUR 1.61.8 EUR 0.52.1
IAF / rafinrie
DAF / drept tratare final descentralizat3

DAF 4
1
BEF 40 BEF 4
[cww/tm/67b] incl. Costuri de capital, proiect tehnic, lucrri tehnice civile, pregtirea amplasamentului, [cww/tm/48] [cww/tm/132] costuri de funcionare totale, incl. Produsele chimice pentru neutralizare, precipitare i
etc.
2 3
floculare, deshidratarea flotatului, incinerarea lamului 4 [cww/tm/128]
Capitalul elocvent i costurile de operare pentru o uzin DAF sunt prezentate relativ la rata fluxului. Dei aceste valori nu sunt apropiate de cifrele reale, ele estimeaz gradul de cretere a costurilor odat cu dezvoltarea uzinei [cww/tm/92]:
Rata fluxului [m3/h] 10 100 1000 10000 Costuri de capital [GBP, milioane] 0.1 0.1 0.5 1.0 Costuri anuale de funcionare [GBP, mii] 10 2030 5080 500-800
Costurile flotaiei, ea fiind cea mai ntlnit abordare n separarea lichid-solid din cadrul tratrii apei reziduale descentralizate, sunt mai sczute dect n cazul evaporrii sau incinerrii (cu un factor egal cu aproximativ 10). ns beneficiile evaporrii i incinerrii sunt mai mari, de vreme ce ele au ca rezultat ndeprtarea complet a efluentului super-contaminat, n timp ce precipitarea i flotaia pot trata doar parial un flux contaminat moderat. De vreme ce valoarea acestui tratament parial este obiectul unei anumite dispute, nu s-a gsit nc rspunsul la ntrebarea dac este nelept s se cheltuiasc 10 DEM pe metrul cub de ap rezidual (sau 4,5 milioane DEM pe an pentru un flux de ap rezidual de 50 m3/h), costuri de operare pentru pretratarea unui flux care cuprinde doar o parte mic din cantitatea total de ap rezidual a unei uzine chimice de mari dimensiuni [cww/tm/132]. n comparaie cu sedimentarea, flotaia prezint avantaje destul de mari n multe situaii, nu numai n tratarea apei i recuperarea materialelor valoroase, ns i n separarea i ngroarea lamului. De regul, conduce la un coninut de materie uscat ridicat al concentratului rezultat. Din cauza ratelor ridicate de ncrcare hidraulic i timpilor de staionare mai mici, aparate de mici dimensiuni (volume) sunt, de asemenea, necesare. Aceasta, n schimb, presupune costuri de capital mai sczute, dei cu preul unor costuri de operare mai ridicate. O comparaie poate conduce spre un necesar de spaiu pentru sedimentare de 50 de ori mai mare dect pentru flotaie. Pe de alt parte, costurile cu energia pentru floculare/flotaie pot fi cu aproximativ 50 de ori mai ridicate fa de cele necesare floculrii/sedimentrii. Opiuni mai bune avem n cazul flotaiei dect n cazul sedimentrii pentru controlarea i adaptarea la condiii fluctuante de operare, n ciuda faptului c exploatarea acestor oportuniti necesit disponibilitatea de personal cu pregtire foarte bun (studii superioare) [cww/tm/132].
78
Capitolul 3
3.3.4.1.4
Filtrare
Descriere Filtrarea descrie separarea solidelor din efluenii apei reziduale ce trec printr-un mediu poros. Filtrele necesit de obicei operaiuni de curire splare n contracurent cu u curent invers de ap proaspt i cu materialul acumulat rentors n rezervorul pentru sedimentare (Seciunea 3.3.4.1.2). Tipurile de sisteme de filtrare des utilizate sunt: Filtru pentru granule medii, sau filtrul de nisip, ce se folosete foarte mult ca aparat de tratare a apei reziduale (mediul de lucru al filtrelor de nisip nu trebuie s fie literalmente nisip), este utilizat n principal pentru coninuturi sczute de solide. Filtru cilindric/rotativ gravitaional, folosit pentru tratarea apelor de canalizare i ndeprtarea lamului activat, eficiena sa depinznd de structura sitei. Filtru vid rotativ, corespunztor filtrrii stratului de acoperire, este folosit pentru deshidratarea lamului uleios i de-emulsificarea scursurilor petroliere. Filtru cu membran (vezi Seciunea 3.3.4.1.5.) Pres cu filtru cu band care este utilizat foarte mult pentru deshidratarea lamului, ns i pentru operaiuni de separare lichid/solid. Prese cu filtre care sunt de obicei folosite pentru deshidratarea lamului, ns i pentru operaiunile lichid/solid, potrivite pentru coninuturi ridicate de solid. Filtrele de nisip sunt alctuite dintr-un strat filtrant al granulelor medii cu flux descendent sau ascendent. Stratul filtrant poate fi mono- sau multi-mediu. Operaia poate fi semi-continu filtrarea i splarea n contracurent aprnd secvenial sau continu filtrarea i splarea funcionnd simultan. Diferena principal ntre cele dou moduri de operare este: Filtrele de nisip cu funcionare semi-continu sunt pornite pn la pragul de turbiditate, moment n care coninutul de solid din efluent ncepe s creasc, sau pn la pierderea de sarcin limitatoare. Filtre de nisip cu funcionare continu nu au prag de turbiditate sau pierdere de sarcin terminal. Filtrele de nisip funcioneaz fie cu ajutorul forei gravitaionale sau cu ajutorul unei fore de presiune aplicat. Sunt prezentate unele exemple n Figura 3.14 [cww/tm/4] pentru un curent descendent multi-mediu convenional, pentru filtru cu flux gravitaional i n Figura 3.15 [cww/tm/4] pentru filtru presurizat. Filtrele cilindrice sunt alctuite dintr-un cilindru pe care suprafaa de filtrare este izolat. Ele sunt folosite fie ca filtre cilindrice gravitaionale ce pot fi ncrcate pe dinuntru sau pe din afar sau ca filtru cu vid rotativ cu interiorul sau cu exteriorul cilindrului nchis i conectat la o pomp de vid. Stratul de colmatare este ndeprtat de pe cilindru prin diferite metode. Un exemplu este prezentat n Figura 3.16 [cww/tm/132]. Presele cu filtre cu benzi i presele doar cu filtre, considerate drept construcii tipice de deshidratare a lamului, sunt descrise n Seciunea 3.4.1. Mediul filtrului poate fi caracterizat dup anumite criterii de tipul [cww/tm/132]: Dimensiunea seciunii, adic mrimea particulei ce poate s treac prin mediul de filtrare Permeabilitatea, o permeabilitate crescut este caracterizat de o cdere de presiune sczut Stabilitatea chimic, privitor la produsul filtrat Tendina de blocare, n special pentru produsele textile din filtrarea materialului aglomerat Tria mecanic n relaie cu ncrcrile impuse n aerul insuflat invers sau n micarea pnzei pentru filtru Suprafa lucioas pentru facilitarea ndeprtrii materialului aglomeratl.
79
Capitolul 3
Nivelul efluentului in timpul filtrarii Nivelul apei in timpull spalarii in contra curent Rigola pentru apa de spalare
Afluent Nisip Efluentul de drenare Aer
Pietris
Scurgere
Sistem de control Sistem sub drenaj
Apa de spalare in contra curent (de obicei efluent secundar filtrat si clorinat)
Figura 3.14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenional
Taler Suprafata de filtrare Afluent Distribuitor si laterale Efluent Robinet pentru prelevare Mediu de filtrare
Pietris
Umplutura de ciment
Figura 3.15: Filtru sub presiune 80 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Evacuare depunere Filtrat
Slam
Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid a Zona deshidratare, b Valva rotativa, c Zona sedimenatre, d Zona extragere
Suspensiile alctuite din solide relativ fine, moi sau compresibile, adeseori blocheaz mediul de filtrare dac aceast blocare nu este prevenit prin ajutoare de filtrare, adic material uor granular filtrabil. Aceste ajutoare formeaz un strat permeabil peste produsul filtrat i n acelai timp duce la ndeplinire funciile unui material aglomerat nedens al filtrului. Particulele reinute sunt depozitate pe acest ajutor de filtrare. Exemple de ajutoare de filtrare sunt [cww/tm/132]: Diatomit Perlite (roc vulcanic) Roc Fuller Sticl pisat Preparri ale crbunilor Fibre de celuloz Celuloz de lemn Past de hrtie Celuloz din trestie de zahr Talc Plasticuri Ajutoarele de filtrare sunt utilizate n pre-depunere, adic un strat din acest ajutor de filtrare este depus pe mediul de filtrare nainte de a ncepe filtrarea. n timpul filtrrii este adugat n mod continuu la lam pentru a menine raportul necesar pentru o filtrare eficient i corect. Aplicare n tratarea apelor reziduale filtrarea este frecvent utilizat ca etap de separare final dup procesul de sedimentare (vezi Seciunea 3.3.4.1.2) sau dup flotaie (vezi Seciunea 3.3.4.1.3), dac se dorete apariia emisiilor de particule, de exemplu: Separarea floculatorului, a hidroxizilor metalelor grele, etc., dup sedimentare pentru a se conforma cerinelor impuse n privina deversrilor ndeprtarea lamului activat dup WWTP-ul central, pe lng sedimentare, pentru mbuntirea calitii efluentului apei reziduale tratate biologic Deshidratarea lamului, flotantului, etc. Recuperarea uleiului liber cu ajutorul filtrelor cilindrice rotative i a adaosurilor de polimeri Limite i restricii n aplicare:
Capitolul 3
Coloizi, emulsii
Produs final dispersat, sau solide de lam
Limite i restricii Nu pot fi separate fr tratare chimic adiional

Pot bloca mediul de filtrare, dac nu se utilizeaz ajutoare pentru filtrat
Avantaje i Dezavantaje Avantaje Eficien a separrii ridicat Poluanii, alii dect solidele suspendate, cum ar fi uleiul, pot fi ndeprtai n anumite condiii Funcionare ntr-o varietate de condiii Dezavantaje Procesele de colmatare i depunere sunt posibile cu ajutorul filtrelor de nisip semicontinue Sprturile pot cauza poluri adiionale ale efluentului

Parametrii Randament [%] Nivel de emisie [mg/l] <10 mg/l TSS 5099.99 1 Ulei Metale grele
1
Observatii
Floculantul lamului activat Filtru de nisip, ce depinde de ajutoarele aduse filtrrii

Dup precipitare, vezi Seciunea 3.3.4.2.1.
<5 mg/l
[cww/tm/128]
Efecte inter-media Cnd filtrul granular, de exemplu filtru de nisip, este utilizat, materialul splat n contracurent este n mod normal recirculat spre procesul de la care provine, de exemplu spre rezervorul pentru sedimentare sau bazinul pentru lamul activat din cadrul WWTP-ului biologic. Reziduul provenit de la alte tipuri de filtre (filtru cilindric, filtrul cu band, etc.) poate fi fie reciclat sau trebuie deversat sub form de deeu sau este supus unei tratri ulterioare. Filtrarea nisipului, luat ca exemplu de filtrare a stratului n profunzime necesit splarea n contracurent mai puin dect filtrarea pojghiei depuse (filtre cilindrice, cu band) i astfel este o necesitate mai redus de ap pentru splare n contracurent. Din aceast cauz, ultimul tip de filtrare se aplic n tratarea apei reziduale doar n cazuri excepionale (exemple sunt oferite mai sus n acest capitol) [cww/tm/132]. Sunt consumabile: Consumabile
Ap pentru splare contracurent Ap pentru generare de vid Ajutoare ale filtrului Energie [kWh/1000 m3] Variatia presiunii n
Filtru de nisip
Filtru cilindric
Echipamentul pentru funcionare poate fi o surs relevant de zgomot care poate fi controlat prin mprejmuirea (capsularea) surselor principale.
Capitolul 3
Dac substanele mirositoare se elibereaz, s-ar putea s fie necesare dispozitive nchise. Filtre sub presiune i presele cu filtre sunt amplasate n vase (recipiente) nchise, iar aerul expulzat este canalizat spre un sistem de epurare a gazului. Monitorizare Pentru a asigura o funcionare corect trebuie monitorizat turbiditatea efluentului filtrului pentru a identifica problemele sau executarea unei sprturi n filtrul de nisip semi-continuu. Cderea de presiune trebuie s fie nregistrat pentru a indica colmatarea sau pornirea. Situaia economic
Rata fluxului [m3/h] Filtru de nisip 1
1

BEF 4
Costuri de funcionare (operare)

BEF 2/m3
100
[cmm/tm/128]
3.3.4.1.5 Descriere
Microfiltrarea i ultrafiltrarea
Microfiltrarea (MF) i Ultrafiltrarea (UF) sunt procese tehnologice bazate pe utilizarea membranei, procese care segregheaz un lichid, ce trece printr-o membran, n permeant, care trece de membran, i n concentrat, care este reinut. Fora conductoare a procesului este diferena de presiune de-a lungul membranei. Ambele sunt tehnici de filtrare complexe i speciale, fiind deja menionate n capitolul precedent. Membranele folosite pentru MF i pentru UF sunt membrane tip por ce funcioneaz ca nite site. Solventul i particulele de mrime molecular pot trece prin pori, n timp ce particulele suspendate, particulele coloidale, bacteriile, viruii i chiar i macromoleculele mari sunt reinute. Caracteristicile tipice sunt prezentate n Tabelul 3.3. Parametru Diametrul porului [m]1 Presiune de funcionare [Mpa]2 Mrime prag
Flux permeabil [l m-2 h-1] Viteza fluxului de ntretiere [m/s] Tipul de membran3
Microfiltrare
0.1-1 0.020.5 >100, include
Ultrafiltrare
0.0010.1 0.21 10-100, include
i bacteriile
macromolecule, virui, particule colodiale

<100 1-6
1000100000 g/mol pentru solutii 501000 2-6
Configuraia membranei3
Ceramic sau polimeric simetric, 10 150 m n grosime Bobinat n spirale Fibre tubulare Tubular
Ceramic sau polimeric asimetric Bobinat n spirale Fibre tubulare Tubular
1 2 3
[cww/tm/27] [cww/tm/132] [cww/tm/93]
Tabelul 3.3: Caracteristicile Microfiltrrii (MF) i Ultrafiltrarrii (UF) Waste Water and Waste Gas Treatment 83
Capitolul 3
Membranele pentru MF i pentru UF sunt disponibile n game diferite de materiale i de configuraii. Modificarea optim pentru o aplicaie special va depinde de natura apei reziduale, de vreme ce diferite materiale au rezistene variabile la substanele dizolvate. Materialele din care sunt alctuite membranele pentru MF sunt, de exemplu: Fibr de sticl Policarbonai PVDF (poli florur de viniliden) Acetat de celuloz Poliamide Materialele potrivite pentru UF sunt de obicei polimerii organici, de exemplu: Acetat de celuloz Poliamide Poliimide Policarbonai Policlorur de vinil Polisulfoni Polietersulfon Poliacetat Copolimeri ai acrilonitrilului i a clorurii de vinil Compleci polielectrolitici Alcool polivinilic legat ntre catene sau poliacrilai. Membranele PVDF au avantajul c pot fi curate cu acizi puternici, sod caustic i nlbitori. Procesul de filtrare prin membran este de obicei aplicat cu ajutorul unui flux tangenial, adic fluxul permeabil este direcionat perpendicular spre fluxul de alimentare. Impuritile rmn n alimentare care, reducndu-se n volum, prsete sistemul membranei sub form de flux de reziduu concentrat. Ar trebui s fie disponibile pentru concentrat amenajri pentru depozitare. Aplicare Filtrarea prin membran (MF i UF) este aplicat cnd se dorete o ap rezidual fr solide n instalatiile de dupa proces, de exemplu osmoza invers sau ndeprtarea complet a agenilor contaminani de tipul metalelor grele. Alegerea ntre MF i UF depinde de mrimea particulei. Aplicaiile MF obinuite includ [cww/tm/93, cww/tm/67a]: Procese de degresare Recuperarea particulelor metalice Metalizarea n tratarea apei reziduale Separarea amului dup etapa prelucrrii lamului activat din WWTP-ul central biologic, nlocuind un proces de decantare secundar (proces ce folosete membran activat), dei UF poate fi de asemenea utilizat. Aplicaiile UF obinuite includ: ndeprtarea poluanilor degradabili non-toxici cum ar fi proteinele i ali compui macromoleculari i componente nedegradabile toxice, de exemplu coloranii i vopselele, care au mase moleculare mai mari de 1000. Segregarea emulsiilor ulei/ap Separarea metalelor grele dup complexare sau precipiatre Separarea componentelor nedegradabile uor din efluenii de tratare din canalizare care mai apoi vor fi reciclate n stadiul biologic Etap de pretratare nainte de osmoza invers sau de schimbul de ion
84
Capitolul 3
Restricii i limite aplicative:

Limitari / restrictii
Materialul membranei Avantaje i Dezavantaje
Vulnerabil la atacuri chimice, depinznd de coninutul apei reziduale
Avantaje Dezavantaje Eficiena separrii ridicat Procesele de colmatare, depunere i Sisteme modulare, adic sunt flexibile n cimentare sunt posibile. exploatare Compactarea are loc n prezena emolienilor Presiune ridicat a funcionrii, rezultnd astfel nevoie de energie ridicat pentru pompare Nu exist stabilitate mecanic Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru
TSS COD Metale grele
Performan [%]
aprox 100
Nivelul emisiei [mg/l]

Aroape de 0
Observaii
Vezi sectiunea 3.3.4.2.1
Efecte inter-media Efecte de-a lungul mediului Tratarea cu ajutorul membranelor produce un reziduu (concentrat) n procent de aproximativ 10% din volumul original de alimentare, n care substanele int sunt prezente n concentraii de aproximativ 10 mai mari dect concentraia lor din fluxul de alimentare iniial. O evaluare trebuie fcut pentru a se ti dac acest reziduu poate fi ndeprtat. n cazul substanelor organice suspendate creterea concentraiei ar putea s mbunteasc condiiile necesare procesului oxidant subsecvent de distrugere. n cazul substanelor anorganice suspendate, etapa concentrrii poate fi utilizat ca parte a procesului de recuperare. n ambele cazuri, apa permeabil dintr-un proces ce folosete o membran are potenialul de a fi re-utilizat sau reciclat n cadrul procesului tehnologic industrial, reducndu-se astfel alimentarea cu ap i deversarea. Consumabile ar fi: Consumabile
Material pentru membran Produse chimice (antidepunere, antistratificare, splare n contracurent, etc.) Energie [kWh/m ] Variatie de presiune
1 3
MF
UF -
2-20 1 vezi Tabelul 3.3 1-10 vezi Tabelul 3.3

1
Pare surprinztor faptul c MF, procesul cu cea mai mic cdere de presiune, consum mai mult energie dect procesele cu cdere de presiune ridicat. n cadrul MF, i n mai mic msur UF, acest fenomen este extrem de sever i rezult ntr-un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].
Capitolul 3
Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenial i de necesarul de presiune. n general este asociat cu meninerea unei dinamici minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul suprafeei membranei. O surs de zgomot este echipamentul de pompare ce poate fi izolat (inchis). Monitorizare Pentru a asigura funcionare corespunztoare, diferena de presiune de-a lungul membranei trebuie monitorizat continuu. Situaia economic Rata fluxului [m3/h] Costuri de capital
GBP 4001500 per m2 de MF
1
Costuri de operare
Costuri de nlocuire
GBP 80350 1 per m2 de membran a
membran a
BEF 40000 2 per m2 de
BEF 2-200 2 per m3 de ap

1
membran
GBP 4001500 2 per m de UF
rezidual
1 GBP 80350 per 2 a m de membran
membran a
BEF 60000-200000 per m2 de
membran b pentru fibre cilindrice, membrane ceramice sau spiralate b membrane organice cu coeficient sczut, membrane anorganice cu coeficient ridicat 1 [cww/tm/93] 2 [cww/tm/128]
a
Costurile de capital, inclusiv amenajrile pentru curire automat, pot fi mprite aproximativ dup cum urmeaz [cww/tm/93]: Pompe 30% Componente ale membranei ce pot fi nlocuite 20% Module ale membranei (carcase) 10% Sisteme de conducte, valve, cadre 20% Sistemul de control 15% Altele 5% Costurile de funcionare [cww/tm/93] sunt derivate din: Costul energiei folosite la meninerea presiunii hidrostatice i a ratei fluxului sistemelor Durata de viai ateptat a membranei Regimul necesar pentru curare Factori specifici amplasamentului, cum ar fi, de exemplu, necesarul de for de munc. O clasificare ar putea arta aproximativ aa [cww/tm/93]: Componente ce pot fi nlocuite ale membranei 35 50% Curire 12 35% Energie 15 20% For de munc 15 18%
86
Capitolul 3
3.3.4.1.6
Separare Ulei-Ap
Descriere Separarea uleiului i a apei i ndeprtarea subsecvent a uleiului poate fi divizat n: Separare gravitaional a uleiului liber, folosind echipamente speciale de separare Dezemulsionare, folosind produse chimice pentru dezemulsionare, cum ar fi: - Sruri metalice polivalente, cum ar fi: alaunul, triclorur de aluminiu, clorur feroas, sulfat de fier - Acizi mineralieri de tipul: acidului sulfuric, clorhidric, azotic - Adsorbani, de tipul: argilei pulverizate, apei de var - Polimeri organici, de tipul: poliaminelor, poliacrilailor, i o etap subsecvent de dezemulsificare a uleiului prin coagulare/floculare i flotaie prin aer (vezi seciunea 3.3.4.1.3). Separatorii ulei-ap cei mai ntlnii sunt: Separatorul Institutului American al Petrolului (API) este cel mai simplu tip de separator, fiind alctuit dintr-un bazin rectangular deschis i un transportor cu raclete, ultimul ducnd lamul la fosa de colectare i uleiul la dispozitivul de ndeprtare a spumei (de separare) care este capabil s preia cantiti mari de lam petrolier (vezi Figura 3.17 [cww/tm/91]) Interceptor cu plci paralele (PPI) dup cum spune i denumirea sa este echipat cu plci paralele fa de curent care mresc aria active foarte mult i cu un dispozitiv de ndeprtare a spumei care nu poate intercepta cantiti mari de lam (vezi Figura 3.18 [cww/tm/91]) Interceptor cu plci ondulate (CPI) echipat cu pachete de plci ondulate plasate n contracurent i cu un dispozitiv de ndeprtare a spumei pentru ulei care nu poate intercepta cantiti mari de lam, dar avnd o eficien a separrii bune (vezi Figura 3.19 [cww/tm/91]).
Dig reglabil efluent
Racleta rotativa pentru crusta
Unitate de actionare Nivelul apei
afluent
Adancime variabila a apei Colector mobil sina Conducta de namol Palnie namol
deflector
Figura 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API)
Pentru a colecta uleiul i pentru al ndeprta fie prin recuperare, fie prin tratare ulterioar, se utilizeaz cteva tipuri de echipamente de separare: Separatoare cu conducte fixe Separatoare cu canale rotative Separatoare cu tambur sau disc rotativ. Sunt necesare depozite pentru uleiul separat i pentru lam dac nu se poate recicla imediat uleiul.
87
Capitolul 3
Racleta de ulei Amestec de afluent apa - ulei Ulei separat Opritor ulei Clapeta iesire de
Efluent de apa curata
Drenaj Drenaj Clapeta intrare Ansamblu de placi de fuzionare
Figura 3.18: Interceptor cu plci paralele (PPI)
Clapeta reglabila de iesire
Racleta de ulei Globule ulei
Strat ulei
Intrare reglabila a apei
Intrare Ciment Iesire Canal de iesire a apei curate Sediment Ansamblu de placi ce contine 24 sau 48 placi paralele, ondulate Captare sedimente
Ciment
Namol
Groapa de namol
Figura 3.19: Interceptor placi ondulate (CPI)
Aplicare Separarea ulei-ap se aplic pentru ndeprtarea uleiului i a altor lichide insolubile mai uoare dect mediul apos al apei reziduale, n principal n cadrul amplasamentelor petrochimice i a rafinriilor. n mod normal nu este un proces singular, el fiind urmat de flotaie (IAF sau DAF), ajutat de coagulare/floculare (vezi Seciunea 3.3.4.1.3.). API este folosit de asemenea ca un dispozitiv de control pentru a proteja utilajele situate dupa proces mpotriva resturilor uleioase (petroliere), care pot aprea, spre exemplu, dintr-o defeciune n funcionare, n timp ce PPI i CPI prezint o mai mare eficien n ceea ce nseamn ndeprtarea picturilor mici de ulei. Avantaje i Dezavantaje Avantaje
Uleiul poate fi recuperat i reciclat n cadrul unitilor de proces Cretere a eficienei n ordinea API PPI CPI n privina ndeprtrii picturilor mici de ulei i a raportului suprafeelor active de suprafa / subteran
Dezavantaje
Numai API-ul poate intercepta cantiti mari de lam alctuit din ulei liber i solide (cum este cazul situaiilor de urgen) n situaia PPI-ului i a CPI-ului plcile se pot murdri crescnd astfel cerinele n ceea ce nseamn ntreinerea Nu se pot separa substanele solubile
88
Capitolul 3

Parametru Performan [%] 9095 Nivelul emisiei [mg/l] 6-90 mg/l 1 4070 mg/l 2 9095 Observaii
Oil Solid
1
API, rafinrie API, industria chimic
[informaii particulare] 2 [cww/tm/93]
Efecte inter-media Uleiul separat este de obicei trimis napoi la unitile de preparare, unde este re-utilizat dup aplicarea unor operaiuni minore de epurare. Dac nu atunci el este considerat reziduu chimic i trebuie ndeprtat n mod corespunztor alturi de solidele separate. Separatoarele ulei-ap, cnd nu sunt acoperite, sunt principalii factori determinani ai eliberrilor VOC-urilor din cadrul sistemelor de tratare ale apei reziduale din care fac parte i astfel fiind principala surs de miros i riscuri asupra sntii. Acoperirea suprafeei implic o reducere a eliberrilor VOC-urilor n valoare de 95% [cww/tm/48]. Pe de alt parte, acoperirea poate cauza probleme n cadrul procesului de separare, iar funcionarea echipamentului nu poate fi verificat uor. Situaia de la faa locului va determina aplicarea uneia dintre opiuni. Dac separatorul este acoperit, gazul rezidual trebuie captat spre un sistem de epurare (diminuare) care s dispun de un sistem adecvat de siguran, cum ar fi azot sub presiune pentru a evita riscul apariiei exploziei. Pompele sunt surse de zgomot, ele fiind n mod norma capsulate (nchise) i dispozitivele de separare sunt i ele surse de zgomot. Unde este cazul, msuri de control trebuie aplicate. Consumabile ar fi:
Consumabil
API 0.05 m/h
PPI
CPI
Nitrogenul din sistemul aflat sub presiune ce este folosit drept dispozitiv de siguran a Energie [kWh/m3]
a
fluxul de azot sub form de gaz este relativ la arie [m /(m h)]
Monitorizare Gura de evacuare trebuie monitorizat vizual n mod regulat pentru a se asigura funcionarea corect, de exemplu verificarea acumulrilor uleioase. Dispozitivul de separare i ndiguirea uleiului trebuie supuse ntreinerii permanente. Situaia economic
Rata fluxului [m /h]
3
Costuri de operare
Observaii
API PPI CPI

a 1
1200 100
EUR 2.0 1 BEF 210

2
BEF 24 / m a
3 2
costuri for de munc 3 h/zi [cww/tm/48] 2 [cww/tm/128]
89
Capitolul 3
3.3.4.2 Ageni contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori / Tratare FizicoChimic Agenii contaminatori ai apei reziduale ce sunt solubili non-biodegradbili sau inhibitori pot fi mprii n trei clase de compui: Compui anorganici: sruri sau compui ai metalelor grele Compui organici ca surs pentru TOC refractar Compui inhibitori organici sau anorganici care deregleaz procesul biologic din cadrul unei WWTP biologic. Compuii anorganici nu sunt afectai de tratarea biologic i au, ca i TOC refractar, tendina s deregleze procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic. Ambele au de obicei nevoie de pretratare special n amonte de WWTP-ul central. Operaiunile de pretratare sunt: Transformri chimice pentru formarea produselor solide care sunt separate ntr-un proces ulterior, dup cum a fost descris n Seciunea 3.3.4.1 (vezi Seciunea 3.3.4.2.1 i 3.3.4.2.2) Procese de degradare chimic pentru formarea agenilor contaminani biodegradabili (vezi Seciunile de la 3.3.4.2.3 la 3.3.4.2.7) Procese de eliminare fizic (vezi Seciunile de la 3.3.4.2.9 la 3.3.4.2.14) Procese de incinerare pentru formarea reziduurilor gazoase i solide care pot fi separate de fluxul de ap rezidual (vezi Seciunea 3.3.4.2.15) n Germania n cadrul noilor amplasament chimice este o practic obinuit utilizarea operaiunilor de pretratare (sau n locul lor se aplic msuri integrate in proces) asupra fluxurilor secundare ce au o ncrcare relevant non-biodegradabil (de exemplu ratele de eliminare TOC sub 80% i ncrcarea TOC refractar de aproximativ 20 Kg/d, 300 Kg/yard i 1 Kg/ton de produs, independent de situaia de la faa locului). Asupra celor existente sunt aplicate acele msuri care pot atinge o performan optim, lund n considerare raportul dintre beneficiile i costurile implicate de mediu; pentru detalii vezi Seciunea 2.2.1.2. 3.3.4.2.1 Descriere Precipitarea este o modalitate de formare chimic a particulelor ce pot fi separate printr-un proces adiional, cum ar fi sedimentarea (Seciunea 3.3.4.1.2), flotaia prin aer (Seciunea 3.3.4.1.3), filtrarea (Seciunea 3.3.4.1.4) i, dac este nevoie, urmat de MF sau Uf (Seciunea 3.3.4.1.5). Separarea fin prin tehnici de separare cu ajutorul membranei ar putea fi necesare pentru a proteja instalatiile situate dupa proces sau pentru a preveni deversarea de particule periculoase . De asemenea, ar putea fi o tehnic util pentru ndeprtarea precipitatelor coloidale (de exemplu sulfuri ale metalelor grele). O amenajare pentru precipitare este alctuit n mod normal din unul sau dou recipiente de amestecare prevzute cu agitatoare, unde este adugat agentul sau sunt adugate alte produse chimice posibile, apoi un recipient (un rezervor) pentru sedimentare i recipiente pentru depozitarea agenilor chimici. Dac este nevoie dup cum s-a menionat mai sus sunt aduse utilaje pentru tratare ulterioar. Recipientul pentru sedimentare ar putea fi nlocuit dupa proces prin alte sisteme de colectare a lamului. Produse chimice tipice sedimentrii sunt: Var (cu ap de var dispozitivele de preparare fac parte din unitatea de tratare) (pentru metale grele) Dolomit (magnezit) (pentru metale grele) Hidroxid de sodiu (pentru metale grele)
Precipitarea
Capitolul 3
Sod calcinat (carbonat de sodiu) (pentru metale grele9 Sruri de calciu (altele dect varul) (pentru sulfai i fluoruri) Sulfur de sodiu (pentru mercur) Sulfuri poliorganice (pentru mercur).
Aceste produse chimice sunt adeseori nsoite de floculani pentru a ajuta separarea ulterioar, floculani de tipul: Sruri feroase i ferice Sulfat de aluminiu Polimeri Sulfuri poliorganice Aplicare Precipitarea se poate aplica n diferite etape de evoluie ale fluxului rezidual, de exemplu: Direct la surs pentru ndeprtarea mai eficient a metalelor grele pentru a evita diluia datorat fluxurilor nencrcate. Ca tehnic de tratare central pentru ndeprtarea fosfailor, sulfurilor i fluorurilor, cu condiia ca s nu fie de ateptat apariia diluiei inadecvate Pentru ndeprtarea fosfatului dup etapa biologic din cadrul WWTP-ului central, n care lamul este colectat n bazinul de decantare final. Performana avut de separrile lichid/solid ulterioare depind de factori ca pH-ul, calitatea amestecului, de temperatura sau timpul staionrii n cadrul etapei de precipitare, de condiiile reale ce se pot descoperi printr-un studiu fcut de la caz la caz. Limite i restricii n aplicare: Limite / Restricii
Ajustarea pH-ului Intervalul optim al pH-ului pentru metale grele, fosfai, fluoruri: pH 9-12, cnd sunt utilizate sulfurile, hidrogenul sulfurat apare n condiii acide Pot preveni precipitarea metalelor grele, ca nichelul, cuprul
Substane ce formeaz compleci
Avantaje Cu varul drept agent Prevenia creterii coninutului de sare din apa rezidual Creterea capacitii tampon a WWTP-ului biologic central mbuntirea sedimentrii lamului ngroarea lamului mbuntirea capacitii de deshidratare mecanic a lamului Reducerea timpului ciclului deshidratrii Costuri sczute. Pentru sulfura de sodiu Scderea cantitii de lam (aproximativ 30% n volum, comparat cu tratarea cu var) Scderea cantitii de produse chimice utilizate (aproximativ 40%, comparat cu tratarea cu var) Produce nivele ale metalelor mai sczute n cadrul efluentului tratat Nu sunt necesare pre- sau post- tratri Foarte eficient n ndeprtarea metalelor dizolvate sau suspendate din fluxul de ap rezidual Waste Water and Waste Gas Treatment Dezavantaje Cu varul drept agent Probleme de funcionare asociate cu manevrarea, depozitarea i alimentarea cu var [cww/tm/4] Creterea cantitii de lam datorit excesului de hidroxid de calciu Probleme de ntreinere [cww/tm/4].
Pentru sulfura de sodiu Generarea de hidrogen sulfurat n momentul n care doza devine acidic din cauza unei defeciuni. Probleme cu mirosurile asociate cu sulfura de sodiu..
91
Capitolul 3 Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Mercur Cadmiu Cupru Nichel Plumb Crom (III) Crom (VI) Zinc Staniu Aluminiu Fier (III) Fier (II) Sulfur Fosfat Fluorur Nivelele ce pot fi atinse pentru metale grele variaz foarte mult, n funcie de o situaie particular, cum ar fi: ndeprtarea unei singure specii de metal greu din matricea apei reziduale anorganice ndeprtarea mixturii de metale grele din matricea apei reziduale anorganice ndeprtarea metalelor grele din matricea apei reziduale organice cu tendin spre formarea de compleci metalici, de exemplu ageni colorani. n momentul elaborrii acestei lucrri, informaia necesar pentru completarea tabelului de mai sus nu era disponibil. Efecte de-a lungul mediului Precipitanii de obicei trebuie s fie ndeprtai sub form de lam. Adeseori acest lam este reziduu chimic, cel puin dac sunt implicate metalele grele. Acest reziduu ar putea conine carbonai, fluoruri, hidroxizi (oxizi), fosfai, sulfai, sulfuri ale metalelor grele. Sunt surse de zgomot: pompele i amenajrile instituite pentru ndeprtarea lamului. Msuri corespunztoare pentru controlul zgomotului trebuie luate. Dac este de ateptat apariia substanelor volatile i mirositoare, precipitarea trebuie aplicat n recipiente nchise sau n bazine acoperite prevzute cu conducte care duc la amenajrile pentru epurarea gazului. Consumabile ar fi:
Consumabile Agent pentru precipitare (var, magnezit, sruri ferice sau feroase, sulfat feros / sulfur de sodiu, sulfat de aluminiu, polimeri, sulfuri poliorganice) Energie [kWh/m3] Cantitate Depinde de ncrcarea cu agent contaminant
Nivelul emisiei [mg/l]
Agent
Observaii
Monitorizare n timpul procesului de precipitare valoarea pH-ului i dozajul agenilor, floculanilor i/sau a coagulanilor trebuie ajustate cu grij. Situaia economic
Tip de cost Costuri de capital Costuri de operare (funcionare) Costuri Rata fluxului [m /h]
3
Observaii
92
Capitolul 3
3.3.4.2.2
Descriere
Cristalizarea
Cristalizarea este strns legat de precipitare. n opoziie cu aceasta, precipitatul nu se formeaz prin reacie chimic n cadrul apei reziduale, ns apare pe material mrunt (granular) ca nisipul sau mineralele, acionnd ntr-un proces tip strat-fluidizat regim de reacie cu granule. Granulele cresc i se mic spre fundul reactorului. Fora conductoare a procesului este dozajul reactivului i ajustarea pH. Nu apare lam rezidual. Principiul care st la baza dispozitivului de cristalizare este ilustrat n Figura 3.20 [cww/tm/97].
diametru efluent
inaltime
Granule pat fluidizat
Injectarea periodica a granulelor (0.2-0.6 mm) Eliberarea periodica a peletilor (1-2 mm) chimicale afluent
Duze injectie
Figura 3.20: Principiul Procesului de Cristalizare
Dispozitivul de cristalizare este alctuit n principal din: Reactor cilindric prevzut cu influent (flux de intrare) n partea de jos i cu efluentul (flux de ieire) n partea de sus Material mrunt (granular), adic granule care pot fi nisip sau minerale din filtre, meninnd fluidizarea stratului Sistemul de circulare prevzut cu pomp pentru recirculare. Viteza influentului de ap rezidual (40 120 m/h) menine stratul de granule ntr-o stare fluidizat [cww/tm/97]. Condiiile de desfurare ale procesului n partea de jos a reactorului sunt alese astfel nct s apar o suprasaturaie a srurilor dorite. Stratul fluidizat ofer o suprafa foarte mare de cristalizare (5000 10000 m2/m3), astfel c, n cadrul unei reacii rapide i controlate, aproape toi anionii i tot coninutul metalic cristalizeaz pe granule. Periodic o parte dintre granule este deversat i nlocuit de un nou material mrunt. De obicei aceast nlocuire are loc odat pe zi. Principiul de funcionare a sistemului de circulare este amestecarea fluxului de intrare a apei reziduale cu fluxul de circulare mbogit cu metale i cu anioni n concentraie sczut. Din cauza sistemului de circulaie reactorul poate lucra mult mai flexibil, de exemplu: Fluctuaiile din cadrul fluxului de intrare i a compoziiei sunt eliminate uor Toate tipurile de ap rezidual avnd concentraii n intervalul 10 100000 ppm pot fi tratate doar prin simpla adaptare a coeficientului circulaiei (ap rezidual mai concentrat necesit un coeficient de circulare mai mare)
Capitolul 3
Fluidizarea granulelor este, de asemenea, meninut dac nu este alimentat reactorul cu ap rezidual. Dac trebuie ndeplinite standarde foarte stricte, efluentul poate fi cizelat prin filtrare prin membran sau cu filtru de nisip convenional sau continu. Etapa filtrrii poate fi situat fie n bucla de circulare, fie aproape de fluxul efluent. Efluentul ete utilizat pentru splarea n contracurent a filtrelor de nisip convenionale. Materialul adus i care este ndeprtat cu ajutorul filtrelor este re-dizolvat prin amestecarea cu acid adugat i rentors n reactor. Un exemplu de proces de cristalizare n producia de produse chimice este prezentat n Figura 3.21 [cww/tm/97].
Aditivi Rubbercauciucati additives Pesticide Pesticides Apa reziduala Waste water Continut Doarzinc zinc Containing: only Doar nichel only nickel Doartellurium teleriu only
CrystalliUtilaj sation cristalizare device NaOH

Na2CO3
MnSO4
Bunker Pelletpeleti bunkers
ZnCO3
NiCO3
MnTeO3
Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica
Aplicatia n majoritatea cazurilor cristalizarea este aplicat pentru ndeprtarea metalelor grele din fluxurile de ap rezidual i pentru a fi recuperate ulterior pentru a fi utilizate n continuare, ns fluorurile, fosfaii i sulfaii pot fi de asemenea tratai. Exemple de utilizare n cadrul industriei chimice sunt [cww/tm/97]:
Capitolul 3
Recuperarea zincului, nichelului i/sau a telurului n producia de aditivi ai cauciucului, avnd concentraii la alimentare ntre 50 i 250 ppm. Recuperarea nichelului i a aluminiului n producia elastomerilor, dispozitivul pentru cristalizare este amplasat naintea WWTP-ului biologic central, avnd concentraii la alimentare ntre 50 i 400 ppm pentru nichel i respectiv pentru aluminiu. n principiu, aproape toate metalele grele, metaloizii i anionii pot fi ndeprtai din toate tipurile de ape reziduale prin cristalizare. Formarea de granule de sruri este fezabil atunci cnd solubilitatea srii generate este sczut i metalul sau anionii se cristalizeaz rapid ntr-o reea cristalin stabil. n timp ce metalele sunt n mod normal extrase drept carbonai, hidroxi carbonai, hidroxide, sulfuri, fosfai, sulfai, fluoruri, etc., anionii sunt n general ndeprtai sub form de sruri de calciu [cww/tm/97]. Limite i restricii n aplicare:
Limite / restrictii 0.110000 m3/h 10 mg/l100 g/l Pn la 100 Kg metal/anion pe or pe unitate
Rata fluxului Coninutul poluant Capacitatea de ndeprtare
Avantaje i Dezavantaje Avantaje

Uniti compacte i flexibile, astfel c este activat setarea modular i selecia materialelor foarte bune Nu se produce lam Granule fr ap cu puritate ridicat ce activeaz reciclarea sau re-utilizarea coninutului de metal n alte sectoare Recuperarea / Reciclarea materiilor prime Proces aproape fr reziduuri
Dezavantaje
Se poate aplica doar componentelor ionice formnd sruri insolubile sau greu solubile Reactivii sunt limitai la substanele nepericuloase Coninutul total de sare al apei reziduale nu este micorat
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente The main purpose of crystallisation is the abatement or recovery of heavy metals. Achievable effluent emissions are:
Parametru Zinc Nivel emisie [mg/l] 11 Agent Sod calcinat, sod caustic Sod calcinat, sod caustic Sulfat de magneziu, sod causti Sulfat, sod caustic Observaii Alimentare 50-250 mg/l, pH 10
Nichel 1 Telur
Alimentare 50-250 mg/l sau 1000 mg/l, pH 10 pH 9, dup filtrare
11 20 1
Aluminiu
1
Alimentare 50-400 mg/l
[cww/tm/97]
95
Capitolul 3
Efecte inter-media Pentru a atinge rezultate satisfctoare n privina ndeprtrii, reactivii necesari formrii precipitailor sunt n mod normal adugai n supra-doz. Aceasta nseamn c ndeprtarea unei substane are drept consecin adugarea unui alt compus care nu era prezent n fluxul de ap rezidual iniial. n mod normal, nu apare nici deeu i nici lam, de vreve ce srurile precipitate sunt ataate granulelor. Ele sunt aproape fr impuriti i coninutul lor de ap atinge doar pn la 5-10% dup uscarea n atmosfer [cww/tm/97]. Astfel c granulele pot fi utilizate pentru a recupera substanele poluante epurate. Sunt surse de zgomot: pompele, ce ar putea necesita ngrdire pentru diminuarea zgomotului. Consumabile ar fi:
Consumabil Produse chimice necesare cristalizrii Energie [kWh/m3] Cantitate
Monitorizare Parametrii importani ce trebuie controlai sunt: Fluxul de ap, pentru ca s menin funcional stratul fluidizat Concentraia / ncrcarea de metale sau de anioni n discuie din influent Dozajul reactivului, pentru meninerea condiiilor optime cristalizrii pH, din acelai motiv Concentraia de metal sau de anioni din efluent
Situaia economic Situaia economic este [cww/tm/97]: Tipuri de costuri

Costuri de capital Costuri de operare: Depreciere Produse chimice Energie Personal ntreinere Beneficii: Re-utilizare Reducerea deeului chimic Reducerea costurilor de operare pentru precipitare Economii n ceea ce privete investiia fcut pentru instalatia de precipitare Reducerea taxei de deversare
a
Costuria [USD/Kg]
Observaii
325 0.502.50 0.25
n funcie de capacitate n funcie de concentraie O or pe zi 3-5% din investiie
014.50 28 0.503 312 30-40
n funcie de anion sau de metal n funcie de concentraia din lam n cazul pretratrii n cazul tratrii finale
n cazul tratrii finale
per kg anion sau metal recuperat
96
Capitolul 3
3.3.4.2.3 Descriere
Oxidarea chimic
Oxidarea chimic este procesul de transformare a poluanilor cu ajutorul agenilor de oxidare chimic, alii dect oxigenul/aerul sau bacteriile, ns mult mai puin vtmtori sau cu ajutorul compuilor periculoi i/sau prin componente organice uor biodegradabile i legate cu catene scurte. Agenii oxidrii chimice sunt, de exemplu: Clorul Hipocloritul de calciu sau de sodiu Bioxidul de clor Ozonul (cu sau fr iradiere prin UV) Ap oxigenat / iradiere UV Ap oxigenat / sruri feroase (agentul lui Fenton).
Operaiuni frecvente legate de oxidarea chimic sunt: Oxidare prin ozon Oxidare prin ap oxigenat Oxidare prin ozon / iradiere UV Oxidare prin ap oxigenat / iradiere UV Oxidare prin ozon, ap oxigenat i iradiere UV Oxidare prin clor, hipoclorit. Proiectarea unui reactor pentru oxidare depinde de scopul su special: Procesele de oxidare sunt de obicei aplicate la o presiune de pn la 0,5 MPa [cww/tm/82]. Dac iradierea UV se comport ca un accelerator, echipamentul reactorului trebuie s furnizeze sursa de iradiere, de exemplu: lamp cu mercur la presiune mic. ntr-un asemenea caz reactorul este alctuit din tuburi cuarate, transparente la raze UV, reinnd apa rezidual i cu lmpi de UV n afar sau n interiorul tuburilor cuarate ce vor fi acoperite de apa rezidual. Dac ozonul este implicat n proces, atunci din cadrul procesului va face parte i un generator de ozon din cauz c ozonul ca i compus instabil nu poate fi transportat i trebuie fabricat la faa locului. Condiiile de siguran n manevrarea ozonului sunt stricte. Folosind apa oxigenat ca agent al oxidrii, un adsorbant GAC (vezi Seciunea 3.3.4.2.9) este necesar pentru a se elimina agentul n surplus. Folosirea clorului presupune echipament special, cum ar fi recipiente fabricate din titan. Instalaii adiionale sunt necesare pentru eliminarea surplusului de clor sau de hipoclorit prin, de exemplu, sulfit. Depozitele trebuie construite pentru aceti ageni oxidani, innd cont de pericolul potenial al acestor substane. Aplicare Oxidarea chimic se aplic n mod normal atunci cnd apa rezidual conine contaminani care nu sunt uor biodegradabili, sau nu sunt deloc biodegradabili (de exemplu componente anorganice), ce pot deregla procesul fizico-chimic sau biologic n cadrul unei WWTP situata dupa proces sau au proprieti prea vtmtoare pentru a le permite eliberarea n sistemul de canalizare obinuit. Exemple ale unor asemenea contaminatori sunt: Uleiuri i lubrifiani Fenoli Hidrocarburi policiclice aromatice (PAH) Haloizi organici
Capitolul 3
Colorani (inclusiv agent Fenton) Pesticide Cianuri Sulfuri Sulfii Compleci ai metalelor grele
Unii dintre aceti contaminatori sunt biodegradabili ntr-o anumit msur i pot fi tratai n mod alternativ cu microorganisme special adaptate n acest sens. n aceste cazuri, depinde de situaiile la nivel local dac se prefer oxidarea chimic celei biologice. Cnd sunt implicate mici cantiti de ap rezidual sau cnd nu exist biotratare disponibil n cadrul amplasamentului, oxidarea chimic ar putea fi o metod recomandat pentru tratare n locul instalrii unei WWTP biologic central. Reaciile de oxidare cu oxigen activ (ozon, ap oxigenat), adeseori nsoite de iradiere cu raze UV, sunt utilizate, de exemplu, pentru tratarea scurgerilor de leie de pe terenuri sau pentru ndeprtarea COD refractar, componentelor mirositoare sau a pigmenilor. Oxidarea cu ajutorul clorului sau a cloritului de sodiu poate fi utilizat n anumite condiii pentru ndeprtarea contaminanilor organici, chiar i a haloidelor organice. Un exemplu n acest sens este Procesul-SOLOX prin care se elimin (la temperatur i presiune ridicate) COD/TOC i AOX din apa rezidual rezultat din producia epiclorhidrinei. ns folosirea clorului, hipocloritului, cloritului (sau a compuilor halogenai respectivi) trebuie s fie examinat cu mare grij n fiecare caz, din cauza riscului generrii haloidelor organice din coninutul organic al fluxului de ap rezidual. Limitele i restriciile aplicrii: Limite / Restricii
Iradiere UV Turbiditatea ridicat are ca rezultat transmiterea slab a razelor UV Coninutul de amoniac trebuie s fie sczut, concurnd cu substanele organice care consum radicalii [cww/tm/27] Substanele care au tendina de a se depune vor scdea eficiena Oxidarea incomplet sau formarea unor contaminani intermediari pot mpiedeca eficiena procesului
Avantaje
Poate fi tratat apa rezidual avnd concentraii ale COD refractar ntr-un interval de la g/l pn la mai puin de 1g/l [cww/tm/77] Pot fi tratate substane anorganice. Pot fi administrate fluctuaiile mari. Timpi mai mici de staionare i astfel volum necesar
Dezavantaje
Consum de energie ridicat: generarea ozonului, generarea razelor UV, presiune i nclzire pentru oxidarea cu clor. Necesiti pentru alimentare de nalt calitate. Generarea haloidelor organice este posibil, atunci
cnd compuii halogeni sunt utilizai ca ageni ai oxidrii
al recipientului mai mic (oxidarea cu H2O2 ncepe la presiune atmosferic i la temperatura camerei dup 6090 de minute [cww/tm/132]) se Procesul poate fi combinat cu oricare altul pentru a ajunge la rezultate optime (adsorbie GAC,
ndeprtare, biologia lamului activat)
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente n cazul apei oxigenate folosite ca agent al oxidrii, eliminarea COD din diferite substane organice ca efect al utilizrii acesteia este ilustrat n Tabelul 3.4.
98
Capitolul 3
Substan
Dozaj H2O2/COD [%]a

100 100 100 100 100 100 80 80
Eliminarea COD [%]b

20 37 45 35 32 30 75 79
Utilizarea H2O2 [%]

20 37 45 35 32 30 94 99
Morfolina 2-Aminoetanol Dietilenglicol Polietilenglicol Hexametilentetramin 2,4-Difluoro-5-clor-6-metilpirimidin Feniltrifluoretilcarbamid Trifluortilditiocarbamat de Amoniu

a b
procentajul cantitii stoichiometrice procentajul valorii iniiale
Tabelul 3.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea H2O2 [cww/tm/132]
Performane ce pot fi atinse ulterior:

Parametru Randamentul [%] Agentul oxidant Clor / hipoclorit Clor / hipoclorit Observaii Alimentare la aproximativ 1 g/l TOC Alimentare la aproximativ 40 mg/l AOX
TOC AOX
Ulei Fenoli PAH Cianur Sulfur Sulfit
1
>90 1 80 1
[cww/tm/82], SOLOX proces
n momentul n care este tratat ap rezidual ce are componente organice refractare, sarcina principal este desfacerea acestor componente n compui uor degradabili / mai puin periculoi. innd cont de acest fapt, sursa cea mai important de informaie n privina performanelor atinse s-ar putea s nu fie eficiena de ndeprtare a procesului de oxidare ci, mai degrab, diminuarea general a acestor contaminani, obinut i cu ajutorul proceselor de tratare precedente i a celor subsecvente (ulterioare). Efecte inter-media n timp ce oxidarea cu ajutorul ozonului i/sau a apei oxigenate nu creeaz n mod normal o problem n transferul din ap n aer sau nspre unitatea de depozitare, folosirea clorului sau a hipocloritului trebuie s fie validat pentru fiecare aplicaie. Dup cum a mai fost menionat, clorul i hipocloritul ar putea n contrast cu exemplul procesului SOLOX s genereze compui organici clorinai care sunt slab degradabili i/sau toxici. Acest lucru poate fi detectat atunci cnd apa rezidual ncrcat cu compui organici este amestecat cu alte fluxuri care conin hipoclorit n surplus provenit din etapele anterioare de oxidare. Apa rezidual tratat prin oxidare cu clor trebuie s fie eliberat de clorur sau hipocloritul aflat n surplus, nainte de a fi deversat n sistemul general de canalizare.
99
Capitolul 3
Consumabile ar fi: Consumabil

Agent al oxidrii Agentul ce trebuie s distrug surplusul oxidant Energie [kWh/m3] Pentru producia de ozon [kWh/Kg O3]
Cantitate
99-12 (1-3 wt-% ozon din oxigen; valoarea se dubleaz cu ajutorul aerului uscat)
Monitorizarea n timpul procesului de oxidare o monitorizare amnunit a parametrilor de funcionare este crucial, de exemplu: pH potenialul de oxidare i reducere concentraia de ozon (concentraii ale ozonului de 15 20% din aer sunt extrem de instabile i au tendina de a se descompune [cww/tm727]) concentraii ale oxigenului (din motive de siguran) coninutul de oxigen n surplus din efluent coninutul AOX din efluent, dac ageni care se bazeaz pe clor sunt utilizai. Situaia economic Oxidarea chimic nu funcioneaz economic atunci cnd exist concentraii ale contaminanilor ridicate, din cauz c sunt necesare cantiti mari de agent decontaminator. Procese avansate de oxidare de tipul: UV / ap oxigenat UV / ozon UV / ap oxigenat / ozon presupun costuri de capital i de operare ridicate i necesit pretratare a apei reziduale mult mai extins dect procesele ce folosesc iradiere liber.
Tipul de cost Costuri de capital Costuri de operare Costuri Observaii
3.3.4.2.4 Descriere
Oxidare aerului umed
Oxidarea aerului umed este reacia cu oxigenul n mediu umed la presiune i temperatur ridicat. Reacia are loc adeseori n prezena catalizatorilor. Produii de reacie sunt (n funcie de coninutul apei reziduale): Monoxid de carbon provenit din coninutul de substane organice Bioxid de carbon provenit din coninutul de substane organice Ap provenit din coninutul de substane organice Azot provenit din hidrazin sau din amoniu/amoniac i din substanele organice ce conin azot, dac este utilizat catalizator Azotat din azotit i din substane organice ce conin azot Amoniu, n absena catalizatorului (hidrogen) Clorura din cloruri organice
Capitolul 3
Sulf din sulfuri, sulfite din tiocianai Fosfat din compui cu coninut fosforic
Pentru o mai bun evaluare a intervalului potenial pentru aplicaiile oxidrii umede, s-a dovedit c este avantajoas dezvoltarea a dou variante de proces pentru dou condiii diferite de reacie: Oxidarea umed la presiune sczut Oxidarea umed la presiune ridicat.
Diferenele corespunztoare n temperatur i presiune sunt de asemenea asociate cu diferene importante n cadrul factorilor tehnici ai procesului, n consideraiile luate n privina materialelor folosite i n carul cerinelor de siguran ale uzinei [cww/tm/132]. Proprieti tipice ale celor dou variante sunt:
Presiune sczut Interval temperatur [C] Interval presiune [Mpa] Timp de staionare [h]
30200 0.52 0.53
Presiune ridicat
150340 >2 0.5-3
Echipamentele i proiectul necesar oxidrii prin aer umed la presiune sczut sunt [cww/tm/51]: Vas al reactorului n conformitate cu presiunea i temperatura aplicat, de exemplu: - O coloan verticale de bule bine amestecate fr amestecare mecanic - Un reactor orizontal prevzut cu compartimente agitate legate n serie - Un reactor prevzut cu o camer adnc - Reactor cu strat nchis, avnd catalizator Pomp de mare presiune pentru apa rezidual sau pentru transportul lamului Compresorul necesar furnizrii de aer/oxigen Separatorul gaz/lichid Valve pentru reducerea presiunii Sistemul pentru schimb de cldur prevzut cu amenajri pentru pre-nclzirea apei reziduale care intr n sistem Necesarul de materiale pentru piesele de schimb care se nclzesc foarte mult este foarte ridicat. Echipamentul potrivit pentru temperaturi de pn la 160 C trebuie emailat i cptuit cu PTFE, piesele metalice care funcioneaz la temperaturi de peste 200 C trebuie s fie fabricate din titan sau aliaje ale titanului i prevzute cu aprtoare. Necesitile pentru varianta presiune ridicat sunt pentru zonele nclzite, aliajele titanului speciale i pentru cele reci oel inoxidabil rezistent la clor [cww/tm/132]. Un exemplu de proces de oxidare umed la presiune sczut este prezentat n Figura 3.22.
101
Capitolul 3 Apa uzata bruta Auxiliare Catalizatori, acid
Gaz evacuat
Abur
Apa tratata spre epurarea biologica Figura 3.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox exploatata la 120 200 C si 0.3 2.0 MPa cu un timp de stationare < 3 h [cww/tm/132]
Aplicatia Oxidarea prin aer umed se folosete asupra apei reziduale ce conin contaminani care fie nu sunt biodegradabili uor, fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului sau care au proprieti mult prea vtmtoare pentru a le permite s fie eliberai ntr-un sistem obinuit de canalizare. Este de asemenea utilizat i la tratarea lamului (vezi Seciunea 3.4). Substanele luate n considerare cu precdere pentru aceast tehnic sunt, de exemplu: Azotitul ce este transformat n azotat n cadrul unui proces de o singur etap la 30 50 C Sulfitul rezultat din producia de colorani care este transformat n sulfat n cadrul unui roces n dou etape catalizat omogen la 120 140 C i la 0,6 MPa [cww/tm/132] Fenolul i derivatele naftenei care sunt transformate la 120 150 C Hidrocarburi aromatice clorinate care sunt transformate printr-un proces catalizat la 120 190 C, folosindu-se variante cu presiune sczut, i Compui nitro organici care sunt transformai n azot Compui amino organici sau hidrocarburi aromatice ce conin atomi de azot eterogeni care sunt transformai n amoniac Compui ai sulfului ce sunt transformai n sulfai Compui fosforici organici care sunt transformai n fosfai Compui organici clorinai care sunt transformai n acid clorhidric, utiliznd varianta cu presiune ridicat. Exemple de procese de producie n care este aplicat oxidarea prin aer umed [cww/tm/160]: Producia de colorani i de produse intermediare Oxidarea sulfonailor aromatici Producia produselor derivate din fenol i naftol Producia de hidrocarbuir aromatice. Oxidarea prin aer umed ar putea de asemenea s nlocuiasc WWTP biologic, dac cantitatea de ap rezidual este att de mic nct s garanteze n locul unei asemenea uzine dac nu este disponibil o tratare biologic. Limite i restricii n aplicare:
102
Capitolul 3
Limite / Restricii
Concentraia contaminantului
Fluctuaiile apei reziduale
Nu exist nici un avantaj pentru concentraii ale COD sczute; recomandabil pentru concentraii COD ntre 5000 i 50000 mg/l [cww/tm/160], concentraii ntre 6000 i 8000 mg/l fiind autotermice [cww/tm/132]. Concentraii peste 100000 mg/l necesit diluie [cww/tm/27] n ceea ce privete varianta sub presiune ridicat, concentraii COD peste 50000 mg/l sunt necesare pentru a egala ntreaga necesitate de energie a procesului [cww/tm/132] Concentraii de fluoruri conforme cu produsul solubilitii fluorurii de calciusunt suficiente pentru a declana coroziunea la un pH <5 (varianta presiune ridicat) [cww/tm/132]. ncrcrile de sruri trebuie s fie minimalizate pe ct posibil, cel puin n cazul variantei presiune ridicat, din cauza coroziunii [cww/tm/82], de exemplu [cww/tm/160]: Sare <150g/l Clor <50g/l Fosfat <400mg/l NH4-N <2,5mg/l Ca, Fe, Al, Cu <100mg/l Necesitile de ap rezidual ce trebuie colectate i egalizate n amonte de amenajrile n care se desfoar oxidarea
Avantaje i Dezavantaje Avantaje Ap rezidual cu concentraii COD relativ ridicate poate fi tratat Contaminanii anorganici pot fi fie eliminai, fie transformai n substane mai puin periculoase Poate fi combinat cu alte metode de tratare Dezavantaje Pot fi generate dioxine [cww/tm/82]
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Cnd scopul principal este eliminarea coninutului organic refractar i/sau a inhibitorilor prin tratare biologic subsecvent, acest lucru se realizeaz cu ajutorul unei abordri n dou etape: Descompunerea componentelor refractare n compui uor degradabili sau cu caten scurt Apoi aceast ap rezidual la WWTP biologic (central) situata dupa proces.
Astfel, dovada performanei nu este evaluat doar privind eficiena procesului de oxidare, ci i prin luarea n considerare a eficienei procesului biologic subsecvent. n cazul variantei cu presiune sczut, au fost prezentate urmtoarele date:
Parametru
COD 50 % 2 AOX BOD/COD Sulfur de sodiu
1
Performan
6090 % 1
Observaii
Exemplu: 85% reducere prin oxidare umed (190C, 2Mpa), urmat de 90% reducere dup decantarea biologic, n total 98% reducere COD3 90% dup tratarea biologic Temperatur de reacie de 190C Temperatur de reacie de 190C Concentraia iniial de 30g/l, 160C, 0,9Mpa
60>90 1,3 Crescnd de 3la 0.1 to 0.5 <1 mg/l 4
[cww/tm/82] 2 [cww/tm/160] 3 [cww/tm/132] 4 [cww/tm/149]
103
Capitolul 3
n cazul variantei cu presiune sczut, au fost prezentate urmtoarele date:

Parametru
COD TOC AOX
Amine aromatice Cicluri eterogene de azot Compui azoici Acizi nitrosulfonici Cicluri eterogene de oxigen Acizi sulfonici ce conin Cl Acizi aminosulfonici Acizi aminopolisulfonici Compui azotici Compui ai oxigenului Ap rezidual amestecat
1 2 3
Randamentul [%]
99 1 95 80
2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Observaii
initial concentratie 30 g/l, 250 C, 7 MPa 280 C, 12 MPa 280 C, 12 MPa initial TOC 14.6 g/l, pH 1.1-10, 280-300 C initial TOC 1.1-14.3 g/l, pH 1.1-10, 280-300 C initial TOC 13.1 g/l, pH 1.5-10, 280-300 C initial TOC 14.0 g/l, pH 1.5-10, 280-300 C initial TOC 52 g/l, pH 11.5, 280-300 C initial TOC 3.5 g/l, pH 1.6, 280-300 C initial TOC 20-24 g/l, pH 1.4-2.2, 280-300 C initial TOC 47.6 g/l, pH 0.5, 280-300 C initial TOC 6 g/l, pH 9.3, 280-300 C initial TOC 9.2 g/l, pH 2.2, 280-300 C initial TOC 11.4 g/l, pH 1.9, 280-300 C
7683 7792 9799 7684 8087 9093 8088 6465 9394 7581 7781
Ca exemplu al aplicrii oxidrii prin aer umed la presiune ridicat asupra concentraiilor sczute TOC, ndeprtarea pesticidelor este prezentat sub forma [cww/tm/27]:
Contaminant Concentraia influentului (fluxul de intrare) [g/l] Concentraia efluentului (fluxul de ieire) [g/l] Observaii
Aldrin DDT Endosulfan Endrin 2,4-diclorfenol
500 21000 18400 3600 180
<50 <300 291 <100 <3.1
Efecte inter-media n condiii grele (adverse), generarea sau regenerarea de dioxine poate aprea, astfel c reziduurile ar putea avea nevoie de tratare ulterioar. Efluenii provenii din acest proces apoi i gaze reziduale (monoxid de carbon, hidrocarburi n concentraii sczute trebuie s sufere tratare dupa proces, de exemplu: tratare biologic, adsorbie sau ndeprtare a apei reziduale, epurare a gazului, biofiltrare sau oxidare termic/catalitic a gazului rezidual. Consumabile ar fi: Consumabil
Aer, oxigen Energie [kWh/m3]
Cantitate
Consumul de energie depinde de ncrcarea TOC. Cnd coninutul TOC depete intervalul autotermic, cldura generat poate fi utilizat cu ajutorul dispozitivelor instalate ce folosesc schimb de cldur.
Capitolul 3
Monitorizare De-a lungul ntregului proces o monitorizare amnunit a parametrilor operaionali, de tipul: presiune, temperatur i coninut de oxigen, este vital pentru a se asigura o funcionare fr repro Situaia economic Tip de cost Costuri de capital
Costuri de operare
1 2
Costuri
DEM 5/m3 1 DEM 2040/m3 1 EUR 1.5/kg TOC 2
Observaii
la 100 C la 200 C
[cww/tm/132] [cww/tm/160]
3.3.4.2.5 Descriere
Oxidare supercritic in ap (SCWO)
SCWO este o aplicaie special a variantei cu presiune ridicat a oxidrii prin aer (vezi Capitolul 3.3.4.2.4.). reacia de oxidare are loc n zona spercritic a apei, adic la temperaturi de peste 374 C i presiuni de peste 22,1 MPa. Procesul este ilustrat n Figura 3.23.
Apa rezidual este adus la presiunea supercritic cu ajutorul unei pompe sub presiune ridicat nainte de a intra n economizator, unde alimentarea este prenclzit de efluentul reactorului. La pornire sau dac concentraia organic din apa rezidual este mai mic de 4%, alimentarea trebuie nclzit n continuare pentru a ajunge la intervalul de temperatur supercritic. Cnd este adugat oxigen n alimentare, temperatura din reactor va crete la aproximativ 600C.
abur Steam 1 MPa

CO2, O2, N2 Cooler racitor Steampe boiler Cazan abur Pressure Reducere de release presiune Gas/liquid Separator separator gaz/lichid
Apa de Feed water alimentare Pompa apa Feed alimentare water pump
Waste water Apa uzata
Economiser
Apa pura Pure water

Gas-fired alimentat cu heater gaz
Incalzitor
400 C
Gaz Gas
Oxygen Oxigen
Reactor
Rezervor Tank
27.5 MPa
Oxygen Vaporizator vaporiser oxigen
600 C Oxygen pump Pompa oxigen
Pompa presiune inalta High-pressure pump
Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO Waste Water and Waste Gas Treatment 105
Capitolul 3
Efluentul reactorului curge spre economizor, apoi trece printr-un generator de abur cu recuperare de cldur i printr-un dispozitiv de rcire a efluentului. La urm o valv de control scade presiunea efluentului la condiiile atmosferice, iar lichidul i gazul sunt separate. Coninutul organic din apa rezidual este redus la dioxidul de carbon, ap i azot. Caracteristicile SCWO sunt: Solubilitate complet a compuilor organici n apa supercritic. Precipitare complet a solidelor anorganice, cum ar fi srurile. Timpii de reacie necesari unei distrugeri complete se situeaz ntre 30 i 60 de secunde, depinznd foarte mult de temperatura de reacie. Reacia se desfoar la aproximativ 25MPa i la 400-600C Transformare complet a coninutului organic, adic: - Carbonul organic este transformat n bioxid de carbon - Azotul organic i anorganic este transformat n azot sub form de gaz - Halogenii organici i anorganici sunt transformai n acidul corespondent - Sulful organic i anorganic este transformat n acid sulfuric Distrugere a solidelor volatile Oxidarea metalelor grele pn la starea de oxidare a lor cea mai ridicat. Separarea tuturor substanelor inerte drept cenu fin, ce nu mai poate fi dezalcanizat Aplicare SCWO se aplic asupra agenilor contaminani care au o biodegradabilitate sczut i/sau o toxicitate ridicat, din cadrul industriei chimice, petrochimice i farmaceutice. Distruge de asemenea dioxinele i PCB (bifenili policlorinai), n timp ce intervalul de temperatur relativ sczut de 400-600 C face ca s fie improbabil producerea NOx (adic, oxizii de azot, excluznd N2O). Un alt domeniu de aplicare a SCWO este tratarea lamului industrial i municipal, pentru a se distruge compuii organici toxici, inclusiv dioxinele. Avantaje i Dezavantaje Avantaje Tot coninutul organic, fr a conta proprietile sale, este distrus Eficien a diatrugerii foarte ridicat la temperaturi relativ mici, neavnd ca rezultat emisii de oxizi ai azotului. Nu sunt generate dioxine. Timp foarte scurt de reacie, care are ca rezultat timpi de staionare mai mici i astfel un volum al reactorului redus. Poate fi combinat cu alte tratri dupa proces. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Randamentul Observaii [%] Compui organici >99 1,2,4 Triclorbenzen 99,991 495C, 3,6min 4,4 Diclorbifenil >99,991 500C, 4,4min DDT >99,991 505C, 3,7min
Dezavantaje Urme de gaz ilariant (N2O) i de acid acetic pot fi descoperite. Solidele anorganice se precipiteaz i pot cauza coroziune.
Parametru
Capitolul 3
PCB 1234 PCB 1254 Dioxina 1 [cww/tm/27] Efecte inter-media
99,991 99,991 >99,991
510C, 3,7min 505C, 3,7min 574C, 3,7min
n funcie de influentul de ap rezidual, efluentul gazos conine urme de gaz ilariant i de acid acetic generate de proces, ns i haloizi de hidrogen sub form de produi ai degradrii haloizilor organici, care trebuie tratai n amenajrile de tratare a gazului rezidual dupa proces. Solidele anorganice trebuie deversate dac nu pot fi reciclate sau utilizate n alt parte. Instalaia este o surs de zgomot, din cauza generrii presiunii necesare. Pentru a diminua zgomotul, echipamentul trebuie mprejmuit (nchis). Consumabile ar fi: Consumabil Aer, oxigen Energie [kWh/m3] Monitorizare De-a lungul ntregului proces, o monitorizare amnunit a parametrilor de operare, ca presiunea, temperatura i coninutul de oxigen, va putea furniza informaii n privina funcionrii corecte. Situaia economic Tipul de cost Costuri de capital Costuri de operare Costuri Observaii Cantitate
3.3.4.2.6
Reducerea chimic
Descriere Reducerea chimic este transformarea poluanilor cu ajutorul agenilor de reducere chimic n compui similari, dar mai puin vtmtori sau mai puini periculoi. Ageni obinuii ai reducerii sunt, de exemplu: Bioxid de sulf Sulfit/Metabisulfit acid de sodiu Sulfat feros Sulfur de sodiu i sulfur acid de sodiu Ureea sau acidul amidosulfonic (la un pH sczut). Sunt pui n contact cu speciile reziduale n avnd concentraii i pH corespunztoare. Reducerea chimic are n mod normal ca rezultat produse care pot fi tratate mai uor n cadrul construciilor amenajate pentru tratare dupa proces, prin precipitarea chimic. Proiectul unui reactor pentru tratare depinde de scopul pentru care este utilizat. Principala component este un reactor prevzut cu un rezervor (recipient) agitat continuu (CSTR), construit anterior n conformitate cu cerinele de proces, de exemplu: din material rezistent la presiune i coroziune sau acoperit i prevzut cu conducte pentru emanaiile gazoase. Instalaii adiionale ar trebui furnizate pentru eliminarea agentul de reducere aflat n surplus, de exemplu hipocloritul sau apa oxigenat pentru a transforma prin oxidare sulfitul n sulfat. Modificri ale proiectului i a
Capitolul 3
parametrilor de operare, de exemplu prin controlul potenialului de reducere oxidare (ORP) i a pH-ului, ar putea uura rezolvarea acestei probleme. Uzinele ce folosesc reducerea chimic nu trebuie s fie sofisticate i scumpe n mod special. Acolo unde prepararea continu/automatizat se potrivete, costurile de capital ar putea fi ridicate, ns sunt n mod normal compensate de costurile de operare care sunt mai mici. Procesul este executat n cadrul unor uniti complet automatizate acionate prin monitorizarea unui parametru de indicare-surogat, de obicei ORP-ul. Sunt necesare depozite pentru agenii de reducere, innd cont de pericolul potenial al acestor substane. Aplicare Reducerea chimic se aplic asupra apei reziduale ce conine contaminani care nu sunt uor de ndeprtat sau care au proprieti prea vtmtoare pentru a fi permis eliberarea lor n sistemul obinuit de canalizare. Contaminanii care sunt vizai sunt compuii anorganici; este mai puin eficient cu compuii organici. Exemple ale unor asemenea contaminani: Crom (VI), ce este redus la Crom (III) Clor i hipoclorit, care sunt redui la clorur Apa oxigenat, care este redus la ap i oxigen Azotitul (nitritul), folosind ureea sau acidul amidosulfonic la un pH mic Operaiunea de dupa proces care se desfoar constant n conexiune cu reducerea chimic este precipitarea chimic. Limite i restricii n aplicare: Substane pH, ORP Condiii reacie Limite / Restricii Numrul substanelor anorganice afectate este limitat Performana depinde foarte mult de pH sau de ORP, astfel c este necesar (esenial chiar) un control strict al acestor parametrii de Este necesar o agitare bun
Avantaje i Dezavantaje Avantaje Dezavantaje Apa rezidual poate fi tratat, ea putnd avea un Formarea de gaze este ceva obinuit; interval al concentraiilor mare (de la cteva g/l pn cu sulfuri, generarea de hidrogen la mai puin de 1 mg/l) sulfurat este posibil Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficienele dobndite ale ndeprtrii sunt extrem de ridicate: Parametru Crom (VI) Clor Hipoclorit Ap oxigenat Efecte inter-media Nu exist probleme speciale de mediu care s fie luate n considerare. Gazele emanate sunt captate i canalizate spre construciile n care se trateaz gazul rezidual. Consumabile ar fi: Consumabil Agent de reducie
Randamentul Agent al reducerii Observaii [%]
Cantitate
Capitolul 3
Agent chimic necesar distrugerii agenilor de reacie aflai n surplus Energie [kWh/m3] Consumul de agent de reducie depinde de ncrcarea cu contaminant; consumul de produse chimice necesare distrugerii surplusului de reactani depinde de calitatea procesrii. Monitorizarea Reacia este monitorizat i controlat prin cicluri de control independente: Adugare de acid / de caustic prin controlare a pH-ului Adugare agent de reducie prin controlul ORP-ului Efluentul trebuie verificat pentru a se vedea coninutul de ageni de reducie n surplus. Situaia economic n combinaie cu concentraii ale contaminantului ridicate i cu cantiti mari de agent, ar putea exista n aceast situaie tehnici de tratare care s fie mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Tipuri de costuri Cost de investitie Cost de functionare Costuri Observaii
3.3.4.2.7 Descriere
Hidroliz chimic
n principal, hidroliza este o tehnologie distructiv. Este o reacie chimic n care constituenii organici i anorganici reacioneaz cu apa, descompunndu-se n compui mai mici. n unele cazuri, reacia continu i alte produse de obicei, cu caten scurt i uor biodegradabili sunt formate. Tratrile dupa proces ale fluxului hidrolizat chimic sunt, n general, imperative, de exemplu ntr-o WWTP biologic central. Proiectul unui reactor hidrolitic depinde de scopul su. n mod normal, procesele de hidroliz sunt aplicate la temperatura i presiunea nconjurtoare. Cnd este necesar temperatura ridicat, reactorul trebuie prevzut cu un sistem de schimb al cldurii cu amenajri pentru prenclzire necesare intrrii de ap rezidual. n unele cazuri ar putea fi necesare autoclave, asigurnd astfel temperaturi mult peste 100C i presiuni peste 0,6-1MPa. Procesele au la baz funcionarea n serii i necesit personal care s ncarce i s descarce vasul. Dac compuii de fierbere (mai) mici sunt obinui din degradarea chimic a polunailor, atunci instalatia poate fi, de asemenea, prevzut cu amenajri ce furnizeaz vid necesar ndeprtrii lichidului i vaporilor contaminani i se activeaz aplicarea mai multor temperaturi i cicluri ale presiunii fr a fi nevoie s se deschid vasul. De vreme ce acidul sau baza trebuie s fie neutralizate dup operaiunea de tratare, sunt necesare instalaii adiionale. Cerinele n privina siguranei manevrrii acizilor i bazelor puternice sunt stricte. Utilizarea lor presupune utilizarea unui echipament special rezistent la coroziune. Depozitele sunt necesare pentru acizi i baze, innd cont de pericolul potenial al acestor substane. Aplicare Hidroliza chimic este aplicat fluxurilor de ap rezidual ce conin contaminani care nu sunt uor biodegradabili sau care ar putea deregla procesul biologic dintr-o WWTP biologic situat n aval sau care au proprieti mult prea vtmtoare pentru a putea fi eliberate n canalizarea obinuit. Exemple ale unor asemenea ageni contaminatori:
Capitolul 3
Halogeni organici Pesticide Cianuri organice Sulfuri organice Fosfai organici Carbamai (sruri i esteri ai acidului carbamic) Esteri Amide Operaiuni utilizate frecvent n conexiune cu hidroliza chimic: Neutralizarea chimic Oxidarea chimic Precipitarea Reacia depinde foarte mult de structura chimic, pH i de temperatur: Creterea temperaturii presupune creterea ratei hidrolizei pH ridicat sau sczut poate crete rata de reacie, n funcie de reactiv, de exemplu esterii acizi fosforici i clorurile organice sunt hidrolizai, de preferin, n condiii alcaline Catalizatorii pot crete rata de reacie Limite i restricii n aplicare: Limite / Restricii pH Temperatura Intervalul concentraiilor Proprietile substanelor Solubilitatea apei Avantaje i Dezavantaje Avantaje Apa rezidual ce are un interval larg al COD refractar, poate fi tratat Procesul poate fi combinat cu foarte multe operaiuni de tratare dupa proces, cum ar fi adsorbia GAC, deburare aer/vapor, biologia amului activat Dezavantaje Neutralizarea chimic a fluxului hidrolizat este necesar de obicei, presupunnd astfel ncrcarea adiional cu sruri a receptorului i/sau lam adiional care trebuie ndeprtat Gaze i vapori ar putea fi eliberate Presiunea ridicat i/sau nclzirea saunt necesare adeseori, avnd ca rezultat un consum considerabil de eenrgie Fie acidic, fie alcalin 15-80C, pn la 120C 1 mg/l-100g/l Substanele ce necesit condiii de funcionare prea drastice nu se potrivesc Solubilitatea sczut n mediu acvatic poate limita aplicabilitatea
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficiena ndeprtrii depinde de structura chimic a compusului, pH i de temperatur. Degradarea cantitativ poate fi obinut, ns sunt necesar a fi efectuate studii pilot pentru a cunoate condiiile de tratare individuale. Parametru Randamentul Condiii de reacie Observaii [%] COD AOX De vreme ce scopul principal este eliminarea coninutului organic refractar i/sau a inhibitorilor prin tratare biologic subsecvent, dovada performanei nu este evaluat doar prin evaluarea
110
Capitolul 3
eficienei procesului hidrolitic, ci i prin luare n considerare a eficienei proceselor biologice subsecvente. Efecte inter-media Hidroliza chimic efectuat cu alcali puternici NaOH i Ca(OH)2 sau cu acizi H2SO4 nu creaz de obicei transfer de-a lungul mediului, de exemplu din ap n aer i/sau n ap rezidual, transfer care poate fi ndeprtat. Eliberrile de substane volatile i/sau mirositoare dac se ateapt apariia acestora sunt n mod normal prevenite prin acoperirea vasului sau funcionarea ntr-un recipient acoperit i captarea aerului expulzat spre un sistem de epurare a gazului rezidual. Consumabile ar fi: Consumabile Cantitate Produse chimice Abur / ap fierbinte pentru nclzire Energie [kWh/m3] Monitorizarea n timpul procesului de hidroliz, o monitorizare amnunit a parametrilor de operare este crucial, parametrii de tipul: Temperatur pH Presiune Timp de staionare Efluentul trebuie s fie verificat n ceea ce privete compuii specifici degradai i ageni acid/baz aflai n surplus. Situaia economic Costurile ar fi: Tipul costului Costuri de capital Costuri de operare 3.3.4.2.8 Descriere Un proces ce folosete o membran nseamn permeaia (ptrunderea) unui lichid printr-o membran pentru a fi segregat ntr-un permeabil care trece de membran i concentrat pentru a fi reinut. Fora conductoare a acestui proces este diferena de presiune de-a lungul membranei. Membranele din cadrul NF i RO pot s rein toate particulele pn la mrimea unor molecule organice sau chiar a unor ioni. Cu condiia ca fluxul de alimentare s fie fr particule, aceste membrane pot fi utilizate n principal atunci cnd se dorete reciclarea complet a permeantului i/sau a concentratului. Caracteristici tipice ale membranelor din procesele NF i RO sunt ilustrate n Tabelul 3.5: Parametru Diametrul porului [m]1 Presiunea de funcionare [MPa]
Costuri
Observaii
Nanofiltrarea (NF) i Osmoza Invers (RO)
Nanofiltrare 0,01 0,001 0,5 32
Osmoz invers <0,001 2-1003
111
Capitolul 3
Mrimea de tiere [nm]2 Flux permeabil [lm-2h-1] Viteza fluxului de intersectare [m/s]2 Tipul de membran Configurarea membranei 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/132] 3 [cww/tm/159]
>1 <100 1-2 Asimetric polimeric sau material compozit Tubular cu bobinare spiralat
<1000 g/molecul 10-35 <2 Asimetric polimeric sau material compozit Tubular cu bobinare spiralat
Table 3.5: Caracteristici ale Nanofiltrrii (NF) i a Osmozei Inverse
Membranele sunt disponibile n diferite variante de configurare i de materiale. Modificarea optim ce trebuie efectuat pentru o aplicaie particular va depinde de natura apei reziduale, de vreme ce materialele diferite au rezistene diferite la dizolvarea substanelor. Materiale din care este alctuit membrana pentru procesul NF: Acetat de celuloz Poliamide Materialele din care este alctuit membrana pentru procesul RO sunt polimerii organici, de tipul: Acetat de celuloz Poliamide Polimide Policarbonai Policlorur de vinil Polisulfonai Polietersulfonai Poliacetai Copolimeri de acrilonitril i clorur de vinil Compleci polielectrolitici Alcool polivinilici reticulai Poilacrilai Membranele constituite din poliamide sunt n mod normal superioare celor constituite din acetai, membrane necesare ndeprtrii urmelor de molecule organice. Procesele NF i RO sunt aplicate prin flux n cruce, adic fluxul permeabil este direcionat perpendicular pe fluxul de alimentare. Impuritile rmn n alimentare care, reducndu-i volumul, prsete sistemul prevzut cu membran sub forma unui flux rezidual concentrat. Chiar i cu aplicarea celor mai bune programe i regimuri de pretratare, membranele se vor murdri i se vor deteriora, sczndu-le performana dac nu este asigurat curarea. Astfel c sistemele prevzute cu membran trebuie proiectate astfel nct acele module s fie preluate din linia de lucru i curate fie mecanic, fie chimic. O uzin ce folosete acest sistem cu membran, de obicei, este alctuit din trei seciuni separate: Seciunea pretratare, unde alimentarea este tratat prin decantare chimic (precipitare, coagulare/floculare sau flotaie) i filtrare subsecvent sau prin filtrare i UF subsecvent. Seciunea n care se folosete membrana, unde presiunea este aplicat ridicat i apa rezidual curge de-a lungul membranei. Seciunea post-tratare, unde permeabilul este preparat pentru a fi re-utilizat sau pentru a fi deversat i amestecul de concentrat este colectat pentru finisri ulterioare sau pentru depozitare. Un exemplu de instalaie RO este ilustrat n Figura 3.24 [cww/tm/4]. Unitile membranei sunt aranjate ca nite module fie n paralel pentru a furniza capacitatea hidraulic necesar sau n serie pentru a crete gradul de eficien.
112
Capitolul 3
Evacuarea apei sarate
Turbina de recuperare Apa sarate Rezervor de retentie a apei sarate
Injectare acid
R.O unitati membrana
Clorinare
Pompa filtru
Control pH
Solutie alimentare
Ansamblu filtrare
Pompa centrala Produs
Bazin alimentare
Catre depozitare Rezervor de retentie apa
Figura 3.24: Aranjament RO
Aplicare NF i RO au aplicaii diferite din cauza proprietilor lor diferite manifestate n cadrul migraiei particulelor moleculare peste suprafaa lor. NF se aplic pentru a ndeprta moleculele organice mari i ionii multivaleni pentru a recicla i re-utiliza apa rezidual sau pentru a-i reduce volumul i, n acelai timp, s-i creasc concentraia de contaminani astfel nct procesele subsecvente de distrugere s fie fezabile. RO este un proces prin care se separ apa i constituienii dizolvai pn la specii ionice. Este aplicat atunci cnd este necesar un grad ridicat de puritate. Apa segregat este reciclat i reutilizat. Exemple: Desalinare ndeprtarea final a, de exemplu: - Componentelor degradabile dac tratarea biologic nu este disponibil - Metalelor grele - Componentele toxice Segregarea poluanilor n scopul concentrrii lor sau pentru procesarea lor ulterioar. NF i RO sunt adeseori utilizate n combinaie cu tehnici de post-tratare a permeabilului, de exemplu schimb de ion sau adsorbie GAC. Restricii i limite de aplicare:
NF Mrimea particulei Limite / Restricii Capacitate restrns necesar reinerii particulelor suspendate cu greutate molecular <20
113
Capitolul 3 Concentraia RO Soluii concentrate ce au presiune osmotic att de mare nct fie depete presiunea disponibil pentru funcionare, fie nu este viabil din punct de vedere economic Soluiile saline cu solubilitate sczut au tendina de a se precipita i astfel cauznd murdrire Contaminanii ce au tendina de a polimeriza cauzeaz murdrirea Rezisten termic i chimic sczut ce limiteaz aplicarea lor la un anumit pH i interval de temperatur (18 30 C)
Solubilitatea srii Monomeri polimerizrii Materialul membranei ai
Ambele
Avantaje i Dezavantaje Avantaje Eficien a separrii ridicat Sisteme modulare, adic sunt flexibile n utilizare Reciclarea permeabilului i concentratului este posibil Temperaturi ale funcionrii sczute Posibilitatea funcionrii complet automatizate Dezavantaje Este posibil apariia proceselor de colmatare, blocare i murdrire Compactarea n prezena agenilor de nmuiere Sunt necesare presiuni ridicate. Fluxuri slab permeabile.
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Mercur anorganic Mercur organic Compui ai Cadmiului Tetraclormetan 1,2-dicloretan Triclorbenzen Percloreten Atrazin y-hexaclorociclohexan DDT Aldrin Dieldrin Diclorvos Simazin Trifluralin Fenitrotion Metil-azinfos Malation TOC 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/160] Randamentul [%] NF RO 1 >90 >901 >901 961 711 961 90-921 >701 84-971 991 1001 1001 1001 981 951 991 991 981 991 2 80-90 Observaii
Efecte inter-media Tratarea ce folosete membran produce un flux rezidual (concentrat) de aproximativ 10% din volumul de alimentare original, n care substanele sunt prezente la nivele de 10 ori mai mari dect concentraia avut n apa rezidual. O evaluare trebuie fcut pentru a vedea dac acest reziduu poate fi reciclat, depozitat sau are nevoie de tratare ulterioar, de exemplu: oxidare umed (concentrat rezultat din producerea coloranilor [cww/tm/132]).
Capitolul 3
Prin substane organice atunci creterea concentraiei ar putea mbunti condiiile de desfurare a proceselor subsecvente oxidative distructive. Prin substane anorganice, etapa de cretere a concentraiei poate fi folosit ca parte a procesului de recuperare. n ambele cazuri, apa permeabil provenit dintr-un asemenea proces ce folosete o membran are potenialul de a fi reutilizat sau reciclat n cadrul procesului industrial reducnd astfel fluxul de intrare a apei i deversarea ei. Consumabile ar fi: Consumabil NF Materialul membranei Produse chimice Energia [kWh/m3] a aplicare la presiune sczut, <2,5 MPa 1 [cww/tm/161] 1-3a1 Cantitate RO 1-3a1
Consumul de energie este direct legat de rata fluxului i de necesitile n privina presiunii. Este n principal asociat cu meninerea unei viteze minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul suprafeei membranei. Monitorizare Pentru a se asigura funcionare corespunztoare, diferen de presiune i flux de-a lungul membranei, trebuie monitorizare continu. Situaia economic Rata fluxului [m3/h] NF Costuri de capital GBP 350-110 1 per m2 de membrana EUR 3,3/kg TOC2 Costuri de funcionare Costuri de nlocuire GBP 60-140 1 per m2 de membrana GBP 60-140 1 per m2 de membrana
GBP 350-110 1 per m2 de membrana EUR 10-12 milioane pe 1000 m3/h ap rezidual a pentru membrane tubulare i spiralate 1 [cww/tm/93] 2 [cww/tm160] RO
Costurile de capital, incluznd aici i amenajrile pentru curire utomat, pot fi mprite aproximativ dup cum urmeaz [cww/tm/93]: Pompe 30% Componente ce se pot nlocui ale membranei 20% Module ale membranei (construcii) 10% Lucrri pentru ncadrare, asupra conductelor i a valvelor 20% Sistemul de control 15% Altele 5% Costurile de operare [cww/tm/93] sunt derivate din: Costul energiei necesare meninerii presiunii hidrostatice i a ratei fluxului sistemelor Durata de via probabil a membranei Regimul de curare necesar
Capitolul 3
Factori specifici ai amplasamentului, de exemplu necesarul de for de munc Ele pot fi mprite aproximativ dup cum urmeaz [cww/tm/93]: Componente ce pot fi nlocuite ale membranei Curare Energie For de munc 3.3.4.2.9 Descriere Adsorbia nseamn transferul substanelor solubile (substane dizolvate) din apa rezidual pe suprafaa solidului, foarte poroase, sub form de particule (adsorbantul). Absorbantul are o capacitate finit pentru fiecare compus ce trebuie ndeprtat. Cnd este epuizat aceast capacitate, adsorbantul este cheltuit i trebuie nlocuit cu material nou. Adsorbantul cheltuit, fie trebuie s fie regenerat, fie incinerat. Adsorbanii poteniali necesari purificrii apei reziduale adsorbante sunt prezentai n Tabelul 3.6 [cww/tm/132].
Adsorbant Form Aria suprafeei specifice [m2/g] 5001000 6001500 200250 300350 400-1500 Volumul porului [cm3/g] 0.30.8 0.3-1.0 <0.1 0.40.5 porositate 3565 v-% Densitatea n grmad [g/l] 300550 despre 500 700800 650-700
35-50% 12-35% 15-20% 15-18%
Adsorbia
Carbon activ Cocs de lignit y-oxid de Aluminiu Rini adsorbante
Granular Pudr Granular, pudr Granular, pudr Granule
Tabelul 3.6: Adsorbani folosii n mod obinuit i proprietile lor
Procesele de adsorbie se mpart n [cww/tm/132]: Amestecare, de obicei folosit n tratarea discontinu Percolare, aplicabil tratrii continue, de obicei cu un absorbant prevzut cu strat fix ncadrat de dou coloane ce sunt folosite alternativ n funciunea i pentru splarea n contracurent Procese ce folosesc strat-puls sau strat-mobil, ca percolare continu, apa rezidual i adsorbantul fiind conduse n contracurent prin coloan De vreme ce suprafaa activ a adsorbantului este adeseori predispus la colmatare i blocaj, apa rezidual trebuie, pe ct posibil, s nu aib coninut de solide care adeseori determin o etap de filtrare n amonte. Un exemplu de funcionare a unui adsorbant cu strat fix pe dou coloane conectate n serie este prezentat n figura 3.25 [cww/tm/132]. Vasele de adsorbie sunt, de obicei, construite cu ajutorul materialelor rezistente la coroziune, de exemplu oel carbon turnat, oel inoxidabil sau plastic ntrit cu fibr de sticl (FRP). Pentru adsorbani sunt necesare depozite.
116
Capitolul 3
Figura 3.25: Funcionarea a dou coloane de adsorbie conectate n serie A) B) C) D) Succesiunea I la II, la nceputul procesului, Succesiunea I la II, atunci cnd filtrul I trebuie nlocuit Succesiunea II la I, la scurt timp dup nlocuirea lui I Succesiunea II la I, atunci cnd filtrul II trebuie nlocuit
Aplicare
Adsorbantul cel mai rspndit din cadrul industriei chimice este carbonul activ. Este folosit sub form de granule (GAC) n coloane sau sub form de pudr (PAC) administrat unui recipient sau bazin de tratare. Ali adsorbani utilizai n mod frecvent sunt cocsul de lignit, oxidul de aluminiu activ, rini de adsorbie i zeolite. Adsorbie GAC este aplicat pentru ndeprtarea contaminanilor organici, n principal aceia cu caracteristici refractorii, toxice, colorai i/sau cu miros, i pentru ndeprtarea cantitilor reziduale de contaminani anorganici, de tipul: compui ai azotului, sulfuri i metale grele. Filtrele cu mediu granular, de exemplu, filtrele de nisip sunt utilizate, de obiei, n amonte de adsorbantul GAC pentru ndeprtarea solidelor suspendate prezente. Aplicaii reprezentative sunt [cww/tm92]: - Textile sau materii colorante: ndeprtarea TOC-ului, culorii, colorantului - Rafinarea petrolului i industria petrochimic: ndeprtarea COD, BOD - Detergeni, rini, produse chimice: ndeprtarea TOC, COD, xilenei, alcooli, fenoli, produi intermediari rinoi, resorcin, aromani azotici, polioli. - Erbicide, Insecticide: ndeprtarea clorfenolilor, crezolului - Produse farmaceutice: ndeprtarea fenolului - Explozive: ndeprtarea fenolilor azotoi GAC-ul este n mod normal regenerat prin reactivare termic la temperaturi de aproximativ 900-1000C Adsorbie PAC este aplicat aceluiai tip de ageni contaminani ca GAC-ul. Este administrat apei reziduale care este tratat ca lam i apoi ndeprtat prin procese de separare de tipul: sedimentare i filtrare. PAC-ul se poate de asemenea aduga fluxului de ap rezidual
Capitolul 3
n acelai moment ca i coagulanii anorganici i ndeprtat cu ajutorul dispozitivelor de filtrare i de sedimentare. Este preferat, de obicei, unde necesarul de ndeprtare a organicelor este intermitent sau variabil. Poate fi administrat individual dup cum i cnd este nevoie. O alt aplicaie este utilizarea sa n cazurile de urgen pentru a ndeprta substanele refractare, toxice sau periculoase care au ajuns n recipientul de sedimentare, de lam activat sau din alte recipiente. PAC-ul poate fi de asemenea adugat n bazinul de aeraie din cadrul unui sistem al lamului activat, n cadrul cruia procesele microbiologice sunt mrite prin procese de adsorbie. Adsorbanii PAC utilizai de obicei cu un decantor-mixer sau cu un adsorbant al lamului n combinare cu ageni de coagulare/floculare, cu adugare de PAC n etapa floculrii, sedimentrii sau filtrrii. PAC-ul nu este n mod normal regenerat, ns devine parte a lamului care va fi depozitat. Cocs de lignit acesta este procesat i aplicat drept GAC i l-ar putea nlocui atunci cnd efecte de curire mai mici sunt suficiente. Preul su sczut este obstrucionat de eficiena adsorbiei care este sczut, astfel fiind nevoie de cantiti mari de adsorbani sau de cicluri de regenerare mult mai frecvente. Oxid de aluminiu activ este utilizat pentru adsorbia substanelor hidrofilice, de exemplu fluorura i fosfatul. Cnd este contaminat cu substane organice, este regenerat termic la o temperatur de aproximativ 750C. Dac este contaminat cu substane anorganice, este regenerat pe cale chimic. Rini adsorbante se aplic n scopul ndeprtrii att a contaminanilor organici hidrofilici, ct i hidrofobici, de exemplu pentru a facilita recuperarea compuilor organici. Rinile au tendina de a se umfla de-a lungul timpului prin absorbia compuilor organici. Rinile adsorbante sunt regenerate chimic prin solveni de tipul metanolului sau acetonei. Zeoliti sunt aplicate pentru a fi ndeprtat amoniacul sau metalele grele, de exemplu cadmiul. Cnd este aplicat pentru ndeprtarea amoniacului, ele sunt eficiente doar n fluxurile cu concentraii slabe (pn la 40 mg/l). Sunt regenerate prin eluie cu soluii de clorur de sodiu (sarea de buctrie), cu sod caustic sau cu ap de var. Limite i restricii n aplicare: Limite / Restricii <20mg/l cu adsorbani cu strat fix1 <10mg/l cu absorbani cu strat mobil2 Concentraia poluantului <100g/l (fr recuperarea adsorbantului)2 <500g/l (cu recuperarea adsorbantului)2 Masa molecular Eficiena este sczut dac masa molecular este sczut Lungimea catenei carbonului Eficiena este sczut dac se crete lungimea catenei Ramificaiile catenelor Eficiena este sczut dac crete numrul ramificaiilor carbonului Polaritatea Eficiena este sczut dac apare polaritate ridicat Solubilitatea n ap Eficiena este sczut dac apare solubilitate ridicat Gradul de disociere Eficiena este sczut dac crete disocierea Macromolecule Eficiena este sczut dac exist structur macromolecular 1 [cww/tm/4] 2 [cww/tm/51] TSS
118
Capitolul 3
Influena polaritii este demonstrat n Tabelul 3.7 [cww/tm/91]: ndeprtare Capacitate [%] [mg/g] Benzen 95 80 Etilbenzen 84 19 Acetat butilic 84 169 Acetat etilic 51 100 Fenol 81 161 Metil etil ceton (MEK) 47 94 Aceton 22 43 Piridin 47 95 Amin dietanol 28 57 Amin monoetanol 7 15 Acetaldehid 12 22 Formaldehid 9 18 Alcool isopropilic 22 24 Alcool metilic 4 7
Tabelul 3.7: Caracteristici tipice de performan a adsorbiei GAC cu concentraii ale alimentrii de aproximativ 1000 mg/l
Substan
Avantaje i Dezavantaje Avantaje

Mare eficien n ndeprtare (nu i cocs de lignit) Activeaz ndeprtarea compuilor organici refractori i/sau toxici (GAC, PAC, cocs de lignit, rini) De obicei cerine sczute de spaiu adiacent Sisteme automatizate Recuperarea compuilor este posibil (de preferat cu zolite)
Dezavantaje
Mixturi de compui organici pot cauza reducere n mod semnificativ a capacitii de adsorbie. Coninutul ridicat de compui macromoleculari diminueaz eficiena i pot cauza blocaj ireversibil al amplasamentului activ. Efectul de eroziune din unitatea lamului activat cauzeaz probleme importante de eroziune (PAC) Adsorbantul consumat trebuie regenerat (consum ridicat de energie) sau depozitat (cauznd nevoia de a incinera deeul).
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficiena proceselor de adsorbie variaz foarte mult n funcie de compoziia apei reziduale i a concentratului de alimentare, fapt de care trebuie inut cont atunci cnd se citeaz anumite surse de informare n privina emisiilor ce pot fi atinse sau n privina eficienei ndeprtrii. Ratele performanei ce pot fi atinse sunt:
Parametru
Hg anorganic Hg organic yHexaclorciclo hexan DDT
Randamentul
GAC 80 1 80 1 93 1 99 1 97 1-99.9 88-93 1 PAC Lignit Al2O3 Resin Zeolit
Observaii
alimentare 29 g/l alimentare redusa alimentare7.7 g/l alimentare10 g/l PAC 85 mg/l
119
Capitolul 3
Parametru
Aldrin Dieldrin
Randamentul
GAC 88-93 1 86-98
1
Observaii
Resin Zeolit PAC 5-20 mg/l alimentare10 g/l, PAC 126 mg/l
PAC 90-99 1 99 1 [0.1 g/l]
Lignit
Al2O3
Atrazin Endrin Biclorvos TCB
84 1 <0.1 g/l 99
1 1
70-93 1 99 1 99 50 2 67-75 3 [<100 mg/l]

1
Alimentare: 29g/l Alimentare la un nivel sczut Alimentare: 7,7g/l Alimentare 10g/l PAC 85mg/l
1
Fenitrotion Azinfosfometil Amoniac COD
98 [0.5 mg/l]
PAC 5-20mg/l Alimentare 10g/l PAC 126mg/l Alimentare 0,61g/l Alimentare 10g/l
Fenoli
75 2 60-80 3 [1-2 mg/l]
AOX
1 2 3
>90 2
Sistemele de tratare PAC [cww/tm/77] trateaz apa rezidual ce conine COD mai mult de 60000mg/l, inclusiv compui organici volatili toxici mai mari de 1000mg/l avnd o reducere a produselor chimice specifice pn la mai puin de limita de detectare, adic o reducere de aproximativ 100%.
Efecte inter-media
Cnd capacitatea adsorbtiv a adsorbantului a fost epuizat eal va fi nlocuit i regenerat subsecvent (cu excepia PAC-ului care este depozitat alturi de alte lamuri de ap rezidual). Dup cum a mai fost menionat mai sus, adsorbanii au propriile metode de regenerare. Ceea ce este comun acestor metode este c ele necesit energie i/sau substane chimice pentru a funciona. GAC, lignitul i oxidul de aluminiu activat (atunci cnd sunt ncrcate organic) se regenereaz termic la temperaturi de pn la 750-1000C. Rini, zeolite i oxidul de aluminiu activat care au ncrcare anorganic sunt eluionate cu ajutorul substanelor chimice, fie cu solveni organici, fie cu soluii anorganice. De exemplu, procesul de regenerare a eliberrilor gazelor reziduale GAC ce conin produse de descompunere termic i chimic ale compuilor adsorbii. Cu fiecare regenerare o proporie de aproximativ 10% va fi pierdut [cww/tm/27] i va trebui nlocuit cu GAC proaspt. Aceast rennoire continu trebuie s fie adecvat meninerii calitii generale a GAC-ului din strat. Regenerarea GAC-ului trebuie ndeplinit, n mod normal, de ctre companii specializate care au n dotare cuptoare de regenerare. Aceste companii vor transporta GAC-ul de la instalatia de tratare consumatoare la cuptoarele pentru regenerare i invers. Pentru c regenerarea este relativ
Capitolul 3
scump, uzinele sunt de obicei proiectate pentru a garanta o perioad minim de 6 luni ntre ciclurile de regenerare. Generarea de gaze reziduale n cazul regenerrii cauzeaz tratare subsecvent, dac nu la amplasamentul chimic atunci la amplasamentul companiei care se ocup de procesul de regenerare. Dac GAC-ul nu poate fi regenerat, trebuie depozitat ca deeu chimic i incinerat. Aceasta ar putea fi cazul n care este contaminat GAC-ul cu PCB-uri, dioxine, metale grele sau cu diclorbrompropan (DCBP) [cww/tm/77]. Regenerarea adsorbantului zeolit genereaz un flux concentrat de amoniac care este captat spre o uzin convenional de tratare a apei reziduale pentru a fi tratat biologic sau, alternativ, este supus unui tratament format din epurarea a aerului pentru recuperarea amoniacului, urmat de o adsorbie n acid diluat pentru a forma un ngrmnt care ulterior poate fi valorificat. Consumabile ar fi:
Consumabile Adsorbent Chimicale pentru regenerare Energie 3 [kWh/m ]
1 2
GAC 10 % pierderi pe regenerare
PAC 3 0.5-1.0 kg/m 1 apa uzata
Lignit
Al2O3
Resina
Zeolit
NaCl/NaOH sau var 10-30 2 volume
Impacturi ulterioare asupra mediului sunt: Transportul GAC consumat la i de la locul n care se efectueaz regenerarea Operaiunea de regenerare nsi de la amplasamentul companiei specializate Consumul de energie pentru procesul de regenerare Eliberarea agenilor contaminani n aer i/sau ap n timpul acestui proces de regenerare Sursa de zgomot, de exemplu pompele care pot fi nchise.
Monitorizarea
Trebuie monitorizate intrrile i ieirile din dispozitivul de adsorbie conform compuilor n discuie. n mod normal, o msurare TOC (pentru determinarea contaminanilor organici) sau o msurarea a conductivitii pentru determinarea contaminanilor organici ar fi metodele dezirabile pentru un avertisment n cazul apariiei unei sprturi. Situaia economic
Costs GAC GBP 30000 1 3 [14 m /h] GBP 75000 1 3 [60 m /h] GBP 110000 1 3 [120 m /h] FIM 20-30 million 3 [350 m3/h] GBP 1000-2000 1 a pe tona GAC 2 BEF 200000 pe tone GAC b FIM 0.7/m3 apa 3 uzata PAC Lignit Al2O3 Rasina Zeolit
Capital
Exploatare
121
Capitolul 3
a b
costuri de regenerare GAC cost GAC inclusiv regenerare 1 [cww/tm/92] 2 [cww/tm/128] 3 [cww/tm 96]
3.3.4.2.10
Schimb de ioni
Descriere
Schimbul de ion nseamn ndeprtarea constituienilor ionici periculoi sau nedorii din apa rezidual i nlocuirea lor cu ioni mai acceptabili dintr-o rin de schimb, unde ei vor fi temporar reinui i apoi eliberai ntr-un lichid pentru regenerare sau pentru splare n contracurent. Echipamentul necesar pentru un schimbtor de ion, este alctuit de obicei din: Un vas cilindric vertical sub presiune, cu linii rezistente la coroziune ce conin rini, de obicei sub forma unei coloane mpachetate care are cteva configuraii posibile Un sistem de conducte i de valve de control care direcioneaz fluxul de ap rezidual i soluiile de regenerare spre locaiile corespunztoare. Un sistem pentru regenerarea rinii, alctuit din echipamente de dizolvare a srii i de control a diluiei. Un sistem de distribuie prin racorduri este localizat fie sus, fie jos n cadrul vasului i furnizeaz o distribuie egal a influentului de ap rezidual, pentru a preveni scobirea spre n afar a canalelor fluxului n stratul de rin. Se comport de asemenea i ca un colector al apei pentru splare n contracurent. Pentru schimbul de ion sunt utilizate de obicei rinile granulate macroporoase cu grupuri funcionale anionice sau cationice, de tipul: Schimbtor cationic acid puternic (SAC), neutralizeaz bazele puternice i transformnd srurile neutre n acizii lor corespunztori. Schimbtor cationic acid slab (WAC), capabil s neutralizeze bazele puternice i folosit pentru dezalcanizare. Schimbtor anionic baz puternic (SBA), neutralizeaz acizii puternici i transformnd srurile neutre n bazele lor corespunztoare. Schimbtor anionic baz slab (WBA), neutralizeaz acizii puternici i este utilizat pentru demineralizare parial. Ciclul operrii schimbului de ion cuprinde: Operaiunea efectiv de schimbare de ion Etapa splrii n contracurent, incluznd ndeprtarea particulelor acumulate i reclasificarea stratului de rin al schimbului de ion. Etapa de regenerare, folosind o soluie de volum mic cu concentraie mare de regenerare, rencrcnd rina schimbului de ion cu ionul respectiv i elibernd speciile ionice nedorite n soluia de regenerare. Deslocuirea, sau limpezirea lent, cu un flux de ap lent deslocuiete soluia de regenerare prin strat. Limpezirea rapid, ndeprteaz urmele care au rmas de soluie de regenerare, incluznd orice particule dure reziduale, din stratul de rin. Sunt necesare depozite pentru substanele chimice implicate n procesul de regenerare: Aplicare Schimbul de ion se aplic pentru a ndeprta speciile nedorite ionice i ionizabile din apa rezidual:
Capitolul 3
Ioni ai metalelor grele cationici sau anionici, de exemplu: Cr3+ sau cadmiul i compuii si, cu concentraii sczute de alimentare, CrO42- cu concentraii ridicate de alimentare Compui anorganici ionizabili, cum ar fi H3BO3 Compuii organici ionizabili sau ionici, solubili, cum ar fi acizii carboxilici, acizii sulfonici, unii fenoli, amine sub form de sruri acide, amine cuaternare, sulfat alchil i mercur organic, pot fi ndeprtai Schimbul de ion este fezabil ca metod e tratare la final de proces, ns importana sa se regsete n potenialul su de recuperare. Este utilizat n mod obinuit ca operaiune integrat n tratarea apei reziduale, de exemplu pentru recuperarea apei de limpezire i a substanelor chimice din procesul tehnologic. Concentraiile tipice din influent se situeaz ntre 10 i 1000mg/l. Particulele suspendate din fluxul de alimentare trebuie s fie mai mici de 50mg/l pentru a se preveni colmatarea, astfel c filtrarea cu ajutorul membranei sau a gravitii sunt procedee corespunztoare de pretratare. Limite i restricii n aplicare: Limite / Restricii Concentraia ionilor Duritatea ionic ridicat poate cauza nghiirea particulelor rinoase Temperatura Limitele termice ale rinilor anionice se situeaz n general n vecintatea nivelului de 60C Agenii corozivi Acidul nitric, acidul cromic, apa oxigenat, fierul, magneziul, cuprul pot cauza deteriorri ale rinilor Compuii de Compuii anorganici cum ar fi precipitaii de fier interferen pot cauza adsorbia ireversibil n rin Avantaje i Dezavantaje Avantaje n principiu toate speciile ionizabile i ionii pot fi ndeprtai din lichidele apoase Se aplic cnd este nevoie, insensibil la variaiile fluxului Este posibil eficien ridicat Este posibil recuperarea speciilor valoroase Este posibil recuperarea apei Sunt disponibile o gam larg de rini specifice. Dezavantaje Este obligatorie prefiltrarea Dezvoltarea bacteriilor pe suprafaa rinii i murdrire ce este cauzat procesele de precipitare i de adsorbie Interferene cauzate de ionii din apa rezidual Uzura particulelor rinoase, datorit regenerrii sau impacturilor mecanice Apa i lamul rezultate din procesul de regenerare trebuie tratate sau depozitate
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Concentraiile ionice tipice din efluent care pot fi atinse se situeaz ntre 0,1-10mg/l la concentraii n influent de 10-1000mg/l. Parametru Ionii din efluent Cupru Nichel Cobalt Zinc
Concentraie [mg/l]
0.110
Rata de performa [%]

8099 1
Observaii
Concentraii n influent de 101000 mg/l
Capitolul 3
Crom (III) Crom (VI) Fier Sulfat

Nitrat
1
[cww/tm/128]
Efecte inter-media Regenerarea rinilor din procesul schimb de ion are ca rezultat un volum mic de acid concentrat sau de soluie de sare, coninnd ionii ndeprtai ce i au originea n rini. Acest lichid mbogit trebuie s fie tratat separat pentru ndeprtarea acestor ioni, de exemplu metalele grele prin precipitare. Apa de cltire provenit din procesul de regenerare conine aceeai ioni ca i apa srat, ns n concentraii relativ sczute. Dac acestea trebuie deversate sau trebuie supuse tratrii depinde de concentraiile reale. Consumabile ar fi:
Consumabile Rin pentru schimbul de ion Lichid pentru regenerare (acid clorhidric, acid sulfuric, clorur de sodiu, hidroxid de sodiu, etc) Substane chimice, de exemplu limitator microbiologic a murdririi Ap pentru splare n contracurent i pentru cltire Energie [kWh/m3] Cantitate
Depinde de cantitatea de rin
Pompele sunt surse de zgomot, ele putnd fi nchise. Monitorizare Influentul i efluentul din recipientul n care are loc schimbul de ion trebuie monitorizai cu mare atenie pentru a observa apariia vreunei crpturi. Parametrii ce trebuie controlai sunt: scderea presiunii conductivitatea electric pH concentraia n efluent a ionilor ce trebuie controlai Situaia economic Costurile de capital i de funcionare depind de natura fluxului de alimentare.
Tipuri de costuri Costuri Observatii
1
Costuri capital
de
GBP 60000
+ GBP 20000 1
BEF 80000/m3 2 BEF 200000/m3 2
nlime de1m i diametru de 1m pentru mpachetare, recipientul, valvele i rina fiind incluse; pentru un diametru adiional de 0,5m Schimbtorul de ion cationic Schimbtorul de ion anionic
Costuri pentru funcionare

124
BEF 200/m3 2
Capitolul 3
1 2
3.3.4.2.11 Descriere
Extracia
Extracia nseamn transferarea contaminanilor solubili din apa rezidual n solvent. Proprietile dezirabile ale solvenilor potrivii sunt: Solubilitate i miscibilitate sczut n ap; de exemplu: petrol brut uor, toluen, pentan i hexan. Capacitate de disoluie mai mare a contaminantului dect apa Separare uoar a solventului i a apei reziduale, de exemplu din cauza diferenei mari de densitate Separare uoar a contaminanilor, de exemplu: din cauza temperaturii de evaporare sczute cnd se aplic distilarea Toxicitate sczut Stabilitate termic Extracia este aplicat pe coloane acolo unde apa rezidual este pus n contact cu solventul organic pe diferite ci, de exemplu: Cascade contracurent Contactoare mixer-decantor Coloane cu taler reticulare Coloane mpachetate Turnuri pentru pulverizare Contactoare cu discuri rotative Contactoare centrifugale pentru diferenele n densitatea la un nivel sczut
Amenajrile situate n aval sunt utile pentru separarea i distilarea lichid/lichid a fraciunii de solvent. Apa rezidual rmas n mod normal trebuie s scape de solventul de extracie dizolvat, de exemplu prin ndeprtare sau prin adsorbie GAC. Trebuie furnizate depozite pentru solventul de extracie i pentru reziduu, echipate cu sisteme de siguran pentru prevenirea eliberrii emisiilor n aer i n sol. Aplicare Extracia solventului este utilizat pe o gam larg de ageni contaminani organici i complexe metalice, atunci cnd este disponibil un solvent potrivit i cnd concentraia agentului contaminant nu este prea mic. La concentraii sczute, extracia nu se potrivete cu adsorbia sau cu tratarea biologic. Adeseori este utilizat ca o etap de pretratare nainte de unitile de adsorbie i/sau de tratare biologic. Exemple [cww/tm/82]: ndeprtarea fenolilor (proces fenosolvan) Reciclarea metalelor, cum ar fi zincul Reciclarea substanelor provenite din soluiile-mam ndeprtarea esterilor acizi fosforici ndeprtarea cloro-aromaticilor Pretratarea concentraiilor de acizi sulfonici
125
Capitolul 3
Limite i restricii n aplicare:
Limite / restrictii
Solide suspendate Solvent
Apa rezidual este de preferat a fi fr solide suspendate i/sau fr emulsii Ct este de potrivit solventul (vezi mai sus) Lipsa solventului presupune costuri i impact asupra mediului Regenerarea solventului poate fi foarte complicat i foarte costisitoare
Avantaje si dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Activeaz ndeprtarea i ndeprtarea compuilor organici refractari i/sau toxici i a unor metale.
Reziduurile trebuie depozitate sau incinerate. Aplicare limitat din cauza caracteristicilor solventului.

Parametru Fenoli COD AOX Zinc Randament [%] 99 Nivelul emisie [mg/l] <1 Observatii alimentare 10 g/l
Esteri acizi fosforici Efecte inter-media Pierderea de solvent organic n timpul funcionrii cauzeaz emisii de agz rezidual sau de reziduu al solventului n apa rezidual. Ultimul necesit de obicei tratare adiional, de exemplu ndeprtare, iar primul ndeprtare canalizat spre oxidare termic/catalitic sau adsorbie. Dup recuperarea solventului (distilare sau rectificare), reziduul de pe fund, ce conine ageni contaminani extrai, trebuie ndeprtat sub form de reziduu chimic, n mod normal prin incinerare. Consumabile ar fi:
Consumabil
Solventul, nlocuirea pierderilor Energia [kWh/m3] Energia consumat cu tratarea subsecvent [kWh/m3]
Cantitate
Monitorizarea Trebuie verificat fluxul de intrare n unitatea de extracie pentru a se preveni intrarea solidelor nedorite, care pot cauza dereglri n cadrul procesului sau distrugeri cauzate uzinei. ntreinerea regulat este necesar pentru a se preveni sau pentru a se detecta pierderile cauzate mediului. Situaia economic Costurile sunt:
Capitolul 3
Tipurile de costuri Costurile Observaii

Costuri de capital Costuri de funcionare 3.3.4.2.12 Descriere Distilarea sau rectificarea nseamn separarea apei reziduale de contaminanii si prin transferarea lor n starea gazoas. Starea gazoas mbogit este condensat mai trziu. Aplicarea procesului n condiii de vid scade temperatura de fierbere i permite separarea substanelor vulnerabile. Distilarea i rectificarea sunt executate pe coloane, echipate cu materal dispus n plci sau mpachetat i un dispozitiv de condensare situat n aval. nclzirea este adeseori executat prin injectarea direct de abur pentru a se evita supranclzirea local. Depozitele echipate cu sistemele de siguran necesare sunt construite pentru reziduuri i pentru produsele distilrii. Aplicare Aceast metod au o aplicare limitat. Este adeseori utilizat ca o msur procesual-integrat pentru recuperarea materialului iniial i/sau a produselor provenite din soluiile-mam. Ca operaiune de tratare a apei reziduale este aplicat: Pentru recuperarea solventului dup extracia apei reziduale Pentru recuperarea solventului din apa rezidual, de exemplu separarea alcoolilor din producia de celuloz metilic Pentru tratarea emulsiilor uleioase Ca metod de pretratare pentru ndeprtarea coninutului principal de contaminant din fluxul de ap rezidual, pentru a fi recuperate i ulterior deversare a apei reziduale n sistemele de tratare dupa proces. Pentru recuperarea substanelor organice din soluiile de epurare. Limite i restricii ale aplicrii: Concentraia alimentrii Temperatura fierbere Limite / Restricii Trebuie s fie suficient de mare pentru ca distilarea s devin fezabil din punct de vedere economic de Suficient diferen de temperatur ntre temperaturile de fierbere ale apei reziduale i a contaminanilor Amestecuri azeotropice au nevoie de ajutorare sau separarea prin distilare nu este posibil Distilarea / Rectificarea
Avantaje i dezavantaje
Avantaje
Este posibil recuperarea materialului Activeaz ndeprtarea compuilor refractari i/sau toxici
Dezavantaje Reziduurile trebuie ndeprtate, de obicei organici prin incinerare Consum mare de energie
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Rata de performan Nivelul emisiei Observaii [%] [mg/l] Fenoli 961 2000 Alimentare 50g/l 1 Metanol 97,5 2000 Alimentare 80g/l Epiclorhidrin (ECH) 901 700 Alimentare 7g/l
Parametru
127
Capitolul 3
Anilin Clorbenzen 1 [cww/tm/82] Efecte inter-media Consumabile ar fi:
97,51 901
100 10
Alimentare 4g/l Alimentare 100mg/l
Consumabil
Abur (pentru nclzire) Energie [kWh/m3] Energie necesar tratrii subsecvente [kWh/m3]
Cantitate
Monitorizare Trebuie verificat fluxul de intrare pentru a se preveni ptrunderea solidelor nedorite care ar putea cauza dereglarea procesului sau ar produce distrugeri uzinei. ntreinerea regulat este necesar astfel nct pierderile de solvent n mediu s nu apar sau s poate fi detectate la timp. Situaia economic Costurile sunt: Tipul de cost Costul Observaii Costuri de capital Costuri ale funcionrii 3.3.4.2.13 Descriere Evaporarea apei reziduale nseamn un proces de distilare n care apa este substana volatil, lsnd concentratul drept reziduu pe fundul vasului pentru a fi ndeprtat ulterior. Scopul acestei operaiuni este reducerea volumului de ap rezidual sau pentru concentrarea soluiilor-mam. Aburul volatil este colectat ntr-un condensator i apa condensat este reciclat, dac este nevoie dup tratarea subsecvent. Aplicat sub vid scade temperatura de fierbere i activeaz reciclarea substanelor care altfel sar descompune. Sunt multe tipuri de substane pentru evaporare. Conformitatea acestora depind de cerinele individuale. Exemple ar fi: Evaporator cu circulaie natural, potrivit pentru materialul care nu este sensibil la cldur Evaporator cu tub-scurt vertical, potrivit pentru lichidele ne-corozive i ne-cristalizatoare Evaporator tip-co, la fel cu evaporatorul cu tub scurt vertical Evaporator cu pelicul descendent, utilizat n industria produselor de fertilizare pentru a concentra ureea, acidul fosforic, azotatul de amoniu, etc. Evaporator cu pelicul subire, folosit pentru concentrarea, fracionarea, deodorizarea i ndeprtarea n cadrul procesului de producie a produselor farmaceutice, a polimerilor, a substanelor chimice organice i anorganice. Evaporatorii sunt de obicei aplicai n serii, serii n care cldura de condensare din cadrul unei etape nclzete substana ce trebuie condensat (adic, apa rezidual) n etapa precedent. Aplicarea sub vid minimalizeaz necesarul de energie. Condiiile normale de aplicare sunt: 1220kPa i 50-60C Reziduurile trebuie depozitate nainte de a fi reciclate (sau aruncate la gunoi).
Evaporarea
Capitolul 3
Aplicare Evaporarea este aplicat atunci cnd sunt dorite fluxuri de ap rezidual concentrate sau ele sunt recomandate, de exemplu: Pentru concentrarea soluiilor-mam i a soluiilor provenite din epurarea gazelor, pentru a fi reciclate substanele valoroase Pentru evaporarea i cristalizarea solidelor, fie pentru recuperarea, fie pentru ndeprtarea lor din efluentul de ap rezidual Drept pretratare pentru a concentra fluxul de ap rezidual nainte de valorificarea termic, de incinerarea apei reziduale sau depozitarea drept reziduu periculos. Unitile n care se efectueaz evaporarea trebuie s funcioneze astfel nct energia termic necesar este livrat prin valorificarea cldurii reziduale provenite din procesele de producie [cww/tm/82]. Cnd scopul principal este recuperarea materialului este necesar o operaiune de pretratare nainte ca evaporarea s nceap. Exemple de pretratare sunt: Adugarea de acizi, baze, etc. pentru a scdea volatilitatea compuilor moleculari Separarea lichidelor libere insolubile, de exemplu: uleiul Operaiuni fizico-chimice necesare separrii metalelor grele i/sau a altor solide Este necesar tratarea ulterioar, de exemplu incinerarea, dup evaporare, dac concentratul nu este reciclat. Limite i restricii n aplicare: Limite / restricii Schimbtorii de cldur au tendina s se murdreasc Corpul evaporatorului i schimbtoarele de cldur sunt vulnerabile la substanele corozive Substanele generatoare de spum i de particule suspendate i coloidale deregleaz procesul; substanele organice/anorganice volatile la fel.
Murdrire Coroziunea Substanele
Este posibil recuperarea materialului Activeaz ndeprtarea compuilor organici refractari i/sau toxici din apa rezidual Reduce cantitatea de ap rezidual Reducerea cantitii i volumului de reziduuri periculoase.
Reziduurile trebuie ndeprtate, n mod normal prin incinerare, dac nu sunt potrivite pentru a fi reciclate Contaminanii volatili polueaz substana ce trebuie condensat (provocnd tratare subsecvent) sau sunt emanai drept gaz rezidual Predispunere spre murdrire, coroziune i spumare Consum mare de energie.
Parametru
Randamentul [%]
Observaii
129
Capitolul 3
Contaminani 1 [cww/tm/128]
99
Condensatul nu este reciclat
Efecte inter-media
Evaporarea este n mod normal un proces fr ap rezidual, pentru c substana ce trebuie condensat va fi reciclat cu sau fr tratare ulterioar i concentratul va fi reciclat sau ndeprtat drept reziduu, de exemplu prin incinerare. Consumabile ar fi: Consumabil Cantitate Substane chimice necesare pretratrii Abur (pentru nclzire) 5-16 ap/kg de abur 3 Energie [kWh/m ]
Monitorizare
ntreinerea corespunztoare a schimbtorilor de cldur este extrem de important. ncrustarea, murdrirea i corodarea deregleaz transferul de cldur spre lichid i scade economisirea de energie. Concentraia contaminanilor sau a parametrilor surogat (TOC, pH, conductivitatea, etc.) aflai n condensat trebuie monitorizai continuu pentru a se preveni transferul de poluani.
Situaia economic
Costurile sunt:
Tipul de cost
Cost de capital Cost al funcionrii 1 [cww/tm/128]
Costuri BEF 100-2000 pe m3 de condensat 1
Observaii
3.3.4.2.14
Striparea
Descriere
Procesul de ndeprtare aplicat apei reziduale este o operaiune prin care apa rezidual este adus n contact cu un flux concentrat de gaz pentru a transfera poluanii volatili din starea lichid n starea gazoas. Poluanii sunt ndeprtai din gazul folosit pentru ndeprtarea lor pentru a putea fi reciclai n cadrul procesului i re-utilizai. Substanele organice i anorganice volatile sunt transferate din apa rezidual n gazul rezidual, crescnd foarte mult suprafaa de expunere a apei contaminate. Evaporarea apei, ns, scade temperatura apei reziduale reducnd astfel volatilitatea contaminanilor. Gazele utilizate sunt aerul i aburul: ndeprtarea prin aer poate fi aplicat cu sau fr nclzirea coloanei n care se execut ndeprtarea, nclzirea fiind utilizat pe compuii foarte vulnerabili sau volatili. Energia necesar nclzirii este furnizat de obicei prin valorificarea cldurii din cadrul procesului. ndeprtarea prin abur este o metod alternativ la cea prin aer aplicndu-se pe compuii care sunt mai puin volatili i/sau mai puin vulnerabili. Aburul este n mod normal furnizat cu ajutorul echipamentelor speciale generatoare de abur existente n cadrul amplasamentului sau prin valorificarea cldurii reziduale. Dac nu exist acest echipament, atunci aceast metod ar putea s nu fie fezabil. Construciile tipice necesare acestei metode sunt:
130
Capitolul 3
Un turn compact n care se efectueaz ndeprtarea, prevzut cu puncte de sprayere n partea de sus pentru a distribui apa rezidual peste mpachetare, gazul de ndeprtare fiind condus n contracurent prin aceast mpachetare, un bazin de decantare n partea de jos pentru a colecta apa decontaminat, echipat adiional cu un dispozitiv de nclzire a aerului (pentru epurarea aerului), un sistem de control automat i unul de control a emisiilor din aer (unitate GAC, oxidant catalitic sau incinerator) Un recipient (rezervor) pentru ndeprtare n cadrul cruia compuii volatili sunt ndeprtai cu ajutorul bulelor gazoase (aer, abur) canalizate spre recipientul de colectare a apei reziduale. Echipamentul este alctuit din: Un recipient-tampon pentru apa rezidual Un recipient pentru pretratare pentru ajustarea pH-ului Coloana(ele) pentru ndeprtare, care funcioneaz n contra-flux Prenclzitor al alimentrii, recupernd cldura ce provine de la condensator subsecvent al aburului care a fost folosit n procesul de ndeprtare Condensator, rcit cu aer sau cu ap Amenajri situate n aval pentru tratarea gazului Amenajrile pentru ndeprtare pot fi operate continuu sau discontinuu, ultima asigurnd performan ridicat i eficien n economia energiei dect unitile ce sunt operate continuu. ndeprtarea subsecvent a poluanilor volatili din starea gazoas poate fi ndeplinit prin: Adsorbia pe rini GAC, zeolitice sau sintetice Adsorbia prin solveni non-lichizi i adsorbie subsecvent Adsorbia prin solveni lichizi, cum ar fi acizii puternici (pentru a adsorbi amoniacul) Condensarea sau condensarea parial i tratarea ulterioar subsecvent Oxidare termic sau catalitic. Un exemplu de proces de ndeprtare, ndeprtarea prin aer/abur a amoniacului, este ilustrat n figura 3.26 [cww/tm/78].
Striparea cu amoniac
Incinerare Concentrare Absorptie
Coloana stripare Abur, aer
Flux afluent
Apa stripata
Rezervor tampon alcalizare
Figura 3.26: Striparea amoniacului, aerului si a aburului
Aplicarea
ndeprtarea este aplicat pentru a separa agenii contaminani volatili din ap, de exemplu: Hidrocarburile clorinate, cum ar fi tricloreten, percloreten, triclormetan, dicloretan, tricloretan Sulfura hidrogenat i de amoniac, volatilitatea lor depinznd foarte mult de temperatur i pH, astfel controlul pH-ului este esenial (pH>9,5 la amoniac; ph 2-3 la sulfura hidrogenat)
Capitolul 3
Sulfura hidrogenat i de amoniac, ambele odat ntr-o unitate de ndeprtare prin abur n dou etape [cww/tm/149] Solvenii organici, benzina, motorina, aromaticii slabi, fenolul, mercaptanii Dac se aplic ndeprtarea prin aer sau prin ap depinde de: Vulnerabilitatea agenilor contaminani Dac trebuie recuperai contaminanii Disponibilitatea fluxului Condiii de siguran (doar o problem legat de ncrcrile ridicate de VOC-uri), etc.
Limite i restricii n aplicare: Limite / restricii Murdrire Schimbtorii de cldur au tendina de a murdri Solide suspendate <5ppm
Dezavantaje Avantaje Eficien ridicat de ndeprtare n anumite condiii (fier >5mg/l, duritatea apei Recuperarea materialului este >800mg/l) exist o capacitate ridicat de murdrire (de posibil exemplu ndeprtarea apei sulfuroase n rafinrii) i Cdere de presiune sczut astfel sunt necesari ageni anti-murdrire. Consum sczut de energie Gazul folosit n ndeprtare trebuie tratat. Este necesare curare frecvent a coloanei Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Parametru Rata de performan [%] Air Steam Nivelul emisiei Air <5 1 Amoniac >92 4 NH4-N N total anorganic Volatile organics Metanol Chlorometan 99 1 97 <1 1 99 1 90-98 2 65 2 69-92 2 99 2 70 4 53 73 <50 2 Steam Rafinrii: concentraii sczute la alimentare i condiii optime (exemple: ndeprtarea apei sulfuroase) Alimentare 10g/l Produs al filtrrii din tratarea lamului activat, alimentare 500-1200mg/l, rata alimentrii 19-24m3/h Rafinrii: proces n dou stadii, alimentare 1372mg/l NH4-Na Rafinrii: proces n dou stadii, alimentare 1373mg/l N total anorganic Rata de alimentare 1m3/h, concentraia 2g/l (diclormetan, triclormetan, benzen, toluen, xilen, ester, eteri Rata de alimentare 3,4m3/h, concentraia 36g/l Rata de alimentare 6m3/h, concentraia >200mg/l Rata de alimenatre 4m3/h, concentraia 5g/l Turn compact, aer/ap 5-35:1 Turn compact, aer/ap 35:1 Turn compact, aer/ap 4-30:1 Observaii
Amoniac
NH4-N 132
Capitolul 3
Parametru Rata de performan [%] Air Steam 90 2 95 2 90 2 99 1 1.1 3 >99 1 <20 <20 99-99.6 5 50-200 5 0.1 3 0.5
3
Nivelul emisiei Air Steam
Observaii
N total anorganic Substane organice volatile Metanol Clormetan Diclormetan Tetraclormetan 1,2-Dicloretan Tricloretilen
Aeraie prin pulverizare Turn compact, aer/ap 5:1 Aeraie prin pulverizare Rata de alimentare 4m3/h, concentraia 30g/l Rafinrii: proces n dou stadii, alimentare 98mg/l hidrocarburi Alimentare 400m3/h, concentraie 5001000mg/l BTX Rafinrii: ndeprtarea gazului (petrolier) sulfuros Rafinrii: ndeprtarea gazului (petrolier) sulfuros Alimentare 7-8m3/h, concentraie 2040g/l Rafinrii: proces n dou stadii, alimentare 182mg/l fenoli Rafinrii: proces n dou stadii, alimentare 1323mg/l sulfur Rafinrii: proces n dou stadii, alimentare 14400mg/l COD
Percloretilen
Metilal
a 1 2
37 3
stripped ammonia concentrated to 10 % solution and used for de-NOx process in another plant [cww/tm/82] [cww/tm/27] 3 [cww/tm/149] 4 [cww/tm/146] 5 [cww/tm/96]
Efecte inter-media Procesul de ndeprtare nu se utilizeaz singular. Are nevoie de cel puin tratare n aval a gazului. Volatilele ndeprtate sunt fie reciclate spre a fi folosite ntr-un proces de producie fie sunt tratate (epurare, adsorbie, oxidare catalitic, termic). n general, tratarea gazului folosit la ndeprtare este o etap din cadrul procesului esenial i cteodat mai complicat dect nsi operaiunea de ndeprtare (de curire). Pentru a obine o tratare eficient n total, att etapa de ndeprtare, ct i tratarea gazului provenit din procesul de ndeprtare trebuie s fie ajustate cu grij. Dac nivelul atins al emisiilor n cazul apei reziduale nu este suficient (vezi nivelurile de emisii ce pot fi atinse), tratare n aval ulterioar va fi necesar. Consumabile ar fi:
Consumabile
Substane chimice necesare ajustrii pH-ului (acid, sod caustic, ap de var) Agenii anti-murdrire Abur Energie [kWh/m3] Electricitate Gaz (pentru nclzire) [m3 gaz / m3 ap]
Cantitate Striparea cu aer Striparea cu abur Stoichiometric Stoichiometric
0.1-0.3 tone/m3 1,2, 680 3 b 1.8 4 a 0.5 4
133
Capitolul 3
Consumabile
Substane chimice necesare ajustrii pH-ului (acid, sod caustic, ap de var) Agenii anti-murdrire 0.1-0.3 tone/m3 1,2, Abur 680 3 b Energie [kWh/m3] 4 a 1.8 Electricitate a echipamente ce funcioneaz cu motoare cum ar fi pompele i ventilatoarele b inclusiv generarea de abur
1 2 3
Cantitate Striparea cu aer Striparea cu abur Stoichiometric Stoichiometric
[cww/tm/27] [cww/tm/82] [cww/tm/96] 4 [cww/tm/146]
Monitorizare
Parametrii ce trebuie controlai sunt: pH, n special dac amoniacul sau hidrogenul sulfurat sunt implicate alimentarea presiunea temperatura controlul nivelului de lichid raportul refluxului coloanei
Situaia economic Tipul cost

Costuri Aer Abur 1 Costuri de BEF 4milioane capital BEF 80milioane 1 2 EUR 4,0-5,3 milioane Costuri ale BEF 200/m3 1 BEF 200/m3 1 funcionrii 1 [cww/tm/128]; 2 [cww/tm/48]; 3 [cww/tm/92]
de
Observaii 100m3/h 50m3/h Dispozitiv de curare a apei sulfuroase din cadrul rafinriei, 30-32m3/h
3.3.4.2.15 Descrierea
Incinerarea apei reziduale
Incinerarea apei reziduale nseamn oxidarea prin aer a contaminanilor organici i anorganici ai apei reziduale i evaporarea simultan a prilor lichide la presiune normal i la o temperatur ce variaz ntre 730 i 1200C sau sub acest interval cnd sunt utilizai catalizatori. n industria chimic incinerarea este adeseori aplicat central sau ca metod de co-incinerare n uzinele de ardere a reziduurilor. Produii de reacie sunt: bioxidul de carbon, apa, ali compui anorganici (azot, oxizi, oxizi de sulf, halide hidrogenate, fosfai, compui ai metalelor grele), n funcie de tipul contaminantului prezent. Incinerarea este doar auto-ntreinut dac ncrcarea organic este suficient pentru a asigura suport energetic adecvat pentru procesul de vaporizare i pentru nclzirea apei (COD >50g/l). n cazul unei ncrcri organice sczute instalatia n care se execut incinerarea trebuie s
Capitolul 3
funcioneze cu combustibil de susinere. Cantitatea de energie adiional este redus prin scderea coninutului apei, de exemplu prin evaporare n aval (vezi Seciunea 3.3.4.2.13), folosind cldura rezidual. Instalarea unui boiler ar fi o modalitate convenabil pentru generarea aburului din cldura provenit din ardere care ar putea fi folosit n procesul de evaporare [cww/tm/132]. Dispozitivele n care are loc incinerarea apei reziduale pot fi construite sub forma unor cuptoare de ardere obinuite sau incineratoare cu strat-fluidizat. Trebuie ca materialul din care este confecionat instalatia trebuie s fie foarte stabil i s reziste la coroziune. Cuptoarele de ardere sunt adeseori construite din material ceramic. Incinerarea poate fi de asemenea aplicat ntr-o uzin obinuit de ardere a reziduurilor folosind apa rezidual ca flux de intrare adiional. Pretratare ar putea fi necesar pentru a elimina particulele ce depesc mrimea maxim pentru a se preveni blocajul jetului. Aplicarea Incinerarea este aplicat pe apa rezidual care conine compui care fie nu sunt uor biodegradabili, fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic sau care au proprieti prea vtmtoare pentru a fi eliberai ntr-un sistem obinuit de canalizare. Asemenea compui sunt: reziduurile lichide din producia de colorani reziduuri lichide din producia de cauciuc ce conin cantiti extrem de mari de sare extracte lichide din producia de pesticide reziduuri lichide din producia de poliesteri Incinerarea apei reziduale este preferat altei tehnici de tratare care are acelai scop cu ea atunci cnd se dovedesc a fi ne-economice. Se potrivete n mod special atunci cnd [cww/tm/132]: constituenii organici nu pot fi reutilizai sau atunci cnd sunt reciclarea lor devine neprofitabil contaminanii constituie o mixtur (amestec) din mai muli compui n care att concentraia ct i raia de amestecare variaz continuu n afar de coninutul organic, se regsete o considerabil cantitate de material anorganic apa rezidual este slab biodegradabil sau toxic coninutul de sare este prea ridicat pentru tratarea biologic sau numai dup o diluie considerabil incinerarea permite reciclarea materialului de alimentare indestructibil, ca de exemplu: srurile, sau produce produse valoroase Fluxul de ap rezidual potrivit pentru incinerare acoper, n general un interval ntre 2 i 30 m3/h, avnd concentraii COD ntre 50000 i 100000mg/l. Concentraii mai sczute au nevoie de combustibil de ajutorarea a arderii. Apa rezidual care necesit cldur pentru ardere sczut poate fi injectat ntr-un cuptor rotativ de ardere pentru a fi ars mpreun cu deeurile. Limite i restricii n aplicare Halogeni, sulf Temperatura de combustie Solide, sruri Limite / Restricii Coninutul de halogen sau de sulf necesit gaz de tratare special Odat cu creterea temperaturii de combustie crete cantitatea de oxizi de nitrogen Pot bloca injectoarele, astfel c este nevoie de echipament adecvat
Avantaje i dezavantaje Avantaje

Coninut organic ridicat va fi aproape complet ndeprtat Eliminarea poluanilor poate fi fcut i cu concentraiile ridicate de
Dezavantaje Concentraii organice sczute au nevoie de combustibil de ardere de ajutorare Reziduurile solide (cenu depus sau din aer) trebuie depozitate
135
Capitolul 3
sare Cldura rezidual poate fi utilizat
Incinerarea compuilor sulfului i/sau a halidelor ar putea necesita tratare prin gaz de ardere cauznd apariia apei reziduale i a deeurilor solide.

Parametru Randamentul Nivel al emisiei Observaii [%] [mg/l] TOC >991 VOC 922 302 Alimentare 375mg/l, incinerare catalitic 1 [cww/tm/82] 2 [cww/tm/96] Nivelurile de emisie ce pot fi atinse i ratele de performan cuprinse n tabel sunt legate de fluxul de ap rezidual care este tratat prin incinerare. Emisiile eliberate n aer i deversrile n apa rezidual provenite de la gazele arse n curare sunt reglementate de Directiva pentru Incinerarea Deeurilor 2000/76/EC [cww/tm/155], prezentat n Anexa II, IV i V. Informaie ulterioar poate fi gsit n BREF-ul elaborat n privina incinerrii reziduurilor.
Efecte inter-media
Incinerarea apei reziduale are ca rezultat gaz rezidual (gazul evacuat din combustie poate conine HCl, SOx, NOx, etc.), gaz care, n funcie de coninutul su, poate avea nevoie de tratare ulterioar care rezult n ap rezidual i deeu solid adiionale. Cnd procesul nu funcioneaz autotermic, este nevoie de combustibil de ajutorare a arderii. Pe de alt parte, atunci cnd cldura rezidual nu poate fi recuperat sau reutilizat, cantiti de cldur se eliberreaz n mediu. Consumabile ar fi: Cantitate Combustibil pentru ajutarea arderii (coninut TOC sczut) 4,5Kg/m3 ap rerzidual 12,5Kg/Kg VOC1 3 b Energie [kWh/m ] 0.091 a combustibil uor, coninut organic 375mg/l, incinerare catalitic b energie electric pentru pompe, arztoare, etc. 1 [cww/tm/96]
Consumabile
Monitorizare
De-a lungul ntregului proces, monitorizarea este necesar pentru parametrii de operare, cum ar fi: coninutul de oxigen, temperatura, coninutul de oxizi de sulf, de oxizi de azot, halide hidrogenate, praf pentru a fi asigurat o funcionare fr cusur.
Situaia economic
Tipul de cost Costuri de capital Costuri ale funcionrii
1
Costuri
Observaii
FIM 2.4/m3 FIM 6.6/kg VOC1 3 8m /h, concentraie VOC 375mg/l, incinerare catalitic
[cww/tm/96]
136
Capitolul 3
3.3.4.3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica Linia principal de producie n industria chimic este producerea i manevrarea substanelor organice. Astfel c o partea important din apa rezidual din industria chimic este ncrcat cu contaminani organici care sunt mai mult sau mai puin biodegradabili sau potrivii pentru a fi supuse tehnicilor de tratare biologic. Substanele care pot deregla degradarea biologic trebuie s fie ndeprtate din timp (vezi Seciunea 3.3.4.2). Tratarea biologic nseamn degradarea substanelor organice dizolvate cu ajutorul microorganismelor bacterii folosite drept ageni de moxidare. Azot organic i fosforul se transform n amoniac i respectiv n fosfat. Biodegradabilitatea fluxului de ap rezidual poate fi, n mod empiric, estimat cu ajutorul raportului BOD/COD (naintea nceperii tratrii): BOD/COD <0,2 ap rezidual relativ nedegradbil BOD/COD 0,2-0,4 degradabil moderat BOD/COD >0,4 degradabil
Exist trei tipuri de procese metabolice: Procese aerobe, folosind oxigen dizolvat Procese anoxice, folosind reducerea biologic a donorilor de oxigen Procese anaerobe, fr furnizare de oxigen
Proprietile principale ale acestor procese metabolice legate de tratarea apei reziduale sunt prezentate n Tabelul 3.8 [cww/tm/1321].
Parameteru Oxigenul dizolvat [mg/l] Consum de energie Producere de lam Sensibilitate la substane toxice Eficiena ndeprtrii COD-urilor Eficiena ndeprtrii azotului Anaerobic 0 Sczut Sczut Ridicat <85%a 0 Anoxic 0 Sczut Ridicat Sczut Variabil, depinznd de denitrificare 45-90% (este necesar nitrificarea n prima etap) Da Nu Aerobic >0 Ridicat Ridicat Sczut >85% 0
Potrivit pentru pretratare Da Da Potrivit pentru tratare n ultima Nu Da etap a valoare normal, poate fi destul de mare pentru aplicaiile speciale (vezi seciunea 3.3.4.3.1, nivele ale emisiilor ce pot fi atinse / randamente)
Tabelul 3.8: Parametrii specifici ai procesului care sunt asociai n mod normal cu biologia aerob, anaerob i anoxic
O comparatie a balantei de carbon a proceselor aerobe si anaerobe este ilustrata in Figura 3.26 [cww/tm/132].
137
Capitolul 3
Carbon in Efluent brut in carbon organic 100%
Carbon in namol
Efluent brut in carbon org
Carbon org. Rezidual Carbon org. Rezidual in namol in exces

in efluentul tratat
Figura 3.267: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si anaerobica (B)
Un avantaj al tratarii biologice de apa reziduala independent de tipul procesului metabolic este adaptabilitatea mai mult sau mai putin rapida a microorganismelor la o varietate larga de medii nutritive. Tehnicile de tratare biologice uzuale in industria chimica apar in urmatoarele sectiuni. 3.3.4.3.1 Descrierea Tratamentul anaerob al apei reziduale transforma continutul organic al apei reziduale, cu ajutorul microorganismelor si fara input de aer, intr-o varietate de produse precum metanul, dioxidul de carbon, sulfura etc. Biogasul consta in 70% metan, 30% dioxid de carbon si alte gaze precum hidrogenul si hidrogenul sulfurat [cww/tm/128]. Procesul are loc in reactorul rezervor etans la aer, microorganismele sunt retinute in rezervor ca biomasa (namol). Exista mai multe tipuri de reactoare disponibile. Cele mai uzuale sunt: Reactorul anaer de contact (ACR) reactorul cu stratde namol anaerob cu flux ascendent(UASB) reactorul cu pat fix reactor cu pat extins. Tratarea anaeroba
In procesul de contact anaerob (ACP) apa uzata este amestecata cu namolul de reciclare si amestecate intr-un reactor etans, amestecul de namol/apa uzata sunt separate extern (sedimentare, Sectiunea 3.3.4.1.2, sau flotatia in vid 3.3.4.1.3) iar partea plutitoare (supernatant) este devarsata catre un tratament ulterior. Namolul anaerob este reciclat in reactor. [cww/tm/4]. O imagine schematica este data in Figura 3.28.
138
Capitolul 3
gas
feed alimentare
Sludge Depunerea settling namolului
Figura 3.28: Procesul de contact anaerob
In procesul UASB , apa uzata este introdusa pe la baza reactorului, de unde curge ascendant printr-un strat de namol format din granule sau particule formate biologic. Gazele produse determina amestecul cantitatii de apa uzata. Apa uzata trece intr-o camera de sedimentare unde continutul solid este separat; gazele sunt colectate in domuri in varful reactorului cww/tm/4]. Principiul este ilustrat in Figura 3.29 [cww/tm/132].
Decantor
Strat namol Pat namol
Figura 3.29: Reprezentarea schematica a procesului UASB a) intrare namol lichid b) filtru de gaz c) namolul sedimentat se intoarce spre intrare
In procesul cu pat fix sau anaerob, apa uzata curge ascendant sau descendent (in functie de continutul de solide din influent) printr-o coloana cu tipuri variate de substante solide pe care microorganismele anaerobe cresc si sunt retinute. [cww/tm/4]. In procesul cu pat extins, apa uzata este pompata ascendant prin stratul unui mediu adecvat (nisip, carbune, polietena, etc.) pe care s-a dezvoltat un strat biologic in forma de biofilm. Efluentul este reciclat pentru a dilua fluxul de apa uzata si pentru a furniza un flux adecvat pentru a mentine stratul-pat intr-o conditie extinsa [cww/tm/4]. Excesul de biomasa este indepartat de la suprafata si tratat dupa bioreactor. Acolo nu mai este necesara o recirculare de namol, purtatorul biofilmului asigurand o concentratie ridicata a biomasei in interiorul reactorului. Avantajul acestei versiuni de tratament anaerob este spatiul
139
Capitolul 3
necesar redus avand aceeasi performanta. Sistemul este mai rezistent la momente de solicitare maxima, care altfel ar cauza deversari toxice. Pentru cresterea eficientei tratamentului anaerob a fost introdusa o varianta in doua etape asa cum este aratat mai jos in Figura 3.30.
Acizi grasi Fatty acids Zahar Sugar Amino acizi Amino acids
Alcool Acid lactic Alcohols Acizi grasi de Lactic acid marime redusa Small fatty acids
CH4, CO2
Iesire
Outlet
pH 4 - 7 Acidogenic Bacterie bacteria acidogenica
pH 6.5 - 7 Acetogenic, methanogenic Bacterie acetogenica, bacteria metanogenica
Figura 3.30: Prezentarea schematica a procesului de tratare anaerob in doua etape
Aplicatie Tratamentul anaerob de apa uzata este utilizat in mod esential doar la pre-tratarea apei uzate, caracterizata de o incarcare organica ridicata (>2 g/l) si cu o cantitate mai mult sau mai putin constanta [cww/tm/132]. Este aplicabil cel mai mult in sectoarele cu efluenti consistenti de BOD ridicate. Tratamentul anaerob al apei uzate industriale a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani ca un rezultat al consturilor mari ale energiei si problemelor cu depozitoarea excesului de namol format in procesele de tratare aeroba. Eforturile se fac acum in indepartarea contaminantilor organici pe cat posibil fara surse externe de energie, profitand de biogazul produs, unde este realizat un nivel dorit de puritate cu o etapa secundara de sedimentare aeroba biologica [cww/tm/132]. Limitele de aplicare si restrictiile sunt:
Limite / restrictii 2040 C 6.57.5, pH >8 opriori pentru procesul de formare a metanului Prevenirea substantelor toxice , deorece procesul este sensibil
Temperatura pH Substantele toxice
Avantaje Consumul redus de energie, comparat cu procesul aerob. Producerea gazului energic, probabil utilizabil sub forma de combustibil de calitate inferioara pentru utilizare locala. Cantitatea comparativ redusa (fata de procesul aerob) de namol de decantare (o zecime din Dezavantaje Sensibilitatea ridicata a substantelor toxice, c ear putea conduce la evacuarea crescuta a namolului active, atunci cand apar substante toxice. Producerea posibila a gazelor reziduale inflamabile, toxice sau mirositoare. O pornire foarte inceata. Waste Water and Waste Gas Treatment
140
Capitolul 3 procesul aerob) (vezi Figura 3.26). In prezenta sulfatului sau compusilor de sulf organic, compusii de metale grele se transforma in sulfati si precipita. Nu se formeaza aerosoli si substantele volatile nu stripeaza (comparat cu procesul aerob). Rata de performanta nu este suficienta pentru etapa finala a tratamentului (indepartarea COD normal <85 %), astfel fiind necesara tratarea in continuare.
Niveluri de emisie realizabile / Rate de performanta

Proces ACP 1 UASB 1 Pat fix 1 Pat extins 1
1
Input COD [g/l] 1.55 515 1020 5-10
Timp de detentie [h] 210 412 2448 5-10
Incarcare organica [kg/(m3 d)] 0.482.40 4.0012.0 0.964.81 4.819.62
Indepartarea COD [%] 7590 7585 7585 8085
[cww/tm/4]
Rata de performanta a indepartarii COD depinde foarte mult de biodegradabilitatea substantelor organice responsabile de continutul COD . Astfel cerintele principale pentru tratamentul anaerob si pentru tratamentul biologic este de a evita introducerea fluxurilor de apa reziduale nedegradabile cat de mult posibil. In combinatie cu tratamentul aerob ulterior, randamentele de performanta sunt:
Parametru BOD COD Randament [%] 9999.8 9597
Efecte inter-media Procese anaerobe normale se desfasoara in etape de incarcare ridicata biologic ace necesita un tratament ulterior biologic (aerob) suplimentar. Avantajul unui pre-tratament anaerob este cantitatea redusa de namol activ produs in timpul procesului, aprox. 10% in comparatie cu procesul aerob de namol active. In acest mod partea principala a cantitatii organice degradabile (75-85 %) este indepartata cu o zecime din formarea normala (de ex. aeroba) a namolului in exces, adica comparata cu tehnicile aerobe doar 10% din deseuri necesita sa fie depozitate permanent. Procesul de degradare anaerob are ca rezultat un amestec de metan si dioxid de carbon intr-un raport de 1-3 : 1, astfel producandu-se un gaz combustibil cu un continut de energie ridicat utilizat in mod normal pentru inlocuirea combustibilului sau pentru alte instalatii energetice. Comparativ cu procesele aerobe consumul energetic este considerat mai putin, deoarece nu exista necesar de energie pentru alimentarea cu oxigen sau aer pentru reactor, insa doar pentru o activare eficienta. In ansamblu , acesta contribuie la reducerea dioxidului de carbon. Aparitia gazelor combustibile si formarea de metaboliti precum o retea redusa de acid carboxilic face inevitabil utilizarea uneui echipament inchis pentru a prefeni fluxul de miros. Reducerea mirosului reprezinta un tratament esential ulterior procesului principal. Consumabilele sunt:
Consumabile Auxiliare (pentru sedimentare, flotatie, etc.) Energie [kWh/m3] Cantitate
141
Capitolul 3
Monitorizarea Monitorizarea tratamentului biologic al apei uzate este ilustrata in anexa 7.3. Situatia economica
Tipuri de costuri Costuri de investitie Costuri BEF 120 milioane
1
NLG 3.5 milioane 2 BEF 40/m3 1
Costuri de operare
NLG 0.3/m [NLG 20000/yr] NLG 210000/yr 2
3 2
Beneficii (biogas)
1 2
NLG 1.5 milioane/yr 2
Observatii 3 UASB reactor, 25 m /h, brut COD 30 g/l 3 206 m /d, incarcare COD brut 7300 kg/d or 35 g/l 3 UASB reactor, 25 m /h, brut COD 30 g/l 206 m3/d, brut COD incarcare 7300 kg/d or 35 g/l 3 206 m /d, brut COD incarcare 7300 kg/d or 35 g/l Comparat cu incinerarea excesului de namol
Reducerea efectiva a contaminantilor organici apare o data cu producerea de biogas utilizabil ca si combustibil si o reducere considerabila de exces de namol active. Plecand de la idea ca biogazul poate fi utilizat, aspectele ecologice si economice devin mutual interdependente, de ex. o situatie de castig-castig pe o perioada lunga de timp, cand tratamentul anaerobic / tratamentul final aerob cu incarcare redusa este comparat cu tratamentul aerob final cu incarcare ridicata si costuri aferente (incinerarea namolului sau depozitarea permanenta). 3.3.4.3.2 Descrierea Indepartarea biologica a metalelor grele si a compusilor de sulf reprezinta o aplicatie speciala a tratamentului anaerob. Acesta consta din trei etape de proces: Reactia biologica a sulfatului si a altor compusi de sulf oxidati in sulfuri prin intermediul bacteriei de reducere a sulfatului Reactia secundara a ionilor de metale grele cu sulfati si precipitarea sulfatilor de metale grele O a doua reactie biologica pentru indepartarea excesului de sulfat si transformarea in sulf Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele
Procesul profita de solubilitatea cu mult mai redusa a sulfatilor fata de hidroxizii lor. Un exemplu de instalatie de tratare este dat in Figura 3.31.
142
Capitolul 3
Bio-gas Transfer handling bio-gaz
Ventilation Ventilatia air handling aerului
Flocculant SF
FFR TPS UASB reactor Influent
Aer Air Etanol+Ag Ethanol enti + nutritivi Nutrients Sulfura de Zinc sulphide zinc Sulf Sulphur
Effluent
Subst. solide Solids to catre instalatia de zinc plant
zinc
UASB: Sludge Blanket UASB: Up-flow Strat de Anaerobic namol superior anaerob FFR: Fixed-Film Reactor FFR: Reactor cu film fix TPS: Tilted-Plate Settler TPS: Decantor cu placi SF: Filtru deFilter nisip SF: Sand
Figura 3.31: Diagrama de proces a instalatiei de reducere biologica a metalului si sulfatului
Componentii principali: reactorul UASB, unde reducerea biologica a sulfatului se termina in sulfura sistemul de manipulare a biogazului pentru a utiliza sau controla gazul rezidual rezultat din UASB reactorul cu film fix, unde sulfura este transformata aerob in sulf, bacteria atasandu-se de un material purtator sedimentatorul cu placi pentru a separa sulful ultima instalatie de spalare, de ex. filtrul de nisip epurat continuu.
Procesul biologic necesita donori de electroni, determinati in mod normal de continutul de COD in apa uzata. Daca continutul de COD nu este suficient, electronii donori trebuie sa fie adaugati. Posibilii electroni donori sunt de ex.: hidrogen amidon etanol acid formic esteri de acetate sau saruri esteri propioni sau saruri lactate.
In afara acestor substante chimice, reziduurile poti fi utilizate ca donori de electroni, precum: praful de lemn melasa.
143
Capitolul 3
Daca influentul necesita neutralizare, o parte din apa uzata de dupa sedimentatorul cu placi sau filtru cu nisip poate fi recirculat deoarece conversia din sulfura in sulf creste alcalinitatea. Operarea biogazului de catre reactorul UASB si din ventilatia aerului din reactorul fix al filmului permite o operatie fara miros. Aplicatia Operatia de tratare biologica este aplicata pentru toate fluxurile de apa reziduala ce contine o cantitate considerabila de sulfat. In timp ce indepartarea sulfatului este posibila fara prezenta compusilor de metale grele, reducerea metalelor grele necesita suficient sulfat pentru a livra cantitatea necesara de sulfura pentru reactia de precipitare. Prezenta continutului sufficient de COD favorizeaza randamentul. O posibila aplicare este de ex. apa uzata din productia de fibre vascoase, unde zincul si sulfurile sunt principalii poluanti. Limitele aplicarii si restrictiile sunt:
Limitele / restrictiile 6 h pentru reactorul UASB 1 1 : 1, daca continutul de COD este prea redus, trebuie adaugat electronul dono Doza de floculant trebuie sa fie optimal reglata la sedimentator pentru a realiza o operatie stabila
Timpul de stationare COD/rata de sulfat Dozarea de floculant in sedimentatorul cu placi (indepartarea sulfului)
1
[cww/tm/101]
Avantaje Tratarea sulfatului fara adaugarea chimicaleleor de precipitare. Este posibila indepartarea simultana a metalelor grele si a sulfatului. Metalele grele sunt separate din apa uzata in forma de sulfura putand fi reutilizat. Sulfurile de metal au o solubilitate mai mica decat hidroxizii respectivi, astfel ca se pot indeplini conditiile pentru efluent. La finalul retelei exista sulful ce poate fi utilizat ca material initial in productii (de ex. productia de acid sulphuric) sau pentru recuperare. COD si nitratul pot fi de asemenea indepartati Procesul stabil, precum fluctuatiile si disturbarile din debitul de apa uzata influenteaza cu greu eficienta. Dezavantaje Continutul COD deseori additional este necesar ca electron donor, fapt ce mareste costurile operationale. Sulfurile de metal amestecate cu namolul biologic in reactorul UASB. Indepartarea metalelor grele fara sulfat nu este posibila.
Niveluri realizabile de emisie / Randamente

Parametru Zinc Cadmiu Sulfat
1
Randament [%] 99.8 94

2 1
Nivel de emisie [mg/l] 0.05-0.15 <0.01 75 influent 100 mg/l influent 1 mg/l
Observatii
>99 1
influent 1170 mg/l, prezenta metalelor grele
[cww/tm/102] 2 [cww/tm/101]
144
Capitolul 3
Efecte inter-media Reziduurile proceselului de tratare sunt: Sulfurile de metale grele, daca metalele grele sunt prezente in debitul de apa reziduala, apestecata cu excesul de namol din reactorul UASB Sulfura, probabil amesteca cu particulele solide, din sedimentatorul cu placi.
Sulfurile pot in functie de tipul de material sa fie reutilizate pentru a recupera metalul. Fractiunea de sulf atunci cand se recupereaza separate, este produsa in forma de crusta de sulf, ce contine 60% parte solida cu o puritate de pana la 95%. Poate fi utilizata la productia de acid sulfuric in instalatiile pentru acid sulfuric cu instalatii de ardere a acizilor reziduali sau a namolurilor. Datorita biogazului si a aerului ventilat necesar din motive de siguranta, procesul opereaza fara emisii de mirosuri. Din punct de vedere al zgomotului, sursele obisnuite sunt pompele si supapele inchise. Consumabilele:
Consumabile Agenti de neutralizare Electron donor Floculant Energie [kWh/m3] Cantitate
Monitorizarea Alcalinitatea corecta si raportul optim COD /sulfat (minimum 1:1) influenteaza eficienta procesului de tratare, astfel ca monitorizarea influentului apei uzate pentru pH si continutul COD reprezinta un aspect important. De asemenea este essential ca influentul sa nu contina substante ce pot distruge bacteria de sulf activ sau sa infraneze cresterea lor. Astfel ca influentul trebuie sa fie protejat de astfel de substante. Efluentul este monitorizat pentru poluantii tratati, precum metalele grele, sulfatul, COD etc. Situatia economica
Tipul de costuri Costurile de investitie Costurile operationale Costurile Observatiile
Tratamentul aerob
Tratamentul aerob reprezinta oxidarea biologica a substantelor organice dizolvate cu oxigen ce utilizeaza metabolismul microorganismelor. In prezenta oxigenului dizolvat injectat ca aer sau oxigen pur compusii organici sunt transformati (mineralizati) in dioxid de carbon, apa sau alti metaboliti si biomasa, namolul active. Continutul apei uzate toxice poate inhiba procesul biologic. Cateva astfel de substante toxice sunt aratate in tabelul 3.9 [cww/tm/132].
145
Capitolul 3
Substanta Cadmiu (Cd2+ ) 2Bicromat (CrO4 ) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Zinc (Zn2+) Clor (Cl2) Cianura (CN-) Uleiuri minerale Fenoli Hidrogen sulfurat/sulfuros
Concentratia inhibatoarea [mg/l] 25 310 15 210 520 0.21 0.32 >25 2001000 530
Tabelul 3.9: Praguri de concentratie pentru substantele representative toxice pentru namolul activ
Toxicitatea potentiala a unei substante in cadrul unei WWTP biologice nu este constanta predeterminat ci o functie a conditiilor de expunere si a organismului prezent. Termenul de toxicitate se refera la o interactiune intre substanta si organism. Prinr-o alimentare continua a concentratiilor scazute ale substantelor toxice, efectul inhibitor se diminueaza datorita adaptarii, ducand la marirea microorganismului cu rezistenta marita si un potential de degradare marit [cww/tm/132]. Tehnicile uzuale aerobe biologice sunt: Procesul complet cu amestec de namol activ Proces cu biorector cu membrana Proces de filtrare cu stropire si percolare Proces cu pat extins Proces cu biofiltru cu pat fix.
Astazi procesul complet cu mix de namol activ este o metoda utilizata deseori in cadrul industriei chimice si ca majoritatea tehnicilor de tratare pentru apa reziduala biodegradabila. Micro-organismele sunt mentinute ca suspensie in apa uzata iar intregul amestec este aerat mechanic. Amestecul de namol active este trimis catre o instalatie de separare de la care namolul este reciclat catre rezervorul de aerare. Separarea instalatiei poate fi: sedimentarea sau rezervorul de saturare instalatia de flotare a aerului membrane MF sau UF (bioreactorul cu membrana, vezi paragraful de mai jos).
Intregul proces de amestec este realizat in mai multe variante, in functie de cantitatea de apa reziduala, disponibilitatea spatiului, cerintele pentru emisia atmosferica etc. Exemplele de variante sunt: agentul oxidant: aer sau oxigen pur, ultimul avand avantajul efectelor mai putine de stripare si a mirosurilor mai putine, deoarece mai putin gaz este pulverizat in apa reziduala si de o reactie mai rapida si mai efectiva din punct de vedere biologic camera de aerare: o biologie a unui rezervor mai putin plat sau o biologie a unui turn, ultimul luand in considerare randamentul sporit in degradare datorita bulelor de aer mici ce urca intr-o coloana inalta de apa uzata si astfel crescand considerabil cantitatea de apa uzata/ aer, Figura 3. [cww/tm/132] etapa de decantare: sedimentarea sau filtrarea cu membrana (bioreactorul cu membrane, vezi mai jos) ultima necesitand mai putin spatiu, prima suportand probabil o etapa de flotatie
146
Capitolul 3
Evacuare gaz
Efluent
Post-limpezire Activare Namol in exces Namol reciclat Aer Apa uzata
Figura 3.32: Exemple de biologie a turnului
Procesul cu biorector si membrana, ca o combinatie a tratamentului cu namol activ biologic si separare cu membrane, reprezinta un proces de tratare biologic utilizat pentru apa uzata industriala si urbana. Diferitele variatii ale acestui proces: ciclul extern de recirculare intre rezervorul de namol active si modulul de membrane imersia modului membrana in rezervorul cu namol activ aerat, unde efluentul este filtrat printr-o membrana fibroasa gaurita, biomasa ramanand in rezervor; aceasta varianta consuma mai putina energie si se utilizeaza in instalatii mai compacte.
Aceste variante impreuna cu procesul de namol activ conventional sunt aratate in Figura 3.. Ancrasarea, ca problema majora pentru membrane, este diminuata de: aerare spalarea in contra-curent a membranei,
cu conditii specifice adaptate pentru fiecare instalatie de tratare. Ca bariera fizica, membranele permit ca biomasa sa fie retinuta in rezervor, rezultand: concentratii ridicate de namol (TSS 10-20 g/l) un namol cu o vechime mare (sau timp de stationare, MCRT).
Un bioreactor cu membrana reprezinta o facilitate compacta (pana la de 5 ori mai compact decat o instalatie conventionala cu namol activ, modulul membranei inlocuind rezervorul de decantare) aceasta producand exces de namol semnificant mai putin. Pe de cealalta parte, consumul de energie poate fi semnificant mai mare decat la procesele conventionale cu namol activ, datorita pomparii. In procesul de filtrare prin picurare sau percolare microorganismele sunt atasate de un mediu foarte permeabil prin care apa uzata va picura sau percola. Mediul de filtrare in mod normal consta dintr-o roca sau diferite tipuri de plastic. O imagine schematica este data in Figura 3. [cww/tm/132]. Lichidul este colectat intr-un sistem de drenaj subteran si trimis catre un rezervor de sedimentare iar o parte din lichid este reciclat pentru a dilua rezistenta apei uzate. Procesul cu pat extins functioneaza ca tratare anaeroba (vezi Sectiunea 3.3.4.3.1) cu distinctia ca aerul sau oxigenul este introdus iar bacteria aeroba in loc de anaeroba este fixate in biofilm.
147
Capitolul 3
Avantajul acestei versiuni a tratamentului aerob este de a reduce necesarul de spatiu cu aceeasi performanta.
Conventional activated sludge Namol activ conventional

Apa uzata Waste water Rezervor Aeration de aerare tank Namol reciclat Recycled sludge
Clarifier Decantor Effluent
Namol insludge exces Excess
Bioreactor cu membrana: extern Membrane bioreactor: ciclu external loop

Namol reciclat Recycled sludge Apa uzata Waste water
Effluent Aeration de Rezervor tank aerare MF or UF modules Module MF sau UF
Bioreactor cu membrana: membrana de imersie Membrane bioreactor: immersed membranes

Apa uzata Waste water
Effluent
Exces de namol Excess Sludge

Figura 3.33: Variante de bioreactor cu membrana, comparat cu procesul de namol active conventional Suprafata de crestere
Biofilm
Filme apoase
Aer
Namol in exces
Figura 3.34: Imaginea schematica a filtrului picurator Q: Apa uzata QR: Apa reciclata
148
Capitolul 3
In procesul cu biofiltru cu pat fix biofilmul este mentinut la suprafata purtatorului. Debitelul de apa uzata este tratat cand trece prin acest biofilm; substantele solide suspendate sunt retinute in filtru, din care sunt spalate in contra-curent cu regularitate. Aceasta tehnologie a fost dezvoltata ca alternativa compacta (cu o randament ridicat pe volum si cu renuntarea la decantorul secund) si fara miros la procesul conventional cu namol activ (vezi Figura 3.).
Proces conventional cu namol activ Conventional activated sludge process
Apa uzata Apa uzata tratata
Waste water
Primary Decantare settling primara
Proces cu namol Activated sludge activ process
Clarification
Limpezire
Treated waste water
Proces cu biofiltru Biofilter process
Waste water
Apa uzata
Primary Decantare primara settling
Biofiltru Biofilter
Treated waste water
Apa uzata tratata
Figura 3.35: Procesul cu biofiltru in comparatie cu procesul conventional cu namol activ
Cele mai scufundate biofiltre se bazeaza pe un singur mediu de filtrare. Fluxul de apa dintr-un filtru este un flux ascendent sau descendent cu mediu de scufundare sau plutire. Biofiltrele pot avea o structura mono sau cu multe straturi. Daca biofiltrele cu mai multe straturi sunt alimentate cu apa bruta fara decantare primara, filtrele cu un singur strat sunt utilizate de obicei dupa un tratament primar pentru a indeparta substantele solide suspendate. Frecventa spalarilor in contra-curent depinde de caracteristicile efluentului. O frecventa normala inseamna o spalare pe zi cu o cantitate mare de apa, insa aceasta trebuie adaptata la fiecare caz. Spalarea in contra-curent functioneaza in diferite etape: doar cu apa doar cu aer apa si aer.
O varietate a materialului purtator este cocsul lignit datorita abilitatii lui de a adsorbi in porii sai contaminantii organici, oxigenul si materialul bacterial, care mareste timpul de reactie mult peste timpul de stationare. Astfel, COD rezistent este mul mai redus decat in procesul complet cu amestec de namol active, ca rezultat al combinatiei dintre biodegradabilitatea sporita si adsorptia materialului purtator. Cocsul lignit acopera suprafata rezervorului si serveste ca un filtru de aer uzat, fapt ce reduce considerabil emisiile de miros. Aplicatia Tratamentul aerob al apei uzate reprezinta in general etapa finala biologica. Acesta ofera avantajul unui grad inalt de inmultire al namolului care nu numai ca permite manipularea mai multor componente de apa uzata toxica insa ofera si un grad eficient de indepartare COD ce este superior de obicei tratamentului anaerob.
149
Capitolul 3
In general procesul complet cu amestec de namol este aplicabil tuturor fluxurilor de apa uzata biodegradabila, fiind o pre-tratare a incarcarilor mari ale fluxurilor secundare sau o parte centrala a WWTP. Bioreactorul cu membrana este utilizat in tratarea apei uzate municipale si industriale, ultima avandu-si originea din industria chimica, industria de fabricare a alimentelor sau din industria de celuloza si hartie, precum si depozitarea permanenta a lesiilor. Se potriveste in principal: efluentilor cu incarcare rididicata de COD si/sau amoniu reciclarea apei uzate reglementari stringente ale deversarii apele receptoare sensibile namolul greu de sedimentat innoirea instalatiilor existente instalatiile compacte problemele neplacute (de ex. mirosul) desinfectia apei.
Cand se utiliezaza filterul de picurare in industria chimica, acestea functioneaza ca parte a WWTP centrala pentru a reduce contaminantii cei mai usor de degradat si de a imbunatati calitatea namolului intr-o etapa de aerare secundara. Biofiltrele sunt utilizate pentru a trata apa uzata comunala si o parte din cea industriala (de ex. efluentul foarte incarcat cu COD din industria celulozei si hartiei), insa si pentru a retehnologiza o instalatie existenta de namol active (acesta fiind si cazul reactorilor cu pat extins). Avantajul biofilmului fix pe material purtator consta in vulnerabilitatea redusa fata de cantitatea mare de sare si in conditiile mai bune pentru bacteriile cu o crestere inceata datorita mentinerii de durata in sistem. Biofiltrele sunt de asemenea utilizate ca o pre-tratare directa sau etapa finala de spalare catre un proces cu namol activ. Biofiltrele pot fi incarcate de 2 - 3 ori mai mult decat o instalatie de namol activ puternic solicitata si pot inca reduce 90% din COD [cww/tm/164]. O comparatie a incarcarilor tratate de diferite biosisteme este aratata in Tabelul 3.10 [cww/tm/164]. Biofiltrarea atinge aceeasi performanta ca nitrificarea / denitrificarea, insa cu o solicitare mai mare.
COD [kg/(m3/d)] Namol activ Namol active cu aerare imbogatita Biofiltru Filtru de picurare (cu suport plastic) Bioreactorul cu membrana c
a b c
BOD [kg/(m3/d)]
0.35-3 a 2-5 b
NH4-N [kg/(m3/d)]
0.04-0.1
NO3-N [kg/(m3/d)]
0.24-0.72
0.4-6
3-25
1.3-10 a 1-5 b
0.4-1.5
0.7-6
2-3 d 1
0.9 e 1
BOD5 BOD7 1 concentratia de namol 11-25 g/l d 3 varfuri intre 1.6 si 8.5 kg COD/(m /d) e din lichid din tratament termic 1 [cww/tm/163]
Tabelul 3.10: Comparatia cantitatilor volumetrice tratate de o variatie a proceselor aerobe
150
Capitolul 3
Limite de aplicatii si restrictii:

Limitele / restrictiile BOD:N:P ar trebui sa fie 100:5:1; Rapoartele critice ce nu ar trebui sa fie depasite pentru a asigura o operatie adecvata sunt BOD:N 32:1 si BOD:P 150:1 Concentratiile ridicate de substanta (chiar si ale substantelor non-toxice) trebuie sa fie evitate vezi Tabelul Temperaturile apei uzate >35 C pot fi critice pentru micro-organisme Cantitatile mari de sare (>30 g/l) pot deranja procesul biologic prin prejudicierea microorganismelor; tehnicile cu film fix sunt mai putin vulnerabile
Nutrienti
Concentratia Inhibitori Temperatura Cantitatea de sare
Avantaje Tratamentul cu costuri effective ale contaminantilor organici. Impactul de mediu mai redus decat cu alte procese de tratare. Cantitatile mari de deseuri pot fi tratate. Eficienta energetica relativ mare in comparatie cu sistemele non-biologice de tratare. Energia este produsa in cea mai mare parte de metode durabile (metabolisul microorganismelor cu aer si apa). Degradarea consta in principal in compusi nedaunatori. Dezavantaje Consum ridicat de energie pentru a furniza oxigen in apa. Productia unei cantitati considerabile de namol de decantare (cu exceptia bioreactorului cu membrana sau a biofiltrelor cu pat fix). Procesul de aerare cauzeaza efecte de stripare pentru compusii volatili ce rezulta din eliberarile volatile, acestea fiind deseori cauza mirosurilor si aerosolilor. Procese cu amestec complet pot cauza marirea volumului, fapt c educe la evacuarea in exces a precipitatilor floconosi activi. Procesele biologice pot fi inhibati de contaminanti. Cu bioreactorii cu membrana: murdarirea membranelor poate fi o problema. Variatia puternica de presiune, echivalenta cu cresterea consumului de energie electrica.
Niveluri realizabile de emisie / Randamente Principalul parametru de verificare a performantei sau eficientei tratamentului biologic este BOD, degradarea COD depinzand de gradul pre-tratamentului precedent si continutul contaminantilor greu degradabili. Deoarece COD rezistenti (sau concentratiile de contaminant ice actioneaza ca niste COD rezistenti) nu se potrivesc pentru tratamentul biologic, si astfel ar trebui lasati in afara pe cat posibil din WWTP biologic, este necesar sa se listeze nivelurile realizabile de COD.
151
Capitolul 3
Randamente [%] Parametru Namol active complet amestecat Bioreactor cu membrane

99 5 99 5 9799.5 1 7696 c 1 >99 e 4 97 5 >90-96 5 4090 a 2 8595
2
Filtru picurator
Strat expandat
Filtru cu strat fix
TSS Turbiditate BOD COD (TOC) Index fenol AOX N total anorganic NH4-N
a b
>98
90 b 1
2668 d 3 7598 3 5598 3
82
450 3
96-98 5
doua etapa 3 bioreactoare in serie, adsorptie GAC suplimentara rezulta din reduceerea TOC de 98 %, reducerea de COD de 99 % c 96 % cu oxigen pur d degradarea COD rezistent, instalatia opereaza ca amestec pentru spalare inainte de WWTP pentru namol activ e 3 input de fenol 30 mg/l, 2200 m /d apa uzata 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/4] 3 [cww/tm/151] 4 [cww/tm/96] 5 [cww/tm/163]
Efecte inter-media Principalele aspecte de mediu a tratametnului biologic aerob sunt: Introducerea oxigenului in sistem si efectele sale Aparitia namolului active ca rezultat al procesului biologic.
Oxigenul este introdus prin aerare, fapt ce solicita energie multa si striparea continutului de apa uzata volatile continuta in atmosfera, provocand mirosul. Acest impact poate fi controlat prin mai multe feluri: Inlocuirea aerului cu oxigen pur sau aer imbogatit cu oxigen, injectarea de gaz redus la aprox. 20% din injectarea necesara de aer iar la aceasta reducere, efectul de stripare precum si necesarul energetic; avantajul acestei variante de process necesita oricum sa fie evaluate cu grija in comparative cu impacturile productiei de oxigen, de ex. consumul energetic, aspectele de siguranta, dificultatile de inlaturare a CO2, etc. Acoperirea rezervoarelor de aerare si trimiterea aerului uzat captat la un sistem de reducere aflat in aval (precum un adsorber GAC, incinerator, biofiltru sau scruber umed) Utilizarea tehnicilor de tratare biologica pentru materialul suport (biofiltru cu pat fix), fie cu echipamentul acoperit sau materialul purtator (cocs de lignit), serveste ca adsorbent.
Tratamentul biologic aerob produce o cantitate relativ mare de exces de namol activ, ce necesita sa fie depozitat permanent. Tratarea speciala a namolului activ implica tehnicile de tratare a apei uzate biologice aerobe, atat in afara cat si pe amplasament, aspect detaliat in Sectiunea 3.4.
152
Capitolul 3
Consumabilele sunt
Consumabile
Oxigen (aer sau gay pur) Chimicale de neutralizare Floculanti Agenti nutritivi Purtator Energie 3 [kWh/m ]
a b
Namol active complet amestecat
Bioreactor cu membrana
Filtru picurator
Pat extins
Biofiltru cu pat fix
300-550 kg/tone a 1 COD 23-42 kg/tone b 1 COD 9.5 c 1 2 0.1 kWh per p.e.
floculant: ferosulfate acid o-fosforic c inclusive incinerarea namolului 1 [cww/tm/96] 2 [cww/tm/128]
Monitorizarea Monitorizarea unei instalatii de tratare a apei uzate biologice ilustrata in Anexa 7.3 Situatia economica
Costuri Namolul active complet amestecat
Costuri de investitie Costuri operationale
a 1 3
Bioreactor cu membrana
Filtru picurator
Pat extins
Biofiltru cu pat fix
FIM 15-20 milioane a

1
aprox 2 % din 2 costurile de capital FIM 0.60/m3 a 1
DEM 0.2/m3 3
aprox. 90 m /h, COD 500-900 mg/l [cww/tm/96] 2 [cww/tm/128] 3 [cww/tm/151]
Costuri de investitie si operationale sunt foarte dependente de incarcarea hidraulica si contaminanta, instalatiile necesare implementat precum API, neutralizarea, echipamentul de separare a namolului etc. Astfel informatiile asupra costurilor la acest nivel pot oferi doar informatii generale si necesita o detaliere din punctual de vedere al echipamentului si solicitarii instalatiei. 3.3.4.3.4 Descrierea Azotul, sau mai prcis amoniul, este indepartat printr-un tratament biologic special ce consta din doua etape: Nitrificarea aeroba, unde microorganisme specilale oxideaza amoniul (NH4+) intr-un nitrit intermediar (NO2-) transformat in nitrat (NO3-) Denitrificarea anoxica, unde microorganismele transforma nitratii in azot gazos.
153
Eliminarea biologica a azotului
Capitolul 3
Ca toate procesele biologice, nitrificarea / denitrificarea este vulnerabila la substantele de inhibare sau toxice. Oricum, asa cum s-a mentionat mai sus, alimentarea precauta a concentratiilor reduse ale acestor substante toxice pot duce la adaptarea microorganismelor si astfel la completarea pierderii efectelor inhibitoare, daca concentratia nu este crescuta considerabil. Substantele cu efecte inhibitoare sunt listate in tabelul Tabelul 3. [cww/tm/27].
Compusi
Tiourea Tiosemicarbazide Sodium methyldithiocarbamate Metil isocanat Allyl isotiocianat 1,1-Dicloroetan 1,1-Dicloroetena 1,2-trans-Dicloroetena 1-Naftilamina 2,2-Bipiridine Amonia-N Benzen Dihidroclorura de benzindina Benzocaina Benzilamina Tetraclorometan Clorobenzen Triclorometan Dimetilgloxim Dimetilftalate Dodecilamine Etilendiamina Hexametildiamina Monoetanolamina Metilamina Sulfat de metil tiouronium Scatole Sodiu dimetildithiocarbamate Sodiu ciclopentametilenetiocarbamate Guanidine carbonate Allil alcool Clorura benzil tiouronium Diguanide Alliltiourea Tioacetamide Ditio-oxamide Mercaptobenztiazol N-Metilalanine Naftalena Naftiletilena diamina dihidroclorura Ninhidrina p-Aminopropiophenone p-Nitroaniline p-Nitrobenzaldehida p-Fenilazoaniline Fenol Acid tanic Toluen Trietilamina Zinc Cupru Cianura Cromiu(VI) Plumb Mercur
Concentratia inhibitoare [mg/l] dissolved 1 1 1 1 1 125 75 75 15 16 / 20 200 500 20-100 >100 >100 50 100 18 >100 100 <1 17 85 >100 <1 10 10 20
20 20 20 20100 20100 1 1 1 1 1 50 23 >100 43 31 87 72 3 >100 350 127 0.080.5 0.0050.5 0.34 0.25 0.5 1
Reducerea in rate [%] 50 50 50 50 50 Punct initial

50 50 50 50 50 50
75 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 30 50 Punct initial 50 Punct initial Punct initial Punct initial Punct initial Punct initial
154
Capitolul 3
Compusi
Benzopiridina p-Benzocinone Tetrametiltiuramtiocarbamate Piridina Cresols Cetil trimetil amoniu Tetrametilthiuram disulfid Hidrazina 8-Hidroxi-quinoline Diallil ether Disulfura de carbon Diciandiamide Hidroclorura stricnina Potasium thiocianat EDTA (Ethylene diamine tetra acetate) N-Methylalanine hydro-chloride Cetyl pyridinium chloride Azida de sodiu Diclorofen Hidroclorura de trimetilamina 2,4,6-Tribromofenol Albastru de metil Streptomicina
Concentratia inhibitoare [mg/l] dissolved 10 10 20 20 20 20 20100 20100 20100 20100 20100 >100 >100 300
350 550 20100 20100 20100 >100 >100 100 400
Reducerea in rate [%] 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

50 50 50 50 50 50 50 50
Tabelul 3.11: Inhibitori substantiali de nutrificare
Atunci cand nitrificarea / denitrificarea are loc, aceasta poate fi incorporata in mod tipic intr-o WWTP centrala. Un factor vital pentru denitrificare este raportul azot oxigenat (nitrat / nitrit) si BOD (ca agent de reducere). Exista doua aspecte majore: Etapa de nitrificare ca parte a sectiei aerate; daca raportul necear de N/BOD este imbunatatita prin adunarea TOC usor biodegradabil, de ex. metanol, la etapta de denitrificare secundara (vezi Figura 3.) Denitrificarea ca prima etapa, utilizand apa uzata netratata imbogatita cu BOD pentru alimentarea cu energie, urmata de aerarare (nitrificare), o mare parte din apa uzata nitrata sa fie reciclata in zona de denitrificare (vezi Figura 3.).
Daca doar fluxurile secundare necesita tratament de nitrificare / denitrificare, este recomandata sa se opereze separate de la instaltia de tratare centrala. Nitrificarea/denitrificarea pot fi potrivite sa se retehnologizeze intr-o WWTP biologica prin modificari in constructie, precum: Instalarea peretilor separati Instalarea conductelor de intoarcere pentru apa uzata ce contine nitrati Reutilizarea volumului existent in rezervor Utilizarea unui decantor existent sau Reglarea sau controlul de adaptare a procesului.
155
Capitolul 3
Oxygen Oxigen
Methanol metanol
Entry Intrare
Nitrification Bazin de basin denitrificare
Bazin de nitrificare
Denitrification basin
Intermediate Aerare aeration intermediara
reciclare Recycle
Final Decantor final clarifier

Exces de Excess namol sludge
Discharge evacuare
Figura 3.36: Nitrificarea / Denitrificarea in serii
Oxygen Oxigen
Intrare Entry Bazin de Denitrification denitrificare basin Bazin de Nitrification nitrificare basin
reciclare Recirculation
Discharge evacuare
reciclare Recycle Namol in Excess exces sludge
Figura 3.37: Nitrificarea/Denitrificarea cu denitrificarea ca prima etapa
Aplicatia Nitrificarea/denitrificarea este aplicata fluxurilor de apa uzata ce contin o cantitate considerabila de compusi de azot, in amine speciale si compusi de amoniu. Controlul evacuarii amoniului este o masura importanta de protectie a calitatii apei de suprafata (de ex. rauri) datorita conversiei amoniului in amoniac, in functie de pH, rezultand intoxicarea pestilor.
156
Capitolul 3
Aplicatarea limitelor si restrictiilor:

Limite / restrictii >1215 C, temperaturile reduse restrang cresterea bacteriilor in etapa de nitrificare Anumite substante actioneaza ca inhibitori (vezi Tabelul 3.) Intr-o ordine 12 : 1 1 Intr-o ordine 10 : 1 1 <5 g/l 1
Temperatura Substante toxice Raport BOD/N Raport TOC/N Concentratia clorurilor

1
[cww/tm/160]
Avantaje si Dezavantaje
Avantaj Eliminarea efectiva a compusilor de azot. Procesul poate fi integrat in tratamentul biologic existent, de ex. in CWTP. Instalatiile existente pot fi retehnologizate usor. Dezavantaje Operarea este sensibila la conditii variabile, pH, temperatura, inhibitori (vezi Tabelul 3.), continut de apa uzata. Emisii gazoase in aer
Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Randament [%]
7080 1
Parametru
N total anorganic
1 2
Nivel de emisie [mg/l]

1020 2
Observatii
Efecte inter-media Cand etapa de nitrificare /denitrificare cace parte din WWTP centrala, se contribuie la eliberarea de substante mirositoare si volatile. Celelalte emisii sunt cele normal preconizate de la instalatiile de tratare biologica, ceea ce inseamna ca ar putea fi necesara acoperirea echipamentulului, daca nu se exploateaza in vase inchise, si reducerea gazelor emanate. Consumabilele sunt:
Consumabile Alimentare cu carbon Energie [kWh/m3] Cantitate
Sursele obisuite de zgomot precum pompele, jeturile si amestecatoarele ar trebui considerate si masurate adecvat, de ex. ca echipament inchis. Monitorizarea Monitorizarea instalatiei de tratare a apei uzate biologice este ilustrata in anexa 7.3. Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri de investitie
Costuri Serii Serii nitri/denitri denitri/nitri
Observatii
157
Capitolul 3
Costuri de operare
3.3.4.3.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice Descrierea Partea principala a WWTP centrala este procesul aerob biologic cu namol active (vezi sectiunea 3.3.4.3.3). In jurul acestei instalatii centrale sunt grupate un complex de pregatire si operatii de separare secundare. Instalatia centrala pentru apa uzata este echipata in mod normal cu: Tampon sau volum de egalizare, daca nu este deja furnizat de alte instalatii aflate inainte de proces Statia de amestesc, unde se adauga si amestecate chimicaleled e neutraliazre si floculizare (de obice lapte de var si/sau acizi minerali, sulfat de fier); inchisa sau acoperita daca este necesar sa se previna eliberarile de substante mirositoare, aerul evacuat captat este trimis catre un sistem de epurare Decantor primar, unde agentul floculant este indepartat; inchis sau acoperit daca este necesar sa se previna substantele mirositoare iar aerul evacuat captat este trimis catre o instaltie de reducere Partea de namol activ, e.g. - Bazin de aerare cu alimentare cu nutritive la intrare, daca este necesar va fi inchis sau acoperit iar aerul evacuate este trimis catre un sistem de epurare - Sau rezervorul de reactie inchis (de ex. biologia turnului) cu conducta de gaz conectata la un sistem de epurare a gazelor Etapa de nitri / denitrificare (optionale) si eliminarea fosfatului decantor intermediar optional, daca se desfasoara si o a doua etapa aeroba biologica, cu recirculare de namol partea de namol activa secundara optionala, pentru o biologie cu incarcare redusa decantor final cu reciclarea namoluui si transferul la tratarea namolului; filtru alternativ de nisip, echipament MF sau UF instalatii de tratare speciale pentru eliminarea restului de COD rezistent, de ex. biofiltrul (vezi sectiunea3.3.4.3.3) optional alte instalatii de tratare dupa decantorul fina, de ex. flotatia aerului (vezi sectiunea 3.3.4.1.3) instalatii optionale de tratare a namolului, precum: - fermenti (vezi sectiunea 3.4.2) - ingrosatori de namol (vezi sectiunea 3.4.1) - deshidratare de namol (vezi sectiunea 3.4.1) - incineratoare de namol (vezi sectiunea 3.4.3) instalatii de epurare a gazului rezidual (aer evacuat) precum: - adsorberi GAC (vezi sectiunea 3.5.1.3) - oxidanti termici si catalitici (vezi sectiunea 3.5.2.4 si sectiunea 3.5.2.5) - facle (vezi sectiunea 3.5.2.6).
Un exemplu este ilustrat in Figura [cww/tm/81] Aplicatie Tratarea centrala biologica a apei uzate este aplicata la un complex de apa uzata ce provine dintr-o productie si procesare de chimicale organice, continutul furnizat fiind biodegradabil. Astfel WWTP centrala sunt instalatii comune aflate la finalul proceselor (end-of-pipe) in domeniul industrial chimic. Unele exemple ilustrate sunt date in anexa 7.6.1.
158
Capitolul 3
Conform descrierii date mai sus, WWTP biologic central este capabil sa indeparteze dou tipuri de conaminanti: susbstante solide suspendate compusi biodegradabili.
Apa uzata cu o cantitate considerabila de contaminanti ce nu apartin de aceste grupuri, necesita fie o pre-tratare ininte sa fie deversati in instalatia centrala fie un tratament special (vezi sectiunea 3.3.4.2) si traversand instalatia centrala. Apa uzata, ce contine o cantitate mare biodegradabila, este pre-tratat de asemeneea in mod normal (vezi Sectiunea 3.3.4.4.1 3.3.4.4.4). Pentru limitele aplicatiei si restrictii, vezi sectiunile Sectiunile 3.3.4.3.3 si 3.3.4.4.4:
Tratarea apei uzate
Pretratare in productie
Neutralizare si Decantor primar rezervor de floculare
Rezervor aerare
Decantor secundar
Put de detectare
Apa receptoare
Lapte de var Sulfat de fier Canalizare

Statie Amestec Pompar ator
Agenti nutritivi Racleta de namol Racleta de namol
Namol intors Namol primar Recircularea apei Tratarea namolului Incinerarea Namol rezidual Auxiliare de filtrare Var si sulfat de fier
Camera cu presa de filtrare
Filtru rotativ in vid
Ingrosator de namol
filtrat
decantare
Figura 3.27: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic)
Avantaje Cantitatea mare de apa uzata este tratata. Efectele sinergice pot creste eficient. Eficienta energetica este mare in comparative cu procesele precum adsorptia GAC, incinerarea, oxidarea umeda. Energia este furnizata in principal de metode durabile (metabolismul micro-organismelor cu aer si apa) Degradarea are ca rezultat de obicei compusi mai putin periculosi (unele exceptii cand produsele degradarii reactioneaza la compusi noi cunoscuti in productia farmaceutica si a pesticidelor). Dezavantaje Procesele biologice pot fi inhibate de contaminatori sau temperaturi prea redicate (>35 ) sau prea reduse (<12 C). Cantitatea mare de exces de namol trebuie sa fie depozitata permanent. Procesul de aerare cauzeaza striparea efectele compusilor volatili ce au ca rezultat eliberarile de mirosuri volatile si/sau aerosoli.
Niveluri de emisie realizabile / Randamente Principalul parametru de verificare a randamentului sau eficientei tratamentului biologic este BOD, unde degradarea COD depinde de gradul de pre-tratare si de continutul de contaminanti greu de descompus. Deoarece COD refractar (sau concentratiile de contaminant ce actioneaza
Capitolul 3
ca si COD refractar) nu este potrivit pentru tratamentul biologic, de aceea trebuind sa fie lasati pe cat posibil in afara unei WWTP biologic, are sens lista de niveluri realizabile pentru COD.
Parametru
TSS BOD COD (TOC)
a
Randamentul [%]
9799.5 1,4 9999.8 6098 1,2,4 9597 7080 3 >99 5
Nivelul de emisie realizabil [mg/l] 10 4 4 7-10
Observatii
AOX N total anorganic Fenoli TF TD TA TL TM

a
<1 4 4 1020
Pretratamentul anaerobic 98 % cu gaz oxigen Pretratament anaerobic

3 Rata apei uzate 2200 m /d, input 30 mg/l fenoli c Masuratori in Germania (selectari pana la 24) c Masuratori in Germania (selectari pana la 768) c Masuratori in Germania (selectari pana la 1024) c Masuratori in Germania (selectari pana la 1024) Masuratori in Germania
2-3 b 6 2-4 b 6 1-16 b 6 2-12 b 6 1.5 b
considerand faptul ca COD refractar a fost indepartat anterior b numere nedimensionate c valooarea mai ridicata de 90 procente 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/105] 3 [cww/tm/128] 4 [cww/tm/160] 5 [cww/tm/96] 6 [cww/tm/162, 165]
Efecte inter-media Asa cum s-a descris deja in Sectiunea 3.3.4.3.3, principalul impact al tratamentului biologic aerob consta in necesarul de energie pentru aerare combinat cu amestecuri in bazinul de aerare, aparitia unei cantitati considerabile de exces de namol ce necesita sa fie depozitat permanent si tratat, efectul de stripare al aerarii ce cauzeaza eliberarea de aerosoli si substante volatile mirositoare si zgomotul generat de instalatiile de tratare. Actiunile impotriva emisiilor constau in inchiderea sau acoperirea ariilor sensibile precum statia de amestec, decantorul primar si bazinul de aerare, captandu-se astfel aerul evacuat. O masura de control impotriva zgomotului este inchiderea echipamentului precum pompele. Consumabilele sunt:
Consumabile
Aerul sau oxigenul Chimicalele de neutralizare Agentii floculanti Agentii nutrienti Energia [kWh/m3]
a b
Cantitatea
300-550 kg/tona COD 0.5-1.9 kg/tona COD b 2 c 1 23-42 kg/tona COD c 2 3-5 kg/tona COD d 1 9.5 2 0.74.0 0.1 kWh per p.e. 3
a 1
ferosulfat floculant doar partea de tratare a apei uzate c acidul o-fosforic d inclusive incinerarea namolului 1 [cww/tm/96] 2 [cww/tm/105] 3 [cww/tm/128]
160
Capitolul 3
Cantitatea de namol ce apare in timpul tratarii centrale nu este usor de cuantificat in legatura cu cantitatea de poluant. Aceasta cuprinde un interval mare intre 34 si 2000 kg substanta solida uscata per tona de COD eliminat, avand media intre 250720 kg de substanta solida pe tona eliminata de COD [cww/tm/105]. Monitorizarea Monitorizarea instalatiei de tratare biologica a apei uzate este ilustrata in anexa 7.3. Situatia economica
Tipurile de costuri Costurile de investitie per m3 Costurile operationale per m3 Costurile Observatii
Costurile de investitie si de exploatare depind foarte mult de instalatiile din jurul partii biologice. 3.3.4.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor Un punct esential pentru activitatile industriale este prevenirea efluentilor necontroloati de pe amplasament. Pentru acest scop sistemul de drenaj al amplasamentului industrial poate fi impartit pe suprafate de productie, de ex. suprafata instalatiei de productie fara acoperis arii cu rezervoare de depozitare acoperisurile expuse la efluenti,
si pe parti cu suprafete de trafic normal, de ex.: drumuri in cadrul amplasamentului aria administrativa suprafetele de acoperis necontaminat ariile de parcare.
Apa pluviala din zonele de productie si apa provenita de la stingerea incendiilor sunt colectate ori in colectoare la fata locului sau in alte instalatii centrale ce permit inspectia si apoi decizia de luat asupra evacuarii lor directe in apa receptoare sau in instalatia de tratare a deseurilor. Trebuie sa se ia masuri la prevenirea colectarii apei provenite de la stingerea incendiilor pentru a nu se cauza intinderea incendiului. Sistemul de drenaj al ariilor de trafic normal, acolo unde este adecvat, este conectat la instalatiile de extra evacuare ce sunt de ex. instalate pentru protejarea apei receptoare impotriva incarcarii hidraulice cu apa de pe ariile mari pavate cauzata de ploile puternice indepartarea scurgerilor de apei din precipitatii contaminate acumulate in perioadele uscate prevenirea evacuarii neintentionate a scurgerilor accidentale pe drumuri si zone de parcaj.
Aceste instalatii includ deseori primul compartiment de scurgere a apei si de retentie a apei pluviale, pentru a furniza efluentul care apare ca rezultat al primei ploi dupa o perioada relativ uscata si un alt compartiment pentru caderile ulterioare de ploaie.
161
Capitolul 3
3.3.4.4.1 Descriere
Bazine de retentie
Un bazin de retentie retine permanent o cantitate de apa intr-un spatiu construit si se bazeaza pe procese fizice, biologice si chimice pentru a inlatura poluantii din apa pluviala. Suplimentar, acestea tin sub control fluxurile de apa pluviala pentru a preveni solicitarea apei receptoare aflate in avalul proceselor. Cand bazinul este plin, apa pluviala inlocuieste continutul existent. Marimea bazinului depinde de timpul hidraulic de stationare necesar. In functie de tipul contaminantilor si timpul de stationare hidraulica, poate sa-si faca aparitia eutrofierea. De la un timp la altul este necesar sa se indeparteze sedimentul. Apa din cadrul bazinului este evacuata printr-o iesire ce consta dintr-o piesa mobila de ridicare atasata la un cilindru orizontal ce transporta fluxul apei pluviale pe sub dig catre un recipient. Iesirea este construita pentru a lasa apa sa treaca in timp ce se mentine un volum permanent. Piesele mobile ce se ridica, sunt amplasate de obicei in sau pe coltul digului si sunt de obicei prevazute cu o racleta pentru a preveni colmatarea. Pentru prevenirea poluarii difuze ca urmare a apei pluviale sau a scurgerilor accidentale pe suprafete, bazinele de retentie sunt echipate cu dispozitive de separare / interceptare a uleiurilor. Aplicatie Un bazin de retentie este utilizat pentru a evita supra-incarcarea hidraulica a dispozitivelor aflate in aval si pentru a separa poluantii solizi din apa pluviala. Acesti poluanti pot include sedimentele, materialele organice si , in anumite circumstante, compusi dizovolati de metal si agenti nutritivi. Bazinul poate fi utilizat pe amplasamentele industriale cu suprafete putin contaminate. Nu exista limitari in aplicare sau restrictii. Avantaje si Dezavantaje
Avantaje La deversarile in receptori mici, bazinele de retentie reduc potentialul de inundare in aval si eroziunea malurilor. Dezavantaje Primele sistemele de spalare-evacuare nu furnizeaza si un recipient de siguranta pentru scurgeri, adica spatiul necesar pentru volume suficiente.
Niveluri realizabile de emisie / Randamente Indepartarea realizabila a poluantilor depinde de conditii speciale, precum timpul hidraulic de stationare (HRT) si tipul de poluant. Astfel sedimentarea si degradarea biologica din interiorul bazinului poate apare intr-o anumita masura. Efecte inter-media Namolul de sedimentare trebuie in mod normal sa fie depozitat permanent. Substantele usor degradabile colectate in interiorul bazinului de retentie pot cauza o deversare mirositoare. Consumabilele sunt:
Consumabile Energia [kWh/m3] Cantitate
162
Capitolul 3
Monitorizarea Mentinerea adecvata va asigura functionarea adecvata continua a bazinului de retentie. Aceasta include [cww/tm/77]: Indepartarea resturilor si molozului Inspectii de rutina a digului si caii de deversare pentru a verifica integritatea structurala si pentru a depista semne de eroziune sau habitat al animalelor Reparatii periodice controlate ale digului, caii de evacuare de urgenta, intrarii si iesirii Indepartarea sedimentelor si a algelor Indepartarea vegetatiei lemnoase sau a copacilor de pe dig, care ar putea sensibiliza potential digul Mentinerea zonei deversare.
Situatia economica
Type of costs Costuri de investitie Costuri de exploatare Costs Remarks
Forta de munca costa 3 h/luna
Filtrele cu nisip
O aplicatie speciala a filtrelor cu nisip este functia lor de a trata apa pluviala si de a indeparta poluantii nedizolvati precum substantele solide suspendate, fosfatii nedizolvati si BOD soldie. Acestia ofera un instrument efectiv ridicat de inlaturare a poluantilor din apa pluviala in timp ce raman flexibili in aplicatie pentru a permite modificari in structura de baza pentru acomodarea ariei specifice amplasamentului. Din timp in timp filtrul este spalat in contra-curent pentru a indeparta cantitatea de contaminanti. Filtrele cu nisip pentru tratarea apei pluviale sunt formate de obicei din doua componente: Camera de sedimentare, pentru indepartarea sedimentelor plutitoare si a sediementelor grele O camera de filtrare, pentru inlaturarea poluantilor suplimentari.
Exemplele sunt: Bazinul cu suprafata de filtrare cu nisip Filtrul cu nisip subteran Filtrul cu nisip cu doua canale Filtrul cu nisip cu canal de piatra tip rezervor Filtru cu nisip si turba.
Aplicatia Filtrul cu nisip se aplica deseori unde nu este mult spatiu de incorporare a unui bazin de retentie pe un amplasament industrial. Este utilizat pentru tratarea apei pluviale de pe suprafetele usor contaminate. Nu exista limite de aplicare si restrictii.
163
Capitolul 3
Avantaje Se poate realiza un randament ridicat de indepartare. Necesita spatiu putin. Dezavantaje Substantele dizolvate in apa nu sunt indepartate; doar prin adsorptie se pot indeparta.
Niveluri realizabile de emisie / Randamente

Parametru
TSS
1
Randamente [%] 8083 1
Observatii
[cww/tm/77]
Efecte inter-media Namolul spalat in contra-curent trebuie sa fie depozitat permanent ca deseu. Consumabilele sunt:
Consumabile Energie [kWh/m3] Cantitate
Monitorizare Performanta filtrelor cu nisip poate fi mentinuta prin inspectii frecvente si inlocuirea regulate a mediilor de filtrare. Resturile si molozul acumulat ar trebui inlaturare din filtrul de nisip de cate ori este necesar. Situatia economica Costurile de investitie sunt dependente de sistemul ales de filtrare cu nisip, existand o paleta foarte larga.
Tipurile de costuri Costurile de investitie Costurile de exploatare Costurile Observatiile
3.4 Tehnicile de tratare a namolului

Majoritatea proceselor de tratare ale apei reziduale au ca rezultat namolul, insa cantitatea, consistenta si continutul depind de continutul apei reziduale si de tehnica de tratare. Acesta este de obicei un lichid sau un lichid semi-solid cu continut solid intre 0.25-12 wt-% [cww/tm/4] ce contine in principal poluanti indepartati din apa reziduala. Excesul de namol activ din WWTP biologica consta in general din produse de degradare (minerale) si fibra bacteriala precum si in forma de poluanti cum sunt metalele grele. Namolul netratat nu poate fi deversat sau depozitat permanent, datorita: continutului sau de poluanti daunatori aerului ce impiedica depunerea lui continutului sau de poluanti daunatori apelor ce impiedica deversarea lui in ape receptoare cantitatii mari de apa continuta de acesta, facand incinerarea o optiune neatractiva datorita energiei necesare.
164
Capitolul 3
Namolul ce provine din apa uzata a industriei chimice nu este adecvata in general pentru scopuri ale agriculturii, insa acest aspect depinde de legislatia Statului Membru. Un aspect critic este continutul de metale grele, AOX/EOX si alti componenti persistenti ai namolului. Operatiile de tratare pentru namolul WWTP sunt: operatii preliminare (nedescrise in acest document), precum - macinarea - amestecarea - depozitarea - indepartarea pietrisului din namol operatii de ingrosare a namolului (vezi sectiunea 3.4.1), precum - ingrosarea gravitationala - ingrosarea centrifugala - ingrosarea prin flotatie (DAF) - ingrosarea prin banda gravitationala - ingrosarea printr-un tambur rotativ stabilizarea namolului (vezi sectiuenea 3.4.2), precum - stabilizarea chimica (varul) - stabilizarea termica - fermentarea anaeroba - fermentarea aeroba - stabilizarea duala a namolului conditionarea namolului (vezi sectiunea 3.4.2), precum - conditionarea chimica - conditionarea termica tehnici de deshidratare a namolului (vezi sectiunea 3.4.1), precum - deshidratarea centrifugala - prese cu filtre cu curele - prese cu filtre operatiuni de uscare (vezi sectiunea 3.4.3), precum - uscarea rotativa - uscarea prin pulverizare - uscarea prin spalare - evaporare - uscare multipla pe vatra. oxidarea termica a namolului (vezi sectiunea 3.4.3), utilizarea tehnicilor precum - incinerarea in pat fluidizat - oxidarea aerului umed - oxidarea in coloana adanca - incinerarea cu alte deseuri (de ex. solide). Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament (nu este descrisa in acest document).
Operatiile de tratare si caile de depozitare permanenta pot fi vazute ca optiuni individuale sau ca o combinatie de optiuni individuale. Lista tehnicilor arata in principal metoda de reducere si nu este gandita ca o ordine a tehnicilor. Ea trebuie sa fie mentionata deoarece disponibilitatea (sau indisponibilitatea) caii de depozitare permanenta poate fi un factor decisiv in alegerea tehnicii de trataer a apei uzate cel putin la nivel local.
165
Capitolul 3
3.4.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului

Descrierea Ingrosarea namolului si deshidratarea namolului sunt operatii de marire a continutului solid de namol prin indepartarea unei fractiuni de apa. Beneficiul lor consta in reduceri multiple (aprox. cinci sau mai multe) in volum pentru a facilita operatiile de tratare secundare precum si pentru a reduce marimea necesara si capacitatea echipamentului de tratare. Ambele tratamente difera doar gradul de indepartare a apei. Tehnicile uzuale sunt: Ingrosarea gravitationala sau sedimentarea, utiliazand un rezervor de sedimentare Ingrosarea centrifugala (de asemenea ca tehnici de deshidratare), ideala pentru captarea substantelor solide, actionata fie printr-o cupa solida centrifugala fie printr-un cos neperforat centrifugal, ilustrat in Figura 3.9
Cutie de viteze Roata de antrenare alimentare
Centrat
Evacuarea crustei
Evacuarea crustei
alimentare
Centrat
Figura 3.39: Ingrosator centrifugal pentru namol (a) Centrifuga cu cupa solida, (b) Centrifuga cu cos neperforat
Ingrosarea prin flotatie, utilizand echipament DAF asa cum se ilustreaza in Figura 3.0 Ingrosarea cu curele gravitationale, utilizand o curea gravitationala ce se misca pe role, namolul conditionat se aduna la un capat intr-o cutie de alimentare / distributie, namolul se aduna si se cuteaza trecand printr-o serie de lame, permitand apei eliberate sa treaca prin curea Ingrosarea in tambur rotativ, unitatea consta dintr-un sistem de conditionare a namolului cu alimentare cu polimeri si site cilindrice rotative, unde polimerul si namolul subtire sunt amestecate pentru a se coagula si apoi a se separa de apa prin tamburi sita rotativi.
166
Capitolul 3
Purtator efluent efluentul
racleta Canal plutitor Evacuare namol plutitor
Sonda de imprastiere Aer presurizat intrarea apei reziduale
Aspiratie de reciclare
Taler de retentie
Colector de namol Evacuarea namolului sedimentat
Figura 3.40: ingrosator DAF pentru namol activ rezidual
Deshidratarea cu presare prin filtru curea, aici namolul este introdus intr-o sectie de drenaj gravitational pentru a se ingrosa si se separa din apa ca urmare a gravitatiei; aceasta operatie este sustinuta de vacuum ce sporeste simultan drenajul si reduce mirosul; apoi se aplica o presiune intr-un sector cu presiune redusa, unde namolul este presat intre curelele poroase opuse, pentru a elibera apa suplimentara (vezi Figura 3.28)
Etapa 1 Conditionarea chimica

Amestescator polimer namol Namol
Etapa 2 Drenaj gravita tional
Etapa 3
Deschidratare prin forfecare si compresie
Namol de conditionare
Spray de spalare
Solutia polimer
Spray de spalare
filtrat Crusta de namol deshidaratat Apa de spalare
Figura 3.28: Presa cu filtrare prin curea
deshidratarea cu presare prin filtrare, aici are loc separarea solid/lichid la presiuni ridicate (0.7-1.5 MPa) [cww/tm/4], namolul forteaza printr-o serie de filtre textile pentru a retine particulele in forma de crusta filtrata iar filtratul este reciclat in instalatia de tratare a apei uzate (vezi Figura 3.).
167
Capitolul 3
Evacuare filtrat Alimentare namol
Cap stationar Placa infundata Cap mobil Panou de comanda
Ecran usor Comutator mobila Stifturi de comutare Ghidaj de centrare a placilor
Rulaj comutator Opritor comutator Ecran usor
Cilindru hidraulic
Suport cilindru
Figura 3.42: Filtru pres cu plci
Aplicaii Diferitele tehnici de ngroare i deshidratare n funcie de proprietile nmolului Gravitaional Nmol netratat Centrifugal Flotatie cu aer cu Nmol activ de Amestec de cu nmol primar i de nmol activ n adiie cu polimeri Banda gravitaional Nmol activ Tob rotativ Nmol activ
primar Nmol activ ageni floculare i Nmol activ adaos Amestec de polimeri nmol primar i nmol activ
Filtru pres cu curea
Filtru pres cu placi
Toate tipurile de nmol cu adaos Toate tipurile de nmol cu de floculani sau polimeri adaos de floculani sau polimeri Se utilizeaz cnd este necesar cantitate mic de suspensii solide n filtrat
168
Capitolul 3
Avantaje i dezavantaje Avantaje Dezavantaje
ngroare gravitaional
Rezultate bune cu nmol primar netratat D rezultate la instalaii mici cu concentraia ntre 4 i 6% Consum de energie mic
ngroare gravitaional
Rezultate mediocre la instalaii mari Aplicabil la nomoluri active cu concentraie mic n substane solide
ngroare centrifugal
Manipulare uoar Probleme reduse cu producerea mirosurilor Eficien mare n producerea de turte deshidratate si eliminarea mat. solide dificil de filtrat Gabarit redus comparabil cu alte tipuri de sisteme de deshidratare
ngroare centrifugal
Consum mare de energie pe unitatea de nmol deshidratat Concentraie mic a substanelor solide din turtele deshidratate Genereaz zgomot i vibraii Personal calificat pentru ntreinere
ngroare cu flotare cu aer

Eficien mare la nmolurile active din procesele biologice ngroare cu curea gravitaional Rezultate bune la nmoluri fermentate
ngroare cu flotare cu aer

Sensibil n caz de nghe Produce mirosuri neplcute
ngroare cu tob rotativ

ntreinere uoar, consum mic de energie i spaiu redus
Pres filtru cu curea

Eficien mare de deshidratare ntreinere uoar
Pres filtru cu curea

Limitri hidraulice Sensibil la caracteristicile nmolului introdus Durat mic de serviciu comparabil cu alte sisteme de deshidratare
Pres filtru
Eficien mare de dehidratare i concentraie mic de substane solide n filtrat
Pres filtru
Operare n arje Structur special a suportului, personal calificat Durat limitat a materialului filtrant
mbuntirea nivelurilor de emisii/ Performane

Tehnica ngroare gravitaional ngroare centrifugal Deshidratare centrifugal ngroare cu flotare cu aer ngroare cu curea gravitaional ngroare cu tob rotativ Deshidratare cu pres cu curea Deshidratare cu pres filtru filtru Concentraia Substan nmolului solid [%] [% ] 1,2 2-10 80-921 3-81 10-351,2 2-102 4-62 3-41 15-301,2 15-301,2 20-501 90-981 85-981 90-981 80-981 85-981 80-981 Observaii Depinde de tipul de nmol Cu reactivi
Cu vacuum Cu reactivi Cu reactivi
169
Capitolul 3
1 2
Efecte inter-media ngroarea i deshidratarea nmolurilor sunt tratamente preliminare pentru facilitarea tratamentelor ulterioare cum ar fi distrugerea sau fertilizarea terenurilor. Efluentul lichid (supernatantul, filtratul) se recircul la staiile de epurarea apelor. Mirosurile i zgomotul sunt controlate prin includerea instalaiilor n interiorul cldirilor. Consumabilele sunt: Consumabile Reactivi
Cantiti
Polimer 0-4 kg/pe solid Polimer 1-3 kg/pe solid1 Polimer 2-5 kg/pe solid1 Polimer 3-7 kg/pe solid1 2-6 2-3 4-5
1
Ape de splare Energie [kWh/m3]
Observaii Centrifug cu vas neperforat Centrifug cu vas perforat Flotare cu aer Curea gravitaional Pentru filtre n contracurent Centrifug cu vas neperforat Pres filtru cu curea Pres filtru
[cww/tm/4]
Monitorizare Pentru prevenirea disfuncionalitilor n procesul de ngroare a nmolurilor se procedeaz la examinarea vizual. Trebuie monitorizat consistena nmolului la intrare ct i turbiditatea apei. Se va evita intrarea nmolului n fermentaie. La instalaiile filtrante cu materiale filtrante scumpe se vor verifica dimensiunile particulelor din efluent.
Criterii economice
Tehnica Investiie ngroare gravitaional ngroare centrifugal ngroare cu flotare cu aer 40 milioane BEF a 1 4 milioane BEF b 1 ngroare cu gravitaional curea 6-8000 BEF/pe solid uscat1 6-8000 BEF/pe solid uscat1 15 milioane BEF a 1 Costuri Operare 8400 BEF/m3 a 1 6-8000 BEF/pe solid uscat1
ngroare cu tob rotativ Pres filtru cu curea
170
Capitolul 3
Pres filtru
a
7-10000 BEF/pe solid uscat1
capacitate 100 m3/h capacitate 100 m3/zi 1 [cww/tm/128]

b
3.4.2 Stabilizarea i Condiionarea

Descriere Stabilizarea nmolurilor este operaia prin care se [cww/tm/132]: Reduce sau se elimin compuii odorani Reduce cantitatea de substane biodegradabile solide mbuntete deshidratarea Reduce agenii patogeni Reduce sau elimin potenialul de putrefacie
Tehnicile de stabilizare sunt [cww/tm/132]: Stabilizarea chimic, utiliznd un pre tratament cu var sau post tratament dup deshidratare, pentru ridicarea pH-ului >12 i distrugerea agenilor patogeni. Stabilizare termic prin nclzirea nmolului n vase sub presiune la temperaturi peste 260 C i presiuni peste 2,8 Mpa timp de aproximativ 30 minute, aceasta fiind i o tehnic de condiionare. Fermentaia aerob, n rezervoare similar cu fermentarea aerob a nmolului activ pentru epurarea apelor, cu adugare de aer sau oxigen prin agitare, rezultnd o reducere cu 75-80 % a coninutului de nmol activ [cww/tm/4]. Fermentaie anaerob n rezervoare dup eliminarea aerului n condiii mezofile ( 30-38 C ) sau termofile ( 49-57 C ) cu producerea de biogaz ( coninnd 65-70% metan, 25-30% bioxid de carbon, cantiti mici de azot, hidrogen, hidrogen sulfurat, etc. ) cu putere caloric mic 22 MJ/Nm3. Stabilizare dubl a nmolului combinnd fermentare aerobic termofil cu fermentare anaerobic mezofil.
Condiionarea reprezint tratamentul aplicat nmolurilor n scopul mbuntirii codiiilor de ngroare sau deshidratare. Tehnicile de condiionare sunt: Condiionare chimic utiliznd clorur feric, var, alaun sau polimeri organici ( coagulani sau floculani) Condiionare termic prin nclzirea nmolului n vase sub0 presiune la temperaturi de 6080C (condiionare la temperatur joas) sau la 180-230C i 1-2,5 MPa (condiionare le temperatur ridicat). Aplicaii Stabilizarea i condiionarea se aplic la nmolurile cu coninut organic n vederea ngrorii sau deshidratrii. Folosirea metodelor depinde de condiiile specifice cum ar fi: Spaiile disponibile pentru reactoare Disponibilitatea energiei electrice pentru procesele de nclzire Cantitile de nmoluri generate Anumite tehnici aplicabile doar instalaiilor mari.
171
Capitolul 3
Avantaje/dezavantaje Avantaje Stabilizare i condiionare chimic: Tehnologii standardizate fr necesitatea unor tehnologii avansate Metod eficient de a mbuntii filtrarea (condiionarea) i de a reduce substanele odorante i microorganismele patogene Stabilizare i condiionare termic: Necesit spaii reduse Tratamente eficiente fr adaos de reactivi, asigurnd deshidratarea i sterilizarea nmolurilor Aplicabile nmolurilor organice dificil de stabilizat prin alte tehnici. Fermentaie aerob: Reducerea substanelor puternic volatile Rezult compost valoros lipsit de miros i stabil biologic Operare uoar Investiii reduse comparabile cu fermentaia anaerob. Fermentaie anaerob:
Gazul rezultat poate fi utilizat, dupa tratament, de ex. cu scruber umed sau uscat, drept combustibil pentru procesele de ardere. Utilizarea efectiva fara chimicale aditionale. Datorita timpului lung de stationare, minerealizarea eficienta a namolului .
Dezavantaje Stabilizare i condiionare chimic: Rezult cantiti mari de materii solide (excepie face condiionarea cu polimeri).
Stabilizare i condiionare termic: Investiii mari comparativ cu alte tehnici Consum mare de energie Degajare de substane odorizante issue.
Fermentaie aerob: Necesar mare de energie pentru aerare cu aer sau oxigen Nmolul rezultat cu caliti ce fac dificil deshidratarea mecanic Procesul este sensibil la variaiile de temperatur. Fermentaie anaerob: Necesitatea unor spaii mari small sites.
Efecte inter-media Stabilizarea i condiionarea chimic produc mari cantiti de materii solide care necesit a fi distruse, cu excepia folosirii polimerilor. n cazul stabilizrii cu var nu se distruge materia organic pentru dezvoltarea bacteriilor, de aceia este necesar folosirea unor cantitii mari de var pentru ridicare valorii pH-ului i meninerea acestuia la 12 [cww/tm/4]. n tabelele 3.12 i 3.13 se arat cantitile de var i de polimeri pentru stabilizarea i condiionarea nmolurilor [cww/tm/4]. Nmol Materie solid [%] Dosare var a [kg var/kg materie solid]
120340 420860 280500 1801020
36 Nmol primar 15 Nmol activ 67 Nmol fermentat aerob 14.5 Nmol fermentat anaerob a cantitatea de var necesar meninerii pH-ului 12 timp de 30 minute
Tabelul 3.12: Dozarea varului pentru stabilizarea nmolului lichid
172
Capitolul 3
Nmol Nmol primar Nmol primar i nmol activ Nmol primar si de picurare prin filtru Nmol activ Nmol primar fermentat anaerob Nmol primar fermentat anaerob si nmol activat cu aer Nmol primar fermentat aerob si nmol activat cu aer
kg polimer uscat/to materie solid Filtru cu tob Filtru cu Filtru cu rotativ cu vid tob tob rotativ cu rotativ cu vid vid 15 14 0.52.5 510 28 25 1.32.5 28 7.515 410 58 3.57 25 35
1.58.5 7.510 1.58.5 28 25 -
Tabelul 3.13: Niveluri tipice de polimeri necesare pentru diferite tipuri de nmol i diferite metode de deshidratare
Principale cerin a fermentrii aerobe a nmolului este introducerea aerului sau oxigenului n cantitate de 2,3 kg O2/kg materie solid degradat. Din fermentarea anaerob rezult gaze combustibile care pot fi utilizate ca combustibil, dar datorit coninutului de hidrogen sulfurat trebuiesc purificate n prealabil. Tratamentele aplicate sunt spalarea gazului uscat sau umed. In instalatiile mari acestea pot fi utilizate ca si combustibil in motoarele de ardere interne si pentru cazane. Stabilizarea i condiionarea termic este un proces energo intensiv care renteaz n anumite situaii. In timpul functionarii sunt generate substante mirositoare care trebuie reduse in mod corespunzator . Situatie economica Tehnologie Stabilizare chimic Stabilizare/condiionare termic Fermentare anaerob Condiionare chimic
Costuri Capital Functionare
3.4.3 Reducerea termic a nmolurilor

Descrierea Reducerea termic a nmolurilor n funcie de domeniul de aplicaie se divide n : Uscarea la temperatur, prin reducerea cantitii de ap prin evaporare Oxidarea nmolului uscat i mineralizarea coninutului organic Usctoare rotative Usctoare prin pulverizare Usctoare rapide Evaporatoare
173
Uscarea se face cu ajutorul urmtoarelor instalaii:
Capitolul 3
Usctoare cu vatr multipl
Prin oxidarea nmolului uscat substanele organice sunt transformate in compui oxidanti simpli cum ar fi bioxidul de carbon si apa, evacuate ca si gaz i lasand un volum redus de materii solide anorganice. De obicei reducerea termic se aplic nmolurilor deshidratate i nestabilizate. Namolurile procesate prin reducere termica sunt de obicei deshidratate si netratatem, de ex. namolurile nestabilizate. Procesele de stabilizare de exemplu prin fermentaie anaerob produc reducerea coninutului de substane volatile, necesitnd creterea cantitii de combustibili . Excepie face stabilizarea termic n vederea incinerrii. Daca namolurile tratate termic se deshidrateaza foarte bine, acestea devin autocombustibile.[cww/tm/4] Tehnicile uzuale pentru oxidarea termic (sau incinerarea)a nmolurilor sunt: Incinerare n pat fluidizat (vezi figura 3.43), utilizata pentru incinerarea namolului constnd dintr-un cilindru de oel avnd un pat de nisip si orificii cu aer pentru fluidizare; patul este fluidizat cu ajutorul aerului sub presiune cca 20-35 kPa i temperatura controlat n jur de 760-820 C [cww/tm/4]. n cazul operrii n flux continuu sau cu opriri scurte, nu este necesar alimentarea cu combustibili dup amorsarea arderii.[cww/tm/4]. Tehnica va fi abordata in BREF-ul pentru incinerarea deseurilor, ce urmeaza sa fie elaborat.
174
Capitolul 3
Gaz evacuat si cenusa
Robinet presiune Fereastra de sticla Spatiu de expansiune Alimentare nisip Arzator
Termocuplare Intrare namol
Pat cu fluidizat
nisip
Duze Injectare combustibil Robinet de presiune
Arc refrectorizant Intrare aer fluidizat Insuflare aer
Arzator de preincalzire la pornire pentru aer cald
Figura 3.43: Incinerator cu pat fluidizat [cww/tm/4]
Oxidare cu aer umed procedeu descris n seciunea 3.3.4.2.4 i utilizat pentru nmolurile netratate la temperaturi ntre 175-315C i presiune peste 20 Mpa; gazele, lichidele si cenusa ce parasesc reactor, gazele pot fi dilatate pentru recuperarea puterii Oxidare n sonda adnc ca o metod special de oxidare n aer umed, (vezi figura 3.44) de ex. evacuarea namollului lichid intr-un mediu de temperatura si presiune controlate a unui reactor tubular suspendat intr-o sonda adanca, oxigen sau aer injectat intr-un flux de namol, cu temperatura de aprox. 290 C, cu un nivel de presiune intre 1014 MPa (presiune hidrostatica); este o aplicatie speciala a oxidarii cu aer umed
175
Capitolul 3
Oxigen
Afluent
Efluent tratat
Spatiu monitorizat, spatiu circular Vas de proces vertical etansat (reactor Carcasa sigilata
Zona de reactie
Figura 3.44: Reactor de oxidare cu sonda adanca [cww/tm/4]
Incinerare cu alte deeuri, metoda prezentnd avantajul reducerii costurilor prin utilizarea aceleiasi isntalatii si avand avantajul producerii de caldura prin incinerarea deseurilor necesare evaporarii continutului de apa din namol. Aceasta tematica va fi abordata in BREFul pentru incinerarea deseurilor
Toate tehnicile necesit tratamente ulterioare ale gazelor i lichidelor rezultate. Aplicatie Reducerea termic nu este o tehnologie neaprat necesar ce trebuie sa functioneze pe un amplasament chimic. De obicei doar instalatiile mari opereaza tratarea namolului in asemenea cantitati mari, alte trimitandu-si namolul catre o evacuare externa. Cauzele constau in necesarul de personal calificat, costuri mari pentru ntreinere iar avantajele de recuperarea cldurii se observ numai n cazul cantitilor mari de nmoluri deci la instalatiile ce sunt dotate cu o asemenea tehnica. Incinerarea cu alte deeuri este rentabil acolo unde deja funcioneaz o instalaie de incinerare a deeurilor considerand ca incineratorul este echipat adecvat - sau acolo unde este prevzut construcia unui astfel de incinerator. Avantaje si dezavanje
Incinerare: Distrugere eficient a materiei organice din nmol.

176
Incinerare: Necesar personal calificat Consum suplimentar de combustibili

Capitolul 3 Avantaje Dezavantaje Emisii gazoase i mirosuri Incinerarea cu alte deeuri: Poate conduce la emisii ridicate de PCDD/PCDF si metale grele atunci cand conditiile de ardere si sistemul de epurare al gazului nu sunt reglate pentru aemstec (de ex. masuri primare pentru reducerea dioxinei , masuri secundare pentru reducerea ambelor, a dioxinei si a metalelor grele). Oxidare n aer umed: Producerea de deeuri lichide foarte greu de reciclat Necesar personal super calificat Reactor cu sonda adnc: Necesar personal calificat
Incinerarea cu alte deeuri: Caldura pentru evaporarea apei si incinerarea namolului este furnizata de incinerarea deseurilor solide, nefiind necesara combustibilul suplimentar
Oxidare n aer umed: Procesul poate fi construit pentru a-i fi suficienta caldura sa cedata, uneori fiind vorba si de recuperarea puterii. Reactor cu sonda adnc: Spaiu mic Eliminare eficient a suspensiilor solide i a materiei organice Proces puternic exoterm Emisii mirositoare minime in aer Efecte inter-media
Principalul efect asupra mediului provocat de ctre metoda reduciei termice a nmolurilor const n emisia de gaze i ape uzate din timpul procesului. Emisiile gazoase din incineratoarele cu pat fluidizat constau din particule de cenu, oxizi de azot, gaze acide, hidrocarburi sau metale grele funcie de compoziia nmolurilor sau tipul de combustibil. Tehnologiile de spalare umed (vezi seciunea 3.5.1.4) sunt utilizate pentru reducerea acestor emisii. Eliberarile apoase de la spalarea la umed contin materii suspendate si gaze dizolvate ce necesita tratarea apei uzate. Emisiile in aer si eliberarile de apa uzata trebuie sa se supuna Directivei Incinerrii Deeurilor 2000/76EC [cww/tm/135], Anexele II, IV i V. n incineratoarele cu pat fluidizat nu rezult cenu la baza reactorului aceasta fiind antrenat de gazele de combustie. n procesele de oxidare cu aer umed, gazele, lichidele i cenua sunt evacuate din reactor. Lichidele si cenusa sunt intoarse prin schimbatoarele de caldura pentru a pre-incalzi namolul, gazele sunt separate de particule i picturile de lichid cu ajutorul cicloanelor si apoi eliberate in atmosfera. n instalaiile de mari dimensiunii gazele evacuate pot destinde in turbine pentru recuperarea energiei electrice [cww/tm/135]. Faza lichida este separata de partea solida si este trimisa in rezervorul de sedimentare sau spre epurare. Lichidele rezultate conin de regul o ncrctur organic mare ( CCO 10-15 g/l) . Procesele de oxidare n sonda adanca necesit separarea amestecurilor solid-lichid i gaz-lichid i supunerea acestora proceselor de epurare la fel i supernatantul rezultat. Aceste tratamente reduc coninutul de CCO din nmoluri cu >80%[ cww/tm/4] Necesarul de energie pentru reducerea termic a nmolurilor depind de puterea calorica a acestora, de ex. de concentraia de ap i puterea calorific a nmolului uscat. Monitorizarea Procesul de incinerare (focar) este operat de un system de control al procesului si monitorizat prin:
Capitolul 3
Msurarea volumelor Msurarea temperaturilor Msurarea presiunii Analize.
Mecanismele de reglare automat constau n meninerea temperaturii specifice in zona de incinerare iar fluxul de gaz primeste concentratia exacta de oxigen. Asigurannd timpul optim de stationare, excesul de aer si temperatura, se va realiza o ardere completa a cenusii. Monitorizarea trebuie s se conformeze Articolelor 10 i 11 din Anexa III a Directivei 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor [cww/tm/155]. Situatia economica
Tehnica Costuri de investitie Costuri de operare
Incinerare n pat fluidizat Oxidare n aer umed Oxidare n sonda adnc Incinerare cu alte deeuri
178
Capitolul 3
3.5
Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate evacuate
Tehnologiile de tratarea a gazelor uzate evacuate sunt similare cu tehnologiile utilizate pentru epurarea apelor uzate situate la finalul proceselor. Relaiile dintre diferitele tipuri de poluani i tehnicile de epurare din seciunea 1.3.2.2 sunt ilustrate n Figura 3.45.
Evacuarea Waste gas gazelor uzate release
Production Productie, handling manipulare, work-Up pregatire
Recuperarea Substance substantei recovery
Recuperar Energy ea energiei recovery
Ardere Combustion
Recovery Tehnici detechniques recuperare
Membrane separatoare Condensation Adsorption Condensare Wet scrubbers Absorbere Separators Scrubere umede Cyclones Separatoare Electrostatic precipitators Fabric filters Cicloane Two-stage dustelectrostatice filters Precipitatoare Absolute filters Filtre textile High efficiency air filters Filtre de praf dou trepte Mist filters Filtre absolute Dry, semi-dry and wet sorption Filtre de nalt eficien Filtre de condens Absorbire umeda, uscata, semi-uscata Compui Volatile organici organic volatili compounds Volatile Compu i inorganic anorganici compounds volatili (incl. NOx, SOxx , ,HCl, SOx, (NO HF) HF) HCl,
Membrane separation
Particul Partie culates
Particul Partieculates
NOx
SOx HCl, HF
Abatement techniques Tehnici de reducere Biofiltre Biofiltration Bioscrubere Bioscrubbing Biofiltre cu absorbie Biotrickling Oxidare termic Thermal oxidation Catalytic oxidation Oxidare catalitic Flaring Reducere prin flama Separators Separare Cyclones Cicloane Electrostatic precipitators Fabric filters Precipitatoare electrostatice Catalytic filtration Filtre textile Two stage dust filters Filtre de praf dou trepte Absolute filters Filtre absolute High efficiency air filters Filtre de nalt eficien Mist filters Dry, semi-dry and wet sorption Filtre de condens SNCR / SCR Adsorb ie umed, i uscat SNCR/SCR
Figura 3.45: Ordinea Tehnicilor de tratare a gazelor uzate la finalul proceselor raportate la tipul contaminantilor
179
Capitolul 3
Sursele gazelor reziduale de tratat sunt: procese la temperaturi normale, cum ar fi procesele productie, manipulare si pregatire cu urmtorii poluani principali: -
compui organici volatili cum ar fi solvenii compui anorganici ca derivai halogenai, hidrogen sulfurat, amoniac, monoxid de carbon - particule sub form de praf procese de incinerare, cu principalii poluani: - particule sub form de cenu i praf, coninnd negru de fum, oxizi de metale - gaze arse cu monoxid de carbon, derivai halogenai, oxizi de sulf (SOx), oxizi de azot (NOx) Gazele reziduale rezultate sunt tratate prin tehnici unde: coninutul gazelor reziduale este recuperat i reciclat la procesul iniial sau utilizat n alt proces ca materie prima sau agent termic sau purttor de energie sau poluanii sunt redui.
Compuii a cror recuperae este avantajos din punt de vedere economic includ: compui organici volatili recuperai din vapori de solveni sau vapori ai produselor cu temperatur joas de fierbere compui organici volatili folosii ca purttori de energie n incineratoare sau cazane cu abur acid clorhidric amoniac reciclat n procesul de producie dioxid de sulf, transformat n acid sulfuric, sulfur sau gips materie prima sau finit cu coninut ridicat de praf.
Tehnologiile de prelucrare sunt - urmrind figura 3.45 - calasificate astfel: tehnici de recuperare pentru compuii organici volatili i compuii anorganici: - separare prin membrane (vezi capitolul 3.5.1.1) - condensare (vezi capitolul 3.5.1.2) - adsorbie (vezi capitolul 3.5.1.3) - spalare la umed (vezi capitolul 3.5.1.4). tehnici de reducere pentru compuii organici volatili i compui anorganici: - filtrare biologic (vezi sectiunea 3.5.2.1) - spalare biologic (vezi sectiunea 3.5.2.2) - bio-picurare (vezi sectiunea 3.5.2.3) - oxidare termica (vezi sectiunea 3.5.2.4) - oxidarea catalitica (vezi sectiunea 3.5.2.5) - flama (vezi sectiunea 3.5.2.6). tehnici de recuperare i reducere pentru particule, folosind: - separator (vezi sectiunea 3.5.3.1) - ciclon (vezi sectiunea 3.5.3.2) - filtru electrostatic (vezi capitolul 3.5.3.3) - scruber umed pentru pulberi (vezi capitolul 3.5.3.4) - filtru textil, inclusiv filtru ceramic (vezi sectiunea 3.5.3.5) - filtru catalitic (vezi sectiunea 3.5.3.6) - filtru de praf in doua trepte (vezi sectiunea 3.5.3.7) - filtru absolut (filtra HEPA) (vezi sectiunea 3.5.3.8)
180
Capitolul 3
filtru de aer cu randament mare (HEAF) (vezi sectiunea 3.5.3.9) filtru de vapori (vezi sectiunea 3.5.3.10).
tehnici de recuperare i reducere a gazelor evacuate de ardere: - injectare de sorbent uscat (vezi capitolul 3.5.4.1) - injectare de sorbent semi uscat (vezi capitolul 3.5.4.1) - injectare de sorbent umed (vezi capitolul 3.5.4.1) - reducere ne-catalitic selectiv a NOx (SNCR) (vezi capitolul 3.5.4.2) - reducere catalitic selectiv a NOx (SCR) (vezi capitolul 3.5.4.2).
Majoritatea tehnologiilor de tratare nu pot fi calsificate simplu ca tehnici de recuperare sau reducere deoarece recuperaarea poluanilor depinde de aplicarea unor etape suplimentare de separare. Unele tehnici desrise sunt operaii individuale i / sau procese, altele sunt utilizate numai ca metode secundare de pretratare pentru a evita deteriorarea procesului principal sau pur i simplu iau rolul unui prefiltru sau sunt utilizate pentru finisare. Altele pot fi folosite att ca tehnologie individual ct i secundar. Vor fi date exemple n paragrafele care urmeaz. Cele mai multe tehnici de prelucrare a gazului rezidual necesit n plus prelucrri aplicate dupa proces, fie pentru creterea cantitilor de ap uzat, sau gazee ardere generate n timpul procesului, i / sau distrugerea deeurilor solide. Aceasta problematica va fi discutata intr-un capitol relevant ce va urma.
3.5.1 Tehnici de recuperare pentru COV i compuii anorganici

3.5.1.1 Separare prin membrane Descriere Separarea prin membrane a gazelor ine cont de permeabilitatea selectiv a vaporilor organici cnd ptrund printr-o membran. Vaporii organici au o putere de ptrundere considerabil mai ridicat dect oxigenul, azotul, hidrogenul sau dioxidul de carbon (de 10 pn la 100 de ori mai mare [cww / tm / 74]). Gazul rezidual este comprimat i trecut prin membran. Efluentul mbogit poate fi recuperat prin metode ca i condensarea (vezi capitolul 3.5.1.2) sau adsorbia (vezi capitolul 3.5.1.3), sau poate fi redus, de exemplu prin oxidare catalitic (vezi capitolul 3.5.2.5). Procesul este mult mai adecvat la concentraii nalte ale vaporilor. n multe cazuri sunt necesare tratamente suplimentare pentru a atinge niveluri ale concentraiei suficient de joase pentru ieire. Separatoarele cu membrane sunt proiectate ca module, de exemplu module capilare (vezi figura 3.46) [c.w.w. / tm / 64], fabricate ca un strat de polimer.
181
Capitolul 3
Separator capilar Modul capilar Strat exterior
Alimentare Permeat
Concentrat
Figura 3.46: Modul capilar membran tipic
Un sistem de separare prin membrane const din (vezi figura 3.47): module membran un compresor un element de recuperare (de exemplu condensator, adsorber) ventile i conducte posibil o a doua treapt pentru prelucrri suplimentare.
Gaz rezidual neepurat
Gaz rezidual epurat
Supapa Alimentare Membrana modul Permeat Racitor
Membrana
Condensat
Pompa de vid
Figura 3.47: Schema unui procedeu obinuit de separare prin membran
Pentru a crea diferena de presiune necesar dintre intrarea n membran i ieirea din membran (0,1 1 MPa), sistemul funcioneaz fie cu o presiune mai mare la alimentare i vid (aproximativ 0,2 kPa) la ieire, fie cu ambele [cww / tm / 64]. n timpul creterii concentraiei de vapori n interiorul membranei, nivelul concentraiei urc, ajungnd la limite explozive, ceea ce dezvolt amestecuri explozive. De aceea sigurana este o problem important i trebuie fcui pai pentru a evita aceste situaii.
Capitolul 3
Un exemplu de proces de separare cu membrane ca element de recuperare vapori (VRU) este ilustrat n figura 3.48. Aici o a doua treapt de prelucrare (PSA, vezi capitolul 3.5.1.3) mbunteter emisia, conform cerintelor. Aplicatia Separarea prin membrane este folosit de exemplu n industria chimic, industria petrochimic, la rafinrii i n industria farmaceutic pentru a recupera vaporii de solveni sau vaporii de combustibil din gazele de ardere sau aerul uzat. Exemple [cww / tm / 74] sunt recuperarea urmtoarelor produse: monomeri de olefine de la curenii de extracie a rinilor poliolefine clorur de vinil de la fabricarea PVC solveni i vapori de hidrocarburi de la umplerea cisternelor hidrocarburi materii prime de la robinei de la rafinrii i cureni de gaz combustibil hidrogen de la gazele de rafinrii.
Scruber B1
Prima treapt membran
Trapta a doua PSA
Ventil
Intrare vapori
Compresor V1
Membran
Permeat Reciclare
Intrare lichid
Retur
Pomp de vid
Figura 3.48: Aplicaia unui proces de separare cu membran ca element de recuperare vapori (VRU)
Compuii care pot fi recuperai includ: alcani olefine hidrocarburi aromatice hidrocarburi clorurate alcooli eteri cetone esteri.
183
Capitolul 3
Limitele i restricii ale aplicarii: Limite / restricii

Debitul gazului rezidual Temperatura Presiunea Coninutul de praf depinde de suprafaa membranei, se cunosc debite de 2100 3000 Nm3 / h temperatura ambiantala, depinde de materialul membranei depinde de materialul membranei foarte sczut, praful poate deteriora suprafaa membranei, deci trebuie atinse mai nti concentraii foarte sczute pn la 90 %
Concentraia compusilor organici volatili
Advantaje/Dezavantaje Avantaje este posibil refolosirea materiei prime. procesul n sine este simplu. nu rezult deeuri din proces. Dezavantaje sunt necesare prelucrri ulterioare. riscul exploziei.
si
tratari
Niveluri admisibile ale emisiei / randament

Parametru
Hidrocarburi 90 991,a Compui organici volatili Pn la 90 991,a
Randament [ % ]
Observaii
Proces pentru recuperare de hidrocarburi, sistem de condensare n amonte Recuperare de compui organici volatili, sistem de condensare n amonte i aval
a 1
pentru membrane soluii [cww/tm/74]
Efecte inter-media
Combustibil
Materialul membranei Agent de rcire Energie [kWh/1000 Nm3] Cdere de presiune [MPa]
1 2
Cantitate
Observaii
250 1 0.11 2
inclus energia electric pentru ventilator
Separarea prin membrane este frecvent folosit ca o etap de concentrare pentru a uura recuperri sau tratri ulterioare, ca de exemplu: mbogirea fazei gazoase n compui organici volatili, crete punctul de condensare a gazului rezidual, dei condensrile ulterioare au loc mult mai repede, economisndu-se bani incinerarea unui gaz rezidual mbogit reduce necesitatea unui alt combustibil.
Compuii organici volatili rezultai din procesele de separare prin membran sunt de obicei reciclai i nu rezult reziduuri din procesele actuale. Pot rezulta totui deeuri din tratri ulterioare n funcie de tehnica utilizat. Emisii reziduale pot aprea de la apa de rcire sau de la gazul rezidual tratat. Aceti cureni de gaze, fie se elibereaz n atmosfer, fie se trimit la o tratare ulterioar a gazului rezidual cum ar fi adsorbia sau calcinarea.
184
Capitolul 3
Monitorizarea Eficiena sistemului de separare prin membran este determinat prin monitorizarea concentraiei compuilor organici volatili nainte i dup sistem. Compuii organici volatili pot fi determinai ca i carbon total prin ionizarea n flacr. Performana este mbuntit prin controlul concentraiei compuilor organici volatili de ambele pri ale membranei. Din motive de siguran, raportul dintre compuii organici volatili i oxigen trebuie controlat cu atenie (riscul exploziei). Situatia economica
Tipuri de costuri Costuri capitale 3 [per 1000 Nm /h] Costuri pentru exploatare munca utilitati
1
Costuri
EUR 300000
1
Observatii Un sistem de tratatare 200 3 Nm /h

4 zile pe an
EUR 1500/yr EUR 60000/yr per 1000 Nm3/h 1
[cww/tm/70]
Parametrii cu costuri relevante sunt cantitatea de gaz rezidual i serviciile tehnice pentru membran. Profitul rezult din recuperarea compuilor organici volatili. Costurile sistemului variaz n funcie de scopul urmrit prin recuperare, capacitate i design. Perioadele de amortizare se aprecieaz a fi ntre patru luni i un an n condiii favorabile [cww/tm/74]. Pe de alt parte s-ar putea s nu existe de loc amortizare. Procesul combinat, de exemplu cu adsorbie sau absorbie s-ar putea dovedi mult mai profitabil, comparativ cu procesul simplu de separare prin membran. 3.5.1.2 Condensarea Descrierea Condensarea este tehnica de eliminare a vaporilor de solvent dintr-un curent de gaz poluat prin reducerea temperaturi acestora sub punctul de roua n funcie de intervalul temperaturilor la care opereaz, exist diferite metode de condensare: condensare liber, la temperaturi de condensare sub 25 C condensare cu refrigerent, la temperaturi de condensare sub 2C condensare cu amestec de rcire (amestec de ghea cu diferite sruri), la temperaturi de condensare sub 10C condensare cu amoniac, la temperaturi de condensare sub 40C ( condensare ntr-o singur treapt ) sau 60C ( condensare n dou trepte ) condensare criogenic, la temperaturi de condensare sub 120C, n practic adesea opernd ntre 40C i 80C n instalaia de condensare condensare n circuit nchis cu gaz inert. Condensarea se produce direct (ex. prin contactul dintre gaz i lichidul de rcire ) sau indirect ( rcire cu schimbtoare de cldur ). Condensarea indirect este preferat datorit faptului c nu necesit o faz adiional de separare ca n cazul condensrii directe. Sistemele de recuperare a condensului pot varia de la sisteme simple formate dintr-un singur condensator, pn la sisteme multi-condensor proiectate pentru recuperarea energiei i vaporilor cu maxim de randament.
185
Capitolul 3
Condensatoarele n circuit nchis cu gaze inerte sunt proiectate pentru sisteme n ciclu nchis la care concentraia vaporilor este ridicat. Acestea sunt constituite dintr-un volum fix de gaz inert, n general azot, care este n mod continuu circulat ntre cuptor i instalaia de condensare. Amestecul de azot-vapori este condus continuu n modulul de recuperare unde o serie de schimbtoare de cldur rcesc i condenseaz vaporii. Proiectarea i funcionarea condensatoarelor este strns legat de tipul rcitorului utilizat n proces. De exemplu : Instalaiile de condensare cu lichid de rcire (n afar de cele criogenice) funcioneaz cu dou tipuri de schimbtoare de cldur:
Schimbtoare de cldur cu manta [cww/tm/71] care pot fi cu rcire cu ap sau cu rcire cu aer. Eficiena condensrii poate fi mrit prin realizarea operaiei n dou faze, utiliznd ap n prima faz si un lichid refrigerat ( ap, saramur etc.) ca agent de rcire n faza a doua. Un sistem n dou trepte (vezi fig. 3.49 ) este compus din: Recuperatorul, utiliznd un curent de gaz purificat ca agent de rcire Pre-rcitorul utiliznd ap rcit sau un curent de gaz rece purificat Condensatorul principal cu refrigerent Ventile i conducte
O alt variant implic condensarea parial la o temperatur uor ridicat urmat de nlturarea COV-urilor remanente din curentul de gaze prin diferite tehnici , ca de exemplu prin adsorpie ( vezi Seciunea 3.5.1.3 ) Pentru minimizarea formrii de cea, va fi utilizat o serie de condensatoare sau reducerea turbulenei gazului n condensator.
Aer ncrcat cu solvent
Recuperator cu aer rece purificat
Pre-rcitor cu ap rcit sau aer rece purificat
Condensator cu refrigerent
Solvent recuperat
Figura 3.49: Sistem de condensare n dou trepte
Schimbtoare de cldur elicoidal [cww/tm/71] fiind constituite n principal din dou tubulaturi lungi introduse una n alta formnd o pereche de spirale concentrice. Agentul de rcire ptrunde prin duze periferice n centrul spiralei i iese prin intermediul unor pipe la periferia spiralei. Vaporii rezultai din proces ptrund prin partea inferioar a condensatorului si se deplaseaz ctre partea superioar n contracurent. n cazul turnurilor de rcire care folosesc ap de suprafa ca agent de rcire se acumuleaz depuneri n schimbtoarele de cldur, fiind necesare operaiuni de curire sau tratarea apei. n prezena unor compui acizi sau alcalini este necesar recircularea i dozarea de acizi sau alcalii.
Capitolul 3
Condensarea criogenic se face utiliznd vaporizarea de azot lichid ca agent de rcire, pentru condensarea vaporilor de COV-urilor pe suprafaa condensatorului. Evaporarea azotului este este utilizat pentru a obine o ptur inert. O variant o constituie condensarea n atmosfer inert, de ex. azot pentru a permite curentului de gaz s conin concentraii mari de COV-uri. Exemple de condensare criogenic n figurile 3.50 i 3.51. [cww/tm/71].
Atmosfer de azot Rezevor cu azot lichid
Reactor
Condensator Azot Rezervor de solvent
Solvent recuperat
Usctor
Azot + solvent
Figura 3.50: Sistem de recuperare integral prin condensare n atmosfer de azot
Aer solvent Pre-condensator
Condensatoare de proces
Solvent recuperat
Vaporizator de azot
Econmizor de proces
Econmizor de azot Solvent Solvent recuperat recuperat
Aer purificat
Curent de azot
Azot lichid
Figura 3.51: Sistem de recuperare criogenic n atmosfer inert
187
Capitolul 3
Sistemul de condensare criogenic este constituit din: Pre-condensatorul cu ap rcit sau gliocol Condensatorul principal de proces Economizorul de proces Economizorul de azot Vaporizatorul de azot Conducte i ventile.
Un sistem clasic de condensare n gaz inert cu ciclu nchis ( vezi fig 3.52) [cww/tm/71] const din: Schimbtor de cldur, pentru pre-rcirea curentului de gaz Condensatorul principal, refrigerat mecanic pn la 40C Separatorul de solveni, alimentare cu azot.
Aplicatia Condensare prin racire Condensarea prin racire se aplic curenilor de gaz puternic saturai ( avnd punct de condensare ridicat) cu compui volatili ( organici sau anorganici) sau substanelor odorante urmnd extragerea acestora din curentul de gaz saturat cu ap unde apa condensat funcioneaz ca un absorbant ( n cazul n care compuii sunt solubili n ap). Condensarea coolant este esenial n pre-tratarea sau post-tratarea emisiilor gazoase ale instalaiilor de tratarea a gazelor uzate, eliminarea principal a COV-urilor urmnd a se face n instalaii de absorbie (vezi seciunea 3.5.1.3 ), scrubere (vezi seciunea 3.5.1.4) sau incineratoare (seciunea 3.5.2.4). Pe de alt parte condensarea se poate aplica ca post-tratament emisiilor gazoase mbogite de ex. membranelor de separaie (seciunea 3.5.1.1) striparea (seciunea 3.3.4.2.14) sau distilarea (seciunea 3.3.4.2.12).
188
Capitolul 3
Refrigerent
Azot
Condensator principal
Separator de solvent
Curire final
Schimbtor de cldur
Solvent recuperat
Azot curat
Curen redus pentru reciclare
Aer cu solvent Cuptor
Figura 3.52: Sistem de condensare cu gaz inert n circuit nchis
Limite si restrictii ale aplicatiei sunt [cww/tm/70]:

Limite i restricii
100-100000 Nm3 /h 50-80C gazul trebuie s fie lipsit de ap cnd condensarea are loc sub 0C atmosferic < 50 mg/Nm3 ( nelipicios) > 100000 uniti/Nm3 200-1000 mg/Nm3
Debitul gazului Temperatura de intrare Coninutul de ap Presiunea Praf Miros Amoniac Condensarea criogenic
Condensarea criogenic se aplic pentru toi compuii volatili organici sau anorganici indiferent de presiunea vaporilor fiecruia. Aplicat la temperaturi sczute metoda permite condensarea cu eficien ridicat permind un control eficient al emisiilor finale de COV-uri. Pe de alt parte folosirea temperaturilor sczute sub punctul de nghe al apei face necesar folosirea de gaze complect lipsite de umiditate. Aceast metod rspunde instantaneu modificrilor concentraiei COV-urilor in emisii i permite recuperarea teoretic a oricrui tip de COV chiar n condiii variabile. Aceast flexibilitate a procesului l face aplicabil pentru controlul COV-urilor n fabricile cu profile multiple si producie continu sau n arje [cww/tm/150]. Limite i restricii ale aplicarii Limite i restricii pn la 5000 Nm3/h
189
Debitul gazului
Capitolul 3
Temperatura de intrare a gazului Presiunea 1 [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Condensare prin racire Tehnologie compact Controlul eficient al procesului Recuperarea solventului n condiiile n care efluentul nu conine amestecuri greu de separat Recuperarea cldurii. Condensare criogenic Tehnologie compact Recuperarea solvenilor organici posibil din amestecul condensat Eficien mare a nlturrii COV-urilor Azotul este recirculat Controlul eficient al procesului cu posibilitatea calculrii aproximative a emisiilor finale .
pn la 80 C 2-600 kPa1
Dezavantaje Condensare prin racire Cantitatea de ap de rcire trebuie distribuit n regiunile cu deficien de ap Eficiena depinde considerabil de debitul gazului si de compoziia acestuia Prelucrarea si/sau tratarea suplimentara necesara. Condensare criogenic Neaplicabil la emisii cu umiditate datorit formrii de ghea care mpiedic transferul de cldur Necesitate producerii azotului pe plan local sau aprovizionare de la ali productori Agentul de rcire poate forma ghea sub 0C pe schimbtoarele de cldur
Niveluri de emisie realizabile / Randamente Condensarea in rece

Parametru
Mirosul Amoniacul
1
Randament [%] 6090 1 2060 1
Nivelul emisiilor [mg/Nm3]
Observatii
initial > 100000 ou/Nm3 initial 200-1000 mg/Nm3
[cww/tm/70]
Condensarea criogenica
Parametru Randamentul [%] Nivelul de emisie [mg/Nm3]
<20-<40 1 <100 1 <150 1 <150 1 <150 1 10005000 1
Observatii
la 95 C, initial 3 20-1000 g/Nm la 65 C, initial 3 20-1000 g/Nm la 75 C, initial 3 20-1000 g/Nm la 86 C, initial 20-1000g/Nm3 la 60 C, initial 3 20-1000 g/Nm Initial 2001000 g/Nm3
Diclormetan Toluen Metil-etil-ceton (MEK) Aceton Metanol COV

1
[cww/tm/70]
Efecte inter-media Condensare prin racire

Consumabile Agent de rcire ( aer, ap, saramur, amoniac-solutie sarata) Energie [kWh/1000 Nm3] Cantitate Observatii Funcie de domeniul de aplicaie Ventile, pompe, instalaii
190
Capitolul 3
Variaia presiunii [kPa]
1
0.10.2 1
diverse
[cww/tm/70]
Cantitatea de ap uzat generat din instalaiile de condensare este direct proporional cu cantitatea de condensat care la rndul lui este direct proporional cu coninutul de umiditate i temperatura de rcire. Compoziia condensatului este: Condensarea COV-urilor: Condensarea amoniacului/amine: 200-1000 mg/l CCO 400-2000 mg/l azot Kjeldah.
Condensarea criogenica
Consumabile
Azot ca agent de rcire Energie [kWh/1000 Nm3 ]
Cantitate
1015 kg/kW racire 70 25 2
1
Observatii
Funcie de tipul instalaiei, tipul solventului, etc Intrare la 80 C, ieire la 70C

1 2
Alte consumabile: Abur ca agent de topire, atunci cnd condensatorul se acoper cu ghea datorit umiditii din efluent Aer lipsit de umiditate pentru operaiile pneumatice Condensatul poate fi reutilizat, procesat sau eliminat. Consumul de azot lichid se mparte n: Procese stand-by (pentru meninerea temperaturii) Rcirea curentului de gaz supus condensrii. Dac dup procesul de condensare cantitatea de COV-uri este nc ridicat, este necesar supunerea la alte tratamente ( de ex. adsorbie, incinerare). Condensarea ciclica a gazului inert
Consumabil Azot ca gaz inert pentru evacuari de urgenta i/sau pentru refrigerare Energie [kWh/1000 Nm3 ]
1
Cantitate
12 tone/zi 1
Observatii
Ventile, pompe, instalaii diverse
[cww/tm/71]
Monitorizare Eficiena sistemelor de condensare ca sisteme de curire a aerului poate fi determinat prin monitorizarea concentraiilor vaporilor de solvent nainte i dup proces. COV-urile pot fi msurate ca carbon total, excluznd particulele, utiliznd detector de ionizare cu flam. Reducerea eficienei pentru emisiile odorizante se determin prin luarea de probe n locuri de
191
Capitolul 3
prelevare apropiate i analizarea lor prin olfactometrie. Sistemele criogenice necesit monitorizarea variaiei presiunii. Sistemele criogenice necesit utilizarea controlerelor logice programabile standardizate pentru controlul necesarului de azot pentru rcire. Automatizarea proceselor devine posibil prin prevederea cu senzori i alarme, intervenia operatorilor fiind necesar numai n verificrile de rutin. n mod adiional n sistemele cu ciclu de gaze inerte, analiza oxigenului este necesar pentru asigurarea atmosferei inerte n care cantitatea de oxigen nu trebuie s depeasc 5% din motive de securitate. Dac coninutul de oxigen este prea ridicat se injecteaz azot pentru restabilirea atmosferei inerte. Situatia economica
Costuri Condensarea criogenica
EUR 500000 c 1 1 personal /zi 1 /saptamana
Tipuri de costuri
Costuri de investitie a Costuri de exploatare: Costurile cu forta de munca
a b 3
Condensarea prin racire

EUR 5000 b 1 2 ore pe saptamana 1 + 1 personal / zi pe an
Condenearea in circuit inchis cu gaz inert
pro 1000 Nm /h excluznd pompe, conducte, turn de rcire c excluznd tehnologiile secundare i depozitul de azot 1 [cww/tm/70]
Beneficiile constau din recuperarea COV-urilor. Factorii ce determina costurile [cww/tm/71]: Factori
Debitul efluentului Necesitatea reducerii temperaturii, ncrcarea agentului de rcire Amestec de solveni
Influene/rezultate
Mrimea instalaiei Costurile echipamentelor (direct proporionale) Aprovizionarea cu agent de rcire (direct proporionale) Tehnici complicate de separare a evacurilor (direct proporionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporionale) Tehnici complicate de separare a evacurilor (direct proporionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporionale)
Solubilitatea solvenilor
Retehnologizare [cww/tm/71]: Condensare prin racire

Adaptare uoar cnd apa de rcire este disponibil cu schimbtoarele de cldur amplasate n apropiere sau pe partea relevant a echipamentului
Condensare criogenic
Montarea poate face n deviaie, se poate nlocui orice vaporizator cu azot, trebuie instalat lng sursa de azot lichid pentru a minimiza lungimea pipelor criogenice, sistemul poate fi adaptat la o instalaie
Condensare cu gaz inert n circuit nchis

Dificil de adaptat n instalaii vechi, este mult mai potrivit pentru instalaii noi
192
Capitolul 3 existent integrat nou sau poate fi ntr-o instalaie
3.5.1.3 Adsorptia Descrierea Adsorbia este o reacie heterogen n care moleculele de gaz sunt reinute pe o suprafa solid (adsorbantul) care are specificitate pentru anumii compui care astfel sunt eliminai din efluent. Cnd absorbantul a reinut cantitatea maxim de compus, coninutul este desorbit, regenernduse astfel o parte din adsorbant. Prin desorbie produsul contaminant este de regul n concentraii mari, astfel nct poate fi recuperat sau distrus. Cele mai importante sisteme de adsorptie sunt: Adsorbie n pat fix Adsorbie n pat fluidizat Adsorbie n pat cu micare continu Adsorbie cu presiune oscilant
Adsorbia n pat fix (vezi fig 3.53) [cww/tm/71] este un proces larg rspndit. Gazele uzate, aerul exhaustat, etc. sunt supuse procesului de rcire, condensarea parial a vaporilor de ap i nclzire n scopul reducerii umiditii i minimizrii apei co-adsorbite. Alimentarea cu gaz a adsorbantului se face la o temperatur de 40C, acesta parcurgnd patul adsorbant de sus n jos , ieind purificat. Pentru apermite regenerarea adsorbantului se opereaz de regul cu 2-3 paturi adsorbante, n aa fel nct n timp ce unul funcioneaz unul va fi regenerat i al treilea va fi n ateptare. Un proces de adsorbie cu pat dublu este ilustrat n fig 3.53.
Curent de gaz inert Valv nchis Valv deschis
Aer purificat
Condensator Pat de adsorbie 1 Pat de adsorbie 2 Decantor Solvent recuperat Ap
Aer cu solvent Pre-rcitor
Filtru
Figura 3.53: instalaie tipic de adsorbie cu pat dublu
Adsorbia n pat fluidizat ( vezi fig. 3.54) [cww/tm/132] utilizeaz turbulena gazelor ( mai ales n gama 0,8-1,2 m/s) pentru a menine adsorbantul ntr-o stare fluid. Acest sistem presupune existena paturilor adsorbante rezistente la mbcsire. Acestea funcioneaz cu adsorbie-desorbie continu, adsorbantul fiind regenerat continuu n schimbtorul de cldur de unde este returnat n mod pneumatic napoi n patul fluidizat. Adsorbia n pat cu micare continu (vezi fig. 3.55) [cww/tm/71] se desfoar prin micarea continu a stratului absorbant n curentul de gaz introdus n contracurent. Adsorbantul
Capitolul 3
saturat aflat n partea inferioar a instalaiei este transferat ctre instalaia de regenerare continuu a adsorbantului. Adsorbia n presiune oscilant ( PSA) poate separa gaze sau vapori coninnd mixturi de gaze, simultan regenernd adsorbantul. Aceasta se face n 4 etape: Etapa 1: curentul de gaz ptrunde n adsorbant cu presiune ridicat Etapa 2: adsorbia se face la presiune ridicat pn la obinerea de componeni puri Etapa 3: depresurizare Etapa 4: purjarea la presiune redus sau n vid. Etapa 4 produce separarea componentelor corespunztor aderenei pe stratul adsorbant. Prin mbuntiri aceast tehnic mrete capacitatea de recuperare i reutilizare a amestecurilor de gaze.
Curent de aer A
Gaz purificat
Gaz impurificat Ap de rcire C D Aburi
Ap de rcire E
Curent de aer
Figura 3.54: Adsorptie in pat fluidizat a) adsorbant regenerat, b) pat fluidizat, c) gaz inert, d) ventilator, e) separator
Adsorbani tipici sunt [cww/tm/71]: Granule de crbune activ (GCA), cel mai comun adsorbant cu mare gam de utilizri i far restriciila compui cu sau fr polaritate; GCA poate fi impregnat cu oxidani ca de ex. permanganat de potasiu sau compui de sulf ( pentru mrirea capacitii de reinere a metalelor grele) [cww/tm/70] Zeolii cu proprieti care difer funcie de tip, funcionnd fie ca o sit molecular, ca schimbtor de ioni selectiv sau adsorbant hidrofob de COV-uri Particule de polimer macroporos, utilizat n form granular sau ca pat, ne fiind foarte selectiv la COV-uri Silica gel Silicai de sodiu-aluminiu.
194
Capitolul 3
n funcie de metodele de regenerare continu sau simultan descrise anterior, exist diferite metode de regenerare a adsorbantului din paturile fixe: Regenerare prin oscilaii termice Regenerare cu vacuum Adsorbie n presiune oscilant ( PSA) descris mai sus.
Aer de stripare contaminat Desorber Abur Condensator
Noncondensabil
Aer purificat
Aer de racire
Solvent desorbit Solvent recuperat
Figura 3.55: Adsorbie i desorbie n paturi cu micare continu
Regenerarea prin oscilaii termice utilizeaz urmtoarele surse termice: Abur, cel mai utilizat Microunde nclzitoare incluse Gaze inerte fierbini, pentru exploatarea n siguran a granulelor de crbune activ
Aburii supranclzii sunt trecui prin materialul adsorbant i apoi condui n instalaia de condensare, separare gravitaional sau prin distilare pentru separarea compuilor antrenai. Folosirea aburilor supranclzii este metoda principal de regenerare a granulelor de crbune activ, dar se aplic i metoda cu gaze inerte fierbini. Zeoliii pot fi regenerai cu cureni de aer fierbinte. Adsorbanii pe baz de polimeri necesit temperaturi mult mai mici ale aburilor sau gazelor calde pentru regenerare ( cca 80C) Regenerarea cu vacuum permite desorbia la temperatura ambiant, permind recuperarea i reutilizarea substanelor instabile. Aceast metod se poate aplica la adsorbanii cu crbune activ, zeolii sau polimerii adsorbani.
195
Capitolul 3
Aplicatia The application of adsorption encompasses: Recuperarea COV-urilor ( materii prime, produs, solveni, alimentare cu combustibili, etc.) pentru reutilizare i recirculare, pentru a mbuntii funcionarea altor procese de recuperare cum ar fi folosirea membranelor filtrante ( vezi seciunea 3.5.1.1) Reducerea poluanilor rezultai din instalaiile de tratare ca COV-uri, substane odorante, urme de gaze etc. care nu pot recirculate sau utilizate sub alt form, cum ar fi carbune activ care se incinereaz ca filtre de gard la instalaiile de tratare finale.
Aplicarea ca tehnologii de tratare nu se recomand la emisii gazoase cu concentraii mari de COV-uri deoarece regenerarea repetat va avea efect defavorabil asupra profitabilitii. Pentru aceste emisii exist alte tehnologii recomandate. Tehnologiile cu adsorbie sunt aplicabile pentru controlul, recuperarea, reciclarea sau prepararea emisiilor de aer poluate cu COV-uri rezultate din: Degresri Pulverizare vopsele Extracia solvenilor Acoperiri cu pelicule metalice Acoperiri cu pelicule de plastic Tratarea hrtiei Produse farmaceutice Combustibili, gazolin, etc. Limitri i restricii ale utilizarii: Limite / restricii Debitul gazului [Nm3/h] Temperatura [C] Presiunea [MPa] COV-uri Dioxine [ng/Nm3 TEQ] Umiditate relativ
1
GAC 100100000 1 1580 1 0.12 1 maximum 25 % of LEL 10100 1 maximum <70 % cat de scazuta posibil
Zeoliti <100000 1 <250 1 atmosferic 1 maximum 25 % LEL
Polimeri
maximum 25 % LEL
[cww/tm/70]
Avantaje /Dezavantaje
Avantaje Eficien mare n eliminarea i recuperarea COV-urilor Tehnologie simpl i robust Grad mare de saturare a adsorbantului Instalaie simpl ntreinere uoar. Dezavantaje Particulele din efluent pot cauza probleme n exploatare Mixturile pot cauza distrugerea prematur a adsorbantului Nu se pot aplica la gaze cu umiditate Pericol de incendii Posibil polimerizarea compuilor organici nesaturai pe granulele de crbune activ.
196
Capitolul 3
Niveluri realizabile de emisie/ Randamente

Parametru
COV Toluen Miros Mercur Hidrogen sulfurat Dioxine
1
Randament [%] 8095 1 90 1 8095 1

8095
1
Nivel de emisie [mg/Nm3]
Observatii
GAC GAC GAC, Zeoliti GAC GAC GAC
<0.01-0.05 1 <0.1 ng/Nm3 TEQ 1
[cww/tm/70]
Efecte inter-media Materiile consumabile sunt:

Consumabile
Aburi ( desorbie) [ kg/kg solvent recuperat] Azot gazos ( gaz fierbinte pentru desorbie ) [Nm3/to solvent] Ap de rcire (condensare) [m3/to solvent] Pierdere de adsorbant [kg/to solvent] Variaia presiunii [kPa] Energie [kWh/to solvent]
1 2
GAC
1.5-6 1 35
1
Cantitatea Zeoliti
Observatii Polimeri
3560 2 100150 0.51 25 2 35100 2 130260

2
Pentru toate 3 tehnicile de absorbtie
Regenerarea cu aburi produce ape uzate cu ncrctur relativ ridicat de contaminani care trebuiesc apoi trecui prin staie de epurare a apelor. n situaiile n care nu este posibil regenerarea, adsorbantul trebuie distrus de regul prin incinerare, cu excepia celor coninnd mercur. Regenerarea i/sau distrugerea materialelor adsorbante pot fi fcute de ctre alte companii. n funcie de legislaia specific pot fi necesare i alte tratamente ale efluentului. Toate procesele de adsorbie sunt exotermice, de aceia metoda nu e recomandabil compuilor organici. Carbonul sau metalele adsorbite pe GCA sau pe zeolii pot cataliza reacii de oxidare n condiii de temperaturi ridicate, rezultnd aprinderea patului adsorbant n cazul folosirii GCA. Pericolul apare n cazul adsorbiei hidrocarburilor (de ex. cetone sau ali compui cu grupri active) la temperaturi apropiate de temperaturile de oxidare. Aprinderea paturilor adsorbante cu GCA pot obtura porii adsorbantului intact sau transform adsorbantul n scrum cauznd grave defeciuni instalaiei. Aceste incidente pot fi evitate prin mrirea umiditii aerului sau prin rcirea patului adsorbant. Monitorizarea [cww/tm/79] Eficiena sistemului poate fi determinat prin monitorizarea concentraiilor de COVuri/mirosuri nainte dup proces. COV-urile pot fi determinate ca carbon total (excluznd particulele) utiliznd detectoare de ionizare cu flam. O analiz calitativ a emisiilor poate fi fcut prin prelevarea de probe i analizate prin GC/MS sau GC/FID. Reducerea eficienei
197
Capitolul 3
pentru emisiile odorizante se determin prin luarea de probe cu prelevare n locuri apropiate i analizarea lor prin olfactometrie. Cel mai important parametru este msurarea variaiei presiunii la filtrele de praf sau n patul de adsorbie. n filtre presiunea trebuie s se ridice constant dup regenerare sau curire. O cretere prea rapid a presiunii creeaz pericolul unei presiunii mari mai trziu n cazul unei ncrcri anormale cu praf. n patul de adsorbie presiunea trebuie s rmn constant. Orice cretere poate indica o scurtcircuitare a filtrului de praf sau particule de adsorbant desprinse din pat. Temperatura ieirii gazelor n cazul adsorbantelor cu GCA trebuie monitorizat pentru a prevenii izbucnirii incendiilor. Sistemele de adsorbie sunt automatizate prin controlere logice programabile care verific parametri din paturile de adsorbie, astfel ca n cazul creterii nivelurilor emisiilor peste un nivel pre-stabilit se comand automat pornirea operaiei de regenerare. Pentru evitarea pericolelor de incendii, sistemele de siguran vor fi proiectate s permit concentraia solvenilor pn la max. 25% din LEL, acest lucru mrind eficiena ventilatoarelor i reduce consumul de aburi. n cazul n care debitul i ncrcarea cu solvent este variabil este necesar automatizarea variaiei vitezei ventilatoarelor i reglarea debitelor. [cww/tm/71] Situatia economica
Tipul costurilor
Investitii 3 [per 1000 Nm /h] Costuri operationale Utilitati Consumabile
a 1
GAC
EUR 5000-10000 EUR 240000 1
1
Zeoliti
Polimeri
Observatii
Excluzand regenerarea Incluzand regenerarea a
EUR 6001300 per tona GAC

3
Incluzand finala
depozitarea
instalatie pentru 1000 Nm /h [cww/tm/70]
Factori de cost [cww/tm/71]:

Factori Influenta / rezultate
Rata emisiilor Eficiena adsorbiei concentraia solvenilor Tipul de solvent Solubilitatea solvenilor
Mrire sistemului, necesare utiliti solvenilor, Cantiti sporite de adsorbani Alegerea tipului de adsorbant Tehnici complicate de separare a evacurilor (direct proporionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporionale) Tehnici complicate de separare a evacurilor (direct proporionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporionale) Tehnici complicate de separare a evacurilor (direct proporionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporionale) Utilizarea de abur pentru adsorbie/desorbie i degradarea adsorbantului Reducerea duratei de via a
Amestecuri de solveni
ncrcarea solvenilor Prezena impuritilor

198
Capitolul 3 Factori Influenta / rezultate
Uurina desorbiei solventului Retehnologizarea [cww/tm/71]:
adsorbantului Temperatura de desorbie
GAC Zeoliti Polimeri Daca spatiu suficient este disponibil, adaptarea unui sistem de adsorptie la un process existent se face simplu. Necesarul de spatiu al unei adsorptii / desorptii este aproximativ de 25% din cea a sistemului cu adsorber cu dublu pat.
3.5.1.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor Descriere Spalarea la umed sau absortia reprezinta un transfer de mas ntre un gaz solubil i un solvent, cel mai adesea ap, care vin n contact direct unul cu altul. Absorbia fizic este o metod preferat de purificare a substanelor chimice cnd este necesar eliminarea sau reducerea compuilor gazoi. Spalarea fizico-chimic ocup un loc intermediar. Componentele se dizolv n lichidul absorbant, unde au loc reacii chimice reversibile care permit ulterior recuperarea compuilor gazoi [cww/tm/132]. Exemple de aplicare a absorbiei la purificarea gazelor sunt: nlturare poluanilor gazoi cum ar fi, halogenurile de hidrogen, SO2, amoniac, hidrogen sulfurat sao solveni organici volatili nlturarea SO2 sau a halogenilor hidrogenati nlturarea prafului cu unele tipuri de scrubere (see Section 3.5.3.4) n funcie de poluani de eliminat se utilizeaz mai multe tipuri de lichide absorbante: Ap pentru eliminarea solvenilor si gazelor cum ar fi halogenurile de hidrogen sau amoniacul atunci cnd scopul principal este nlturarea sau recuperarea acestor compui Soluii alcaline pentru nlturarea componentelor acide cum ar fi halogenurile de hidrogen, bioxidul de sulf, fenolii, clorul; utilizate de asemeni pentru faza a doua de absorbie halogenurilor de hidrogen reziduale dup prima faz de absorbie cu ap; desulfurizarea biogazului Soluii alcaline oxidante: soluii alcaline de hipoclorit de , bioxid de clor, ozon sau peroxid de hidrogen Soluie de sulfit acid de sodiu pentru nlturarea mirosului ( de ex. la aldehide) Soluie de Na2S4 pentru nlturarea mercurului din eflueni Soluii acide pentru nlturarea amoniacului sau aminelor Soluii de mono etanol amine sau di etanol amine pentru absorbia i recuperarea hidrogenului sulfurat Scruberele sunt de mai multe tipuri: Scrubere cu pat de fibros Scrubere cu pat mobil Scrubere cu pat compact Scrubere cu talere Turn de pulverizare Alegerea tipului de scruber depinde de : Nivelul de performan cerut
199
Capitolul 3
Necesarul de energie Reactivii Proprietile efluentului Proiectarea optim a scruberelor presupune obinerea unor concentraii mici la evacuare, automatizarea operaiilor i alimentarea n contracurent a lichidelor sau gazelor. Scruberele opereaz de obicei cu instalaii de prercire ( de ex. camere de pulverizare i de saturare) pentru a reduce temperatura de intrare a gazelor i simultan satureaz curentul de gaz acest lucru permind reducerea ratei absorbiei i evaporaiei solventului. Aceste sisteme adiionale necesit mici variaii ale presiunii. Scrubere cu pat fibros Acest tip de scruber const dintr-o camer coninnd un material fibros care este pulverizat cu lichid. Curentul gaz poate fi vertical sau orizontal. Materialul fibros poate sticl, plastic sau oel. Acest tip de scruber este folosit la eliminarea compuilor acizi (acid fluorhidric, acid clorhidric, acid sulfuric i acid cromic) sau compui organici sau anorganici din efluent. nfundarea duzelor de pulverizare, compactarea pachetului de fibre sau irigarea insuficient a fibrelor poate cauza probleme instalaiei. Efluentul gazos este adesea rcit nainte de intrarea n scruber pentru condensarea ct mai mult posibil a lichidelor i de a mri dimensiunile particulelor de aerosoli coninute de efluent. O instalaie de pre filtrare elimin particulele de dimensiuni mari nainte de intrarea n scruber [cww/tm/110]. Scrubere cu pat mobil Patul mobil const din zone cu pachete mobile de regul sfere de plastic. Recipientul conine grile suport pe care se afl amplasate pachetele cu material mobil, orificii de intrare i ieire a curentului de gaz i a lichidului absorbant i eliminator al condensului format. Scruberele cu pat mobil se folosesc pentru nlturarea acidului fluorhidric, bioxidului de sulf i mirosurilor. Se pot utiliza i pentru tratarea gazelor uzate care conin praf sau care pot forma cruste. Astfel de instalaie tipic este artat n figura 3.56 [cww/tm/79]. Iesire gaz
Separator de actionare
Intrare lichid
Sfere gaurite fluidizate
Intrare gaz
Curgere lichid
Figura 3.56: Scruber cu pat mobil
Scruberele cu pat mobil sunt echipate cu sfere de plastic cu densitate mic care se mic libere ntre grilele suport. n acest tip de scruber fenomenul de compactare apare foarte rar datorit faptului c sferele de plastic goale sunt inute n stare de constant de fluidizare i
Capitolul 3
agitaie. Coloana mobila de substrat este rezistent la blocare. Micarea constant i suprafaa lucioas a bilelor previne aderena componentelor substratului. Scrubere cu pat compact Acestea sunt alctuite dintr-o carcas exterioar, coninnd un pat format din materiale cu diferite forme aezate pe grile suport, distribuitoare de lichid, alimentare i evacuare pentru gazul uzat i lichidul absorbant i eliminator de condens. Sunt proiectate cu funcionare vertical (turnuri de absorbie) efluentul gazos ptrunde pe la partea inferioar iar lichidul absorbant pe la partea superioar parcurgnd un traseul n contra curent. Sunt cele mai rspndite instalaii de absorbie a gazelor pentru controlul polurii. Se folosesc pentru absorbia bioxidului de sulf, acidului cromic, hidrogenului sulfurat, amoniacului, clorului i COV-urilor. O instalaie tipic de acest gen este prezentat n fig. 3.57 [cww/tm/79]. Scruberele cu pat compact nu sunt corespunztoare pentru ncrcturile mari de particule datorit apariiei compactrii. Aplicarea lor este limitat la un coninut n particule mai mic ca 0,5 g/Nm3. Compactarea i formarea de cruste este o problem serioas a acestor tipuri de scrubere datorit faptului c accesul i curarea acestora este foarte dificil comparabil cu alte tipuri. Este necesar prevederea cu instalaii de reducere a pulberilor la accesul eflentului n acest tip de instalaie.
Ieire gaz purificat
Anticondens Intrare lichid Pat absorbant
Eliminare absorbant Intrare gaz impurificat
Dren
Figura 3.57: Scruber cu pat compact
Scrubere cu talere Scrubere cu talere de ciocnire constau dintr-un turn vertical cu mai multe turn vertical prevzut cu numeroase tvi perforate (site). Talerele se afla situate la distanta scurta deasupra orificiilor din tavi. Principala aplicaie a acestor scrubere este pentru absorbia acizilor, bioxidului de sulf i a mirosurilor. Un exemplu este dat n fig. 3.58 [cww/tm/79] Scruberele cu tavi nu se potrivesc lichidelor spumante. Atunci cnd absorbia este folosit pentru reducerea COV-urilor, scruberele cu pat compact sunt mai ieftine dect cele cu tvi, acestea din urm fiind preferate acolo unde este necesar o rcire intern sau unde cantitatea mic de lichid absorbant nu umecteaz corespunztor patul compact. Scruberele cu tvi se utilizeaz datorit faptului c sunt eficiente i se ntrein uor. Ele sunt proiectate s permit accesul operatorilor la fiecare tav permind curirea i ntreinerea
201
Capitolul 3
uoar. nlimea coloanei i cantitatea de suport pentru lichidul absorbant sau numrul de tvi metalice ca i variaia presiunii n coloan determin debitul efluentului gazos. Variaia presiunii este un factor determinant n alegerea tipului de scruber, iar din acest punct de vedere scruberele cu tvi sunt mai eficiente ca alte tipuri din punct de vedere al costurilor. La debite mari ale efluentului permit o mare variaie a presiunii i au capacitate mare de reinere a lichidului.
Ieire gaz purificat
Anticondens
Intrare lichid
Perete
Tvi perforate
Intrare gaz impurificat
Dren
Figura 3.58: Scruber cu talere
Absorbia chimic (chem-absoria) a noxelor gazoase ca bioxidul de sulf, clorul sau hidrogenul sulfurat se face prin contactul curentului de aer cu reactivi specifici coninui n tvi. Coloanele cu umplutur sunt preferate celor cu talere cnd avem de-a face cu materiale corozive deoarece primele pot fi realizate din materiale ieftine i rezistente la coroziune cum ar fi fibre de sticl sau PVC. Turnuri de pulverizare Turnurile de pulverizare sau scrubere cu pulverizare , sunt alctuite dintr-o serie de duze de pulverizare prin care se dozeaz lichidul absorbant, iar efluentul gazos este introdus pe la partea inferioar de regul n contra curent. Principala aplicare a turnurilor cu pulverizare este la nlturarea acizilor sau a substanelor odorante. Un exemplu este dat n figura 3.59 [cww/tm/79].
202
Capitolul 3
( a)
Ieire gaz purificat Acces separator Acces lichid
Intrare gaz impurificat Evacuare lichid
( b)
Acces lichid
Acces separator
Intrare gaz impurificat
Ieire gaz purificat
Evacuare lichid
Figura 3.59: Turn de pulverizare, (a) n contra curent, (b) n curent
Colmatarea duzelor de pulverizar pot cauza probleme. Turnurile de pulverizare sunt de fapt scrubere tipice la umed utilizate pentru a pune n contact direct efluentul gazos cu lichidul absorbant. Acest tip de instalaie are cel mai sczut randament i folosesc n special pentru nlturarea gazelor cu solubilitate mare. Concentraia tipic a poluanilor trebuie s fie ntre 100 i 10000 mg/Nm3. n acest tip de scruber depunerile se formeaz mai greu, ns e necesar o proporie mare a lichidului absorbant/ gaz de purificat (>3 l/m3 ) pentru reinerea particulelor fine. Pentru recuperarea gazelor este necesar desorbia acestora. Metoda clasic de desorbie/regenerare const din distilare sau rectificare prin care compui trec n faz gazoas. Compuii gazoi sunt apoi condensai i reutilizai. Prin rectificare compui sunt supui ciclurilor de nclzire, condensare i colectare. Condensatul poate fi utilizat ca atare sau poate fi supus unei alte operaii de distilare. Distilarea i striparea se fac n condiii de presiune redus pentru a reduce temperatura i a micora riscul descompunerii substanelor organice [cww/tm/71]. Un sistem tipic de absorie/desorbie este artat n Figura 3.60 [cww/tm/71]. Desorbia cu vacuum asa cum este descrisa in figura 3.60, nu reprezinta un caz general, insa o optiune. Aceasta simplifica fierberea i desorbia lichidului solvent, ns face condensarea dificil.
203
Capitolul 3
Aer purificat
Pomp de vid Condensator
Coloan de absorie
Coloan de absorie
Solvent recuperat
Aer cu solvent Lichi absorbant saturat Regenerarea absorbamntului Abur
Figura 3.60: Sistemul tipic de absorptie/desorptie
Aplicatia Absorbia este larg rspndit n industria materiilor prime sau pentru separarea COV-urilor care au concentraie mari n efluenii gazoi i sunt solubili n ap cum ar fi: alcooli, acetona sau formaldehida. De asemeni aceast metod este potrivit pentru controlul emisiilor de solvenii organici care au o mare solubilitate n gaze, au presiune de vapori mic i vscozitate mic. Tehnica absorbiei gazelor ca metod de controlul final al emisiilor este folosit mai adesea pentru compuii anorganici. Folosirea absorbiei ca metod de control al polurii depinde de: Valoarea recuperrii poluantului Costul epurrii apelor Eficiena necesar a recuperrii Concentraia poluanilor n efluentul gazos Necesarul de solveni/reactivi chimici
Absorbia este mbuntit prin Mrirea suprafeei de contact Proporie mare a raportului gaz lichid Concentraii mari ale compuilor n efluentul gazos Temperatur sczut
Pentru concentraii mici ale COV-urilor coninute n efluenii gazoi metoda turnurilor de absorbie nu este rentabil datorit necesitii unor instalaii foarte mari, a unui timp lung de contact i a unui raport mare gaz/lichid absorbant. n astfel de situaii este mai rentabil folosirea altor tehnici cum ar fi adsorbia cu GCA ( vezi seciunea 3.5.1.3) sau incinerarea gazelor (vezi seciunea 3.5.2.4 i 3.5.2.5).
Capitolul 3
Limitele i restriciile de utilizare sunt:

Limitri / restricii
Debitul gazului [Nm3/h] 50500000 1 1800170000 (scrubere cu pat fibros) 2 900130000 (scrubere cu pat compact) 3 1700130000 (scrubere cu talere) 4 2500170000 (turnuri de pulverizare) 5 580 (n general) 1 <60 (scrubere cu pat fibros) 2 438 (scrubere cu pat compact pentru poluani gazoi) 3 438 (scrubere cu talere pentru poluani gazoi) 4 438 (turnuri de pulverizare pentru poluani gazoi) 5 1040 (scrubere cu oxidare alcalin) 1 30 (desulfurizarea biogazului) 1 (Temperatura ridicat a gazelor produce pierderea ridicat a lichidului de spalare prin evaporare) atmosferic 0.211 (scrubere cu pat fibros) 2 450 (scrubere cu pat compact) 3
Temperatura [C]
Presiunea ncrcarea cu poluani [g/Nm3 ] Particule [mg/Nm3]

1 2
[cww/tm/70] [cww/tm/110] 3 [cww/tm/113] 4 [cww/tm/111] 5 [cww/tm/114]
Avantaje /Dezavantaje Avantaje

General
Dezavantaje
General Este necesar compensarea pierderii de ap sau de reactivi prin evaporare Rezult ape uzate Necesitatea adugri ide reactivi ( de ex. acizi, baze, oxidani, emolieni) Pulberile separate ca nmol trebuiesc supuse tratamentelor n vederea reutilizrii sau distrugerii Structuri de rezisten pentru instalaiile fixate pe acoperi Pentru instalaiile exterioare este necesar protecia la nghe Materialul compact se mbcsete datorit prafului sau unsorilor Potential de corodare Particulele separate pot fi contaminate i necorespunztoare reciclrii Evacurile de gaz necesit a fi renclzite pentru evitarea penei de abur. Scrubere cu pat compact
Gam larg de utilizare Eficien mare Instalaii compacte Tehnologii simple i robuste ntreinere uoar Puine componente sensibile Pot lucra cu compui volatili sau inflamabili cu riscuri mici Produc rcirea aburilor Condens minim Neutralizare uoar a gazelor i pulberilor.
Scrubere cu pat compact
Variaii de presiune mici sau medii Instalaiile construite din PAFS pot funciona n medii puternic corozive Eficien mare a transferului de mas Posibilitatea colectrii eficiente a gazelor i particulelor Investiii mici Volum mic al instalaiilor.
Tendina de compactare a absorbantului Costuri de ntreinere mari comparativ cu alte tipuri de scrubere Construciile din PAFS sunt sensibile la temperatur Costuri de intretinere mari
205
Capitolul 3
Avantaje Dezavantaje Scrubere cu talere Scrubere cu talere Flexibilitate n condiiile de operare ( Depunerea de praf pe valve sau pe talere variaia presiunii) Costuri mai ridicate ca alte scrubere. Funcionare n condiiile de debite mici ale efluentului sau cu cantiti mici de lichid n aceeai instalaie se poate realiza i absorbia gazelor i a pulberilor nlturarea SO2 se face prin trecere rapid Operare i ntreinere uoar.
Turnuri de pulverizare Turnuri de pulverizare
Variaie de presiune mic Construciile din PAFS pot opera n medii puternic corozive Consum mic de energie Investiie mic Lipsa compactrii absorbantului Necesit spaiu mic Capacitate de reinere a gazelor i pulberilor.
Eficien mic a transferului de mas Eficien mic n eliminarea particulelor fine Construciile din PAFS sunt sensibile la temperatur Costuri de operare mari.
Niveluri de emisie realizabile /Randament Parametri Alcooli Acid fluorhidric Acid clorhidric Acid cromic Amoniac Amine Bioxid de sulf Fenoli Hidrogen sulfurat Compui anorganici
COV-uri
a a b
Randamentul [%]
up to 95 1 >99 1 >99 1
Nivelul emisiilor [mg/Nm3 ]

down to 100 1 <50 1 <1 1 <50 1 <10 1 <0.11 1 <1 1 <1 1 <40
1
Observaii ap ap alcalin ap alcalin ap acid acid alcalin alcalin alcalin
>99.9 c >99 1 8099 d 2 >90 9095 1 80->99 h 5 9599 d,f,h 2,3,5 5095 d,e 2 70->99 f,g 3,4
alimentare cu concentraie mare alimentare cu concentraie mic c 3 3 alimentare la concentraia de 25 g/Nm la ammoniac, concentraia efluentului < 10 mg/Nm d turn de pulverizare, multe tipuri de reactivi e poate atinge > 99% f scrubere cu pat compact g scrubere cu pat fibros h scruber cu talere
1 2
206
Capitolul 3
Efecte inter-media Principalele utiliti i consumabilele pentru absorbie [cww/tm/71]: Consumabile

Ap ca absorbant Reactivi (acizi, alcalii, oxidani) Posibiliti de desorbie Ap rcit pentru condensator Aburi pentru rectificare Energie [kWh/1000 Nm3] Variaia presiunii [kPa]
1 2
Cantitate
Observaii
30-40 kg/1000 Nm3 efluent gazos(abur 120 C) 1 0.2-1 2 0.4-0.8 1 Depinde de tipul de absorbie, nu se include desorbia Depinde de tipul de absorbie
Se solicita de obicei prelucrarea lichidului circulantk, in functie de degradarea sa (de ex. continutul solid insolubil) si pierderile prin evaporare. Scruberele genereaz ape uzate pentru care este necesar, existena unor instalaii de epurare a acestora. Cea mai folosit metod este desorbia gazelor mai ales atunci cnd scopul folosirii scruberelor este tocmai recuperarea compuilor din efluent, ns desorbia poate cauza emisii n atmosfer. Si necesarul de energie trebuie luat in considerare. . Monitorizare [cww/tm/79] Eficiena scruberelor este determinat prin monitorizarea concentraiei poluanilor gazoi nainte i dup tratare. Bioxidul de sulf este de regul monitorizat cu analizoare cu infrarou, halogenurile de hidrogen prin analize cu soluii de reactivi, COV-urile se determin prin dozarea carbonului total exceptnd particulele, prin utilizarea detectoarelor de ionizare cu flam. O analiz calitativ a emisiilor poate fi fcut prin prelevarea de probe i analizate prin GC/MS. Eficienei reducerii emisiilor odorizante se determin prin luarea de probe n cup n locuri de prob apropiate i analizarea lor prin olfactometrie. Determinri uzuale trebuiesc fcute pentru: Msurarea variaiei presiunii n lungul coloanei, n scopul depistrii unor posibile anomalii n funcionare care trebuiesc remediate Determinarea debitului de intrare a apei Debitul de recirculare a apei Debitul de reactivi n anumite situaii pH-ul, temperatura, conductivitatea electric i ORP. Scruberele necesit inspecii periodice pentru identificarea oricror defeciunii, blocaje sau zone cu coroziune. Accesul n interiorul instalaiei trebuie s fie uor, iar orice probleme trebuie detectate rapid prin montarea unor senzori la evacuarea efluenilor din instalaii. Se utilizeaz de regul sisteme computerizate de automatizare i control al instalaiilor (PLC) sau digitale (DCS), care coordoneaza operatia in instalatie in mod automat (de ex. functionand la valori pH si ORP stabilite, optimizate pentru o absorptie mare de gaz). Este disponibil si un program care poate preconiza parametrii optimi de operare, adica cerintele de circulare si abur, pentru o anumita componenta a gazului rezidual. Aceasta este in mod special util unde modificarile concentratiilor din fluxul de gaz si /sau solvent vor fi semnificante. Actiunea operatorilor instalatiei este minima, datorita inchiderii automate si a alarmelor reglate la un sistem de control de ex. pentru un flux redus de lichid sau pierderi de vacuum.
Capitolul 3
Cerintele de intretinere sunt minore. Ele se limiteaza in principal la verificari de rutina asupra sistemului de desorbier, doarece calitatea desorbirii reprezinta factorul cheie in performanta absorbirii, si a partilor de echipament mobile. [cww/tm/71] Situatia economica
Costuri Tipuri de costuri
Scrubere cu pat fibros USD 600-1800 1 USD 100021100 1 USD 40-710 1 Scruber e cu pat mobil Scrubere cu pat compact USD 6200-33500 2 USD 9300-42300
2
Scrubere cu talere
Turnuri de pulverizare USD 500-2200 4
Investiii [per 1000 Nm3/h] Costuri de operare anuale [per 1000 Nm3/h] Costuri efective [/to/an/poluant controlat]
1 2
USD 1300-7000 3
USD 1500-42000 3 USD 800-28100 4
USD 0.24-1.09 2
USD 51-1300 3
USD 28-940 4
[cww/tm/110] [cww/tm/113] 3 [cww/tm/111] 4 [cww/tm/114]
Factorii costurilor [cww/tm/71]:

Factori
Debitul efluentului Eficiena recuperrii Eficiena absorbiei Tipul de solvent Amestecuri de solveni
Influenta / rezultate
Dimensionarea corespunztoare a instalaiei Lungimea coloanei de absorbie Recircularea lichidului absorbant, necesitatea pomprii Alegerea tipului de absorbant Tehnici complicate de separare a evacurilor (direct proporionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporionale) Tehnici complicate de separare a evacurilor (direct proporionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporionale) Pierderi prin purjare i costuri mari necesare tratrii sau distrugerii acestuia Temperatura de desorbie Dimensionarea corespunztoare a instalaiei
Degradarea lichidului absorbant Uurina desorbiei solventului Debitul efluentului
Retehnologizare [cww/tm/71]:
Scrubere cu pat Scrubere cu pat Scrubere cu pat Scrubere cu talere Turnuri de fibros mobil compact pulverizare n cazul existenei spaiului , sistemele de absorptie se pot retehnologiza relative usor in cadrul instalatiilor existente. Retehnologizarile sistemelor existente de absorptie cu structura compacta imbunatatita si/sau lichide pot fi realizate de asemenea pentru imbunatatirea functionarii echipamentului de recuperare.
208
Capitolul 3
3.5.2 Operatiuni si Procese de Reducere a Anorganici

3.5.2.1 Filtrare biologica Descrierea
VOC si a Compusilor
Curentul de gaz rezidual este trecut peste un strat de materiale organice ca turba, iarba neagra, compost, sau material inert ca lutul, mangal sau poliuretan, unde este oxidat biologic de catre micro-organisme natural prezente in dioxid de carbon, apa si biomasa. Un filtru biologic este prezentat in Figura 3.61 [ cww/tm/79].
Gaz purificat Material filtrant
Efluent gazos
Dren
Figura 3.61: Constructia Filtrului Biologic
Filtrele biologice pot fi impartite in:

z z
filtre biologice deshise filtre biologice inchise Un filtru biologic deschis este alcatuit dintr-un strat de material de filtru poros bazat pe o retea de tuburi prin care aerul contaminat se sufla pe filtru. Aceste filtre necesita o lunga durata de retenie, asadar au tendinta de a se largi. Ele pot fi folosite la valori scazute de gaze. O alternativa constitue fltrele biologice multi-nivelate, unde citeva straturi sint suprapuse eludind astfel nevoia de un spatiu larg. In spatii cu climat rece (inghetat), utilizarea filtrelor biologice deschise este limitat. Un filtru biologic inchis contine un strat de material care sustine o populatie corespunzatoare de microbi si care este plasat sub un sistem de distribuire, care distribuie curentul de gaze reziduale uniform peste filtru. Curentul de gaze este ventilat la filtru cu ventile electice. Scurgerea gazelor este de sus in jos ori vice versa. Ventilatorul, sistemul de ventilatie si materialele componente ale filtrului biologic trebuie sa minimalizeze efectele gazelor reziduale corozive, excesul de condens si praf / namol. Majoritatea filtrelor biologice in functiune sint filtre cu strat deschis, care sint mai putin costisitoare decit filtrele biologice inchise dar mai putin eficiente. Deci sistemele de filtre inchise cu alimentatie si scurgere de gaz controlat ar fi de preferat. Se presupune ca in multe cazuri filtrele deschise nu ingaduie o suficienta indepartare a materialelor emise si adesea impiedica articolele technologice de a realiza o reducere cuprinzatoare de VOX. Filtrele
209
Capitolul 3
biologice inchise de o inalta technologie, pot fi dezvoltate pentru a realiza a reducere pe scara larga a componentelor xenobiotice. Microorganismele sint introduse intr-un strat fixat. Grosimea materialului de filtru este intre 0.5 si 1.5 m, cu un maxim de doi ori trei straturi. Incarcatura specifica a stratului de filtru este intre 100 si 500 Nm3/h pe m2 de suprafata de filtru. Balanta de umiditate este de regula foarte critica (umiditatea relativa de gaze de 95% sau mai mult este ceruta). Este regulata de un regulator de umiditate sau epurator de gaze, citeodata in combinatie cu umidificarea materialului de filtru. Umiditatea relativa a materialului de filtru trebue sa fie sub 60% pentru a evita infundarea. Dispozitivul de umidificare trebuie protejat de inghet in regiunile unde tempetatura considerabil sub 0 C este o problema. Pentru aplicarea la curentii de gaze reziduale calde (> 35 C) racirea este necesara, ori prin amestecare cu aer ori prin introducearea unui epurator de gaze sau schimbator de caldura. Epurarea de gaze umeda poate fi aplicat ca pre-tratament cu scopul de-a reduce continutul excesiv de particule, a incarcaturii poluante si valorii de poluanti care nu sint corespunzatoare filtrarii biologice. Durata de retenie pentru a permite o scadere efectiva de ex. a mirosului, depinde de concentratia de poluanti. Ca aproximatie, scopul ar fi un minim de 30 pina la 45 de secunde durata de retenie Calitatea materialului si procesul de operare a instalatiei de filtru biologic necesita o protectie impotriva corodarii. Trebuie asigurat indepartarea condensului de pe conducte [cww/tm/46]. Un proces tipic de filtrare biologica este prezentat in Figura 3.62 [cww/tm/64]. Acesta include un spalator de gaze umed ca facilitate de pre-tratament. Aplicatia Filtrul biologic este folosit in industria chimiei si petrochimiei la fel ca si in statiile de epurare. Este o modalitate de reducere, ce indeparteaza componentele gata biodegradabile, ca amine, hidrocarburi, hidrogen sulfurat, toluen, stiren si odorizantele poluante. Filtrarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti, usor solubile in apa. In mod normal nu este potrivit pentru ape reziduale care contin mai multi poluanti diferiti /sau schimbatori. Mai mult, metanul nu este redus, pentru ca durata de retenie necesara ar fi prea lunga pentru dimensiunile normale de filtru.
210
Capitolul 3
Gaz purificat
Strat filtrant
Efluent gazos Ap
Figura 3.62: Proces tipic de filtrare biologica
Limite si restrictii de aplicare: Limite/ restrictii

Curentul de gaz [Nm3/h] Temperatura [ C] Presiune Concentratie de oxigen Umiditate relativa [%] Continut de praf, grasimi, uleiuri Concentratie de hidrocarburi [mg/Nm3] Amoniac Concentratia de miros [ou/Nm3] Concentratie de toluen [mg/Nm3] Concentratie de stiren [mg/Nm3] Componente continind N, S sau Cl
100-400 per m2 de suprafata de filtru1, pina la 200000 15-40 2 55, cu bacterii termofile atmosferica 2 aproape nivelului ambient 1 >95, aproape saturat cu apa 1 cauzeaza infundari, deci necesita pre-tratamen 200-2000 2,4 poate reduce eficienta degradarii pentru hidrocarburi se poate degrada la N2O 20000-200000 2 20-500 2 50-500 2 Pot acidifica si inactiva filtrul biologic fara capacitate de tamponare, care cauzeaza frecventa de inlocuire mai ridicata Inghetul, ploaia si temperatura ridicata a ambientului afecteaza materialul filtrului si reduce eficienta
Condnitii climatice
1 2
[cww/tm/64] [cww/tm/70] 3 [cww/tm/132] 4 comentariu
211
Capitolul 3
Avantaje Constructie simpla In combinatie cu adsorbtie si absoptie este de asemenea potrivit pentru componente abia solubile Eficienta ridicata pentru componente biodegradabile ca ex. substante odorizante Dezavantaje Straturile uscate ale filtrelor din turba si compost sint greu de rehidratat Design relativ voluminos Otravirea si acidificarea biomasei trebuie evitata Fluctuatia in curentul de gaz are un mare impact asupra performantei Garnitura este sensibila la infundari din cauza prafului
Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Paremetri Rate de performanta [%] 7595 1 8095
1
Nivelul de emisie [mg/Nm3] >5 1 >5 1 >10 1 >5000 ou/Nm3 1
Comentarii
Hidrocarburi Toluen Stiren Miros

1
8090 1 7595
1
Mirosul filtrului biologic 3 200-500 ou/Nm
[cww/tm/70]
Eficienta filtrarii biologice depinde foarte mult de compozitia curentului de gaze reziduale. Efecte inter-media Principalele ustensile si materiale consumabile sint:
Materiale consumabile Material de filtru a Chimicale (nutriente,componente alcalice sau acidice pentru corectarea pH-ului) Apa Energie [kWh/1000 Nm3] Cadere de presiune [kPa]
a
Valoare
Comentarii
5 l/1000 Nm3 1 <1 1 0.52 1
longevitatea materialului de filtru depinde de fortarea lui prin acidificare, otravire, golire, tipic nu mai mult de 1 an 1 [cww/tm/70]
La filtre biologice deschise materialele de filtru trebuiesc prelucrate si inlaturate din cind in cind. Canalizarea gazului rezidual se poate produce prin straturi de filtrare reducind astfel eficacitatea filtrului biologic. Intrucit nu toate VOC trecute prin filtrul biologic sint biodegradabile, materialul de filtru se poate incarca cu materiale contaminoase periculoase ce trebuiesc a fi distruse (incinerate). Apa infiltrata prin materialul de filtru poate contine reziduri organice si trebuie inlaturat. Filtrele biologice inchise de regula recicleaza materialul solubilizat. Monitorizare Echilibrul umiditatii trebuie examinata cu grija deoarece este un articol critic pentru operatiunea exacta a filtrului biologic. Eficacitatea pote fi determinata prin evaluarea gazelor intrate si iesite, metoda potrivita depinzind de poluanti ce trebuiesc reduse. Este ceruta examinarea regulata a pH-ului apei de infiltrate prin filtru.
Capitolul 3
Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri de investitie Cheltuieli de operarea munca utilitati consumabile Intretinere b
a b 3
Costuri EUR 500020000 1 [per 1000 Nm3/h] 2 ATS 4000180000 3 [per m filter] ATS 1000020000 2
Observatii
1 h per saptamana pro filtru 1 + 2 zile per an EUR 200 per m3 material filtrant 1 ATS 5000300000 2 <ATS 1000 c 2
per an per 1000 Nm /h capacitate per year c 3 per year per 1000 Nm /h capacitate 1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/46]
Cheltuielile de intretinere si operare sint scazute, pentru ca nu se necesita carburanti sau chimicale Parametri relevanti de cheltuieli sint: rata curentului de gaze reziduale concentratia de poluanti in curentul de gaze tipul de componenti in curentul de gaze eficienta ceruta caracterul materialului de filtru.
3.5.2.2 Bio-spalarea Descrierea Bio-spalarea combina spalarea de gaze umeda (absorbtia) (vezi sectiunea 3.5.1.4) si biodegradarea, apa de spalare continind o populatie de microbi potrivite pentru oxidarea componentelor de gaze nocive. Microbii sint suspendati in apa. Ca urmare, conditiile folosirii epurarii biologice sunt: sa fie posibila spalarea componentilor de gaze reziduale componenti spalati trebuie sa fie biodegradabili in conditii aerobice Un epurator biologic este aratat in figura 3.63 [cww/tm/132].
213
Capitolul 3
Gaz purificat
Efluent
Aer
Figura 3.63: Un epurator biologic tipic
(a) Absorbant, (b) Circulatia namolului activat, (c) Rezervor activant
Proiectul bioreactorului este bazat pe un namol activat sau sistem suport pentru nmol (detalii in Sectiunea 3.3.4.3.1). Mixtura apa-namol este recirculat in reactor. Poluantii absorbiti sint degradati in rezervoare cu namol aerisite. Turnul de epurare trebuie proiectat in asa fel incit sa fie asigurata o perioada de contact de aproximativ o secunda, in functie de inpuritati. Epuratoarele biologice sint frecvent inoculate cu namol activat ca de ex. ape reziduale provenind din statiile de epurare a apelor reziduale biologice.In functie de compozitia gazelor reziduale, performanta epuratorului biologic va atinge nivelul dorit numai dupa citeva saptamini de adaptare. Inoculatia cu culturi preparate in cuve de fermentaie este in aplicat mai ales in cazul inpuritatilor ce contin sulf (mercaptan, hidrogen sulfurat, sulfura de dimetil, etc.) sau chlorine (hidrocarburi clorurate din seria metan, etan). Un proces tipic de epurare biologica este prezentat in Figura 3.64 [cww/tm/64].
214
Capitolul 3
Gaz purificat
Efluent
Ap tehnologic Aer
Figura 3.64: Proces tipic de epurare biologica
Evaporation accompanied by mineralisation and dosage of nutrients and/or neutralisation agents normally causes an increase of salt content in the absorbent. This effect might inhibit the biological process, though it has been found that stable biodegradation rates can be maintained, even with salt concentrations corresponding to a conductivity of up to 5000 S/cm [cww/tm/53]. Evaporarea insotita de mineralizare si dozare de nutrienti si /sau agenti de neutralizare in mod normal cauzeaza o crestere a continutului de sare in absorbant. Acest efect poate inhiba procesul biologic, desi s-a constatat ca ratele stabile de biodergadare pot fi mentinute chiar si cu concentratii de sare ce corespund unei conductivitati de pina la 5000S/cm [cww/tm/53]. Masuri de prevenire a formarii excesive de sare sint, de ex: indepartarea adecvata a absorbantului si adaugarea simultana de apa proaspata operatii cu apa dedurizata saturatia de vapori a contracurentului de gaze reziduale
Componentele ce contin sulf, clorine si/sau nitrogen duc la acidificare (formarea acidului sulfuric, hidrocloric sau nitric), ce este corectat prin controlul pH-ului. Durata de retenie a absorbantului de 20-40 (maximum) zile s-a dovedit a fi suficienta. Aplicatia Epurarea biologica este folosita in industruia chimica si petrochimica la fel si in statiile de epurare. Este o technica de reducere ce indeparteaza componentele gata biodegradabile, ca amoniacul, aminele, hidrocarburile, sulfidul de hidrogen toluenul, stirenul, si odorizantele contaminoase. Epurarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti, usor solubile in apa. Utilizarile tipice si dovedite ale epuratorului biologic sint illustrate in Tabelul 3.14 [cww/tm/53].
215
Capitolul 3
Elimina- Hidrocarburi rea alifatice mirosurilor Rezervoare de namol activat ale statiilor de epurare biologica Productia de enzime Productia de mirosuri Industria de cauciuc Reglarea risipei de vopsea Productia de metionin Productia de polimerizare Gaze de la depozite de reziduri periculoase
Hidrocarburi aromatic e
Compon ente pe baza de oxigen
Compon en-te pe baza de sulf
Compone n-te pe baza de nitrogen
Hidrocarburi halogena te
H2S
NH3
Uleiuri eterice
X X X X X X X X X
X X X X X X X X X
Tabelul 3.14: Aplicare tipica a epuratorului biologic
Aplicabilitatea epuratorului biologic la grupurile de componente este [cww/tm/53]:

Foarte potrivit Alcool (metanol, etanol, butanol, glicol, diglicol, glicol bitiric) Aldehide si ketoane (formaldehida, acetaldehida, aceton) Acizi carboxilicesi esterele lor (acid acetic, acid propionic, acid butiric, acetat de butil, acetat de etil, methacrilat de metil, acid glicolic ester) Fenoli (fenol, cresol) Componente de sulf heterociclice Mercaptani, Amine, Componente de nitrogen heterociclice, Clorofenoli, hidrogen sulfurat Potrivit Naftalina Tioeteri (sulfide) Amoniac Nepotrivit Hidrocarburi alifatice (metan, pentan, hexan, hidrocarburi cu lant lung, acetilena etc., ciclohexan) hidrocarburi aromatice (benzen, toluen, xilen, stiren) exceptind naftalanul Etere (tetrahidrofuran, di-etil, eter, dioxan) Disulfid de carbon Nitro-componente hidrocarburi halogenate (diclormetan, tricloroetena, percloretena, 1,1,1-tricloretan, 1,2-dicloretan, VCM), exceptind chlorofenolul
Limite si restrictii de aplicare: Curentul de gaz [Nm /h] Temperatura [C] Presiune Concentratia de microorganisme
216
3
Limite /restrictii 1000-3000 Nm3/h pe m2 suprafata de coloana 15-40 2 30-35 (optim) 3 Atmosferica 2 > 15 g/l substanta uscata 3
Capitolul 3
Concentratia de VOC in gazele 100-2000 mg/Nm3 2,3 reziduale Concentratia de amoniac 50-200 mg/Nm3 2 3 Concentratia de miros [ou/Nm ] > 20000 2 1 [cww/tm/64] 2 [cww/tm/70] 3 [cww/tm/53] Avantaje/Dezavantaje
Avantaje Concentratiile ridicate pot fi scazute datorita conversiei ridicate de micobi De asemenea potrivit la concentratii ridicate de componente ce contin sulf, cloruri si /sau nitrogen Dezavantaje
Structurile de biomasa trebuiesc inlaturate deoarece ca deseu pot provoca blocaj in apa de circuit. Componentele greu solubile sint mai grei de redus Fluctuatia ex. concentratiile schimbatoare in curentul de gaze au o mare influenta asupra performantei. Apele de infiltrare trebuiesc tratate.
Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Paremetri Rate de performanta [%]
80-90 1 8095 1 7080 1
Nivelul de emisie [mg/Nm3]
Observatii
VOC Amoniac Miros

1
[cww/tm/70]
Efecte inter-media Principalele utilitati si materiale consumabile sunt:

Consumabile Cantitate Observatii
Chimicale (nutriente, componente alcalice pentru corectia pH-ului) Apa Namol activat Energie [kWh/1000 Nm3] Cadere de presiune [kPa]
1
0.20.5 1 0.20.5 1
[cww/tm/70]
Datorita activitatii biologice in epuratorul biologic, concentratia de saruri in apa de circuit creste, deci trebuie descarcat din cind in cind. Aceasta scurgere de apa reziduala trebuie tratata sau inlaturata printr-o alta modalitate. Surplusul de namol activat trebuie inlaturat, in functie de poluanti sau substante rezultate in urma degradarii de ex. prin incinerare. Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula, deci colectarea aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie. Monitorizarea Eficacitatea este determinata prin analiza chimica sau evaluarea mirosului la gazele de intrate si cele emise. Controlul de pH al procesului este o cerinta.
217
Capitolul 3
Situatia economica
Tipuri de costuri Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] Costuri de exploatare munca utilitati consumbabile
1
Costuri
EUR 500015000 1
Observatii
zi per saptamana 1
[cww/tm/70]
3.5.2.3 Bio-stropire Descriere Stropirea biologica lucreaza in conditii similare ca epurarea biologica (spalarea biologica). In contrast cu epurarea biologica, microbii sint fixati pe elemente se suport. Principiul procesului este prezentat in Figura 3.65.
Ap recirculat Efluent
Reactor cu pat picurator Reactor biologic

Transfer de masa gaz/lichide
Oxidare biologica a substantelor absorbite la un biocatalizator
Ap uzat
Gaz purificat
Exces de nmol
Figura 3.65: Diagrama a procesului de bio-stropire
Intr-un reactor de stropire biologica, o faza umeda este circulata continuu printr-un strat de material inert. Aceasta garnitura poate fi alcatuita din material gros, ca inele, sele etc. ori din umpluturi structurate. La selectia materialelor compacte, in fiecare caz in parte trebuie sa se asigure neblocarea pe termen lung a reactorului, chiar si in cazul formarii anticipate a excesului de namol. Proprietatile de suprafata trebuie sa fie de asa fel incit biofilmul sa adere ferm. Poluantii din gazele reziduale si oxigenul sint absorbite de faza umeda si sint transportate la biofilm, unde are loc transformarea biologica. Calitatea maselor transferate de la gaz la faza lichida si performanta de eliminare a reactorului depind in mod esential de suprafata ariei
Capitolul 3
umezite a garniturii. In vederea obtinerii unor rezultate optime de eliminare, adica de maximalizare a suprafetei umezite, faza lichida trebuie distribuita uniform pe suprafata biofilmului [cww/tm/53]. Imobilizarea biomasei si formarea biofilmului in general este un proces controlat natural, ce incepe dupa inocularea fazei umede. Faza lichida in continua circulatie preia functia de aprovizionare a populatiei de microbi cu nutrientii necesari. Totodata, excesul de namol activat si produsele de reactie care la fel, pot fi inhibitori, ca de ex. hidrogenul clorurat in timpul degradarii diclormetanului sint spalate din reactor. In faza lichida, conditiile esentiale ca pH-ul, nutrientii, si acumularea de saruri trebuiesc controlate [cww/tm/53]. Ca si la epurarea biologiaca are loc o crestere a continutului de sare in absorbent. Masurile de prevenire a formarii de sare in exces sint de ex: indepartarea adecvata a absorbantului cu adaugare simultana de apa proaspata operatii cu apa demineralizata saturatie de vapori a contracurentului de gaze reziduale.
O instalatie de stropire biologica este ilustrata in Figura 3.66.
Filtru biotrickling
Aere purificat
Ap
Aer ncrcat cu solveni Ap uzat
Figura 3.66: Instalatie tipica de bio-stropire
Aplicatie
Aplicarea de stropire biologica este comparabila cu cea a epurarii biologice O mica diferenta exista in componentele poluante pentru care ambele technici sint potrivite. Aplicabilitatea stropirii biologice pentru grupele de componente este [cww/tm/53]. (compara cu tabelul corespunzator in Sectiunea 3.5.2.2): Waste Water and Waste Gas Treatment 219
Capitolul 3 Foarte potrivit Alcooli (metanol, etanol, butanol, glicol, diglicol, glicol bitiric) Aldehide si cetoane (formaldehida, acetaldehida, aceton, MIBK) Acizi carboxilicesi esterele lor (acid acetic, acid propionic, acid butiric, acetat de butil acetat de etil, metacrilat de metil, acid glicolic ester) Fenoli (fenol, cresol) Mercaptani, Amine, Amoniac Componente de nitrogen heterociclice, Diclormetan, 1,2 dicloretan, Clorofenoli, hidrogen sulfurat Potrivit Nepotrivit
Stiren, Naftalina Componente sulfurice heterociclice Disulfid de carbon Tricloretena, (VCM)
Hidrocarburi alifatice (metan, pentan) Perclorethena, 1,1,1-tricloretan,
Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]:

Limite /restrictii Temperatura [C] Presiune Concentratia de microorganisme Concentratia de VOC in gazele reziduale [mg/Nm3] Concentratia amoniacului [mg/Nm3] Concentratia de miros [ou/Nm3] 1540 3035 (optim) 2 atmosferic 2 >15 g/l materie uscata 3 4002000 1,2 100400 1 >20000 1 50200 1 5100 1
1
Concentratia de hidrogen sulfurat [mg/Nm3] Concentratia de mercaptan [mg/Nm3]

1 3
Avantaje/Dezavantaje
Avantaje Biodegradarea componentelor absorbate Potrivit pentru concentratii medii de componente acidificatoare ca sulful, clorinele si nitrogenul Mici corectii ale pH-ului sint posibile. Dezavantaje Fluctuatiile curentului de aer introdus are mare impact asupra eficacitatii Componentele greu solubile sint mai grei de redus Concentratiile mari ale substantelor toxice si acidificatoare trebuiesc evitate

Parametru Rate de performanta [%]
80-95 1 8095 1
Observatie
VOC Amoniac
220
Capitolul 3
Miros Hidrogen sulfurat Mercaptani Disulfid de carbon Stiren VCM

1 2
7090 1 8095 1 7090 1 9899 2 80 2 99 2 Concentratia alimentata 100 mg/Nm3 Concentratia alimentata arpox 160 mg/Nm3 Concentratia alimentata 3 pana la 100 mg/Nm
Efecte inter-media Principalele utilitati si consumabile sunt:

Consumabile
Chimicale (nutriente,componente alcalice sau acidice pentru corectarea pH-ului) Apa Namol activat Energie [kWh/1000 Nm3] Cadere de presiune [kPa]
1
Cantitate
Observatii
<1 1 0.1-1 1
[cww/tm/70]
Datorita activitatii biologice in biotrickler, creste concentratia de sare in apa de circulatie deci trebuie eliminat din cind in cind. Acest curent de apa reziduale trebuie tratat sau eliminat printro alta modalitate. Surplusul de namol activat trebuie inlaturat, in functie de poluanti sau substante rezultate in urma degradarii de ex. prin incinerare. Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula, deci colectarea aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie. Monitorizare Eficacitatea stropirii biologice este determinata prin concentratia gazelor intrate si cele emise. Compozitia apei absorbante trebuie monitorizata prin masurarea continua a parametrilor [cww/tm/53]. pH temperatura concentratia de oxigen conductivitate.
Situatia economica Tipuri de costuri

Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h]
Costuri
EUR 500020000 1
Observatii
Cheltuieli de operare a Munca Utilitati

zi per saptamana 1
221
Capitolul 3
Materiale consumabile
1
[cww/tm/70]
3.5.2.4 Oxidarea termina Descriere Oxidarea termica este procesul de oxidare a gazelor combustibile si a mirosurilor in curentul de gaze reziduale prin incalzirea amestecului de componente contaminoase cu aer sau oxigen asupra punctului de auto-aprindere intr-un cuptor, si mentinindu-l la temperatura ridicata timp suficient pentru combustia completa in dioxid de carbon si apa. Timpul, temperatura (de 200400 C aupra punctului de auto-aprindere), turbulenta (pentru amestecare) si disponibilitatea de oxigen, toate afecteaza rata de eficienta a procesului de combustie. Acesti factori furnizeaza planul de baza pentru sistemul de oxidare VOC. In prezenta VOC halogenati, conditii speciale pot fi necesare pentru a innabusi generarea (ori de-novo sinteza) de dioxina, desi in mod normal are loc doar o formare neglijabila de dioxina cu combustia curentelor gazoase reziduale: Timp de stationare 1 s [cww/tm/118 and 120] temperatura 1100 C [cww/tm/118 and 120] continut de oxigen >3 % innabusirea fluxului de gaz dupa incinerator pentru a fi transmis catre deschiderea de recombinare a dioxinei.
Este necesara instalarea unor facilitati additionale ca de ex. spalatorul alcalin pentru eliminarea halogenilor de hidrogen. Citeva tipuri de oxidatori termice sint utilizate: oxidatorul termic direct, alcatuit dintr-o camera de combustie si fara a include recuperator de caldura pentru aerul evacuat
oxidatorul termic regenerativ, urmarind procedeul [cww/tm/132]: - curentul de gaz evacuat intra in oxidator printr-o deschidere comuna si trece in camera de regenerare printr-un ventil fluture - apoi trecind printr-o matri ceramic de schimb de caldur care ridica temperatura gazului aproape la temperatura de oxidare - apoi intra in camera de combustie, care este mentinut la cca. 800 C de catre arzatori, caldura emanata reducind consumul de combustibil a arzatorilor - apoi parasind camera de consumatie printr-o a doua matri ceramic de schimb de caldur transfera energia termica pentru a fi re-utilizat la pregatirea ciclului urmator - curentul de gaz curat este eliberat print-un ventil de emitere pentru descarcare. Datorita temeraturii relativ ridicate a spatiului de combustie, excesul mare de aer si influentei scazuta a flacarii, doar mici cantitati de monoxid de carbon si NOX se formeaza. Acest sistem este potrivit mai ales pentru curentii de gaze reziduale cu rate de scurgeri comparativ ridicate (pina la 200 Nm3/s). In general este realizat 90-97% recuperare de caldura (pre-incalzire de gaze reziduale) [cww/tm/132].
222
Capitolul 3
Exemple de oxidare termica regenerativa sint aratate schematic pe Figura 3.67 [cww/tm/132]:
Combustibil auxiliar
Gaz purificat
Efluent
nline substrat
Gaz purificat
Efluent
Efluent
Gaz purificat
Temperatur
Gaz purificat
Efluent
Gaz purificat nline substrat
Temperatur
Combustibil
Efluent Pat Gaz purificat/efluent
Zon de prenclzire Zon de oxidare Zon de rcire
Figure 3.67: Scheme ale diferitelor sisteme de combustie regenerativa A) Regenerator cu strat fix, B)Combi-schimbator, C)Regenerator Ljungstrom, D) Regenerator cu strat mobil
oxidatorul termic recuperativ, este alcatuit dintr-o camera de combustie, din pre-incalzitor de gaze reziduale si daca este potrivit, un al doilea schimbator de caldura cu recuperare de energie, caldura fiind continuu transferat la pre-incalzitor. Acest sistem este potrivit mai ales pentru curentii de gaze reziduale cu rate de scurgere relatic scazute (<14 Nm3/s). De regula este realizata 50-80% recuperare de caldura [cww/tm/132]. motoarele de gaz sau/si boilerele cu aburi [cww/tm/133], cu 57-67% recuperare de energie. Gazul rezidual este ars in motor, daca este necesar gaz este adaugat ca combustibil de sprijin. Generatoare din directia curgerii produc electricitatea. Motorul contine un convertor catalitic, special pentru oxidarea monoxidului de carbon in curentul de gaz. Motorul este cuplat cu
Capitolul 3
boilerul cu aburi pentru a folosi caldura risipita a gazului evacuatpentru producerea de aburi. Apa pentru alimentatia boilerului este pre-incalzit de catre apa de racire a motorului. Cu temperaturi scazute de combustie formarea de NOX este scazuta. Gazul de evacuare care paraseste motorul de gaz este condus prin catalizatori de oxidatie pentru a reduce continutul de monoxid de carbon. Criteriul de design pentru un sistem de oxidare termica depinde in mare parte de natura curentului de gaz rezidual, care detemina conditiile de combustie. Citeva dintre cele mai importante articole sint: Arzatoarele Citeva tipuri de arzatori sint descrise in tabelul 3.15 [cww/tm/79].
Arzator
Arzator distribuit
Caracteristici
ofera o mult mai buna amestecare a combustibilului si al aerului de combustie si a gazelor fierbinti cu aerul de ocolire. Acesta produce flacari scurte permitind astfel o mai mare durata de retenie. In orice caz, numai gazele curate si combustibilele gazoase pot fi utilizate. Este o reducere limitata (ratia intre emiterea maxima si minima) si aerul de combustie cu un continut mai ridicat de oxigen poate fi o cerinta. Este mai putin costisitor decit arzatorii distribuiti. Poate prelua combustibil lichid sau gazos si aer curat sau murdar.
Arzator cu singura sursa Arzator de difuzie Arzator Vortex
Asigura o combustie eficienta si flacara scurta, dar o ventila capabila de delivrarea a 500 mm calibru de apa este necesara, este o reducere scazuta si pasivitate la murdarie. Ofera flacari mai lungi, este mai costisitor, necesita mai multa intretinere, are mai multa reducere limitata si in general nu este la fel de curata ca un arzator de gaz.
Arzator de ulei
Tabelul 3.15: Tipuri de arzatoare
Sectiunea de amestecare [cww/tm/79] O buna amestecare se poate obtine prin: - difuziune natural intre curentii turbulenti - influentarea curentului de gaze intr-un unghi - schimbari in directia scurgerii, colturi rotunjite sau talere Camera de combustie [cww/tm/79] Conditiile pentru dimensionarea camerei de combustie sint: - diametrul ei trebuie sa permita curent turbulent - trebuie sa fie destul de mare sa preia flacara fara a o stinge - lungimea ei este determinata de catre lungimea flacarii plus lungimea necesara realizarii amestecului - trebuie sa fie rezistent la temperatura si corroziune - trebuie sa reziste la expansiune si contractiune frecventa Pre-tratamentul gazelor reziduale [cww/tm/79] Cind pre-tratamentul este necesar inainte de a intra in oxidatorul termic - codensarea vaporilor de apa din gazel reziduale umede - indepartarea materialelor contaminante solide sau lichide
Capitolul 3
- concentratia (de ex. de catre GAC sau absorbtie de zeolit si desorbtie ulterioara) pentru a reduce volumul total de gaz care urmeaza sa fie tratat de catre oxidator - pre-incazire, care rduce cerintele de combustibi Echipament de protectie [cww/tm/79] Dispozitivele de protectie necesare sint: - protectia impotriva fulgerilor reflectate de catre dispozitive, de ex. opritor de flcri cu plci paralele, multiplu opritor de flacari cu ecran, si sau /pecete de apa - perioada de epurare a arzatorului la pornirea oxidatorului termic - inchiderea curentului in caz de omisiune de flacara - limitarea temperaturii de virf Aplicatie Oxidatorii termici sint utilizati in vederea reducerii emisiei la aproape toate sursele VOC, incluzind supapele de reactor, supape de distilatie, operatii de dizolvare si operatii petrecute in cuptoare, uscatorii si cuptoare de ardere. Pot face fata unor fluctuatii minore in curgere, dare excesele de curgere solicita utilizarea unei flacare. Consumul de combustibil poate fi ridicat, cid gazele reziduale slab-incarcate sint alimentate, deci unitatile termice sint cele mai potrivite pentru aplicarea in procese mai mici cu incarcari de VOC de la moderat-pina la-inalt. Oxidatorii termici sint utilizati pentru a controla VOC de la o mare varietate de procese industriale ca de ex: depozitarea si incarcarea /descarcarea produselor din petrol si a altoe lichide organice volatile. curatirea vaselor (rezervoare de tren, rezervoare petroliere, plute) prelucrarea de ventile in industria fabricatiei de materiale chimice organo-sintetice fabricarea vopselelor rubber products si fabricarea polimerilor invelis de vinil si uretan flexibil depozite de tratare si facilitati de eliminare a deseurilor periculoase. Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]: Limite /restrictii 900-86000 (oxidator termic direct si regenerativ)1,2 90-86 000 (oxidator termic recuperativ)3 750-1000 4 980-1200 cu componente periculoase1,2,3 <25% LEL1,2,3 0,5-2 5 (in functie de temperatura Nu se utilizeaza nici o substanta care poate genera componente corrozive la motor de gaz sau boiler cu aburi
Curgere tipica de gaz[ Nm3/h ] Temperatura C Concentratia de VOC in gazele reziduale Resedince time [s] Substante
1 2
225
Capitolul 3
Avantaje / Dezavantaje
Performanta inalta si constanta Principii simple De incredere in functiune Oxidarea termica recuperativa si regenarativa au o inalta eficienta termica, cu efect de consum scazut de combustibil suplimentar, deci o emisie mai scazuta de dioxid de carbon Integrarea in proces a caldurii risipite sau a generarii de aburi este posibila.
Emisia de monoxid de carbon si oxid de nitrogen Riscul formarii de dioxin, cind componente ce contin clor sint incinerate Tratarea fumului de gaz este necesar pentru VOC-uri ce contin sulf si /ori halide Folosirea de combustibil additional este necesar cel putin la operatia de pornire si concentratia de VOC sub punctul de auto aprindere
Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta Paremetru

VOC PM10 50-99.9
direct
98->99.9 1 25-99.9 1
1
Randament [%] regenerativ recuperativ

95-99 2 98-100 a 3 25-99.9 3 50-99.9 3
Comentarii
Petrolul si produse pe baza de carbuni Chimicale si produse similare
Parametru
VOC
a b
direct
Nivel de emisie [mg/Nm3] regenerativ recuperativ

<1-20 b
Observatii Continut de oxigen

3 v-%
>99.9999 %
nivel scazut pentru substante periculoase, nivele ridicate pentru cele mai putin periculoase1
[cww/tm/120] 2 [cww/tm/119] 3 [cww/tm/118]
Eficienta oxidarii termale pentru reducerea COV este mai mare decat oxidarea catalitica. Efecte Inter-media Principalele utilitati si materiale consumabile sunt: Consumabile Valoare Combustibil in timpul de pornire si conditii nonautotermale 38,1,2 Energie [kWh/1000 Nm3] 15 1 Cadere de presiune [kPa] a interval autotermic pentru VOC 1-10g/Nm 3 1
1 2
Comentarii
Pe linga emisia de dioxid de carbon sint urme de monoxid de carbon si NOX in gazul afluent, in functie de continutul gazelor reziduale neprelucrate si de operatia oxidatorului termic. Continutul de monoxid de carbo este redus de ex. prin utilizareaunui catalist potrivit; cantitati relevante de NOX pot trece prin tratamente suplimentare (vezi Sectiunea 3.5.4.2). Prezenta sulfului si halogenului cere tratament suplimentar pentru fumul de gaze, de ex. apa sau
Capitolul 3
epuratorul de alcaline (vezi Sectiunea 3.5.1.4) pentru a absorba halidele de hidrogen, injectie de var (vezi sectiunea 3.5.4.1) pentru a absorbi dioxidul de sulf ori adsorbtie GAC (vezi Sectiunea 0) pentru reducerea dioxinelor, daca combinatia/recombinatia dioxinului nu este prevenit in timpul procesului de incinerare. Prezenta componentelor de organosilicon pot cauza dispersari extreme de dioxid de silicon amorfos care necesita reducere prin technici de filtrare adecvate. Tratarea additionala a gazelor pot cauza ape reziduale care, la fel trebuiesc tratate de ex. prin sedimentatie (vezi Sectiunea 3.3.4.1.2) sau prin neutralizare. Monitorizarea [cww/tm/79] Parametrele monitorizate pot cauza alarma cind valorie stabilite depasite sint: temperatura de combustie concentratia de VOC concentratia monoxidului de carbon presiune alimentatia gazului lichefiat alimentatia aerului comprimat Un alt parametru important pentru monitorizare este continutul de oxigen a gazului de emisie, care furnizeaza informatii despre conditiile de combustie. Acesta este crucial cind componentele de halogen sint oxidate termic. Eficienta de reducere a sistemului poate fi determinat prin monitorizarea concentratiei de VOC si/sau de miros inainte si dupa oxidarea termica. VOC-urile pot fi masurate ca carbon total utilizind detectorul de flcara ionizatoare. O analiza calitativa a emisiilor poate fi facut prin adunarea mostrelor apucate la un punct se colectare potrivita si analizindu-le ulterior prin olfactometru. Arzatorii trebuiesc inspectate regulat si in caz de nevoie curatate. Daca depunerile se cladesc rapid, masuri preventive trebuiesc luate. Pre-tratament efectiv poate fi necesar pentru curatarea gazului rezidual contaminat, inainte de intrarea acestuia in arzator. Daca depunerile sint cauzate de carbon , acesta poate indica utilizarea unei proportii gresite de gaz rezidual/combustibil, si trebuie facuta verificarea monturii. Situatia economica
Tipuri de costuri Costuri
direct
Cheltuieli capitale [per 1000 Nm3/h] Cheltuieli anuale de operare a Munca Ustensile Materiale consumabile Efectivitatea costului [pe tona de poluanti pe an]
1 2
USD 2800-59000 1 EUR 10000-40000 2 USD 24000-45000 1 0.5 zile pe saptamina
regenerativ
USD 24000-89000 3 EUR 20000-30000 2 FIM 131000-174000 5 USD 2400-5900 3 FIM 6500 5 2 zile
recuperativ
Observ.
USD 8900-77000 4 EUR 10000-50000 2 USD 2800-14800 4
pe saptamina
USD 440-3600 1
USD 110-21000 3
USD 110-2200 4
227
Capitolul 3
Factori de cost [cww/tm/80]: Factori Volumul de gaze reziduale ce trebuiesc tratate Continutul de caldura a gazului rezidual Temperatura de combustie Instrumentatie Optiuni de recuperare de caldura Cerinte de instalatii (interior, exterior, nivelul solului, virful acoperisului etc.) Influente/rezultate Dimensiunea camerei de combustie Proiectul echipamentului de combustie, cerinta de combustibil de suport Materiale de constructie
Cuptoare de ardere si boilere pot fi utilizate pentru oxidarea termica a VOC, daca temperatura si durata de retenie sint corelate. Acesta poate fi o optiune atractiva cind cuptorul de ardere sau boilerul sint deja pe santier.
3.5.2.5 Oxidarea catalitica Descrierea Oxidatorii catalitici opereaza intr-un mod foarte similar cu oxidatori termici, diferenta majora fiind, ca gazul dua ce trece prin area de flacari, trece printr-un un strat catalizator. Catalizatorul are efectul de-a creste rata reactiei de oxidare, permitind conversarea la temperaturi de reactie mai joase decit in unitatile de oxidare termica. Deci, catalizatorul la fel, permite ca oxidatori mai mici sa fie utilizati. Principiul este illustrat in Figura 3.68 [cww/tm/79].
Aer purificat Arztor
Catalizator
Schimbtor de cldur
Admisie ifluent
Figura 3.68: Principiul oxidarii catalitice
Gazele reziduale sint incalzite de catre arzatori auxiliari pinal la aproximativ 300-500 C inainte de intrare in stratul catalizator. Temperatura maxima de evacuare proiectata a catalizatorului este tipic 500-700C [cww/tm/116] Metoda contactarii curentului de gaz cu stratul catalizator serveste la distingerea sistemului de oxidare. Atit sisteme cu strat fixat cit si cele cu strat fluidizat sint utilizate.
Capitolul 3
Oxidatrul cu strat fixat poate folosi un catalizator monolitic sau catalizator cu strat pachetat. Catalizatorul monolitic este un bloc solid poros, continind canele paralele, ne-intersectate aliniate in directia curgerii de gaz. Avantajul este tocirea minima datorita intinderii termice /a contractiei in timpul pornirii / a inchiderii si caderii generale de presiune. Catalizatorul cu strat pachetat contine particule care sint sustinute sau intr-un tub ori in tavi putin adinci prin care gazul trece. Comparind cu catalizatorul monolitic caderile lui de presiune sint considerabil mai inalte si particulele catalizatoare tind sa se zdrobeasca datorita intinderii termice cind stratul catalizator ingradit este incalzit/ racit in timpul pornirii / inchiderii. Oxidatorii cu strat fluidizat au avantajul de rate foarte ridicate de transfer de masa, desi caderea generala de presiune este ceva mai inalta decit la monolit. Un avantaj additional al straturilor fluidizate este transferul inalt de caldura comparat cu un coeficient de transfer normal de caldura de gaz. Un alt avantaj este tolreanta lor mai mare la particule in curentul de gaz decit la catalizatorii cu strat fixat ori monolitic. Acesta se datoreaza corrodarii constante a firmiturilor de catalizator, ce ajuta la indepartarea particulelor de pe exteriorul catalizatorului intr-un mod continuu. Dezavantajul este pierderea treptata a catalizatorului prin tocire. Catalizatorii utilizai la oxidarea compuilor organici volatili sunt fie metale preioase ca platin, paladiu sau rodiu pe un suport ceramic sau metalic fie metale alcaline pe suport de bile ceramice, amestecuri de oxizi ai metalelor de obicei susinute de un cadru metalic puternic ca oxizi de cupru, crom, mangan, nichel, cobalt etc. Catalizatori precum crom/aluminiu, oxizi de cobalt sau oxizi de cupru/oxizi de mangan sunt folosii pentru oxidarea gazelor coninnd compui ai clorului. Catalizatorii pe baz de platin sunt activi pentru oxidarea sulfului din compui organici volatili, dei sunt rapid dezactivai de prezena clorului. Prezena otrvurilor pentru catalizatori n gazul rezidual, precum particule sau substane chimice, poate avea un impact semnificativ n durata de via a catalizatorului. Otrvirea sau orbirea catalizatorului poate fi ireversibil, ex: acoperirea suprafeei catalizatorului cu ulei sau grsimi reduce eficiena acestuia dar aceastp depunere poate fi ars prin creterea temperaturii. ns, dac sunt prezente anumite substane chimice, otrvirea catalizatorului devine ireversibil. Astfel de otrvuri pentru catalizatori sunt, ex: Inhibitori care acioneaz rapid ca fosfor, bismut, arsenic, antimoniu, plumb, mercur, cauznd o ireversibil pierdere a activitii catalitice ntr-un raport ce depinde de concentraie i temperatur Inhibitori cu aciune redus ca fier, cositor, silicon, cauznd o reducere ireversibil a activitii dar sunt tolerate concentraii mai ridicate dect n cazul inhibitorilor care acioneaz rapid Inhibitori reversibili, ca sulf, halogeni, zinc cauznd n funcie de catalizator o acoperire reversibil a suprafeei catalizatorului ntr-un raport ce depinde de temperatur i concentraie Mti de suprafa cum sunt solide organice, cauznd acoperiri reversibile ale suprafeei catalizatorului Substane care erodeaz sau acoper suprafaa catalizatorului, precum particulel inerte, cauznd acoperirea suprafeei active, plus eroziunea catalizatorului la un raport determinat de dimensiunea particulelor, debitul masic i viteza gazului (cww/tm/80) n oxidarea termic, cteva tipuri de oxidani sunt folosii: Oxidani catalitici puternici Oxidani catalitici regenerativi Oxidani catalitici recuperativi Gazul natural este preferat drept combustibil (cnd este necesar combustibil suplimentar) Arztorul utilizat s fie corespunztor Camerele confecionate din oel inox sau carbon
229
Condiiile normale de funcionare pentru oxidanii catalitici sunt:
Capitolul 3
Seciunea arztorului construit cu suficient lungime pentru a furniza chiar distribuirea debitului i a temperaturii pe suprafaa catalitic Ddebit uniform distribuit pe suprafaa catalizatorului Gazul rezidual circulnd prin patul catalitic n curent uniform Timp de rezisten 0,3-0,5s. Aa cum n oxidarea termic, unele gaze reziduale necesit pretratament cum ar fi condensarea vaporilor de ap coninui ntr-un gaz rezidual umed, ndeprtarea solidelor i lichidelor, ndeprtarea otrvurilor pentru catalizatori. Cerinele de siguran sunt similare cu cele de la oxidarea termic (vezi seciunea 3.5.2.4). Oxidarea catalitic ar trebui proiectat n aa fel nct s faciliteze ndepratrera catalizatorilor n scop de curare sau nlocuire. Un exemplu de oxidator catalitic regenerativ este dat n Figura 3. [cww/tm/132].
Figura 3.69: Oxidator catalitic regenerativ 1) influentul exhaustat, 2 )pat din material ceramic fierbinte, 3)stratul de catalizator, 4) camera de combustie, 5) ieirea stratului de catalizator , 6) camera de regenerare, 7) canal de evacuare, 8) canal de tranziie
Aplicatie Oxidarea catalitic este folosit pentru a reduce emisiile dintr-o multitudine de surse staionare. Principala surs de emisie vizat este emisia de compui organici volatili din evaporarea solvenilor. Oxidarea catalitic este larg utilizat n multe sectoare industriale din acest domeniu. Exemple de sectoare industriale n care este utilizat acest metod pentru reinerea COV: Staii de ncrcare a petrolului n rezervoare Procese de ventilaie din industria sintezelor chimice organice Producerea cauciucului i fabricarea polimerilor Producerea rinilor poliesterice, a polietilenei i polistirenului.
Oxidarea catalitica se potriveste cel mai mult sistemelor cu volume reduse de gaze evacuate, daca exista o mica variatie in tipul si concentratia de COV si acolo unde nu are loc otravirea catalizatorului sau murdarirea cu contaminanti. Alte componente de redus sunt monoxidul de carbon si la un anumit grad particulele cu toate ca ultimele mentionate necesita dispozitive speciale operationale.
230
Capitolul 3
Limitele de aplicare si restrictiile:

Limitele / restrictiile
Debitul gazului influent (Nmc/h) Temperatura (0C)

Concentraia COV n gazul rezidual Timpul de contact (s)
1 2
1200 86000(oxidator catalitic regenerativ sau drept)1,2 90 86000(oxidator catalitic recuperativ)3 300-500 nainte de cataliz 500-700 dup cataliz
< 25 % LEL1 0,3-0,5 (n funcie de volumul patului de catalizator)
[cww/tm/116] [cww/tm/119] 3 [cww/tm/118]
Avantaje/Dezavantaje Avantaje compact dect Dezavantaje Eficienta mai sczut n distrugerea COV dect n cazul oxidrii termice Sistem sensibil la schimbarea temperaturii gazului Risc de producere a dioxinelor cnd sunt incinerai compui clorinai Toi catalizatorii sunt sensibili la agenii de otrvire, agenii de infectare i nbuire a activitii Particulele trebuie ndeprtate n prealabil Catalizatorii uzati cnd nu pot fi regenerai trebuiesc depozitate
Mult mai oxidatorul catalitic Solicit nclzire moderat sau de loc Produce puin sau deloc oxizi de azot din atmosfer (cca. 20-30% din cantitatea format de oxidarea termic) Monoxidul de carbon din gazul influent este simultan ndeprtat de catalizator Sunt poosibile performane mari, constate i de ncredere Oxidarea regenerativ sau recuperativ au efficient termic redicat, cu efect ntr-un consum sczut de combustibil i emisie sczut de bioxid de carbon; Este posibil integrarea proceselor de nclzire rezidual sau producere de nclzire Cerine reduse de izolare Risc de incendiu redus n comparaie cu oxidanii catalitici
Nivele de emisie atinse/Rapoarte de performan

Parametru Randamentul [%] Observatii
drept
VOC PM10 CO Odour
95 1 98-99 a 1 25-99.9 1 50-99.9 1 80-95 3
regenerativ
90-99 2
recuperativ Produse din petrol sau crbune

Produse chimice
>98
b 2
Parametru
VOC
Nivelul de emisie [mg/Nm3] <1-20 c
Observatii
231
Capitolul 3
a
solicit un volum mare de catalizator i/sau temperaturi ridicate catalizator din metal preios
b c
nivele sczute pantru substane periculoase, nivele ridicate pentru substane nepericuloase 1 [cww/tm/116] 2 [cww/tm/119] 3 [cww/tm/70]
Efecte inter-media Principalele utiliti i consumabile necesare sunt:

Consumable Amount
0100 12 1 15 1
Remarks
Combustibil la pornire i condiii mpotriva supranclziriia (Nmc metan pe 1000 Nmc) Energie (KWh/1000Nmc) Variatie de presiune (kPa)
a
domeniu de supranclzire pentru COV 1-2 g/Nmc (sistem regenerativ) i 3-5 g/Nmc(sistem recuperativ)
1
[cww/tm/70]
Emisia n mediu include urme de monoxid de carbon i datorit temperaturii relativ sczute cu oxidarea termic, un coninut redus de oxizi de azot. Nivelurile de emisie atinse sunt de 15 mg/Nmc. Catalizatorii au o durat de via de minim doi ani. Apoi trebuie regenerai sau depozitai ca deeuri chimice sau chiar periculoase. Cnd compuii organici volatili conin sulf i/sau halogeni, trebuie s ne ateptm la emisii de dioxid de sulf i /sau halogenuri. Acestea trebuiesc ndeprtate prin tehnici corespunztoare. Monitorizare [cww/tm/79] Temperatura patului, cderea de presiune prin pat, temperatura de combustie i coninutul de monixid de carbon i oxigen din efluentul gazos trebuiesc monitorizate pentru a controla conbdiiile de combustie. Eficiena sistmului poate fi determinat prin monitorizarea concentraiei compuilor organici volatili i/sau a mirosurilor nainte sau dup oxidator. Compuii organici volatili pot fi msurai ca total carbon, folosind un detector cu ionizare n flacr. O analiz calitativ a emisiilor poate fi fcut prelevnd probe din anumite puncte selectate i analizarea lor prin GC/MS. Eficiena pentru emisia de mirosuri este determinat prin prelevarea de probe din anumite puncte de prelevare relevante i analizarea lor prin olfactometrie. Arztoarele trebuiesc verificate cu regularitate i dac este necesar, curite. Dac depunerile cresc rapid trebuiesc luate msuri preventive. Pot fi necesare msuri de pretratare pentru curarea gazelorreziduale contraminate la intrarea n arztor. Dac depunerile se datoresc carbonului aceasta nseamn c raportul gaz rezidual/combustibil este necorespunztor i trebuie verificate dispozitivele de control. Situatia economica
Tipul costurilor
Costuri de capital (la 1000Nmc/h)
Costuri
Drept
USD 14000-58000 1 EUR 10000-80000 2
Regenerativ
USD 24000-89000 3 EUR 30000-40000 2
Recuperativ
Observaii
232
Capitolul 3
Costuri anuale de operare (la 1000Nmc/h) Laboratoare, utiliti, consumabile Costuri de efficient (la toan de poluant pe an)
1 2
USD 2800-21000 1 0.5 zile pe saptamana USD 440-3600 1
USD 3600-12000 3 2 zile pe saptamana USD 150-26000 3
Factori ce influeneaz costul (cww/tm/80): Factori

Raportul debitului de gaz rezidual Coninutul de cldur a gazului rezidual Eficiena de distrugere a solveilor cerut Tipul catalizatorului Proceduri Tipul schimbtorului de cldur Cerinele instalaiilor (interioare, exterioare, la nivelul solului, la nivelul acoperiului, etc)
Influena/rezultat
Dimensiunea camerei de combustie Proiectarea echipamentelor de combustie, necesarul de combustibil Cantitatea de catalizator necesar i suprafea de contact
3.5.2.6 Ardere cu flama Descriere Arderea cu flama este un proces de oxidare la temperatur nalt folosit pentru distrugerea componenilor combustibili din gazele reziduale n procesele industriale. Exist dou tipuri de ardere cu facle: Facle inalte Facle la sol.
Arderile cu facla la nlime, tipul uzual, au capaciti mai mari dect arderile la sol. ntr-o ardere la nlime, debitul de gaz rezidual este trecut printr-un co variind ntre 10 i 100 metri nlime i este ars n vrful coului. Flacra este expus la dispersia atmosferic (vnt, precipitaii). Faclele de acest tip sunt n general proiectate pentru capaciti mari ( sute de tone pe or) i sunt mult mai potrivite pentru variaii mari ale debitului de gaz. O facla la nlime tipica (see Figure 3. [cww/tm/143]) consists of [cww/tm/143]:
233
Capitolul 3
Flacr de veghe
Arztor Aprinztor Arztor de vrf Co de flacr Co de sifguran
Abur
Indtalaie de aprindere Gaz de aprindere Gaz pilot
Purjare gaz Efluent
Etanare cu ap Camer de detent
Drenaj
Figure 3.70: Sistem la facla la nlime tipic [cww/tm/143]
Cap de colectare a gazelor i instalaii pentru colectarea gazelor din fazele de producie Cilindru de detent pentru ndeprtarea i stocarea lichidelor condensabile Sigurana pentru ap sau purje de gaz cu rol de a preveni ptrunderea flcrii n interior Unul sau mai multe arztoare i un co pentru flacr Regulator pentru gaz i unaprinztor pentru a aprinde amestecul de gaz rezidual i aer Dac este cazul, prevederi pentru fore externe (exhaustare sau rezistena aerului) pentru reducerea fumului Gazul natural, gazul combustibil, gazul inert sau azotul pot fi folosite ca gaz de purj. n arztoarele facla la sol, combustia are loc la nivelul solului. Ele variaz n complexitate i multe constau fie n arztoare cu facla convenionale cu descarcare orizontal fr mprejmuiri fie n multiple arztoare montate n mprejmuiri din materiale refractare oelite. Ele sunt proiectate pentru mici capaciti /10-100 tone/or) i trateaz gaze combustibile generate de toate sursele fixe conectate la un sistem de aprindere n procesul normal de funcionare. Acestea includ n principal emisiile de la valvele de siguran i de la orice pornire sau oprire a proceselor. Diametrul mare al echipamentului arztorului la sol ofer posibilitatea amplasrii mai multor arztoare. Aadar arztoarele cu facla la sol pot fi ajustate la cantiti variabile a gazului de ardere prin ajustarea numrului de arztoare cu care opereaz. Aceasta mbuntete condiiile de combustie i conduce la eficiene ridicate ale combustiei. Un nou tip de arztor cu facla la sol lucreaz ca sistem cu ardere la suprafata cu preamestec (arzator inchis), unde preamestecul gaz-aer arde ntr-un mediu permeabil. Acest mediu const n cteva straturi de fibre metalice i meninerea temperaturii la peste 1300 0C. Gazul este alimentat printr-un injector Venturi la baza sistemului arztorului, injectorul introduce cantitatea stoechiometric de aer necesar combustiei. Pot fi atinse rapoartate de aer de 1:12 i 1:19. In difuzor, direct n vrful injectorului Venturi, viteza mixturii scade i presiunea crete, ceea ce crete eficiena injectorului venturi i determin presiunea static s lase amestecul de gaz prin
Capitolul 3
mediul permeabil. Din difuzor amestecul de aer intr n camera de preamestec i trece prin mediul permeabil unde este prins de un regulator de ardere. Arderea are loc chiar deasupra mediului permeabil. Cldura este eliberat prin convecie, fcnd recuperarea energiei cu schimbtor de cldur dac se dorete. Zona de combustie nchis previne descrcarea de cldur i scntei. Tehnica este descris n Figura 3. [cww/tm/153].
Arztor cu perei permeabili Izolaie Perete mobil Piloi
Camer de preamestec Difuzor Injector de aer Venturi Intrare aer
Perete articulat
Figura 3.71: Principalele componente ale arztorului nchis
Materialul fibros este permanent rcit de un debit de aer sau gaz. Deoarece fibrele metalice au o mare suprafa raportat la volumul lor, ele se rcesc rapid. Aceasta face de asemeni unitatea rezistent la ntoarcerea flcrilor. Chiar i la debite mici amestecul este suficient pentru a rci materialul aa nct partea de preamestec a materialului nu va depi 1500C(cww/tm/153). Un singur modul cuprinde ase arztoare n dou bnci spate n spate cu o capacitate total de 90 MW pentru gazul natural ( Woobe index 47,8 MJ/Nmc). Flacra este protejat i direcionat n sus de pereii izolai. Radiaia de cldur n zona mprejurtoare este redus i creterea temperaturii mediului ambiant este limitat la mai puin de 5K (cww/tm/153). Combustia complet cu sistem de flcri solicit sufiecient aer de combustie i un amestec corespunztor de gaz rezidual i aer. Fum poate rezulta din combustie, n funcie de componenii gazului rezidual i de calitatea i distribuia aerului de combustie. Gazele reziduale coninnd metan, hidrogen, monoxid de carbon i amoniac ard de regul fr fum. Gazele reziduale coninnd hidrocarburi grele ca parafine, olefine, compui aromatici produc fum. Industria solicit de regul capacitate de reducere a fumului de 10-15% pentru arztoarele la nlime i 100% pentru arztoarele la sol. O intervenie exterioar este necesar pentru reducerea fumului, cum ar fi: Abur, alimentat la peste 0,7 Mpa presiune, folosit uzual pe amplasamentele mari unde aburul este disponibil Aer, potrivit pentru aplicaii necesitnd instalaii mici i necostisitoare Gaz de nalt presiune care este foarte costisitor Ap, alimentat la presiuni de cca. 2 Mpa, potrivit unde apa este frecvent disponibil n mari cantiti. Intrervenii exterioare sunt rar necesare n arztoarele la sol.
Capitolul 3
Gazele reziduale pentru a fi aprinse trebuie s aib o capacitate caloric de minim 11 MJ/Nmc pentru combustie complet, altfel trebuie adugat combustibil suplimentar. n unele cazuri, chiar arderea gazelor reziduale care au capacitatea caloric minim necesar necesit nclzire suplimentar. Dac combustibilul conine azot, pentru a minimiza formarea oxizilor de azot este necesar o nmclzire suplimentar. Amplasaamentele industriale exploateaz de obicei un sistem integrat de ardere, o combinaie ntre un arztor la sol cu un arztor optim proiectat pentru gaz rezidual n timpul proceselor obinuite de operare i un arztor la nlime pentru debite mari de emisie n caz de urgen sau ntreruperea proceselor. Diferite tipuri de arztoare sunt prezentat n Figura 3. Figura 3. [cww/tm/64].
Aer
Aer Abur Efluent

Figura 3.72: Arztor cu tij
Gaz combustibil Flacr amorsare
236
Capitolul 3
Aer pilot Combustibil
Arztor
Aer Gaz rezidual Injector central
Combustibil auxiliar
Figura 3.73: Arztor aprat
Combustibil aer Combustibil auxiliar Combustibil Aer Aer pentru aprindere
Figura 3.74: Arztor nfurat
Aplicatie Arztoarele sunt folosite n industria petrolului, gazului, petrochimic pentru eliminarea n siguran a gazelor combustibile i a vaporilor cnd nu mai este posibil folosirea sau reciclarea lor. Compuii organici volatili din ventilatoare, pompe i compresoare sunt colectate i conduse la un sistem de ardere. O funcie important a arztoarelor este prevenirea acumulrilor nedorite de gaze inflamabile ca o msur de siguran sau pentru condiiile de urgen. Tehnic, toate sursele de gaze combustibile care perzint un potenial de inflamabilitate dintr-un amplasament chimic sunt conectate la un sistem de ardere. Arztoarele nu sunt utilizate ca o msur continu. Ele potr fi utilizate deasemeni pentru arderea gazelor reziduale generate de canalizri, digestoare de nmol.
237
Capitolul 3
n timp ce arztoarele la nlime sunt n mod normal folosite ca arztoare de urgen, arztoarele la sol sunt n general exploatate ca arztoare de rutin. Arztoarele la sol nu pot n contrast cu cele la nlime s opereze cu debite cu fluctuaii mari. Cnd aceste fluctuaii nu pot fi evitate, combinaia cu un arztor la nlime este necesar. Aa cum s-a menionat (cww/tm/153), tipul arztorului cu camer de preamestec este recomandat i gazelor toxice sau periculoase ex: amestecuri de gaze cu coninut de hidrogen sulfurat. Limite de aplicare i restricii:
Natura gazului Limite/restricii 0-1800000Nmc/h3 (limita superiuoar pentru arderea la nlime) 600-210000 Nmc/d(Wobbe Index domeniu 15-52 MJ/Nmc) pentru arztoarele la sol cu camer de combustie cu preamestec > 8002 900-1260 C (arztoare la sol cu camer de combustie cu preamestec) 1-22 0-0,73(arztoare la sol cu camer de combustie cu preamestec) 0-100% LEL cu echipamente de siguran2 0-50% LEL fr echipamente de siguran2 > 5% 3 cu flacr acoperit 0-20 3 pentru a preveni ntoarcerea flcrilor
Temperatura de combustie (0C)
Timpul de retenie n camera de combustie (s) Domeniul de presiune (kPa) Concentraia Cov n gazele reziduale Coninutul de oxigen dup incinerare Viteza flcrii ( m/s) 1 (cwww/tm/117) 2 (cww/tm/132) 3 (cww/tm/64)
Avantaje Generale Sistem de eliminare eficient referitor la surplusul de combustibil i existena unor gaze nereciclabile sau emisia neateptat a unui debit mare de gaze Poate fi utilizat pentru controlul emisiilor intermitente sau fluactuante de gaze Arztoare la nlime ndeprtarea rapid i n siguran a unei mari cantiti de gaz rezidual Echipamente de intervenie n caz de urgen Arztoare la sol Aprinderea flcrii sigur (puin influenat de vnt) Flexibil; poate opera variaii de debite n limite mici Dezavantaje Generale Fr emisii de poluani(Sox, Nox, monixid de carbon, halogenuri hidrogenate) dincolo de flacr Necesit echipamente de control a fumului Cldura de combustie nu este reconvertibil Cost ridicat n caz de rencrcare Arztoare la nlime Emisie de lumin Emisie de zgomot Dificulti n tratarea debitelor reduse Formarea de turte poate cauza blocaje Arztoare la sol Capacitate limitat Nu poate opera largi variaii de debite, solicitnd combinarea cu arztoare la nlime Risc crescut pentru siguran i sntate n caz de funcionare necorespunztoare Datorit calitii slabe a combustibilului eficiena poate fi redus Emisii de miros Arztoare la sol cu camer de combustie cu preamestec Tehnic nou, de aceea nu este recunoscut pente tot n lume Waste Water and Waste Gas Treatment
Arztoare la sol cu camer de combustie cu preamestec Ardere complet Sistem modular pentru ridicare i transport 238
Capitolul 3 Domeniu foarte larg (1:30 cu Wobbe Index 15-52 MJ/Nmc) Pornire direct la capacitate maxim fr a fi nevoie de o perioad de pornire Emisii reduse de Nox Recuperarea energieie este o opiune Emisii reduse de lumin i cldur Costuri ridicate comparativ cu sistemele convenionale

Parametru
VOC NOx NO Hidrocarburi (inclusiv BTEX) CO Zgomot
a
Facle la inaltime Randament Nivel de emisie [%] [mg/Nm3] a 1 >98 3 80-86 400 (200 ppm)
Facle la sol Randament Nivel de emisie [%] [mg/Nm3] a 2 >99 99.9 c 3 400 (200 ppm) b,c 11.6 (3.9 ppmv) 8.6 (2.9 ppmv) b,c
<2.8 (<1 ppmv) b,c 73 dB(A) b,d
la condiii optime: coninut de cldur a gazelor reziduale >11 MJ/Nmc, debit redus i coninut de cldur sczut duce la o sistem cu csmer de preamestec corectat la 3% oxigen la 50m de cmpul liber de condiii
efficient sczut
b c d
1 2
Nivele de emisie ce pot fi atinse menionate n tabel evideniaz distrugerea poluanilor aerului (COV i hidrocarburi) prin ardere. Ali parametri (NO i NOX) se atribuie emisiilor cauzate de ardere. Arztoarele nu conin instalaii de tratare a gazelor, ns emisia de poluani cauzai incinerarea unor gaze cu coninut de sulf i/sau halogenil, NOx, monoxidul de carbon n mod normal trebuie controlat. Din aceste motive, arztoarele la sol nu sunt potrivite pentru gaze toxice sau periculoase. Combinarea/recombinarea reaciilor ctre obinerea dioxinei nu este favorizat datorit lipsei geamului de recombinare i suprafeei metalice acionnd ca un catalizator. Performana de reducere a faclelor, aa cu este descris n tabel, este valabila numai de condiiile optime de funcionare. Rata de performan n condiii non-optime acoper 0-98% (cww/tm/84), ceea ce nseamn c faclele sunt foarte sensibile la schimbarea condiiilor. Aceast fapt face ca faclele s nu prezinte ncredere cnd sunt utilizate n regim continuu. Efecte inter-media Principalele utiliti i consumabile sunt:
Consumabile Instalaii pentru eliminarea fumului (abur, aer, ap, gaz natural) Gaz de ardere pentru iniiere i ntreinere (propan, butan) Gaz de purj (azot sau combustibil) pentru meninerea sistemului sub presiune Waste Water and Waste Gas Treatment Cantiti Observaii
239
Capitolul 3 Gaz pilot Energie (kWh/1000Nmc) Cdere de presiune (kPa) 1 (cwww/tm/64)
11
Arztoarele pot produce zgomot. Cele mai importante surse de zgomot sunt (cww/tm/94): Injecia dispersoarelor de fum Procesul de combustie Ventilatoarele
Orice sistem de utilizare a aburului produse zgomot, datorit presiunii ridicate a debitului de abur, a injectoarelor i a procesului de combustie asociat cu hidrocarburile. Presiunea ridicat a aburului genereaz zgomot de nalt frecven, care este foarte duntor pentru oameni, i deasemeni mbuntete eficiena combustiei, deaceea crescnd emisia de energie i rata de ardere, care din nouz conduce la un zgomot ridiact de combustie. Zgomotul de combustie este n general zgomot de joas frecven, comparabil cu zgomotul de ventilatorului de la amestecul gazului rezidual cu aer. Eliminarea zgomotului este o problem de mediu important i de aceea un aspect de proiectare important care trebuie abordat din faze premergtoare . Aspectele de evitare a zgomotului sunt: Reducerea i atenuarea zgomotului de nalt frecven produs de jeturile de abur utiliznd mai multe injectoare care pe de alt parte pot conduce la favorizarea dezvoltrii turtelor n condiii de debit redus;proiectarea unor orificii pentru a face fa acestor dezavantaje este esenial; Aezarea injectoarelor astfel nct jeturile de abur s poat interaciona i reduce zgomotul de amestec Creterea eficienei prin forme de control mai bune Reducerea presiunii aburului la <0,7 MPa Utilizarea unui echipament de reducere a zgomotului n jurul injectorului de abur ca un scut acustic pentru injector Alte impacte prezint: Lumina emis de arztoarele la nlime Mirosul produs datorit combustiei insuficiente (n principal la arztoarele la sol). Trebuie menionat c arztoarele sunt implicate ntr-un numr semnificativ de incendii i explozii n industria chimic i petrochimic, aa cum este menionat de Miunisterul de Mediu al Franei. Rezultatele pot fi gsite n baza de date AIDA, coordonat de organizaie. Monitorizarea [cww/tm/94] Rata de emisie a fumului la arztoare trebuie verificat pentru a verifica dac s-a introdus suficient dispersant dar nu mai mult dect este necesar pentru a preveni emisia de fum. Aceasta poate fi atins n trei moduri: De un ir de termocuple evaluate la cel puin 1000 grade C De un detector de infrarou Msurnd debitul de gaz ars rapoortat la debitul de dispesant. Controlul debitului se face de obicei prin valve de control O politic de control mult mai stringent este cerut pentru arztoarele la sol datorit riscului pe care l prezint pentru sntate i siguran. Un rspuns rapid al unui sistem de control este esenial, preferabil prin intermediul unbei transmisii electronice de control a semnalelor dintre, telecomanda uzual, coul de ardere i o camer de control. Instalarea unui monitor TV pentru a monitoriza flacra n camera de control poate fi considerat c permite o intervenie manual n controlul dispersantului dac este necesar.
Capitolul 3
Pentru pilot, echipamentele de monitorizare a funcionrii include: Termocuple (dar fii atent la semnalele eronate) Observarea direct a flcrii (observare pe monitor TV) Monitorizare n infrarou, uneori completat cu monitorizare optic pentru a depi absorbia IR n ap Msurtori de luminozitate Probe de ionizare Alarm la joas presiune Controlul gazului de purj Este necesar un dispozitiv pentru determinarea continu a prezenei flcrii pilot. Situatia economica
Tipul de costuri Costuri de investitie 3 [per 1000 Nm /h] Costuri operationale 3 [per 1000 Nm /h] Efectivitatea costurilor [per tona de poluant controlat pe an]
1
Facle ridicate
USD 8300-560000 USD 420-36500 USD 14-6400 1
1 1
Facle la sol
Observatii
[cww/tm/117]
Faclele discutate sunt acelea cu duzele intre 2,5 cm si 2.3 m in diametru, arzand 100% cu gaz rezidual combustibil cu o valoare calorifica de aproximativ 17 MJ/Nm3 si exploatate intre 1 si 100 ore pe an. Faclele situate la costurile de investitie si exploatare cele mai joase au o capacitate mai mare de ardere (aproximativ 300000 Nm3/h) cu un diametru al duzei de pana la 2.3 m si functionand 100 ore pe an sau mai mult. Faclele situate cu costurile de investitie si operare cele mai ridicate au o capacitate de ardere mai mica (aprox. 36 Nm3/h), diametrele duzelor fiind mici de 2.5 cm si operate pentru mai putin de 10 ore pe an. Deoarece faclele sunt in principal utilaje de siguranta ce opereaza cu fluxuri de durata scurta (in general in conditiile anormale sau eliberari in cazuri de accidente de la un proces) fata de un utilaj de control care trateaza un flux rezidual continuu, nu este adecvat sa se compare costurile de eficienta ale faclelor cu costurile altor dispozitive de control. Costul pentru o tona de poluant controlat captat depinde de orele anuale de functionare. Utilizarea nefrecventa a faclei va avea ca rezultat costuri mai mari pentru tona de poluant necontrolat, utilizarea frecventa insemnand costuri mai mici de poluat controlat.
3.5.3 Tehnologii pentru recuperarea i reducerea particulelor

Particulele poluante sunt: praful, metalele grele i compuii lor, aerosoli, ceaa i negrul de fum, care se ntlnesc frecvent n gazele uzate, gazele de ardere n aerul de combustie din industria chimic. Particulele de praf i de metale grele (i/sau compuii) se gsesc n procesele de producie n gazele reziduale cnd compuii solizi sub form de pulberi ce se formeaz, sunt tratai i depozitai i deasemenea n gazele de ardere de la combustii, de exemplu la centralele termice sau incinerarea deeurilor. Aerosolii i ceaa apar de exemplu n timpul reaciilor i prelucrrilor de la obinerea amestecuriolr. Sistemele de tratare obinuite sunt descrise mai jos. 3.5.3.1 Separator Descrierea Curentul de gaz rezidual este trecut ntr-o camer unde praful, aerosolii i/sau picturile sunt separate de gaz sub aciunea gravitaiei, efectul fiind crescut prin reducerea vitezei de distribuie a gazelor, folosind mijloace ca: talere, plci sau plase metalice.
Capitolul 3
n interiorul camerei trebuie asigurat o vitez de distribuie uniform. Curgerea selectiv are un efect contrar asupra eficienei. Folosirea unor mijloace de obstrucionare n interiorul separatorului permite viteze mai mari ale procesului, ceea ce reprezint o reducere a volumului separatorului, comparativ cu camerele de linitire. Dezavantajul const n creterea cderii de presiune. Aplicatia Un separator este de obicei instalat ca etap preliminar la numeroase sisteme de filtrare, scrubere, turnuri de rcire, etc. Este utilizat, de exemplu, pentru a preveni intrarea lichidului de splare cu gazul rezidual purificat i/sau pentru ndeprtarea particulelor abrazive. Limite i restricii [cww/tm/70]:
Debit gaz rezidual [Nm /h] Coninut de praf Dimensiunea particulelor Temperatura
1 2
Limite/restricii 100-1000001 Fr restricii n mod normal aprox.540 grade C, dar depinde de materialul recipientului
Simplitatea execuiei , cost redus Cderi de presiune foarte scute Potrivitpentru temperaturi mai ridicate Niceluri de emisie realizabile / Randamente Parametru PM Picturi
1
Randament sczut n special la ndeprtarea particulelor mici Nu este potrivit cnd diferena de densitate dintre gaz i particule este mic
Randement(%) 10-901
Nivelul emisiei mg/Nm3
1001
Observaii Depinde de dimensiunea particulei n separatorul de picturi
[cww/tm/70]
Efecte inter-media Consumabile

Apa(sistem de curire opional pentru talere i plci)
Cantitatea
100200 l/m <0.5 1
2 1
Observaii
Doar pentru ventilator
Energie[kwh/1000Nm3]
1
Variatie de presiune [kPa]

[cww/tm/70]
Reziduurile sunt constituite din praf i /sau din picaturile separate care trebuie eliminate atunci cnd refolosirea /recircularea nu este posibila .In funcie de surs praful separat poate fi impurificat cu compui toxici sau periculoi ceea ce trebuie luat n considerare pentru prelucrri sau eliminri ulterioare .
242
Capitolul 3
Situatia economica Costurile totale sunt sczute dar cum separatorul este de obicei integrat in alte sisteme,nu se poate face o estimare total. 3.5.3.2 Ciclonul Descrierea Cicloanele folosesc ineria pentru a separa particulele din gaz sub aciunea forei centrifuge de obicei n camere conice. Se creaz un turbion dublu n interiorul ciclonului .Gazele care intr execut o micare circular spre partea inferioar. In partea de jos gazul se intoarce i cu o micare elicoidal prin centrul ciclonului ese pe la partea superioar a acesteia.Particulele din curentul de gaz sunt separate lng peretele ciclonului defor centrifuga i sunt n contrasens cu gazul care circul i apoi iese din ciclon .Particulele de dimensiuni mai mari ,prsesc peretele ciclonnnului i se depun intr-un buncar la partea inferioar in timp ce particulele mici prsesc ciclonul mpreuna cu gazul care iese. Cicloanele umede sunt agregatede mare randament ,pulveriznd ap n curentul de gaz rezidual pentru a crete greutatea a particulei i astfel crete randamentul separrii particulelor fine. Exist dou tipuri de cicloane : cu flux reversibil si intr-un singur sens [cww/tm/79]:
Ciclonul cu flux reversibil (vezi figura 3.75[cww/tm/79]),care estecel mai uzual const din : -o carcas cilindric cu baz conic -un buncr pentru colectarea prafului -o intrare pentru aer ,tangenial sau axial -ieiri.
Intrare axial Intrare tangenial
Eficien mare capacitate mic
Eficien mare capacitate mare
Eficien mare capacitate mic
Standard
Infurat
Curb
Figura 3.75: Ciclonul cu reversibil
Ciclonul cu un singur sens (vezi Figura 3. [cww/tm/79]) este echipat cu rotoare fixe sau mobile,gazul intra sub form de spiral,gazul epurat se concentreaz de-a lungul axului central iar particulele se concentreaza pe lng perei.
243
Capitolul 3
Vane fixe
Separator de praf
Eflent cu particule de praf
Gaz purificat
Ctre circuitul secundar
Figura 3.76: Ciclonul cu un singur sens
Aplicatie Cicloanele sunt folosite pentru controlul prticulelor i n special pentru pM>10pm.Exista totui cicloane cu randament ridicat proiectate pentru a fi eficiente chiar pentru PM2.5 [cww/tm/107]. In general cicloanele nu sunt adecvate pentru a face fa reglementrilor din domeniul polurii aerului dar ele servesc ca pre-epurator pentru instrumente de control mult mai costisitoare cum ar fi:filtru cu esturi(vezi capitolul 3.5.3.5)sau filtrele electrostatice (vezi capitolul 3.5.3.3).Se utilizeaz dupa procese de uscare prin pulverizare i dupa procese de concasare ,mcinare i calcinare. Sistemele de ncalzire industriale ce utilizeaza combustibil fosil,utilizeaza n mod obinuit mai multe cicloane mult mai eficiente dect un singur ciclon i pot separa PM <2.5 m. Limite i restricii sunt:
Debitul gaz rezidual [Nm3/h] Limite / restrictii 1-100.0001,2,(pentru sisteme cu un ciclon) Pn la 180.0002(mai multe cicloane n paralel) 1-16.0002 <PM2.5-<PM2002 Depinde de materialul recipientului ,poate fi>1200 0C
Coninutul de praf [g/Nm3] Dimensiunea particulelor Temperatur

1 2
244
Capitolul 3
simplicitatea instalaiei recuperarea materiei prime fara parti mobile, deci intreinere uoar i costuri reduse Colectare i ndeprtare uscat cu excepia cicloanelor umede Necesit un spaiu reletiv redus
Colectare relativ redus mai ales pentru PM

<10 m.
Cicloanele cu intrare axial nu pot fi folosite cu particule capabile s determine corodarea excesiva sau colmatarea paletelor . Nu se poate utiliza in cazul materialelor vscoase . emisii de ape uzate la ciclonul umed. zgomot
Nivelurile de emisie realizabile / Randamente Cicloanele funcioneaz mult mai eficient cu ncarcaturi mai mari de poluant ,cu condiia casistemul s nu se colmateze .ncrcturile mai mari de poluant sunt asociate n general unui debit mai mare [cww/tm/107]. Eficiena ciclonului variaza ca o funcie de dimensiunea particulei i construcia ciclonului. Aceasta crete cu[cww/tm/107]: Dimensiunea i/sau densitatea particulei Viteza de intrare a gazului Lungimea corpului ciclonului Numrul de cicluri ale gazului in ciclon Raportul dintre diametrul corpului ciclonului i diametrul de la ieirea gazului ncrcarea cu praf Netezimea pereilor interiori ai ciclonului
Eficiena ciclonului scade cu [cww/tm/107]: creterea vscozitii gazului creterea densitii gazului creterea suprafeei conductei de admisie a gazului curgerea aerului prin orificiul de evacuare al prafului
Randament [%] Randament Debit ridicat ridicat 80-99 1 80-99 1 1 60-95 10-40 1 1 90 20-70 1 0-10 1 Observatii Cicloane multiple
80-95 1
Parametru Conventional
PM PM10 PM5 PM2.5
1
7090 1 30-90 1 0-40

1
[cww/tm/107]
Efecte inter-media Consumabilele sunt: Consumabile Ap(cicloane umede) Energie[kwh/1000 Nm3] Variatie de presiune[kPa]
Cantitate 0.25-1.51 0.5-12 1-1.52
Observaii
Sisteme cu eficien sczut Standard

245
Capitolul 3
2-2.52 1[cww/tm/64] 2[cww/tm/107]
Sisteme cu eficien nalt
Praful rezult reziduu i trebuie ndeprtat. Cantitatea depinde dencrcarea cu prafa gazului rezidual. n funcie de surs, praful separat poate fi contaminat cu substane toxice i /sau periculoase. Exploatarea cicloanelor este o surs semnificativ de zgomot care trebuie redus ,de exemplu prin nchiderea utilajului. Monitorizarea [cww/tm/79] Performana ciclonului poate fi determinat monitoriznd concentraia particulelor din curentul de gaz efluent ,folosind o sond de prelevare izocinetica sau o metod bazat pe msurare ,de exemplu opacitate UV/vizibil,raze beta sau lovirea particulelor . Exist puine cerine pentru ntreinerea cicloanelor trebuie s permit accesul pentru inspecia periodic a coroziunii ciclonului . Cderea de presiune de-a lungul ciclonului este monitorizat i este verificat sistemul de tratare a prafului pentru a nu se bloca. Situatia economica Costuri Ciclon singular i Ciclon multiplu standard
USD 1200-1500 1 EUR 900 2 USD 700-7800 1 EUR 200 2 USD 0.45-460 1
Obsrvatii
Tipuri de costuri
Cheltuieli capitale[ per 1000 Nm3/ h] Cheltuieli de exploatare anuale [per 1000Nm3/h] Cheltuieli ptr. Eficacitate[ per ton poluant controlat per an]
1 2
USD 1100-1400 1 USD 450-750 1
USD 0.32-50 1
Pentru ciclonul singular standard, debitul se presupune a fi ntre 1800 i 43000 Nm3/h, ncrcarea cu PM ntre 2,3 i 230 g/Nm3 i eficiena controlului 90 %. Pentru bateriile decicloane debitul se presupune a fi ntre 36000 i 180000 Nm3/h iar ncrcarea cu particule i eficiena ca mai sus . Ca o regul, agregate mai mici care controleaz un curent de gaz rezidual cu o concentraie sczut de particule vor fi mult mai scumpe ( per debit i per cantitate de poluant controlat) dect un agregat mare care controleaz un gaz rezidual cu un coninutt mare de particule. 3.5.3.3 Filtru electrostaic (ESP) Descrierea Un filtru electrostatic este un sistem de control care folosete fora electrostatic ptr. a orienta particulele care intr cu gazele reziduale spre plci colectoare.Particulele care intr sunt ncrcate electric cnd trec peste un strat cu ion de gaz. Electrozii din centru sunt meninui la tensiune ridicat i genereaz cmpul electric care npinge particulele spre pereii colectori. Tensiunea pulsatorie necesar se ncadreaz nintervalul 20-100 kV.
Capitolul 3
Exist mai multe tipuri de filtre electrostatice: filtru electrostatic uscat cu electrod - plci filtru electostatic uscat cu tuburi electrod filtru electrostatic umed cu plci electrod filtru electrostatic umed cu tuburi electrod
La filtrul electrostatic uscat cu plci electrod ( vezi fig. 3.77) [ cww/tm / 79] ), gazul rezidual curge orizontal i paralel la plcile verticale din material. Electrozii de nalt tensiune sunt srme lungi care sunt ncrcate i atrm ntre plci. n fiecare traiectorie de curgere, fluxul de gaz trebuie s treac de fiecare srm n parte la curgerea prin agregat. La filtrul electrostatic cu tuburi electrod (filtru tubular) ( vezi figura 3.78 [ cww/tm/79], gazul circul vertical prin tuburi, n general lucrndu-se cu mai multe tuburi n paralel. Electrozii de nalt tensiune sunt srme lungi suspendate de un cadru din partea superioar a filtrului.
Distribuitor de gaz
Admisie
Electrozi de descrcare Plci de reinere Colectare praf
Figura 3.77: ESP cu placa electrod
247
Capitolul 3
Fire de descrcare IT
Direcia curentului de gaz Electrozi colectori
Recipientul de reinere praf
Figura 3.78: ESP cu tub electrod
La filtrele uscate, colectorii sunt scuturai prin variate mijloace mecanice ptr. decantarea particulelor care alunec n jos ntr-un palnie. Procedeul de scuturare poate proiecta unele dintre particule napoi n fluxul de gaz. Particulele reintrate n ultima sectiune a ESP nu pot fi recapturate i astfel prsesc agregatul. O parte din gazul rezidual poate deasemenea curge n jurul zonei de ncrcare. Din acest motiv sunt montate talere pentru a fora curentul infiltrat sa se amestece cu curentul de gaz principal. Filtrul electrostatic uscat cu tuburi poate fi curat acustic. Contrar filtrului cu plci, filtrul cu tuburi nu prevede talere de a lungul zonei de colectare, dar neuniformitile pot permite unor particule s evite ncrcarea. La filtrul umed, colectorii sunt, fie intermitent, fie continuu splai cu ap, buncrul fiind nlocuit cu un sistem de drenare. Efluentul umed este colectat i tratat. Filtrul umed necesit ca surs de ap de splare s fie injectat sau pulverizat lng paartea superioar a tuburilor colectoare, fie continuu, fie la intervale de timp. Acest sistem de splare nlocuiete mecanismul de scuturare sau cel acustic, utilizat de obicei la filtrul uscat. Apa curge cu particulele colectate ntr-un colector de ap, de unde fluidul este pompat sau golit. O parte din fluid poate fi reciclat pentru a reduce cantitatea total de ap necesar. Filtrele lucreaz ca filtre cu una sau dou trepte. La filtrul cu o trept, cmpul electric care determin descrcarea prin efect CORONA, este deasemenea folosit s atrag, i astfel s evacueze particulele ncrcate. La filtrul cu dou trepte, ncrcarea i evacuarea particulelor are loc n cmpuri electrice diferitr, cel de al doilea fiind electrostatic. Principala diferen dintre filtrele cu una i dou trepte este ilustrat n Figura 3. [cww/tm/79].
248
Capitolul 3
Plci colectoare
Electrozi de IT Separare ntr-o singur treapt
Plci colectoare Electrozi de IT
Separare n dou treapte
Figura 3.79: Diagrama schematic pentru filtrele cu una i dou trepte
Unul dintre principalii parametri operaionali este suprafaa specific de colectare (SCA) suprafaa electrozilor de colectare raportat la debitul de gaz. SCA mai mare determin o eficien mai mare, dar necesit i colectori mai mari. SCA se ncadreaz normal n intervalul 40-100 s/m. Sistemele cu riscuri nalte, cum ar fi explozii sau foc, trebuie s fie echipate cu sisteme de siguran, cum ar fi ieiri de incendiu sau sistem de stropire. Aplicatie ESP se utilizeaz pentru separarea particulelor pn la PM2,5 i mai mici i a poluanilor periculoi din aer, cum ar fi cele mai multe metale. (cu excepia mercurului). Sectoare de aplicaie n industria chimic i domenii nrudite sunt:
Domeniu Tipul ESP
Cazane Fabrici de produse chimice (ex. acid sulfuric) Rafinrii Calcinare
Cu plci uscate Cu plci uscate i umede Cu tuburi uscate i umede Cu plci uscate Cu plci uscate, cu tuburi uscate i umede
Filtrele umede se utilizeaz n situaiile n care varianta uscat nu este potrivit, de exemplu: materiale umede i vscoase amestecuri inflamabile/explozive materiale cu rezisten ridicat cnd se dorete o eficien de colectare mai mare pentru a controla ceaa acid Filtrele ntr-o singur treapt se utilizeaz n numeroase sisteme de prelucrare a gazului de ardere ca de exemplu n centralele electrice i la incinerarea deeurilor pentru reducerea prafului
Capitolul 3
i cenuii zburtoare. Metalele grele i compuii lor din praf, sunt deasemenea eliminate i ndeprtate mpreun cu alte particule. Sunt potrivite deasemenea pentru separarea aerosolilor i a ceii. Filtrul ESP n dou trepte se utilizeaz la ndeprtarea prafului i a picturilor de ulei. Este o alternativ la filtrarea la suprafa (filtru HEPA). ESP n dou trepte se utilizeaz unde sunt implicai cureni mici de gaze reziduale (<25 Nm3/s) i o proporie mare de particule submicronice, ca de exemplu fum sau picturi de ulei. Limitele i restriciile aplicaiei sunt:
Limite / restrictii
Debitul de gaz rezidual

[Nm3/h]
Temperatura
[C]
Coninutul specific de praf

[g/Nm3]
Rezisten
[ cm]
Dimensiunea particulelor
1 2
360000 1800000 (plci uscate)1 1800 1800000 (tuburi uscate)2 180000 900000 (plci umede)3 1800 180000 (tuburi uscate)4 Pn la 700 (filtru uscat)1,2 < 80-90 (filtru umed)3,4 2 110 (plci electrod)1,3 1 10 (tuburi electrod)2,4 5 x 103-2 x 1010 1,3 (filtru uscat) >PM1,0 (filtru uscat) 360000 1800000 (plci uscate)1 1800 1800000 (tuburi uscate)2 180000 900000 (plci umede)3 1800 180000 (tuburi uscate)4 Pn la 700 (filtru uscat)1,2 < 80-90 (filtru umed)3,4 2 110 (plci electrod)1,3 1 10 (tuburi electrod)2,4 5 x 103-2 x 1010 1,3 (filtru uscat) >PM1,0 (ESP uscat)
[cww/tm/125] [cww/tm/124] 3 [cww/tm/127] 4 [cww/tm/126]
Advantaje
Eficien ridicat chiar i pentru particule mici Potrivit pentru un domeniu larg de temperatur, presiune i debit de gaz Cdere de presiune joas, de aici i necesarul de energie tinde s fie sczut Filtrul umed poate trata particule vscoase, picturi i praf cu nalt rezisten sau exploziv
Dezavantaje
Riscul exploziei la filtru uscat Capacitatea de separare depinde de rezistena particulelor de praf (la filtre uscate) Coroziunea srmelor datorit scurgerii aerului i condensrii acide, ceea ce este o problem la filtre umede Sensibilitate n ntreinere la o corect aliniere, de exemplu la electrozi de descrcare Sensibilitate la fluctuaiile din curentul de gaz (debit, temperatur, compoziia gazului i a particulelor) Necesit un spaiu relativ mare Necesit personal de nalt calificare Precauii speciale pentru a proteja personalul de tensiunile nalte Filtrul uscat nu este recomandat n cazul
250
Capitolul 3 Advantaje Dezavantaje

particulelor umede sau vscoase
Nivele de emisie realizabile / Randament Dimensiunea filtrului ESP este factorul principal n determinarea eficienei colectrii. Ali parametri care afecteaz eficiena sunt: rezistena prafului compoziia prafului i gazului temperatura distribuia mrimii particulelor
Parametru
total PM PM10 PM2.5
Randament [%] ESP uscat ESP umed 99.099.2 1 99.099.2 2 97.199.4 1 97.199.2 2 1 96.099.2 97.499.2 2 Nivel de emisie [mg/Nm3] ESP uscat ESP umed
515
Observatii
Parametru
Observatii
Praf
1 2
Pentru filter ESP bine proiectate i dimensionate corect
Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Consumabile Apa (pentru ESP umed) Energie [kWh/1000 Nm3]
1 2
Cantitate
0.52 1 0.050.3 1,2 0.5
Observatii
ESP cu o treapta ESP cu doua trepte
Utiliznd ESP procedeul uscat, praful separat este eliminat ca deeu, n timp ce utiliznd ESP procedeul umed, praful reinut fuzioneaz cu apa pulveriznd necesitnd o tratare ca ap uzat. n funcie de sursa de provenien, praful reinut poate di contaminat ex: praful provenit de la incinerare poate conine dioxine i /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deeu periculos care trebuie depozitat n consecin. Monitorizarea [cww/tm/79] Pentru evaluarea performaelor unui ESP, poate fi determinat emisia de mas prin monitorizarea concentraiei de particule din efluentul gazos, folosind o prob prelevat izocinetic sau bazat pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaii beta sau cinetica particulelor. Consumul de energie electric i tensiunea curentului prin ESP, ritmul de curare i temperatura trebuiesc monitorizate n mod curent. Praful emis din buncrele de colectare trebuie s fie lsat liber de blocaje aa nct colectorul s nu devin suprancrcat i prin aceasta s cauzeze mici scurtcircuite ale ESP.
251
Capitolul 3
ESP trebuie s fie periodic inspectate n scopul de a detecta orice degradare, ex: coroziunea electrozilor, a izolaiei sau a echipamentelor de separate. Aadar, accesul la precipitator trebuie s fie liber, fr piedici dar cu respectarea standardelor de siguran. Situatia economica
Costuri Tipuri de costuri Costuri (la 1000 Nmc/h) Costuri anuale cu exploatarea (la 1000 Nmc/h) Costuri pentru eficiena (la tona de poluant controlat annual) 1 [cww/tm/125] 2 [cww/tm/127] 3 [cww/tm/124] 4 [cww/tm/126] Electrod tip plac uscat USD 8500-28000
1
Electrod tip plac umed USD 18000-36000

2
Electrod uscat
tip
eav
3
Electrod uscat
tip
eav
4
USD 18000-120000
USD 35000-180000
USD 2400-24000
USD 3500-27000
USD 2800-5600
USD 4200-7000
USD 45-280
USD 60-600
USD 55-950
USD 90-950
Costurile pot fi substanial mai mari dect domeniile artate mai sus pentru poluanii care necesit un nivel mai ridicat de control sau care impun ca ESP s fie fabricat din materiale speciale ca oel inox sau titan. n general, raportul cost efficien este favorabil echipamentelor mari pentru curarea debitelor cu mare ncrcare n poluani comparativ cu echipamentele mici pentru controlul unor concentraii reduse de poluani din gazele reziduale. 3.5.3.4 Scruber umed de praf Descrierea Absorbia umed a prafului este o variant a absorbiei umede a gazelor (vezi Seciunea 3.5.1.4), utilind aceeai tehnic sau tehnici similare pentru reducerea sau recuperarea particulelor materiale ce nsoesc componenii gazoi. Principalele scrubere utilizate sunt: Scrubere cu umplutur fibroas Vezi sectiunea 3.5.1.4. Se preteaza in principal pentru contaminantii gazosi. La pulbere se limiteaza la colectarea particulelor fine si / sau solubile, aerosoli si vapori. Particulele insolubile si / sau cele cu granulatie mai mare se prind de patul fibros. Scrubere cu pat fluidizant Vezi seciunea 3.5.1.4. Scrubere cu talere Vezi Seciunea 3.5.1.4. Se utilizeaz n principal pentru reinerea particulelor. Turnuri de splare cu pulverizare Vezi Seciunea 3.5.1.4. Se utilizeaz n principal pentru reinerea particulelor. Turnurile de splare nu sunt la fel de recomandate s tulbure ca scruberele cu umplutur, totui pentru a reine particulele fine este necesar un raport foarte mare lichid gaz (mai mare de 3 l/mc). Scrubere cu ciocnire Scruberele cu talere de ciocnire conin un mecanism pentru accelerarea micrii debitului de gaz influent ctre suprafaa unui lichid i un separator secundar. n general nu sunt potrivite pentru aplicaii de transfer de mas, ex: ndeprtarea urmelor din gaze, ns pentru a lucra cu debite de gaz mari sau mici i pentru a opera la cderi mai mici de presiune dect n cazul tuburilor Venturi.
252
Capitolul 3
Un exemplu este dat in Figura 3. [cww/tm/79].

Admisie gaz
Evacuare gaz
Con Rerzervor cu lichid
Dren
Figura 3.80: Scruber cu talere de ciocnire
Scruberele Venturi Trstura caracteristic a unui scruber Venturi este limitarea produs de un tub Venturi cauznd o cretere a vitezei gazului. Echipamentul se bazeaz pe principiul pulverizrii foarte fine (atomizare) a lichidului ntr-un curent de gaz impurificat, ce este introdus cu vitez mare n aa numitul tub Venturi, apoi lichidul pulverizat formeaz o pelicul de lichid pe pereii scruberului, antrennd substanele solide sau lichide dispersate n gaz i evacndule pe la partea inferioar a scruberului. Scruberele Venturi sunt dispozitive foarte eficiente pentru reinerea particulelor, ele pot reine particule de dimensiuni submicronice. Pot fi utilizate deasemeni pentru a reine urmele de poluani din gaze, n special anumii compui de reacie. Un exemplu este dat n Figura 3. [cww/tm/79].
Problema ntlnit n aceast tehnologie este eroziunea care apare datorit vitezei ridicate a amestecului gaz-lichid n tubul Venturi. Tubul Venturi este uneori cptuit cu materiale refractare pentru a rezista uzurii produse de impactul cu pareticule de praf. Un cot inundat localizat dup tubul venturi reduce uzura datorat impactului cu particulele abrazive. Tubul Venturi este confecionat din materiale rezistente la coroziune proiectate pentru o durat de via maxim. Alegerea final a materialului se face n funcie de factori precum: temperatur rugozitate coroziune atac chimic
Eficiena reinerii crete cu viteza gazului i cderea de presiune. Unele scrubere Venturi sunt create s permit uin control al vitezei variind grosimea tubului Venturi.
253
Capitolul 3
n general nu este necesar o pretratare a gazului pentru scruberele Venturi, totui n unele cazuri gazul uzat trebuie n prealabil rcit dac scruiberul este confecionat din materiale care pot fi deteriorate la temperaturi ridicate. Cnd gazul uzat conine particule materiale i gaze ce trebuiesc reinute, scruberul Venturi poate fi utilizat ca un dispozitiv de pretratare pentru ndeprtarea particulelor materiale pentru prevenirea nfundrii urmtorului dispozitiv pentru tratarea gazelor uzate, care ar putea fi un scruber cu pat
Evacuare gaze epurate
Admisie gaze uzate
Admisie lichid
Separator centrifugal
Dren
Figura 3.81: Scruber Venturi
Aplicatie Vezi Tabelul 3..
254
Capitolul 3
Flux de gaz [Nm3/h] Temperatura [C] Incarcare cu poluant (PM) [g/Nm3]
Umplutur fibroas reinerea particulelor fine i/sau solubile -ca eliminator de cea pentru colectarea lichidului din aerosili, anorganice i COV -controlul emisiilor de aerosoli din industria chimic, a materialelor plastice, a producerii asfaltului, acidului sulfuric sau a acoperirilor de suprafa - doar o redus eficien pentru colectarea prafului
1800170000 1 <60 1 0.211
1
Pat fluidizant
Talere -colectarea particulelor <PM10, <PM2,5, PM HAP, fumuri anorganice, vapori, gaze, COV
Turnuri de rcire -colectarea particulelor <PM10, <PM2,5, PM HAP, fumuri anorganice, vapori, gaze, COV; - adesea utilizat ca parte n procesul de desulfurare a gazelor; -utilizare limitat pentru particule materiale fine
Actionare prin ciocnire
Venturi
-colectarea particulelor PM 10, PM 2,5; - utilizat n procese farmaceutice, producere de ambalaje, cauciucuri, mase plastice, ceramic, fertilizani; - procese ca uscare, ardere, zdrobire, mrunire, pulveriuzare, ventilarte, manipularea materialelor
1700130000 2 4370 (PM) 2 438 (gaze) 2 Fara limite
2500170000 3 4370 (PM) 3 438 (gaze) 3 Fara limite
170090000 4 Pana la 150 4 Pana la 23 4
-colectarea particulelor <PM10, <PM2,5 pn la dimensiuni submicronice; - controlul emisiilor de particule materiale din industrie, comer, i producerea agentului termic i apei calde folosind crbune, produse petroliere, lemn, deeuri lichide; - controlul surselor de emisii in industria chimic i domeniile nrudite cu aceasta - n principal se aplic unde este necesar o efficient ridicat la colectarea particulelor materiale foarte fine
720100000 5 4370 5 1115 5
255
Capitolul 3
1 2
Tabelul 3.16: Aplicaii i limite ale aplicaiilor i restriciilor diferitelor scrubere umede pentru reinerea prafului
256
Version October 2001
KH / EIPPCB / cww_Draft_3
Capitolul 3
Avantaje/Dezavantaje
Avantaje General pot opera cu prafuri inflamabile i explozive n condiii de risc redus asigur rcirea gazelor gazele corozive pot fi neutralizate eliminarea simultan a prafului i compuilor anorganici Dezavantaje General efluentul lichid poate crea probleme de poluare a apelor deeul colectat este umed este necesar protecie mpotriva ngheului particulele materiale colectate pot fi contaminate i/sau nereciclabile gazul evacuat poate necesita renclzire pentru a se evita pana de fum vizibila . Scruber cu umplutur fibroas potenial ridicat de probleme de coroziune nu tocmai potrivit pentru colectarea particulelor materiale, recomendat doar pentru particule solubile i/sau fine. Scrubere cu placi potenial ridicat pentru probleme de coroziune.
Scruber cu umplutur fibroas poate opera cu ceaa cderi de presiune relativ reduse. Scrubere cu placi asigur absorbia gazelor i reinerea particulelor ntr-un singur echipament poate opera cu ceaa eficiena colectrii poate varia mbuntete contactul gaz-lichid pentru ndeprtarea SO2. Turnurile de splare eficiena n a colecta gaze ca i particule materiale necesit un spaiu relativ redus cderi de presiune relativ reduse poate fi exploatat n atmosfer foarte coroziv, cu FRP construcii Scrubere cu talere de ciocnire poate lucra cu vaporii are o rat relativ redus de recirculare a apei eficiena de colectare poate varia. Scrubere Venturi poate opera cu vaporii cheltuieli de ntreinere relativ reduse simple n design i uor de instalat eficiena de colectare poate varia ndeprteaz deasemenea gaze contaminate nu se blocheaz.
Turnurile de splare eficiena de transfer mas relativ redus relativ ineficient n ndeprtarea particulelor fine cu FRP construcii, este sensibil la temperatur. Scrubere cu talere de ciocnire poate opera cu vaporii are o rat relativ redus de recirculare a apei eficiena de colectare poate varia. Scrubere Venturi potenial ridicat pentru probleme de coroziune cderi de presiune relativ ridicate i deasemenea mare necesar de energie. Zgomotul poate fi o problem cnd viteza gazului n tubul Venturi este mare este limitat la particule materiale i gaze cu solubilitate ridicat.
Nivel realizabil de emisii / Randament Performana tehnicilor de absorbie este foarte dependent de mrimea particulelor materiale i aerosolii ce trebuie colectai. Rapoartele de performan sunt listate n Tabelul 3.6. Efecte inter-media Consumabilele sunt listate n Tabelul 3.6. Cu o tehnic de absorbie umed a prafului, o instalaie secundar pentru a separa suspensiile este esenial.
KH / EIPPCB / cww_draft_3
257
Capitolul 3
n funcie de sursa, praful separat poate fi contaminat ex: praful rezultat din incinerare poate conine dioxine i/sau metale grele i oxizii lor. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deeu periculos care trebuie depozitat n consecin.
258
Capitolul 3
Parametru
PM VOC SO2 HCl HF NH3
Umplutur fibroas 70->99 1 70->99 (mists) 1
Pat fluidizant
Placi
5099 2 80->99 2
Randamente [%] Turn de splare

70->99 3 5095 3 80->99 3
Talere cu ciocnire
8099 4
Venturi
70->99 5,7 90 7 90 7 94-99 8 0.55 6
Consumabile
Ap pentru scruber (l/Nmc) Energie (kWh/1000Nmc) Cdere de presiune (kPa) Tipul de costuri
94-99 8 Cantitatea de consumabile >3 3 12 1.52.8 6

6
<0.56 6,7 2.520 6,7
Costuri de capital
[per 1000 Nm /h]
3
USD 600-1800 1 USD 1000-21100 1
USD 1300-7000 2 USD 1500-41100 2
Costuri USD 500-2200 3

USD 800-28100 3
USD 2800-10000 4 USD 2200-42000 4
Costuri anuale de exploatare [per 1000

3 Nm /h]
USD 1900-17000 5 EUR 5000 a,7 USD 2400-70000 5 b
Costul eficienei
[per tona poluant]
a b 3
USD 40-710 1
USD 51-1300 2
USD 28-940 3
USD 88-1400 4
USD 84-2300 5
at 10000 Nm /h, se ridic factorul la puterea 0.3 EUR [2500 + 100 x (flow/1000)] 1 [cww/tm/110] 2 [cww/tm/111] 3 [cww/tm/114] 4 [cww/tm/112] 5 [cww/tm/115] 6 [cww/tm/132] 7 [cww/tm/70] 8 [cww/tm/138] industria ngrmintelor, acid fosforic
Tabelul 3.6: Randamente, Consumabile i Costuri ale diferitelor variante de absorbere umede pentru praf
259
Capitolul 3
260
Capitolul 3
Dispozivele de spalare sunt surse de zgomot. Zgomotul trebuie micorat prin carcasarea echipamentelor. Monitorizare [cww/tm/70] Pentru a evalua performanele unui absorber umed, emisia de mas poate fi determinat prin monitorizare concentraiei particulelor din efluentul gazos, utiliznd o prob prelevat izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaii beta sau cinetica particulelor. Cderea de presiune din scruber iproporia lichid/reactiv din masa de fluid gazos i presiunea de alimentare trebuie s fie monitorizate curent. Rata lichid/gaz, rata de lichid colectat i pH trebuie de asemenea controlate cu regularitate. Absorberele umede trebuie inspectate cu regularitate pentru a identifica orice degradare precum coroziune sau nfundri. Trebuie asigurat acces facil la scruber. Situatia economica Domeniul costurilor este listat n tabelul 3.17. Costurile estimate sunt bazate pe presupunerea c ncrcare n particule materiale a influentului este de aproximativ 7 g/Nmc. Pentru aplicaii care necesit materiale scumpe, solveni sau metode de tratare suplimentare, costurile pot fi substanial crescute fa de domeniul menionat anterior. Ca o regul, unitile mici care controleaz o concentraie redus de gaz rezidual va fi mult mai scump ( pe unitate de debit) dect o unitate mare de curare a unui debit de gaz cu ncrcare mare n poluani. 3.5.3.5 Filtrul textil Descrierea ntr-un filtru textil, gazul rezidual este trecut printr-o etur deas de fbre urzite sau mpslite, determinnd reinerea particulelor materiale pe filtru prin sitare sau alte mecanisme. Filtrele textile pot fi sub form de foi, cartue sau saci (cel mai comun tip) cu un numr de filtre textile individuale carcasate mpreun ntr-un grup. Turta de praf care se formeaz pe filtru poate crete semnificativ eficiena de reinere. Condiiile de operare (funcionare) sunt determinante n alegerea materialului esut ( a naturii fibrei). Cteva din cele mai cunoscute esturi sunt menionate n Tabelul 3.7.
Numele generic al fibrei Temp. de operare continu n mediu termic umed [C] 94 110 177
190 177 260 240 260 550 760
Rezistena chimic
Acizi
Poliester Copolimer acrilic M-aramide Polifenilen sulfur Etilenclorotrifluoroete na Politetrafluoroeten Poliamida Sticla Oel inox Poliester Bun Bun Bun Excelent Excelent Excelent Bun Foarte bun Bun Foarte bun
Baze
Moderat Moderat Bun Excelent Excelent Excelent Bun Moderat Excelent Bun
Temp. de operare continu [C]
Temp. max. [C]
Inflamabil itatea materialul ui de suport
132 120 200 190 177 260 260 260 550 760
150 130 240 232 190 290 280 290 600 1204
Da
Nu
Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
Tabelul 3.7: Textile utilizate uzual Waste Water and Waste Gas Treatment 261
Capitolul 3
Utilizarea n practic a filtrelor textile solicit utilizarea unei suprafete mari de tesatura pentru a evita variatiile inacceptabile de presiune prin materialul filtrant. O cdere inacceptabil de presiune poate cauza cderea ntregii baterii de filtrare, condund la emisii fugitive de praf. Dimenisunea carcasei unui singur filtru este determinat de alegerea raportului dintre debitul volumetric al aerului i suprafaa esturii (raportul a/c ). Selectarea raportului a/c depinde de ncrcarea cu particule a influentului, caracteristicile particulelor i metoda de curare a filtrului utilizat. O ncrcare mare n particule solicit utilizarea unei mari baterii filtrate pentru a evita formarea unor turte de praf prea grele, care are conduce la o cdere de presiune excesiv. Intensitatea splrii i frecvena acestei operaii sunt variabile importante n determinarea eficienei de reinere. Deoarece turta de praf poate furniza o fracie important a capacitii de reinere pe estur a particulelor fine, o splare prea frecvent sau prea intens va reduce eficiena de reinere. Dac reinerea este prea ineficient, atunci cderea de presiune a devenit prea mare. Tipurile cele mai utilizate de filtre textile n funcie de metoda de curare utilizat sunt: un jet de aer n contracurent cur filtrul textil, utiliznd o metod blnd dar uneori mai puin eficient de curare dect scuturarea mecanic. De regul, sacii sunt deschii la partea inferioar, nchii la partea superioar, praful fiind reinut in interiorul sau n exteriorul sacilor. Pentru curarea filtrului, acesta este scos din funciune i aer curat este admis prin el n contracurent, turta de praf depus pe sac se sparge i cade n buncr. Un ciclu obinuit de curare dureaz mai puin de 5 minute pe compartiment. Admisi de aer curat n contracurent este permis numai n cazurile unde praful se desprinde uor de pe estur. n mute cazuri este utilizat n conjuncie cu metoda de scuturare, utilizarea emitorilor de nalt frecven sau prin jet de aer de mare vitez (aer pulsat). Scuturarea mecanic pentru curarea filtrelor textile, utiliznd un simplu dar eficient mecanism de curare. Gazul rezidual intr ntr-o celul echipat cu icane, unde particulele mari sunt reinute cnd lovesc icanele i cad n buncr. Gazul ncrcat trece de la partea inferioar a celulei cu talere prin filtrul cu saci i preseaz din interior ctre exterior, particulele colectndu-se pe suprafaa interioar a sacului. Partea superioar a sacului este ataat la o bar de scuturare, care este micat rapiod pentru curarea sacilor. Curarea filtrelor textile cu puls de aer, utiliznd o relativ nou metod care poate trata ncrcri mari n praf, opereaz la cdere constant dee presiune i ocup mai puin spaiu det alte tipuri de filtre textile. Acestea pot funciona numai ca echipamente exterioare de reinere a prafului. Sacii sunt nchii la partea inferioar, deschii la partea superioar i susinui de tije tubulare. Gazul ncrcat trece prin saci din exterior ctre interior, utiliznd difuzori pentru a preveni intrarea particulelor de dimeniuni mari care ar putea provoca deteriorarea sacilor. Particulele sunt colectate n exteriorul sacilor i cad n buncr. Curarea cu aer pulsat, nseamn insuflarea pentru o scurt perioad de timp (0,03 0,1s) cu presiune ridicat (0,4-0,8 Mpa) aer in saci. Acest mecanism permite ca debitul influent de gaz rezidual s nu trebuiasc a fi oprit n timpul currii. Psla, neesutele, sunt utilizate in filtrele textile cu aer pulsat deoarece acestea nu solicit o turt de praf pentru a atinge efficient ridicat de reinere. Materialele esute conin o mare cantitate de praf dup curare atunci cnd se folosete metoda cu aer pulsat. Curarea sonic este dince n ce mai mult folosit pentru a spori eficiena de reinere a filtrelor textile cu curare prin scuturare mecanic sau prin admisia unui jet de aer n contracurent. Ele funcioneaz cu aer comprimat (0,3 0,6 MPa). Curarea sonic reduce semnificativ ncrcarea cu praf rezidual a sacilor i reduce cderea de presiune prin filtrul textil cu 20-60% , reduce aciunea mecanic asupra sacilor conducnd la o durat de utilizare crescut. Coroziunea filtrului i materialului carcasei pot fi o problem dac gazul const n compui acizi, n specail la temperaturi sub punctul dee rou.
Capitolul 3
Pentru filtrele textile corespunztoare vezi tabelul 3.18. Alte filtre nrudite cu filtrele textile sunt: Filtru compact, care este deasemeni cunoscut ca un filtru caset sau filtru plic i este o versiune a filtrului textil. Deosebirea const n modul compact n care materialul filtrant este ncrcat. Este pliat, ca o armonic, pentru a obine o suprafa specific de filtrare foarte mare. Spaiul economisit este parial compensat de sczuta ncrcare cu estur a acestui tip de filtru. Filtrul compact mbuntit, care este deasemenea cunoscut ca filtru sinter lamelar sau tubul Spirot, este o alt variant a filtrelor textile. Const ntr-un material poros sinterizat cu elemente de filtrare cutate (pliate), care furnizaez o via de serviciu ndelungat i reduce costurile de ntreinere. Temperatura gazelor trebuie s fie peste punctul de rou a oricrui constituient altfel filtrul trextil se mbcsete i procesul de filtrare se oprete. Pentru a preveni aceasta bateria filtrant poate necesita izolare sau nclzire. Sistemele cu un risc potenial, explozie sau incendiu, trebuie echipate cu faciliti de siguran, sisteme de sprinklere sau trap de explozie. n influentul din interiorul filtrului, ar putea fi o explozie ceea ce evideniaz faptul c trebuie amplasate n spaii deschise sigure, ex: n afara cldirilor. O trap pentru particulele foarte fierbini, rezultate de la boilere sau furnale, pot impune necesitatea prevenirii incendiilor i deci a deteriorrii filtrului. Scnteile i flacra trebuie interise n zona cestor echipamente. Aplicatia n primul rnd filtrul textil este utilizat pentru reinerea particulelor materiale cu dimensiuni mai mici de 2,5 microni i pentru reinerea emisiilor de poluani periculoi n aer n forme particulare (PMHAP), metale (excepie face mercurul). n combinaie cu sistemele de injecie (incluznd absorbia, injecia de var/bicarbonat de sodiu uscat i injecia de var semiuscat) amplasate n amontele bateriei de filtrare, filtrul textil poate fi deasemeni folosit pentru reinerea unor poluani gazoi specifici. Filtrele textile sunt folositoare pentru reinerea particulelor materiale cu rezistivitate electric ori prea mic ori prea mare pentru ESP, deci sunt potrivite pentru reinerea cenuilor zburtoare din crbune cu coninut redus de sulf sau cenua zburtoare coninut n rate nalte n carbunele nears. Adugarea unui filtru textil n aval de un EPS s-a demonstrat c duce la atingerea unei emisii foarte reduse de particule. Cnd ncrcarea gazului rezidual const n particule de dimensiuni relativ mari, n amonte de echipamentele mecanice de reinere cum sunt cicloanele, ESP sau turnul de rcire cu pulverizare pot fi utilizate pentru a reduce ncrcarea filtrelor textile, n special a coincentraiei mari a influentului. Limitele de aplicare i restriciile sunt:
Limite / restrictii
Debitul gazului influent (Nmc/h) Temperatura (0C)
Presiunea Coninutul de praf (g/Nmc) Caracteristicile particulelor
300 18000001 Vezi tabelul 3.18 Peste punctul de rou a oricrui component din gazul rezidual, altfel filtrul se mbcsete < 70 (compact filtru mbuntit) 2 Domeniul 6,4 la +6,4 kPa n jurul presiunii atmosferice1 1-23 (tipic) 1 0,1-2301 Praful umed este dificil de ndeprtat de pe saci, deci trebuie evitat
263
Capitolul 3
Raportula a/c (m/min) <13 (aer n contracurent) <0,53 (filtru cu scuturare mecanic) 1-1,5 (2,0) 3b (filtru cu aer pulsat)
a b 1 2 3
recomandat s asigure funcionarea corespunztoare valori ridicate pentru aranjamente speciale
informaii de personal
n general filtrele textile furnizeaz o eficine ridicat de reinere pentru particule fine i cu rugozitate eficiena i cderea de presiune a filtrelor cu curare continu sunt relativ neafectate de modificarea ncrcrii n praf a influentului praful este ndeprtat uscat fr a folosi consumabile. Praful separat poate fi refolosit n procesul tehnologic precedent emisiile reziduale sunt teoretic independente de concentraia aspirat relativ simpl operarea sistemului Nivel realizabil de emisii / Randament
este interzis introducerea de praf umed sau ud electricitatea static poate mpiedica turta s fir ndeprtat de pe estur exist un risc de explozie posibilitatea de aprindere a bateriilor de filtre dac sunt introduse particule foarte fierbini din boilere sau furnale sau datorit materielelor inflamabile
Pentru o combinaie dat de tip de filtru i praf, concentraia particulelor n efluentul unei baterii de filtrare cu filtru textil este aproximativ constant, ntruct eficiena total variaz n principal cu ncrcarea n particule. Filtrele textile pot fi considerate ca fiind echipamente cu efluent constant dect echipamente cu eficien constant.
Filtru textil Parametru Randament [%]
99-99.9 1
Compact filtru Nivel de emisie [mg/Nm3] 1 2-10 1a2 Randament [%] Nivel de emisie [mg/Nm3]
1-10 2
Compact filtru mbuntit Randament [%] Nivel de emisie [mg/Nm3]

<1 2
PM
a 1
filtru ceramic [cww/tm/123] 2 [cww/tm/70]

Consumabile
Filtre textile (mp per 1000 Nmc/h) Materiale de preacoperire (opional) Aer comprimat (pe 1000) a -Pentru 0,3-0,6 MPa (curitor sonic) Pentru 0,4-0,8 MPa
Cantitatea
11-17
Observatii
Rata a/c 1-1,5 m/min. Pentru praf aderent sau static sau ca protecie pentru estur Curarea filtrelor
22.5 1
264
Capitolul 3
(aer pulsator) Energie (kWh/1000 Nmc) Variatie de presiune (KPa) 0.21.2 2 0.52.0 0.52.5 2 0.51.8 1 550
a
1 2
Filtre textile Filtre compcte i filtre compacte mbuntite Filtre ceramice
Nm /h aer comprimat pe 1000 Nm /h gaz

Praful separat - posibil amestecat cu material de preacoperire este singurul deeu. Cantitatea acestuia depinde de coninutul de praf a gazului rezidual introdus. n funcie de sursa de provenien, praful reinut poate di contaminat ex: praful provenit de la incinerare poate conine dioxine i /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deeu periculos care trebuie depozitat n consecin. Monitorizarea [cww/tm/79] Performana i ntreinerea trebuiesc cu grij monitorizate. Pentru evaluarea performaelor unui ESP, poate fi determinat emisia de mas prin monitorizarea concentraiei de particule din efluentul gazos, folosind o prob prelevat izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/ opacitate, radiaii beta sau cinetica particulelor. Temperatura i cderea de presiune pe filtre trebuie monitorizate cu regularitate. Ultima este utilizat pentru indicarea momentului n care ciclul de curarte trebuie declanat. Filtrele textile trebuie inspctate periodic pentru idfentificarea oricrei degradri a esturii sau a carcasei. Trebuie asigurat acces facil la filtrele textile. Fiecare baterie de filtrare trebuie echipat cu sistem de identificare a deteriorrii sacilor i de alarmare. Situatia economica Durata de via a unui filtru este de circa cinci ani pentru filtrele textile i de opt ani pentru filtrele compacte mbuntite.
Tipuri de costuri Costuri Aer in contra curent USD 5300-50000 1 EUR 30000-55000 c 4 Scuturare mecanica USD 4500-42000 2 Aer in pulsuri USD 3700-15000 3 Compact EUR 1000-4000 4 Compact imbunatati EUR 2500-4000 4
Costuri (la 1000 Nmc/h) Cu curitor sonic suplimentar Cu echipament cu jet Costuri anuale cu exploatarea (la 1000 Nmc/h) Costuri pentru eficiena (la tona de poluant controlat annual)
USD 300-400 1
USD 300-400 2
--
USD 600-1200 1
--
--
USD 4000-16000 1 d4
USD 2600-14000 2
USD 3200-14000 3
a4
b4
USD 58-372 1
USD 41-334 2
USD 46-293 3
265
Capitolul 3
a EUR 2500 + 300 x flux/1000 b EUR 350 + 240 x flux/1000 c ceramic filter d 350 + 300 x flux /1000 1 [cww/tm/123] 2 [cww/tm/121] 3 [cww/tm/122] 4 [cww/tm/70]
Estimarea costului presupune un proiect convenional n condiii de operare tipice i nu include echipamentele auxiliare ca ventilatoare, tubulatura de transport. Costurile sunt n principal conduse de debitul volumetric de fluid i de ncrcarea n poluani a gazului rezidual. n general, unitile mici care controleaz o concentraie redus de gaz rezidual va fi mult mai scump ( pe unitate de debit) dect o unitate mare de curare a unui debit de gaz cu ncrcare mare n poluani. Preuriole prezentate sunt pentru debite ntre 3 500 1700 000 Nmc/h respectiv i o ncrcare n poluant de 9 g/Nmc. Poluanii care solicit un nalt nivel de control sau care necesit filtre textile cu saci filtrani confecionate din materiale speciel vor crete preul sistemului. 3.5.3.6 Filtrul catalitic Descrierea Filtrarea catalitic este eliminarea componenilor gazoi nsoit de separarea particulelor. Este comparabil cu funcionarea filtrelor textile (vezi Capitolul 3.5.3.5). Deosebirea este ntre materialul filtrant utilizat, filtrele catalitice sunt ncrcate cu catalizatori (titan, vanadium amestecuri) care distrug poluanii prin reacie catalitic cu gazul. Praful separat va fi ndeprtat i depozitat separat. Filtrele catalitice constau ntr-o membran de politetrafluoroeten expandat, laminat pe un suport catalitic. Catalizatorul este nglobat n masa substratului. Este instalat ca modul nt-o baterie de filtrare, ca n figura 3.82 (cww/tm/85), n aa fel nct poate fi uor montat la o instalaie existent.
Frecventa de epurare a filtrului sac Intre 10 min. si 24 ore
Gaz epurat Evacuare gaz
Gaz brut Admisie gaz

180-250 C
Filtru de partricule
Filtru de partricule
<120 C
Colectare probe
<120 C
Colectare probe pomp
Timp de prelevare 0,25 3 ore in functie de cantitatea de pulberi
Timp de prelevare 3 ore

Praf separat Palnie pulberi
pomp
Figura 3.82: Filtru catalitic cu sac, inclusiv linie de prelevare probe
266
Capitolul 3
Aplicatie Filtrarea catalitic este folosit pentru separarea particulelor i eliminarea contaminanilor periculoi din faza gazoas. Cei mai importani contaminani la care se aplic aceast tehnologie sunt dioxinele i furanii (PCDD i PCDF). ns pot fi eliminai la fel de bine i ali contaminani precum hidrocarburile poliaromatice (PAH), benzenii policlorurai (PCBz), bifenil policloruraii (PCB), compuii organici volatili i fenolii clorinai (PCP). Limite ale aplicaiilor i restriciile sunt: Limite/restricii Domeniul de temperatur recomandat pentru funcionare continu Coninutul de amoniu Coninutul de oxizi de sulf Umiditatea Viteza de filtrare Substane critice
a
120 200 C
< 200 ppm < 50 ppm 5-35% 48-84 m/h Dezactivare produs de arsen, potasiu, calciu, sulf
Limita superioar a domeniului de temperatur este determinat de temperatura maxim de funcionare continu a filtrului (260 0C). Limita inferioar a domeniului de temperatur este determinat de temperatura la care dioxinele i furanii sunt eliminai n mod corespunztor. Experimente de succes au fost conduse la temperaturi mai mici de 155 0C.
Avantaje / Dezavanje
Advantaje Dezavantaje
eliminarea compuilor gazoi periculoi fr contaminarea reziduurilor reducerea emisiilor totale de poluani periculoi n mediu uor de rencrcat fr costuri suplimentare de ntreinere i exploatare fr deeuri solide care s necesite depozitare fr schimbri n procedurile standard de operare costuri comparabile cu utilizarea carbonului activ. Niveluri de emisie realizabile /randamente Parametri
Dust PCDD/PCDF (TEQ)
a 1
restricionat la temperatura maxim de operare de 2600C dei filtrul elimin n general compui organici, dioxine i furani n special, la orice temperatur, este recomandat o temperatur minim pentru operare continu, de 155 0C, pentru a avea garania unei eliminri adecvate a dioxinelor i furanilor. La temperaturi sczute, aceste substane sunt adsorbite pe catalizator.
Randament (%)
>99
a,1
Nivel de emisii
<1 mg/Nm3 1 <0.004-0.040 ng/Nm3 1 <0.075 ng/Nm3 1
observaii
tipic Incineratoare de deseuri
observat peste 99,8% Informaii de la productor
267
Capitolul 3
Efecte inter-media Praful separat - cenu zburtoare posibil amestecat cu gaze acide este singurul reziduu care necesit depozitare. Praful filtrat conine pn 90% mai puin dioxine i furani dect dac ar fi folosit crbunele activ. Praful este clasificat ca deeu nepericulos. Principalele consumabile i utiliti necesare sunt: Consumabile Material filtrant
Catalizator Energie (KWh/1000 Nmc) Variatie de presiune (kPa)
Cantitatea
Observaii Durata de funcionare a filtrului i catalizatorului este de circa 5 ani sau chiar mai mult
Monitorizarea [cww/tm/79] Performana i ntreinerea trebuiesc monitorizate cu atenie. Pentru evaluarea performaelor unui ESP, poate fi determinat emisia de mas prin monitorizarea concentraiei de particule din efluentul gazos, folosind o prob prelevat izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/ vizibil, opacitate, radiaii beta sau cinetica particulelor. Activitatea catalitic poate fi monitorizat prin prin testarea unui filtru individual din bateria de filtreare. Dac sunt motive de suspiciune privind o scdere n activitatea catalitic, poate fi efectuat monitorizarea dioxinelor i furanilor prin prelevare de probe. Temperatura i cderea de presiune prin sacul filtrant trebuie monitorizate n mod curent. Ultimul este folosit pentru a indica dac este necesar nceperea ciclului de curare. Sacii filtrani trebuie inspectai cu regularitate pentru identificarea oricrei degradri a bateriei de filtrare sau a filtrelor. Trebuie asigurat acces simplu la filtre. Situatie economica
Tipul costurilor Costuri Observatii
Investiii [1000Nm ] Costuri anuale de operare[ per 1000 Nm3] 3.5.3.7 Filtru de praf cu 2 trepte Descriere Filtru de praf cu 2 trepte conine plas metalic ca material filtrant. O turt de filtrare este construit dintr-o treapt primar de filtrare iar filtrarea propriuzis are loc n a doua treapt (camer). Depinznd de cderea de presiune dealungul filtrului a doua treapt este curit i filtrarea se realizeaz ntre cele 2 trepte (primul pas devina al doilea i invers).Un mecanism de evacuare a prafului filtrat este integrat n sistem. Praful cade pe fundul camerei (compartimentului) de unde trebuie eliminat. Un exemplu este dat n fig.3.83
268
Capitolul 3
Deoarece plasa metalic cere o capacitate de ncrcare mai mare dect un filtru cu esturi, inchinta filtrului este mai mic. (mai puin material filtrant). Acest avantaj este de obicei eliminat datorit sistemului cu 2 etape (trepte).
Figura 3.83: Filtru de praf n dou trepte
O variant special este filtrul cu sita metalic cu proces de reglementare, ce este ilustrat n figura 3.84. Acest filtru este construit s elimine pierderile eficienei de filtrare dup curire prin restabilirea materiei de baz nainte de a permite ca elementul purificat s intre napoi n curentul de gaz. n starea de funcionare obinuit filtrul lucreaz numai cu cteva din camerele de filtrare, celelalte fiind n starea de ateptare (n exemplu 3 camere lucreaz a 4-a fiind n ateptare). Filtrarea continu astfel pn cnd se semnaleaz un ciclu de curire. Apoi primele camere se cur i camera (camerele) n ateptare intr n funciune. Camera (camerele) ce necesit curire sunt scoase din funciune i izolate pentru curire pulsatoare, praful este colectat dedesupt n recipient (conic). Odat procesul de curire terminat, gazul ncrcat cu praf circul prin filtrul tocmai curat fr a fi degajat la exterior.Aceast modalitate permite trecerea ntregului material filtrant pe filtru curat n timp ce camerele celelalte sunt utilizate ca filtru de rezerv (de siguran) s controleze scurgerile. Camerele tocmai curite le nlocuiesc pe urmtoarele ce necesit curire.
269
Capitolul 3
Figura 3.84: Filtru cu site metalice
Sistemele cu risc ridicat, de explozia sau incendil, trebuie echipate cu instalatii sigure, precum un sistem de stropire sau acoperire in caz de explozie. Aplicatie Prima dat filtru de praf cu 2 trepte este pus n funciune s elimine particule de substan n combinaie cu sistemele cu injecie (incluznd adsorbia, injecia semi-uscat a vasului) poate fi deasemenea folosit s elimine contaminani specifici gazului. Limite/restricii Pn la 75 000 Pn la aprox.500 Atmosferic Fr restricii
Debit de gaz Utilizat caracteristic Nm3/h Temperatura [C] Presiune Coninut de praf [g/Nm3 ]
1
[cww/tm/70]
Mare eficien pentru praf Sunt posibile recuperri de material solid Aerul ventilat reutilizabil Structura Fr material filtrant extra; design numai oel ncrcarea filtrului mai mare dect pentru un filtru cu esturi sau filtru compact Deasemenea pentru praf umed, vscos, fibros sau static Rezistent la ardere Ofer posibilitatea recuperrii cldurii (cnd funcioneaz la temperaturi nalte)
Costuri mari, comparativ Mare eficien pentru praf cu filtrele cu turi posibile sau compacte cnd este folosit es Sunt recuper ri de material solidsub mediului ambiant temperatura Aerul ventilat reutilizabil Schimbul frecvent ntre cele 2 Structura compartimente Fr material filtrant extra; design numai o el Necesitatea valvelor de control n mediul pr fos ncrcarea filtrului mai mare dect pentru filtru Riscul exploziei un cu esturi sau filtru compact Deasemenea pentru praf umed, vscos, fibros sau static Rezistent la ardere Ofer posibilitatea recuperrii cldurii (cnd funcioneaz la temperaturi nalte)
Costuri mari, c esturi sau compac temperatura mediului Schimbul frec compartimente Necesitatea valv prfos Riscul exploziei
270
Capitolul 3
Achievable Emission Levels / Performance Rates Emisia de praf al unui filtru de praf cu 2 trepte cu estura metalic cu mediu filtrant este realmente independent de ncrcarea admisibil.
Parametru
PM
1
Nivel de emisie [mg/Nm3] 11
Observaii
Independent de ncrcare
[cww/tm/70]

Consumabile Material filtrant (sit sau estur metalic) Aer comprimat (0,3-0,7 Mpa) Energie [KWh/1000 Nm3] Cdere de presiune [kPa]
1
Cantitate
Observaii
Curirea filtrului 1.5 1 0.5-2.5 1
[cww/tm/70]
Pulberile separate sunt singurele deseuri. Cantitatile lor depind de continutul de praf din gazul intrat in process. In functie de sursa acestuia, praful separate poate fi contaminat de ex. praful de la incinerare poate contine dioxine si/sau metale grele sau oxizii acestora. Tipul de praf poate fi clasificat ca deseu residual ce trebuie depozitat permanent conform. . Monitorizarea [cww/tm/79] Realizarea i intreinerea trebuie monitorizate cu grij. Masa emis pentru determinarea performanei filtrului de praf cu 2 trepte poate fi determinat prin monitorizarea concentraiei particulare n curentul de gaz pierdut din efluent, utiliznd o prob izocinetic bazat pe opacitate n vizibil/ UV, raze beta sau izbirea particulei. Temperatura i cderea de presiune dealungul filtrului cu estur trebuie monitorizate. Acesta din urm (indicator) este utilizat pentru a indica cnd ncepe ciclul de curire. Filtrele cu estur pot fi controlate regulat perntru a identifica orice deteriorare a materialului filtrant i sacului. Din acest motiv accesul la filtru poate fi folositor. Situatia economica
Tipuri de costuri Costuri capitale [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale operaionale Munc/an utilitati [per 1000 Nm3/h]
a 1
Costuri
EUR 30000 1 a EUR 2000 1 EUR 350 1
Observatii
Bazat pe un sistem de 1700 Nm3/h Cam 1,5 ore pe sptmn
Costurile totale anuale operaionale sunt EUR 2000 + 350 x debit/1000

[cww/tm/70]
271
Capitolul 3
3.5.3.8 Filtru absolut (filtru HEPA)12 Descriere Mediul de filtrare este hrtie sau fibr de sticl mat cu mare densitate n vrac. Curentul de gaz poluat cu deeuri este trecut prin agentul de filtrare, unde particulele de materie sunt colectate. Turta de praf care se formeaz pe mediul de filtrare poate spori eficiena de filtrare. Agentul filtrant este pliat pentru a da (a furniza) un raport mai mic a/c (debit volumetric raportat la aria suprafeei). Cele mai obinuite modele sunt celulele de filtrare paralelipipedicesau cele cilindrice. n celula paralelipipedic agentul pliat este plasat pe un cadru ptrat de lemn sau metal. Aerul curge din fa spre spatele filtrului. n celula de filtrare cilindric, o apc metalic etaneaz agentul de filtrare la un capt. Aerul curge din exterior n interiorul filtrului. Filtrul poate fi montat direct n conduct sau n camer separat. Sunt necesare filtrri anterioare pentru particule de materie mai mari, din acest motiv sistemele de filtrare absolute sunt n general componentul final ntr-un sistem de ndeprtare al particulelor de materie. Numrul de celule de filtrare utilizate ntr-un sistem particular de filtrare este determinat de raportul a/c (debitul volumic) raportat la aria suprafeii V/S, alegerea numrului fiind bazat pe caracteristicile de ncrcare particulate i cderea de presiune dealungul materialului filtrant. Aplicarea practic a filtrelor fibroase necesit folosirea unei arii largi de madii de filtrare pentru a minimiza cderea de presiune dealungul filtrelor. Hrtia i non-esturile ca materiale filtrante folosite au o cdere de presiune mai mare dealungul filtrului dect esturile textile. Din acest motiv filtrele absolute sunt utilizate mai ales la debite de aer mai mici i ncrcare cu particule mai mici dect modelele filtre cu saci. Odat ce viteza de curgere a a aerului prin sistemul de filtrare descrete la valvare inacceptabil filtrul trebuie nlocuit. Ele n general nu se cur, pentru c aciunea de curire poate cauza spargerea mediului de filtrare. Aplicatia Filtrele absolute HEPA sunt aplicabile la particulele de materie submicron ntre PM0.12 si PM0.3 , ca i poluanii cu risc ai aerului cum ar fi metale grele (excepie Hg). Filtrele absolute HEPA sunt cele mai bine apreciate acolo unde se cere eficien mare de colectare a particulelor de materie submicronice, unde particulele de materie toxice sau periculoase nu pot fi eliminate de alte filtre, ca materiale biologice i chimice. Ele sunt instalate drept component final ntr-un sistem de colectare (reinere) n aval de altele cum sunt filtrele cu saci sau ESP.
Debit de gaz rezidual[Nm3/h] Temperatura [C] Presiunea Continut de pulberi [g/Nm3] Umiditate relativa [%]
1 2
Limits / restrictions 100-3600 per modul 1,2 <200 2 (HEPA comerciale) <530 2 (ceramic sau sticla) deasupra punctului de roua a gazului rezidual atmosferic 1 1-30 2 <2 3 <95 2
12
High Efficiency Particle Air Filter (filtru de aer pentru particule cu randament ridicat)
272
Capitolul 3
Filtrele HEPA absolute necesit o operaie de filtrare anterioar pentru a separa particulele mari de materie care sunt cicloanele sau separator venturi (scrubere) pentru a elimina particulele mari PM, filtre cu saci standard sau filtru cartu pentru a filtra particulele de materie >PM2.5. Avantaje / Dezavantaje
Avantaje Este posibil separarea fraciunilor foarte mici. Eficien foarte mare cu emisie rezidual mic. Aerul evacuat este foarte curat i poate fi recirculat nuntrul fabricii. Structur modular. Nu este sensibil la fluctuaiile la debitul de gaz rezidual. Operaia relativ simpl. De obicei fr probleme de coroziune.. Dezavantaje Trebuie luat msuri pentru explozii riscante. ntreinerea i necesitatea de nlocuire frecvent a filtrului. Nu este potrivit pentru multe medii. Nu este potrivit pentru ncrcri mari. Mediile de fibre de sticl nu sunt potrivite pentru gaze coninnd alcali.

Parametru
PM PM0.01 PM0.1
1 2
Randament [%]
>99.99 2 >99.9999 2
Nivel de emisie [mg/Nm3] >0.0001 1

Consumabile Materiale filtrante (hrtie, fibre de sticl) Energie [kWh/1000Nm] Variatie de presiune [kPa]
1
Cantitate
Observatii
<0.1 1 0.050.25 1
[cww/tm/70]
Elementele filtrante ncrcate trebuie nlturate ca deeuri. Fiecare modul poate absorbi aprox.1kg de praf. Monitorizare [cww/tm/79] Performana i intreinerea trebuie monitorizate cu grij. Pentru a stabili performana unui filtru absolut masa de emisii poate fi determinata prin monitorizarea concentraiei n debitul efluent de gaz rezidual, utiliznd o prob izokinetic sau o msur bazat pe ex. opacitate n U/V vizibil raze Beta ori izbirea particulei. Temperatura i variatia de presiune de-alungul filtrului textil trebuie zilnic monitorizat. Cnd variatia de presiune atinge un punct care mpiedic o curgere adecvat a aerului, filtrul trebuie nlocuit. .
273
Capitolul 3
Situatia economica
Tipul costurilor Costuri de investitie 3 [per 1000 Nm /h] Costuri anuale operationale Costuri anuale cu forta de munca Consumabile anuale 3 [per 1000 Nm /h]
a
1
Costuri
USD 1800-2400 a
2 1
Observatii
Specifica aplicatiei Cam 2 ore pe sptmn

2
EUR 2500 2 EUR 60-120
costuri operaionale anuale totale EUR 2500 + 60 x debit/1000 [cww/tm/106] 2 [cww/tm/70]
3.5.3.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) Descriere Picturile de mare viscozitate rmn pe filtru textile i eventual pot colmata filtrul. Cnd este atins o diferen de presiune prestabilit filtrul textil trebuie nlocuit de unul nou i curat care poate fi schimbat n timpul operaiei continue pentru c filtrul de esturi este fixat pe un tambur. Gazul poluat cu deeu tratat, prsete utilajul i trece la un filtru cilindru de separarea picturilor care trebuie s separe picturile viscoase intrate. n plus se adaug un separator de picturi pentru picturile de mic viscozitate. Modelul separatorului secundar de picturi este cel al unui separator lamelar (separator prin inerie) sau un filtru pentru separare a vaporilor. Aplicatie HEAF sunt aplicate pentru ndeprtarea aerosolilor ca: ulei (petrol), plastifiant i VOC. Limite in aplicare si restrictii:
Limite / restrictii Pana la 25000 1 atmosferic 1
Flux de gaz residual tipic [Nm3/h] Presiune

1
[cww/tm/70]
Proces continuu Potrivita pentru viscozitate.
picturi de mare
Variatie de presiune mare.

Parametru
Picturi Aerosoli
1
Randament [%] 1 99 99 1
Observatii
[cww/tm/70]
274
Capitolul 3

Consumabile Material filtrant Energie [kWh/1000Nm] Variatie de presiune [kPa]
1
Cantitate
<0.1 1 81
Observaii
[cww/tm/70]
Reziduurile ce se ndeprteaz sunt filtrele cilindru ncrcate, curind impuritile separate sub form de picturi, aerosol sau praf. Ele trebuie ndeprtate ca deeuri chimice sau riscante i deobicei sunt trimise la incinerare. Situatia economica
Tipuri de costuri Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale operationale [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale cu forta de munca
1
Costuri
EUR 5700 8000
1
Observatii
aprox EUR 3000 1
aprox 2.5 ore pe saptamana
[cww/tm/70]
3.5.3.10 Filtru de vapori Descriere Cele mai comune filtre de vapori (separator de vapori, separator de picturi) sunt garniturile de sit. Filtrele de garnituri de sit de obicei sunt formate din esturi sau metal mpletit sau material sinteticmonofiltrant n fiecare fiind o configuraie ntmpltore sau specific i sunt utilizate ca filtrari adanci ce au loc n ntraga profunzime a filtrului. Particulele solide de praf rmn n filtru pn la saturaie i astfel trebuie curat prin splare. Cnd filtrul este folosit s rein picturi i / sau aerosoli, este de obicei curit automat, prin drenajul lichidului. Ele lucreaz prin lovire (izbire) mecanic i sunt dependente de vitez.Separatoare cu talere unghiulare sunt deasemenea folosite ca filtre de vapori. Pentru dimensionarea filtrului, de baz sunt parametri: debitul de gaz rezidual, coninutul la ieire i ncrcarea filtrului. Filtre umede de vapori sunt fcute s rein particule de dimensiuni specifice. Din cauza posibilitii astuprii filtrelor, splarea este necesar dup un program regulat. Dac splarea este neglijat, impuritile se pot solidifica n adncimea sitei (garnituri) manonului i mai departe splarea devine ineficient. Cele mai multe filtre umede de vapori au ncorporate ui pentru a facilita procesul de curire. O atenie special poate fi dat, instalnd mediul ntr-un vas pentru a se asigura c se folosete cum trebuie i este sigur c nu rmne nici un spaiu liber ntre mediu i peretele vasului. Din cauza cderii mari de presiune de-a lungul manonului de sit, spaiile libere ct de mici pot crea un by-pass pentru curentul de gaz, evitnd astfel filtrul.
275
Capitolul 3
Aplicatie Filtrele umede sunt folosite s nlture poluanii umezi, cum sunt picturile i aerosolii. Cnd materialul filtrant este curat, ele sunt deasemenea aplicabile particulelor solide solubile n lichide. Datorit astuprii, ele sunt mai puin potrivite pentru praf solid i vapori grai. Ei protejeaz echipamentul de particulele de praf solide/lichide s previn uzura ifriciunea n suflante (ventilatoare). Filtrele umede pot fi utilizate ca dispozitive primare de filtrare. Eel constituie o opiune viabil cresctoare privind separarea eficient, economisirea apei i economii n multe procese ce dezvolt vapori (picturi), cum ar fi acidul sulfuric, compui de nichel, hidroxid de sodiu, acid azotic i compui ai cromului. Filtrele umede cu multr etape de separare au fost testate pentru a controla emisiile umede.Motivul pentru care se folosesc acest fel de filtru este de a reine majoritatea particulelor n prima etap, de aceea protejeaz treptele urmtoare de filtrare care sunt proiectate s rein particulele mai mici. O bun cale pentru a realiza aceasta este un ansamblu cu 3 sau 4 etape, utiliznd o configuraie monofilament i goluri n prima etap i apoi treptat descrescnd dimensiunea monofilamentului i golurilor din treapt n treapt. Fiecare etap este splat cu ap proaspt. Camerele individuale de drenare pot fi folosite pentru prevenirea ncrcrii apei de splare cu mare cantitate de impuriti la curgere n treapta urmtoare. Ca dispozitive secundare, filtrele umede sunt larg utilizate ca etap final la scruberele umede, pentru a preveni reintrarea soluiei de splare n gazul curat descrcat n aer. Un filtru umed este situat n vrful unei coloane pentru a reine picturile, care se unesc i cad napoi n coloan. Structura unui filtru umed de vapori nu este potrivit dac trebuie atinse concentraii joase de poluani i solventul pierdut n absorbere, scrubere sau echipament de distilare trebuie redus. Limite i restricii ale aplicaiei [cww/tm/70]: Limite / restricii Debitul de gaz caracteristic [Nm /h]
Temperatura [C] Continutul de praf [mg/Nm3] Aerosoli
1
Pana la 150000 1 <170 1 <1 1 cateva g/Nm3 1
[cww/tm/70]
Avantaje Sistem de curire proprie pentru reinerea lichidelor potrivit pentru filtrarea aerosolilor lichizi, deasemenea ca dispozitive primare. Dezavantaje Rezultatul curirii filtrului este impurificarea lichidului de splare Variatie mare de presiune cu particule de praf Risc de nfundare - colmatare

Parametru Randamente [%] 99 1 99 1 Observatii
Praf
Aerosoli
1
[cww/tm/70]
276
Capitolul 3
Monofilamente mai mici i spaii (goluri) mai mici sunt mai eficiente n reinerea particulelor mai mici (dimensiuni 1-3m), dar au un potenial mai mare de astupare i necesit mai mult grij i ntreinere. Cea mai eficient garnitur de sit are un diametru al filamentului iun spaiu liber suficient de mare pentru a reduce potenialul de astupare i are capacitatea de drenare a lichidului. Aceast configuraie este de obicei eficient la particule de diametru cu 5 10 m. Efecte inter-media Consumabilele sunt:
Consumabile Material filtrant Lichid de splare Energie [kWh/1000Nm3] Cdere de presiune [kPa]
1
Cantitate
Observatii
Pentru curatire
2.5 1 9.0 1
normal cantitati mari
[cww/tm/70]
Reziduurile ce urmeaz a fi evacuate sunt: lichidul de splare care conine praf filtrat i lichidul filtrant ncrcat. Lichidul de splare fie este supus tratrii apei uzate, ori eset evacuat ca deeu, incinerat. Cnd filtrul umed este instalat dup scruber, lichidul de splare este de obicei recirculat la scruber. Monitorizare Variatia de presiune a fiecrei trepte individuale necesit a fi monitorizate ca etalon, de ex. etalon magnahelic sau fotohelic. Situatia economica
Tipuri de costuri Costuri de investitii 3 [per 1000 Nm /h] Costuri anuale de operare 3 [per 1000 Nm /h] Costuri anuale cu forta de munca Consumabile [per 1000 Nm3/h]
a 1
Costuri
EUR 2300 a
1 1
Observatii Pentru sisteme mici pana la 3 2000 Nm /h

aprox 2 ore pe saptamana
EUR 2500 1 EUR 250-600
costuri anuale totale operationale EUR 2500 + 450 x debit/1000 [cww/tm/70]
3.5.4 Tehnici de recuperare i reducere pentru poluani gazoi din gazele reziduale
Poluanii din gazele de ardere de la temperaturi nalte (exemplu oxidare catalitic i termic) i procese chimice sunt particule i gaze ca dioxid de sulf, NOx, derivai halogenai i, n condiii speciale, dioxine. Particulele i NOx n gazele de ardere sunt reduse (a se vedea seciunea 3.5.3 pentru condiii speciale i 3.5.4.2 pentru oxizii de azot). Acidul clorhidric i dioxidul de sulf, oricum, pot fi recuperate. Tratarea acidului clorhidric i a dioxidului de sulf adesea urmeaz un proces cu dou etape: splare (umed) cu ap (a se vedea seciunea 3.5.1.4) pentru a produce acid clorhidric concentrat diferite procese de desulfurizare (a se vedea seciunea 3.5.1.4 i 3.5.4.1) pentru a produce gips (sulfat de calciu) sau acid sulfuric.
Capitolul 3
Tehnici comune de tratare a gazului de ardere n sectorul chimic, n plus fa de splarea umed a gazului (seciunile 3.5.1.4 i 3.5.3.4) sunt descrise mai jos. 3.5.4.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD13 Descrierea Principiul de reacie al injectrii absorbantului FGD este ntroducerea materialului reactant, dispersia acestuiea n curentul de gaz rezidual. Acest material reacioneaz cu forme de SOx pentru a forma un solid, care trebuie eliminat dup aceea din curentul de gaz rezidual. Cei mai utilizai absorbani sunt: var carbonat acid de sodiu (bicarbonat de sodiu) carbonat de sodiu (sod) Alegerea absorbantului depinde de disponibilitatea lui. n cele mai multe cazuri este un material rspndit n natur, ca piatra de var, dolomit sau compui hidrai derivai din aceste materiale brute. Aceti adsorbani sunt de asemenea eficieni n ndeprtarea altor gaze acide, n particular acid clorhidric i fluorhidric. Dac se intenioneaz recuperarea acestor gaze acide, gazul rezidual trebuie pretratat (splare cu ap, vezi seciunea 3.5.1.4). Se cunosc trei tipuri de tehnici de injectare a adsorbantului: injectare de adsorbant uscat injectare de adsorbant semi-uscat (sau semi-umed) injectare umed a solutiei de var. Cu injectarea unui adsorbant uscat, pudra fin de adsorbant este injectat fie n curentul de gaz sau adugat n turnul de reacie, ultima fiind cea mai eficient metod. Cnd adsorbantul este injectat n curentul de gaz, aceasta se poate face n diferite poziii n funcie de temperatur i condiiile la care este mai reactiv. Acesta este ilustrat n Figura 3. [cww/tm/79].
13
Flue Gas Desulphurisation (desulfurarea fluxului de gaz)
278
Capitolul 3
Calciu absorbant Schimbtor cldur Calciu absorbant Siloz Calciu absorbant Control particule
Arztor nclzitor aer Calciu absorbant

Figura 3.85: Injectarea adsorbantului uscat pentru ndeprtarea dioxidului de sulf (Poziiile de injectare)
De obicei poziiile de injectare folosite i adsorbanii adecvai sunt [cww/tm/79]: injectarea n cuptor a pietrei de var la temperaturi ntre 1100-12500C injectarea n schimbtor de cldur a varului stins la temperaturi de peste 5500C injectarea n schimbtor de cldur a varului stins la umiditate relativ ridicat de 5-150C peste saturaia gazului ars injectarea la ieire din cuptor a compuilor pe baz de sodiu, de exemplu bicarbonat de sodiu, ntre schimbtorul de cldur i utilaje de reducere particulare, la un domeniu de temperatur ntre 130-1800C sau, cnd mediul filtrant permitre pn la 4000C. Cu injectarea adsorbantului semi-uscat, adsorbantul este adugat ca suspensie sau soluie (picturi) n camera de reacie ntr-un asemenea mod nct lichidul este continuu evaporat n timpul reaciei. Rezultatul este un produs uscat, colectat la baza camerei sau ntr-un anumit utilaj de reducere. Tehnica este ilustrat n figura 3.86 [cww/tm/79] folosind un filtru cu esturi ca reducere, care poate fi nlocuit de un ESP. Sistemul semi-uscat const n: usctor prin pulverizare, atomizor i camer de reacie (un turn sau conducte, picturi i gaz de ardere curgnd n mod curent) suspensie asociat / echipament lichid (suspensii de var sau carbonat de sodiu / soluii de bicarbonat) un dispozitiv specific de colectare un dispozitiv specific de reciclare.
279
Capitolul 3
By-pass inla jurul uscatorului Retur usc tor
Control temperatur
apa
Gaz purificat
Flux de gaz din cazan
Uscare pulverizare
Filtru Filtru textil
Catre buncarul de depozitare cenusa
Siloz de var
Uscare prin pulverizare Reciclare reziduuri
Filtru textil reciclare
Bazin moara cu bile
Bazin pentru dizolvarea pastei
Figura 3.86: Pulverizator sau sistem semi uscat FGD
Cu injectarea umed, SO2 este separat din gazul rezidual n absorberul FGD prin contact direct cu o suspensie apoas de piatr de var (lapte de var), dup ce a prsit sistemul de control i a trecut printr-un schimbtor de cldur. Gazul rezidual splat trece printr-un separator de picturi i este eliberat n atmosfer de un turn de rcire. Produii de reacie sunt retrai i trimii la deshidratare (uscare) i prelucrri ulterioare. Procesul este mprit astfel: absorbia SO2 de lichidul de splare n domeniul de pH 4 - 5.5, produsul principal fiind bisulfitul de calciu [Ca(HSO3)2] oxidarea bisulfitului la sulfat cristalizarea gipsului format (CaSO4. 2 H2O) separarea cristalelor de gips din soluie. Procedeul este ilustrat n Figura 3..
280
Capitolul 3
Gaz purificat
Eliminare condens
Ap tehnologioc
Pelicul umed
Suspensii
Pulverizare
Efluent
Aer
Suspensii
Figura 3.87: Sistem umed FGD: Scruber cu solutie de var
Partea solid a ciclului de splare este n principal gipsul cu o concentraie de 100 120 g/l. Sistemele de calcinare moderne lucreaz cu un amestec complet bogat, coninutul de oxigen din gazul de ardere fiind adesea insuficient pentru oxidarea bisulfitului, care necesit intrarea aerului n colectorul de ap al scruberului. Pentru a preveni nfundarea canalului de gaz purificat, sistemele FGD sunt echipate cu separator de picturi. Nivelul desulfurizrii depinde de raportul lichid / gaz. Turbulenele transversale dintre lichid i gaz pot fi crescute prin viteze mai mari ale curentului de gaz prin care transferul de mas i n consecin i nivelul desulfurizrii sunt mbuntite. Pe de alt parte la sistemele cu curent paralel este caracteristic faptul c viteza mare a gazului reduce durata de retenie i astfel nivelul desulfurizrii. Pentru a reduce concentraia clorurii n lichidul de splare sub 30 g/l, o parte din acesta este separat din proces i tratat pentru ndeprtarea metalelor grele i COD. Se adaug lapte de var proaspt pentru a nlocui partea evacuat. Gazul de ardere tratat prsete sistemul FGD ntr-un mod mai mult sau mai puin saturat. Pentru ca punctul de condensare s fie cu siguran atins, sunt necesare o treapt de renclzire (n mod normal un prenclzitor de gaz cu regenerator) i un turn de rcire. Tehnicile adecvate de reducere a particulelor pentru a ndeprta materialul uscat att din sistemele uscate, ct i semiuscate sunt ESP sau filtrele cu esturi. Dac se utilizeaz filtre cu esturi, gazul de ardere necesit n mod normal rcire, fie cu schimbtor de cldur fie cu aer rece, pentru apstra temperatura sub 2000C (cu excepia esturilor potrivite pentru temperaturi mai ridicate cum ar fi materialele ceramice sau plas metalic). Temperatura la care se atinge eficiena maxim de reducere variaz de la component la componennt. Mai mult dect att exist o reactivitate diferit a poluanilor din gazul rezidual cu diferii absorbani, mai ales dac cantitatea de reactiv raportat la gazele acide este realivb
Capitolul 3
sczut. De aceea randamentele de adsorbie sunt dependente de cantitatea specific de agent de absorbie, compoziia gazului rezidual (cum ar fi poluani, umiditate, coninutul de oxigen) i temperatura de reacie. Viteza de adsorbie datorit naturii reaciei gaz/solid depinde n mare parte de aria specific activ a agentului absorbant i timpul de reinere. De aceea este nacesar o cantitate de absorbant mai mare dect raportul stochiometric. Gradul de reducere al unor compui ca HCl i SO2 scade cu scderea temperaturii i atinge un minim la 200 2800C. Sub 2000C, gradul de reducere crete i se ating rezultate bune pentru cei mai muli polunai. Aplicatia Injectarea de absorbant uscat sau semi-uscat se folosete pentru a reduce emisia de gaze acide. Varianta uscat este de asemenea potrivit pentru fabrici mai mici sau pentru reutilri acolo unde cheltuielile pentru alte sisteme pot fi foarte mari. Pentru a reduce ali impurificatori, absorbantului uscat i se poate aduga crbune granulat. Limite i restricii [cww/tm/70]: Limite / restricii Debit gaz rezidual
[Nm3/h] 10000300000 (adsorbant uscat) up to 1000000 1 (adsorbant semi-uscat) 50-500000 1 (adsorbaie umed)
Concentraie SOx Concentraia derivailor halogenai

1
Domeniu larg Domeniu larg
[cww/tm/70]
Avantaje / Dezavantaje Avantaje Varianta absorbant uscat Deoarece n mod obinuit este instalat un sistem de ndeprtare a prafului, nu necesit o instalaie suplimentar Eficien ridicat dac este instalat o camer de reacie sau turn Cost redus comparativ cu alte variante Varianta cu absorbant semi-uscat Instalaie relativ simpl Mai ieftin dect splarea umed Nu rezult ap uzat Varianta absorbantului umed Eficiene foarte ridicate Echipament compact Poate funciona la temperaturi relativ ridicate (50-800C) Monitorizare indirect prin dozare stochiometric (dac se controleaz pH) Produs reutilizabil dac se utilizeaz varul (gipsul) Dezavantaje Varianta cu absorbant uscat Absorbantul adugat poate cauza prin interaciunea cu cenua, nfundarea schimbtorului de cldur Surplus mare de absorbant care trebuie recuperat Varianta cu absorbant semi-uscat Performan sczut de separare a particulelor n camera de reacie Umiditatea poate fi un impediment dac se utilizeaz filtru cu esturi Varianta absorbantului umed Rezult ap uzat Consum ridicat de ap comparativ cu metoda uscat i semi-uscat
282
Capitolul 3
Niveluri de emisie realizabile / Randamente Dup cum s-a menionat mai sus, reducerile obinute depind de diferii factori, inclusiv temperatura gazului rezidual, raportul molar dintre absorbant i poluant i dispersia absorbantului. n tabelele 3.19 3.22 sunt date eficiene diferite n condiii variate.
Randament [%] Poluant
SO2 SO3 HCl HF
ESP aprox 400 C 50 80 70 95 200280 C 10 90 35 95
Filtru sac 130240 C 10 95 80 95
Ref.: VDI Guidelines 2578, Nov. 1997
Tabelul 3.19: Indici de performan pentru sorbia uscat care folosete ca absorbant vasul la diferite temperaturi i sisteme de reducere a prafului
Raport molar Ca/S 1 2 3 Rata de reducere SOx [%] 130140 C 170180 C 30 22 50 40 70 55
Ref.: Les techniques de dsulfuration des procds industriels, ADEME 1999
Tabelul 3.20: Randamente de reducere pentru SOx prin sorbia uscat cu var pentru diferite intervale de temperatur i diferite rapoarte molare Ca/S
Raport molar Ca/S 1 1.5 2 Rata de reducere SOx [%] 80 90 92
Ref.: Les techniques de dsulfuration des procds industriels, ADEME 1999
Tabelul 3.21: Randamente de reducere pentru SOx prin sorbia semi-uscat cu var la diferite rapoarte molare Ca/S Poluant
SO2 SO3 HCl HF
a
Sorbtie uscataa <50 90 5075 10-40
Randament de reducere[%]
Sorptie semi-uscata 9095
>90 >85
interval de temperatura 300400 C
Table 3.22: Randamente de reducere pentru sorbia uscat i semi-uscat cu carbonat de sodiu
n condiii normale, nivelurile de emisie admisibile / indicii de performan sunt:

Sorbia uscat
Contaminant
SOx HCl HF
Sorbia semi-uscat
Randament [%]
85->90 1,2 >99 1
Sorbia umed
Randament [%]
90-97 c
Randament [%]
40-80 1 b
Nivel de emisii a [mg/Nm3] <40 <10 2 <1 2
Nivel de emisii [mg/Nm3] <40 <10 2 <1 2
Nivel de emisii [mg/Nm3] <40 2 <10 2 <1 2
283
Capitolul 3
a
nivelurile de emisie admisibile, dar n mod normal sorbia uscat nu este folosit pentru concentraii att de mici, unde splarea folosirea filtrelor cu esturi poate crete eficiena cu 10%
umed ar putea fi
b c
depinde de raportul lichid/gaz (90% cu 8 l/Nm3, 95% cu 14 l/Nm3, 97% cu 20 l/Nm3) 1 [cww/tm/79] 2 [cww/tm/70]
Asupra emisiilor de NOxs-a constatat un efect cnd s-a utilizat carbonat de sodiu sau carbonat acid n procesele semi-uscate, astfel pentru carbonat acid de sodiu domeniul optim fiind ntre 120 i 1600C. Eficiena depinde de raportul SO2 /NOx . Randamentul de reducere este favorizat de un raport mare i temperaturi moderate [BREF on Glass Manufacturing Industry, 2000]. Efecte inter-media
Consumabile
Sorbent a [Ca/S raport molar] Apa b 3 [l/Nm ] Energie 3 [kWh/1000 Nm ] Variatie de presiune [kPa]
a b
Sorbia uscat 3 si mai mult (pentru var)

In functie de sistemul de reducere a prafului In functie de sistemul de reducere a prafului
Cantitate Sorbia semi-uscat

1.53 (pentru var) 0.0270.04 1
3 2
Sorbia umed
<1.1
1
8-20 c
2.5 3
hydrogen carbonatul de sodium solicita un exces mai mic considerabil L/G ratio c 3 3 3 8 l/Nm corespunzator la 90 %, 14 l/Nm cu 95 % si 20 l/Nm cu 97 % desulfurare 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/79] 3 [cww/tm/70]
n cazul sorbiei (adsorbiei) uscate sau semi-uscate reziduul este un amestec al adsorbantului iniial cu produii care dac nu se poate recupera sau recircula atunci trebuie eliminat. Sunt inclui toi poluanii care nu au fost distrui n procesul de calcinare, cum ar fi compuii ai metalelor grele i/sau dioxine, depinynd de admisia instalaiei de calcinare. Uneori praful este parial recirculat. Cu adsorbia (sorbia) umed, reziduul este gipsul de mare puritate (>99% CaSO4 solid) [cww/tm/132], care se poate utiliza n alt parte. Monitorizarea [cww/tm/79] Performana sistemului de injectare a adsorbantului uscat i semi-uscat este examinat determinnd concentraia gazului acid i eficiena de reducere a particulelor. Temperatura i cderea de presiune (i raportul lichid/gaz n varianta semi-uscat) sunt controlate pe suprafaa filtrulu. La utilizarea unui filtru electostatic, curentul electric i cmpul electric sunt controlate pentru a avertiza asupra disfuncionalitilor sistemului de reducere a particulelor. Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale de operare [per 1000 Nm3/h]
Sorptia uscata
Costuri Sorptia semiuscata

EUR 11000 1 c
Sorptia umeda
a1
d1
284
Capitolul 3
Costuri anuale pentru forta de munca Costuri anuale de utilitati
a
b c
EUR 2500 1 b EUR 150 + sorbent 1
EUR 20000 1 e EUR 250 + sorbent 1
costuri anuale totale de operare EUR 2500 + 300 x flow/1000 + sorbent 2 ore pe saptamana estimate 3 pentru 100000 Nm /h d a costuri anuale totale de operare EUR 20000 + 400 x flow/1000 + sorbent e estimate 1 zi pe saptamana 1 [cww/tm/70]
3.5.4.2 Reducerea selectiv a NOx (SNCR si SCR)14 Descrierea Exist diferite variante de reducere selectiv: reducere necatalitic selectiv (SNCR) reducere catalitic selectiv (SCR) n cazul reducerii necatalitice selective (SNCR) agentul de reducere este injectat acolo unde gazele au atins o temperatur cuprins ntre 930 9800C, pe cnd este injectat acolo unde temperatura este cuprins ntre 950 i 10500C. Injectarea are loc dup combustie i nainte de alt tratament. Temperatura, raportul molar NH3/NOx i durata de reinere sunt principalii parametrii pentru reducere optim. Temperatura sub nivelul menionat mai sus cauzeaz emisia amoniacului nereacionat; temperaturi semnificativ deasupra nivelului oxideaz amoniacul la NOx. SNCR are loc cu un raport molar NH3/NOx cuprins n domeniul 0,5 0,9. La nivele mai nalte (>1,2) poate exista de asemenea amoniac liber, genernd aerosoli de clorur i sulfat de amoniu care trece prin filtru. Durata de reinere i calitatea amestecrii sunt decisive pentru eficiena reaciei. Un timp de reinere pre scurt va cauzade asemenea amoniac liber. n cazul reducerii catalitice selective (SCR), curentul de gaz i agentul injectat este trecut peste catalizator, temperatura fiind cuprins ntre 200 i 5000C i dependent de catalizator. Amestecarea optim, raportul molar NH3/NOx asupra catalizatorului este foarte important. Raportul molar este meninut de obicei sub 1,1. Temperatura considerabil mai szut comparativ cu SNCR face posibil ca instalarea SCR s se efectueze dup alte tratamente, ca reducerea prafului i FGD. Astfel, un amestec de aer (pentru a controla coninutul optim de oxigen) i amoniac este adugat dup FGD. Curentul de gaz desulfurizat necesit o renclzire la temperatura de reacie necesar. Avantajul acestui procedeu este c, nefiind adsorbie de praf nu este posibil apariia amoniacului liber. Echipamentul SNCR i SCR const n: Rezervor amoniac apos (sau ali ageni) vaporizator un furnizor de gaz purttor, abur sau aer comprimat injector cu duz strat catalitic (cu SCR) Principalii componeni ai catalizatorului sunt dioxid de titaniu cu compui de vanadiu, tungsten i molibden.
14
Selective Non-catalytic Reduction and Selective Catalytic Reduction
285
Capitolul 3
Exist i alte tehnici care trateaz dioxidul de sulf i NOx n operaii consecutive, fie n operaii simultane, cum ar fi [cww/tm/50]: Desonoxarea, prin care fluxul de gaz desprafuit este amestecat cu amoniac i trecut la 4500C peste catalizator pentru a reduce NOx i apoi peste un catalizator pentru a transforma SO2 n SO3, care trce n H2 SO4 Absorbia NO (90% din NOx n gazul de ardere este NO) i SO2 cu chelai (pentru legarea NO) n soluie de bicarbonat de sodiu i reacia redox a complexului NO cu sulfit, ducnd la azot gazos. Aplicatia SNCR i SCR sunt folosite pentru reducerea oxizilor de azot din procese cum sunt: tehnologii chimice, combustie sau cuptoare Restricii i limite de aplicaie: Limite / restricii
SNCR SCR up to 1000000 1
Debitul de gaz rezidual caracteristic [Nm3/h] Concentraia NOx Temperatura [0C]

Presiune Durata de reinere [s] Raport molar NH3/NOx
1
>10000
n domeniul g/Nm3 1 800 1.100 (funcie de agent)

atmosferic1 12 <1.2
n domeniul g/Nm3 1
200 500 (funcie de catalizator) atmosferic1 <1.1
[cww/tm/70]
Generaliti Ambele tehnici, att RNS i RCS sunt verificate SNCR n condiii corecte se obine o bun reducere a NOx Instalaie relativ simpl, totui este nevoie de localizarea corect a injectorului de amoniac Costuri capitale joase Necesar sczut de energie SCR Eficien foarte mare n reducerea NOx mai mare dect RNS i mai puin emisie a NOx Reduce NOx din orice surs nu numai din gaz de ardere Temperaturi sczute i consum mai sczut de energie pentru nclzire Din cauza coninutului redus de praf, mai puin amoniac cu cenu dect la SCNR
Generaliti Sigurana este de mare importan cnd se folosesc sisteme lichide amoniacale SNCR Este necesar temperatur nalt Cenua conine amoniac Afar de domeniul condiiilor de operare (temperatura, raportul NH3/NOx, durata de reinere) se emite amoniac liber care crete emisia de NOx SCR n afar de domeniul condiiilor de operare (temperatura, NH3/NOx, durata de reinere) amoniac liber, eficien mai mic de distrugere a NOx Se ia n considerare cderea de presiune Necesit spaiu mare Costuri capitale relativ ridicate, comparativ cu SCNR
286
Capitolul 3

SNCR Parametru
NOx (cazane cu gaze/incalzitoare) NOx (cazane cu combustibil lichid) NOx (din productia de acid nitric ) NH3
1
2
SCR Randament [%]

90-94 90-94 80-97 1
Randament [%]
40-70 40-70

150-200 150-300 <5 2

<20 55-150 74-100 3 <5 2
Valori mai mici din Olanda, valori mai mari n final [cww/tm/137]
Msurtori n Austria, valori pentru catalizatori noi, dar au loc emisii mai mari de NH3 3 Informaie: valori inferioare n Olanda, valori superioare [cww/tm/157a]

Consumabile Cantiatea SNCR
570
1
SCR
370450
1,2
Amoniac [kg/ton NOx redus] Abur penrtu evaporarea amoniacului (din soluii apoase) Energie [kwh/1000Nm3]
1 2
0.1-1 1
[cww/tm/70] valoarea superioara informatie din Italia
Catalizatorul are o durat de funcionare de la 5 la 10 ani, sau mai mare de 10 ani cnd gazul poluat curat este implicat ex. gaz rezidual din fabricile de acid azotic. Dup aceast durat via nu mai poate fi regenerat dar poate fi reciclat. Monitorizarea Performanele SNCR/SCR pot fi monitorizate analiznd coninutul de oxizi de azot nainte i dup tratare prcum i cel de amoniac i oxigen din gazul evacuat. Temperatura i variatia de presiune (SCR) sunt monitorizate zilnic. Situatia economica
Tipul de costuri
Costuri capitale Cdere de presiune [pe 1000 Nm3/h] Costuri operaionale Cdere de presiune [pe ton NOx redus]
1 2
Costuri SNCR
EUR 23003900 1 EUR 7001200
SCR
EUR 750032000 1 EUR 5005000 1,2
[cww/tm/70] [comentariut]
Costul efectiv n cazul SNCR const n consumul de amoniac sau uree; n cazul SCR este catalizatorul consumat. Retehnologizarea SNCR este relativ mai uoar pentru c nu se instaleaz un alt echipament dect sistemul de injectare i rezervor pentru agent. Retehnologizarea SCR are modificri radicale ale instalaiei existente i acesta necesit costuri ridicate.
Capitolul 4
4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL N SECTORUL CHIMIC 4.1 Introducere
Pentru nelegerea acestui capitol i a coninutului lui, atenia cititorului este atras de prefaa documentului, mai ales de seciunea a cincea a prefaei: Cum s nelegem i si utilizm acest document. Tehnicile i emisiile asociate acestora i/sau nivelurile de consum sau irul de nivele, prezentate n acest capitol au fost estimate printr-un proces iterativ, incluznd urmtorii pai: identificarea factorilor-cheie de mediu caracteristice sectorului examinarea celor mai relevante tehnici adresate acestor factori-cheie identificarea celor mai nalte nivele de performan ecologic pe baza datelor accesibile n UE i n lume examinarea condiiilor n care aceste nivele de performan au fost atinse, cum ar fi: costul, efectele asupra mediului, principalele fore propulsoare implicate n implementarea tehnicilor selecia tehnologiilor BAT i emisiilor i/sau nivelelor de consum asociate acestora n acest sector, toate n acord cu Art 2(11) i Anexei IV al Directivei Juriile de experi ai Biroului European IPPC i Grupul de Lucru Tehnic au jucat un rol-cheie n fiecare dintre paii enumerai i n modul n care informaiile sunt prezentate aici. In baza acestei evaluari, tehnici i, pe ct posibil nivelurile de emisii i de consum asociate cu tehnologiile BAT sunt prezentate n acest capitol propriu sectorului i unele instalaii din sector. Prezentarea nivelurilor de emisii i de consum asociate celor mai bune tehnici disponibile, c acele nivele reprezint performana ecologic ce poate fi anticipat ca rezultat al aplicaiei n acest sector al tehnicilor descrise, schind n minte balana costurilor i avantajelor incluse n BAT. Oricum, acestea nu sunt valori-limit de emisii i consum i nu trebuie nelese in acest mod. n unele cazuri ar putea fi posibil dpdv tehnic atingerea unor nivele de consum sau emisii mai bun, dar, datorat costurilor implicate sau consideraiilor asupra mediului acestea nu sunt considerate a fi potrivite ca tehnologii BAT pentru ntreg sectorul. n orice caz, asemenea nivele pot fi considerate justificate n cazuri specifice cnd exist stimulenti. Nivelurile de emisii sau de consum asociate tehnologiilor BAT au fost privite n ansamblu cu condiii de referin specifice (ex. Perioade de calculare a mediei). Conceptul de niveluri aferente BATdescris mai sus este diferit fa de nivel realizabil, folosit n alte seciuni ale documentului. Acest nivel realizabil poate fi atins utiliznd o combinaie de tehnici ntr-o perioad de timp ndelungat i opernd cu instalaii i procese ca utilizeaz tehnica respectiv. Unde e posibil, au fost date i informaii privind costurile mpreun cu prezentarea tehnicilor descrie n capitolul anterior. Astfel primim o indicaie vag asupra mrimii costurilor implicate. n orice caz, costurile de aplicare a tehnicilor vor depinde foarte mult de situaia specific privind de exemplu taxele, impozitele i caracteristicile tehnice ale instalaiilor n cauz. Nu este posibil evaluarea factorilor specifici locului. n absena datelor privind costurile, concluziile asupra viabilitii economice a tehnicilor sunt trase utiliznd observaiile efectuate pe instalaiile existente. Se intenioneaz, ca tehnologiile BAT generale din acest capitols fie punctul de referin fa de care se judec performana curent a unei instalaii existente sau propunerile pentru o instalaie nou. Astfel, ele vor fi prezente n determinarea condiiilor pentru instalaiile bazate pe tehnologii BAT sau n stabilirea regululor generale obligatorii din Art. 9(8). Se prevede c noile instalaii pot fi proiectate pentru a atinge performana tehnologiilor BAT general, sau chiar
Capitolul 4
de a o depi. Se consider c instalaiile existente se pot apropia de nivelurilor BAT generale sau chiar s le depeasc, aceast presupunere fiind subiectul aplicabilitii tehnice i economice a tehnicilor n fiecare caz. n timp ce documentele de referin privind BAT nu stabilesc standarde prevzute legal, ele sunt fcute s dea informaii pentru ghidarea industriei, Statelor Membre i publicului asupra nivelelor de emisii i de consum, ce pot fi atinse utiliznd tehnicile specificate. Valorile limit proprii fiecrui caz specific trebuie determinate lund n considerare obiectivele Directivei IPPC i consideraiile locale. Identificarea BAT orizontal Abordarea orizontal a tratrii i managementului apelor uzate i emisiilor de gaze n ntregul sector chimic se bazeaz pe premisa c opiunile privind prevenirea i controlul emisiilor pot fi evaluate pentru procesele particulare de producie, astfel BAT pot fi definite ca cele care cuprind cele mai eficiente i potrivite msuri pentru a atinge un nalt nivel general de protecia mediului ca ntreg mpotriva emisiilor menionate mai sus. Fiind un BREF orizontal, BAT trebuie determinate mai general dect BREF-urile verticale, tocmai pentru a cuprinde mai mult, dect numai tehnologii. BAT utilizate n acest document includ: metodologia prevenirii evacurii de ape uzate/gaze, identificarea necesitii lor i realizeaz perfecionarea emisiilor i gsesc cea mai bun opiune pentru colectarea i tratarea apelor uzate/gazelor (managementul efluenilor) identificarea celor mai bune i mai potrivite [n sensul Art. 2(1)] tehnologii de tratare Astfel, acest capitol conine: o parte general, ce descrie BAT generale n metodologia managementului ecologic o parte special, ce descrie BAT speciale managementului apelor uzate/gazelor i o raionare ce duce la luarea de decizii n tehnicile de ratare a apelor uzate/gazelor. Sectorul chimic Sectorul industriei chimice acoper o mare varietate de ntreprinder: pe de o parte ntreprinderile un proces-cteva produse cu una sau puine surse de ape uzate-gaze i, pe de alt parte ntreprinderile cu o mare varietate de produse i un flux complex de ape uzate/gaze. Dei probabil nu exist dou amplasamente chimice comparabile n nivelul de producie i varietatea produselor, situaia ecologic i cantitatea i calitatea emisiilor lor, este posibil s se descrie BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor pentru sectorul chimic vzut ca ntreg. Implementarea BAT Implementarea BAT n noi locaii este o problem n mod normal. n cele mai multe cazuri d un sens economic planurilor proceselor productive i duce la minimalizarea emisiilor de ape uzate-gaze i consumului material. Cu existena amplasamentelor, implemenatarea BAT nu este un scop uor de atins, din cauza existenei infrastructurii i circumstanelor locale (vezi Sec. 3.2.2.). n nici un caz acest document nu face diferena ntre BAT pentru instalaiile noi i cele existente. O astfel de difereniere nu ar ncuraja operatorii amplasamentelor industriale de a se apropia de BAT i nu ar reflecta obligaiunea industriei chimice pentru a mbunti n mod continuu condiiile toxice. Pe de alt parte, evident nu este probabil i viabil implementarea tuturor tehnicilor identificate ca BAT deodat. Ceea ce e probabil este integrarea BAT n instalaiile existente, cnd sunt planificate schimbri majore sau implementarea BAT ce influeneaz ntreg situl ntr-un program de construcie step-by-step ntr-o perioad de timp. Astfel de programe provoac
290
Capitolul 4
operatorul i reglementatorul pentru a ajunge la o nelegere asupra scrii de timp i prioritile privind schimbrile cerute. Idei-cheie pentru programele de setare a prioritilor la amplasamentele existente ar fi, de ex.:
consideraii asupra calitii actuale a mediului receptor;
consideraii asupra impactului local; consideraii asupra efectivitii msurilor n termenii reducerii globale a poluanilor, relativ la costuri i risc..
4.2
BAT generale
Scopul managementului ecologic este:
definirea obiectivelor ecologice ale activitii operatorilor;
asigurarea un optim ecologic de operare i o performan mereu mbuntite a acestor activiti; controlul acomodrii la aceste scopuri ecologice.
Uneltele managementului, descrise n Seciunea 2.2. sunt pentru a determina BAT i ar trebui reflectate ca condiii sau cerine n decizia asupra unei autorizaii. Aceste unelte nu sunt limitate n problemele apelor uzate-gaze, dar sunt premiza unei performane, cerut n Directiv. BAT n managementul ecologic general, descrise mai jos, au aceleai principii pentru toate tipurile de ntreprinderi, cum ar fi cele mici sau mari. Contrastnd cu marile companii, managementul ecologic general al ntreprinderilor mici i mijlocii este mai puin complex. BAT exist pentru:
implementarea i aderarea la un sistem de management ecologic sau sistem HSE, coninutul cruia fiind detaliat n Seciunea 2.1. (cum ar fi ISO 9001 / 14001, EMAS, Responsible Care, ICC Business Charter for Sustainable Development, CEFIC Guidelines for Protection of the Environment). Elementele unui bun sistem de management ecologic ar putea include:
- implmentarea unei ierarhizri transparente a personalului responsabil pentru sistem de management ecologic privete includerea evacurii efluentului, persoanele responsabile cu raportarea direct la vrful nivelului de management; - editarea i publicarea unui raport anual de performan ecologic (ca parte a EMAS sau ISO 9001 / 14001) capabil de diseminarea mbuntirii performanelor spre public, ce poate servi de asemenea ca mijloc al schimbului de informaii n acord cu Art. 16 / 2 al Directivei; - stabilirea unor scopuri ecologice interne (specifice sitului sau companiei), revizuindu-le regulat, cum a fost detaliat n Seciunea 2.2.2.2. i publicndu-le ntr-un raport anual - innd un audit regulat pentru a securiza concordana cu principiile EMS - monitorizarea performanelor i progreselor spre a realiza politicile EMS - practicnd evaluarea riscului pe o baz regulat pentru a identifica riscurile, cum a fost detaliat n Seciunea 2.2.3.1. - practicnd un benchmarking pe o baz regulat i evalund procesele (producerea i tratarea apelor uzate/gazelor) privind consumul de ap i energie, generarea deeurilor i efectele asupra mediului, descrise n Seciunea 2.2.3.2.
291
Capitolul 4
- implementarea unui program adecvat de training pentru gruplele de lucru i instruirea contractanilor, care lucreaz la amplasamente de HSE i urgene, menionate n Seciunea 2.2.4.2. - aplicarea unor practici eficiente de meninere pentru asigurarea unei finalizri corecte a sfaturilor tehnice. BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor Scopul managementului apelor uzate/gazelor este de a potrivi situaia eliberrii apelor uzate/gazelor generate de amplasamentele industriale cu cea legal i cererile autorizate, condiiile ecologice i igienice si conditiile de mediu de imbunatatire a mediului implementate n programul a CEFIC. Acesta detecteaz i evalueaz opiunile pentru prevenirea i reducerea emisiilor sau impactul lor asupra mediului. Rezultatele consideraiilor i deciziilor managementului apelor uzate/gazelor sunt identificarea i implementarea urmtoarelor: posibile reduceri de emisii n procesele de producie moduri de a evita contaminarea inutil a recipienilor nepoluai cele mai bune sisteme accesibile de colectare de deeuri cele mai bune sisteme accesibile de control de emisii cele mai bune sisteme de monitorizare pentru controlul conformitatii cu reglementri sau scopuri
Subliniem, ca i managementul ecologic general, BAT urmeaz aceleai principii de management al apelor uzate/gazelor pentru toate tipurile de ntreprinderi. Cum managementul apelor uzate/gazelor pentru ntreprinderi cu una sau puine linii de producie i surse de emisie este un scop relativ uor i simplu, este bineneles foarte complex pentru amplasamente de mare ntindere cu multe productii (vezi Seciunea 2.1., Figura 2.3.). BAT exista pentru: implementarea sistemului de management al apelor uzate/gazelor sau apropierea emisiilor de ape uzate/gaze pentru ntreg sectorul chimic, referitor la Seciunea 2.1. i Figura 2.2., utiliznd o combinaie potrivit: - utiliznd un sit de inventariere i un flux de inventariere sau nregitrare. Aceste inventare dau informaii asupra pailor de evaluare urmtori, descrii n Seciunea 2.2.1.1. i 2.2.1.2 - urmrind sistematic fluxurile interne de material aplicnd EMFA (v. sectiunea 2.2.1.3)adecvat complexitii sistemului de ape uzate/gaze emanate- pentru a schia concluziile necesare pentru optimizare, pentru amplasamente cu una sau puine emisii punctul de pornire pentru aplicaii ale EMFA poate fi nvechit sau foarte simplu - controlul i identificarea principalelor surse de emisie pentru fiecare faz i listarea lor n funcie de ncrctura cu poluani. ncadrarea surselor de emisie rezultat este baza pentru mbuntirea programelor ce dau prioritate acelor surse, care dau cel mai bun potenial de reducere a eficienei - controlul mediului receptor (ap i aer) i tolerana lor fa de emisii utiliznd rezultatele de a determina spaiul n care sunt necesare tratamente mai putenice sau dac emisiile pot fi acceptate - evalund toxicitatea i, subiect al metodelor accesibile, persistena i acumularea biologic potenial a apelor uzate descrcate ntr-un corp de ap primitor, cum a fost descris n Seciunea 2.2.1.2., pentru a identifica potenialele efecte riscante asupra ecosistemelor i pentru a transmite rezultatele autoritilor competente - controlul i identificarea principalelor procese consumatoare de ap i listarea lor, lund n considerare uzul lor de ap. ncadrarea rezultat este baza mbuntirii consumului de ap
292
Capitolul 4
- urmrind opiunile de mbuntire (ex. Opiuni de prevenire i reducere a producerii deeurilor, mbuntirea colectrii efluenilor i controlul i/sau opiunile msurilor integrate n procese), punnd n prim-plan fluxurile cu concentraii i ncrcturi ridicate, potenialul lor risc i impact asupra corpului de ap receptor, detaliate n Seciunea 2.1., cu Figura 2.2 Parere divergenta Un Stat Membru si-a exprimat opinia, c consftuirile privind BAT pentru managementul apelor uzate i gazelor emanate sunt prea generale i se refer la exemple de fluxuri cu concentraii i ncrcri mai ridicate (cum a fost menionat n Seciunea 2.2.2.3.1.).
evalund cele mai eficiente opiuni prin compararea eficienelor globale nlturate, balana global a efectelor cross-madia, fezebilitate tehnic, organizatoric i economic, etc, detaliate n Seciunea 2.1
Evaluarea emisiilor de ape uzate/gaze emanate este baza tuturor deciziilor asupra separarii fluxului, strategiilor de reducere, eficientizarea proceselor (v. BREF-uri verticale n sectorul chimic i sectoarele nrudite ce respect procesele tehnologice mai curate, materii prime pure, echipament performant, controlul pierderilor, etc) i controlul tehnicilor. Un exemplu al eficienei managementului apelor uzate - raportat din Germania - care urmeaz o strategie bine definit pentru amplasamente chimice cu ncrctur organic de la producia chimicalelor organice are ca scop rezonabil performana nlturrii globale a COD cu cel puin 90% (incluznd pretratarea). n Seciunea 4.3. sunt tratate BAT privind msurile care trebuie adoptate n lumina rezultatelor evalurilor de emisii de ape uzate/gaze emanate. evalueaz impactul asupra mediului i efectele asupra facilitilor de tratare n planificarea unor noi activiti sau schimbarea activitilor existente, comparnd situaia viitoare a mediului cu cea existent i indicarea apariiilor unor schimbri majore practicarea reducerii emisiilor la surs prin segregarea fluxului, instalarea unui sistem adecvat de colectare i msuri de constrngere (v. Seciunea 4.3.) legarea datei de rpoducie cu data ncrcturilor de emisii pentru a contola emisiile actuale cu cele estimate. Dac datele obinute nu se potrivesc, procesele responsabile pentru emisiile neateptate trebuie identificate tratarea la surs a fluxurilor de ape uzate i gaze emanate contaminate, n locul dispersiei i tratarea subsecvent central, cu excepia cazurilor cnd avem motive obiective mpotriva acesteia. Majoritatea tehnicilor de tratare sunt mai eficiente dac coninutul de poluant este mai ridicat. Este mai economic tratarea fluxurilor tributare relativ mici cu utilaje mici i cu eficien ridicat, dact s avem faciliti mari, centarlizate cu o mare ncrctur hidraulic utilizarea metodelor de control al calitii, descrise n Seciunea 2.2.2.6., pentru a evalua tratarea i/sau procesele de producie i/sau prevenirea scprii de sub control aplicarea practicilor eficiente de fabricare (GMP) pentru curirea echipamentelor pentru reducere a emisiilor n ap i aer implementarea facilitilor/procedurilor de detectare n timp a deviaiilor ce ar putea afecta instalatiile de tratare dupa proces, pentru a evita suprancrcarea acestora, a face posibil identificarea surselor de deviaie i eliminarea cauzei lor; n acelai timp apele uzate formate s fie deturnate spre instalatiile sigure adecvate, de ex catre o facla instalarea unui sistem de avertizare eficient, care va da informaii asupra defeciunilor i disturbarilor, cnd accidentul ar putea avea un efect major asupra mediului i/sau vecintii, autoritile competente trebuie s fie incluse n lanul de informaii implementarea unui program de monitorizare n toate instalatiile de tratare pentru a controla, dac ele lucreaz curat, pentru a face posibil detectarea neregulilor sau erorilor de operare, care ar putea influena mediul recipient i s dea informaii asupra emisiilor curente de poluani implementarea unui program de monitorizare, care s detecteze emisiile, cum se stipuleaz n Art 9(5) al Directivei, informaiile obinute fiind date publice (Art 15(2) al Directivei).
Capitolul 4
Programele de monitorizare trebuie s includ poluanii i/sau parametrii nlocuitori relevani pentru instalatiile de tratare. Frecvena msurtorilor depinde de riscul prezentat de poluant, riscul de defectare a facilitilor de tratare i variabilitatea emisiilor punerea n aplicare a strategiilor de gospodrire a apelor destinate stingerii incendiilor i de acoperire descrise n Seciunea 2.2.4.1. punerea n aplicare a unui plan de responsabiliti n cazul unui accident poluator pentru a face posibil rspunderea cea mai rapid i potrivit la accidente interne i erori de operare, descrise n Seciunea 2.2.4.2. alocarea unor costuri de tratare aferente productiei.
4.3
BAT specifice
Odat ce avem fundamentarea metodologiei managementului, pasul urmtor spre prevenirea i a controlul integrat al polurii este implementarea msurilor tehnice. 4.3.1 Seciunea ape uzate
Aceast seciune este dedicat determinrii tehnologiei BAT pentru tratarea apelor uzate ntr-un sit de industrie chimic, incluznd tehnicile de prevenire i de reducere necesare n plus fa de tehnicile de control end-of-pipe. Tehnologii BAT pentru msurile proces-integrate Cum am menionat n Seciunea 1.3.1. i 3.3.1., msurile proces-integrate sunt preferate pentru prevenirea i reducerea cantitii de ape uzate i/sau poluani. Ele sunt n general specifice produciei sau procesului i aplicarea lor necesit pregtire special, care este inclus n scopurile BREF-urilor verticale n sectorul chimic i cele nrudite. Astfel, concluziile asupra tehnologiilor de vrf pentru msuri proces-integrate n acest document se refer la nevoia general de a implementa aceste msuri ntr-o linie de producie i ia n considerare numai msuri pentru procese cum ar fi: splarea produsului, curirea echipamentului, generarea de vacuum i rcirea, care sunt aplicate n mai toate liniile de producie. Tehnologiile BAT sunt o combinaie potrivit a: utilizrii msurilor proces-integrate sau de recuperare a apelor uzate sau a contaminanilor de preferin prin tehnici end-of-pipe, cnd e posibil evalurii instalaiilor de producie existente pentru opiuni ale readaptrii msurilor procesintegrate i implementarea lor cnd apare probabilitatea sau cel mai trziu instalarea unor schimbri majore utilizrii apei din procese n mai multe reciclri oricnd e posibil pentru motive economice i de calitate, cu un numr maxim de reciclri nainte de evacuare, cum e descris n Seciunea 3.3.1.2. optimizrii proceselor de splare a produsului cu evitarea proceselor cu o singur trecere, oricnd e fezabil din motive calitative(Seciunea 3.3.1.1.) evitarea sistemelor de rcire cu contact direct, oricnd e fezabil (v. Seciunea 3.3.1.1.) utilizarea generrii vacuumului n circuit nchis n locul pompelor cu jeturi de ap sau de vapori oricnd e fezabil, de ex cnd utilizarea lor nu este interzis din motive de siguran sau din cauza coroziunii, cum e descris n Seciunea 3.3.1.4. evalurii, dac proceselede tratare a gazelor cu tehnici bazate pe ap pot fi suplinite cu alte msuri, cum e descris n Seciunea 3.3.1.5. Tehnicile de tratare a gazelor, utiliznd cantiti relativ mari de ap (cum ar fi scrubbingul sau rcirea mediului) cu o nsemntate special n regiunile care se confrunt cu lipsa de ap. Exemple de astfel de msuri aplicabile n regiunile care se confrunt cu lipsa de ap sunt: - nlturarea materiei solide prin tehnici uscate n locul srubbingului ud
294
Capitolul 4
- reducerea Sox n couri prin msuri secundare altele dect prin sistem ce include scrubbingul ud Tehnologii BAT pentru colectarea apelor uzate Un sistem de colectare de ape uzate adecvat joac un rol esenial n reducerea i/sau tratarea efectiv a apelor uzate. El conduce fluxul de ap uzat spre locul de tratare cel mai potrivit i previne amestecarea apelor uzate contaminate cu cele nepoluate Exist tehnologii BAT pentru: separarea apelor din procese din apele de ploaie necontaminate i alte emisii de ape necontaminate. Astfel se minimizeaz cantitatea de ap ce necesit tratare precum i ncrctura hidraulic trimis la instalatiile de tratare. Astfel se crete eficiena costurilor i performanelor la locul de tratare. Dac amplasamentele existente nu practic nc separarea apelor, se poate instala - cel puin parial - cnd sunt efectuate schimbri majore separarea apelor uzate n funcie de ncrctura cu poluani: organic, anorganic cu sau fr ncrctur organic nesemnificativ sau poluare nesemnificativ. Astfel se asigur ca facilitatea de tratare s primeasc doar poluanii pe care-I poate trata instalarea unui acoperi deasupra suprafeelor cu o contaminare posibil, cum ar fi revrsrile i scurgerile, oriunde e posibil. Astfel se previne cdere apei de precipitaii pe aceste suprafee i amestecarea cu poluani, fapt care ar duce la creterea cantitii de ape uzate ce necesit tratare instalarea unui drenaj separat pentru suprafeele cu risc de contaminare coninnd un absorbant, pentru a aduna pierderile prin revrsri i scurgeri, cum e descris n Seciunea 3.3.4.4. Ele previn evacuarea apei de ploaie contaminate cu pierderi de producie. Apa de ploaie capturat separat este deversat dup o monitorizate adecvati evacuat n funcie de rezultate, direct n sistemul de drenaj al apei de ploaie necontaminate sau la locul de tratare adecvat. utilizarea conductelor supraterane pentru apele uzaten interiorul sitului industrial ntre punctele de generare a apelor uzate i locul final de tratare. Dac condiiile climatice nu permit sistemul de canalizare suprateran (temperaturi mult sub 0C), sistemul de conducte subterane accesibile este o alternativ acceptabil. Ambele permit o detcie uoar i economic a pierderilor, meninerea muncii i opiuni mpentru readaptarea noilor echipamente n instalaii deja existente. Multe amplasamente de industrie chimic sunt prevzute cu conducte subterane i construcia imediat a unui nou sistem de conducte nu este o soluie viabil, dar aceast lucrare poate fi efectuat cu ocazia unei schimbri majore n platformele de producie sau n sistemul de conducte instalarea capacitii de retenie pentru cazuri de defectare i pentru apa destinat stingerii incendiilor, viznd evaluarea riscurilor, adoptnd una, dou sau toate urmtoarele msuri: - retenie descentralizat pentru cazuri de defectare datactate, dac e posibil, n apropierea platformelor de producie i destul de mari pentru a preveni curgerea substanelor n conducte pn cnd procesul este nchis controlat - retenie central pentru a colecta apele uzate provenite din defectri, n urma cruia apa a intrat deja n sistemul de conducte n locul conducerii ei spre WWTP, cum e descris n Seciunea 3.3.3. Dei exist cteva tipuri de sisteme de retenie, care pot fi considerate tehnologii BAT, cele mai sigure sunt acelea, n care rezervorul este umplut doar n cazul unei defectri (Figura 3.2.) sau n care dou rezervoare sunt umplute alternativ (Fig. 3.1.) - retenie pentru apa destinat stingerii incendiilor, folosit exclusiv sau n combinaie cu coninutul local. Experiena arat c apa destinat stingerii incendiilor poate atinge sute de m3 (ex 15 000 m3 ap foarte contaminat destinat stingerii incendiilor) i capacitatea de retenie este necesar a fi destul de mare pentru a putea face fa proteciei ambelor suprafee i sistemului de drenaj al apelor uzate - sistemul de drenaj pentru substanele inflamabile i hazardoase, de exemplu pentru a le transporta din zona focurilor.
295
Capitolul 4
Flux partial de apa W aste water uzata partial stream

BA T for tratarea heavy m etal metalelor treatm greleent
BAT pt
Metale grele? Heavy m etals?
Relevant organic?
Metale Heavy mgrele? etals?
BAT B AT tratarea for metalelor grele heavy m etal treatm ent
N
BA T for sarurilor salt (chloride, (cloruri, sulfati) sulphate) (optiune) treatm ent (option)
BAT pt tratarea
Inorganic salt load too high?
BAT tehnici de techniques: recuperare: BA T recovery NF/RO N F / RO AAdsorptia dsorption Extractia / Distilarea E xtraction / Distillation Evaporarea Evaporation Striparea / tratamentul Stripping gazului / gas treatm ent
Este prea mare cantitatea Inorganic salt load detoo sare high? anorganica?
BAT pentru B AT for tratarea sarurilor salt (chloride, (cloruri, sulfat) sulphate) (optiuni) treatm ent
(option)
Y N
B AT abatem ent BAT Tehnici detechniques: reducere: reactii chimice (oxidarea, chem . reactions (oxidation, reducerea, hidroliza, oxidarea reduction, hydrolysis, air aerului) incinerarea oxidation) incineration
E fezabila Recovery recuperarea? feasible?
Refractar sau or toxi Refractory organic? toxic organic?
Rezervor B alancing intermediar

tank
BAT BA Tpentru for tratament central biologic central biological

treatm ent
Este necesar un alt Need for biological tratamentul biologic? treatm ent?
E necesar un alt Need for further tratament biologic? biological treatm ent?
B AT for decentral biological treatm ent
EVACUARE DISCH AR G E
Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza concluziilor BAT
296
Capitolul 4
BAT pentru tratarea apelor uzate Tratarea apelor uzate n sectorul chimic urmeaz cel puin patru strategii dferite tratare final central ntr-un WWTP biologic tratare final central ntr-un WWTP municipal tratare final central a apelor uzate anorganice ntr-un WWTP chimic-mecanic tratare descentralizat
Acest document nu favorizeaz nici una dintre ele. Toate patru sunt considerate tehnologii BAT, cnd sunt corect aplicate n conformitare cu situaia apelor uzate, altfel nici una nu este tehnologie BAT. Concluziile tehnologiilor BAT urmeaz calea prin care sunt controlai poluanii, cum arat Figura 4.1. Se presuspune n acest stadiu c deciziile privind managementul potrivit efluentului au luate, impactul asupra corpului de ap primitor a fost stbilit, toate opiunile pentru prevenirea i reducerea apelor uzate au fost exploatate i toate msurile de siguran au fost luate n considerare, astfel, de acum nainte sunt luate n considerare doar soluiile end-of-pipe. Trebuie menionat faptul c problemele specifice unei regiuni poate necesita tehnici de tratare special dezvoltate pentru un anumit sit, sau ele pot anula tehnici binecunoscute sau comune pentru acest caz special. Urmtoarea abordare de luare a deciziilor n tehnologiile BATpentru tratarea apelor uzate este un ndrumar pentru gsirea i instalarea tehnicilor potrivite, incluznd i modul de a se confrunta cu particularitile tratrii apelor uzate. Abordarea urmeaz o cale decizional spre concluziile tehnologiilor BAT pentru tratarea corespunztoare a apelor uzate din amplasamentele chimice, ilustrat n Figura 4.1. General BAT is to: a separa fluxurile de ape uzate contaminate n funcie de ncrcarea lor cu poluani. Apele uzate anorganice fr componente organice relevante sunt separate de apele uzate organice i conduse spre locuri de tratare specifice (vezi seciunile pentru metele grele, sruri anorganice, discutate mai trziu n acest capitol). Apele uzate organice cu o proporie semnificativ de componente anorganice i organice stabile sau toxice sunt direcionate ctre locuri de pretratare speciale (vezi seciunile pentru metele grele, sruri anorganice i poluani nepotrivii tratrii biologice mai trziu n acest capitol).
Apa pluviala BAT consa in: conducerea apei necontaminate direct n apa receptoare, trecand prin by-pass-ul sistemului de canalizare al apelor uzate tratarea apei de precipitaii din suprafeele contaminate folosind tehnicile descrise n Seciunile 3.3.4.1.1., 3.3.4.4.1., i 3.3.4.4.2., vezi n Tabel 4.1., naintea evacurii intr-o apa receptoare
n unele cazuri utilizarea apei pluviale ca i ap de producie poate reduce consumul de ap brut, fapt benefic din punct de vedere ecologic. Tehnicile listate n Tabelul 4.1. sunt considerate tehnologii BAT cnd sunt aplicate n situaia respectiv. Tabelul conine restriciile pentru diferitele tehnici
297
Capitolul 4
Scop
Camere pentru nisip Form de canal Circulare Aerate Eliminarea nisipului i pietriului Protecia proceselor de tratare Protecia echipamentului mpotriva abraziunii
Iazuri de retenie / Rezervoare de Clarificarea i curirea apei i retenia ncrcturii hidraulice din precipitaii abundente pentru protejarea rului receptor (iazuri de retenie) Clasificarea apei de ploaie naintea evacurii sau refolosirii (bazine de sedimentare) Eliminare din suprafee poluate a fazei solide suspendate Nu se potrivete apei de ploaie provenite din suprafee foarte poluate Nu se potrivete regiunilor cu lungi perioad de secet i / sau temperaturi foarteridicate pentru timpul ndelungat al tratrii, care cauzez emisii de miros
Filtru de nisip
Tratarea apei de ploaie provenite dintr-o suprafa uor poluat pentru evacuare sau refolosire
Aplicaie
Limitele apliaciei
Ca parte a WWTP aplicate apei de ploaie tratate la WWTP (ape de ploaie provenite din suprafee foarte contaminate) Debitul de 0,3 m/s dac numai nisipul i pietriul este separat Potrivit pentru flux de Mai puin pentru ape Potrivit pentru flux de ape uzate fluctuante ape uzate foarte uzate fluctuante fluctuante
Eliminarea suspeniilor solide
Nu se potrivete apelor de ploaie provenite din suprafee foarte poluate
Consumabile
Energie pentru pompe
Efecte inter-media
Aer comprimat Aer comprimat Energie pentru Energie pentru pompe i jet de ape pompe i jet de ape Emisii de zgomot Emisii de mirosuri Nisip pentru depozitare Relativ sczut Parte a WWTP
Cerine de spaiu Performan realizabila (%poluant eliminat) Retehnologziare
Iaz de retenie: Depozitarea nmolului Depinde de timpul de remanen hidraulic, posibil emisie de miros ntinderi mari Iaz de retenie: SST 50-90 Retehnologizabil dac avem spaiu la dispoziie
Energie pentru pompe Din cnd n cnd schimbarea mediului filtrant Depunerea nmolului splat
Spaiu restrns SST 80-83
Uor de retehnologizat, dac nu face parte din echipament
Uor retehnologizabil
Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise n Capitolul 3
298
Capitolul 4
Ulei liber / Hidrocarburi
Tehnologii BAT exist pentru: - eliminarea uleiului / hidrocarburilor cnd ele apar ca pete mari i cnd acestea sunt incompatibile cu alte sisteme cu scopul maximizrii recuperrii, prin aplicarea unei combinaii potrivite a urmtoarelor: separatori de ap / ulei prin ciclon, MF sau API, cnd pete mari de ulei liber sau de hidrocarburi sunt prognozate, altfel PPI sau CPI sunt alternativele, detaliile sunt descrise n Seciunea 3.3.4.1.6. MF, filtrare prin medii granulare sau flotaie de gaz, tehnici descrise n Seciunile 3.3.4.1.5., 3.3.4.1.4. i 3.3.4.1.3. tratare biologic (vezi Seciunea referitoare la substanele biodegradabile) n WWTP biologice centrale, WWTP municipale sau la o platform de tratare separat pentru acest flux de ape uzate speciale Nivelurile de emisii pentru eliminarea de ulei / hidrocarburi sunt date n tabelul 4.2. Parametru coninut hidrocarburi total de Concentraie a 1 [mg/l]
0.05-1.5
BOD5 2-20 COD 30-125 a medie lunar b exist o neconcordan ntre metodele analitice de evaluare a hidrocarburilor care nu pot fi rezplvate n Grupul de Lucru Tehnic 1 luat din materialul BREF pentru Uleiuri Minerale i Rafinrii de gaze-oct. 2001
Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate ntr-o ap receptoare
Emulsii separarea emulsiilor la surs i recuperarea constituenilor separai. Adiia substanelor floculante i/sau coagulante poate fi necesar pentru a asigura separarea, tratarea la surs face posibil recuperarea i previne efectele adverse n sistemele de conducte dupa proces; sau eliminarea emulsiilor la surs cnd ele nu pot fi separate i pot produce efecte adverse la instalatiile aflate dupa proces. Tehnici de tratare potrivite sunt: oxidarea cu aer, evaporarea, incinerarea (cnd valoarea termic a emulsiilor permite funcionarea autotermal) sau degradarea biologic. Deseori nu se permite evacuarea emulsiilor n sistemele de canalizare publice.
Tehnologii BAT exist pentru:
Substante solide suspendate total (TSS)
Msurile pentru eliminarea TSS utilizate n aceast seciune nu le includ pe cele destinate componentelor nmolului activ sau metale grele, care sunt tratare ntr-o alt seciune. Tehnologii BAT exist pentru: - eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate cnd ele pot provoca prejudicii sau defectri facilitilor aflate dupa proces, cum ar fi: abraziunea sau colmatarea n pompe i conducte sau obstrucionri i nfundri n instalatiile de tratare. n aval de aceste instalatii, ce pot fi afectate, pot exista uniti ca: filtre, columne de adsorpie, membrane filtrante, vase oxidante utiliznd
Capitolul 4
iradierea cu raze UV sau WWTP centrale sau municipale. Tehnicile sunt listate n Tabel 4.3. Enumerarea tehnicilor de tratare este urmtoarea : primul pas: sedimentarea / flotaia cu aer pentru adunarea ncrcturii principale de TSS i pentru protecia sistemelor de filtre subsecvente fa de obstrucionare sau frecvena crescut a resplrii. Sedimentarea sau flotaia de aer sunt n cazuri normale suficiente pentru prevenirea abraziunii i a obstrucionrii n pompe i evi (emulsiile i fazele solide au fost tratate cu succes) al doilea pas: filtrarea mecanic - ca opiune, dac coninutul solid nu a fost ndeajuns redus pentru a preveni obstrucionarea n instalatiile de tratare subsecvente - , cum ar fi: membranele filtrante, adsorpia, oxidarea chimic utiliznd raze UV al treilea pas: MF sau UF ca opiune, dac fluxul de ape uzate necesit s fie eliberat de faza solid pentru a preveni obstrucionarea, de exemplu n faciliti NF sau RO sau de alte particule, care nu pot fi eliminate prin alte tehnici de filtrare eliminarea TSS din fluxul de ape uzate nainte de evacuarea lor ntr-un receptor de ap. Dac nu exist substane periculoase n TSS, tehnicile obinuite sunt: sedimentarea / flotaia cu aer filtrarea, numai dac tehnica precedent nu a avut rezultate bune - eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate utiliznd o tehnic ce permite recuperarea, preferat tehnicilor de scdere oricnd este posibil i viabil reutilizarea fazei solide - aplicarea agenilor floculani i/sau coagulani, cnd este prezent o substan fin dispersat sau altfel inseparabil pentru a produce agregate suficient de mari, care pot fi sedimentate - acoperirea sau nchiderea locurilor de tratare cnd mirosul sau zgomotul creaz probleme, aerul care iese trebuie condus la tratare ulterioar (dac este necesar) i luarea msurilor de securitate n cazul n care exist riscul unei explozii n camera nchis de tratare - depozitarea potrivit a nmolului prin predarea lui la un depozit autorizat sau prin tratarea acestuia la sit (vezi seciunea despre tratarea sedimentelor) Tehnicile cosiderate tehnologii BAT depind de aplicarea lor i sunt descrise n seciunile 3.3.4.1.2.- 3.3.4.1.5. i listate n Tabelul 4.3. Metale grele Cum metalele grele sunt elemente chimice, care nu pot fi distruse, recuperate i refolosite, singura modalitate de a preveni poluarea mediului cu ele este s nu le eliberm/evacum n mediu. Orice alt metod duce doar la transferul lor ntre diferitele medii: ape uzate, gaze, sol. Fluxurile de ape uzate cu o ncrctur semnificativ de metale grele sunt originare din procesele de producie la care sunt folosite materialele ce conin metale grele la producie (ca i catalizator) sau din splarea echipamentului folosit n astfel de procese. Tehnologii BAT exist pentru: - separarea apelor uzate ce conin metale grele pe ct posibil - tratarea acestor ape uzate la surs, nainte de amestecarea cu alte fluxuri de ape uzate - preferina tehnicilor ce permit recuperarea. Tehnicile ce pot fi aplicate pentru atingerea acestor prescripii sunt cele listate n Tabelul 4.4. - facilitarea unei eliminri ulterioare a metalelor grele ntr-un WWTP (tratare chimicomecanic pentru poluanii anorganici sau biotratare pentru produii organici) ca o secven de curire cu o tratare adecvat a sedimentelor, dac este necesar TWG-ul nu poate promova nivelurile de emisii asociate cu tehnologiile BAT pentru metalele grele n fluxurile de ape uzate tributare care ar fi aplicabile ntregului sector chimic din motivele explicate n Seciunea 3.3.4.2.1. Nivelurile de emisie rezultate din aplicarea tehnologiilor BAT menionate anterior depind de procesele de producie din care provine poluarea cu metale grele.
300
Capitolul 4
Scop
Aplicaie
Sedimentare Limpezirea apei din ploi colectate de solizii suspendai Limpezirea apei din procese de faza solid suspendat Separarea fazei solide din apele uzate n principiu SST recuperabil
Flotaie cu aer Limpezirea apelor din procese cnd sedimentarea nu e potrivit
Filtrare Stare final de separare dup sedimentare sau flotaie cu aer pentru a aduna emisiile de particule mici Separarea fazei solide din fluxul de ape uzate Recuperarea de materii depinde de tipul de filtru Faza solid fin dispersat sau nmoloas pentru a evita obstrucionarea cauzat de ncrctura mare de SST
MF/UF Limpezirea pn la o ap uzat fr faz solid pentru facilitile aflate dupa proces (ex RO) Separarea tuturor materiilor solide, particulelor coloidale, bacteriilor, virusurilor Foarte potrivit pentru recuperarea de material Materialul membranei este vulnerabil fa de chimicale Alimentarea cu SST trebuie s fie sczut din cauza obstrucionrii i nfundrii Substane antiagregare i de resplare Energie relatat la rata de curgere i nivel de presiune:2-20 kWh/m3 (MF)1 1-10 kWh/m3 (UF)1 Nivel de presiune:0,02-0,5 MPa (MF) 0,2-1 MPa (UF) Depozitarea reziduurilor Emisie de zgomote de la pompe
Separarea solizilor nesedimentabili i uleiului/grsimilor
Limitele apliaciei
Particulele s fie sedimentabile Nu exist limite pentru coninutul de SST Nu avem emulsii stabile
Fr detergeni spumani Fr limite de concentraii la alimentare, dar fr uleiuri libere
Consumabile
Chimicale: 0.5-100 g/m3 Energie: 0.5-1.5 kW (diametru rezervor 25-35m)
Aer comprimat: 0.53-0,55 m3/m3 floculant 2.4-4.7 kg/tone TSS energie: 20.6 kWh/1000m3
Accesorii de filtru Variatie de presiune Energie
Efecte inter-media
Depozitarea nmolului Emisii sonore de la pompe i sistemul de eliminare a nmolului/sedimentelor Emisii de miros (ex VOC)cnd rezervorul nu e nchis Depinde de plan (rezervor plat sau sistem de lamine ) TSS: Solizi sedimentabili 60-90 90-95
Cerine de spaiu
Depozitarea nmolului Emisia de zgomote de la pompe i jeturi de ap Emisii de miros (ex VOC) cnd rezervorul nu este nchis, mai intens dect n cazul sedimentrii Mai puin, dect n cazul sedimentrii
Depozitarea nmolului dup spalarea in contra-curent Filtrele nchise pot necesita conectarea la sisteme de minimizare a gazelor emanate
Performan realizabila
TSS Sulfizi HM
85-98 95
Depinde de mediul filtrant sau de accesoriile filtrelor
Aranjament modular Cerine de spaiu sczute n comparaie cu alte tehnici TSS apropiat de 100
301
Capitolul 4
o mai mare stabilitate a tratrii cu alimantare fluctuant

Emisii realizabile [mg/l] Retehnologizare
1
SST
TSS Ulei liberl da <10 <5
55-99,99
TSS
<10
da Depinde de spaiul avut la dispoziie este destul de surprinztor, c MF, procesul cu cel mai sczut nivel de presiune consum mai mult energie, ca cele cu nivel de presiune crescut. Motivul este apariia polarizrii de concentraii i agregare. n MF i mai puin n UF acest fenomen este foarte puternic i duce la un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].
TSS ulei da
10-20 2-10
Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT
302
Version March 2001
Capitolul 4
Sruri anorganice i/sau acizi (particule ionice)
Coninutul de sruri anorganice /acizi al fluxurilor de ape uzate pot afecta att biocenozele din apele receptoare, ex. ruri mici, care se confrunt cu ncrcturi mari de sruri, ct i eficiena sistemelor de canalizare, ex coroziunea evilor, valvelor i pompelor sau funcionarea necorespunztoare a staiilor de tratare biologic dupa proces. Msurile de control folosite n aceast seciune dedicat srurilor anorganice nu le include pe cele pentru srurile metalelor grele, acestea fiind tratate n seciunea anterioar i cele pentru srurile de amoniac, care sunt controlate prin alte modaliti. Tehnologii BAT exist pentru controlul coninutului de sruri anorganice i acizi a fluxurilor de ape uzate cu impact negativ asupra comunitilor vii din apele receptoare nvecinate i dac e necesar prevenirea la surs a evacurii acesteia - controlul coninutului n sruri anorganice (n special clorizi i sulfai) prin tratarea la surs, cnd poate provoca pagube, defectri i/sau funcionarea necorespunztoare a sistemelor de canalizri din sit sau municipale - alegerea unei tehnici de tratare ce permite recuperarea i refolosirea poluantului tratat cnd este posibil iu adecvat, lund n considerare efectele cross-madia i impactul poluanilor. Tehnicile de tratare potrivite sunt listate n Tabelul 4.5., alegerea celei potrivite depinznd de situaia dat. -
Version March 2001
303
Capitolul 4
Precipitare / sedimentare sau flotaie cu aer / filtrate Scop Transformarea componenilor cu metale grele sizolvate n componente nesolubile i separarea lor din apele uzate Eliminarea metalelor grele din apele uzate, de preferat pentru concentraii mai ridicate n principiu recuperarea posibil
Cristalizare Creterea compuilor cu metale grele pe o materie granular n paturi fluidizate Eliminarea metalelor grele din apele uzate prin crearea de condiii care fac posibil precipitarea Scopul este recuperarea
Schimb de ioni nlocuirea ionilor de metale grele din faza lichid cu ali ioni din rina de schimb de ioni La soluii cue conin ioni de metale grele cu concentraii de alimentare sczute Recuperarea posibil
NF / RO Separarea ionilor de metale grele prin membrane permeabile Separarea majoritii celorlali contaminani Atingerea unui nalt grad de puritate pentru a recicla i reutiliza apa Concentraii crescute ale contaminanilor ce necesit tratament n continuare Recuperarea posibil Concentraiile cu presiune osmotic prea mare pentru a funciona Rezisten termic i chimic tredus
Aplicaie
Limitele apliaciei
Consumabile
Evitarea agenilor formatoare de complexe Ajustarea pH-ului este important Nu se poate aplica la concentraii mai mici dect solubilitatea precipitatului Agent de precipitare Floculant / coagulant Energie pentru pompe
Evitarea unei fore ionice mari Temperatura limit mai mic de 60C Agenii corozivi distrug rina
Substane cristalizatoare Energie
Lichid de regenerare Supresori de agregare Energie
Efecte inter-media
Depozitarea nmolului Emisii de miros posibile
Cerine de spaiu Performan realizabila (%poluant eliminat)
Supradozarea substanei cristalizatoare poate duce la o cretere a concentraiei n sruru n mod normal nu gebereaz deeuri sau nmol Comparabil cu schimbul de ioni i NR/RO
Regenerarea provoac mari concentraii de soluii de metale grele (recuperare sau depozitare)
Substane de curire Energie 1-3 kWh/m3 (NF)1 1-3 kWh/m3 (RO)1 Variatie de presiune:-0,5-3 MPa (NF) 2-100 MPa (RO) Concentrarea necesit tratare n continuare, ex scimbare de ioni
Comparabil NR/RO
cu
cristalizarea
80-99
Emisii realizabile (mg/l)
pentru metale grele depinde n mare msur de procesul de producie din
Zn Ni
1 1
0,1-10
Comparabil cu cristalizarea i schimbul de ioni Hg anorganic >90 (NF) Hg organic >90 (NF) compui cu Cd >90 (NF) apropiat de 100 cu RO foarte sczut (aproape 0) cu RO
304
Capitolul 4
Retehnologizare
1
care iau natere da
relativ uor
compact la nlime de 1 m, diametru de 1 m, incluznd vase, valve i rin
Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele
305
Capitolul 4
Scop
Evaporare Evaporarea apei, lsnd un concentrat rezidual Provocnd cristalizarea srurilor separndu-le din apa uzat Concentrarea altor substane nevolatile n principiu recuperarea substanelor posibil Evitarea agenilor generatoare de spum
Aplicaie
Schimbul de ioni nlocuirea cationilor cu H+ i a anionilor cu OH-, astfel nlocuind srurile cu ap La soluii cue conin sruri, chiar i de metale grele Recuperarea posibil
Osmoz invers Separarea tuturor contaminanilor prin membrane permeabile Atingerea unui nalt grad de puritate pentru a recicla i reutiliza apa Concentraii crescute ale contaminanilor ce necesit tratament n continuare Recuperarea posibil Concentraiile cu presiune osmotic prea mare pentru a funciona Rezisten termic i chimic tredus Substane de curire Energie 1-3 kWh/m3 Nivel de presiune: 2-100 MPa (RO) Concentrarea necesit tratare n continuare, ex scimbare de ioni pentru a face posibil recuperarea Relativ mic aproape 100%
Eliminarea biologic a sulfailor Reacii anaerobe de la sulfai la sulfuri via sulfizi Eliminarea sulfailor din apele uzate cu mare coninut de sulfai Poate elimina i metale grele sub form de sulfai Este generat recuperarea sulfurilor Reacie foarte lent, astfel timp de reziden ndelungat COD/sulfai trebuie s fie cel puin 1:1 Substane chimice (ageni de neutralizare, floculant) Energie Sulfura trebuie folosit n procesele de producie (acid sulfuric)
Limitele apliaciei
Evitarea unei fore ionice mari Temperatura limit mai mic de 60C Agenii corozivi distrug rina Lichid de regenerare Supresori de agregare Energie Regenerarea provoac mari concentraii de sruri eliminate (recuperarea prin tratarea soluiei sau depozitarea) Relativ mic 80-99
Consumabile
Efecte inter-media
Substane chimice cnd pretratarea e necesar Vapori 5-16kg ap/kg vapor Energie Condensatul poate necesita tratamente n continuare Emisii de zgomot Relativ mic Eliminarea complet a srurilor
Cerine de spaiu Performan realizabila (%poluant eliminat) Emisii realizabile (mg/l)
0,1-10
foarte sczut (aproape 0)
Sulfat Zinc Cadmiu Sulfat Zinc Cadmiu
94 99,8 >99 75 0,05-0,15 <0.01
Retehnolozigare
1
Relativ usor
compact la nlime de 1 m, diametru de 1 m, incluznd vase, valve i rin
Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru sruri anorganice (metalele grele nu sunt incluse)
306
Capitolul 4
Poluani nepotrivii tratrii biologice
n opoziie cu poluanii discutai anterior, exist fluxuri de ape uzate tributare, care nu pot fi tratate biologic, pentru c ele conin: COD nebiodegradabil sau n mic msur biodegradabil Substane toxice care inhib procesele biologice
Evacuarea lor ntr-o platform de tratare biologic trebuie prevenit. Nu se poate efectua prognoza despre poluanii care inhib procesele biologice ntr-un WWTP, deoarece acesta depinde de adaptarea microorganismelor folosite la platforma de tratare la poluanii specifici. Nu exist diferene dac apele uzate sunt conduse la un WWTP central biologic n interiorul sitului sau spre un WWTP municipal. Condiiile pretratrii poluanilor nepotrivii tratrii biologice sunt identice n ambele cazuri. Tehnologii BAT exist pentru: - evitarea introducerii apelor uzate n sistemele de tratare biologic cnd ele pot produce funcionarea necorespunztoare a acestora tratarea fluxurilor de ape uzate tributare cu componeni nebiodegradabili cu tehnicile adecvate, descrise n Seciunea 3.3.4.2. i listate n Tabelul 4.6. nainte sau n locul tratrii biologice finale. Alegerea tehnicilor de tratare potrivite depind de situaia dat, de compoziia fluxului de ape uzate , de situaia WWTP biologic (dac exist) i de adaptarea microorganismelor i cerinele apelor recipiente. n fiecare caz este specific Parare divergenta Un Stat Membru i-a exprimat punctul de vedere, c noiunea de parte relevent nebiodegradabil ar trebui s fie mai bine definit, dnd o serie de valori indicative pentru TOC recalcitrant al fluxurilor de ape uzate (v. Seciunea 3.3.4.2.). - folosirea tehnicilor ce permit recuperarea substanelor, oricnd e posibil, cum ar fi (v. Tabelul 4.6.): NF/RO Adsorpie, utiliznd cea mai potrivit variant (Seciunea 3.3.4.2.9.) Extracie Distilare/rectificare Evaporare Stripare - eliminarea coninutului de NH3 din fluxurile de ape uzate la surs, utiliznd de ex stripping cu aer sau cu vapori, descris n Seciunea 3.3.4.2.4. - utilizarea tehnicilor, care nu necesit combustibil, cnd alte tehnici de scdere nu dau rezultate destul de bune i cnd recuperarea nu este posibil. Cnd funcioneaz un WWTP biologic final, acesta poate fi de ajuns pentru a transforma ncrctura stabil organic n substane biodegradabile, utiliznd tehnici, ca (v Tabelul 4.6.) oxidare chimic (fcnd o evaluare amnunit dac sunt generai clorizi organici n urma folosirii agenilor de oxidare cu coninut de clor) reducere chimic hidroliz chimic - utilizarea oxidrii cu aer i incinerrii, numai dac nu exist alt soluie pentru scderea toxicitii sau efectelor inhibitoare sau cnd procesul poate funciona pe baz de autosusinere sau dac e singurul mod de a atinge prevederile de evacuare fr tratare biologic - luarea n calcul a consumului de ap pentru tehnicile de tratare ca: extracia distilarea /rectificarea evaporarea stripping
307
Capitolul 4
sau cu cerine mari de ape de rcire sau care necesit sisteme de scrubere ude pantru a recupera contaminanii din faza gazoas, cnd acesta ar putea fi o problem ecologic. Cnd lipsa de ap e un factor important, a doua cea mai eficient tehnic devine tehnologie BAT. Substane biodegradabile
Tehnologii BAT exist pentru: - eliminarea substanelor biodegradabile din apele uzate utiliznd sisteme de tratare biologic, cum ar fi cele descrise n Seciunea 3.3.4.3 i Tabelul 4.7. sau o combinaie potrivit a lor. Cnd se aplic procese anaerobe, n cele mai multe cazuri este necesar i o treapt de tratare aerob. - Utilizarea pretratrii biologice cnd fluxurile de ape uzatetributare majore duc o ncrctur organic biodegradabil la WWTP, dac aceasta este o opiune fezabil. Tratarea anaerob poate fi o alternativ pentru utilizarea metanului generat, care poate fi folosit ca combustibil. Un alt avantaj al pretratrii anaeobe este micorarea semnificativ a cantitii de nmol activ din WWTP dupa proces. Cnd eficiena de eliminare a COD din procesele de tratare a fluxurilor de ape uzate este bun, dar concentraia care urmeaz a fi evacuat este mai ridicat dect nivelele asociate tehnologiilor BAT din Tabelul 4.8. este un indicator al faptului c fluxurile tributare suprancrcate ar necesita o pretratare biologic - Utilizarea pretratrii sau facilitilor de curire,descrise n Tabelul 4.7., dac componentele greu biodegradabile (dar nu cele remanente sau toxice) nu sunt suficient eliminate prin tratarea central biologic a fluxurilor de ape uzate. Tehnici potrivite sunt reactorii cu paturi de fixare, care fac posibil un timp mai lung de remanen i rate de degradare mai nalte - implementarea tehnicilor de eliminare a azotului (nitrificare / denitrificare), cum a fost descris n Seciunea 3.3.4.3.4., cnd apele uzate au un coninut mare de azot, fapt ce poate cauza concentraii mai ridicate dect nivelele asociate cu tehnologiile BAT din Tabelul 4.8. Ambele tehnici descrise fac parte din tehnologiile BAT. n condiii favorabile ele pot fi uor reamenajate n WWTP centrale existente. Cnd numai fluxurile tributare au o ncrctur de azot considerabil (amoniu, azotai, azotii, Kjedahl-N) este de preferat ca ele s fie tratate separat, astfel economisind bani, deoarece echipamentele mici pentru nitrificare / denitrificare nu sunt excesiv de scumpe. WWTP chimico-mecanice centrale Cnd nu exist contaminani biodegradabili,exist tehnologii BAT pentru: - evitarea introducerii apelor uzate cu componente non-biodegradabile pe o platform de tratament central biologic, cnd acestea ar putea cauza malfunciuni ale sistemului de tratare i cnd platforma nu este potrivit pentru tratarea acestora - echilibrarea fluxurilor de ape uzate n amonte de sectorul de tratare pentru a echilibra ncrcarea cu contaminani i pentru utilizatrea efectelor sinergice - tratarea apelor uzate, descrise n Seciunea 3.3.4.3.5, utiliznd o combinaie a urmtoarelor: decantor primar precednd staia de amestecare staie (rezervor sau bazin) de aerare cu una sau dou nivele cu decantor subsecvent filtrare sau flotaie cu aer pentru a proteja apa receptoare de excesul de agregate de nmol activ greu separabile, de ex nmolul agregabil alternativ pentru paragraful 2 i 3: bazin de aerare sau rezervor cu membran submers MF sau UF
Capitolul 4
opiune adiional ca tratare final un filtru biologic pentru tratarea COD stabil dac este cerut de reglementri n general, nivelul de CBO asociat cu tehnologiile BAT dup tratarea central biologic este de <20 mg/l. n cazul nmolului activ o tratare tipic este o treapt biologic cu o ncrctur zilnic de COD 0,25 kg/kg nmol
309
Capitolul 4
Reacii chimice
Oxidarea aerului Hidroliz

Reacia poluanilor organici i anorganici cu ap, ruperea lor n compui mai mici
Oxidare Purpose
Conversia poluanilor cu H2O2 cu UV sau sruri feroase, O3, O3/UV, Cl2, ClO2, OCl-
Reducere
Conversia poluanilor cu SO2,NaHSO3, FeSO4, NaHS
Oxidare cu aer umed

Reacia cu O2 n faz apoas, la temperaturi i presiuni mari, de obicei n prezena unui catalizator (V. Sec. 3.3.4.2.4)
Aplicaie
Oxidarea substanelor anorganice Oxidarea substanelor organice pentru protejarea WWTP sau transformarea lor n materii biodegradabile Poate nlocui tratarea biologic Iradierea cu UV necesit soluii fr faz solid Agenii oxidani cu coninut de CL i poluanii organici trebuie tratai cu grij Agent de oxidare Agent de distrugere a surplusului de oxidant Energie Agenii de oxidare cu coninut de Cl pot da natere la AOX cu poluanii organici TOC: >90 (detalii la 3.3.4.2.3)
Reducerea substanelor anorganice
Transformarea substanelor nebiodegradabile n compui biodegradabili mici Scal larg de concentraii (1 mg/l-100 g/l)
Oxidarea compuilor organici Protecia WWTP biologici de materialele stabile Transform COD stabil n COD biodegradabil Poate nlocui tratarea biologic
Oxidare super-critic a apei (SCWO) Oxidare cu aer umed n regiunea supra-critic a apei: presiune de >22,1MPa, temperatur de >374oC Distruge contaminanii cu biodegradabilitate mic i/sau cu toxicitate crescut
Limitele apliaciei
Numr limitat de aplicaii Control strict al pH-ului i ORP-ului
Nu este potrivit poluanilor cu solubilitate sczut n ap
Nu se recomand pentru concentraii mici de COD Fluoridele <10 mg/l Concentraii sczute de sruri (coroziune) Aer sau oxigen Energie pentru generarea de temperaturi i presiune Aer sau oxigen Energie pentru generarea de temperaturi i presiune
Consumabile
Agent de reducere Agent de distrugere a surplusului de reducant Energie Emisiile gazoase trebuie conduse la tratare n aval
Efecte inter-media
Vapori/cldur pentru nclzire Substane chimice pentru a ajusta pH i potenialul redox Energie Emisia posibil de substane odorizante sau volatile
Emisii apoase sau gazoase, ce pot necesita tratare n aval
Emisiile apoase de de gaz pot necesita tratament ulterior
Necesarul de spatiu Performanta realizabila [% indepartarea poluantului] Niveluri de realizabile [mg/l] Retehnologizarea emisie
COD: 60-90 (presiune redusa) 99 (presiune ridicata) (detalii la sectiunea 3.3.4.2.4)
Compusi organici: >99
Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substane nepotrivite tratrii biologice 310 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
311
Capitolul 4
NF / RO Separarea majoritii contaminanilor Atingerea unui nalt grad de puritate pentru a recicla i reutiliza apa Concentraii crescute ale contaminanilor ce necesit tratament n continuare Recuperarea posibil Adsorpie Transferarea poluanilor solubili din faza apoas ntr-un adsorbant solid Eliminarea substanelor organice nebiodegradabile, poluanilor colorai i/sau toxici Concentrarea pentru tratare ulterioare (ex. incinerarea) Recuperarea este posibil ncrcare mic cu poluant, altfel adsorbantul se umple prea repede TSS limitat din cauza obstrucionrii Eficiena depinde de proprietile fizice ale poluantului (eficien sczut la mas m,olecular mic, polaritate mare, solubilitate crescut) Adsorbant Substane chimice pentru regenerare Energie pentru pompe I procesul de regenerare (temperatur ridicat) Gazele emanate n cursul tratrii necesit tratare Regenerarea genereaz deeuri (dac nu se recupereaz Extracie Transferarea poluanilor solubili din faza apoas ntr-un solvent Eliminarea substanelor organice nebiodegradabile i/sau a poluanilor toxici la concentraii mari Pretratarea pentru a reduce ncrctura de alimentare Recuperarea este posibil Nu este potrivit ca tratare final Apele uzate de preferin fr SST sau emulsii Depinde de potrivirea solventului astfel aplicaiile sunt limitate
Scop Aplicaie
Limitele apliaciei
Concentraiile cu presiune osmotic prea mare pentru a funciona Rezisten termic i chimic tredus
Consumabile
Substane de curire Cerine mari de energie
Efecte inter-media
Concentrarea necesit tratare n continuare, ex extracie, incinerare (dac nu se recupereaz)
nlocuirea solventului pierdut Energie pentru pompe Energie pentru recuperarea solventului (ex distilare/rectificare) Apele uzate necesit tratare pentru a scpa de solventul dizolvat, ex striparea Reziduurile rezultate din recuperarea solventului dac nu sunt recuperate s fie incinerate Gazele emanate din extractie sau recuperare, necesita tratament de ex. adsorptie sau incinerare
Cerine de spaiu Performan realizabila (%poluant eliminat) Emisii realizabile (mg/l) Retehnologizare eficien crescut (vezi Seciunea 3.3.4.2.8.)
De obicei cel puin dou coloane pentru o aplicare eficien crescut, depinznd de poluant (vezi Seciunea 3.3.4.2.9.)
Eficien crescut pentru poluani concentraie mare la alimentare
cu
Tabelul 4.6: continuare 312 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
Scop
Aplicaie
Limitele apliaciei
Consumabile
Distilare / rectificare Transferul contaminanilor volatili din faza apei uzate n faz de vapori, vaporii mbogii vor fi condensai pe urm Recuperarea contaminanilor n mas din apele uzate Pretratare pentru eliminarea contaminantului principal nainte de tratare Utilizare restns Este necesar o alimentare crescut Diferena punctelor de fierbere ntre ap poluantul volatil s fie destul de mare Vapori pentru nclzire Energie
Evaporare Distilarea apei, lsnd un sediment concentrat rezidual
Stripare Transformarea poluanilor volatili n faz gazoas prin trecerea aerului sau vaporilor prin apa uzat Eliminarea compuilor volatili organici sau anorganici Recuperarea posibil
Incinerarea apei uzate Oxidare termic a poluantului i simultan evaporarea apei, cu sau fr catalizator Eliminarea poluanilor duntori sau inhibitori, care nu pot fi tratai altfel sau nu sunt destul de concentrate s se incinereze n mod autosustenabil Tehnologie de scdere Coninutul de halogen sau de sulfuri necesit tratare special a gazelor
Concentrarea fluxurilor de ape uzate pentru reciclarea substanelor valoroase sau nainte de exploatare termal
Evitarea agenilor generatoare de spum
Lichidele necesit concentraie sczut de SST Se limiteaz la poluani volatili Ageni antiagregare Vapori (cnd se utilizeaz) 0,10,3t/m3 Energie 680 kWh/m3 Fluxurile de gaz necesit tratare (scrubare, adsorpie, oxidare catalitic, ardere) Eficien crescut (v. sec. 3.3.4.2.9)
Substane chimice cnd este necesar pretratarea Vapori5-16kg ap/kg vapor Energie Condensatul poate necesita tratare ulterioar Emisii de zgomot Relativ mic Eliminare aproape complet a poluantului, dac nu sunt prezente substane volatile
Combustibil accesoriu (cu coninut sczut de TOC) Energie
Efecte inter-media
Tratare ulterioar necesar Emisiile de gaze trebuie s fie transportate la tratare, ex ardere Performan crescut pentru poluani specifici n condiii speciale
Consum mare de energie la coninut crescut de TOC Emisii de gaze Aproape 100% eficien de eliminare a compuilor organici
Emisii retehnologizare (mg/l) Retehnologizare

1
stripare pentru ape acide, 30-32 m /h
Tabel 4.6: continuare
313
Capitolul 4
Biologe aeroba Biologie anaerob

Scop Aplicaie Conversia coninutului organic prin micro-organisme i excluderea de aer (oxigen) Pretratarea ncrcrii organice crescute i fluxurilor cu calitate constant
Nmol activ (amestec) / Infiltrare / filtru percolant Pat expandat Filtru biologic cu pat fixat bioreactor membranos Conversia coninutului organic prin microorganismen prezena oxigenului dizolvat, injectat ca aer sau ca oxigen pur (pentru detalii vezi sec. 3.3.4.3.3.)
Pretratarea crescute Tratare final n fluxuri tributare Utilizat ca WWTP central ncrcrii organice Ca perte a WWTP central (prima treapt sau pretratarea) pentru a reduce cel mai uor degradabili contaminani i a crete calitatea nmolului Pretratarea ncrcrii organice crescute Tratare final sau fluxuri mai mici Treapt direct de pretratare sau curire dup procesele cu nmol activ n WWTP Condiii bune pentru microorganisme care se dezvolt lent
Limitele apliaciei
Prevenirea deoarece sensibil
substanelor procesul este
toxice, foarte
Concentraiile mari, chiar i la substanele non-toxice trebuiesc evitate Inhibitorii trebuie evitate, chiar dac microorganismele bine adaptate se descurc i la concentraii sczute de inhibitori Temperatura maxim: 30-35 oC Concentraia srurilor trabuie s fie sub 30 g/l Aer sau oxigen Chimicale neutralizante Floculani: 300-550kg/t COD Nutrieni: 23-42 kg/t COD Energie: 9,5 kWh/m3 Aer Chimicale neutralizante Energie Aer Chimicale neutralizante Energie Aer Chimicale neutralizante (dac exist pretratare) Energie Nmol n exces Nmol n exces Nmol n exces Fr emisii de miros
Consumabile
Chimicale neutralizante Energie
Efecte inter-media
Biogazul cu 70% CH4 poate fi folosit ca combustibil. Numai 10% surplus de nmol n exces n comparaie cu procesele aerobe
Nmolul n exces de 10 ori cantitatea de nmol din procesele anaerobe, necesit tratare Mare investiie de energie din cauza aeraiei Emisii de miros i zgomot
Mai puin dect tratarea aerob COD: COD: CBO: 75-90 95-97 99-99,8 n combinaie cu aerobi:
Mari pentru WWTP centrale CBO: COD: 97-99.5 76-96 (membran) >99 82 (membrana)
Relativ mic BOD:40-90 (prima treapt) 85-95 (a doua treapt)
Relativ mic BOD: COD: >98 90
Relativ mic COD stabil: index fenolic AOX N total anorg 26-68 75-98 55-98 4-50
index fenolic: N total anorg:
Emisii realizabile (mg/l) Retehnologizare Necesit vase sau rachete pentru gaze pentru a controla metanul
96 (membrana) NH4-N TSS: 10 (WWTP central) Depinde de mrime uor uor uor
Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologic
Capitolul 4
Version March 2001
315
Capitolul 4
Evacuarea apelor uzate n apele de suprafa
Dup procedurile menionate n seciunile anterioare ale acestui capitol, apele uzate sunt deversate ntr-un corp de ap receptor (ru, lac sau mare). Tehnologii BAT sunt o combinaie potrivit a urmtoarelor: -evitarea unei evacuri cu o mare ncrctur hidraulic sau a apelor uzate toxice, care pot cauza prejudicii albiei rului, patului albiei sau biocenozei apei receptoare - alegnd, cnd e posibil un punct de evacuare n apele de suprafa astfel nct apa uzat s fie ct mai bine dispersat. Astfel se minimizeaz impactul asupra biocenozei acvatice. Acest msur nu poate nlocui tehnicile de tratare. - inerea n echilibru a apelor uzate care nu vin de la un WWTP central pentru a reduce impactul asupra corpului de ap receptor i ajungerea la standardele de evacuare nainte de evacuarea lor - implementarea unui sistem de monitorizare pentru a controla evacuarea de ape cu o frecven de monitorizare adecvat (de ex intervale de timp ntre prelevarea mostrelor de 8-24 ore) - efectuarea evalurii toxicitii ca o msur complementar cu scopul obinerii mai multor informaii asupra efectivitii controlului msurilor i/sau asupra evalurii riscului pentru corpul de ap receptor. Aplicarea evalurii toxicitii, ca i nevoile actuale i metodele folosite i programarea trebuie determinate de la caz la caz. Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea apelor uzate tratare sunt prezentate n Tabelul 4.8. Aceste valori sunt obinute fr diluia cu ap de precipitaii i/sau cu ap necontaminat de rcire. Pentru o mai bun comparabilitate a strategiilor cu sau fr WWTP central biologic, performane COD este bazat pe ncrctura original cu contaminani, de ex ncrctura naintea tratrii sau procedurilor de reciclare/recuperare. Parametrua
TSS COD total anorganic N e total P AOX
a b
Randament [% ]
76-96
d
Niveluri de emisie [mg/l]b

10-20 c 30250 5-25 0.5-1.5 f
pentru CBO vezi seciunea precedent medie zilnic, exceptnd TSS c medie lunar d rate sczute de performan pentru concentraii sczute de contaminani e suma NH4-N, NO2-N i NO3-N (un parametru mai recomandat ar fi N total. Din cauza lipsei de informaii asupra n total se folosete N anorganic total) f nivel mai sczut din ngrminte n WWTP biologic, nivel mai ridicat din procesele de producie
Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate n apele receptoare
N-au putut fi identificate niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele, care s fie reprezentative pentru ntregul sector chimic. Motivaia acestei situaii include:
316
Capitolul 4
nivelurile de emisie ce pot fi atinse pentru metalele grele dup tratarea la surs depinde n mare msur de procesele din care iau natere nivelele depind de componenta apelor uzate concentraiile de evacuare depind de amestecul de ape specifice unor procese variate, astfel nu exist alt tratare, dact tratarea la surs Ca o compensaie pentru lipsa nivelelurilor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele, sunt date exemple de evacuare n anexa 7.6.4. Aceste exemple au drept scop de a arta gama de emisii de metale grele de la amplasamente chimice de complexitate variat. . Parere divergenta Un Stat Membru insist pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pe baza exemplelor date n Anexa 7.6.4. din punctul lor de vedere, cnd sunt urmate strategii de prevenire, pretratare i tratare central cum a fost subliniat aici (vezi seciunea privind metalele grele), este posibil s definim valori de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice. Urmtoarele valori medii pe termen lung (anuale, din mostre luate din 24 n 24 ore) pot fi atinse n unele exemple de amplasamente chimice la punctele de evacuare / ultima treapt de tratare a apelor uzate (fr diluia cu ap de precipitaii sau de rcire): Cd 0,02-0,833 g/l; Hg 0,01-0,84 g/l; Pb 10-100 g/l; Cr 10-30 g/l; Cu 20-60 g/l; Ni 10-80 g/l; Zn 4174 g/l. Ei afirm n continuare c valorile sunt influenate de amestecul de produciue, care poate cauza valori ridicate n cazuri speciale, mai ales n producia chimicalelor fine. Cu privire la efectele evacurii n sistemul public de canalizare, WWTP ar trebui s ia n calcul asigurarea ca metalele grele s nu scape n alte medii. Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat aceast recomandare, afirmnd c nu ar fi folositor utilizarea denumirii de nivel de emisie asociate tehnologiilor BAT , nivel care este influenat de combinaia specific a fluxurilor de ape uzate la amplasamentele individuale de producie, care rezult valori care pot sau nu fi valabile n cazuri reale. Punctul de vedere a fost nregistrat.. Situaia nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT a AOX este comparabil cu cea a metalelor grele. Amestecul specific de produse al unui sit influeneaz n foarte mare msur cantitatea de AOX evacuat, astfel nu putem obine nivele valabile pentru sectorul chimic privit ca ntreg. Mai mult, AOX nu este nc un parametru reglementat n cele mai multe State Membre. Acesta poate fi motivul pentru faptul c numai un Stat Membru a raportat date despre AOX n apele uzate evacuate. AOX trebuie raportat regulat la EPER, ncepnd din anul 2003. Astfel, datoria unei monitorizri regulate ar trebui s fie o motivaie pentru a stabili nivele de emisie pn la acea dat. Pn atunci Grupul Tehnic de Lucru nu poate avea concluzii asupra nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. Cu toate acestea necesitatea acestui parametru este accentuat. Parere divergenta Un Stat Membru insist pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pe baza exemplelor date n Anexa 7.6.2. Ei afirm, c n acest Stat Membru n cteva amplasamente chimice, care produc chimicale cloro-organice i au platforme de tratare centrale a apelor uzate, sunt atinse nivele de emisie a AOX de 0,16-1,7 mg/l. Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat aceast recomandare. Exemplele prezentate (Anexa 7.6.2.) au fost interpretate ca i coninnd statistici diferite care nu permit propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT. Se menioneaz chiar, c una dintre cele mai
Capitolul 4
mici exemple de valori de AOX emise a reprezentat o performan slab, pe cnd valorile mari provin dintr-un sit foarte performant. n aceste condiii Grupul de Lucru Tehnica declarat ca fiind nepotrivit a da nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. Punctul de vedere a fost nregistrat. Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT i prezentaten Tabelul 4.8. reflect nivele de emisie dup o tratare biologic central. Cnd apele uzate sunt duse le un WWTP municipal, este necesar s se demonstreze de exemplu de un laborator nvecinat prin teste, c pot fi atinse rezultate echivalente. Strategiile de tratare descentralizate sunt echivalente cu o tratare biologic final, cnd rezultatele atinse sunt comparabile. Tehnologii BAT pentru tratarea nmolului
Cnd nmolul din instalatiile de tratare a apei uzate este tratat la amplasamente chimice, exist tehnologii BAT pentru: operarea tehnicilor descrie n Seciunea 3.4. lund n calcul poluarea solului concentraia nmolului utiliznd tehnicile descrise n Seciunea 3.4.1 stabilizarea nmolului pentru tratare ulterioar sau depozitarea uutilitilor tehnice descrise n Seciunea 3.4.2. utilizarea energiei pierdute n procesele de producie chimice pe ct posibil cnd este folosit o tehnic de tratare termal, ex uscare(vezi Seciunea 3.4.3) folosirea tratrii cu gaze emanate potrivite cnd se folosete incinerarea, cum a fost descris n Seciunea 3.4.3.
Tratrile din afara amplasamentului nu sunt luate n calcul, deoarece nu se includ printre scopurile acestui document. Din acest motiv nu prezentm concluzii ale tehnologiilor BAT pentru tratarea din afara amplasamentelor prin ali operatori.
4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual

Aceasta sectiune este dedicate determinarii BAT pentru tratarea gazului residual pe un amplasament chimic. BAT pentru masurile integrate in proces Ca i apa uzat, msurile procesului integrat sunt metodele preferate pentru prevenirea sau reducerea emisiilor i a contaminrii aerului poluat, dar sunt n general, ori proces specific i aplicaiile lor speciale pentru scopul BREF-urilor verticale din chimie i din alte sectoare. Concluziile pentru msurile procesului n acest document se refer , n general la implementarea acestor msuri in cadrul liniei de producie. BAT este: folosirea msurilor procesului integrat in locul celor de la sfritul proceselor tehnice (endof-pipe) daca se poate alege ( n cazul Nox din procesele de combustie, folosirea masurilor de reducere tehnice primare ca i arderile Nox, in locul tratarii secundare). Evaluarea existenei instalaiilor de producie pentru opiunile evalurii msurilor procesului integrat i implementarea lor pe ct posibil sau viitoare, cnd instalaia ofer mai multe alternative. Observarea principalelor reguli este punctul crucial la evoluarea liniilor productive, pentru c, cteva nu permit implementarea msurilor procesului integrat ducnd la riscul de explozie sau coroziune. Evaluarea instalaiiloe existente n producie pentru opiuni ale reducerii surselor de gaze contaminate i implementarea acestor opiuni;
Capitolul 4
Reducia contaminrilor sursei reduce emisia pentru a fi tratat. O cantitate mare de emisie inutil nseamn instalarea unui echipament necesar cu un cost efectiv mare; Considerarea pe ct posibil, ale altor opiuni , pentru reducia sursei atunci cnd se planific o instalaie nou sau schimbri majore. BAT pentru captarea gazului rezidual Sistemele de captare a gazelor reziduale sunt astfel instalate pentru a transmite aceste gaze reziduale catre sistemele de tratare. Acestea constau in sisteme de inchidere la sursa a emisiilor, ventile si conducte. BAT consta in: reducerea debitului fluxului de gaz catre unitatea de control prin inchiderea sursei de emisie cat de mult posibil. Cu toate acestea, desfasurarea procesului, tematicile de siguranta, calitatea produsului si problematica igienei au prioritate, asa cum s-a mentionat in sectiunea 2.2.2.4.2 prevenirea riscului de explozie prin: - instalarea unui detector flamabil nuntrul sistemului de colectare cnd riscul amestecului flamabil este esenial, - inerea amestecului de gaz deasupra LEL prin adugarea de aer suficient pentru limitarea a 25 % de LEL, prin adugarea gazului inert, precum nitrogenul. Instalarea unui echipament adecvat pentru prevenirea amestecurilor de gaz oxigen flamabil ori minimalizarea efectelor lor.
BAT pentru tratarea gazului rezidual Abordarea in realizarea concluziilor BAT urmareste calea poluantilor ca in sectiunea 3.5 si ilustrata in figura 3.45. Tematicile regionale, precum climatul, disponibilitatea apei, energiei, materiei prime si/sau existenta depozitelor permanente de deseuri sau a instalatiilor de tratare, energia, materia prima, inaccesibilitatea amplasamentului sau dificultatile de depozitare a desurilor, pot face ca tehnici uzuale sa nu se mai potriveasca amplasamentelor industriei chimice, fapt ce ar solicita dezvoltarea de tehnici speciale de tratare. Corespunzator tratamentului, sursele gazelor uzate se disting intre: surse cu temperature scazute, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor (inclusive activitatile de depozitare cauzatoare de emisii) produsele din prelucrari surse cu temperaturi ridicate, precum procesele de ardere, ce include instalatiile precum cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele de proces si oxidatorii catalitci si termici.
Evacuarile ambelor grupuri au agenti contaminatori speciali. Primul grup poate consta din: pulberi, adica materie solida bruta sau produse dispersate in final in aer VOC din compusi utilizati in productie sau evaporate din rezervoare, cu sau fara continut de pulberi Compusi volatili anorganici din productie sau prelucrari, cu sau fara continut de pulberi Amestecul de COV si compusi anorganici, cu sau fara continut de pulberi Vapori. Ordinea n tratarea tehnic folosit n aceste cazuri sunt: Etapa 1: ndeprtarea componentelor materialelor solide sau a vaporilor inainte de alt tratament al compusilor gazosi, daca tratamentul acesta nu se potriveste pentru concentratii ridicate de pulberi sau vapori Etapa 2: indepartarea poluantilor gazosi Etapa 3: daca a doua etapa nu poate atinge nivelurile solicitate de emisie, este necesara in continuare o reducere precum etapa finala de spalare. Al doilea grup procese cu temperature ridicate constau dintr-un amestec de:
Capitolul 4
Particule solide de pulbere Compusi halogenati (in principal HCl, HF si Cl2) Monoxid de carbon Oxid de sulf (in principal SO2) NOx Posibil si dioxine.
BAT pentru tratarea gazelor reziduale din procesele de productie, manipulare si prelucrare a materialelor Pulberile BAT este o combinatie adecvata de: - Inlaturare a pulberilor si aerosolilor / picaturilor din fluxurile de gaz uzat, utilizand tehnicile si combinatiile de tehnici descrise in sectiunea 3.5.3 si tabelul 4.9 conform situatiei date - Utilizarea pretratarii pentru a prevenii instalatiile finale de deterioari si supraincarcari. Deterioararea este data de ex. de particulele mari sau tari sau de particulele ce colmateaza filtrele, de coloanele de adsorptie, suprafetele de spalare, suprafetele cu membrane, catalizatorii - Utilizarea tehnicilor foarte eficiente pentru indepartarea cantitatilor corespunzatoare de pulberi submicron - Implementarea in aval a filtrelor pentru vapori cand se utilizeaza scrubere umede ca dispozitive de tratare finala (cu HEAF utilizarea unui filtru in aval este deja inclusa) - Tehnici de exploatare in gama lor adecvata de presiune (raport a/c, raportul flux/suprafata) pentru a preveni deteriorarea canalului sau scurgerea din canale a emisiilor de pulberi - Utilizarea materialelor de recuperare cand este fezabil - Consideraera consumului de energie prin evaluarea critica a utilizarii tehnicilor energoface si compararea rezultatelor cu tehnici ce nu necesita energie sau doar putina energie - Considerarea consumului apei, cele mai mult in regiuni unde lipsa apei este o problema. Utilizarea spalarii la umed trebuie sa fie evaluata si rezultatele sa fie comparte cu tehnicile ce nu utilizeaza apa - Utilizarea apei de spalare intr-un mod de reciclare cu un numar maxim de reciclari cand este fezabil si nu conduce la abraziune sau coroziune in vasul scruber. VOC BAT este o combinatie adecvata de: - Indepartare VOC din fluxurile de gaz uzat, utilizand tehnnicile (sau o combinatie din acestea) descrise in sectiunile 3.5.1 si 3.5.2 si listate in Tabelul 4.10. - Utilizare a tehnicilor de recuperare precum condensarea, separarea cu membrana sau adsorptia daca sunt fezabile pentru a obtine materie prima si solventi. Fluxurile de gaz uzat cu concentratii ridicate de COV sunt pre-tratate cel mai bine de tehnici precum condensarea sau separarea cu membrana / condensarea de recuperare principala cantitate inainte de a fi trimise la adsorptie, spalare la umed sau combustie. In cazul adsorptiei si combustiei, aceasta poate fi de asemenea un aspect al sigurantei, pastrand concentratia de COV sub 25 % LEL. - Luand in considerare consumul de apa (apa de proces si racire) cu tehnici precum spalarea la umed, condensarea (cand apa este utilizata ca mediu de racire), adsorptia (cand apa este utilizata ca proces de regenerare sau sa raceasca gazul uzat inainte de intrarea acestuia in coloana de adsorptie) sau tratare biologica (cand apa este utilizata ca mediu de reactie). Utilizarea acestor tehnici necesita sa fie evaluata si comparata cu rezultatele tehnicilor ce nu utilizeaza apa. Cand lipsa apei reprezinta un aspect important , aceste tehnici pot deveni nepracticabile considerand conditiile speciale locale
320
Capitolul 4
Utilizand tehnicile de reducere doar atunci cand recuperarea nu este fezabila, de ex. datorita concentratiilor prea reduse de COV, cauzand consum energetic sau material disproportional fata de beneficiul ecologic derivat Evaluarea gazului rezidual existent daca recuperarea materialului este fezabil si implementarea tehnicii adecvate, daca rezultatul este pozitiv Utilizarea tratamentului biologic al fluxurilor de gaz residual cu concentratii reduse in locul proceselor de incinerare, daca este aplicabil (de ex. cand continutul si compozitia gazului rezidual precum si caracteristicile climatice sunt adecvate, vezi sectiunea 3.5.2.1) si daca resursele de apa permit aceasta. Consumul de combustibil de sustinere pentru incinerarea concentratiilor COV reduse reprezinta un dezavantaj care oricum poate fi contra-echilibrat daca nici un alt tratament nu este fezabil pentru realizarea obiectivelor de mediu stabilite, de ex, prin restrictii legale. Utilizarea fluxurilor de gaz reziduale, in special cand este posibila operatia autoterma, cand compusii periculosi trebuie sa fie redusei, sau daca alte tehnici eficiente asemanatoare nu sunt disponibile Utilizarea oxidarii catalitice, daca este fezabila si favorabil din punct de vedre ecologic, in locul oxidarii termice. Cu cat continutul de NOx este mai redus in fluxul de gaz emis cuat atat mai redusa este temperatura de functionare si cerintele energetice pot fi cu mult mai avantajoase decat oxidarea termica Utilizarea tehnicilor de ardere cu recuperare de energie (motor pe gaz, incinerator regenerative sau recuperativ) daca este fezabil Utilizarea incinerarii termice cand nu se aplica incinerarea catalitica, de ex. datorita efectelor otravitoare asupra continutului de gaz residual, sau cand eficienta scazuta de distrugere a oxidarii catalitice nu este suficienta pentru a reduce COVurile respective in mod adecvat Implementarea tratarii gazului de ardere evacuat dupa incinerare cand sunt preconizate cantitati considerabile de gaz evacuat datorita contaminantilor din gazul rezidual expusi la incinerare, precum such as SO2, HCl, NOx, ,dioxinele fiind in mod normal un aspect al combustiei gazului rezidual Utilizarea faclei doar pentru evacuarea in siguranta a surplusului de gaze de ardere, de ex. in timpul mentenantei, opririi sau inlocuirii ventilelor fara conectare la sistemele de reducere Utilizarea faclelor de sol doar cand nu sunt preconizate substante periculoase in gazul de evacuare. Daca sunt necesare facle, in ciuda concluziei precedente, trebuie analizate optiunile de recuperare a caldurii si de ardere cu NOx redus, si daca rezultatul este pozitiv, respectivul echipament va trebui implementat.
Alte componente decat COV BAT consta in - Indepartarea poluantilor din gazul rezidual (compusi halogentati, Cl2, SO2, H2S, CS2, COS, NH3, HCN, NOx, CO, Hg) prin aplicarea tehnicilor adecvate listate in Tabelul 4.10. Tehnicile adecvate sunt: Spalare la umed (apa, solutii acide sau alkaline) sau pentru halogenii de hidrogen, Cl2, SO2, H2S, NH3 Spalarea cu solventi neaposi pentru CS2, COS adsorptia pentru CS2, COS, Hg tratare biologica a gazului pentru NH3, H2S, CS2 incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO SNCR or SCR for NOx. - Recuperarea acidului clorhidric daca este fezabil, prin utilizarea apei ca mediu de spalare in prima etapa de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric ce trebuie utilizat ca materie prima - recuperarea NH3 daca este fezabil, utilizand o tehnica care permite recuperarea. Tehnicile considerate BAT sunt listate in Tabelul 4.10.
321
Capitolul 4
TWG nu a ajuns la concluzia asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale din procesele de productie. S-a recomandat sa se lase aceasta sarcina in seama unui BREF vertical adecvat, deoarece acele niveluri au fost identificate ca fiind specifice procesului si deci nu a fost putut fi mentionat nici un nivel ce se refera la intreg sectorul chimic.
322
Capitolul 4
Separator
Ciclon (uscat si umed)

Separarea gravitatii sustinuta de forte centrifuge
Controlul PM-ului ca precuratatori pentru ESP sau filter de tesatura (tehnica de supraveghere) Dupa- urmeaza operatiile de: uscare prin pulverizare, zdrobire, macinare si calcinizare Indicat in cazul gazului fluid Recuperarea este in principiu posibila
Esp (uscat si umed)

Separarea electric prin campul
Spalare umeda
Transfer de masa din faza gazoasa in faza lichida
Controlul PM-ului ca tratament final Dependent de diferitele PM-uri pana la <PM2..5 si PMHAP Aplicatia vezi tabelul 3.16 Recuperarea este in principiu posibila De asemenea aplicabil in cazul inlaturarii de gaz (VOC, compuse anorganice)
Scop
Aplicatie
Separarea gravitatii
Preliminanar (tehnica de supraveghere) a variatelor sisteme de filtrare pentru a preveni abraziunea Neindicat in cazul gazului fluid Recuperarea este in principiu posibila
Limetele aplicatiei
Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h Continutul de impuritati: fara limita Marimea la nivel de particula: >PM50 ,pana la PM10 Temperatura depinde de materialul recipientului, normal pana la 5400 C
Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h (o unitate) Pana la 180000 Nm3/h (mai multe unitati) Continutul de impuritati: pana la 16000 g/Nm3 Marimea la nivel de particula: pana la PM2,5 Temperatura depinde de materialul recipientului, poate fi >12000 C
Consumabile
Efecte inter- media
Energie: numai pentru ventilator Scaderea presiunii: <0.5 kPa Debarasarea pulberilor
Energie: 0.25-1.5 kWh/1000 Nm3 Scaderea presiunii: 0.5-2.5 kPa
Controlul PM-ului ca tratament final Dupa fierbere in fabricare chimica , rafinari, incinerari si sisteme de injectie Aplicabil pentru materiale ude si lipicioase, mixturi inflamabile (vezi sectiunea 3.5.3.3) amestecuri acide (udat cu ESP) Recuperarea este in principiu posibila Rata de curgere: foarte mare, depinde de variabile ajungand pana la 1800000 Nm3/h Continutul de pulberi: 1-10 g/Nm3 (teava de sarma) 2-110 g/Nm3 (placa de sarma) Marimea la nivel de particula: >PM1.0 Temperatura: pana la 7000 C (uscat) <900 C (umed) Rezistenta: 5X103-2X1010 ohm cm Neindicat in cazul Hg Apa cu ESP umed Energie: 0.5-2 kWh/1000 Nm3 Scaderea presiunii: 0.05-0.5 kPa Debarasarea pulberilor sau a apei reziduale (ESP umed)
Rata de curgere: depinde de variabile pana la 170000 Nm3/h Continutul de pulberi: vezi tabelul 3.16 Incarcari mari de pulberi prin spalator cu placi , turn cu pulverizare, spalator cu difuzie aer Temperatura: vezi tabelul 3.16
Apa de clatire/spalare: 0.5-5 l/Nm3 Energie: 1-6 kWh/1000 Nm3 Variatia presiunii: 3-20 kPa (difuzor aer) Suspensie avand nevoie in continuare de tratament de separare Emisie de zgomot
Debarasarea pulberilor Emisie de zgomot
Nevoie de spatiu
Mica
323
Capitolul 4
Performanta realizabile [% indepartare de poluant]
10-90 (depinzand de marimea particulei si concentratia aprovizionarii
PM PM10 PM5 PM2.5
80-99 60-95 80-95 20-70
PM 99-99.2 PM10 97.1-99.4 PM2.5 96-99.2 (ESP uscat si umed)

dust: 5-15
PM 50-99 depinde de variabile VOC 50-95 depinde de variabile SO2 80-99 (vezi tabel 3.17)
Niveluri de emisie realizabile

[mg/Nm ]
3
Imbunatatire Integrat in mod normal a Detalii in capitolul de corespondenta
Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale gazelor reziduale
324
Capitolul 4
Filtru textil
Scop Tehnici de filtrare si turta de filtrare pentru a imbunatati eficienta Indepartarea PM-ului <PM2.5 ca tratament final Colectarea PM-ului nepotrivit cu ESP Cu sisteme de injectie (flux de gaz) Potrivit pentru fluxuri de gaze Recuperarea este in principiu posibila
Filtru de pulberi in doua etape

Tehnici de filtrare cu tifon metalizat si plasa de metal Indepartarea PM ca tratament final Cu sisteme de injectie (gaz) Potrivit pentru fluxuri de gaze Recuperarea este in principiu posibila
Filtru hepa
Tehnici de filtrare cu hartie sau fibra de sticla mata cu densitate mare de tasare Indepartarea PM submicroni intre PM0.12 si PM0.3 Impotriva curgerii dupa ESP sau filtrele de tesatura ca tratament final cand este necesara o eficienta mare de colectare Recuperarea este in principiu posibila
Heaf
Tehnici de filtrare, filtru plat Indepartarea aerosolilor precum uleiuri, plastifianti, VOC condensabil Filtru fin pentru sensului de curgere si separator picaturi sunt necesare
Filtre pentru vapori

Tehnici de filtrare cu filtre din captuseala de plasa metalica sau sintetica cu monofilament Indepartarea de aerosoli si picaturi Protectia echipamentului pentru sensul de curgere pentru a preveni uzarea si frictiunea Instrumentul de colectare primara sa lase particule mai mici pentru alte tehnici de tratament Dupa spalarea umeda Rata de curgere pana la 150000Nm3/h Temperatura <1700C Continutul de praf: <1mg/Nm3
Aplicatii
Limitele aplicarii
Consumabile
Particulele mari sa fie colectate in amonte Rata de curgere pana la 1800000 Nm3/h Temperatura depinde de fabrica(vezi tabela 3.18), deasupra punctului de formare a aburilor Praful lipicios trebuie evitat Aer comprimat Energie 0.2 2kWh/1000Nm3 Scaderea presiune: 0.5-2.5 kPa 550Kpa(ceramic)
Rata de curgere pana la 75000 Nm3/h per module Temperatura pana la 400C Continut de praf: nu exista restrictii
Rata de curgere: pana la 3600Nm3/h per modul Temperatura <2000C <5300C (ceramic) deasupra temperaturii de formare a aburilor, continutul de praf 1-30gr/Nm3 A se evita umezeala Energie<0.1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.05-0.25 kPa
Rata de 25000Nm3/h
curgere
Aer comprimat Energie 1.5kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.52.5kPa
Energie <0.1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 8kPa
Energie Scaderea presiunii 2.5-9kPa
Efecte inter-media
Inlaturarea prafului
Inlaturarea prafului
Inlaturarea modulelor de Inlaturarea rolelor de Inlaturarea lichidului de filtrare incarcate filtrare incarcate clatire-spalare si a filtrelor de material incarcat
Spatiul necesar
Capitolul 4
Performanta de atins Impuritati: 99-99.99 [%indepartarea pulberilor] Nivele de emisie ce Pulberi 2-10 trebuie atinse 1 (filtru ceramic) [mg/Nm3]
Tabelul 4.9: continuare
PM0.01 >99.99 PM0.1 aproape complet Pulberi 1 (independent de aprovizionare) PM 0.0001
Picaturi 99 Aerosoli 99
Pulberi 99 Aerosoli 99
326
Capitolul 4
Obiectiv Aplicatie
Spalare la umed (3.5.1.4) Transformarea cantitatii din starea gazoasa in starea lichida Controlul VOC-ului, a compusilor anorganici si cei de paf, dependent de varianta de frecare umeda (apa, acizi si solutii alcalina), 1 sau 2 etape Vezi aplicatia din sectiunea 3.5.1.4 . Recuperarea este in principiu posibila Rata de curgere: Vezi sectiunea 3.5.1.4 Temperatura indicat sub 400C pentru frecarea (spalarea) gazului cu apa fara reactie chimica Incarcatura de praf: depinde de varianta, vezi sectiunea 3.5.1.4
Absorbtie Transformarea materiei din faza gazoasa in suprafata solida Indepartarea Voc-ului, substantelor mirositoare, dioxinelor, etc. Urmarirea filtrului dupa tratamentul final Diferite variante, vezi Sectiunea 0 Recuperarea este in principiu posibila dupa regenerare Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h Temperatura: < 800C (GAC) < 2500C (zeolites) Continut VOC: <25% LEL Incarcatura de praf: nivel mic
Condensare Lichefiere prin incalzire Recuperarea VOC-ului din gazelle cu impuritati concentrate Tratati inainte de absorbtie, spalare, sistemele de reducere Post- tratare a volumului de gaz imbogatit de la membrane ori strparea apei uzate Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h < 5000 3 Nm /h pentru versiunea cryogenic (temperaturi ultra joase) Temperatura: < 800C Limitari din cauza inghetului si ulterior a blocarii Incarcatura de praf: nivel mic (<50mg/Nm3)
Separarea membranei Trecerea prin suprafata membranei

Recuperarea VOC-ului ori vaporii combustibilului imbogatit din volumul gazului VOC pentru al face posibil pentru tratare ca de exemplu condensare sau pentru a fi corespunzatoare pentru ardere
Limetele aplicatiei
Rata de curgere: depinde de suprafata membranei Temperatura si presiunea depind de materialul membranei Incarcatura prafului: nivel foarte scazut Incarcatura VOC: nici o limita
Consumabile
Frecarea apei, racirea apei chimicale (acid, baza, oxidanti) Energie: 0.2-1 kWh/1000Nm3 Abur pentru stripare(desorbtie)
Abur ori nitrogen (desorptie) Racirea apei (condensare) Energie: 35-260 kWh/tona solventi Variatia presiunii: 2-5 kPa
Racirea mediului (aer, apa, Energie: 250 kWh/1000 Nm3 apa sarata, apa cu saruri, apa Variatia presiunii: 0.1-1 MPa amoniacala, nitrogen lichid) Energie: 70kWh/1000Nm3 (crogenic) Variatia presiunii: 0.1-0.2 kPa
327
Capitolul 4
Efecte inter-media Nevoie de spatiu Performanta de atins [% indepartare de impuritati]
Variatia presiunii: 0.4-0.8 kPa Apa reziduala sa fie tratata Apa reziduala din regenerare Energia si emisia din Debarasarea absorbentului regenerare VOC 50-99 compusi anorganici 90-99 SO2 80-99 VOC Mirosuri H2S 80-95 80-95 80-95
Tratamentul normal este Tratare ulterioara necesar ulterior dupa permeatului condensare VOC pana la 99.9
Nivele de emisie realizabile HF <1 (mg/Nm3) HCl <1 (<50 cu apa) SO2 <40 Imbunatatire Relativ usor
Vezi sectiunea 3.5.1.2 Hg <0.05 Dioxine <0.1 ng/Nm3 TEQ Relativ usor vezi sectiunea 3.5.1.2
Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice din volumul normal al gazului rezidua
Tratament biologic (natural) (filtrarea / spalarea / picurare)

Scop Degradarea biologica cu ajutorul microorganismelor Indepartati concentratia solubila poluanta din apa: NH3, amine, hidrocarburi, H2S, toluen, materialele plastice stirenice, miros Vezi sectiunea 3.5.2.1 pana la 3.5.2.3, nu este recomandat sa se schimbe continutul de NH3 deoarece poate cauza probleme cu chiciura (gheata), ploaia la temperaturi inalte poate sa influenteze materialul filtrului
Oxidarea termala
Oxidarea catalitica
Motor pe gaz/cazan pe abur
Aplicatie
Limetele aplicatiei
Oxidarea cu oxigen (aer) dand cu un volum de gaz deaspura punctului de auto-aprindere Emisiile de la toate sursele VOC, cel mai potrivit pentru concentrarile termale VOC si tratamentul final pentru substantele riscante Rata de curgere: pana la circa 86000 Nm3/h Nivelul temperatura: 800-10000C 980-12000C (substante riscante) < 2500C (zeolites)
Oxidarea cu oxigen (aer) folosind catalizatori aproape de punctual de autoaprindere Aceeasi aplicatie ca la arderea termala, impuritati limitate la non-otravitoare cele cu sau fara recuperare de caldura Rata de curgere: pana la circa 86000 Nm3/h Nivelul temperatura: 300-5000C VOC: <25% LEL
Arderea gazelor cu impuritati pentru a recupera energie Volum de gaz cu impuritati pentru sursa de gaz, generatorul mai jos pentru a scoate energie. (vezi sectiunea 3.5.2.4) Datorita prezentei compusilor corozivi si a precursorilor acestora va rezulta o combustie cu temperaturi saczute.
328
Capitolul 4
VOC: <25% LEL
Consumabile
Apa (spalare, scurgerea apei) Chimicale (nutritive, reglarea pH) Energie: <1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.2-2 kPa Inlaturarea filtrului din material Rezidurile de apa din spalare si scurgere Emisiile de miros din spalare si scurgere VOC 75-99 compusi anorganici 80-95 (toate) mirosuri 70-95 Detalii vedeti in sectiunea 3.5.2.1 pana la 3.5.2.3
In timpul pornirii combustibil si conditii non-termale Energie: 3-8 kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 1.5 kPa CO si NOx in cosurile de gaze Continutul de Cl si S neceita tratare in cosurile de gaz Dioxinele nu creaza de obicei probleme in conditii optime VOC 95-99
In timpul pornirii combustibil si conditii non-termale Energie: 1-2 kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 1.5 kPa Continutul scazut de NOx in cosul de gaz (aproximativ 15mg/Nm3) Continutul de Cl si S necesita tratament in cosurile de gas Dioxinele de obicei nu sunt o problema VOC 90-99 CO>98 Mirosuri 80-95
Cuplat cu un boiler cu abur pentru a crea aburi
Efecte peste medie (cross-media effects)
Temperatura de combustie este scazuta cu continut scazut de NOx CO in cosul de gaze este rerdus de catalizator
Performanta de atins [% indepartare impuritati]
de
Nivele de emisie realizabile (mg/Nm3)
TOC
1-4
Tabelul 4.10: continuare
329
Capitolul 4
BAT pentru tratarea prin ardere a gazului evacuat BAT pentru indepartarea prafului pentru implementarea ESP sau a filtrului sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 C) sau implementarea filtrarii catalitice sau implementarea spalarii la umed BAT pentru indeparterea HCl, HF si SO2 consta in recuperarea lor daca este fezabil prin utilizarea spalarii la umed in doua trepte, utilizand in prima etapa apa sau o solutie acida ca mediu de spalare intr-un mod de reciclare pentru a indeparta HF si HCL, utilizand in a doua treapta suspensia de carbonat de calciu pentru a indeparata SO2 in forma de sulfat de calciu (dupa o injectare cu aer). HCl si sulfatul de calciu pot fi indeparatate ca acid hidrocloric brut si respectiv gips. Spalarea la umed in doua trepte este de asemenea utilizata fara recuperare de material pentru a separara clorurile de fluoruri, inainte de desulfurare, sau indepartarea lor prin injectarea de sorbend umed uscata sau semi-uscata, descrisa in sectiunea 3.5.4.1, pulberile generate fiind indepartate impreuna cu pulberile de incinerare. Spalarea la umed este oricum de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare. Exista multe tehnici FGD, in principal utilizate pentru instalatiile electrice, care fac scopul BREF-ului pentru instalatiile mari de ardere. BAT pentru indepartarea NOx consta in implementarea SCR in locul SCNR (cel putin pentru instalatii mai mari) deoarece are un randament de indeparatare si o performanta de mediu mai buna (vezi sectiunea 3.5.4.2). Pentru instalatiile existente ce opereaza ca dispozitive SNCR, timpul pentru modificarea considerata poate fi acela cand sunt planificate modificari majore ale instalatiei de incinerare. Chiar daca SCR este BAT intr-un sens larg, exista multe cazuri individuale (de obicei la instalatiile mai mici) unde SNCR reprezinta solutia cea mai buna din punct de vedere tehnic si economic. Trebuie sa se faca o evaluare pentru a se vedea daca masurile realizeaza o imbunatatire generala mai buna decat retehnologizarea SNCR. Exista mai multe procese DeNOx in exploatare, de ex. mai multe tehnici de reducere simultana a SO2 si NOx,, acestea reprezentand de asemenea BAT, daca ating o performanta similara. Dasa se anticipeaza dioxine, BAT consta in reducerea dioxinelor prin utilizarea filtrului GAC (adsorptia) la finalul tratarii fluxului de gaz . Tehnicile care realizeaza rezultate comparabile (vezi Tabelul 4.11) sunt de asemenea considerate BAT. Nivelurile de emisie aferente BAT si randamentul de reducere a tratamentului gazului evacuat din ardere sunt listate in Tabelul 4.11.
Parametru
Praf HCl HF SO2 NOx (cazane pe gaz/ incalziri) NOx (cazane pe lichid / incalziri) NH3 4 dioxine
Niveluri de emisie [mg/Nm3] 1 <5-15 <10 <1 <40-150 2 20-150 3 55-300 3 <5 5 0.1 ng/Nm3 TEQ
330
Capitolul 4
medie orara, oxygen de referinta 3 % valorile inferioare pentru combustibilii gazosi, valorile superioare pentru combustibilii lichizi 3 valoare mai mare pentru instalatiile mici, utilizand SNCR 4 NH3 pierdere prin SCR 5 valoarea catalizatorilor noi, insa apar emisii de NH3 mai ridicate deoarece catalizatorul imbatraneste
2 1
Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din combustie din sectorul chimic
331
Capitolul 5
5 TEHNICI DEZVOLTATE
Printr-o tehnica dezvoltata se intelege in acest document o tehnica ce nu a fost inca utilizata comercial sau in afara unei instalatii pilot, insa se preconizeaza ca aceasta sa se utilizeze in viitor in operatii de masa in sectorul chimic. Tehnicile aratate mai jos deja functioneaza intr-un anumit grad in conditii specifice in alte sectoare. Nu exista o evidenta inca asupra implementarii lor de succes in sectorul chimic in conditiile de lucru existente, insa se preconizeaza sa fie asa in viitor. INDEPARTAREA BIOLOGICA A DIOXIDULUI DE SULF IN GAZUL EVACUAT Sistemul de indepartare biologica a dioxidului de sulf este o combinatie intre scruberul pentru gaz rezidual (absorber) si instalatia de tratare a apei reziduale. In absorber, dioxidul de sulf continut in gazul residual a fost adus in contact cu apa de spalare. Se formeaza un amestec de sulfit si sulfat. Intr-un process secudnar anaerob biologic, acest amestec se transforma pe cale biologica in sulfit. Procesul aerob transforma sulfitul intr-un sulf elementar, care este separate, si intr-o apa reciclata pentru scruber. Datorita prezentei ionilor de sulf, metalele grele sunt precipitate ca sulfiti si pot fi de asemenea indepartate. OXIDAREA LA TEMPERATURA SCAZUTA A NOX Oxidarea NOx la temperatura scazuta este o combinatie a unui process de oxidare (ozonul ca agent oxidant) si spalarea de gaz (cu apa sau alcali pentru lichidul de spalare). Ozonul (generat la fata locului intr-un sistem cu voltaj ridicat) reactioneaza cu NO si NO2 intr-un reactor pentru a obtine N2O5 cu solubilitate ridicata, acesta fiind inlaturat ulterior intr-un scruber de gaz la umed prin formarea acidului nitric. Se preconizeaza nivelurifoarte mici de emisie pentru NOx, SOx si HCl (5, 5-10 si respective 5-10 ppm). Aspectele de mediu cele mai importante sunt energia necesara pentru generarea de ozon si, daca este necesar, pentru generarea si / sau depozitarea oxigenului pur, uscat, si necesitatea unei cantitati esentiale de apa ca lichid de spalare.
333
Capitolul 6
6 CONCLUZII FINALE
Acest capitol acoper: Programul de lucru Sursele i disponibilitatea informaiilor Existena unui consens n Grupul Tehnic de Lucru Recomandri pentru activiti viitoare.
PROGRAMUL LUCRARII Lucrul la acest BREF a luat aproape trei ani, principalii paii fiind: 12-14 aprilie 1999; prima ntlnire a Grupului Tehnic de Lucru la Sevilla. Mai 2000: un prim material a fost trimis ctre TWG pentru analiz, acoprind capitolele 1-3. Acesta a inclus: - informaii generale privind apele uzate i gazele reziduale - informaii privind managementul apei uzate i a gazului rezidual - informaii privind tehnologiile obinuite de tratare, cuprinz7nd date despre performanele de tratare Membrii TWG au furnizat informaii suplimentare n timpul consultrilor. Martie 2001: un al doilea material a fost trimis membrilor TWG pentru analiz, acoperind capitolele 1-5 inclusiv anexele. Ca urmare a informaiilor primite ca i comentariu din partea TWG la primul material i a unor surse de suplimentare, capitolele privind informaiile generale i managementul au fost complet refcute i date suplimentare au fost adugate la capitolul de tehnologii de tratare. Un capitol de concluzii la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile a fost inclus n baza informaiilor din precedentele trei capitole. 27-29 iunie 2001: a dfoua ntlnire a membrilor TWG la sevilla, O serie de probleme, n principal cele referitoare la capitolul 4, Concluzii la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile a fost analizat n detaliu. Patru rapoarte separate au fost nregistrate, parial deoarece un Stat Membru a avut impresia c Concluziile la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile n management sunt prea generale i trebuie susinute cu figuri (desene) i n parte deoarece ei doreau ca Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele i AOX din apele uzate la punctul de descrcare s se bazeze pe informaiile pe care ei le-au furnizat. August 2001: un exemplar al materialului refcut ca urmare a celei de-a doua ntlniri a TWG a fost trimis la membrii TWG pentru analiza final. 15-16 noiembrie 2001: documentul final a fost prezentat la DG Mediu la a zecea ntlnire a Forumului pentru schimb de informaii n domeniul IPPC i Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (IEF) din Brussels. Forumul a considerat c documentul reflect cu fidelitate schimbul de informaii n TWG i c este n concordan cu direcioile i recomandrile BREF. Documentul a fost acceptat de DG mediu cu unele modificri editoriale. SURSE DE INFORMARE I DISPONIBILITATEA INFORMATIILOR Au fost utilizate mai multe surse dect n cazul redactrii BREF. Principalele surse au fost manualele, Enciclopedia de Chimie Industrial ULLMANN i publicaii de tehnici speciale. Informaii suplimentare au fost obinute prin internet de la Agenia de Protecia Mediului a Statelor Unite (EPA), furniznd date tehnice referitoare la tehnici de tratare a gazelor reziduale, inclusiv informaii referitoare la costuri i Programul Cele Mai Bune Practici n domeniul tehnologiei de mediu furniznd informaii n mai multe tehnici de control a apelor uzate i a gazelor reziduale. Statele Membre, organizaiile industriale europene ( CEFIC i CONCAWE) i o companie chimic au furnizat documente referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile, note de
Chapter 6
ndrumare,materiale tehnice de baz i date privind perfoirmana real pe diferite probleme, care sunt menionate n lisate de referine a documentului. Unele fabrici au trimis informaii referitoare la tehnologfiile lor. Majoritatea documentelor au fost furnizate n partea final a procesului de elaborare. Primul i al doilea document menionate anterior, referitoare la sectorul chimic au venit n noiembrie-decembrie 1999, celelalte au sosit ntre data de finalizare a primului material pn cu o sptmn nainte de a doua ntlnire. STABILIREA CONSENSULUI Acest BREF a avut susinerea din partea majoritii membrilor TWG, doar la patru din concluziile la Cele mai Bune Tehnici Disponibile au fost consemnate puncte de vedere diferite. Un Stat Membru i-a exprimat opinia referitoare la lipsa unor definiii precise pentru concluziile la Cele mai Bune Tehnici Disponibile n managementul de mediu i a Cele mai Bune Tehnici Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele i AOX la punctul final de descrcare. Detalii pot fi gsite n capitolul 4. RECOMANDRI PENTRU ACTIVITILE VIITOARE Principalul piedic n schimbul de informaii a fost lipsa de informaii referitoare la datele de performan n combinaie cu datele de operare (cum ar fi consumul de energie, utilizarea substanelor auxiliare, echipamente suplimentare). De exemplu, Cnd grupul de experi a ajuns la concluzia c nivelurile de emisie pentru tehnicile de control a metalelor grele, acoperind ntregul sector chimic, nu exist, deoarece aceste nivele sunt puternic dependente de procesul surs, nu au fost date disponibile care s susin punctul lor de vedere. Astfel BREF nu poate prezenta niveluri de emisie ce realizabile - sau niveluri de emisie aferente BAT - pentru tehnici de control a metalelor grele. Exist o lips notabil de informaii n date asupra costurilor. ntruct industria chimic (exceptnd CONCAWE) nu au trimis nici o informaie, BREF s-a raportat la datele existente, n principal informaii de la Agenia de Protecia Mediului a Statelor Unite (EPA), informaiile furnizate de rapoartele Olandei referitoare la Cele mai Bune Tehnici Disponibilepentru tratarea gazelor reziduale i baza de date VITO referitoare la tehnici de tratare a apelor uzate, totui coninnd mari lipsuri. Datele costurilor au fost fcute totui disponibile, dei sunt insuficient calificate, nu prezint destul ncredere i nu sunt comparabile. Nu a fost cunoscut exact ce anume compune costul i cum a fost acesta stabilit. Datele relative ale costurilor (pe mc ap uzat, pe 1000 Nmc gaz rezidual sau pe unitate de mas poluant) cuprinse n BREF, trebuie vzute de aceea ca indicatori ai magnitudinii i nu ca valori exacte. Cteva date referitoare la costurile relative au fost furnizate n forma n care au fost primite (la curs naional i nu n euro). Acoperirea i corectarea acestor goluri va fi o responsabilitate pentru activitatea viitoare. Corectarea si acoperirea lacunelor va fi o sarcina de viitor. Evident, recomandarea pentru activitatea viitoare este de a acoperi i lipsurile ce nc exist n prezentul BREF. Problemele ce merit n continuare atenie la revizuirea acestui document sunt: concentrarea pe performanele tehnice, nu doar pe randamente i nivele de emisie, dnd o mai mare atenie echipamentelor suplimentare i problemelor energetice i furniznd datele necesare exemplele de sisteme de tratare reale n contextul exploatrii n comun a variate tehnici pe amplasamentele chimice, furniznd datele necesare i raionale pentru deciziile de operare, nu doar o list a unitilor de tratare existente sau rapoarte folosind imagini bune ca exemplu pentru managementul deciziilor fr o corespunztoare, explicit explicaie selectarea exemplelor a bunelor practice inginereti ar trebui dat ca o demonstraie a ceea ce este n spatele termenilor ca bune practici de producie, echipamente de siguran adecvate sau evaluarea riscului . concentrarea pe principalele oibiective ale BREF ex: pentru susinerea i ndrumarea autoritii de reglementare n procesul de decizie privind emiterea autorizaiilor i nu furnizarea ctre aceasta a unei liste de tehnici list de cumprturi sau ncercarea de a deturna pe aceasta ctre o anumit decizie.
Capitolul 6
o mai consistent abordare a msurrii azotului total trebuie s asiste concluziile n acest domeniu. n aceast lucrare au fost disponibile date pentru total azot anorganic care nu este un parametru universal acceptat. CE lanseaza si sprijina prin programele RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile curate, tratarea efluentilor dezvoltati si tehnologiile de reciclare si strategiile de management. Potential, aceste proecte ar putea oferi o contributie utila la viitoare revizuiri ale BREF-urilor. De aceea cititorii sunt invitati sa informeze EIPPCB asupra oricarui rezultat relevant pentru acest document (vezi de asemenea prefata acestui document). Pentru revizuirea BREF-ului, se recomand s ateptm pna cnd toate BREF verticale n sectorul chimic vor fi finalizate. Ne putem asigura astfel, c toate informaile necesare pentru BREF orizontal vor fi fost colectate nainte de a ncepe procesul de revizuire. Aceasta nu nseamn c va fi suficient s transmitem aceleai date referitoare la apele uzate si gazele reziduale ca la BREF vertical i s repetm rezultatele. Fcnd aa s-ar ridica un serios semn de ntrebare asupra necesitii unui BREF orizontal ap uzat/gaze reziduale.
337
References
REFERINTE
[cww/tm/4] Metcalf & Eddy, Inc., Waste Water Engineering Treatment, Disposal, and Reuse, 3rd edition, revised by Tchobanoglous, Burton, McGraw-Hill, New York, 1991 [cww/tm/26] Betz Handbook of Industrial Water Conditioning Manual pentru conditionarea apei industriale 9th edition, Betz Laboratories, Inc., Trevose, 1991 [cww/tm/27] Environment Agency (UK), HMSO, 1997 Technical Guidance Note A4, Tehnici de tratare a efluentului Effluent Treatment Techniques [cww/tm/46] Bundesministerium fr Umwelt, Jugend und Familie, Wien 1994 Braun et al. Epurarea biologica a aerului uzat in Austria Stadiul si viitorul proceselor biologice in epurarea aerului uzat Biologische Abluftreinigung in sterreich Stand und Zukunft biologischer Verfahren in der Abluftreinigung [cww/tm/48] CONCAWE, May 1999 Document No. 99/01, Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor din rafinarii Best Available Techniques to reduce Emissions from Refineries [cww/tm/50] Fonds der Chemischen Industrie, Frankfurt/M. 1995 Domeniul protectiei mediului AERUL Umweltbereich Luft Textheft 22 [cww/tm/51] RIZA (NL), 1990 Inventarul tehnicilor de tratare pentru apa uzata industriala Inventory of Treatment Techniques for Industrial Waste Water [cww/tm/53] VDI, Dsseldorf 1996 VDI 3478 Purificarea biologica a gazului rezidual Biological Waste Gas Purification Bioscrubbers and Trickle Bed Reactors [cww/tm/64] BASF, July 1999 Tehnicile procedurale ale tratarii gazului/aerului rezidual Verfahrenstechniken der Abgas-/Abluftbehandlung [cww/tm/67]
References
VDI-Gesellschaft Verfahrenstechnik und Chemie-ingenieurwesen, 1999 4. GVC-Abwasser-Kongress 1999, Preprints / Congresul pentru Apa uzata 1999 [a] Rosenwinkel et al., Membranverfahren in der industriellen Abwasserbehandlung, p 183 et seq [b] Neumann et al., Einsatz der BAYER-Hochleistungs-Flotationstechnik als zustzliche Verfahrensstufe der Klrtechnik, p 327 et seq [c] John et al., Weiterentwicklung vertikal durchstrmter Nachklrbecken, p 483 et seq [d] Biener et al., Systematische Reduktion des Wasserverbrauchs und des Abwasseranfalls, p 71 et seq [cww/tm/70] Tauw, Feb 2000 InfoMil, Dutch Notes on Waste Gas Treatment/ Comentarii daneze asupra tratarii gazului rezidual [cww/tm/71] ENTEC UK Ltd., 1996 Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG12, Solvent Capture for Recovery and Re-use from Solvent-laden Gas Streams / Captarea solventilor pentru recuperarea si reutilizarea solventilor din fluxurile de gaz [cww/tm/72] CEFIC, Dec 1999 IPPC BAT Reference Document. Waste Water/Waste Gas Treatment. Chemical Industry Contribution Paper on Waste Water/Waste Gas Management /IPPC BAT Tratarea Apei uzate si a gazului rezidual [cww/tm/74] Environmental Processes 98, Hydrocarbon Processing 71-118, Aug 1998 [cww/tm/75] Paques Bio Systems B.V., Apr 1997, Jansen, Buisman, Biological SO2 Removal from Flue Gas / Indepartarea biologica a SO2 din fluxul de gaz [cww/tm/76] European Lime Association, 1999 Lime and Dolomite Products for the Treatment of Drinking Water, Waste Water and Sewage Sludge / Produsele de var si dolomite pentru tratarea apei potabile, apei uzate si a namolului de canalizare [cww/tm/77] Naval Facilities Engineering Service Center (USA), June 1998 Joint Service Pollution Prevention Technical Library, http://enviro.nfesc.navy.mil/p2library [cww/tm/78] Verfahrenstechnik, Mar 1999 Kaiser, Lehner, Dampf- und Luftstrippung zur Rckgewinnung von Ammoniak aus Abwasser / Striparea aburului si aerului cu recuperarea amoniacului din apa uzata [cww/tm/79] Environment Agency (UK), Apr 1994 Technical Guidance Note A3,
References
Pollution Abatement Technology for Particulate and Trace Gas Removal / Tehnologia de reducere a poluarii pentru indepartarea particulelor si a microparticulelor din gaz [cww/tm/80] Environment Agency (UK), Febr 1994 Technical Guidance Note A2, Pollution Abatement Technology for the Reduction of Solvent Vapour Emissions / Tehnologia de reducere poluarii pentru reducerea soloventilor din emisiile de vapori [cww/tm/81] P. Kunz, Behandlung von Abwasser, / Tratarea apei uzate Vogel Verlag, Wrzburg, 2nd Edition 1990 [cww/tm/82] Bundesministerium fr Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit / LAWA, Germany 2000 Hinweise und Erluterungen zu Anhang 22 der Abwasserverordnung / Indicatii si explicatii la Anexa 22 din Ordonanta pentru apa uzata [cww/tm/83] European Water Pollution Control, Vol 7, 1, 1997 Meyer, Hanke, Reduction of Nitrogen and Phosphorous Discharges from Bayers Dormagen Production Site / Reducerea evacuarilor de azot si de fosfor de pe amplasamentul Bayser Dormagen [cww/tm/84] InfoMil, Feb 2000 Dutch Notes on BAT for the Large Volume Organic Chemicals Industry / Observatii daneze asupra BAT pentru Industria chimicalelor organice cu un volum mare [cww/tm/85] W.L. GORE & Ass., 1999 Plinke et al., Catalytic Filtration Dioxin Destruction in a Filter Bag, / Filtrarea catalitica distrugerea dioxinei intr-un filtru sac unpublished [cww/tm/86] Linnhoff et al., Aug 1998 Intelligent Networking of Process Waste Water Streams in the Chemical Industry http://www.linnhoffmarch.com/Resources/Pinch.html [cww/tm/87] DVWK Regeln 134/1997, Technische Regel wassergefhrdender Stoffe (TRwS) Abwasseranlagen als Auffangvorrichtungen / Reglementari tehnice pentru substantele ce pericliteaza apa; Instalatii pentru apa uzata ca dispozitive de captare [cww/tm/88] Council Directive 1999/13/EC, 11.3.1999 [cww/tm/89] US-EPA, 1995 AP-42 Emission Estimating Handbook, section 7.1 Storage of Organic Liquids http://www.epa.gov./ttn/chief/ap42.html [cww/tm/90]
References
US-EPA OAQPS, Dec 1999 TANKS 4.06 for Windows http://www.epa.gov/ttnchie1/tanks.html [cww/tm/91] Nalco Chemical Company, The NALCO Water Handbook, 2nd Edition, McGraw-Hill, New York, 1988 [cww/tm/92] ENTEC UK Ltd., 1996 Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG37, Cost-effective Separation Technologies for Minimising Wastes and Effluents [cww/tm/93] ENTEC UK Ltd., 1997 Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG54, Cost-effective Membrane Technologies for Minimising Wastes and Effluents /Tehnologii cu membrana eficiente prin costuri pentru minimizarea deseurilor si efluentilor
[cww/tm/94] Environment Agency (UK), Nov 1993 Technical Guidance Note A1, Guidance on Effective Flaring in the Gas, Petroleum, Petrochemical and Associated Industries / Ghidul pentru arderea cu facla efectiva in industriile petrochimice, petroliere, de prelucrare a gazului si aferente acestor industrii [cww/tm/95] Environmental Protection Agency (Ireland), May 1996 Integrated Pollution Control Licensing BATNEEC Guidance Note for the Chemical Sector [cww/tm/96] North Ostrobothnia Regional Environment Centre, June 2000 Examples of Waste Water and Waste Gas Treatment in the Chemical Industry in Finland / exemple tratamente de apa uzata si gaz uzat in industria chimica din Finlanda [cww/tm/97] DHV Water BV, Febr 1996 Giesen, van der Molen, The Crystalactor: Waste Water Treatment by Crystallisation without Waste Production [cww/tm/100] Biothane Systems International, 2000 Biological Waste Water Treatment: KoSa Netherlands BV [cww/tm/101] Paques BV, Netherlands, Oct 1991 Buisman, Biological Zinc and Sulphate Removal from Waste Water [cww/tm/102] 1996 EPD Proceedings, 1996 de Vegt, Buisman Sulphur Compounds and Heavy Metal Removal Using Bioprocess Technology
342
References
[cww/tm/105] BAYER AG, April 2000 Waste Water Treatment Plants of BAYER / Instalatii de tratare a apei uzate ale BAYER [cww/tm/106] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului High Efficiency Particle Air (HEPA) Filter, Ultra Low Penetration Air (ULPA) Filter [cww/tm/107] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA Dec 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Cyclones [cww/tm/108] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA Dec 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Settling Chambers / Camere de sedimentare [cww/tm/110] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fibre Bed Scrubber / Scrubere cu pat fibros [cww/tm/111] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Impingement-Plate / Tray-Tower Scrubber / Scruber cu talere de ciocnire [cww/tm/112] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Orifice Scrubber [cww/tm/113] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Packed-Bed / Packed-Tower Wet Scrubber / Scruber cu pat compact [cww/tm/114] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Spray-Chamber / Spray-Tower Wet Scrubber / Camera de pulverizare [cww/tm/115] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Venturi Scrubber [cww/tm/116] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Catalytic Incinerator / Incinerator catalitic [cww/tm/117] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
References
Flare / Facle [cww/tm/118] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Incinerator Recuperative Type [cww/tm/119] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Regenerative Incinerator [cww/tm/120] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Thermal Incinerator [cww/tm/121] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter Mechanical Shaker Cleaned Type, Mechanical Shaker Cleaned Type with Sonic Horn Enhancement [cww/tm/122] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter Pulse-Jet Cleaned Type / Filtru textile in puls [cww/tm/123] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter Reverse-Air Cleaned Type, Reverse-Air Cleaned Type with Sonic Horn Enhancement, Reverse-Jet Cleaned Type [cww/tm/124] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Dry Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Pipe Type [cww/tm/125] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Dry Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Plate Type / precipitator uscat electrostatic [cww/tm/126] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Wet Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Pipe Type / electro-filtru umed [cww/tm/127] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Wet Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Plate Type [cww/tm/128] VITO (Belgium), Aug 2000
References
SLSS Techniekbladen [cww/tm/129] BetzDearborn, Jan 1993 Hartung, Applying Quality Methods to Waste Water Treatment / Aplicarea metodelor de calitate pentru tratarea apei uzate TAPPI Journal, 1993 [cww/tm/130] UBA (Berlin), Mai 2000 Draft OSPAR Background Document Concerning the Elaboration of Programmes and Measures Relating to Whole Effluent Assessment [cww/tm/131] Ministry of Housing, Spatial Planning and the Environment, the Netherlands, Sept 1999 Dutch Notes on BAT for Mineral Oil Refineries / Observatii daneze asupra BAT pentru rafinariile petroliere [cww/tm/132] Ullmanns Encyclopedia of Industrial Chemistry 6th edition, Electronic Release Wiley-VCH Verlag, Weinheim, Germany 2000 [cww/tm/133] UBA (Wien) Formaldehyde / Formaldehida [cww/tm/135] US-EPA, Clean Air Technology Center, May 1999 Choosing an Adsorption System for VOC: Carbon, Zeolite or Polymers / Alegerea unui sistem de adsorptie pentru COV [cww/tm/137] US-EPA, Clean Air Technology Center, Nov. 1999 Technical Bulletin: Nitrogen Oxides (NOx), Why and How they are Controlled [cww/tm/138] US-EPA, Control Technology Center, April 1995 Control and Pollution Prevention Options for Ammonia Emissions / Optiuni de prevenire a poluarii si control pentru emisiile de amoniu [cww/tm/143] US-EPA AP-42, 5th edition, Volume I, 1995 Chapter 13.5 Industrial Flares / Capitolul 13.5 Facle industriale [cww/tm/146] Sackewitz, Umwelt 29 (1999) Nr. 4, pp 16 - 18 Luftstrippverfahren zur Teilstrombehandlung / Procedura de stripare a aerului pentru tratarea curentului partial Betriebserfahrungen auf den Klranlagen Gttingen und Cuxhaven [cww/tm/147] SEPA (Scotland), Environment Agency (England, Wales) Pollution Prevention Guidelines 18
345
References
Managing Fire Water and Major Spillages / Managementul apei de la stingerea incendiilor si a scurgerilor majore [cww/tm/148] SEPA (Scotland), Environment Agency (England, Wales) Pollution Prevention Guidelines 21 Pollution Incident Response Planning / planificarea de combatere a poluarilor accidentale [cww/tm/149] UBA (WIEN), 2000 Ecker, Winter Stand der Technik bei Raffinerien im Hinblick auf die IPPC Richtlinie / Stadiul tehnicii la rafinarii raportat la Directiva IPPC Monographien Band 119 [cww/tm/150] US-EPA, ICAC, Control Technology Information Brief Descriptions of Air Pollution Control Technologies http://www.epa.gov/earth1r6/6pd/air/pd-1/noxcont.htm [cww/tm/151] UmweltMagazin, Mai 2000, pp 48 Karl, Neue Festbettbiologie reinigt schwierige Abwsser / Biologia noua cu pat fix epureaza apele uzate dificile [cww/tm/152] US-EPA Protocol for Equipment Leak Emission Estimates / Protocolul pentru estimarile emisiilor prin scurgeri http://www.epa.gov/ncepihom/Catalog/EPA453R95017.html [cww/tm/153] World Oil Magazine August 2000, Vol. 221, No. 8 Successful Field Trials Lead to Enclosed Burner Application http://www.worldoil.com/magazine/MAGAZINE_DETAIL.asp?ART_ID=1255&MONTH_YE AR=Aug-00 [cww/tm/154] IMPEL Network, December 2000 Diffuse VOC Emissions /Emisii fugitive de COV http://europa.eu.int/comm/environment/impel/vocemissions.htm [cww/tm/155] The European Parliament and the Council, 4th December 2000 Directive 2000/76/EC on the Incineration of Waste /Directiva 2000/76/EC pentru incinerarea deseurilor [cww/tm/156] Infomil, December 1999 Dutch Notes on BAT for the Production of Nitric Acid / Observatii daneze asupra BAT pentru productia de acid nitric [cww/tm/157] Infomil/ADEME, March 2001 NOXCONF 2001 International Conference: Industrial Atmospheric Pollution
References
NOx and N2O emission control: panel of available techniques Paris la Dfense, 21st and 22nd March 2001 [a] Gry, Session 8, Chemical Industry Program to reduce NOx emissions of HNO3 plants with selective catalytic reduction / Programul de reducere a emisiilor de NOx din instalatiile de HNO3 cu reducerea catalitica selectiva [cww/tm/158] CEFIC, November 2000 IPPC BAT Reference Document Monitoring of Emissions Chemical Industry Contribution Paper Definitions [cww/tm/159] Berlin 1999 ATV Handbuch Industrieabwasser / Manual apa reziduala industriala 4th edition [cww/tm/160] German Information / informatii germane [cww/tm/161] Kluwer Academic Publishers 1994 Mulder, M. Energy Requirements in Membrane Separation Processes / cerinte energetice in procesele de separare cu membrana in: Crespo, Bddeker (ed.): Membrane Processes in Separation and Purification [cww/tm/162] UBA Berlin, 20.10.2000 Classification of Toxicity, Whole Effluent Assessment (WEA) and Toxicity Test / Clasificarea toxicitatii, evaluarea completa a efluentilor si testul toxicitatii [cww/tm/163] INERIS, 2001 The Membrane Bioreactor / Bioreactorul cu membrana [cww/tm/164] INERIS, 2001 The Biofilter for Industrial Waste Water Treatment / Biofiltru pentru tratarea apei uzate industriale [cww/tm/165] UBA Berlin, 1999 K. Diehl, U. Hagendorf, J. Hahn Compilation of Biotest Data (English Summary) [cww/tm/166] Verband der Chemischen Industrie e.V., May 2000 Erklrung des Verbandes der Chemischen Industrie Handlungsziele fr die Abwsser der chemischen Industrie [cww/tm/167] CEN as Member of TWG on Monitoring, version July 1999
347
References
List of CEN Standards Available for the Monitoring of the Emissions of Industrial Plants under the IPPC Directive / Lista standardaleor CEN disponibile pentru monitorizarea emisiilor din instalatiile industriale din Directiva IPPC [cww/tm/168] Parftec Limited, Wolverhampton (UK) 1999 The KN-Filter An All-metal Cake Filtration System for the More Arduous Gaseous Emission Control Application / Filtru KN Sistemul de filtrare a crustei cu metale pentru controlul emisiilor gazoase
348
Anexe
7 ANEXE
Anexele completeaz informaiile furnizate n document. Acestea sunt: Anexa I Exploatarea n comun a Staiilor de tratare a apelor uzate menajere i industriale Anexa II Tehnologia Pinch ca exemplu a EFMA (minimizarea emisiilor) Anexa III Monitorizarea procesului biologic n Staiile de tratare a apelor uzate menajere Anexa IV Standarde de monitorizare Anexa V Plan de intervenie la incidentele de poluare Anexa VI Exemple de scheme de tratare a apelor uzate i a gazelor reziduale Anexa VII legislaia ce se aplic apelor uzate i gazelor reziduale n sectorul chimic
7.1
Anexa I. Exploatarea n comun a Staiilor de tratare a apelor uzate menajere i industriale
Condiii de tratare n comun a apelor uzate municipale i industriale (Exemple din Frana) n Frana efluenii din industria chimicp sunt tratai pe amplasament, la locul de producere. Tratarea n comun a apelor uzate municipale i industriale are uneori dificultati, ex n procesele biochimice (ca vitamine sau antibiotice prin sinteze biochimice), i n procesele de n formulare i condiionare, pentru care debitul i ncrcare efluentului face ca apele uzate s fi tratabile ntro staie de epurare ape uzate municipale. n acest caz, un studiu al impactului efluentului industrial asupra staiei de epurare ape uzate municipale (impact n exploatare i depozitare nmol) este fcut i un aviz industrial de evacuare este semnat ntre industrie i autoritatea local de management a staiei de epurare ape uzate municipale. Se emite o Hotrre Municipal care curpinde urmtoarele principale puncte ale nelegerii: pH-ul efluentului trebuie s fie cuprins ntre 5,5 i 8,5 (eventual 9,5); temperatura efluentului trebuie s fie mai micp de 30 grade Celsius; efluentul nu trebuie s conin substane periculoase pentru personalul Staiei de tratare a apelor uzate municipale, reeaua de canalizare, pentru Staie n sine i pentru funcionarea acesteia, cerinele de mediu ale Staiei de tratare a apelor uzate municipale i modul de gestionare a nmolului de la tratarea apelor uzate debitul maxim i ncrcarea n poluani a efluentului ce poate fi evacuat n Staia de tratare a apelor uzate municipale (BOD,COD,TSS, azot total Kjeldahl, (NO2+NO3)-N, azot nebiodegradabil, inhibitori de nitrificare, total fosfor, alte substane care pot avea impact n exploatarea Staiei de tratare a apelor uzate municipale i n gestionarea nmolului de la tratarea apelor uzate) sau prevederi privind necesitatea pretratrii efluentului sau necesitatea utilizrii unor echipamente de recuperare ce cad n sarcina unitii industrial nainte de a evacua efluentul n canalizarea municipal condiiile financiare
Convenia pentru evacuare descrie n continuare condiiile tehnice ale avizului de evacuare stabilite de Hotrrea Municipal. Acestea cuprind n general urmtoarele: prevederi referitoare la reeaua proprie a unitii industriale n scopul de a preveni descrcri necontrolate n sistemul de canalizare public
349
Anexe
descrierea fiecrei faciliti de pretratare ce trebuei exploatat n scopul de a gestiona corespunztor variaiile de debit ale efluentului, pornirea i oprirea activitii pe amplasamentul industrial, obligaii de monitorizare (monitorizarea rezultatelor va fi transmis autoritii municipale) condiii tehnice de racord ntre reeaua public i privat obligaii diverse ale amplasamentului industrial, precum: interzis diluarea efluentului evacurile mari, n cazuri excepionale (n caz de ntreinere) trebuie s fie uniformizate peste 24 ore efluentul trebuie s fie monitorizat, racordurile trebuiesc verificate periodic. Autoritatea local poate monitoriza efluentul la propria iniiativ i poate verifica monitorizarea echipamentelor n comun cu operatorul industrial consumul de ap este monitorizat i rezultateale sunt trimise autoritii locale plan de aciune pentru urgene (ex: nfundarea racordului ntre canalizarea municipal i canalizarea industrial) obligaiile autoritii locale sunt: s accepte evacuarea cnd se ncadreaz n limitrele prevzute n aviz s informeze unitatea industrial n caz de probleme de exploatare la Staia de epurare a apelor uzate municipale prevederi administrative i economice
Exemple ale cooperrii ntre Staii de epurare a apelor uzate municipale i industriale cu efecte sinergice pozitive (Germania) n seciunea 1.3.2.1 a fost menionat c n mod normal nu exist nici avantaje i nici dezavantaje n tratarea n comun a apelor uzate menajere i industriale. Un exemplu care vine s contrazic aceast afirmaie este descris pe scurt n continuare. n trecut dou Staii de tratare a apelor uzate una municipal i o alta a unei fabrici de produse chimice fiecare exploatnd un centru biologic de tratament, aveau puncte diferite de evacuare a efluentului ntr-un mic emisar. Acum cele dou uniti funcioneaz n comun n urmtoarea formul: filtratul bogat n azot i slab degadabiil din echipamentele de tratare a nmolului de la Staia de tratare a apelor uzate municipale este tratat n Staia de tratare a apelor uzate industriale, care are microorganisme adaptate s fac fa la acest tip de ap uzat; n schimb Staia de tratare a apelor uzate industriale trimite o cantitate egal de ap uzat ctre n Staia de tratare a apelor uzate municipale.
Figura 7.1 i Figura 7.2 arat procesele respective, nainte i dup stabilirea colaborrii. Cooperarea are avantaje economice i de mediu. Folosirea echipamentelor pe un singur amplasament economisete capital i evacuarea n comun reduce ncrcarea n azot (suma amoniului, nitritului i nitratului) n emisar cu 1000 Kg pe zi, comparativ cu evacurile separate anterioare.
Anexe
7.2
Anexa II. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch
O binecunoscut i rspndit unealt a EMFA este tehnologia Pinch, utilizat pentru optimizarea proceselor de producie, economia de energie i consum de ap i reducerea impactului evacurilor de deeuri. Dou dintre acestea optimizarea consumului de ap i a evacurilor de deeuri sunt n domeniul BREF. Optimizarea proceselor de producie este acoperit de BREF verticat i alte referine (cww/tm/132). Tehnologia Pinch este o metodologie pentru optimizarea consumului de consumabile n prpocese i amplasamente prin introducerea tehnicilor de integrare a proceselor. Este n principal utilizat ca o unealt pentru economisirea energiei pentru mbuntirea eficienei termice n industria chimic i de proces. Recent aceast metod este transferat ctre minimizarea apei i a deeurilor.
351
Anexe
Recirculare Recirculation
Buffer Tampon I + II
Influent
NeutraliNeutrali zare sation
Aeration Aerare I I
Decantor Intermediate intermediar

clarifier
Aerare Aeration II II Namol Recirculation recirculare sludge
Recirculation Namol de sludge recirculare
WWTP industrial Industrial WWTP

Municipal WWTP WWWTP municipal
Excess sludge Namol in
exces
Selectar eScreenprin sitaing
Grid Indeparta pietris reremoval
PrePredecantor clarifier
Aerare Aeration
Recirculation sludge Namol de recirculare
Decanto Final r clarifier final
Floc Filtrare floc filtration
Namol in exces Excess sludge Namol pre-decantare Pre-clarification sludge Apa de proces Process water 1 1 Figura 7.1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte
Sludge Tratamen ttreatment namol
352
Sludge
Namol
Anexe
Recirculation Recirculare
Influent
Buffer Tampon I + II
Neutrali Neutralizare sation
Aeration Aerare I I
Decantor Intermediate intermediar

clarifier
Aeration Aerare II II
Recirculation Namol sludge recirculare
Recirculation Namol de sludge recirculare
Industrial WWTP WWTP industrial
Excess sludge Namol in exces
Municipal municipal WWTP WWWTP
Pretreated waste water
Selectar e Screenprin sitaing
Indeparta Grid re removal pietris
PrePredecantor clarifier
Aerare Aeration Namol de recirculare Recirculation sludge
Final Decanto clarifier r final
Floc Filtrare filtration floc.
Excess in sludge Namol exces
Namol pre-decantare Pre-clarification sludge

water1 1 Apa Process de proces Process water 2 Apa de proces 2
Sludge Tratamen t treatment namol
Figura 7.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua
Sludge
Namol
353
Anexe
354
Anexe
Acest concept se bazeaza pe definirea si gasirea potentialului de economisire a apei, cum ar fi controlul si schimbarea conductelor si pe minimizarea descarcarilor apelor reziduale prin modificari ale proceselor, astfel incat sa poata fi posibila regenerarea selectiva apelor reziduale si reducerea costurilor tratamentului. Se obisnuieste,de asemenea, proiectarea sau reproiectarea tratamentului efluentului distribuit in scopul micsorarii costurilor prin reducerea incarcaturii hidraulice a Statiei Centrale de Tratament a apelor reziduale WWTP. Aplicarea sa poate fi separata in 4 pasi [cww/tm/86]: Pasul 1: Conturarea unui tabel al intregului sistem de fluxuri (provenienta, descarcare) care arata toate locurile unde apele sunt folosite, precum si toate punctele unde ape reziduale sunt generate. Dezvoltarea unei balante a apei pure de pana la 10% din cantitatea raurilor mari. Definirea datelor potrivite pentru analize prin determinarea surselor de apa si a puturilor de apa. Un profil este prezentat in Figura 7.3 [cww/tm/86].
APA PROASPATA Puritatea
Surse de apa
NIVEL EXTRAGERE
Puturile de apa
APA UZATA Rata de curgere a apei
Figura 7.3: Tehnologia Pinch-analiza, sursa si curbe de adancime
Pasul 2:
Selectarea contaminantilor cheie sau a proprietatilor care previn directa reutilizare a fluxurilor respective de apa uzata Alegerea concentratiilor maximul permis pentru puturi, si minimul practicabil pentru surse.
Pasul 3: Dezvoltarea unei analize multi-dimensionale care sa determine optimul potrivirii intre surse si puturi. In acest scop se folosesc soft-uri adecvate.Procedura include identificarea forajelor si considerarea procesului de modificari si a optiunilor de regenerare rezultate in tintele reduse. Pasul 4: Repetarea pasului 3 pana cand designul practic evolueaza.
355
Anexe
Aplicarea tehnologiei Pinch a reusit sa economiseasca pana la 60% din apele reziduale [cww/tm/86]. Exemplele performante pentru reducerea fluxurilor apelor reziduale sunt: chimicale si fibre chimicale petrol carbuni polimeri 25 % 40 % 2030 % 50 % 60 %
Un exemplu a strategiei de conservare a apei este dat in Figura 7.4 [cww/tm/86]

APA PROASPATA APA PROASPATA
Reciclare
Depozit
Efluent catre tratarea apei uzate
Efluent catre tratarea apei uzate
Figura 7.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch
In mod normal, micsorarea costurilor nu se reduce la economia costurilor de la apa. Aceasta reducere a costurilor poate fi semnificativa daca reducerea apelor reziduale conduce la construirea unei statii centrale mai mici de tratare a apelor reziduale, facand inutila expansiunea instalatiilor tratamentului apelor uzate existente sau permite expansiunea capacitatilor de productie ale uzinei fara a suprasolicita hidraulic statia centrala WWTP deja existenta.Modificarea proceselor si regenerarea selective a apelor poate avea ca rezultat recuperarea produsului ceea ce poate fi profitabil din puct de vedere economic. Principalele aplicatii ale Tehnologiei Pinch sunt [cww/tm/86]:
356
evitarea producerii de sincope sub limita conditiilor de furnizare a apei reducerea costurilor de furnizare a apei reducerea costurilor de investitie ale unor noi instalatii de furnizare a apei(ex. conducte sau tuburi noi) reducerea costurilor instalatiilor de tratament al apei reducerea costurilor de tratament al apelor uzate reducerea solicitarii canalizarii reducerea costurilor de extindere a instalatiilor de tratament al apelor reziduale in site pentru a a face fata incarcarilor crescute din productie sau sau unor reglementari pentru emisii mai restrictive pentru a ajuta la conformarea fata de regulamentele de mediu.
Anexe
7.3
Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP centrale biologice
Operatiile potrivite ale unei statii de epurare biologice, necesita supraveghere permanenta si modificari ale diferitilor parametri ai proceselor. Monitorizarea parametrilor relevanti poate fi asigurata prin masuratori on line care faciliteaza interventia directa si controlul, sau rezultatele analitice rezultate din mostrele de ape rezidulae, care reflecta tendintele pe termen lung si sunt deasemenea esentiale pentru monitorizarea scopurilor documentatiei. Impreuna nevoile respectand masuratorile on line si analizele aplicabile diferitelor etepe ale proceselor asociate cu Statia de epurare sunt aratate in tabelul 7.1 . Cerintele specifice pot varia in cazuri individuale[cww/tm/132].
Influent tampon catre etapa biologica
Parametru
Ifluent
Neutraliz are
Predecantar e
Etapa biologica
Efluent
Epurarea namolului
Analizele din masuratori on-line Flux de apa uzata c pH c Temperatura c Toxicitate c bacteorologica TOC azot fosfor Total solide [g/l] Oxygen dizolvat Analize din prelevari aleatorii Total solide [g/l] Volum precipitat Analize din prelevari medii TOC i COD i BOD i AOX / EOX i total azot i NH4-N i NO3-N i total fosfor i PO4-P i Substante individuale i c:online continuu i: prelevari pentru inhalari
c c c c c c c
c c c
c c c c c i i
i i i i i i i i i i i i
i i i i i i i i i i i i
Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP
357
Anexe
7.4
Anexa IV. Standarde de monitorizare
Listele urmatoare (versiunea Iulie 1999) dau standardele CEN in vigoare ai parametrilor analitici pentru emisii monitorizand domeniile : aer, apa,namol si sedimente, Standardele CEN sunt adoptate in toate statele mambre ale UE [cww/tm/167]. Listele altele decat standardele ratificate de CEN(numarul si data ratificarii EN) sau alegerea prin referendum sau vot (ISO sau nr.pr EN). Cand niciunul nu este dat, aceasta inseamna ca inca se lucreaza. Standarde pentru apa,namol si sedimente
Parametru
AOX BOD
Suspensii solide TOC Agenti complexi Index de ulei hidrocarbon Consum de oxigen PAH Index de fenol prin Analiza debit Valoarea permanganatului Surfactanti anionici Testul de simulare a activarii namolului Biodegrabilitate inerenta Indexul metilenei albastre prin analizele Inhibarea nitrificarii
apa apa apa apa apa apa
Standarde ratificate de CEN Surrogate, sum and group parameters EN 1485: 1996 EN 1899: 1998 EN 872: 1996 EN 1484: 1997 Domeniu
Drafturi la votul sau cererea publicului
ISO DIS EN ISO 8192: 1995
apa, namol apa apa, namol apa apa apa apa
prEN 14402 EN ISO 8467: 1995 EN 903: 1993 EN ISO 11733: 1998 EN ISO 9887: 1994
apa
EN ISO 9509: 1995 EN 26461: 1993
Clostridia Sulfit reducatoare apa apa Biodegrabilitatea finala ( CO 2 eliminat) Biodegrabilitatea finala (Zohn Welles) Biodegrabilitatea finala (respirometru) Biodegrabilitate finala (masuratori DOC) Biodegrabilitate finala (substante usor
358
EN 29439: 1993
apa
EN 29888: 1993
apa
EN 29408: 1993
apa
EN ISO 7827: 1995
apa
EN ISO 10634: 1995
Anexe
Parametru Domeniu Standarde ratificate de CEN Drafturi la votul sau cererea publicului
solubile) Biodegrabilitate apa finala (producerea de biogaze) Biodegrabilitate apa finala (masuratori BOD) Alcalinitatea apa Culoarea apa Conductibilitatea apa electrica Mirosul, aroma apa Turbiditatea apa Testul de inhibare a cresterii algelor Toxicitatea bacteriilor (pseudomonas) Toxicitatea pestilor Inhibarea mobilitatii (dephinia magna) Testul bacteriei luminiscente Testul inhibarii cresterii algelor marine Benzen si omologi Tetraclorura de carbon (tetraclormetan) Cloroform(triclormet an) Dicloretan, tricloretena, tetracloretena Clorofenoli , fenoli policlorati Epiclorhidrina Hexaclorbenzen, Triclobenzen Hexaclorciclohexan si izomeri Aldrin,dieldrin,endrin Atrazina, simazina prin HPLC Atrazina, simozina prin GC DDT,DDD,DDE Endosulfan
apa apa apa apa apa apa
EN ISO 11734: 1998
EN ISO 10707: 1997 EN ISO 9963: 1995 EN ISO 7887: 1994 EN ISO 7888: 1993 EN 1622: 1997 EN 27027: 1999
Parametrii de toxicitate
EN 28692: 1993 EN ISO 10712: 1995 EN ISO 7346: 1998 EN 6341: 1996 EN ISO 11348: 1998 EN ISO 10253: 1998
Substante organice singulare

apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa see EN 6468 see EN 6468 see EN 6468 EN 6468: 1996 EN 10301: 1997 see EN 10301 EN 12673: 1997
Pesticide see EN 6468

EN 11369: 1997 ISO/DIS 10695-1
359
Anexe
Parametru Domeniu Standarde ratificate de CEN Drafturi la votul sau cererea publicului
prEN 12918
Paration,paration apa metil si Compusi specifici Paration si compusi specifici prin apa extractia solid-lichid
Paramentrii anorganici
Aluminiu Arsenic Arsenic, Seleniu,Antimoniu prin fluorescenta atomica Cadmiu Calciu si magneziu Clorina Crom Nitrogen Kjeldahl Mercur Metoda de imbogatire a mercurului Mercurul prin fluorescenta atomica Metale prin stingere AAS Thaliu prin AAS Nitrogen total, metoda instrumentala 33 de elemente prin ICP-OES
apa apa EN 11969: 1996 EN 6595: 1992
apa apa, namol, sediment apa apa apa, namol, sediment apa apa, namol, sediment apa, namol, sediment apa, namol, sediment apa apa apa apa, namol, sediment ENV 12260: 1996 EN ISO 11885: 1997 EN 5961: 1995
EN 1233: 1996 EN 25663: 1993 EN 1483: 1997 EN 12338: 1998
Parametrii anorganici, cationii
Amoniu prin analiza apa debit apa, namol Cationi prin IC Bromat Cloruri debit Cianuri debit Anioni IC
apa prin IC prin analiza apa
EN ISO 11732: 1997
UAP 1998 Parametrii anorganici, anionii
prin analiza solubili prin
apa, namolul apa apa apa apa apa apa EN 1189: 1996 EN ISO 10304-1: 1995 EN ISO 10304-2: 1996 EN ISO 10304-3: 1997 EN 26777: 1993 EN ISO 13395: 1996
prEN 14403 prEN 10304-4
Nitriti Nitriti si nitrati prin Analiza debit Fosfati prin analiza debit Fosfor Silicati prin analize debit Oxigen dizolvat
360
apa
Parametrii calitatii apei EN 25813: 1992 EN 25814: 1992
Anexe
Standarde pentru emisii in aer si atmosfera Parametri Aer din sol Benzen Monixid de carbon(CO) Monoxid de carbon Concentratia in cos Prelevator probe Metode test si cerinte Prelevator probe Metode test si cerinte specifice Prelevator probe Ghid de selectare, utilizare si intretinere Dioxine si furani Prelevare probe Dioxine si furani Extractie si absorbtie Dioxine si furani Iderntificare si cuantificare Pulberi, total, la concentratii scazute Metoda referintei Pulberi, total,la concentratie Scazuta Validarea AMS HCI, gazos Prelevare probe si pretratare gaz HCI, gazos Absortia compusului gazoz HCI, gazog Analiza solutiei si calculatie Emisii fugitive /difuze Mercur Mercur Metoda referintei totale Mercur Validarea totala a AMS Metale metaloide (cu exceptia Hg Sn) Domeniu Emisie in aer Aer ambiental Aer ambiental Emisie in aer Aer ambiental Aer ambiental
prEN 13538-2 prEN 13538-1
Standarde ratificate de CEN
Proiecte prin vot public sau solicitare publica
Aer ambiental Emisie in aer Emisie in aer Emisie in aer

EN 1948-3: 1996
EN 1948-1: 1996 EN 1948-2: 1996
Emisie in aer
prEN 13284-1
Emisie in aer
Emisie in aer
EN 1911-1: 1997
Emisie in aer
EN 1911-2: 1997
Emisie in aer
EN 1911-3: 1997
Emisie in aer Aer ambiental Emisie in aer

prEN 13211-1
Emisie in aer Emisie in aer

361
Anexe
Parametri Metale metaloide Pb- Cd- As- Ni Oxizi de azot (NO2) Oxizi de azot ( NO NO2) Concentratia in cos Miros prin olfactometrie dinamica Carbon organic, gazos, total (FID) Concentratie scazuta Carbon organic, gazos total (FID) Concentratie inalta Carbon organic, gazos Compusi individuali Oxigen (O2) Concentratia in cos Ozon (O3) Materii in suspensie (<PM 10) Materii in suspensie (<PM 2,5) Asigurarea calitatii AMS Performanta si cerinte Asigurarea calitatii AMS Validari periodice Asigurarea calitatii AMS Monitorizarea operatiunii Certificarea sistemelor pentru AMS Masurarea strategiei/ calitatii emisiei Dioxid de sulf (SO2) Dioxid de sulf (SO2) Concentratia in Vapori de apa (H2O vapori) Concentratia in cos
Domeniu Aer ambiental Aer ambiental Emisie in aer Emisie in aer Emisie in aer
Standarde ratificate de CEN
Proiecte prin vot public sau solicitare publica
prEN 12619
Emisie in aer
prEN 13526
Emisie in aer Emisie in aer Aer ambiental Aer ambiental Aer ambiental Emisie in aer Emisie in aer Emisie in aer
prEN 12341
Emisie in aer Emisie in aer Aer ambiental Emisie in aer Emisie in aer
362
Anexe
7.5
Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare
Un exemplu de plan de raspuns la incindent de poluare [cww/tm/148], as mentioned in sectiunea 2.2.4.2, este detaliat aici. Informatia ceruta e generala., aplicabila tuturor locatiilor. Tehnologii speciale sau caracteristici specifice pot cere informatii detaliate.
NAME AND ADDRESS OF COMPANY NUMELE SI ADRESA COMPANIEI
NATURE OF AFACERII BUSINESS NATURA
Data DATE planului OF PLAN Aprobat APPROVED BY
date de revizuit REVIEW DATE Data DATE

ENVIRONMENTAL AUTHORITY Autoritatea de mediu FIRE AUTHORITY Pompierii Politia POLICE Adm. apelor de canalizare SEWAGE UNDERTAKING Furnizorul de apa WATER SUPPLIER Autoritatea locala LOCAL AUTHORITY Altele OTHER EMERGENCY SERVICES Servicii de urgenta LOCAL PolitiaPOLICE locala MEDICAL SERVICE Serviciul medical ENVIRONMENTAL Linia telefonicaHOTLINE pentru mediu Reglementari mediu ENVIRONMENTAL REGULATOR Autoritatea locala LOCAL AUTHORITY Adm. canalizare SEWAGE UNDERTAKING Furnizor apa WATER SUPPLIER Furnizor gaze GAS SUPPLIER Furnizor electricitate ELECTRICITY SUPPLIER Contractor deseuri WASTE DISPOSAL CONTRACTOR ConsultantADVICE specialist SPECIALIST Contractori specialisti epurare SPECIALIST CLEAN-UP CONTRACTORS
COPIES TO COPII CATRE
NUMERE DE CONTACT TELEFON PHONE IN TIMPUL NUMBERS ORELOR DURING DE SERVICIU SI IN OFFICE AND OUT OF AFARA ORELOR DEOFFICE SERVICIU
HOURS
CONTACT COMPANIE COMPANY (INCONTACTS AFARA (OUT OF ORELOR)

HOURS)
Director coordonator MANAGING DIRECTOR Directorul amplasamentului SITE MANAGER Director de mediu ENVIRONMENTAL MANAGER Conducere FOREMAN HEAD OFFICE CONTACT Contact Birou Conducere
SITE AMPLASAMENT DRAINAGE PLAN PLAN DRENAJ
INVENTARUL PRODUSELOR PETROLIERE, CHIMICE si al PRODUSELOR OIL, CHEMICAL AND PRODUCT INVENTORY CANTITATI MAXIME PE PERIOADE DE VARF MAXIMUM QUANTITIES AT PEAK TIMES
NUMELE COMERCIAL CHIMICALE LICHID/GAZ/PULBERE MARIMEA CONTAINERULUI CANTITATEA MAXIMA TRADE NAME CHEMICAL LIQUID/GAS/POWDER CONTAINER SIZE MAXIMUM QUANTITY
363
Anexe
7.6
Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate i a gazelor de ardere
Urmtoarele exemple ofer date de la staii de tratare a efluentului care au operat n diferite state membre ale Uniunii Europene. Includerea lor, totui, nu implic automat c toate aceste staii i echipamentul lor sunt BAT. Concluziile BAT sunt detaliate n Capitolul 4.
7.6.1 Informaii tehnice despre staiile de tratare a apei uzate (exemple)

[cww/tm/105]
Exemplu I Exemplu II
Producie Anul de construcie
Funcia
amestec de producie, n principal organic 1988 staie biologic turn cu decantare final separat pentru tratare chimic a apei uzate neutralizare tratare biologic decantare final
amestec de producie 1978 staie biologic turn cu decantare final
Etapele tehnologic
procesului rvor tampon: V = 1500 m 3

- rezervor de neutralizare: V =3m - dou rezervoare de aerare: V = 3000 m fiecare - rezervor de adncime, diametru 14 m
3 3
stabilizare neutralizare tratare biologic sedimentare - dou rezervoare tampon: V = 1500 m - un rezervor tampon: V = 1700 m - trei bazine de neutralizare: V = 25 m fiecare - ase turnuri de tratare biologic: V = 1600 m fiecare, diametru 11 m - ase rezervoare de
3 3 3 3
adncime: V = 112 m fiecare pentru decantare final
Caracteristicile staiei
deshidratare nainte de incinerare n afara terenului
centrifugare evaporare combustie

3840 3 0.3 1 0.5
Datele procesului tehnologic Debitul de ap uzat [m 3 /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Intrare oxigen [tone/d] Ageni de floculare [tone/an] Substane nutritive
364
5280 4.2 0.2 1.75 0.15 0.005
Consumabile
12.0 6 1.18 6.8 1.57
Anexe
Exemplu I Exemplu II
[tone/an] Energie electric pentru staia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electric pentru tratarea nmolului [MWh/an] Abur pentru staia de tratare a apei uzate [tone/an] Abur pentru tratarea nmolului [tone/an] Aer comprimat pentru staia de tratare a apei uzate [1000Nm 3 /an] Aer comprimat pentru tratarea nmolului 3 [Nm /an] Nmol [tone nmol uscat/d] Nmol [kg nmol uscat pe ton COD eliminat] Cantitate de ap uzat [m 3 /d] Eliminare COD [%] Emisie COD [mg/l] a valoarea medie zilnic
885
2581
38
105
1200
50718
1700
4750
Efecte inter-media 0.11
17.6
0.13
34
118
a
Indicatori de performan
4704 53 616
1882 81 132
Exemplul III
Exemplul IV
Producie Anul de construcie Funcia Etapele tehnologic procesului
amestec de producie: produse chimice, organice i anorganice mari i fine 1972-74, extinderi 1979, 1981, 1985-6 staie biologic turn pentru tratare cu ncrcare nalt i rezervor biologic pentru tratare cu ncrcare redus raclare neutralizare pre-decantare stocare, stabilizare denitrificare parial etapa biologic 1 cu decantare intermediar etapa biologic 2 cu decantare final flotare tratarea gazului evacuat tratarea nmolului 3 - neutralizare: V = 628 m - opt pre-decantoare industriale: 3 V = 480 m fiecare - dou pre-decantoare urbane: 3 V = 1950 m fiecare - trei rezervoare tampon: 3 V = 10000 m fiecare - dou rezervoare tampon: 3 V = 25000 m fiecare - un rezervor tampon: 3 V = 15000 m
1978, extinderi 1994, 1999 staie biologic turn cu decantare final raclare neutralizare pre-decantare stocare, stabilizare etapa biologic 1 etapa biologic 2 decantare final tratarea nmolului
- neutralizare: V = 600 m - un rezervor tampon: 3 V = 15600 m - un rezervor pentru aerare: 3 V = 5000 m 3 - un bazin de aerare: V = 5500 m - patru bazine de aerare: 3 V = 2000 m fiecare - trei bazine 3de decantare: V = 3500 m , diametru 40 m fiecare
365
Anexe
Exemplul III Exemplul IV
- un rezervor pentru denitrificare 3 V = 10000 m - patru turnuri biologice: 3 V = 13000 m fiecare - patru decantoare intermediare: 3 V = 1000 m fiecare - bazin de aerare 1: V = 11000 3 m - bazin de aerare 2: V = 25000 3 m - ase rezervoare de adncime: 3 fiecare V = 1520 m , diametru 18 m - patru rezervoare de adncime: 3 fiecare V = 1520 m , diametru 20 m - trei decantoare secundare - dou rezervoare pentru flotare: diametru 12 m
Tratarea nmolului
ngroare condiionare cu var i fier deshidratare mecanic cu membran presare filtru combustia nmolului
ngroare nmol dou presri filtru
Datele procesului tehnologic (partea industrial/urban) 65000 / 65000 (vreme uscata) Debitul de ap uzat [m /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Debitul de ap uzat [m /d]
Consumabile
3 3
65000 / 180000 (vreme umeda)
18000 26 0.6 8 2.1 0.07
150 / 40 3 / 2.5 80 / 20 5/1 3/1.6 / 0.8
Intrare oxigen [tone/d] Ageni de floculare [tone/an] Substane nutritive [tone/an] Energie electric pentru staia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electric pentru tratarea nmolului [MWh/an] Energie electric pentru tratarea aerului uzat [MWh/an]
a
180 (staie
biologic turn) / 30
(rezervor) 50
20 360 10.6
39558
4320
3644
145
2812
Abur pentru staia de tratare a apei uzate [tone/an] Abur pentru tratarea nmolului [tone/an] Aer comprimat pentru staia de tratare a apei uzate [1000Nm /an] Aer comprimat pentru tratarea nmolului [Nm /an]
3 3
4241 3
199459
3220 Efecte inter-media
Nmol
366
[tone
nmol
77.25
7.9
Anexe
Exemplul III Exemplul IV
uscat/d] Nmol [kg nmol uscat pe ton COD eliminat]

Cantitate de ap uzat [m /d] Eliminare COD [%] Emisie COD [mg/l]
a b 3
720
620
b
Indicatori de performan
148615 87 107
12269 91 106
tratarea termic a gazului evacuat valoarea medie zilnic
Examplul V
Examplull VI
Producie Anul de construcie Funcia Etapele tehnologic procesului
amestec de producie: n principal organic 1977 tratarea apei uzate pentru staiile de producie chimice neutralizare pre-decantare denitrificare tratare biologic decantare final flotare rcire tratarea nmolului - neutralizare: V = 220 m / V = 110 m
3 3 3
amestec de producie: n principal organic 1974-76 denitrificare i tratare biologic neutralizare pre-decantare denitrificare decantare final tratare biologic
- neutralizare: V = 380 m - patru rezervoare de pre-decantare: V = 750 m fiecare - trei bazine tampon: V = 9100 m - bazin de aerare/denitrificare: V = 28000 m fiecare - 16 rezervoare de decantare, diametru 15 m pre-ngroare cu separatoare deshidratarea excesului i saturarea altor nmoluri
3 3 3
- pre-decantare: V = 1000 m - dou bazine de denitrificare: V = 1500 m fiecare - dou bazine de aerare: V = 2500 m fiecare - dou rezervoare de adncime: diametru 14 m fiecare
3 3
Tratarea nmolului
ngroare condiionare cu polielectrolit centrifugare uscarea nmolului Datele procesului tehnologic

8500 17.5 0.96 9.55 0.45 1.9 Consumabile 16 196.2 7.71
Debitul de ap uzat [m 3 /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Intrare oxigen [tone/d] Ageni de floculare [tone/an] Substane nutritive
60000 60
15-20 17 91
367
Anexe
Examplul V Examplull VI
[tone/an] Energie electric pentru staia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electric pentru tratarea nmolului [MWh/an] Abur pentru staia de tratare a apei uzate [tone/an] Abur pentru tratarea nmolului [tone/an] Aer comprimat pentru staia de tratare a apei uzate [1000Nm 3 /an] Aer comprimat pentru tratarea nmolului [Nm 3 /an] Nmol [tone nmol uscat/d] Nmol [kg nmol uscat pe ton COD eliminat]
a
4204
1163
625
3882
36
641
2380
120
356
337
39.5 Efecte inter-media 1.83
166
103
150 Indicatori de performanta 8616 84 255

a
2000
61359 87 120
media zilnica
Exemplul VII
Exemplul VIII
Producie Anul de construcie Funcia
Etapele procesului tehnologic
amestec de producie: n principal organic 1977 pretratarea apei uzate n staia central de tratare a apei uzate, tratarea apei uzate n dou etape existnd tratare biologic cu precipitarea simultan a fosfatului i nitrificare ntr-o staie apropiat raclare neutralizare pre-decantare tratare biologic decantare intermediar nitrificare decantare final - dou rezervoare de neutralizare: V = 380 m - patru pentru pre-decantare: V = 750 m fiecare - trei bazine tampon:
3 3
amestec de producie: n principal organic 1977-78 tratarea apei uzate pentru staiile de producie chimice i farmaceutice
raclare stocare, stabilizare neutralizare etapa biologic 1 (cu oxigen pur) decantare intermediar etapa biologic 2 decantare final - neutralizare: V = 50 m - dou rezervoare tampon: V = 4000 m fiecare - dou bazine de aerare: V = 3100 m fiecare
3 3 3
368
Anexe
Exemplul VII Exemplul VIII
3
V = 9000 m fiecare - dou bazine de aerare: V = 5600 m fiecare - un decantor intermediar: diametru 20 m, suprafaa 300 m - dou decantoare finale: diametru 20 m fiecare, suprafaa Tratarea nmolului 300 m pomparea nmolului n exces ctre deshidratarea nmolului
2 2 3
- un decantor intermediar: V = 4400 m - dou bazine de aerare: V = 1600 m fiecare - dou decantoare finale: V = 2400 m
3 3 3
tratarea extern a nmolului n exces
Datele procesului
Debitul de ap uzat [m /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Intrare oxigen [tone/d] Ageni de floculare [tone/an] Substane nutritive [tone/an] Energie electric pentru staia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electric pentru tratarea nmolului [MWh/an] Energie electric pentru tratarea aerului uzat [MWh/an]
a 3
8000 15 1.5
20000 60 0.1 34
1.5 0.2
Consumabile
30 2.1 37.5 6200 12 5155 60
675
3 3
2323
3261
Efecte inter-media
Nmol [tone nmol uscat/d] Nmol [kg nmol uscat pe ton COD eliminat] Cantitate de ap uzat [m /d] Eliminare COD [%] Emisie COD [mg/l] a tratarea termic a gazului evacuat b valoarea medie zilnic
3
3.75 340 Date de performanta 5344 83 411

b
3.08 300 3549 98 56
369
Anexe
Producie Anul de construcie Funcia Etapele procesului tehnologic
Tratarea nmolului
Debitul de ap uzat [m /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Intrare oxigen [tone/d] Ageni de floculare [tone/an] Substane nutritive [tone/an] Energie electric pentru staia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electric pentru tratarea nmolului [MWh/an] Energie electric pentru tratarea aerului uzat [MWh/an]
a
Examplul IX amestec de producie: organic i anorganic 1974/75, extindere 1980/81 tratarea apei uzate pentru staiile de producie chimice raclare neutralizare stocare, stabilizare pre-decantare etapa biologic 1 decantare intermediar etapa biologic 2 decantare final flotare tratarea gazului evacuat - rezervor de neutralizare: 3 V = 240 m - dou rezervoare tampon: 3 V = 5000 m fiecare - dou pentru3pre-decantare: V = 3000 m fiecare 3 - bazin de aerare 1: V = 6000 m - dou decantoare intermediare: 2 suprafaa 500 m 3 - bazin de aerare 2: V = 8000 m - ase rezervoare de adncime: diametru 15 m - dou celule de flotare: diametru 10 m pomparea nmolului n exces ctre tratare extern Date de proces 36000 35 1 20 1 Consumabile 35 12.87 30 11107 219
788
3 3
1615
1183
Efecte inter-media
Nmol [tone nmol uscat/d]
4.73
370
Anexe
Examplul IX
Nmol [kg nmol uscat pe ton COD eliminat]
250
Indicatori de performan b
3

valoarea medie zilnic
22700 95 44
a tratarea termic a gazului evacuat cu crbune activ b
7.6.2 Informaii despre deversarea apei uzate (exemple)

[cww/tm/160]
Exemplul X Exemplul XI
Producie Etapele procesului tehnologic
ingrediente farmaceutice active i intermediare raclare neutralizare stocare, stabilizare denitrificare tratare biologic, dou etape microsortare
Faciliti de pretratare Faciliti pentru situaii de urgen Tratarea aerului uzat Cantitatea de ap uzat [m /d]
Indicatori de performanta
a
facilitate de tratare biologic adiional
produse chimice, farmaceutice anorganice fine ap uzat cu ncrctur n principal anorganic: - neutralizare - precipitare, floculare, sedimentare ap uzat cu ncrctur organic relevant tratat n afara terenului oxidare umed (H2O2/sare de fier) pentru afluent (reducerea COD) faciliti de tratare i retenie adiional V = 3800 m
3
i V = 1800 m
faciliti nchise, cu excepia etapelor biologice 3800

input [mg/l] 1600 1100 30 40 4.2 output [mg/l] 100 7 2 20 25 0.5 2 1 1-8 1-8 1.5 randament [%] 94 >99 93 37.5 88
3500
input [mg/l] 150 49 output [mg/l] 40 20 randament [%]
COD BOD5 NH4-N total N anorganic total N total P TF TD TA TL TM a media zilnica
15 3,8
15 0.3
Producie
Etapele tehnologic
procesului
Faciliti de pretratare
Faciliti pentru situaii
Exemplul XII produse chimice organice i anorganice mari, polimeri, colorani, ingrediente farmaceutice i intermediari, ap uzat urban (13%) neutralizare sedimentare tratare biologic decantare final (sedimentare) curire (amoniac din aflueni) extracie (aflueni pentru producia de pesticide precipitarea metalelor grele posibilitatea de a izola dou rezervoare de
ingrediente colorani
Exemplul XIII farmaceutice,
pesticide,
neutralizare sedimentare staie biologic turn cu decantare final adsorbia GAC central (aflueni pentru producia de produse nitroaromatice clorinate cu ncrctur AOX nalt), regenerare pe loc 3 facilitatea de retenie 12000 m
371
Anexe
de urgen Tratarea aerului uzat Cantitatea de ap uzat 3 [m /d] Indicatori de performanta
a
aerare 3 volum de retenie 60000 m etape biologice nchise 430000 input [mg/l] 1050 500 27 output [mg/l] 112 7 22 22 0.5 2 2 2 8 1.5 randament [%] 91 98.6 19.5
faciliti biologice nchise combustia aerului uzat 11000 input [mg/l] 160 4.2 50 output [mg/l] 18 1 0.9 28 0.13 0.16 2 1 3 randament [%] b 89 78 44
c
COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P 9 AOX TF TD TA TL TM a media zilnica b 96 % cand se considera un pretratament c 99 % daca se considera un pretratament
94 1.1
85
Examplu XIV
Examplu XV
Producie
polimeri, fibre, nlbitori optici, detergeni, ingrediente farmaceutice neutralizare decantare preliminar tratare biologic: biofiltre, nmol activ rezervor decantare final
Etapele procesului tehnologic
sedimentarea rinilor naturale n aflueni distilarea afluenilor din produciile farmaceutice cu reciclarea solventului
stabilizatori uori, antioxidani, inhibitori ai coroziunii, aditivi, stabilizatori neutralizare separare petrol-ap floculare, decantare denitrificare tratare biologic n dou etape decantare final flotare precipitare-floculare-sedimentarefiltrare (afluentul din producia organic) distilarea (afluentul din producia aminic) dou rezervoare tampon V = 250 m biofiltru combustia gazului uzat ngroare 1300
input [mg/l] 4750 2430 88 16 1.5 output [mg/l] 220 18 14.7 1.5 0.25 3 5 12 8 randament [%] 95.4 99.3 83.3 90.6 83.3
3
Faciliti pentru situaii de urgen Tratarea aerului uzat
rezervor (uri) de retenie V = 9500 m combustia gazului uzat din biofiltre i ngroarea nmolului 14700
input [mg/l] 2300 920 65 4.4 0.4 output [mg/l] 350 18 7 0.5 0.16 2 2 8 2
Cantitatea de ap uzat [m /d]

a
COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P AOX TF TD TA TL TM a media zilnica
randament [%] 85 98 89 88.4 60
Producie Etapele procesului
Exemplu XVI produse chimice de specialitate organice i anorganice neutralizare
Exemplu XVII ingrediente farmaceutice, produse chimice organice fine neutralizare
vitamine,
372
Anexe
tehnologic Exemplu XVI decantare preliminar denitrificare tratare biologic cu decantare final integrat oxidarea umed cu H2O2 a afluenilor din producia de fungicide oxidarea afluenilor coninnd Na2S concentrarea afluenilor coninnd acid sulfuric precipitarea afluenilor coninnd Ni i Ni reutilizabil 3 faciliti de retenie V = 18000 m biofiltru pentru gazul uzat din rezervoarele tampon, decantare final i ngroarea nmolului 4300 input [mg/l] 1750 820 35 5 output [mg/l] 68 9 3.7 0.7 0.3 2 randament [%] 96 99 89.5 86 Exemplu XVII decantare preliminar tratare biologic cu denitrificare decantare final precipitarea Hg i Ni din aflueni curirea afluenilor coninnd concentraii mari de AOX i solveni
Faciliti pentru situaii de urgen Tratarea aerului uzat Cantitatea de ap uzat 3 [m /d] Indicatori de performanta
a
faciliti de retenie V = 23000 m faciliti pentru tratarea cu crbune activ staie biologic nchis i rezervoare tampon bioepurator de gaze 5750 input [mg/l] 1740 890 45 7 output [mg/l] 98 5 2.7 0.9 0.4 randament [%] 94.4 99.4 94 87
COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P AOX TF a media zilnica
Exemplu XVIII colorani textili, intermediari, plastice, rini neutralizare sedimentare staie biologic turn cu decantare final integrat reciclarea acidului nitric din aflueni filtrare extracie curire
Faciliti pentru situaii de urgen Tratarea aerului uzat Cantitatea de ap uzat 3 [m /d] Indicatori de performanta
a
rezervoare de retenie V = 10000 m 3 7500 m faciliti nchise 16000 input [mg/l] 620 280 42 output [mg/l] 107 7 24 1.6 1.2 2 2 1 19
i V =
Exemplu XIX colorani organici i intermediari, nlbitori optici, antimicrobieni, ap uzat urban (50%) neutralizare n dou etape decantare preliminar tratare biologic n dou etape cu denitrificare/nitrificare decantare final oxidare umed la presiune cental nalt pentru aflueni cu ncrctur TOC recalcitrant curirea amoniacului precipitarea Cu din efluent din oxidarea umed precipitarea metalelor grele din civa aflueni adsorbia afluenilor speciali extracia afluenilor speciali, concentrarea la oxidare umed NF de la aflueni de la colorani producia (concentrarea la oxidare umed, rafinarea la staia de tratare a apei uzate) 3 rezervoare de retenie V = 6000 m faciliti nchise, cu excepia tratrii biologice i decantrii finale gaz uzat cu plasmogen (ozon, ionizare) 11000 input [mg/l] 1000 370 152 153 7 8.5 output [mg/l] 250 6 13 18 1.1 1.7 2 1-4 1-32 4-32 1.5 Randament [%] b 75 98.4 91.5 88 84 80
COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P AOX TF TD TA TL TM
Randament [%] 83 97.5 43
373
Anexe
a b
media zilnica 89 % daca se considera oxidarea la umed
Exemplu XX
vitamine, intermediari neutralizare decantare primar, crbune activ esenial biofiltre staie pentru nmol activ, nitrificare, denitrificare decantare final oxidare umed la presiune joas pentru aflueni coninnd TOC recalcitrant evaporarea apelor uzate cu ncrctur organic mare i incinerarea ulterioar a reziduului distilarea solventului, reutilizarea extracia TOC recalcitrant din aflueni hidroliza afluenilor coninnd TOC recalcitrant rezervoare de retenie V = 10000 m posibilitatea de a izola i opri un bazin tratarea gazului evacuat cu adsorbie GAC faciliti nchise 8000
input [mg/l] 3300 1400 100 100 b 155 5 1.1 output [mg/l] 167 7 5 7 b 23 0.9 0.13 2 1-2 1 1 1.5 randament [%] 95 99.5 95 93 85 82 88
3
Faciliti pentru situaii de urgen Tratarea aerului uzat
Cantitatea de ap uzat [m /d]

a
COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P AOX TF TD TA TL TM a media zilnica b Kjeldahl-N
7.6.3 Informaii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg amplasamentul (exemple)
Examplul XXI Exemplul XXI descrie un amplasament de industrie chimic n Finlanda care este folosit n comun de cinci companii de industrie chimic (A-E), caracteristicile produciei lor fiind: Compania
A
Producia principal
Produse petroliere si lubrifianti
Capacitatea [tone/an]
374
Anexe
B C Plastic si petrochimie poliester Agenti de plasticizare PVC EPS (polistiren incapsulat) SB-latex max. 20000 max. 30000 70000-90000 40000 17000
D E
Toate companiile au stabilit sau stabilesc sisteme de management de mediu standardizat ISO 14001. Situaia este ilustrat n fig. 7.5. Informaiile privind debitele de ap uzat i tehnicile de tratare i eficien sunt detaliate n tabelul 7.2.
Curs de ap uzat WW-1 + WW-4
Tehnici de tratare
Cantitatea de ap uzat [m /h] 10000

3
Concentraia la intrare [mg/l]

COD: 300-400 fenoli: 5
Concentraia la ieire [mg/l]

COD: <100 fenoli: 1-2
Indicator de performan [%]

COD: 67-75 fenoli: 60-80
WW-2 + WW-3
tratare GAC, regenerare; pretratare prin API, filtrarea nisipului tratare biochimic, urmat de tratarea nmolului, incinerare; pretratare prin curire, cteva API, floculare, flotare tratare biochimic curire sedimentare, floculare, precipitare, tratare biologic aerob, sedimentare ca decantare final
2000
COD: 500-900 fenoli: 30
COD: <100 fenoli: 0.02-0.04
COD: 80-89 fenoli: >99.8
D-1 WW-6 (D-3) WW-7 (D-4) WW-8 (D-5)
12000 88 16-20 240 COD: 870 VCM: 100-200
COD: <100 fenoli: 1-2 COD: 118 VCM: 0.20
COD: 86.5 VCM: >98 COD: 99.1 BOD7: 98.8 TSS: 99.7 stiren: 99.3 fosfor: 98.4
Tablul 7.2: Debite de ap uzat i detaliile tratrii n amplasamente chimice complexe (exemplul XXI)
375
Anexe
Company Compania A A Rafinarea Compania petrolului A Oil Rafinarea refinery petrolului
WW-1, WW-1 hidrocarburi, Hydrocarbons, COD, fenoli COD, phenols
Compania Company A: WWTP A WWTP

Tratament GAC treatment CAG
D-1
WW-2 WW-2, Hydrocarbons, hidrocarburi, COD, phenols COD, fenoli
Tratare Biochemical biochimica treatment
E V D I A S C C U H A A R R E G
E
Stripping Stripare
WW-3 E WW-3, fenol, Phenol COD V COD D A I C S U C rainwater Apa pluviala H A D-2 A R R E
Oil skimmer Racleta ulei

WW-4 WW4, WW-4, benzen, benzene, benzen, hidrocarburi hydrocarbons hidrocarburi
Compania Company BB
Petrochemicals
Petrochimicale Plastice
Compania Company BB
Plastics
Company CompaniaD D
CompaniaE E Company
SB-latex
Polistiren Polystyrene
SB-latex
G E
Compania Company CC Polistiren / Polyester / agenti de Plastizing plastifiere agents
Company CC Compania
WW-8 COD, BOD, TSS, styrene stiren WW-7 COD, TSS, VCM
PVC PVC
WW-5 VOC
WW-6 COD
Biochemical Tratament treatment biochimic
Incinerare Catalytic ww incineration catalitica ww
Tratament Biological treatment biologic

D-3
VCM VCM stripping stripare

D-4 D-5
DISCHARGE EVACUARE
Figura 7.5: Situaia produciei chimice n amplasamente complexe (exemplul XXI)
Exemplul XXII Tratarea central a apei uzate de la un amplasament chimic producnd chimicale fine organice i anorganice, cum ar fi produse farmaceutice, pesticide i acid fluorhidric. Cantitatea de ap uzat: circa 300 m 3 /h Tratarea apei uzate const n: neutralizarea n trepte cu var la pH 9,5 pentru a precipita fluorura, sulfatul i metalele grele, floculare i sedimentare aerarea nmolului activ cu ncrcare nalt cu decantare aerarea nmolului activ cu ncrcare sczut cu decantare
376
Anexe
Emisii:
a treia etap de tratare biologic, tratarea biologic a solvenilor bicarbonici pentru a nltura COD refractar, fenolii i AOX purificarea aerului uzat cu adsorbia GAC, tratare n continuare prin incinerare deshidratarea nmolului, nmol trimis la industria cimentului.
COD: 123 mg/l BOD5: 13 mg/l fenoli: 0,5 mg/l AOX: 1,1 mg/l N total: 16 mg/l Staia central de tratare a apei uzate este ilustrat n Figura 7.6.
377
Anexe
Return to aerare aeration 1 Recirculare spre
Apa pluviala Rain and si de racire cooling water Rezervor Sedimentation sedimentare tank
GAC filter Filtru GAC
Storage tank Rezervor sedimentare 20000 m3 20 000 m3
Process water
Rezervor de intrare Entry tank / / pre-neutralizare pre-neutralisation
Neutralisation Neutralizare
Apa de proces
Recircularea namolului 1 1 Sludge recycling

Thickener
Recircularea namolului 2 2 Sludge recycling

Aeration Aerare 2 2
Ingrosare
Etapa Step 11
Step 2 2 Etapa
Aerare 11 Aeration
Decantor 1 1 Clarifier
Excess sludge Namol in exces 1 1
Decantor Clarifier 2 2
Excess sludge Namol in exces 22
Biologia Biocarb puratorului carrier biocarb biology
Air compressor Compresor aer Lime milk Preparare preparation lapte de var Sludge basin Bazin namol Pure oxygen Oxigen pur
Sludge dewatering Deshidratare namol
Figura 7.6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe amplasament
378
Anexe
7.6.4 Exemple de deversri de metale grele

[cww/tm/160] Urmtorul tabel 7.3 conine concentraiile de metale grele din 23 deversri de ap uzat. Valorile date sunt medii anuale ale unor eantioane amestecate de 24 de ore; cele n paranteze drepte sunt cele mai mari valori gsite. Concentraiile sunt obinute la punctul final de deversare, dup tratarea la surs, fr diluare cu ap de ploaie sau ap de rcire. Ele depind de partea de metale grele din totalul amestecului de ap uzat.
379
Anexe
(Instalatia nr.) Caracterizare (1)fara unitate biologica centrala (2)fara unitate biologica centrala (3)fara unitate biologica centrala (4)fara unitate biologica centrala (5)fara unitate biologica centrala (6)fara unitate biologica centrala (7)fara unitate biologica centrala (8)fara unitate biologica centrala (9)cu unitate biologica centrala (10)cu unitate biologica centrala (11)cu unitate biologica centrala (12)fara unitate biologica centrala (13)cu unitate biologica centrala (14)cu unitate biologica centrala (15)cu unitate
380
Hg [g/l] [maximum] 0.32 [1.96]

1.01 [2.82] 0.23 [0.7] 0.50 [3.6] 0.84 [2.95] 0.10 [0.3] 0.01 [0.2] [0.2] 0.02 [0.35] 0.11 [2.3] [0.1] 0.01 [0.1]
Cr [g/l] [maximum]
[10] [40] [60] [20] 30 [120] [20] [20] 10 [60] [10] 20 [50]
Ni [g/l] [maximum] [20]

30 [180] 60 [180] 10 [20] 40 [60] [20] 80 [190] 10 [40] [10] 10 [90] 20 [95] [8] 50 [85]
Zn [g/l] [maximum] 4 [27]

54 [230] 145 [470] 158 [540] 74 [380] 174 [490] 5 [70] 61 [190] 30 [70] 111 [230] 18 [40] 4 [20] 117 [360]
Cu [g/l] [maximum]
50 [100] 20 [180] 30 [180] 60 [280] 20 [50] [20] 20 [90] 10 [20] [50] 30 [70]
Cd [g/l] [maximum] 0.057 [0.4]

0.395 [1.2] 0.276 [3.8] 0.2 [0.6] 0.083 [1.0] 0.833 [8.2] 0.023 [1.0] 0.031 [0.8] 0.042 [0.3] 0.012 [0.1] 0.212 [1.3]
Pb [g/l] [maximum] [7]

[32] 100 [100] [6] 10 [36] 10 [16] [7] [12] [38] 20 [110] [18] [10] [16]
As [g/l] [maximum] [1]

4 [28] 3 [9] -
Anexe
(Instalatia nr.) Caracterizare biologica centrala (16)cu unitate biologica centrala (17)cu unitate biologica centrala (18)cu unitate biologica centrala (19)cu unitate biologica centrala (20)cu unitate biologica centrala (21)cu unitate biologica centrala (22)cu unitate biologica centrala (23)cu unitate biologica centrala
Hg [g/l] [maximum]
[0.1] 0.09 [1.3] 0.01 [0.1] 0.45 [1.2] 0.49 [1.6] 0.05 [0.3] <0.17
Cr [g/l] [maximum]
[5] 2.7
Ni [g/l] [maximum]
[13] [13] 50 [130] 10 [30] 34
Zn [g/l] [maximum]
13 [390] 64 [150] 4 [29] 23 [60] 613 [1350] 39
Cu [g/l] [maximum]
[30] 20 [70] [20] [50] 38
Cd [g/l] [maximum]
0.006 [0.1] 0.018 [0.3] 0.16 [0.8] 0.064 [1.61] 0.017 [0.4] 0.106 [0.6] <0.3
Pb [g/l] [maximum]
[10] [7] [7] 10 [34] <2.6
As [g/l] [maximum]
[1] -
Tabelul 7.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare [cww/tm/160]
381
Anexe
7.6.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere

Examplul 1 Pentru procesarea gazelor de ardere din industria chimica, cteva companii au dotari comune.
Gaze de ardere
Arderea reziduurilor lichide din WWTP biologic Gaz industrial de la producerea fenolului Emisii fugitive de la producerea hidrocarburilor aromatice Gaz industrial de la producerea PVC Compania X (producatoare de latex) Gaz industrial de la producerea polistirenului
Metoda de tratare
ESP si epurator de gaze umede Ardere Ardere
Emisie (mg/Nm3)
SO2 : 500 CO : 250 HCl : 1 Hidrocarburi: 14 - 15 Hidrocarburi: 5-6
Reducere (%)
Hidrocarburi: 99,5 Hidrocarburi: aprox. 99
Adsorbtie GAC Distrugere termica Distrugere termica
Monomer VC: 0-5 95 VOC: 25 VOC:aprox. 95
Productia: produse plastice si petrochimice produse petroliere si lubrifianti poliester agen]i de plastifiere PVC Latex SB polistiren capsulat.
Examplul 2 Tratarea gazelor reziduale provenite din ardere. Sistemul de tratare consta din : epurator de gaze Venturi cu solutie alcalina care ndeparteaza acidul clorhidric (HCl), unii compusi gazosi si parti din combustibilii solizi. Solutia acida din epurator este neutralizata cu oxid de calciu, partile solide sunt ndepartate din solutie cu ajutorul aditivilor si a agentilor de sedimentare. epurator de gaze cu curgere radiala care ndeparteaza bioxidul de sulf (SO2) cu ajutorul unor solutii alcaline sau de oxid de calciu / suspensie ESP umed, reziduurile solide sunt depuse in depozite permanente. Nivelurile de emisie sunt: PM: SO2: CO: HCl: dioxine: 2-12 mg/Nm3 58-84 mg/Nm3 2-55 mg/Nm3 7-22 mg/Nm3 0.007-0.02 ng/Nm3 TEQ
382
Anexe
Exemplul 3 SCR cu eficienta mare pentru controlul continutului mare de NOx initial [Comentarii franceze privind Proiectul 2 ]
Productie Proces de productie Conditii Modul ales de diminuare a NOx Procesul alternativ de reducere Motivarea deciziei in favoarea SCR Procesul de reducere Materiale abrazive de mare performanta pentru producerea pietrelor de polizor si smirghel . Procesul Norton SG care foloseste acid azotic si care emite gaze de ardere azotoase puternic concentrate.. Debit de gaz evacuat 800 Nm3/h, concentratie NOx de 1000 ppm Procesul SCR Scrubere cu peroxid/apa , conversia NOx in acid azotic cheltuielile de investitie si de functionare par sa fie mai rezonabile nu mai exista ape uzate care polueaza mod de lucru si intretinere a SCR mai usor In primul rind, gazul (70-900C) este diluat pentru a reduce concentratia de NOx la mai putin de 5000 ppm . Amestecul este incalzit la aprox. 2400 C , cantitatea stoichiometrica de NH3 (NH3/NOx de pina la 1.24) este spreiata ca solutie amoniacala de 25% . Amestecul trece peste un pat catalitic din granule . In final , gazele reziduale sunt din nou diluate cu aer cu un factor > 10 (reducerea concentratiei de NOx de la 200 mg/Nm3 la 20 mg/Nm3) pentru a elimina orice urma de culoare din gazele de ardere .
Temperatura catalizator in amonte Concentratie NOx in aval Concentratie NOx dupa diluare Raport NH3/NOx(mol/mol) PierderNH3 Conversie NOx
Indicatorii de performanta 215-225 C 1240-1450 ppm 50-100 ppm 1.17-1.24 Pana la 15 mg/Nm3 93.1-96.2 % Costuri
Cheltuieli cu investitia Echipament si proces tehnologic proiectare Cheltuieli anuale pentru functionare Cheltuieli totale
2.4 milioane FFR 1.755 milioane FFR 0.645 milioane FFR] 2176 FFR/t de NOx transformat 5182 FFR/t de NOx redus
383
Anexe
7.7
Anexa VII. Legislatia statelor membre privind apa reziduala si gazele de ardere provenite din sectorul chimic
Anexa VII stabileste limitele de emisie din sectorul chimic privind apa reziduala si gazele de ardere din statele membre. Retineti ca in spatele cifrelor s-ar putea sa existe diverse criterii referitoare la : durata medie, conditii de referinta, tehnica esantionarii, masuratori si analize, metode pentru testarea cedarii. 1. AUSTRIA Emisiile in aer In Austria, nu exista o legislatie speciala privind standardele de emisii pentru emisiile de aer din industria chimica. In general, "Gewerbeordnung " (BGBI, 194/1994) reglementeaza licenta uzinelor chimice , ceea ce inseamna ca uzinele trebuie sa fie "state -of-the-art" in ceea ce priveste performantele lor. Standardele de emisii pentru emisiile de aer din industria chimica se bazeaza pe "Instructiuni tehnice germane privind calitatea aerului" (TA- Luft). Instalatiile de ardere sunt reglementate prin "Feuerungsanlagenverordnung" (BGBI. II 1997/331), exceptind cazanele cu abur, inclusiv cazanele recuperatoare, arzatoare de gaze de combustie, turbinele cu gaze si motoarele cu combustie interna. Standardele de emisii pentru centralele cu cazane sunt reglementate prin "Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI, 1988/380 i.d.F. BGBI, 1993/185, BGBI. I 1997/115, BGBI. I 1998/158) si "Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI, 1989/19 i.d.F. BGBI, 1990/134, BGBI, 1994/785, BGBI. II 1997/324). Ordin pentru instalatiile de de ardere (BGBI. II 1997/331) Acest Ordin reglementeaza emisiile din instalatiile de ardere cu un randament termic nominal de 50 kw sau mai mare . Acest ordin se bazeaza pe paragraful 82 Abs.1 din Gewerbeordnung . Conform celor mentionate mai sus , cazanele cu abur , cazanele recuperatoare, arzatoare de gaze de combustie, turbinele cu gaze , motoarele cu combustie interna , si uzinele care folosesc reziduurile drept combustibil nu sunt reglementate prin aceasta ordonanta . Ordinul pentru instalatiile de combustie furnizeaza standarde de emisie in functie de combustibilul utilizat si de randamentul termic . Standardele de emisie pentru instalatiile care folosesc cocs si carbune , furnalele care folosesc ulei si instalatiile de ardere care folosesc combustibil gazos sunt prezentate in sectiunea urmatoare . a) Instalatii cu ardere pe huila si cocs Standardele privind emisiile pentru furnalele care folosesc huila sau cocs Capacitate a [MW] Pollutants
>0.35-1 >12 >210 >10-50 >50 0.35 Pulberi [mg/m] 150 150 150 50 50 50 SO2 [mg/m] 400 200 CO [mg/m] 1000 1000 150 150 150 150 NOx [mg/m] 400 400 400 350 100 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 6 % n gazul ars.
384
Anexe
b) Instalatii cu ardere pe pacura Sunt 4 tipuri diferite de pacuri de ncalzire n Austria. Continutul de sulf este dat mai jos conform " Verordnung uber den Schwefelgehalt von Heizolen" (BGBI. 1989/94 i.d.F BGBI. 1994/545). Urmatoarele tabele prezinta continutul de sulf maxim din diferitele tipuri de pacura de ncalzire din Austria.
Maximul de sulf continut de diferite tipuri de pacura
Tipul de ulei de ncalzire Pacura pentru ncalzire extra usoara Pacura pentru usoara Pacura pentru medie pacura
Continutul de sulf maxim

0.10 wt.-% 0.20 wt.-% 0.60 wt.-% 1.00 wt.-%
Pentru instalatiile de ardere de cea mai mica capacitate , calitatea pacuralor de incalzire ce se folosesc are restrictii. Pacura de incalzire cu continut mai mare de sulf pot fi folosite in instalatii cu capacitate de putere mai redusa , daca nivelul emisiei de SO2 , din tabelele urmatoare, este garantat prin luarea de alte masuri.
Capacitatea de putere n cazul utilizarii diferitelor tipuri de pacura de ncalzire
Capacitateaa
0.07 MW >0.075 MW 510 MW >10 MW
a
Pacura
extra usor extra usor usor extra usor usor mediu orice tip de ulei de ncalzire
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului Unele standarde de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de ncalzire. Urmatoarele patru tabele prezinta Standardele privind emisiile de praf, SO2 ,CO si NOx in uzinele care ard pacura.
Standardele privind emisiile de praf [mg/Nm3] atunci cnd se foloseste pacura drept combustibil Capacitatea a [MW] Combustibil >230 MW >3050 MW >50 MW Pacura extra usoara 30 30 30 Pacura usoare 50 35 35 Pacura medium 60 50 35 Pacura grea 60 50 35
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
a
Standardele privind emisiile de SO2 si CO raportate la randamentul termic al instalatiilor de ardere .
385
Anexe
Standardele privind emisiile de SO2 (mg/ Nm3) atunci cnd se foloseste pacura drept combustibil Capacitate a [MW] Poluant >50300 MW >300 MW SO2 350 200 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars. Standardele privind emisiile de CO [mg/Nm3] atunci cnd se foloseste pacura drept combustibil Capacitatea a [MW] Poluant >1 MW 1 MW CO 100 80 a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
Pentru NOx, standardele de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de ncalzire. Randamentul termic este criteriul principal in standardul de emisie.Urmatorul tabel indica diferitele standardele privind emisiile de NOx.
Standardele privind emisiile de NOx [mg/Nm3] atunci cnd se foloseste pacura drept combustibil Capacitatea a [MW] Combustibil >310 MW >1050 MW >50 MW 3 MW Pacura extra usoara 150 150 150 100 Pacura usoara 450 400 350 100 Pacura medie 450 450 350 100 Pacura grea 450 450 350 100 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
c) Instalatiile cu alimentare cu gaz Pentru uzinele care folosesc combustibili gazosi ( gaz natural sau gaz de sonda lichefiat ) , standardele privind emisiile de NOx si CO sunt furnizate numai de " Feuerungsanlagenverordnung ". Poluant
CO [mg/Nm3] NOx 3 [mg/Nm ]
a
Standardele privind emisiile pentru combustibili gazosi Capacitate a [MW] Combustibil >3 MW 3 MW 80 80 Gaz natural 80 80 Gaz petrol lichefiat 120 100 Gaz natural 160 130 Gaz de petrol lichefiat
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind combustibilii lichizi raportati la gazele reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
In cazul instalatiilor de ardere cu procesare la temperaturi inalte, sunt permise emisii mai ridicate de NOx. Pentru utilizare de gaz natural se accepta 200 (mg/ Nm3) NOx, iar pentru
386
Anexe
gaz de petrol lichefiat se accepta max. 260 (mg/ Nm3) NOx. Cerinta de a masura continuu poluantii diferiti depinde de tipul de combustibil si de capacitatea instalatiei Limitele deasupra carora este necesara masurarea continua
Poluant Combustibil
Solid Lichid Gazos
Pulberi >10 MW >10 MW -
CO >10 MW >10 MW >10 MW
SO2 >30 MW >50 MW -
NOx >30 MW >30 MW >30 MW
Ordinul a intrat in vigoare din 01.06.1998. Instalatiile de ardere care au fost modernizate inainte de aceasta data , trebuie sa se incadreze in valorile emisiilor impuse de acest ordin in cinci ani, sau daca depasesc aceste valori nu mai mult de 50%, ele sunt obligate sa-si mentina limitele de emisie nca opt ani. Documente si ordonante privind mentinerea calitatii aerului in cazul Cazanelor cu abur (Clean Air Act and Clean Air Ordinance for Steam Boilers) (LRG-K si LRV-K) In Austria, emisiile de la centralele cu cazane cu abur si de la cazanele recuperatoare sunt reglementate prin "Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI, 1988/380 i.d.F. BGBI, 1993/185, BGBI. I 1997/115, BGBI. I 1998/158) si ordonanta "Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI, 1989/19 i.d.F. BGBI, 1990/134, BGBI, 1994/785, BGBI. II 1997/324). Standardele privind emisiile de praf, SO2, CO si NOx datorate " Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " depind de tipul de combustibil cit si de randamentul termic al instalatiei.
Standarde privind emisia de praf [mg/Nm3] Capacitatea a [MW] <2 MW 230 MW 3050 MW 150 50 5 5 30 30 50 35 60 50 60 50
Combustibil
b
>50 MW
5 30 35 35 35
Solid Gazos Pacura extra usoara Pacura usoara Pacura mediu Pacura a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura valorii calorice a combustibilului. b Lemnul este exclus
Standarde privind emisia de SO2 [mg/Nm3]
Combustibil 1050 MW Capacitatea a [MW] 50300 MW 400 200 350
datorata
>300 MW
400 400 Lignit 400 200 Alti carburanti solizi 1700 200 Combustibil lichid a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului
Combustibil
Solid Lichid Gaz petrol lichefiat Gaz natural
Standarde privind emisia de CO [mg/Nm3] Capacitatea a [MW] 1MW 1000 100 100 80
>1MW 150 80
387
Anexe
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului
Standarde privind emisia de NOx [mg/Nm3] Capacitatea a [MW] 0.353 MW 310 MW 1050 MW 400 350 125 100 150 400 400 350 450 350 450 350
Combustibil
Solid Gazos Pacura extra usoara Pacura usoara Pacura medie Pacura
a
>50 MW 200
100 100 100
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile de la combustibilii solizi se refera la gaze reziduale (arse) cu un continut de 6% oxigen. Pentru combustibilii solizi/gazosi se considera un continut de 3% oxigen. Toate valorile emisiilor se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa
Deversari in apa Deversarile de apa reziduala in apa de suprafata sau in sistemul public de canalizare sunt reglementate in Austria prin ordonanta " Allgemeine Abwasseremissionsverordnung " (Ordin privind emisiile din apele reziduale generale) (BGBI, 1996/186 ) si ordonante specifice pentru diferitele sectoare industriale. Aceste ordonante au la baza decizia "Legea apelor" Wasserrechtsgesetz (Water Right Act) (BGBl. I 155/1999). Ordonantele speciale care prezinta interes pentru instalatiile producatoare de chimicale organice sunt urmatoarele: Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate din producerea hidrocarburilor si a chimicalelor organice bazice . (BGBI. II 1999 /7). Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la rafinarii (BGBI. II 1997 /344). Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea gazelor industriale . (BGBI. 1996 /670). Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea ingrasamintelor anorganice sau de acid fosforic si sarurile sale . (BGBI. 1996 /669). - Hidrocarburi si chimicale organice bazice Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea hidrocarburilor si a chimicalelor organice bazice reglementeaza standardele privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi si chimicale organice bazice. Aceasta ordonanta intra in vigoare la 13.01.2000. Uzinele producatoare, care aveau aprobare inainte de aceasta data , trebuie sa puna in aplicare aceste reglementari in urmatorii sase ani . Aceasta ordonanta reglementeaza : i Depozitarea produselor de la procesarea petrolului si a fractiunilor sale , care sunt folosite in procesele de producere a produselor de la punctele ii pana la vi ii Producerea de alchene , alchine sau aromatice din procesarea titeiului sau a fractiunilor sale prin cracare , folosind abur aditional ( cracarea la abur ) iii Producerea de hidrocarburi pure sau amestecul lor provenite din produsele de cracare mentionate la ii care folosesc procesele de separare fizica . iv Producerea de chimicale organice bazice obtinute din produsele mentionate la ii sau iii si care folosesc alchilarea ,dezalchilarea , dehidrogenarea , disproportionarea, hidratarea, hidroxilarea , hidrodezalchilarea, hidrogenarea, izomerizarea , oxidarea sau eterificarea v Producerea de chimicale organice bazice ce contin azot din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv ( de exemplu : amide , amine , cianati , izocianati , lactame , nitrili , nitro - , nitrozo- sau compusi azotat , aromatice care contin azot )
388
Anexe
vi Producerea de chimicale organice bazice ce contin sulf sau fosfor din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv . vii Producerea de chimicale organice bazice halogenate din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv . viii Depozitarea produselor mentionate de la ii pana la vii ix Curatarea de aer si de produse de condensare apoasa provenite de la prelucrarea produselor mentionate la viii x Curatarea de gaze de combustie de la prelucrare produselor mentionate de la i la viii cu utilizare de substante apoase , in cazul unor reactii simultane fizice si chimice in timpul sintezei sau producerii lor, sau in cazul in care gazul de evacuare de la ardere este amestecat cu alt gaz de ardere, iar compozitia gazului rezidual de evacuare este in mod semnificativ diferit prin comparatie cu compozitia gazului de combustie.
Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi

Parametri generali Standarde pentru deversari in apele de suprafata
30 C 8 4 4 2 30 mg/l 6.5 8.5 Standarde pentru deversari in apele de suprafata 2 mg/l 0.5 mg/l 3.0 mg/l 0.5 mg/l 0.5 mg/l 0.01 mg/l 1 mg/l 1 mg/l 5 mg/l Limite cu standarde pentru toxicitate 0.1 mg/l 30 mg/l 40 mg/l 2 mg/l 0.5 mg/l
Temperatura
TA TL TD TF TSS pH
Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare 40 C
Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice
150 mg/l 6.5 10 Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare Limite cu standarde pentru TSS 0.5 mg/l Limite cu standarde pentru TSS 0.5 mg/l 0.5 mg/l 0.01 mg/l 1 mg/l 1 mg/l
Parametri anorganici
Aluminium (calculat ca Al) Plumb (calculat ca Pb) Fier (calculat ca Fe) Cupru (calculat ca Cu) Nichel (calculat ca Ni) Mercur (calculat ca Hg) Zinc (calculat ca Zn) Staniu (calculat ca Sn) Amoniu (calculat ca N) Cloruri (calculat ca Cl) Cianura (emis usor si calculat ca CN) Fluoruri (calculate ca F) Azot total (inclusiv amoniu, nitriti si nitrati azot) Fosfor total (calculat ca P) Sulfat (calculat ca SO4) Sulfit (emis usor si calculate ca S)
0.5 mg/l 30 mg/l 200 mg/l 1 mg/l
Parametrii organici
Standarde pentru evacuarea in apele de suprafata
Standarde pentru evacuarea in sistemul public de canalizare
389
Anexe
Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi

Parametri generali Standarde pentru deversari in apele de suprafata
25 mg/l 75 mg/l 20 mg/l 0.5 mg/l 5 mg/l 0.1 mg/l 0.2 mg/l 2 mg/l 0.1 mg/l
TOC (calculat ca C) COD (calculat ca O2) BOD5 (calculat ca O2) AOX (calculat ca Cl) Suma hidrocarburilor POX (calculated as Cl) Fenol (calculat ca fenol) Suma tensidelor anionice si nonionice Suma compusilor aromatici volatili (BTXE)
Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare 0.5 mg/l 20 mg/l 0.1 mg/l
20 mg/l Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice 1 mg/l
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile (BTXE) se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).
Apa reziduala rezultata din producerea urmatoarelor substante trebuie sa respecte urmatoarele limite speciale de emisii. Limitele speciale de emisii sunt legate de capacitatea de productie instalata in tone. Limite de emisii in cazul producerii unor substante organice Emisii conform standardului Substanta [g/t capacitate de [mg/l] productie instalata]
1.0 20 Etilbenzen, cumen 1.0 30 Acetataldehida, acetat de vinil 1.0 2 Clorura de vinil (VC) 1.0 20 Triclorofenol (TCP, toti izomerii) 0.2 2 Triclorobenzen (TCB, toti izomerii) 1.5 3 Tetraclormetan 1.5 2 Hexaclorobutadiena (HCBD) 1.0 2 Etan-1,2-diclor (EDC) 1.0 3 Tricloretilena (TRI) 1.0 3 Percloretilena (PER) Solventi organici halogenati 1.0 10 11. exceptati : 1,2,4-triclorbenzen si pozitiile 6 11 Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile (BTXE) se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
In cazul producerii de acetilena cu carbura de calciu (carbid) , drept materie prima, limitele de emisie sunt stabilite in ordonanta Verordnung ber die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Herstellung von technischen Gasen BGBI. 1996/670 (Ordonanta pentru limitarea emisiilor in apa uzata provenita din producerea gazelor tehnice. Toate instalatiile de acetilena din Austria folosesc procesarea carburii de calciu pentru a produce acetilena
Standarde privind emisiile in cazul producerii de acetilena din carbura de calciu (carbid)
Parametri generali
390
Standarde pentru deversari in apele de
Standarde pentru deversari in sistemul public de
Anexe
suprafata
Temperatura TL TF TSS pH Parametri anorganici Fier (calculat ca Fe) Amoniu (calculat ca azot N) Cianide (calculat ca CN) Posfor total (calculat ca P) Sulfat (calculat ca SO4) Sulfura (pe baza de sulf S) Sulfit ( pe baza de SO3) Parametri organici 35 C
canalizare
40 C Nu afecteaza instalatia de tratat 4 apele reziduale publice Nu afecteaza instalatia de tratat 2 apele reziduale publice Nu afecteaza functionarea 50 mg/l sistemul public de canalizare sau instalatia de tratat apele reziduale 6.5 9 6.5 10 Standarde pentru deversari Standarde pentru deversari in apele curgatoare in sistemul public de canalizare 2 mg/l 10 mg/l 0.1 mg/l 1 mg/l 0.1 mg/l 1 mg/l
Limitat de standardul pentru TSS

0.1 mg/l 200 mg/l 1 mg/l 10 mg/l
COD (in functie de O2) Total hidrocarburi Fenolindex (drept fenol)
Standarde pentru deversari Standarde pentru deversari in apele curgatoare in sistemul public de canalizare 50 mg/l 10 mg/l 20 mg/l 0.1 mg/l 10 mg/l
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare)..
Ordonanta Verordnung ber die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Herstellung von anorganischen Dngemitteln sowie von Phosphorsure und deren Salzen (BGBl. 1996/669) (Ordonanta referitoare la limitarea emisiilor apei reziduale provenite din fabricarea ingrasamintelor anorganice precum si a acizilor de fosfor si a sarurilor lor) reglementeaza standardele de emisie in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina.
Standarde de emisii in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina Parametri generali Parametri generali Parametri generali Temperatura 30 C 35 C Nu afecteaza instalatia de tratat TF 4 apele reziduale publice TSS 30 mg/l 150 mg/l pH 6.58.5 6.59.5 Parametri anorganici Standarde pentru deversari in Standarde pentru deversari apele de suprafta in sistemul public de canalizare 0.5 kg/t 0.5 kg/t Amoniu (azot N) 0.5 kg/t 0.5 kg/t Azotat (pe baza de N) 0.02 kg/t 0.02 kg/t Azotit (pe baza de N) Parametri organici
COD (in
functie de Standardele de emisii sunt legate de capacitatea de productie instalata a uzinei (in functie de cantitatea de azot in tone din produsul final). Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, filtrarea materiei, pH si azotitul se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).
Standarde pentru deversari in Standarde pentru deversari apele de suprafata in sistemul public de canalizare 0.5 kg/t O2)
Anexe
2. BELGIA Legislatia flamanda privind apa reziduala si gazele de ardere din sectorul chimie In legislatia flamanda pentru mediu, denumita VLAREM, sectorul chimic este clasificat in mai multe subsectiuni : Clasificarea numarul 7 Chimicale (vezi Anexa nr. 1) Clasificarea numarul 17 Substante riscante/periculoase (vezi Anexa nr. 2) Clasificarea numarul 20.4 Industria chimica, subiectul activitati industriale conform 84/360/EEG (vezi Anexa nr. 3) Uzinele chimice sunt subiectul unei legislatii cu domenii specifice care ar putea sa difere de legislatia generala privind mediu specificata in VLAREM : VLAREM II, Hoofdstuk 5.7 Chimicale (clasificarea nr. 7) (vezi Anexa 4) VLAREM II, Hoofdstuk 5.17 Substante riscante/periculoase (clasificarea nr. 17) (vezi Anexa 5) VLAREM II, Hoofdstuk 5.20 Activitati industriale care pot mari poluarea aerului (clasificarea nr. 20) (vezi Anexa 6)
Anexa 1
7. 7.1
CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4) Domenii care nu sunt clasificate nicaieri pentru producerea sau tratarea de chimicale organice sau anorganice si care includ - alchilarea - aminarea cu amoniac - carbonilarea - condensarea - dehidrogenarea - esterificarea - halogenarea si producerea de halogeni - hidrogenarea - hidroliza - oxidarea - polimerizarea - desulfurizarea, sinteza si conversia compusilor care contin sulf - nitrarea si sinteza compusilor care contin azot sinteza compusilor care contin fosfor - distilarea - extractia - solvatarea - amestecarea cu o capacitate anuala de : 1. pina la si inclusiv 1000 tone 2. intre 1000 pina la si inclusiv 10000 tone 3. peste 10000 tone
3 2 1
A,G G,M
392
Anexe
7. 7.2
7.3
7.4
7.5
7.6
7.7
7.8
7.9
7.10
CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4) Instalatii chimice integrate , adica pentru producerea pe scara industriala de substante prin conversie chimica, in care diferite unitati coexista si sunt interconectate functional , nominalizate pentru producerea de : 1. chimicale organice bazice 2. chimicale anorganice bazice 3. ingrasaminte ce contin fosfor, azot, potasiu (ingrasaminte simple sau compozite) 4. produse bazice pentru protejarea recoltelor si biocide 5. produse farmaceutice bazice cu prelucrare chimica sau biologica 6. explozivi Uzine petrochimice sau fabrici care au la baza procese de cracare sau vaporizare de petrol, motorina, LPG sau alti derivati petrolieri cit si chimia organica bazata pe aceste procese si care nu sunt clasificate nicaieri, avind o capacitate de procesare de : 1. pina la si inclusiv 500000 tone/an 2. peste 500000 tone/an Domenii pentru obtinerea unuia din urmatoarele produse a) fenoli, disulfid de carbon si mercaptani, cu o capacitate anuala de : 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste b) amine si compusi organici halogenati cu o capacitate anula de: 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste Productia de clor prin electroliza si/sau prin procesul cu diafragma / mercur cu o capacitate anuala de: 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste Prelucrarea de peroxid organic si anorganic cu o capacitate anuala de: 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste Producerea de acid clorhidric gazos si derivati, cum ar fi polimerii sai, altii decit cei mentionati in sectiunea 5, cu o capacitate anuala de: 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste Producerea de pentaclorfenolat de sodiu (ierbicid) prin electroliza sau hexaclorbenzen, cu o capacitate anuala de 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste Producerea de soda (carbonat de sodiu) ca produs final si/sau de clorura de calciu si clorura de sodiu ca produse secundare (auxiliare) cu o capacitate anuala de produse finale si auxiliare de: 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste Producerea de metil celuloza prin activarea clorurii de metil din celuloza, cu o capacitate anuala de: 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste
G,M
2 1
A M
2 1
G,M
2 1
G,M
2 1
G,M
2 1
G,M
2 1
G,M
2 1
G,M
2 1
G,M
2 1
G,M
393
Anexe
7.
7.11
CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4) Instalatii chimice pentru producerea de 1,2 : 1. produse chimice organice bazice, cum ar fi: a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice) b) hidrocarburi care contin oxigen, cum ar fi:alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice. c) hidrocarburi ce contin sulf d) hidrocarburi ce contin azot, cum ar fi: amine, amide, compusi nitrozo, nitro si azotati, nitril, cianati, izocianati e) hidrocarburi ce contin fosfor f) hidrocarburi ce contin halogeni g) compusi organometalici h) produse pe baza de plastic (polimeri, fibre artificiale, fibre celulozice) i) cauciuc sintetic j) coloranti si pigmenti k) surfactanti si tenside 2. produse chimice anorganice bazice, cum ar fi: a) gaze cum ar fi: amoniacul , clorul sau acidul clorhidric gazos, fluorul sau acidul fluorhidric, oxidul de carbon, compusi cu sulf, oxidul de azot, hidrogenul, bioxidul de sulf, diclorura de carbon b) acizi cum ar fi:acidul cromic, acidul fluorhidric, acidul fosforic, acid azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, oleum, acidul sulfuros c) baze cum ar fi: hidroxidul de amoniu, hidroxidul de potasiu(lesie), hidroxidul de sodiu d) saruri cum ar fi: clorura de amoniu, cloratul de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotatul de argint e) nemetale, oxizii unor metale sau alti compusi anorganici cm ar fi: carbura de calciu(carbid), siliciu, carbura de siliciu. 3. ingrasaminte ce contin fosfat, azot sau potasiu (ingrasaminte simple sau compozite) 4. produse farmaceutice bazice care se obtin prin procese chimice sau biologice 5. explozivi
G,M,X 1 G,M,X
A A
P P
J J
G,M,X
1 1 1
G,M,X G,M,X G,M,X
A A A
P P P
J J J
1 2
Pot exista suprapuneri cu alte subsectiuni din sectiunile 7.13 si 38 Prin prelucrare, in aceasta sectiune, se intelege producerea de substante sau grupe de substante mentionate in aceasta sectiune sau pe scara industriala din conversia chimica.
394
Anexe
Anexa 2
17
17.2
17.2.1
17.2.2
17.3 17.3.1
17.3.2
17.3.3
17.3.4
17.3.5
17.3.6
Produse periculoase (riscante) 1 (deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I din Vlarem: vezi sectiunea 3.5) Activitati industriale si de depozitare cu risc de acidente majore (Directiva EU 96/82/EC din 9.12.1996 referitoare la controlul accidentelor majore si periculoase incluzand substantele periculoase) Domenii in care produsele periculoase sunt prezente in cantitati egale sau mai mari decat cele specificate in Apendix 6,partea 1 si 2, coloana 2 de la Titlu I din Vlarem(vezi si articolul 7din Titlul I din Vlarem ) VR-Domeniu obligatoriu in care produsele periculoase sunt prezente in cantitati egale sau mai mari decat cele specificate in Apendix 6,partea 1 si 2, coloana 3 de la Titlu I din Vlarem(vezi si articolul 7din Titlul I din Vlarem ) Domenii sau depozite pentru substante periculoase neclasificate conform 17.2 sau 17.4 2,3 Domenii din productia industriala de substante foarte toxice, toxice, extrem de inflamabile, inalt inflamabile, explozive, sau daunatoare mediului cu o capacitate anuala de: 1. pina la si inclusiv 10 tone 2. 10 tone si peste Domenii privind depozitarea substantelor foarte toxice, toxice, si explozive cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitete de depozitare de: 1.peste 10 kg pana la si inclusiv 100 kg 2.peste 100 kg pana la si inclusiv 1 tona 3.peste 1 tona Depozitarea substantelor de oxidare, nocive, corozive si iritante cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de: 1.200 kg pana la si inclusiv 1000 kg 2.peste 1000 kg pana la si inclusiv 50000 kg 3.peste 50000 kg Depozitarea lichidelor extrem de inflamabile, inalt inflamabile cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de: 1.50 l pana la si inclusiv 500 l 2.peste 500 l pana la si inclusiv 30000 l 3.peste 30000 l Depozitarea lichidelor inflamabile cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de: 1.100 l pana la si inclusiv 5000 l 2.peste 5000 l pana la si inclusiv 100000 l 3.peste 100000 l Depozitarea unor lichide cu punct de aprindere mai mare de 55 0C dar care nu depaseste 100 0C,cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de: 1a) 5000 l pana la si inclusiv 20000 l daca domeniul este legat de o functie rezidentiala sau o proprietate folosita in scopuri rezidentiale
2 1
P P
J J
3 2 1
3 2 1
3 2 1
3 2 1
395
Anexe
17
17.3.7
17.3.8
17.3.9
17.4
17.5
Produse periculoase (riscante) 1 (deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I din Vlarem: vezi sectiunea 3.5) 1b) 100 l pana la si inclusiv 20000 l pentru domenii altele decat cele de la a) 2. peste 20000 l pana la si inclusiv 500000 l 3. peste 500000 l Depozite pentru lichide cu un punct de aprindere mai mare de 1000 C cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de: 1.200 l pana la si inclusiv 50000 l 2.peste 50000 l pana la si inclusiv 5000000 l 3.peste 5000000 l Depozitarea substantelor periculoase pentru mediu cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate de depozitare de: 1.peste 100 kg pana la si inclusiv 1 t 2.peste 1 tona pana la si inclusiv 100 tone 3.peste 100 tone Instalatii de distribuit combustibil pentru autovehicule, instalatii pentru umplerea rezervoarelor cu combustibil de autovehicule cu hidrocarburi lichide nominalizate la masini de putere 1. Domenii de distribuit lichide cuprinse in sectiunea 17.3.6.10 cu maxim 1 conducta de distributie 2. Domenii de distribuit: a) combustibili din sectiunea 17.3.6.2 cu maxim 1 furtun de distributie si/sau b) combustibili din sectiunea 17.3.4.1 si 2 cu maxim un furtun de distributie In care sunt alimentate numai vehiculele proprii companiei 3. Alte domenii Depozite, cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, si/sau puncte de vanzare de substante periculoase cuprinse in Apendix 7 Titlul I din Vlarem in ambalaje cu o capacitate maxima de 25 l sau 25 kg, depozitare maxima intre 50 kg sau 50 l si 5000 kg sau 5000 l (directiva EC 67/548/EEC din 27.06.1967 referitoare la aplicarea clauzelor legale si adminstrative privind clasificarea, ambalarea si amrcarea substantelor periculoase) Dispozitive ce contin peste 5dm3 de PCB si dispozitive ce pot fi considerate in mod rezonabil dipozitive ce contin lichide intre 0,05 si 0,005 % din greutatea PCB (directiva EC 96/59/EC din 16.09.1996) 4
3 2 1
3 2 1
3 2 1
G G
3 2
2 1 3
396
Anexe
17
Produse periculoase (riscante) 1 (deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I din Vlarem: vezi sectiunea 3.5)
Aceasta sectiune se refera la substante solide si lichide. Gazele sunt clasificate in sectiunea 16. 2 Pentru aplicarea acestei sectiuni, sunt considerate" substante periculoase" , substantele din Appendix 7 titlu I din VLAREM. 3 Pentru aplicarea criteriilor de clasificare din aceasta subsectiune, "proprietatea principala " si punctul de aprindere trebuie luate in consideratie. Pentru combustibilii lichizi se ia in consideratie numai punctul de aprindere. In acest context, "proprietatea principala" inseamna catalogarea din directiva EC 67/548/EEC din 27 iunie 1967 referitoare la clasificare, ambalare si marcarea produselor periculoase si directiva EC 88/379/EEC din 07.06.1988 referitoare la clasificare, ambalare si marcarea preparatelor periculoase. Daca un produs este marcat cu doua sau mai multe simboluri periculoase, trebuie luat in consideratie riscul cel mai relevant. Daca acesta nu este specificat in directiva EC de mai sus, se aplica clasificarea din reglementarile ADR , conform Decretului Principal din 16.09.1991 referitor la transportul substantelor periculoase pe sosea cu exceptia explozivilor si a substantelor radioactive identificate in Belgian State Gazette din 18.06.1997 . 4 Pentru condensatori de curent , limita care se aplica din total componente separate a unui dispozitiv combinat. Anexa 3
20.4 20.4.1
20.4.2
20.4.3
Industria chimica (vezi si sectiunea 7): Domenii chimice pentru producerea de: olefine, derivati olefine, monomeri si polimeri neclasificati in sectiunea 7.3 1.Cu o capacitate de productie de pana la si inclusiv 10 t/an 2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an Domenii chimice pentru producerea produselor organice intermediare, neclasificate in sectiunea 7 : 1.Cu o capacitate de productie de pana la 10 t/an 2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an Domenii pentru producerea produselor chimice anorganice bazice neclasificate in sectiunea 7: 1.Cu o capacitate de productie de pana la si inclusiv 10 t/an 2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an (Domenii pentru eliminarea deseurilor toxice si periculoase prin ardere: vezi sectiunea 2.3.4) (Domenii pentru tratare altor deseuri solide si lichide prin ardere: vezi sectiunea 2.3.4)
2 1 G,M A P J
2 1 G,M A P J
2 1 G,M A P J
Anexa 4 CAPITOLUL 5.7: CHIMICALE Sectiunea 5.7.1. Prevederi generale Art. 5.7.1.1 1. Prevederile acestui capitol sunt aplicabile pentru instructiuni specifice in sectiunea 7 a listei de clasificare.
Anexe
2. Substantele care intra sub incidenta reglementarii privitoare la substantele periculoase, in special prevederile cap.5.17., pot fi aduse in interior, stocate, folosite si indepartate numai in conditiile prevazute de reglementarile anterior mentionate. 3. Pentru aplicarea acestor prevederi, capacitatea de productie , inseamna capacitatea de productie pentru o perioada de lucru neintrerupt de 24 de ore inmultita cu media numarului de zile / an cit timp instalatia poate functiona, in conditii normale privind intretinerea si siguranta. Aceasta capacitate poate fi exprimata in tone. Art. 5.7.1.2 1. Operatorul este responsabil pentru autorizare, fabricatie, productie, pregatire proces, manevrare, ( etichetare ) , impachetare si / sau de indepartare a substantelor si produselor. 2. Producerea de policloruriloade bis fenil ( PCPs ) si policlorurilor de terfenil PCTs este interzisa. 3. Productia de cloroflorcarburi ( CFCs ) bromflorcarburi ( BFCs ) orhaloni ori amestecuri din acestea specificate in anexa 57 este interzisa. 4. In acord cu articolul 11 al Reglementarilor Consililui Europei nr.3322/88/din 14 octombrie 1998 operatorii stabilimentelor unde produsele CFCs si BFCs ( la care se face referire in paragraf 3 ), sunt produse ce trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii Comisiei Comunitatii Europene si deasemenea Departamentului de Autorizare privind mediul pentru fiecare dintre produse CFCs si BFCs mentionate in paragraf 3: 1. in ultimele 2 luni dupa data intrarii in vigoare a prezentului ordin, cu respectare din 1986 si pe toata perioada de referinta : a) cantitate produse ; b) cantitati comercializate ; c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ; d) cantitati importate ; e) cantitati exportate ; f) cantitati indepartate. In final deasemenea, se cer cantitatile din stoc la 31 decembrie al anului de referinta sa fie indicate; 2. referitor la CFCs. nu mai tirziu de 31 august al fiecarui an pentru perioada precedenta ( 01.07. 30.06. ) : a) cantitate produse ; b) cantitati comercializate ; c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ; d) cantitati importate ; e) cantitati exportate ; f) cantitati indepartate. In final deasemenea, se cer a fi indicate cantitatile din stoc la 30 iunie al anului de referinta; 3. Cu referire la BFCs nu mai tirziu de 28 februarie al fiecarui an, pentru anul calendaristic precedent: a) cantitate produse ; b) cantitati comercializate ; c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ; d) cantitati importate ; e) cantitati exportate f) cantitati indepartate In final de asemenea, trebuiesc indicate cantitatile din stoc la 31 decembrie al anului
Anexe
calendaristic precedent. 5. Producerea urmatoarelor substante este interzisa, cu exceptia cazului cind producerea uneia sau a mai multora dintre ele, se face cu autorizatie de mediu explicata: 1. bromometan ; 2. cianogen, acid prusic si sarurile acestuia ( cianuri ) ; 3. - cianuri organice ( Nitriti ). . Art. 5.7.1.3 1. Daca un instalatie este subiectul unei cereri de autorizare datorita clasificarii acesteia in sectiunea 7 a listei de clasificare si orice stocare de substante periculoase trebuie de asemenea sa indeplineasca conditiile cap.5.17 substante periculoase ale acestui ordin, ce stabileste faptul ca stocarea cantitatilor in cauza intra sub incidenta acestui capitol. Totusi, in cazuri exceptionale de autorizare, se pot face referiri la distante de separare intre doua grupe si/ sau subgrupe cu cantitati de depozitare neclasificate. In aceste cazuri, domeniul de exceptie trebuie indicat. 2. Daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu, Bromometanul trebuie pastrat in vase sub presiune cu un continut de maximum 100 kg de Bromometan pe rezervor, rezervoarele de Bromometan trebuie sa fie pastrate vertical cu dispozitivul de inchidere la partea superioara. Rezervoarele de Bromometan trebuie sa fie protejate impotriva influientiilor vremii, cum ar fi razele soarelui sau ploaie si nu se permite stocarea lor suprapusa ( stivuire ). In timpul stocarii, dispozitivele de inchidere trebuie sa fie protejate de socuri mecanica, cu garnituri de inchidere. Rezervoarele goale trebuie stocate in aceleasi conditii ca si rezervoarele pline; 3. Construirea tuturor spatiilor destinate procesarii produselor periculoase, trebuie sa prevada in cazuri accidentale al unor varsari sau scurgeri de lichide, colectarea acestora. Pentru prevenirea imprastierii focului, toate spatiile destinate manevrarii lichidelor inflamabile si extrem de inflamabile, trebuiesc construite astfel incit varsarea accidentala sau scurgerile de lichide, sa sfirseasca prin un dispozitiv de colectare si sa existe unul sau mai multe puturi colectoare, legate prin mai multe canale colectoare. Acest dispozitiv de colectare, nu va fi permis in nici un caz sa fie conectat indirect sau direct la o canalizare publica, apa de suprafata, la un bazin de colectare pentru ape de suprafata, la un sant sau la o pinza de apa freatica. Dispozitivul de colectare si puturile de colectare trebuiesc regulat golite si cel putin dupa fiecare incident. Deseurile rezultate trebuiesc tratate in maniera corespunzatoare. 4. Fara a prejudicia nici o prevedere legala sau norma,operatorului i se cere sa ia toate masurile pentru o protectie satisfacatoare a mediului inconjurator impotriva riscurilor de incendiu si explozie. Aceasta include obligatoriu disponibilitatea echipamentului de lupta contra incendiilor. Tipul de echipament de stingerea incendiilor cerut se va stabili precum si locul unde va fi pastrat, dupa consultarea brigazii autorizate de stingere a incendiilor. Acest aspect este complet relatat in licenta de mediu. Echipamentul pentru stingerea incendiilor, trebuie sa fie pastrat in conditii corespunzatoare, protejate de ger, marcate corespunzator, usor accesibile si plasate in zone bine alese. Trebuie sa fie imediat operabile. 5. Pe instalatie, prevederile necesare trebuie sa existe pentru a preveni trecerea apei contaminate cu chimicale de la stingerea incendiilor prin scurgere in pamint, canalizari publice, apa freatica sau de suprafata. Apa contaminata colectata, trebuie depozitata intr un mod cotrespunzator. Capacitatea de colectare a apei contaminate, trebuie stabilita in consult cu brigada autorizata de stingere a incendiilor.
399
Anexe
6. Tot personalul si conducerea stabilimentului,trebuie sa fie avertizat privind natura substantelor si produselor fabricate si la pericolul implicat. Personalul trebuie sa fie bine informat despre masurile luate, cind apar situatii anormale. Operatorul trebuie sa ofere instructiuni revizuite dupa cerinte. Aceste instructiuni trebuie sa fie evaluate de operator, cel putin odata pe an. Art. 5.7.1.4 1. In caz ca nu se specifica altfel, in autorizatia de mediu si ca o derogare de la limita emisiei generale in cap. 4.4., valorile limita ale emisiilor date mai jos exprimate in mg / Nm3 si cu referire la urmatoarele circumstante temperaturile 0 gr.C, presiune101,3 kPa, gaz uscat sau gaz umed daca sunt folosite ejectoare de abur - se aplica pentru descarcarea gazelor uzate. Cantitatea de aer introdus intr-o parte a instalatiei pentru diluare sau racire a gazelor reziduale nu sunt luate in calcul cind calculam valoarea emisa. 1. propennitrile: in efluentul gazos al instalatiilor de ardere pentru producerea propennitrilului indiferent de debitul masic: 0.2 mg/Nm3 in rest la un debit masic de 25 g / h sau mai mult: 5.0 mg/Nm3 2. urmatoarele substante organice pentru un debit masic pe substanta de 100 g / h sau mai mare 1,2 dicloretan: 1,2-dichloroethane: productia acestui compus: 5.0 mg/Nm3 in alte cazuri ( 20 mg / Nm ): 20.0 mg/Nm3 3. pulberi totale: instalatie de producere a biocidelor sau a ingredientilor activi ai acestora cu debit masic de 25 g / h sau mai mari: pentru biocide foarte toxice sau foarte bioacumulative si persistente: 5.0 mg/Nm pentru bioacide foarte toxice, periculoase sau corosive: 20.0 mg/Nm pentru bioacide nepericuloase: 100.0 mg/Nm 2. Efluentii gazosi trebuie colectati in locul de producere dupa purificare in acord cu conditiile de imisie si emisie prevazute si descarcate in aerul ambiental printr-un cos. Acest cos trebuie sa fie suficient de inalt pentru, ca din perspectiva mediului sa disperseze adecvat substante descarcate si sa nu afecteze sanatatea publica. Inaltimea minima a cosului trebuie sa fie determinata conform sistemului de calcul al inaltimii specificate in art. 4.4.2.3. Sectiunea 5.7.2 Productia de dioxid de titan Art. 5.7.2.1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitatile ( fabrici, sectii ) la care se face referire in subsectiunea 7.1. al listei de calsificare, cit si pentru unitatile care apartin de sectorul de productie al dioxidului de titan. Art. 5.7.2.2 1. Aruncarea oricaror deseuri solide, puternic acide, materiale de purificare deseuri, deseuri usor acide sau deseuri neutralizate este interzisa. 2. Pentru unitatile existente urmatoarele prevederi se aplica tranzitional : 1. Pentru fabricile existente ce fac uz de procesul de sulfatare :
Anexe
eliminarea deseurilor slab acide sau neutralizate in orice apa are restrictie pina la valori nu mai mari de 800 kg cantitate totala de sulfat, ex: corespunzatoare ionilor SO4 in acid sulfuric liber si sulfati metalici pentru producerea unei tone de dioxid de titan. 2. Pentru fabricile existente ce fac uz de procesul de clorinare : eliminarea deseurilor slab acide sau neutralizate a materialelor de purificare deseuri in orice ape este restrictionata pina la urmatoarele valori pentru cantitatea totala de clorura ex : corepunde ionilor de Cl acid clorhidric liber sau in cloruri metalice pentru producerea unei tone de dioxid de titan: 130 kg cind se foloseste bioxid de titan in stare naturala 228 kg cind se foloseste bioxid de titan sintetic 450 kg cind se foloseste zugara; In cazul unei unitati care foloseste mai mult de un tip de minereu, valorile se aplica proportional cu cantitatile de minereu utilizate. Art. 5.7.2.3 Pentru emisii in atmosfera, urmatoarele limitari ale emisiei se aplica: 1. Pentru fabricile existente ce utilizeaza procesul de sulfatare : valoarea limita pentru emisie pulbere: 50 mg/Nm3 prevederile trebuie sa asigure prevenirea emisiei de picaturi de acid emisia de SOx provenind din dizolvarea si calcinarea fazelor productiei TiO2 ( dioxid de titan ) este restrictionata pina la maxim de 10 kg SO2 echivalent / tona de dioxid de titan produs fabricile unde deseurile acide sunt concentrate nu vor descarca mai mult decit 500 mg / Nm de SOx, calculat ca SO2 echivalent fabricile unde sarurile provenite din purificarea deseurilor sunt calcinate, trebuie echipate cu cea mai buna tehnologie disponibila pentru a reduce emisiile de SOx; 2. Pentru fabricile existente ce folosesc procesul de clorurare: valoarea limita pentru emisie de pulberi: clor media zilnica: valoare instantanee Art. 5.7.2.4 Referitor la deseurile din industria dioxidului de titan si in particular la deseurile a caror descarcare si aruncare in apa sau emisia in atmosfera este interzisa - masuri necesare trebuie luate cu scopul de a asigura urmatoarele: 1. Pe cit posibil sa nu fie create sau sa fie refilosite atit cit aceasta este posibil tehnic si economic; 2. Se folosesc sau se depoziteaza fara a periclita sanatatea umana sau fara efecte adverse asupra mediului. Acelasi lucru se aplica si in cazul deseurilor generale in timpul reciclarii sau purificarii deseurilor mai sus mentionate. Art. 5.7.2.5 1. Cantitatile de SO2, SO3 si picaturile de acid exprimate in SO2 echivalent emise de anumite fabrici trebuie calculate luind in consideratie volumul de gaze emis in timpul activitatilor specifice si media continutului de SO2 / SO3 masurat pentru aceleasi periode de 50 mg/Nm3 5 mg/Nm3 40 mg/Nm3.
401
Anexe
timp. Determinarea debitului si continutului SO2 / SO3 trebuie facute in aceleasi conditii de temperatura si umiditate. 2. Fara a neglija prevederile art.5.7.1.4. si a cap. 2.5 si 4.4 la una sau mai multe statii de masurare locale situate linga unitate intr-o pozitie care este reprezentativa pentru poluarea generata de la fabrica trebuie monitorizate urmatoarele: 1. imisia de dioxid de sulf, daca se foloseste procesul de sulfatare pentru productia de dioxid de titan ; 2. imisia de clor, daca se utilizeaza procesul de clonerare pentru productia de dioxid de titan. Daca nu exista nici o statie de masurare asa cum se mentioneaza la primul paragraf, masuratorile trebuie facute cel putin de 12 ori pe an la toata cantitatea gazoasa de emisii de dioxid de sulf sau clor, din productie. 3. De la 1 Ianuarie 1995, chiar daca nu se specifica altfel de catre mediu si ca o derogare de la prevederile cap. 4.4 emisiile de SOx provenite de la fazele de dizolvare si calcinare ale fabricarii dioxidului de titan trebuie limitata la o valoare de nu mai mult de 10 kg de SO2 echivalent pe tona de dioxid de titan produs. Sectiunea 5.7.3. Producera dioxidului de sulf, a trioxidului de sulf, a acidului sulphuric si oleumului (acid sulfuric fumans) Art. 5.7.3.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile de SO2, SO3, H2SO4 sau oleum la care se face referire in subsectiunea 7.1 a listei de calsificare. 2. Pentru suplimentarea acestei prevederi eficienta conversiei SO2 la SO3 este definita astfel: eficienta conversiei = Art. 5.7.3.2 1. Daca utilizarea gazelor ca materie prima tehnic este posibila din punct de vedere al celor mai bune tehnici disponibile ,, procesul de dublu contact trebuie sa fie utilizat pentru conversia SO2 la SO3. Daca se dovedeste indispensabil cu scopul de a respecta limitele de emisie corespunzatoare valorii eficientei de conversie prescrisa in paragraful 4 al ecestui articol emisia de SO2 si SO3 poate fi mai departe redusa prin utilizarea unui ( al 5 lea) pat de contact, sau cu masuri echivalente. Utilizarea oricarui proces alternativ este permis, asigurinduse ca un astfel de proces este cel putin echivalent din perspectiva controlului poluarii si in particular dind garantia unei alceleasi rate superioare de conversie. 2. Un proces de simplu contact ( fara absortie intermediara ) este permis numai daca se evacueaza gaze cu continut de SO2 mai mic decit 10 %, sau gaze ale caror continut de SO2 este foarte variabil. Daca se dovedeste indispensabil pentru a asigura limitele emisiei corespunzatoare valorilor eficientei de conversie prescrisa in paragraful 4 al acestui articol emisiile de SO2 si SO3 trebuie reduse ulterior prin spalare alcalina sau prin masuri echivalente. 3.Procesul catalitic umed este permis numai pentru calcinarea sulfurii de molibden si pentru desulfurarea fluxului de gaz. 4. Media zilnica a ratei de converise trebuie sa fie cel putin : 1. cind se foloseste un singur proces de contact :
SO2(in) SO2(out) ________________________ x 100 (%) SO2(in)
Anexe
a) cu gaz de alimentare continind mai putin de 6 % SO2 o rata de conversie de cel putin 97.5 trebuie realizata b) cu gaz de alimentare continind 6 % SO2 sau ami mult, trebuie realizata o rata de conversie de 98.5 %; 2. cind se utilizeaza un proces de contact dublu : a) cu gaz de alimentare continind mai putin de 8 % SO2 rata conversiei trebuie sa atinga cel putin 99 % b) cu gaz de alimentare continind 8 % SO2 sau mai mult rata conversiei trebuie sa atinga cel putin : 99.5 % in conditi variabile ale gazului 99.6 % in conditii constante ale gazului; 3. cind se utilizeaza un proces catalitic umed rata de conversie trebuie sa atinga cel putin 97.5%.; 4. cind se foloseste orice alt tip de proces rata conversiei trebuie sa atinga cel putin 99 %. 5. Ca o derogare de la prevederile cap. 4.4 urmatoarele valori limita a emisiei se aplica pentru: 1. dioxid de sulf: 2. trioxid de sulf: with constant gas conditions: in the other cases: 1700 mg/Nm3, fara a prefata rata conversiei prescrisa la art5.7.5.1; 60 mg/Nm3; 120 mg/Nm3.
6. In plus, in autorizatia de mediu valorile limita pot fi impuse pentru debitul emis de SO2 si de H2SO4 ( exprimat in SO3 ) in gazele reziduale. 7. Valorile eficientei conversiei indicate in 4 al acestui articol nu se aplica pentru SO3 din categoria a 3 a care sunt folositi pentru stimularea emisiei cenusa prin injectarea de SO3 in gazele de cos ale instalatiei de incalzire. Pentru gazele de cos tratate in acest fel emisie standard de SO3 se aplica instalatiei de incalzire corespunzatoare. Sectiunea 5.7.4 Productia acidului azotic Art. 5.7.4.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile care produc acid azotic la care se face referire in subsectiunea 7.1 a listei de clasificare. 2. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4 pentru oxizii de azot in efluentul gazos emis exprimat in NO2 o limita de emisie aplicata de: 450 mg/Nm3. Suplimentar, efluentii gazosi pot fi emisi fara culoare in aerul ambiental. Pentru a realiza aceasta, si fara prejudicieri ale valorii limite prescrise in primul paragaraf, emisia de NO2 nu trebuie sa depaseasca valoarea rezultata din formula de mai jos: 1200 _________________________________ deschiderea gurii cosului ( dm)
Concentratie NO2 =
Sectiunea 5.7.5 Producerea clorului Art. 5.7.5.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor la care se face referire in subsectiunea 7.5 a listei de clasificare. 2. Ca o derogare de la aceasta si ca prevedere suplimentara a sectiunii 4.4.3, urmatiorele valori limita ale emisiilor se aplica pentru:
Anexe
1. clor: a) pentru fabrici ce produc clor cu lichefiere completa: 6 mg/Nm3; b) in alte cazuri: 1 mg/Nm3; 2. mercurul si compusii sai: a) cu debit masic de 1 g / h sau mai mare : 0.2 mg/Nm3 b) cu electroliza cloro alcalina conform procesului de amalgamare, media a emisiilor de mercur in aer eliminate de la celula nu trebuie sa depaseasca : i. 1.5 g pentru tona de clor produsa, pentru noile fabrici ii. 2 g pentru tona de clor produsa pentru fabricile existente iii. Mercurul din compusi cu Hidrogen emis in atmosfera sau ars este inclus in valori limita. 3. Constituirea de noi instalatii pentru producerea clorului prin proces cu catod de mercur nu va mai fi autorizata. Dupa 2010, procesul cu catod de mercur nu se va mai folosi folosi. Sectiunea 5.7.6 Productia de sulf Art. 5.7.6.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile ce produc sulf cu referire in subsectiunea 7.1. al listei de clasificare. 2. Pentru fabrici cu proces Claus trebuie asigurate urmatoarele eficiente de conversie a sulfului: 1. cu o capacitate de productie pina la 20 tone sulf / zi: 2. cu o capacitate de productie intre 20 50 tone sulf / zi: 3. cu o capacitate de productie peste 50 tone sulf / zi: 97 %; 98 %; 99 %.
Aici eficienta de conversie a sulfului trebuie inteleasa ca fiind proportia dintre sulful produs si sulful din gazul de alimentare. 3. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3. emisia de hidrogen sulfurat in efluentul gazos nu trebuie sa depaseasca 10 mg / Nm. La sfirsit gazele reziduale trebuie trecute printr-un incinerator. 4. Concentratiile emisiilor de SO2 in instalatiile cu proces Claus care formeaza parte din rafinariile de petrol sunt reglementate de articolul 5.20.2.2.( Rafinarii de petrol ) cap. 5.2.. Sectiunea 5.7.7 Productia chimicalelor organice si a solventilor Art. 5.7.7.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitatile producatoare de produse chimice organice sau solventi, la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare. 2. Gazele reziduale de la fabricile pentru producerea 1,2 dicloretanului si clorurii de vinil, trebuie dirijate catre o instalatie de eliminare a emisiilor pentru efluentii gazosi. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3. pentru 1,2 dicloretan in gazele reziduale emise, o valoare limita (de emisie ) aplicabila este de 5 mg/Nm3. 3. Gazele reziduale de la reactorul si absorberul unei instalatii pentru producerea de propennitril trebuie conduse la un incinerator. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3., pentru propennitrilul in gazele reziduale emise valoarea limita aplicata este de 0.2 mg / Nm. Gazele reziduale rezultate la purificarea produselor de reactie (distilare) ca si gazele uzate generate in timpul alimentarii trebuie sa fie directionate spre un scruber.
Anexe
Sectiunea 5.7.8 Productia hidrocarburilor in instalatiile petrochimice ce nu apartin unei rafinarii de petrol Art. 5.7.8.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor producatoare de hidrocarburi la care se face referire in sectiunea 7.3. a listei de clasificare. 2. Waste Gazele reziduale eliberate din instalatiile cum ar fi efluentii gazosi rezultati in urma regenerarii agentilor catalitici sau activitatilor de verificare si curatire trebuie condusi la o instalatie de ardere sau trebuie luate masuri de eliminare echivalenta. 3.Efluentii gazosi eliberati la pornirea sau oprirea unei instalatii trebuie pe cit posibil sa fie transportati catre un sistem de colectare pentru efluenti gazosi sau incinerati in instalatii de incalzire din proces. Daca aceasta nu este posibila gazele trebuie transportate catre un arzator in care nivelul emisiei de substante orgenice de 1 % cu respectarea continutului total de carbon nu trebuie sa fie depasita. 4. Efluentii gazosi de la instalatiile de desulfurare sau alte surse au un volum de hidrogen sulfurat de peste 0.4 % si debit masic de hidrogen sulfurat de peste 2 tone / zi trebuie procesate ulterior. Efluentii gazosi care nu vor fi procesati mai tirziu trebuie sa fie condusi la un incinerator. Ca o derogare la prevederile cap.4.4. emisia de hidrogen sulfurat in efluentul gazos descarcat nu trebuie sa depaseasca 10 mg/Nm3. Apa care contine hidrogen sulfurat trebuie procesata in asa fel incit eliberarea de efluenti gazosi in atmosfera sa fie evitata. 5. In cazul transferului de baze, produsi organici intermediari sau finali, emisiile de substante organice cu o presiune de vapori de peste 13.3 kPa la o temperatura de 35 C continind produsi initiali, intermediari si finali trebuie reduse prin masuri corespunzatoare cum ar fi sistemele de substitutie, extractie si transfer catre o instalatie de purificare a efluentului gazos. 7. Apa de proces poate fi descarcate intr-un sistem deschis dupa degazeificare.Efluentii gazosi colestati aici trebuie curatati prin spalare sau incinerare. Sectiunea 5.7.9 Productia de carbon Art. 5.7.9.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile ce produc carbon ( lignit ) sau carbune electrografitic (electrozi de carbon de exemplu folositi in electrozi, colectori de curent sau ca parti pentru aplicatii) la care se face referire in sectiunea 7.1. a listei de clasificare. 2. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valorile limitei de efluent pentru substantele organice in efluentii gazosi sunt urmatoarele : 1. cu amestecare si topire din : instalatii de amestecare si topire unde smoala sau alti lianti si lichefianti sunt prelucrati la temperaturi ridicate exprimate carbon: 100 mg/Nm3 2. cu combustie de la furnale cu o singura camera, furnale cu camere combinate si cuptoare tunel exprimate in carbon total: 500 mg/Nm3 3. cu combustie de la cuptoare inelare pentru electrozi de grafit si blocare de carbune exprimat in carbon total: 200 mg/Nm3 4. cu impregnare de la instalatiile de impregnare unde se utilizeaza agenti de impregnare pe baza de exprimat in carbon total: 50 mg/Nm3.
Anexe
Sectia 5.7.10 Productia peroxidului Art. 5.7.10.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitati la care se refera in sectiunea 7.6. a listei de clasificare. 2. Peroxizii organici pot fi fabricati daca aceasta este explicat permisa in autorizatia de mediu. Peroxizii organici, care pot exploda sau detona prin reactii termice violente, la unitate trebuie mentinute la o temperatura mai mica decit temperatura la care din punct de vedere al sigurantei este temperatura maxima permisa in acord cu natura substantelor de referinta ; pentru substantele indicate mai jos temperatura maxima este: peroxid de acetilaidohexansulfonil: 10 C acid peroxide: +10 C tert butil peroxyisopropil carbonat ( BPIC ): temperatura camerei tert butil peroxidpiralat: 10 C dibenzoil peroxid: temperatura camerei dicyclohexil peroxildicarbonat: +5 C diisopropil peroxidicarbonat: 15 C. 3. Peroxizii la care se face referire in 2 care trebuie pastrati in unitate la temperaturi mai joase decit temperatura camerei trebuie stocate: 1. ori in frigidere sau congelatoare aflate in halele de productie, caz in care fiecare congelator sau frigider va contine o cantitate de cel mult 30 kg peroxid organic necongelat; 2. sau in frigidere sau congelatoare aflate in cladiri separate pentru srocare caz in care sunt stocati numai peroxizii mentionati. In acest caz fiecare frigider sau refrigerator poate contine o cantitate de cel mult 150 kg de peroxizi organici necongelati; 3. in camere frigorifice separate destinate numai acestui scop. In acest caz fara alte recomandari speciale in autorizatia de mediu pentru stocare la rece se poate pastra o cantitate de cel mult 500 kg de peroxizi organici necongelati. Sectiunea 5.7.11 Productia of policlorurii de vinil Art. 5.7.11.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor ce produc policlorura de vinil la care se referire in sectiunea 7. a listei de clasificare. 2. La trecerea de la sistemul inchis de polimerizare sau de uscare, la sistem deschis rezidurile de policlorura de vinil in polimerizat trebuie mentinute la un nivel cit mai jos posibil. Cu aceasta valoarea medie maxima lunara nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori : pentru masa PVC: 10 mg VC / kg PVC pentru suspensie monopolimeri: 0.10 g VC / kg PVC pentru suspensie copolimeri: 0.40 g VC / kg PVC micro-suspension-PVC and emulsion-PVC: 1.5 g VC / kg PVC. 3. Pentru reducerea ulterioara a concentratiei masice in clorura de vinil a efluentului gazos cit mai mult posibil consumarea gazului uzat al instalatiei de uscare trebuie utilizat drepr gaz combustibil in instalatiile de ardere.
406
Anexe
Sectiunea 5.7.12 Productia coprolactamei Art. 5.7.12.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitati ce produc coprolactama la care se face referire in sectiunea 7. a listei de clasificare. 2. Pentru productia de coprolactama obtinuta prin proces Rasehig, emisia NO2 nu trebuie sa depaseasca 15 kg NOx / tona de coprolactama produsa. Sectiunea 5.7.13 Producerea de policrilonitril bazat pe materiale sintetice Art. 5.7.13.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitatile ce produc polyacrilonitril bazat pe materiale sintetice, la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare. 2. Productia si procesarea propennitril polimerizat pentru fibre. 1. pentru emisia de propennitril in efluentul gazos din instalatii de uscare, valoarea limita a emisiei este de 20 mg / Nm.. 2. propennitilul continut in gazele reziduale, provenite din instalatiile de reactiv, din gazele reziduale intens din rezervorul cu suspensii si de la filtru de spalare trebuie dirijate catre un scruber de gaze reziduale sau un adsorber. Pentru emisiile de propennitril in efluentul gazos al adsorberului, valoarea limita de emisie de 10 mg / Nm 3. pentru filarea in fibre a polimerului debitul de gaze rezidual cu un continut de peste 5 mg / Nm trebuie dirijat catre o instalatie de reducere gaze uzate. 3. Productia de rasini ABS 1. Polimerizarea in emulsie. Efluentii gazosi care contin propennitril evacuati in timpul polimerizarii, in timpul precipitarii sau curatirii reactorului trebuie condusi catre un incinerator pentru emisiile de propennitril. Din efluentii gazosi ai instalatiei de uscare valoarea limita de emisie de 25 mg / Nm se aplica ca medii lunare; 2. Polimerizarea combinata / solutie / emulsie: Efluentii gazosi care contin propennitril eliberati din reactoare din timpul stacarii intermediare din timpul precipitarii, din timpul deshidratarii cu reciclarea solventilor si de la malaxare trebuie condus la un incinirator; Pentru emisiile de propennitril eliberate la instalatiile de valoarea limita de emisie de 10 mg / Nm se aplica ca medie lunara. 4. Productia de cauciuc nitril (NBR) Gazele uzate cu continut in propennitril eliberate de la reciclare in timpul stocarii intermediare a latexului, si prin spalarea cauciucului solid, trebuie conduse spre un incinerator. Gazele uzate eliberate in timpul reciclarii propennitrilului trebuie dirijate catre un scruber pentru gaze uzate. Pentru emisiile de propennitril in efluent gazos a unei instalatii de uscare valoarea limitelor de emisie este de 15 mg / Nm.. 5. Productia agentilor de dispersie prin polimerizarea propennitrilului Productia agentilor de dispersie prin polimerizarea propennitrilului in efluentii gazosi cu continut in propennitril eliberati din rezervoarele cu monomer, reactoare, rezervoare intermediare de stocare si de la condensatoare trebuie conduse la o instalatie de purificare a gazelor uzate, daca continutul de propennitril depaseste 5 mg / Nm.
407
Anexe
Sectiunea 5.7.14 Producerea si procesarea viscozei Art. 5.7.14.1 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitati producatoare de viscoze la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare. 2. Gazele uzate rezultate de la producerea viscozei, de la reprelucrarea bailor de filare si de la statia de tratare pentru producerea textilelor viscozice trebuie conduse intr-o instalatie de reducere a emisiilor. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valoarea limita de emisie pentru gazele reziduale sunt: 1. pentru hidrogen sulfurat : 2. pentru disulfura de carbon: 5 mg/Nm3 ca medie zilnica 0.10 g/Nm3 ca medie zilnica.
3. Productia de lina celulozica si celofan, efluentii gazosi de la masinile de filat si de la post tratare trebuiesc condusi la o instalatie de reducere a emisiei in aer. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valoarea limita a emisiei pentru gazele reziduale este : 1. pentru hidrogen sulfurat: 2. pentru disulfura de carbon: 5 mg/Nm3 ca medie zilnica 0.15 g/Nm3 ca medie zilnica.
4. Pentru fabricarea, produselor din viscoza pentru toti efluentii gazosi incluzind aerul extras din diferite camere si din apropoerea masinilor - urmatoarele valori limita se aplica pina la 31.12.2001: 1. pentru hidrogen sulfurat: 2. pentru disulfura de carbon: 3. pentru hidrogen sulfurat si disulfitde carbon: 100 mg/Nm3 ca medie zilnica 600 mg/Nm3 ca medie zilnica 650 mg/Nm3 ca medie zilnica
Cea mai buna tehnologie disponibila trebuie aplicata pentru reducerea la maxim si daca este posibil pentru prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat si disulfura de carbon. De la 1 Ianuarie 2002 si ca o derogare de la prevederile cap.4.4 urmatoarele valori limita pentru emisii se aplica pentru efluentii gazosi: 1. pentru hidrogen sulfurat: 50 mg/Nm3 valoare medie zilnica 2. pentru sulfura de carbon se aplica diferite valori functie de produsul pe baza de viscoza avut in vedere: a) lina celulozica: 150 mg/Nm3 b) celofan: 150 mg/Nm3 c) viscoza textila: 150 mg/Nm3 d) tuburi sintetice: 400 mg/Nm3 e) piele de sintetica: 400 mg/Nm3 f) viscoza tehnica: 600 mg/Nm3. Sectiunea 5.7.15 Productia de email Art. 5.7.15.1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in unitati le producatoare de vopsea email la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare. Art. 5.7.15.2 1. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. limitele valabile de emisie pentru efluentii gazosi la vopsea email sunt :
Anexe
1. pe fluonuri anorganice gazoase, exprimate in HF : 15 mg / Nm, cu 5 mg / Nm - ca valoare de referinta; 2. pentru oxizi de azot exprimat in NO2 : 15 kg per tona de email produs ca medie lunaracu concentratia maxima de 220 mg / Nm si cu 500 mg / Nm ca valoare de referinta. 2. Ca o derogare de la art.1.1.2. concentratiile indicate in 1 depind de continutul efectiv de oxigen in efluentii gazosi emisi. 3. Fara alte precizari specificate in autorizatia de mediu, valorile de emisie pentru substantele de mai sus trebuie masurate continu folosind echipamentele de masurare instalate pe cheltuiala ,, operatorului care este construit si este in functiune conform unui cod de buna practica si care are aprobarea unui expert de mediu acreditat in disciplina aer. Sectiunea 5.7.16 Procese in productia chimicalelor fine si a produselor farmaceutice Art. 5.7.16.1 Pentru procesele de la fabricarea substantelor chimice pure si farmaceutice conditiile pentru valorile limita de emisie in mg / Nm pentru procese care nu depasesc 500 kg de produs pur final pe sarja, se inlocuieste cu urmatoarea reglementare procesul trebuie sa asigure un total maxim de emisie de cel mult 15 mg % din cantitatea de solvent initiala. Anexa 5 CAPITOLUL 5.17 DEPOZITAREA PRODUSELOR PERICULOASE SectiUNA 5.17.1 Prevederi generale Art. 5.17.1.1 1. Regulile incluse in acest capitol sunt aplicabile cladirilor specificate in sectiunea 17 a listei de clasificare. Pentru aplicarea dispozitiilor acestui capitol trbebuie luate in consideratie atat proprietatea principala cat si punctele spot. Pentru carburantii lichizi se va lua in calcul doar punctele spot. 2Depozitarea pe termen scurt legata de transportul auto, pe calea ferata, apele interioare, pe mare sau pe calea aerului, incluzand incarcarea, descarcarea si transferul de pe diferite mijloace de transport in porturi, la chei, sau in parcurile de vagoane nu este supusa prevederilor prezentului regulament. Oricum, daca produsele periculoase la care se refera prezentul regulament sunt pastrate in depozite aflate in porturi, de-a lungul cheilor sau in parcuri de vagoane si daca se intentioneaza ca aceste depozite sa fie desemnate depozite permanente pentru pastrarea pe termen scurt a unor astfel de substante periculoase, atunci ele sunt supuse conditiilor din acest regulament.. Art. 5.17.1.2 1. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, infiintarea unui cladiri de categoria 1 pentru depozitarea unor produse altele decat produsele P1, P2, P3 sau P4 este interzisa: 1. intr-un areal de unde se extrage apa sau intr-o zona protejata de tip I, II sau III 2. intr-un areal altul decat o zona industriala 3. la o distanta de mai putin de 100 m de la: a) o zona rezidentiala
Anexe
b) parcare c) zone de recreere. 2. Regulile restrictive de la 1 nu se aplica: 1. pentru intreprinderile existente sau sectii ale lor, asa cum este specificat in art 3.2.1.1 2. pentru produsele periculoase aflate intr-o stare fizico-chimica care nu are proprietati ce pot duce la un accident major, in conditia in care acest lucru este confirmat de un expert acreditat in siguranta exterioara si riscuri pentru accidente majore 3. pentru produsele periculoase apartinand statiilor de epurare a apelor pentru populatie. 3. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, folosirea unui rezervor pentru ferma pentru depozitarea unor produse altele decat produsele P1, P2, P3 sau P4 este interzisa in zonele de foraj al apei sau in zonele protejate de tip I, II, sau III: 4. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, stocarea urmatoarelor substante este interzisa: 1. bromometan 2. ianogen acid prusic (hidrogen cianid) si sarurile sale (cianizi) 3. cianizi organici (nitrili).
Art. 5.17.1.3 1. Daca nu se specifica in alt fel in licenta de mediu, la intrarea intr-o cladire de categoria 1 pentru care se aplica prevederile articolului 7, titlul I de la Vlarem, trebuie aplicat un semn de identificare si informare de cel putin 1 m2, continand cel putin informatia de mai jos scrisa lizibil: 1. "VR-PLICHTIG BEDRIJF" (intreprindere careia i se cere eliberarea unui raport de siguranta) daca, in conformitate cu art. 7 & 3, titlul I de la VLAREM, se refera la o intreprindere pentru care se cere un raport de siguranta, sau "GEVAARLIJKE STOFFEN" (substante periculoase) pentru sediile unde sunt aplicabile art. 7, 1 & 2, titlul I de la VARLEM 2. numele operatorului, adresa si numarul de telefon 3. numerele de telefon de contact si cel de urgenta (brigada de pompieri). 2. La intrarile cladirilor pentru care sunt aplicabile prevederile art. 7, titlul I de la VARLEM, se va pastra un plan actualizat intr-un dulap protejat impotriva incendiului care sa fie usor accesibil serviciilor de interventie in caz de urgenta. Pentru toate depozitele unde se gasesc produse periculoase pe acest plan se vor indica in mod clar urmatoarele informatii : 1. locatia exacta 2. denumirea chimica si/sau tehnica a produselor periculoase, cu precizarea clasificarii conform directivelor UE 67/548/EEC din 27 iunie 1967 sau 88/379/EEC din 7 iunie 1988 si a numarului UN 3. specificatia referitoare la locul depozitarii: a) recipiente mobile b) containere imobile aflate deasupra solului c) containere ingropate d) containere aflate in canale ; 4. capacitatea maxima de depozitare exprimata in tone sau m3 5. temperatura normala de stocare exprimata in oC si presiunea de depozitare in Pa.
410
Anexe
3. Dulapul mentionat la punctul 2 trebuie sa poarte mentiunea GS-SITUATIEPLAN (plan al materialelo periculoase) scrisa cu litere negre cu inaltimea de cel putin 8 centimetri pe fond galben. Daca acest dulap se tine incuiat atunci fie : 1. cheia se pastreaza langa dulap, in spatele unui geam care poate fi spart cu un ciocan in caz de urgenta 2. fie dulapul are un geam de protectiecare poate fi spart cu un ciocan in caz de urgenta. 4. Se pot face derogari de la conditiile stabilite stabilite la punctele 2. si 3. daca se foloseste un sistem alternativ acceptat de Departamentul pentru Licente de Mediu, sistem care sa furnizeze cel putin aceleasi garantii in ceea ce priveste informatia furnizata. 5. Trebuiesc luate masurile necesare pentru ca instalatiile sa nu fie accesibile persoanelor neautorizate. 6. Dispozitiile 5 nu sunt aplicabile depozitelor pentru combustibili lichizi care reprezinta o parte a unei instalatii de distribuire a carburantilor vehicolelor cu motor. Art. 5.17.1.4 1. Dispozitivele de imbinare a a conductelor, cuplele, valvele si toate celelalte accesorii trebuie asigurate. Ele trebuie protejate impotriva coroziunii intr-un mod efectiv. 2. Conductele subterane trebuie plasate intr-un sant ce trebuie umplut cu cu un material inert cu o granulatie fina. Santul trebuie sa fie impermeabil si trebuie sa aiba o panta catre un put de colectare impermeabil. Acest sistem poate fi inlocuit cu un sistem alternativcare sa asigure aceleasi garantii in ceea ce priveste poluarea solului si/sau a apelor subterane. Sistemul alterantiv trebuie sa fie aprobat de un expert de mediu acreditat in ceea ce priveste containerele de depozitare a substantelor periculoase. Un certificat care sa confirme acceptul este emis si semnat de expertul de mediu mai sus mentinat. Acest certificat se pastreaza pentru a fi prezentat oficialitatilor de supervizare. O copie a acestuia se va transmite de catre operator Departamentului pentru Licente de Mediu.. 3.Imbinarea conductelor pentru transportul substantelor P1 si/sau P2 in spatii interioare este interzisa cu exceptia cazurilor in care aceste conducte sunt formate dintr-un singur tub 5fara cupluri sigilate), sau daca spatiile au fost amenajate si zonate conform regulamentelor referitoare la instalatiile electrice, in particular articolele referitoare la spatiile unde se pot crea atmosfere explozibile. Art. 5.17.1.5 1. Fara a prejudicia dispozitiile ulterioare, trebuie luate masurile de precautie necesare pentru a preveni intrarea unor produse in contact cu alte produse daca : 1. acesta ar putea duce la reactii chimice periculoase 2. astfel de produse pot reactiona intre ele si pot emana gaze sau vapori periculosi 3. contactul intre astfel de produsear duce la explozii si/sau incendii. 2. Daca in depozit se stocheaza produse avand caracteristici principale diferite, acesta trebuie impartit in diferite compartimente, in fiecare compartiment fiind depozitate ,doar produsele avand caracteristicile de baza similare. Aceste compartimente trebuie delimitate prin pereti, ecrane de protectie, marcaje pe sol, lanturi de separatie sau separatori ficsi cu inaltimea de 1 m. Produsele avand proprietati principale diferite pot fi depozitate intr-un singur compartiment daca, conform art. 5.17.1 distanta minima de separatie intre ele este de 0 metri.
411
Anexe
3. Orice opereatiuni de prelucrare sau alte operatiuni care nu au legatura cu depozitarea si transferul produselor este interzisa in depozite si in zona delimitata de distantele de separare sau ecran descrise in alin. 5.17.1 4. Produsele nu pot fi depozitate in afara suprafetelor destinate acestui scop. Recipientele mobile contaminate care au continut substante periculoase trebuie depozitate intr-un loc special amenajat care trebuie indicat in mod clar. Art. 5.17.1.6 1. With respect to aboveground compartments for products with a specific main property, minimum separation distances as indicated in appendix 5.17.1 are to be observed. 2. Distanta specificata la punctul 1. poate fi micsorata prin construirea unui ecran de protectie, in conditia in care distanta masurata orizontal pe langa acest ecarn intre containerele ce contin elemente indicate in art. 5.17.1 este mai mare sau egala cu distanta minima de siguranta prevazuta la punctul 1. Ecranul de protectie trebuie facut fie din caramida cu o grosime de min. 10 cm., sau din orice alt material cu o grosime care sa asigure un coeficient echivalent pentru reziastenta in caz de incendiu. Ecranul trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 2 m. si trebuie sa depaseasca inaltimea maxima a recipientului saucontainerului cu cel putin 0.5 m. 3. Distantele minime de separatie amintite mai sus pot fi modificate prin licenta de mediu, sau, in particular, pe baza rezultatelor specificate in raportul de siguranta sau pe baza analizelor de risc emise de un expert acreditat in disciplina sigurantei exterioare si riscul accidentelor grave. 4. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, prevederile art. refeitor la distantele ce trebuie respectate nu se aplica : 1. produselor depozitate in laboratoare 2. produselor pentru care capacitatea de stocare totala pentru produse avand aceeasi proprietate de baza este mai mica decat limita inferioara indicata la categoria 3 din sectiunea de clasificare corespunzatoare 3. depozitelor mentinate in sectiunea 17.4. Art. 5.17.1.7 1. Trebuie luate masurile necesare (de ex. impamantarea) pentru prevenirea formarii unor sarcini electostatice periculoase la stocarea si utilizarea produselor explozibile, extrem de inflamabile, foarte inflamabile si inflamabile. 2. Spatiile de depozitare a produselor periculoase pot fi incalzite doar prin intermediul dispozitivelor ale caror locatie si folosire ofera suficiente garantii impotriva riscurilor producerii unor incendii sau producerii unor explozii. 3. In spatiile in care sunt depozitate produsele periculoase: 1. se interzice lucrul pentru care este necesar folosirea unor dispozitive ce lucreaza cu flacara deschisa sau care pot genera scantei cu exceptia celor de intretinere si de reparatie in conditiile in care se vor lua masurile de precautie necesare si in conformitate cu instructiunile scrise emise si/sau initializate de Seful Departamentului de Prevenire si Protectie sau de catre operator 2. se aplica un indicator de interzicere a fumatului ; acest indicator trebuie sa fie scris cu litere citete sau trebuie sa contina semne conventionale. Ele se aplica pe partea exterioara a usii de acces si in interiorul spatiului in cauza. Obligatia de a aplica indicatorul Fumatul interzis
Anexe
nu se aplica in cazul in care acest indicator este montat la intrarea in intreprindere si interzicerea fumatului si a focului deschis sunt valabilein toata intreprinderea 3. Cosurile si gurile de evacuare avaporilor si emanatiilor produse trebuie sa fie facute din materiale care nu ard sau auto-extinctoare. 4. Este interzis: 1. fumatul, aprinderea focului sau depozitarea unor substante inflamabile deasupra sau in vecinatatea containerelor, langa pompe, conducte, unitati de distribuire, zone de incarcare sau descarcare a cisternelor auto, in interiorul limitelor zonei de protectie asa cum este indicata ea in planul de zonare si demarcata in conformitate cu regulile generale pentru instalatiile electrice 2. purtarea unor incaltaminte sau haine care pot cauza scantei in zonele interzise publicului. 3. stocarea produselor inflamabile in orice parte a depozitului unde temperaturile pot creste peste 40 oC prin caldura creata prin mijloace tehnologice . 5. Restrictiile specificate la punctul 4 vor fi evidentiate prin folosirea pictogramelor de protectie conform codului de Protectie a Muncii acolo unde aceste pictograme pot fi aplicate. Art. 5.17.1.8 1. Fara a prejudicia alte dispozitii legale sau de ordine interioara, operatorul ia toate masurile necesare pentru a proteja in mod suficient zona inconjuratoare impotriva riscului de incendiu sau de explozie. Una din implicatiile acestui fapt este aceea ca trebuie asigurat echipamentul necesar de lupta impotriva incendiilor. Tipul echipamentului necesar si locul unde acesta trebuie amplasat se determina dupa consultatii cu echipa de pompieri autorizata. Acest lucru nu este legat in nici un fel de licenta de mediu. Echipamentul de lucru impotriva incendiilor trebuie pastrat in conditii bune de folosinta , trebuie protejat impotriva inghetului, marcat adecvat, trebuie sa fie usor accesibil si plasat in spatii propice. Echipamentul trebuie sa fie gata de a interveni imediat. 2. La instalatie, trebuiesc luate elementele de precautie necesare impreuna cu prigada autorizata de pompieri pentru a preveni ca apa de interventie contaminata cu produse periculoase sa nu se infiltreze in sol, canalizarea publica, ape de suprafata sau de adancime. Colectarea apelor contaminate folosite la stingerea incendiilor trebuie facuta intr-un mod potrivit. Capacitatea de colectare a apelor folosite pentru stingerea incendiilor care sunt contaminate trebuie sa fie determinata consultand brigada autorizata de pompieri. Art. 5.17.1.9 1. Instalatiile electrice si dispozitivele de iluminat trebuie sa indeplineasca Regulile Generale de Siguranta a Muncii sau regulile generale pentru instalatiile electrice, in particular acele articole care se refera la spatiile in care se pot produce atmosfere explozive. 2. Fara a aduce prejudicii dispozitiilor ce guverneaza modul de instalare a instalatiilor electrice, in zonele unde exista pericolul de foc sau explozie datorita prezentei accidentale a unor amestecuri explozive, instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si instalate in conformitate cu conditiile din planul de zonare. 3. Referitor la instalatiile pentru care regulile generale pentru instalatiile electrice nu sunt inca aplicabile, zonarea se va face conform dispozitiilor articolului 105 a regulilor generale mai sus amintite.
413
Anexe
Art. 5.17.1.10 1. Containerele destinate depozitarii lichidelor extrem de toxice, toxice, periculoase sau corozive cu presiunea vaporilor de peste 13,3 kPa la o temperatura de 35 oC trebuie sa fie dotate cu un sistem eficient de reducere la minimum a poluarii aerului in timpul depozitarii si manuirii, asa cum este un dispozitiv de recuperare a vaporilor, un acoperis plutitor, sau alt sistem echivalent. 2. La incarcarea sau descarcarea containerelor de depozitare si/sau aprovizionarea cisternelor auto, a celor pe calea ferata sau a rezervoarelor navale cu lichidele mentionate la pct. 1., poluarea aerului trebuie redusa la minim Art. 5.17.1.11 1. Fara a prejudicia obligatiile din art.7 , titlul I de la VLAREM, operatorul uniu depozit de categoria I trbuie sa tina un registru sau un alt sistem alternativ de inregistrare a datelor in care pe propietati principale se specifica cel putin natura si cantitatile de produse periculoase depozitate. Aceste informatii trebuie astfel tinute pentru ca oricand sa fie posibila determinarea cantitatii de produse periculoase existente in depozit. 2. Registru sau sistemul alternativ de inregistrare a datelor mentionate la 1 trebuie pastrat disponobil la locul de depozitare pentru controlul oficialitatilor de supervizare pentru o perioda de cel putin o luna. Art. 5.17.1.12 Personalul de la locul de depozitare trebuie sa fie complet informat despre natura produselor periculoase stocate si despre pericolele ce pot apare. Personalul trebuie sa fie bine informat despre masurile care trebuiesc luate atunci cand se intampla accidente. Operatorul trebuie sa poata dovedi ca a asigurat instruirea la zi necesara in astfel de cazuri. Instruirea trebuie evaluata de catre operator cel putin o data pe an. Art. 5.17.1.13 Daca nu este specificat altfel in licenta de mediu, produsele solide care sunt periculoase datorita concentratiei de substante care se pot dizolva asa cum este specificat in anexa 2B si/sau anexa 7 din titlul I de la VLAREM se depoziteaza pe o suprafata impermeabila echipata cu un sistem de colectare a posibilelor ape de ploaie contaminate. Produsele extrem de toxice, toxice, produsele susceptibile de aprindere spontana, produsele care reactioneaza cu apa formand gaze combustibile si produsele explozibile trebuie depozitate in interior sau sub un acoperis pe o podea impermeabila. In orice situatie trebuie luate masurile necesare pentru a preveni ca produsele sa se infiltreze sau sa fie deversate in canalizarea publica,in apele subterane sau de suprafata. Art. 5.17.1.14 1. Trebuie luate masurile necesare pentru asigurarea supravegherii efective a diferitelor spatii si capacitati de stocare ale depozitelor. Daca capacitatea totala de stocare a depozitului este de un milion de litri de produse P1 si P2 sau mai mult supravegherea trebuie sa fie continua prin personal de securitate specializat sau prin sisteme de supraveghere permanenta echipate cu detectoare de fum, gaz sau incendiu care sa alarmeze un serviciu de securitate format din angazatii depozitului. Toate acestea se vor face
Anexe
consultand brigada de pompieri autorizata si un expert acreditat pentru disciplina sigurantei exterioare si riscurile de producere a unor accidente grave. 2. Cladirile, containerele, peretii despartitori, instalatiile de iluminat, etc., trebuie mentinute in stare perfecta de functionare. Orice deficienta sau defectiune care poate pune in pericol protectia oamenilor sau a mediului trebuie remediata imediat. Art. 5.17.1.15 1. Inainte de repararea sua verificarea injterioara a containerelor ce au continut produse P1 si/sau P2, depozitul trebuie sa dispuna de o procedura pentru astfel de activitati, procedura initializata fie de operatori sau de catre seful Departamentului de Prevenire si Protectie. Unul din elementele acestei proceduri trebuie sa fie curatarea containerelor care se face printr-o metoda care ofera suficiente garantii referitoare atat la siguranta izbucnirii unui incendiu sau explozii cat si protectia mediului. 2. La atelierul de reparare a containerelor pentru produsele P1 si/sau P2, este interzisa depozitarea produselor P1 si/ sau P2. Art. 5.17.1.16 1. Turnarea produselor P1 si/sau P2 in recipiente mobile trebuie facuta fie in aer liber fie in spatii bine ventilate construite din materiale neinflamabile. Trebuie luate Masurile necesare pentru a preveni incarcarile electrostatice periculoase ce se pot forma in timpul manipularii produselor P1 si/sau P2. Acest loc sau spatiu trebuie sa fie dotat cu semne care sa indice pericolul de foc conform Regulilor Generale pentru Siguranta a Muncii. 2. Podeaua spatiului mentiuonat la pct.1. trebuie sa fie impermeabila si facuta din materiale neinflamabile. Ea trebuie sa fie construita astfel incat scurgerile de substante sa fie drenate intrun dispozitiv de colectare si apoi sa fie canalizate catre unul sau mai multe puturi de colectare prin intermediul unor canale. Acest dispozitiv de colectare nu trebuie sa fie conectat direct sau indirect cu canalizarea publica, apele de suprafata, bazinele de colectare pentru apele de suprafata sau apele subterane. 3. Daca produselor P1 si/sau P2 sunt depozitate in containere situate deasupra solului, umplerea recipientelor mobile trebuie efectuata intr-o zona amenajata situata la cel putin 10 metri de containere sau in afara spatiului acestuia. 4. Produselor P1 si/sau P2 trebuie sa fie utilizate intr-un astfel de mod incat sa se evite imprastierea lichidelor pe podea. 5. Produselor P1 si/sau P2 trebuie pastrate in recipiente inchise care sa ofere posibilitati de sigilare. In plus, sigiliul trebuie verificat imediat dupa umplere. Recipientele ce nu indeplinesc acest criteriu trebuie golite si indepartate din locul unde are loc umplerea. 6. Cantitatile maxime din produselor P1 si/sau P2 (numarul de recipiente mobile, etc.) care pot fi prezente in spatiul unde sunt umplute recipientele mobile pot fi restrictionate prin licenta de mediu. Art. 5.17.1.17 Referitor la umplerea containerelor fixe si a cisternelor auto se aplica urmatoarele reguli : 1. se vor lua masurile necesare pentru prevenirea scurgerii lichidelor, poluarii solului, a apelor de adancime si suprafata.
Anexe
2. bratul de incarcare folosit pentru umplere trebuie sa fie conectata la gura containarului prin intermediu unui cuplu cu surub sau cu un sistem echivalent. 3. fiecare operatie de umplere trebuie sa fie efectuata sub supravegherea operatorului sau a unui numit al acestuia ; supravegherea mentionata trebuie organizata astfel ca operatiunea de umplere sa fie monitorizata si sa se poata trece la actiune imediata in cazul producerii unui incident ; 4. pentru a preveni supraincarcarea, toate containerile fixe trebuie sa fie echipate cu un sistem de protectie impotriva supraincarcarii care poate fi : a) fie un sistem de avertizare care sa produca un semnal acustic ce poate fi auzit de alimentator in zona de umplere si care-l informeaza de umplerea containarului in proportie de 95% ; acest sistem poate fi mecanic sau electronic ; b) un sistem de siguranta care sa opreasca automat curgerea produsului imediat ce containarul este umplut la cel mult 98% din capacitate ; acest sistem poate fi mecanic sau electronic ; c) in depozitele ce fac parte dintr-o instalatie de distribuire a combustibililor pentru vehiculele cu motor se va folosi un sistem de siguranta de tipul celui indicat la pct. b) 5. toate containarile trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de masurare a nivelului de incarcare ; 6. pozitia de umplere a cisternelor auto, zonele unde sunt grupate capetele conductelor de umplere si zonele de umplere de la instalatiile de distributie trebuie sa fie intotdeauna localizate la sediul depozitului si trebuie :sa fie bine fixate de sol si sa fie impermeabile ;sa fie construite cu o panta cu margini ridicate pentru ca toate lichidele scurse sunt drenate intr-un sistem colector ; eliminarea lichidelor colectate se face in conformitate cu dispozitiile din regulament, in particular cu acele dispozitii referitoare la folosirea materialelor ramase ;pentru produsele P1 si/sau P2 pozitiile si zonele de umplere trebuie sa fie intotdeana situate in aer liber sub un acoperis ;sub pozitiile si zonele de umplere mentionate mai sus este interziza existenta unor canale, spatii de depozitare sau camere ; in cazul podurilor bascula se vor lua masurile necesare pentru a limita raspandirea scurgerilor si pentru a impiedica producerea exploziilor ; dispozitiile acestui paragraf nu sunt aplicabile locurilor de depozitare destinate in exclusivitate pentru incalzirea cladirilor. in timpul incarcarii cu produsele P1 si/sau P2 se vor lua masurile necesare pentru eliminarea electricitatii statice ; conectarea electrica intre cisternele auto si containar se va face inaintea inceperii operatiunii de umplere si se va deconecta dupa ce furtunul de alimentare a fost declupat cand umplerea este completa ; se vor lua masurile necesare pentru a mentine depozitul la presiunea atmosferica ; ventilatia subsolurilor si conductele de recuperare a vaporilor trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si restul conductelor ; in plus conductele de ventilatie de deasupra trebuie sa aiba o forta mecanica suficieanta ; este interzisa umplerea unui containar cu un alt lichid decat cel pentru care containarul a fost proiectat ; acest les poate face doar in urma unei inspectii a unui expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, sau de catre un expert autorizat, care sa dovedeasca ca acel containar in cauza este potrivit pentru acel lichid.
7.
8.
9.
416
Anexe
Art. 5.17.1.18 Dispozitivele de protectie pentru supraincarcare descrise in sectiunea 5.17.7 trebuie sa fie produse in conformitate cu un cod de buna practica aceptat de catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase. Controlul constructiei trebuie sa se faca corespunzator cu codul de buna practica selectat de catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase. Controlul productiei pentru sistemede de supraumplere fabricat in serie poate fi limitat la o singura aprobare a prototipului. Aprobarea prototipului trebuie sa fie facuta de catre unul din expertii de mediu mai sus mentionati in conformitate cu sectiunea 5.17.7. Raportul de aprobare trebuie sa mentioneze controlul efectuat trebuie sa fie semnat de expertul mai sus mentionat. Pentru fiecare dispozitiv de supraincarcare operatorul trebuie sa dispuna de un certificat semnat de producator. Acest certificat trebuie sa mentioneze nr. Certificatului d aprobare a prototipului si numele expertului de mediu care a eliberat certificatul (si nr. sau de acreditare). Producatorul confirma in certificat ca sistemul de protejare la supraumplere a fost executat si controlat in conformitate cu dispozitiile titlului II din VLAREM. Art. 5.17.1.19 1. Peroxizii organici care pot exploda sau detona intr-o reactie termica violenta trebuie sa fie mentinuti in depozit la o temperatura mai joasa decat temperatura care din puct de vedere a sigurantei este temperatura maxim admisa conform propietatilor substantei in cauza. Pentru substantele indicate mai jos, temperatura maxima este:
1. acetil ciclohexan sulfonil peroxid : 2 acid peroxid succinic : 3. meta-butil peroxiizopropilcarbonat (BPIC): 4 meta-butil peroxipivalat: 5. dibenzol peroxid: 6. diciclohexil peroxidicarbonat: 7. diizopropil peroxidicarbonat:
10 C +10 C temperatura camerei 10 C temperatura camerei +5 C 15 C.
2. Peroxizii care din motive de siguranta trebuie depozitati la o temperature mai mica decat temperature camerei trebuie stocati: 1. fie in frigidere sau racitoare situate in hala de productie, caz in care fiecare frigider sau racitor poate contine o cantitate de cel mult 30 kg peroxizi organici ne-refrigerati 2. sau in frigidere sau racitoare situate in depozite separate in care doar acesti peroxizi se stocheaza.In acest caz fiecare frigider sau racitor poate contine o cantitate de cel mult 150kg peroxizi organici ne-refrigerati 3. sau intr-o camera frigorifica separate destinata exclusive acestui scop. In acest caz, in conditia in care nu este altfel specificat in licenta de mediu, se va stoca o cantitate de maximum 500kg de peroxizi organici ne-refrigerati in fiecare camera frigorifica. Art. 5.17.1.20 In ceea ce priveste certificatele de productie, inspectiile si testele cerute in acest capitol, operatorul trebuie sa detina toate certificatele unde sunt mentionate codurile de buna practica, controalele efectuate si unde sunt identificate in mod clar observatiile relevante. El trebuie in permanentasa tina la dispozitia oficialitatilor de control certificatele in cauza.
Anexe
Art. 5.17.1.21 Fara a prejudicia prevederile acestui capitol, transportul, instalarea si conectarea containerilor trebuie sa fie efectuate conform standardelor dominante belgiene sau europene. Sectiunea 5.17.2 Depozitarea lichidelor periculoase in containere aflate sub nivelul
solului
Art. 5.17.2.1 1. Se vor lua masurile necesare pentru a acorda o protectie maxima containarilor impotriva actiunilor mecanice si coroziunii. 2. Este interzisa amplasarea containarilor de depozitare a produselor P1 si/sau P2 sub cladiri sau proiectia verticala a cladirilor. Un acoperis nu este considerata o cladire. 3. Distanta dintre containar si limitele parcelelor unei terte parti trebuie sa fie de cel putin 3 metri. Distanta dintre containar si subsolul cladirilor apartinand firmei trebuie sa fie de cel putin 3 metri. Distanta dintre containar si peretele depozitului trebuie sa fie de cel putin de 0.75 metri. Distanta dintre containare trebuie sa fie de cel putin 0.5 metri. Distanta dintre containarele pentru produsele P3 si/sau P4 care nu fac parte dintro instalatie de distributie si limitele parcelelor unei terte parti trebuie sa fie de cel putin 1 m. 4. In eventualitatea unei posibile inundatii sau cresterea nivelului apei, se vor lua masurile necesare pentru a preveni ridicarea containarilor goale prin plutire. 5. Fara a prejudicia prevederile acestei sectiuni, locurile de depozitare pentru petrol si instalatiile conexe trebuie sa corespunda cu prevederile sectiunii 5.17.4. Art. 5.17.2.2 1 Un indicator se va instala intr-un loc vizibil langa containar in conformitate cu dispozitiile anexei 5.17.2 5.17.2. 2. Urmatoarele informatii se vor afisa langa gura de umplere si langa trapa : 1. 2. 3. 4. numarul containarului ; numele sau codul numeric sau alfa numeric a lichidului stocat ; simbolurile de pericol; capacitatea containerului.
Aceste informatii trebuie sa fie lizibile. Dispozitiile acestui paragraf locurilor de dpozitare a produselor P3 si/sau P4 destinate in exclusivitate pentru incalzirea cladirilor. Art. 5.17.2.3 1. Conducta de golire trebuie sa fie situata in aer liber la cel putin 3 metri deasupra solului si cel putin 3 metri de fiecare intrare intr-un spatiu sau de limitele parcelelor unei terte parti. Capetele conductei de golire nu pot fi situate sub parti ale constructiei cum ar fi acoperisul.
418
Anexe
2. Dispozitiile pct 1. nu sunt aplicabile conductelor de golire pentru locurile de depozitare a produselor P3 si/sau P4 care nu formeaza parte a unei instalatii de distribuire a carburantilor pentru vehiculele cu motor. Pentru aceste locuri de depozitare se va asigura ca locul si inaltimea capatului conductei de golire nu va cauza neplaceri vecinatatii, in particular ca urmare a umplerii containerilor 3. Pentru depozitarea produselorP1 si/sau P2 sistemul de alimentare si golire aerian trebuie inchis printr-un dispozitiv care previne raspandirea incendiilor. Art. 5.17.2.4 1. Depozitarea in containare ingropate in pamant este permisa doar in : 1. containere cu pereti dublii metalici care au fost produse in conformitate cu dispozitiile anexei 5.17.2; 2. containere cu intarire termica sintetica care au fost produse in conformitate cu dispozitiile anexei 5.17.2; 3. containere din otel inoxidabil care au fost produse in conformitate cu un cod de buna practica acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante periculoase, sau acceptat de un expert autorizat; 4. un sistem de depozitare care asigura aceleasi garantii de prevenire a poluarii solului si sa apelor subterane ca si containarele mai sus mentionate Acest sistem de depozitare trebue sa fie acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante periculoase; un certificat de acceptare fiind emis de acest expert de mediu. Acest certificat este pastrat pentru a fi prezentat organelor de control. O copie a certificatului va fi inaintata de catre operator departamentului pentru licente de mediu. 2. Toate containarele vor fi dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor. Aceasta obligatie nu se aplica containarelor cu intarire termica sintetica sau celor din otel inoxidabil situate inafara unei zone de infiltrare a apelor sau a unei zone de protectie, containere avand fiecare o capacitate mai mica de 5000 l sau mai mica decat 10.000 l sau mai mica de 10.000 l in cazul containarimlor destinate produselor destinate produselor P3 si/sau P4. Sistemul de detectare a scurgerilor trebuie sa detecteze eventualele scurgeri in interiorul unui spatiu interstitial format fie printr-un invelis aditional solid sau flexibil in interiorul sau exteriorul incintei, fie printr-un strat impermeabil pe peretii si pe fundul escavatiei iar acesta trebuie sa corespunda dispozitiilor din anexa 5.17.3. 3. Pentru instalarea unui containar metalic cu o capacitate individuala de 5000 l , sau de 10.000 l in cazul depozitarii produselor P3 si/sau P4 si a conductelor anexe : 1. intr-o zona de filtrare a apelor sau zona de protectie de tip I sau II ; 2. intr-o zona stabatuta de conductori electrici unde pot fi prezenti curenti majori indusi corozitivitatea solului si a materialelor de umplere trebuie specificata si catalogata de un expert de mediu acreditat in disciplina coreziunea solului conform metodologiei mentionate in anexa 5.17.5. Corozivitatea solului in locul cel mai puternic in spatiul unde containarul metalic va fi amplasat, sau materialul de umplere va fi catolagat ca : slab coroziv, moderat coroziv, coroziv si/sau puternic coroziv. Determinarea corozivitatii nu se va face in conditii extreme de canicula sau inghet. Dispozitiile prezentului paragraf pot fi ocolite daca corozivitatea solului si a materialului de umplere au fost deja determinate in ultimii 5 ani sau cand se aplica in prealabil o protectie
Anexe
catadica. Aplicatia unei protectii catotice trebuie sa aiba loc sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in disciplina coroziunea solului. 4. Protectia catodica : 1) daca rezultatul inspectiei mentionata la pct 3. este coroziv sau puternic coroziv, trebuie aplicata protectia catotica ; 2) daca rezultatul inspectiei mentionata la pct 3. este moderat coroziv, se poate decide initial neinstalarea protectiei catotice. In acest caz se va asigura monitorizare prin masuratori permanente sau periodice a coroziunii ; cu o masuratoare potentiala mai pozitiva decat -500mV in comparatie cu electrodul de referinta Cu/CuSO4 care sa indice coroziunea posibila sau curentii liberi, in acest caz protectia catotica trebuie aplicata. 3) daca rezultatul inspectiei specificata la pct 3. este slab coroziv si containarul izolat in mod adecvat, nu este necesara protectia catotica. Protectia catotica trebuie sa aduca intreaga suprafata a containarului, inclusiv conductele metalice(daca acest lucru se dovedeste necesar), la un potential de -850mV sau la o valoare negativa mai mare masurata fata de un electrod de referinta Cu/CuSO4. In solurile anaerobe potentialul sau trebuie sa fie de cel putin -950 de mV. 5. Containerile trebuie sa fie acoperite cu un strat de pamant, nisip sau alt material inert de cel pitin 50cm grosime. Se vor lua masurile necesare pentru a preveni trecerea vehiculelor sau depozitarea bunurilor deasupra containerelor, in afara cazului in care ele sunt protejate de podea neinflamabila si suficient de rezistenta. Art. 5.17.2.5 1. Depozitarea in containere plasate in canale este permisa in : containele metalice cu peretii simpli sau dubli care au fost fabricati conform dispozitiilor anexei 5.17.2 ; containere cu intarire termica sintetica care au fost produse in conformitate cu dispozitiile anexei 5.17.2; containere din otel inoxidabil care au fost produse in conformitate cu un cod de buna practica acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante periculoase, sau acceptat de un expert autorizat; un sistem de depozitare care asigura aceleasi garantii de prevenire a poluarii solului si sau apelor subterane ca si containarele mai sus mentionate. Acest sistem de depozitare trebue sa fie acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante periculoase; un certificat de acceptare fiind emis de acest expert de mediu. Acest certificat este pastrat pentru a fi prezentat organelor de control. O copie a certificatului va fi inaintata de catre operator departamentului pentru licente de mediu. 2. Toate containarele vor fi dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor. Aceasta obligatie nu se aplica containarelor cu intarire termica sintetica sau celor din otel inoxidabil situate inafara unei zone de infiltrare a apelor sau a unei zone de protectie, containere avand fiecare o capacitate mai mica de 5000 l sau mai mica decat 10.000 in cazul containarimlor destinate produselor destinate produselor P3 si/sau P4. Sistemul de detectare a scurgerilor trebuie sa corespunda dispozitiilor din anexa 5.17.3.
420
Anexe
3. Canalele trebuie construite conform dispozitiei anexei 5.17.6. Peretii nu pot atinge limitele proprietatii. 4. Se vor lua masurile necesare ca in cel mai jos punct al canalului sa fie inregistrat si indepartat orice lichid scurs sau apa. 5. Este interzis de a da canalului orice alta destinatie decat aceea de depozitare a containerelor doar conductele destinate conectarii containarelor pot fi aduse prin canal. 6. Daca containarul are o capacitate mai mare de 2000l atunci se va asigura un spatiu liber in jurul containarului de cel putin 50cm pentru a face posibila inspectarea acestuia. 7. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu umplerea din canale este obligatorie pentru depozitarea produselor P1 si/sau P2. Daca canalul este umplut, intre containare si peretii canalului trebuie sa fie o distanta de cel mult 30cm si se va acorda atentie dispozitiilor anexei 5.17.6 referitoare la acest lucru. 8. Se vor lua masurile necesare pentru a preveni trecerea vehiculelor sau depozitarea bunurilor deasupra canalelor, inafara cazului in care ele sunt protejate de podea neinflamabila si suficient de rezistenta 9. O constructie din nefabricate alcatuita dint-un containar cilindric de beton in care este dispus un containar metalic cu pereti simpli pot fi folosite doar pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii, containarul avand capacitatea maxima de 5300l si daca containarul mecanic si cel de ciment au fost construite ca prototip acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat.
Art.5.17.2.6 1. Monitorizarea constructiei trebuie sa se faca cu prevederile anexei 5.17.2. Monitorizarea containarelor construite separat se face de catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat. Controlul containerelor instalate in serie poate fi limitat la un singur prototip. Aprobarea prototipului este data de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase pentru care acreditarea permite aprobarea prototipelor. Raportul asupra acestei aprobari trebuie sa cuprinda controlul apropiat si trebuie semnat de expertul mai sus mentionat. 2. Pentru fiecare containar operatorul trebuie sa dispuna de o declaratie de conformitate a containarului semnata de producator si intocmita conform specimenului prezentat in anexa 5.17.2. Containerele trebuie sa aiba o placuta de identificare aplicata de producator. Art. 5.17.2.7 Inainte de instalarea containarelor direct in pamant sau in canale, se vor verifica daca containerele si acolo unde este necesar canalele indelinesc conditiile acestui regulament. Dupa instalare dar inainte de darea in folosinta a containarelor se va verifica daca containerele, conductele si accesoriile, sistemele de avertizare si de siguranta, sistemele de detectare a scurgerilor si acolo unde este necesar protectia catotica si dispozitivele de recuperare a vaporilor sunt in conformitate cu prevederili prezentului regulament. Controalele mentionate trebuie efectuate sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat, sau cu un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor.
Anexe
Monitorizarea protectiei catotice se va face in colaborare cu un expert de mediu acreditat de disciplina coroziunea solului. Art. 5.17.2.8 1. Cel putin o dat pe an pentru containerele situate in zonele de lipsa de filtrare a apei si zonele protejate si la fiecare 2 ani pentru containerele situate in alte parti instalatiile trebuie sa fie subiectul unei examinari limitate cuprinzand, daca este relevant urmatoarele : 1. controlul certificatelor si rapoartelor anterioare ; 2. verificarea bunei functionari a protectiei la supraumplere ; 3. verificarea prezentei apei la containerele cu pereti simpli pentru combustubili lichizi (anexa 5.17.4) ; 4. inspectarea oricarei poluari vizibile sau detectabile organoleptic pe suprafata din jurul containarului (anexa 5.17.4) ; 5. examinarea starii externe a containaruluoi, valvelor, conductelor, pompelor, etc. ; 6. verificarea eficientei eventualei protectii catodice sau a monitorizarii coroziunii; 7. verificarea eficientei a sistemului de detectare a scurgerilor; 8. verificarea eficientei dispozitivului de verificare a vaporilor. 2. Cu exceptia containerelor cu pereti termici intariti sintetic, cel putin la 10 ani pentru containerele situate in zonele de filtrare a apelor si zonele protejate, si la fiecare 15 ani pentru containerele situate in alte zone, instalatia trebuie sa fie inspectata general, inspectie care sa cuprinda : 1. examinarea limitata specificata la punctul 1 2. satrea peretilor interiori si observarea prezentei apei sau a depunerilor ; daca este necesara inspectia interna, containerul se va curata prin interior. In limitele tehnice, peretii interiori si partile interne ale containerului se vor investiga si acolo unde este cazul se va face o inspectie nedestructiva pentru a determina grosimea peretilor containerului ;starea invelisului exterior, in limitele tehnice posibile si far aca containerul sa fie periclitat 3. acolo unde este cazul, in particular in situatiile descrise in art. 5.17.2.4, punctul 3, detectarea posibilei coroziuni pe baza masurarii potentialului si a masurarii corozivitatii solului adiacent 4. un test de entaseitate a containerelor cu pereti simpli ingrosati la o suprapresiune de cel putin 30 kPa pentru o perioada de minim o ora sau la o subpresiune de maxim 30 kPa. Testarea la o suprapresiune de peste 30 kPa se poate face doar daca containerele sunt umplute complet cu apa. Conductele cu un singur perete care nu sunt accesibile trebuie sa fie testate la o suprapresiune de cel putin 30kPa pentru o perioada de 1 ora. 5. Este permis un test echivalent de etanseitate facut in conformitate cu un cod de buna practica acceptat de Departamentul pentru Licente de Mediu. 3. Examinarile periodice mentionate la pct 1. si 2. trebuie sa fie facute de catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, un expert autorizat, sau de un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor. Inspectia referitoare la coroziune si inspectia catotica trebuie sa fie facuta in colaborare cu un expert de mediu acreditat in disciplina coroziunii solului.
422
Anexe
Art. 5.17.2.9 In urma inspectiilor descrise in art. 5.17.2.7 si 5.17.2.8 expertii sau tehnicianul acreditat va emite un certificat din care sa rezulte in mod clar daca instalatiile sunt conforme conditiilor din prezentul regulament. Certificatul de conformitate amintit va mentiona numele si nr de acreditare ala expertului sau tehnicianului acreditat care a facut inspectia. Acesta va aplica un semn autoadeziv sau placuta pe conducta de umplere pe care se vor mentiona nr sau de acreditare, anul si luna inspectiei si ultima inspectie facuta. Eticheta sau placuta vor avea urmatoarele culori : verde atunci cand containarul si instalatia corespund prevederilor prezentului regulament ; orange atunci cand containarul si instalatia nu corespund prevederilor prezentului regulament, dar defectiunile gasute nu pot cauza poluari ; rosu atunci cand containarul si instalatia nu corespund prevederilor prezentului regulament, dar defectiunile gasute pot cauza sau au cauzat poluari inafara containarului. Art. 5.17.2.10 Doar containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta verde cum este prevazut in art 5.17.2.9 pot fi umplute, reumplute si folosite. Containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta orange cum este prevazut in art 5.17.2.9 pot fi umplute si reumplute pe o perioada de maxim 6 luni incepand cu prima zi a lunii urmatoare lunii mentionate pe eticheta orange. In acest caz un nou control trebuie efectuat inaintea expirarii timpului mentionat. Containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta rosie cum este prevazut in art 5.17.2.9 nu pot fi umplute sau reumplute. Art. 5.17.2.11 1. Urmatoarele containere sunt considerate ca si containere exstente pentru depozitarea produselor P1, P2, P3 si/sau P4 : 1. containerele pentru care operarea a fost licentiata pe 1 ianuarie 1993 sau pentru care documentatia pentru reanoirea licentei de mediu a fost procesata la data mentionata de catre autoritatile competente ; 2. containerele care pe 1 septembrie 1991 erau puse in functiune si fara aplicarea titlului I a Regulilor Generale pentru Siguranta Mincii nu erau clasificate ca spatii periculoase, nesanatoase sau producatoare de inconveniente ; 3. containerele pentru care inainte de 1 iunie 1993 s-a facut notificare conform titlului I de la VLAREM. Aceste containere continua sa fie containere existente cu tot cu reanoirea licentei de mediu. 2. Containerele existente pentru depozitarea altor produse decat produsele P1, P2, P3 sau P4 sunt containerele pentru care operarea a fost licentiata pe 1 mai 1999 sau pentru care documentatia pentru reanoirea licentei de mediu a fost procesata la data mentionata de catre autoritatile competente. Aceste containere continua sa fie containere existente cu tot cu reanoirea licentei de mediu. 3. Distantele si regulile restrictive ca si dispozitiile sectiunii referitoare la metoda de construire si instalare a containerelor, a conductelor aferente si a punctelor de umplere nu se aplica containerelor existente.
423
Anexe
4. Inspectia generala asa cum este mentionat in art. 5.17.2.8, punctul 2. trebuie sa se faca pentru prima datanu mai tarziu de datele mentionate in tabelul de mai jos in functie de locatia, natura lichidului stocat si categoria.
Pozitia in functie de zonele de filtrare a apei sau zonele protejate In interior In exterior 1 August 1997 1 August 1999 1 August 1997 1 August 1999 1 August 1998 1 August 2000 1 ianuarie 2002 1 ianuarie 2003
Produsul P1, P2 P3, P4 P3, P4 altele
Categoria 1, 2, 3 1, 2 3 1, 2, 3
Inaintea acesti inspectii generale pot continua sa fie folosite. Inainte de aceleasi date o inspectie de corozivitate trebuie sa aiba loc conform art. 5.17.2.2, pct. 3 pentru urmatoarele containere metalice ingropate cu o capacitate de 5000 l sau cele pentru stocarea produselor P3 si/sau P4 de 10000 l si pentru conductele aferente : containerele cu perete simplu ; containerele cu pereti dubli din interiorul unei zone de filtrare a apelo sau a unei zone protejate de tip I si II containerele cu pereti dubli din interiorul unei zone cu conductori electrici unde pot fi prezenti curenti liberi. De la data primei inspectii generale, examinarea periodica trebuie facuta conform prevederilor art. 5.17.2.8 si 5.17.2.9. 5. Fara a prejudicia conditiile particulare stipulate in licenta de mediu, containerele trebuie sa corespunda prevederilor acestui capitol nu mai tarziu de datele mentionate in tabelul de mai jos: 1. sistemul de supra-umplere sau de siguranta 2. detectarea scurgerilor 3. protectia catodica
Pozitia in functie de zonele de filtrare a apei sau zonele protejate Produsul P1, P2 P3, P4 P3, P4 altele Categoria 1, 2, 3 1, 2 3 1, 2, 3 In interior 1 August 1998 1 August 1998 1 August 1999 1 Ianuarie 2003 In exterior 1 August 2000 1 August 2000 1 August 2001 1 Ianuarie 2005
6. La inlocuirea containerelor mentionate in punctele 1 si 2 , noile containere trebuie sa corespunda cu toate conditiile prezentului regulament cu exceptia prevederilor referitoare la distante ce trebuiesc respectate. 7. For Pentru depozitele care fac parte dintr-o instalatie de distribuire a combustibililor pentru autovehicolele cu motor, prevederile pct 5 pot fi indepartate conform dispozitiilor art. 5.17.5.7. Art. 5.17.2.12 1. Daca se observa scurgeri, operatorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea pericolului de explozie si pentru a limita poluarea solului si a apelor de adancime. 2. Dupa ce o reparatie a avut loc, containerul va putea fi pus din nou in uz dupa ce va trece cu succes un test de etanseitate asa cum este specificat in art 5.17.2.8.
424
Anexe
3. La scoaterea din uz a containerelor, datorita scurgerilor sa nu, containerul trebuie golit, curatat si indepartat intr-o perioada de 36 de luni fara a incalca decretul din 2 iulie 1981 referitor la deseuri si materialele uzate si regulile sale de aplicare. Cu materialele imposibil de indepartat, in acelasi termen, dupa consultarea unui expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau a unui expert autorizat, sau a unui tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor, containerul trebuie golit, curatat si umplut cu nisip, spuma sau un alt material inert echivalent. Se vor lua masurile necesare referitoare la riscul de producere a exploziilor si prevenirea polurii apelor. 4. Lichidele care au cauzat poluarea solului, au ajuns in sistemul de canalizare, au poluat apele de suprafata sau subterane trebuie raportate imediat de catre operator la Departamentul de Inspectie de Mediu, guvernatorului provinciei sau primarului. Sectiunea 5.17.3 Depozitarea lichidelor periculoase in containerele de deasupra solului Art. 5.17.3.1 1. Containerele trebuie amplasate in sau deasupra unui put pentru a preveni raspandirea incendiilor, poluarea solului si a apelor subterane. Sisteme de colectare echivalente pot fi admise in licenta de mediu. Containerele cu pereti dubli dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor nu trebuie plasate in sau deasupra unui put. 2. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, depozitarea produselor P1 si/sau P2 in containere fixe in subsoluri sau in spatii aflate deasupra nivelului solului este intezisa. Este interzisa instalarea unor depozite de stocare a produselor P1 si/sau P2 in recipiente mobile in subsoluri. Art. 5.17.3.2 1. Containerele fixe trebuie construite conform prevederilor anexei 5.17.2. 2. Toate partile metalice ale containerelor de depozitare a substantelor P1 si/sau P2, inclusiv tavanul plutitor trebuie sa aiba acelasi potential (echipotential). Art. 5.17.3.3 1. Controlul modului de construire a containerelor trebuie sa se faca conform anexei 5.17.2. Controlul containerelor construite separat trebuie sa se faca de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau de un expert autorizat. Controlul containerelor instalate in serie poate fi limitat la un singur prototip. Aprobarea prototipului este data de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase pentru care acreditarea permite aprobarea prototipelor. Raportul asupra acestei aprobari trebuie sa cuprinda controlul apropiat si trebuie semnat de expertul mai sus mentionatmentions the controls carried out and must be signed by the aforementioned expert. 2. Pentru fiecare containar operatorul trebuie sa dispuna de o declaratie de conformitate a containarului semnata de producator si intocmita conform specimenului prezentat in anexa 5.17.2. Containerele trebuie sa aiba o placuta de identificare aplicata de producator.
425
Anexe
Art. 5.17.3.4. Inainte de instalarea containarelor fixe, se vor verifica daca containerele si/sau fundatiile indeplinesc conditiile acestui regulament. Dupa instalare dar inainte de darea in folosinta a containarelor se va verifica daca containerele, conductele si accesoriile, sistemele de avertizare pentru supraumplere si cele de siguranta, putul si mijloacele de lupta impotriva incendiilor, acolo unde este cazul sistemele de detectare a scurgerilor si dispozitivele de recuperare a vaporilor sunt in conformitate cu prevederili prezentului regulament. Controalele mentionate trebuie efectuate sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, a unui expert autorizat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor sao a unui tehnician autorizat. Art. 5.17.3.5 1. Pe containerele fixe trebuie aplicat o tbli de identificare ntr-un loc vizibil i accesibil aa cum prevd provizioanele anexei 5.17.2. 2. Lng gura de umplere trebuie aplicate urmtoarele indicaii si intr-un loc complet vizibil pe containerul fix: 1. 2. 3. 4. Numrul containerului Numele sau codul literelor lichidului stocat Simbolurile de pericol Capacitatea coninutului / volumului de ap a containerului
Provizioanele acestui paragraf nu se aplic locurilor de depozitare pentru produsele P3 i / sau P4 care sunt destinate doar nclzirii cldirilor. 3. Trebuie aplicat pe recipientele mobile numele produsului menionndu-se proprietatea principal. Art. 5.17.3.6 1. Fundaiile pentru containerele fixe cu o capacitate individual a volumului de ap de la 10.000 l n sus trebuie construite n concordan cu regula bunei practici sub supravegherea i n concordan cu indicaiile unui arhitect, arhitect de inginerie civil, inginer structurist sau ale unui inginer de arhitectur industrial. Pentru spatiile de depozitare clasificte in categoria 1 sau 2, expertul mentionat inainte confirma intr-un certificate faptul ca accepta codul de buna practica aplicata si ca adera la acesta. 2. Containerele fixe trebuie plasate pe o plac de spijin sau pe o suprafa de dimensiuni suficiente pentru a preveni ca ncrctura s produc surpri accidentale, putnd astfel aprea pericolul rsturnrii sau spargerii. Pentru instalarea containerelor cu o capacitate a volumului individual de ap de la 50.000 l n sus, un expert stabilit la pct.1 va efectua un studiu de stabilitate (static). 3. Invelisul trebuie s fie rezistent la aciunea lichidelor stocate i trebuie s fie impermeabil. De asemenea trebuie s fie suficient de puternic pentru a putea rezista la masa de lichid care sar putea revrsa n eventualitatea spargerii celui mai mare container amplasat n invelis. Podeaua trebuie prevzut n aa fel nct revrsarea lichidelor scurse s fie minim i s poat fi uor de ndeprtat. 4. Dac invelisul este fcut din diguri de pmnt, acestea trebuie s fie dintr-un pmnt foarte argilos, dur i puternic compactat, ale cror gradiente sunt de max. 4/4 iar grosimea la partea
Anexe
superioar trebuie s fie de cel puin 50 de cm. Fundul trebuie fcut din aceleai materiale. Digurile trebui semnate cu iarb. La baz pot fi construii perei de sprijin calculai cu atenie cu nlimea maxim de 1 m. 5. Trecerea digurilor prin invelis este permis doar dac tavanul invelisului rmne sigur. 6. Dac invelisul este mai larg de 30 m, scrile de evacuare sau treptele trebuie poziionate astfel ca persoana n cauz s nu trebuiasc s parcurg o distan mai mare dect jumtatea limii invelis +15 m pentru a ajunge la scrile de incendiu sau de evacuare. Art. 5.17.3.7 1. Pentru locurile de depozitare din containerele fixe sau recipiente mobile localizate n interiorul unei zone de absorbie a apei i / sau o zon protejat, capacitatea minim a Invelis este egal cu capacitatea total a volumului de ap a tuturor containerelor i / sau recipientelor plasate acolo. 2. Pentru locurile de depozitare din containerele fixe localizate n afara zonelor de absorbie a apei i / sau a zonei protejate, capacitatea minim a Invelis trebuie s fie msurat dup cum urmeaz ( containerele cu perei dubli dotate cu sistem de detecie permanent a scurgerilor nu sunt incluse): 1. Pentru depozitarea P1 i P2 ,produse extrem de toxice, toxicei explozive, cele mai mari dintre valorile urmtoare: a) Capacitatea volumului de ap a celui mai mare container, sporit cu 25% din capacitatea total a volumului de ap a altor containere din Invelis; b) Jumtate din capacitatea total a volumului de ap a containerelor plasate acolo. 2. 3. 4. Pentru depozitarea P3, produse duntoare, iritante, oxidante, corozive i duntoare mediuluicapacitatea volumului de ap a celui mai mare container Pentru depozitare P4, produse i petrol extrem de greu, indiferent de temperatura de aprinderese cere doar prezena unei margini verticale. Pentru depozitarea P1 i / sau P2, produse din spaii de la suprafa i subsol capacitatea totalp a volumului de ap a tuturor containerelor plasate acolo.
Cele mai stricte reguli trebuie urmate pentru depozitarea produselor cu varii proprieti principale. Trebuie s se ia n considerare i temperatura de aprindere. 3. pentruu locurile de depozitare aflate n afara unei zone de absorbie a apei i / sau o zon protejat pentru produsele, altele dect P1 i P2, din recipientele mobile, capacitatea Invelis trebuie s fie redus la 10%din capacitatea total a volumului de ap a recipientelor depozitate acolo. n fiecare caz, capacitatea Invelis trebuie s fie cel puin egal cu capacitatea celui mai mare recipient plasat n Invelis. 4. Pentru locurile de depozitare aflate n afara n afara unei zone de absorbie a apei i / sau a unei zone protejat pentru P1 i P2 din recipientele mobile, capacitatea Invelis trebuie s fie 25% din capacitatea total a coninutului de ap a recipientelor stocate acolo. Capacitatea poate fi redus la 10%, dac dup consultarea cu o brigad autorizat de pompieri se doteaz cu o instalaie corespunztoare de stingere a incendiilor. n fiecare caz capacitatea Invelis trebuie s fie cel puin egal cu capacitatea celui mai mare recipient aflat n Invelis
427
Anexe
Art. 5.17.3.8 Dac nu se specific astfel n autorizaia mediului, distana dintre containere trebuie s fie de cel puin 0,5 m, iar ntre containere i pereii interiori ai Invelis sau fundul digurilor cel puin jumtate din nlimea containerelor. Pentru stocarea lichidelor riscante n containerele cu perei dubli sau cu inele de ranforsare ori protecie similar care face ca orice lichid scurs s rmn n interiorul Invelis. Pentru stocarea P4 sau a uleiului ncins extra greu, indiferent de temperatura de aprindere. Art. 5.17.3.9 Fr s prejudicieze alte provizioane ale acestor regulamente, locurile de depozitare pentru P1 i P2 n recipiente mobile trebuie s respecte urmtoarele condiii: 1. Depozitarea trebuie s fie protejat de consecinele pguboase ale aciunii razelor soarelui sau ale radiaiilor oricrei alte surse de cldur 2. Depozitarea P1 i P2 mpreun cu alte lichide este permis numai dac ultimele lichide nu cresc riscul sau riscurile asociate unui accident 3. Locurile de depozitare dintr-o cldire sunt construite conform art.52 al Regulamentului General pentru Sigurana Muncii 4. Locurile de depozitare din afara cldirilor construite exclusiv pentru stocarea acestor lichide, care nu intr n provizioanele art .52 a R. G. S. M. , trebuie s fie la cel puin 10m de orice cldire din vecintate 5. Uile din locurile de depozitare nchise se deschid din exterior i se nchid singure; dac sunt ui duble, o u trebuie s rmn ncuiat mereu; cealalt u trebuie s se nchid singur; uile trebuie s rmn deschise temporar, dac se cere acest lucru din motive tehnice. n caz de incendiu uile trebuie s se nchid automat. Folosirea pereilor despritori glisani este permis cu condiia ca acetia, sau spaiul de depozitare s aib una sau mai multe ui care s apar n cerinele Regulamentului menionat mai nainte 6. Toate locurile de depozitare trebuie ventilate adecvat, fie natural, fie artificial. Art. 5.17.3.10 1. Construcia tuturor spaiilor pentru prelucrarea produselor riscante este realizat astfel nct revrsarea sau scurgerea accidental a lichidelor s poat fi colectat. Pentru a preveni rspndirea focului, construcia tuturor spaiilor pentru prelucrarea produselor P1 trebuie fcut astfel nct revrsarea sau scurgerea accidental a lichidelor s fie ntr-un dispozitiv de colectare iar apoi s fie ndrumat prin canale n unul sau mai multe drenuri. Dispozitivul de colectare nu trebuie s comunice n nici un fel, nici direct nici indirect cu un canal colector public, o ap de suprafa, un rezervor pentru ap de suprafa, un jgheab sau patul unei pnze freatice. 2. Coninutul unui container de scurgere trebuie imediat ncrcat sau pompat ntr-un alt container potrivit. Lichidele revrsate trebuie localizate imediat i plasate ntr-un clopot pentru acest scop. La stabilirea materialelor de intervenii necesare, cum ar fi materialul de absorbie i de neutralizare, clopotele supradimensionate, resursele de protecie etc., trebuie s fie prezente pentru ca, n eventualitatea scurgerilor, s poat rspunde imediat ambalrii defectuoase, risipelor i altor incidente i s restricioneze la maxim posibilele consecine duntoare. 3. Dispozitivele i bazinele de colectare trebuie golite regulat i mcar dup orice incident. Curgerile de material irosit trebuie ntrebuinate ntr-o manier corespunztoare.
428
Anexe
Art. 5.17.3.11 Toate msurile necesare trebuie luate, pentru a ndeprta regulat orice ap de ploaie care poate intra in invelis. nainte ce apa de ploaie s fie scoas, operatorul se va asigura c nu sete prezent n ap nici un produs depozitat. Dac apa conine produse depozitate, operatorul va lua toate msurile necesare pentru a preveni poluarea apelor freatice i a celor de suprafa. Art. 5.17.3.12 1. n zonele din apropierea TANK FARMS di interiorul unei zone de absorbie a apei i / sau a unei zone protejate, dup consultarea cu autoritatea local a apei sau cu un expert in mediu acreditat n disciplinele apelor freatice sau ale solului, conductele de observaie ( puurile de msurare) trebuie instalate n concordan cu provizioanele anexei 5.17.3 n privina deteciei scurgerilor de gaze sau lichide dintr-un container extern de depozitare. Conductele de observaie ( puurile de msurare ) trebuie construite dintr-un material care nu poate fi afectat de lichidele stocate. ntreaga lungime a conductelor trebuie s fie prevzut cu filtru; trebuie s aib diametrul intern de cel puin 5cm, s ating o adncime de minim 1m sub nivelul apei freatice i s fie sigilate deasupra. Dac nu sunt specificate altfel n autorizaia de mediu, cel puin 3 conducte de observare trebuie instalate. Planurile pentru munc i rapoartele de forare trebuie puse la dispoziia inspectorilor oficiali 2. Operatorul va verifica regulat apa freatic din puurile de msurare pentru ( eventuala ) prezen a polurii. Pentru TANK FARMS, cel puin o dat la doi ani trebuie s se produc o investigaie a apei freatice, fie de ctre operatori, cu echipament corespunztor unei metode aprobate de ctre un expert n mediu acreditat n disciplina apei freatice, fie chiar de ctre expertul n mediu mai sus menionat. Art. 5.17.3.13 1. Provizioane de minim stingere a incendiilor i a instalaiilor de rcire Parcul de rezervoare pentru depozitarea produselor P1 i / sau P2 trebuie s fie aprovizionat cu o instalaie util de spum permanent i / sau o instalaie de stingere sau rcire potrivit circumstanelor i aceasta dup consultarea cu service-ul autorizat cu stingerea incendiilor. Amenajarea trebuie s dispun de o cantitate de ap capabil s stropeasc i / sau s rceasc containerele pentru o perioad suficient. Odat cu cderea electricitii, lucrul cu extinctoarele i instalaiile de rcire poate fi asigurat de generatoarele de urgen sau de alte instalaii de urgen. 2. Amenajarile cu containere pentru depozitarea produselor P1 clasificate n categoria 1,care nu sunt populate sau sunt populate numai n timpul orelor obinuite de lucru, dup consultarea cu brigada autorizat de pompieri, trebuie s fie echipate cu un sistem eficient de detecie a fumului, gazului sau flcrii care d alarma la departamentul de monitorizare a angajailor. 3. Pentru depozitarea produselor P1 i / sau P2 n Parcul de rezervoare, materialele de prevenirea incendiilor trebuie examinate, cnd sunt aduse spre folosin, de ctre un expert acreditat pentru sigurana extern i riscuri de accidentri serioase, sau de ctre un expert autorizat, dac inspecia nu este condus n ntregime de ctre brigada autorizat de pompieri,
429
Anexe
sau de ctre Departamentul Proteciei i Prevenirii sau de ctre delegaii acestuia dup consultarea cu brigada de pompieri. Art. 5.17.3.14 Accesibilitatea parcului de rezervoare trebuie s fie conceput astfel nct: 1. Traficul n zonele n care exist pericol moderat de incendiu trebuie s fie redus la minim 2. Parcul de rezervoare trebuie s aib acces cu uurin 3. Materialul de intervenie trebuie s aib liber acces 4. Vehiculele ale cror produse sunt luate sau livrate trebuie ca n timpul ncrcrii sau descrcrii, s fie localizate n punctul de ncrcare sau descrcare care trebuie s aib dimensiuni mai mari dect o band obinuit de osea. Art. 5.17.3.15 1. Operatorul unei staii de cisterne va ine o foaie la locurile adecvate la instituia pentru autorizarea detaamentului de pompieri cu cel puin urmtoarele informaii: 1) O hart a staiei de cisterne i a drumurilor de acces; 2) O descriere a resurselor de lupt antifoc i indicarea lor pe hart; 3) O descriere a produselor stocate cu proprietile principale fizice i chimice (carte de pericol) cu specificaia listrii directivei UE nr. 67/548/EEC din 27.06.1967 sau nr. 88/379/EEC din 01.06.1988, a numrului ONU i a codului ADR; 4) Capacitatea coninutului de ap al containerelor; 5) Compoziia fiecrei staii de pompieri proprie instituiei. Orice alt manier echivalent de furnizare a informaiilor este permis, furniznd consimmntul supervizorului oficial i al brigzii de pompieri autorizate ce a fost dat. Art. 5.17.3.16 1. At Cel puin trei ani, fr perioada dintre dou examinri consecutive care poate depi 40 luni, instalaia trebuie supus unei inspecii limitate. Aceasta cuprinde: 1. Citirea raportului precedent; 2. Verificarea bunei funcionri a msurilor de protecie; 3. Inspecia pentru poluarea observabil vizibil a suprafeei din afar a containerului conform anexei 5.17.4; 4. Inspecia strii generale a instalaiei, coninnd: a. Detectarea scurgerilor i indicarea acestora; b. Inspectarea strii cptuelii, conexiunilor i a ncheieturilor containerului; c. Inspectarea strii accesoriilor precum: valve, temperatur i mecanisme de msurare a presiunii; d. Inspectarea siguranei presiunii i a sistemului de alarm; e. Inspectarea strii cptuelii din afar, a vopselei i/sau a izolaiei; f. Inspectarea fundaiei i/sau a blocurilor de suport, a stabilitii i a drenajului; g. Inspectarea . h. Inspecia strii conductelor i a accesoriilor dinuntrul Pentru containerele verticale:
Anexe
a) Acolo unde este adecvat, o inspecie non distructiv trebuie s fie condus spre stratul de suprafa, iar plafonul plat al containerului s determine orice subtiere sau coroziune att intern ct i extern; b) La cererea expertului ecologic sau a expertului autorizat, orice stabilire va fi determinat prin msurarea nlimii la un numr de puncte chiar i peste periferia marginii bazei. 2. Cel puin la fiecare 20 de ani, instalaiile trebuie supuse unei inspecii generale. Prioritar inspeciei, containerul trebuie curat n interior. Aceast inspecie conine: 1) Inspectarea limitat la care se refer 1; 2) Inspecia strii zidului interior; 3) Pentru containerele verticale, inspecia mai include: a. Inspecia strii accesoriilor interne ca: valve, bobine de nclzire, drenuri pentru apa subterana si de pe acoperis, dispozitive de etansare pentru acoperis b. Inspecia plcilor de baz pentru detectarea coroziunilor interne i externe; c. Inspecia deformrii bazei i posibilele msurri ale profilului. 4) Un test de presiune pe una din evile de nclzire. Pentru categoria 3, stocarea produselor pe 3 i/sau pe 4 trebuie s aib loc doar inspecia limitat menionat n 1. 3. Investigaiile periodice trebuie conduse de ctre un expert ecologic acreditat n domeniul containerelor pentru gaze sau substane nocive sau de ctre un expert autorizat sau pentru locurile de stocare pentru produsele P3 i/sau P4 destinate nclzirii cldirilor de ctre un tehnician acreditat. Art. 5.17.3.17 Urmnd inspecia descris n articolul 5.17.3.4 cu instalaia i/sau investigaiile periodice la care se refer articolul 5.17.3.6, experii sau tehnicienii acreditai obin un certificat din care reiese clar dac instalaia ntlnete sau nu condiiile acestui act normativ. Certificatul mai sus menionat are nregistrat de asemenea numele i numrul de acreditare al expertului sau tehnicianului care a condus inspecia. Cu excepia unei staii de cisterne este aplicat o etichet clar vizibil pe sau lng eava de umplere, pe care sunt menionate numrul de acreditare, anul i luna controlului instalaiei i ultima inspecie. Eticheta are urmtoarele culori: 1. Verde, cnd containerul i instalaia ndeplinesc prevederile acestui act normativ; 2. Portocaliu, cnd containerul i instalaia nu ndeplinesc prevederile acestui act normativ, dar greelile stabilite nu pot cauza poluarea n afara containerului; 3. Rou, cnd containerul i instalaia nu ndeplinesc prevederile acestui act normativ i greelile observate pot duce sau au dus deja la poluarea n afara containerului . Art. 5.17.3.18 Doar containerele ale cror evi de umplere sunt prevzute cu o etichet verde, aa cum reiese din articolul 5.17.3.17, a treia subseciune punctul 1., pot fi umplute, reumplute i operate. Containerele ale cror eav de umplere este prevzut cu o etichet portocalie cum reiese din articolul 5.17.3.17 al treilea paragraf punctul 2, pot fi nc umplute sau reumplute pentru o perioad de tranziie de maxim 6 luni. Aceast perioad ncepe n prima zi a lunii urmtoare lunii menionate pe eticheta portocalie. n acest caz, un nou control trebuie s aib loc naintea termenului de expirare mai sus menionat.
431
Anexe
Containerele ale cror eav de umplere este prevzut cu o etichet roie cum reiese din articolul 5.17.3.17 al treilea paragraf punctul 3, nu pot fi umplute sau reumplute indiferent de spaii. Art. 5.17.3.19 1. Urmtoarele containere sunt considerate containere existente pentru stocarea produselor P1, P2, P3 sau P4: 1. 1. Containerele a cror funcionare a fost autorizat la data de 1 Ianuarie 1993 sau pentru care aplicaiile pentru rennoirea autorizaiilor ecologice, care a fost nregistrat la data mai sus menionat de ctre autoritile competente. Containerele care la 1 Septembrie 1991 erau deja n folosin i fr aplicaiile titlului I al Regulilor Generale pentru Sigurana Muncii, unde nu au fost clasificate ca aezri nesntoase aleatoare sau neplcute. Containerele pentru care nainte de 1 Iulie 1993, notificarea a fost prevzut n conformitate cu prevederile Titlului I al VLAREM.
2. 3.
Aceste containere continua sa fie containere existente de asemenea cu licenta de mediu. These containers continue to be existing containers, also with the renewal of the environ 2. Considerate a fi containere existente pentru depozitarea altor produse dect P1, P2, P3 sau P4, aceste containere, a cror operaie este autorizat la data aplicrii acestui regulament sau pentru care cererea de prelungire a autorizaiei ecologice era prezentat la data mai sus menionat de ctre autoritile competente. Aceste continu s fie containere existente care au, de asemenea, prelungirea autorizaiei ecologice. 3. Distana i regulile de interdicie ca i clauzele acestui paragraf cu privire la metodele de construcie i instalare a containerelor, conductele asociate i punctul de umplere nu sunt adecvate containerelor existente. 4. Inspecia general la care s-a fcut referire n articolul 5.17.3.16 trebuie s aib loc prima oar nu mai trziu de data menionat n tabelul de mai jos, depinznd de locaia, natura, lichidul depozitat i de categorie.
Locaia cu referire la sustragerea apei din arii sau zone protejate Produs Categorie 1 August 1998 1 August 2000 1 January 2003 1 January 2005
Produs P1, P2, P3, P4 other
Categorie 1, 2, 3 1, 2, 3
Anticipat acestei verificri generale, containerele pot continua s fie folosite. De la data primei inspecii generale, examinrile periodice trebuie conduse n conformitate cu prevederile articolelor 5.17.3.16 i 5.17.3.17. 5. Fr a fi un prejudiciu pentru anumite condiii impuse n autorizaia ecologic, containerele trebuie s in seama de prevederile acestui capitol nu mai trziu de data menionat n tabelul de mai jos cu excepia reglementrilor cu privire la: 1. Construcia i instalarea containerelor i a conductelor care stipuleaz c acestea se supun prevederilor din 4 2. Construcia i etansarea lichidului in digurile parcurilor de rezervoare.
Locaia cu referire la sustragerea apei din arii sau zone protejate
432
Anexe
Produs P1, P2, P3, P4 altele Categorie 1, 2, 3 1, 2, 3 In interior 1 August 1999 1 ianuarie 2004 Afar 1 August 2001 1 ianuarie 2006
6. La nlocuirea containerelor, la care s-a fcut referire n 1 i 2, noul container trebuie s respecte reglementrile acestui capitol exceptnd cele cu privire la stipulaiile distanelor care vor fi observate. 7. Ca o derogare de la clauzele 5, containerele existente care nu fac parte dintr-o staie de cisterne trebuie s respecte clauzele articolelor 5.17.3.6, 5.17.3.7 i 5.17.3.8 nu mai trziu de 01.01.2003. 8. n staiile de cisterne existente pentru depozitarea produselor P1, P2, P3 sau P4, localizate nuntrul ariilor de sustragere a apei sau a zonelor protejate, conductele de observare trebuie instalate n conformitate cu prevederile art. 5.17.3.12 nu mai trziu de 01.08.1997. n staiile de cisterne existente pentru depozitarea altor produse dect P1, P2, P3 sau P4, localizate nuntrul ariilor de sustragere a apei sau a zonelor protejate, conductele de observare trebuie instalate n conformitate cu prevederile art. 5.17.3.12 nu mai trziu de o perioad de 24 de luni dup data intrrii n vigoare a acestui regulament. Aceste obligaii se aplic de asemenea n timpul unei perioade de 24 de luni dup data intrrii n vigoare a deciziei pentru numirea unei arii de sustragere a apei i/sau a unei zone protejate. 9. n staiile de cisterne existente care nu dispun de o legtur impermeabil i care sunt localizate n afara ariei de sustragere a apei sau n zone protejate, conductele de observare trebuie instalate n conformitate cu prevederile articolului 5.17.3.12 n decursul unei perioade de 24 de luni dup data intrrii n vigoare a acestei reglementri. Art. 5.17.3.20 1. Dac sunt detectate scurgeri, conductorul va lua toate msurile adecvate pentru a evita pericolul exploziei i s izoleze pe ct posibil poluarea solului i a apei. 2. n container poate utilizat din nou dup reparaiile specifice, dac a fost eliberat de ctre un expert ecologist acreditat n domeniul containerelor de gaz sau substanelor nocive sau de ctre un expert autorizat sau un tehnician acreditat, specializat n nclzirea cldirilor, pentru depozitarea produselor P3 i/sau P4. Din acest certificat trebuie s reias clar faptul c acest container i instalaia se supun cerinelor la care se refer acest statut. 3. La ultima ncetare a utilizrii containerelor, indiferent dac se datoreaz sau nu scurgerilor, containerul trebuie golit, curat i nlturat n decursul unei perioade de 36 de luni, fr a prejudicia prevederile decretului din 02.07.1981 privind managementul deeurilor i a instrumentelor de decizie. Dac e posibil ndeprtarea containerului n intervalul acestei perioade, dup consultarea unui expert ecologist acreditat n domeniul containerelor pentru gaze i substane nocive sau consultarea unui expert autorizat sau un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 i/sau P4, specializat n nclzirea cldirilor, containerul trebuie golit, curat i umplut cu nisip, spum sau echivalentul materialelor inerte. Aici trebuie luate msurile necesare pentru protecia mpotriva exploziei i a prevenirii polurii solului i a apei. 4. Scurgerile de lichid care au cauzat poluarea solului sau pierderi prin scurgeri n sistemul canalelor colectoare, n apele de suprafa n pnza freatic sau scurgerile pe proprietile adiacente, trebuie raportate imediat de ctre conductor la Departamentul de Inspecie Ecologic, la Primarul oraului i la Prefectul judeului.
433
Anexe
Sectiunea 5.17.4 Controlul degajrii componentelor organice volatile (VOC) cu depozitarea i transportul petrolului Art. 5.17.4.1 Prevederile acestui paragraf sunt aplicabile n cazul prevederilor la care se refer paragraful 17.3.4 i a prevederilor din subparagraful 17.3.9 ale listei de clasificare, n msura n care aceste prevederi se refer la colectarea, depozitarea i transportul petrolului. Art. 5.17.4.2 1. Fr a prejudicia celelalte condiii ale acestei reglementri, instalaiile de depozitare trebuie s se supun regulilor tehnice ale anexei 5.17.9, 2. 2. Ca o derogare de la 1, instalaiile depozitelor existente trebuie s se supun prevederilor de la 1: 1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile depozitelor cu un randament mai mare de 50000 tone/an msurate n timpul anilor 1996 i 1997 2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile depozitelor cu o producie mai mare de 25000 tone/an msurate n timpul anilor 1996 i 2000 (inclusiv); dac randamentele msurate ntre 1998 2000 (inclusiv) trece de limita de 50000 tone/an, prevederile din 1 ale acestui articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului n care valoarea limit este ntrecut 3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii ale depozitelor. Art. 5.17.4.3 1. Fr a prejudicia celelalte condiii ale acestui regulament, instalaiile de transfer al cisternelor mobile la terminare trebuie s se supun regulilor tehnice ale anexei 5.17.9 3. 2. Toate terminalele cu instalaii de transfer pentru nclcarea cisternelor trebuie s fie echipate cu cel puin o macara de ncrcare care ndeplinete specificrile pentru instalaii de umplere prin partea de jos n anexa 5.17.9 5. 3. Ca derogare din 1 al acestui articol, instalaiile de transfer existente pentru umplerea cisternelor, cisterne de cale ferat i/sau cisterne maritime, trebuie s se supun prevederilor din 1 i 2: 1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile de transfer cu un randament ai mare de 150.000 tone/an, msurat n perioada 1996 i 1997. 2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile de transfer cu un randament ai mare de 25000 tone/an, msurat n perioada 1996 i 2000 (inclusiv); dac ntr-un caz, randamentul msurat ntre 1998 2000 (inclusiv) excede limita de 150000 tone/an, prevederile 1 din acest articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului n care valoarea limit este depit. 3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii terminale de transfer 4. Un expert ecologic acreditat n domeniul aerului trebuie s depun un raport nu mai trziu de 3 luni calendaristice de la data intrrii n folosin i cel puin o dat pe an. n acest raport sunt artate rezultatele msurilor care vor determina concentraia medie a vaporilor din unitatea de recuperare vapori aratate, discutate i comparate cu condiiile de emitere menionate n anexa 5.17.9 3. Termenul dintre dou msurri de control nu poate depi 15 luni indiferent de circumstane. Acest raport trebui trimis la Departamentul Ecologic Autorizat, Departamentul de Inspecie Ecologic i Ageniei Ecologice Flamande.
Anexe
Art. 5.17.4.4 1. Fr a prejudicia alte condiii ale acestui regulament, instalaiile de distribuire pentru petrol trebuie s ndeplineasc normele tehnice ale anexei 5.17.9 4. 2. Ca o derogare din 1 al acestui articol, instalaiile de distribuie existente trebuie s se supun prevederilor din 1: 1. 1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile de distribuie cu un randament mai mare de 1000 m3/an, msurat n anii 1996 i 1997, la fel ca i pentru instalaii, indiferent de randamentul lor, care se afl n spaii permanent populate sau n spaii de lucru. 2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile de distribuie cu un randament mai mare de 500 m3/an, msurat n anii 1996 i 2000 (inclusiv); dac ntr-un caz randamentul msurat ntre 1998 2000 (inclusiv) ntrece limita de 1000 m3/an, prevederile din 1 al acestui articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului n care valoarea limit a fost depit. 3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii de distribuie 3. Prevederile acestui articol nu sunt aplicabile instalaiilor de distribuie cu un randament mai mic de 100 m3/an. 4. Instalaiile de depozitare, care sunt parte component a instalaiilor de distribuie pentru petrol, care conform prevederilor acestui articol trebuie s se supun normelor tehnice ale anexei 5.17.9 4, pot fi umplute doar de cisterne mobile care ndeplinesc normele federale pentru execuia directivei EC nr. 94/63/EC din 20.12.1994 cu privire la controlul emisiei de substane organice volatile ca rezultat al depozitrii petrolului (VOS) i a distribuiei petrolului din terminale n instalaii de distribuie. Art. 5.17.4.5 Administratorul trebuie s in un registru n care sunt menionate informaii despre randament. Acest registru va fi la dispoziia oficialitilor superioare. Art. 5.17.4.6 Operatorul unei instalaii de recuperare al vaporilor trebuie s in un registru n care fiecare perioad de ieire din folosin a acestei instalaii este nregistrat cu acuratee, la fel i motivul ieirii din folosin ca i msurile luate. Acest registru este disponibil pentru citire la locul operaiunii 3. Sectiunea 5.17.5 Instalaii de distribuie a combustibilului pentru vehicule motorizate Art. 5.17.5.1 Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile celor stabilite la care se refer subparagraful 17.3.9 al listei de clasificare. Art. 5.17.5.2 Fr a prejudicia condiiile acestui regulament trebuie luate msurile necesare pentru prevenirea scurgerii de combustibili lichizi, a polurii solului i a apelor subterane i de suprafa.
435
Anexe
n cazul unui incident, trebuie luate imediat msuri efective de prevenire a mprtierii combustibilului lichid. Art. 5.17.5.3 Instalaiile electrice trebuie s ndeplineasc cerinele la care se refer Reglementrile Generale pentru instalaii electrice, n special articolele n care se vorbete despre spaiile n care se poate produce o atmosfer propice exploziei. Aceste instalaii trebuie s aib mecanisme de oprire manual dintr-un loc sigur i accesibil n orice situaie. Art. 5.17.5.4 Umplerea oricrui vehicul poate avea loc numai dup ce motorul acestui vehicul a fost oprit. Art. 5.17.5.5 Locurile de alimentare cu combustibili pentru motorul vehiculelor pentru produsele P1 i/sau P2 sunt ntotdeauna n aer liber i la baza cldirii. Podeaua locului de parcare mai sus menionate este din material impermeabil i suficient de rezistent. Solul este prevzut cu pantele necesare i posibil cu margini ridicate pentru a asigura faptul c orice vrsare a combustibililor inflamabili se adun ntr-un colector i sunt ndeprtate n conformitate cu prevederile reglementate. Nu se pot afla anuri, spaii goale sau camere sub locurile de alimentare menionate mai sus. Art. 5.17.5.6 Fiecare container fix care face parte dintr-o instalaie de distribuie pentru alimentarea motoarelor vehiculelor trebuie s fie echipat cu o pomp proprie de alimentare. Punctul de alimentare pentru produsele P1 i/sau P2: 1. Este la o proiecie orizontal la o distan de cel puin 2 m fa de marginea containerului; 2. Nu se pot afla ntr-o cldire fie ea nchis sau deschis. 3. Trebuie s se afle la o distan de cel puin 3 m fa de orice pivni i fa de marginile invelisului Art. 5.17.5.7 1. n ceea ce privete instalaiile existente de distribuie a combustibilului pentru motoarele autovehiculelor, perioada specific tranzaciei n art. 3.2.12, 3, b) pentru cerinele specificate de construcie n art. 5.17.5.5 i 5.17.1.17, 6. pot fi aduse la: 1. 01.01.1999 pentru toate instalaiile de distribuie fixate cu containere cu un singur perete metalic ngropat direct n pmnt i aflate n arii de sustragere a apei sau n zone protejate 2. 01.01.2002 pentru toate instalaiile de distribuie, altele dect cele menionate la 1., fixate cu containere metalice dintr-un singur perete ngropate direct n pmnt, care au fost fabricate nainte de 1975; se presupune c un container a fost fabricat nainte de 1975 dac vrsta containerului nu poate fi demonstrat 3. 01.01.2005 pentru toate celelalte instalaii de distribuie. Pentru containerele existente sau pentru descrctoare de deeuri industriale existente, aceeai derogare se poate aplica la fel ca n art. 5.17.1.4 2, 5.17.2.11 5 i 3.2.1.2 3, n ceea ce privete realizarea cerinelor fcute n anexa 5.3.2.52 c).
436
Anexe
2. Operatorului i se poate accepta doar excepia la care se refer 1 sub condiii explicite n care el, nu mai trziu de 01.01.1998, a fost nevoit n condiiile de mai jos, trimise prin pot ctre Departamentul Ecologic Liceniat i Departamentul Ecologic de Inspecie: 1. S se asigure c containerele se conformeaz condiiilor acestui regulament pentru containerele noi, nainte de data stabilit pentru 1, cu excepia celor privitoare la regulile localizrii (n special regulile de interzicere i a stipulaiilor pentru distanele de observat). 2. Operaiile viitoare pentru instalaiile de distribuie a combustibililor vor fi oprite definitiv de la data din 1 n cazul integrrii n sub. 1 al nearhivrii . Anexa 6 CAPITOLUL 5.20: Instalaii
industriale care pot cauza poluarea aerului
Sectiunea 5.20.1 Prevederi generale Art. 5.20.1.1 1. Prevederile acestui capitol sunt aplicabile instalaiilor specificate n seciunea 20 a listei de clasificare. 2. Ca derogare de la valorile limit generale de emisie menionate n capitolul 4.4, valorile limit de emisie specificate n alte capitole ale acestui statut pentru categorii specifice a instalaiilor, se aplic de asemenea pentru categoriilor instalaiilor acoperite de seciunile specificate n 1 cu aceeai activitate industrial. Aceasta se refer n particular la valorile limit de emisie menionate n capitolele 5.7. chimice i 5.29. metal care se aplic instalaiilor la care se refer subseciunile 20.4 i 20.2. Sectiunea 5.20.2 Rafinarii de petrol Art. 5.20.2.1 Scopul Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile instalaiilor la care se refer subseciunile 1.1. i 20.1.2 a listei de clasificare. Art. 5.20.2.2 1. Ca o derogare de la prevederile art. 5.7.6.1, cap. 5.31 i 5.43 i de la valorile limit generale de emisie specificate n cap. 4.4., pentru instalaiile de rafinare a petrolului (1/4) urmtoarele valori limit de emisie se aplic n ceea ce privete suma emisiilor generate de nclzirea instalaiilor, incluznd instalaiile STEG i instalaiile tehnologice: 1. De la 01.01.1994: a. Pentru dioxid de sulf: b. Pentru dioxizi de nitrogen: c. Pentru particule n suspensii: 2. De la 01.01.1997: Pentru CO:
pn la 31.12.1997: 2000 mg/Nm3 de la 01.01.1998: 1300 mg/Nm3 pn la 31.12.1997: 900 mg/Nm3 de la 01.01.1998: 450 mg/Nm3 pn la 31.12.1997: 300 mg/Nm3 de la 01.01.1998: 150 mg/Nm3
Anexe
pn la 31.12.1997: 250 mg/Nm3 de la 01.01.1998: 150 mg/Nm3
3. De la 01.01.1999: - Pentru Ni i componentele sale: 2 mg/Nm3 exprimai n Ni - Pentru V i componentele sale: 7 mg/Nm3 exprimai n V. La instalaiile tehnologice la care se refer prima subseciune include printre altele i: Elemente de recuperare a sulfurilor Rupere catalitic i instalaii de transformare Incineratoare Tore precum i dioxizi de asfalt i toate celelalte elemente cu care se proceseaz SO2, NOx, CO i emisii de praf
. Pentru noile instalaii mari de nclzire, prevederile seciunii 5.4.3.2 se aplic, exceptnd cazul pentru emisiile valorilor limit incluse n aceast seciune. Acestea sunt nlocuite cu emisiile valorilor limit incluse n anexa 5.20.2. Ca o derogare de la art. 5.3.1.2 3 a), pentru stabilire existente, cea mai stringent emisie a valorilor limit se aplic ca referire la a treia seciune, de la 01.01.2005. 2. De la 01.01.1994, condiiile de operare n licenele pentru rafinrii de petrol cu SO2, NOx, CO i praf sunt nlocuite cu prevederile 1. 3. Pentru aplicaiile prevederilor 1 al acestui art., trebuie respectate urmtoarele specificaii: 1. Pentru definirea gazelor de co i emisiile valorilor limit, pentru instalaiile de nclzire noi i existente i pentru instalaiile de vapori i turbini de gaz (STEG) definite n art. 1.1.2, se aplic n particular referitor la instituiile industriale care pot cauza poluare atmosferic. Pentru procesarea instalaiilor, ratele actuale de curgere n m3/or trebuie convertite la temperatur normal (2730K) i presiune normal (101,3kPa), dar pe baze uscate specificate n art. 4.4.3.1, cu cantitatea actual a excesului de oxigen. 2. Strategia msurtorii pentru particulele n suspensie de SO2, NOx, CO, Ni i V: Pentru instalaii de nclzire, incluznd maini cu ardere intern, prevederile art. 5.43.2.3 se aplic, 1 i 2 Pentru procesarea instalaiilor, msurtorile de gaz rezidual sunt constant supravegheat sau emisiile sunt calculate pe baz de msurtori constante sau periodic parametrii relevai msurai conform codurilor de bun practic n art. 5.43.2.3 1 i 2. 4. Estimrile msurtorilor rezult: Pentru SO2: prevederile art. 5.43.2.4 cu msurtori continue sau art. 4.4.4.5 cu msurtori discontinue. Pentru NOx i CO: prevederile art. 5.43.5.1, 4 cu msurtori continue sau art. 4.4.4.5 cu msurtori discontinue. Pentru particulele n suspensie: prevederile art. 5.43.5.1, 4 cu msurtori continue sau art. 4.4.4.5 cu msurtori discontinue. Pentru Ni i V: prevederile menionate pentru NOx n art. 5.43.5.1, 4 cu msurtori continue sau art. 4.4.4.5 cu msurtori discontinue. 4. Efluentele gazoase discontinue eliberate printr-un proces ca al efluentelor gazoase rezultnd din regenerarea agenilor catalitici i cu inspecia i curirea activitilor trebuie s fie transportate ctre o combustie uoar sau o tor, sau msuri tehnice echivalente s fie luate pentru a asigura reducerea emisiei. Efluentele gazoase eliberate cu pornirea sau oprirea unei instalaii trebuie, ct de mult posibil, s fie transportate ctre un sistem de colectare pentru efluente gazoase sau incinerate ntr-un proces de nclzire. Cnd nu e posibil, gazele trebuie ndreptate ctre o tor, n care
438
Anexe
pentru substanele organice cu un nivel de emisie de 1% cu privire la coninutul total de carbon nu poate fi depit. Efluentele gazoase din instalaiile de desulfurizare sau alte surse cu un nivel al sulfurii de hidrogen de peste 0,4% i o mas fluid de sulfur de hidrogen de peste 2 tone/zi trebuie s fie procesate. Efluentele gazoase care nu vor fi procesate trebuie s fie transportate ctre un incinerator. Ca o derogare de la prevederile cap. 4.4., emisiile de sulfur de hidrogen n efluentele gazoase descrcate nu pot depi 10mg/Nm3. Sulfura de hidrogen coninnd ap poate fi procesat numai astfel nct eliberarea efluentelor gazoase n atmosfer este evitat. Cu transferul produselor de baz, intermediare i finale, emisiile substanelor organice cu o presiune a vaporilor de peste 13,3 kPa la o temperatur de 350C trebuie s fie redus prin nelesul msurtorilor apropriate, prin pendul de gaz, extracie i transfer ctre o instalaie de purificare a gazelor efluente. Apa procesat trebuie s fie descrcat ntr-un sistem deschis dup degazare. Efluentele gazoase colectate aici trebuie s fie curate prin splare sau incinerare. 5. Ca o derogare de la 1, emisiile n efluentele gazoase ale instalaiilor pentru distrugerea catalitic n concordan cu procedura fluide rele cu regenerarea catalizatorilor, nu pot depi urmtoarele valori limit ale emisiilor pentru particulele n suspensie: Pn la 01.01.2005: 300 mg/Nm3 ca medie lunar De la 01.01.2005: 50 mg/Nm3 ca medie lunar. 6. Concentrarea policlorinatelor de benzo-dioxizi (PCDD) i policlorinatelor dibenzo-furan (PCDF) calculate conform art. 5.2.3.1.5 6, denumite ca dioxine monograme toxice echivalente pe Nm3 nu pot depi o valoare limit de 0,5 ng TEQ (Nm3 pentru toate valorile medii pe o perioad exemplificat de cel pui 6 ore i max. 8 ore. Valoarea ghid a emisiei este de 0,1 ng TEQ/ Nm3. Ca o derogare de la prevederile primei subseciuni, urmeaz aplicaii pentru instituiile existente: - o valoare ghid a emisiei de 0,4 ng TEQ/ Nm3. - o valoare ghid a emisiei de 2,5 ng TEQ/ Nm3 de la 01.01.2002. Valorile ghid de mai sus trebuie s fie atinse pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. Concentrarea n mas de PCDD i PCDF trebuie s fie msurat conform cerinelor referitoare n standardul belgian T95-R-NBN EN 1948-1, 2 sau 3. aceast concentraie trebuie s fie msurat cel puin o dat pe an de ctre un expert al mediului acreditat pentru aceste msurtori. Aceast msurtoare nu e obligatorie pentru fluidele constituente care nu sunt sau care nu contribuie signifiant la emisie. Pn la altceva specificat n licena de mediu, omiterea msurtorilor fluidelor specifice constituente este acceptat doar dac e dovedit faptul c aceasta a fost aprobat n avans de o autoritate supervizoare. Fiecare msurare efectuat n concordan cu metoda de mai sus, trebuie, dup calcularea preciziei la cele artate n art. 4.4.4.2 5, respectnd valoarea limit a emisiei prescrise. Dac concentrarea msurat dup calcularea preciziei dinainte menionate, depirea valorii limit a emisiei n trei luni vor avea loc noi mostre i analize. Art. 5.20.2.3 Procedurile controlului imisiei 1. Fr a prejudicia prevederile capitolului 4.4., de fiecare dat cnd condiiile atmosferice sunt nefavorabile pentru buna dispersie a gazelor de combustie, n special la stabilire, operatorul va lua toi paii necesari pentru o maxim restricie a emisiilor de SO2 ct i de NOx de la instalare. 2. fiecare schimbare a combustibilului, a coninutului de sulfur din combustibilul lichid, ct i a perioadelor de oprire sunt nregistrate ntr-un registru pe care operatorul l ine disponibil la schimburile oficiale cu supervizorul.
Anexe
3. Cnd capacitatea termic total nominal instalat la o valoare de stabilire de mai mult de 300 MW, n zona nconjurtoare a aplicaiilor instalaiilor pentru msurarea emisiilor de SO2 ct i de NO2 n aer, la suprafa va fi instalat i meninut pe cheltuiala operatorului. Tipul, locul msurrii, metoda de control i celelalte condiii pentru folosirea aplicaiilor sunt determinate de licena de mediu. 4. Fr a prejudicia prevederile 1, de fiecare dat valoarea medie a emisiei peste 24 de ore msurat cu echipamentul specificat n seciunea 3, valorile a mai mult de 300 ng/m3 pentru SO2 i/sau 150 ng/m3 pentru NO2, operatorul va respecta paii descrii n 1 i va menine aceste msuri att timp ct valorile medii msurate ale emisiei peste 24 de ore de SO2 i de NO2, valoare a mai mult de 300 ng/m3 pentru SO2 i/sau 150 ng/m3 pentru NO2 . 5. Pentru a garanta potrivirea cu valorile limit a emisiei pentru oxizi de nitrogen ai art.5.20.2.2 , mult mai potrivite condiiilor tehnice de construcie, pot pot fi impuse licenei ecologice. Dac din msurile controlului reiese c valoarea limit a emisiei nu se potrivete datorit circumstanelor neprevzute, conductorul trebuie s ia toate msurile primare potrivite pentru a asigura potrivirea cu valorile limit a emisiei ct mai curnd posibil. Conductorul trebuie s raporteze acestea ctre Departamentul Inspeciei Ecologice mpreun cu menionarea msurilor luate pentru mbuntirea situaiei. Comisia European trebuie s fie imediat informat prin canalele obinuite ale unor astfel de evenimente, la fel ca i munca dus pentru mbuntiri. Sectiunea 5.20.3 Instalaii pentru distilarea uscat a crbunelui (furnale de cocs) Art. 5.20.3.1 arderea insuficient, gazul furnalelor de cocs i instalaii de nclzire 1. Valori de referin Valorile de emisie pentru gazele pierdute prin nclzire dezvolt un nivel al volumului de oxigen gazos de 5%. 2. Furnale de cocs gazos i lichid Ca o derogare de la valorile limit a emisiei generale pentru SO2 aa cum au fost specificate n art. 4.4.3.1., greutatea medie a concentraiei cantitii compuilor de sulfuri n gazul din arderea insuficient, la fel ca i n gazele generate de cuptoarele de cocs folosite drept combustibil nu pot depi 0,80g/m.c. de sulfuri ntr-un an calendaristic. 3. Oxizi de azot Cu prima msurare emisiile de monoxid de nitrogen i bioxid de nitrogen n efluente gazoase din arderea insuficient nu pot depi 0,50 g/ m. c. exprimat n bioxid de nitrogen. Trebuie aplicate cele mai bune tehnici aflate le dispoziie pentru a reduce creterea emisiei datorate mbtrnirii. Msurile de dirijat pentru prima oar dup nfiinare sau dup modificri semnificative, trebuie rezolvate dup ce instalaiile au ajuns la operaiuni continue, dar cel mai devreme dup 3 luni de operare i cel mai trziu 12 luni dup ce au fost n operare. Art. 5.20.3.2 Umplerea cuptoarelor de cocs Cu descrcarea crbunelui din rezervorul de crbune n crucior, trebuie evitate emisiile de praf. Trebuie colectate gazele de umplere. La descrcare, gazele de umplere trebuie transferate n gazele brute sau ntr-un cuptor din apropiere ct mai mult posibil, cu procesarea viitoare a smolii de crbune brut. La zdrobire, gazele de umplere trebuie transferate n gazul brut ct mai mult posibil. Gazele de umplere care nu pot fi transferate trebuie luate ntr-o ncpere de incinerare. Praful care conine emisii n efluentele gazoase ale incinerrii nu pot depi 25mg/m.c.
Anexe
La activitile de nivelare, la descrcarea crbunelui, emisiile gazelor de umplere trebuie reduse de sigilarea nivelului de deschidere. Art. 5.20.3.3 Capace ce se deschid prin umplere (CDU) Emisiile cu umplerea cptuelii deschise trebuie evitate ct mai mult timp posibil, de exemplu prin folosirea CDU cu suprafee mare de sigiliu, mbrcarea CDU se va zidi de fiecare dat dup umplerea cuptoarelor i dup curirea regulat a marginilor de umplere deschise i CDU nainte de nchiderea umplerii deschise. Resturile de crbune trebuie mutate regulat de pe acoperiul cuptorului. Art. 5.20.3.4 Cptueala conductei colectoare Pentru evitarea gazului i a emisiei smolii de crbune, cptueala conductei colectoare trebuie s fie fixat cu mecanisme de pstrare a umezelii sau alte asemenea mecanisme. Art. 5.20.3.5 Maini care opereaz ca i cuptoarele de cocs (MOCC) MOCC trebuie fixate cu mecanisme de curire a suprafeelor de sigilare a marginilor uilor cuptorului. Art. 5.20.3.6 Uile cuptorului de cocs ( UCC) UCC cu efect de sigilare (etaneizare) foarte mare, trebuie folosite, de exemplu, ca ui cu diafragm sau ui cu efect echivalent celui de sigilare. Suprafaa de sigilare a uilor cuptorului trebuie curit n mod regulat. Dac nu sunt alte specificri n autorizaia mediului, bateriile cuptorului de cocs trebuie astfel aranjate nct pe partea uii cu maina i pe partea uii cu cocs pot fi instalate elemente de extragere cu mecanisme de eliminare a prafului. Art. 5.20.3.7 Extragerea din cocs La extragerea din cocs gazele consumate trebuie conectate i conduse ctre instalaia de eliminare a prafului. Dac nu sunt alte specificri n autorizaia mediului, concentraia de praf n emisii nu va depi valoarea limit de emisie de 50mg/Nmc, i praful care conine emisii nu poate depi 5 g / t de cocs obinut. Art. 5.20.3.8 Rcirea cocsului 1. 1Dac este aplicat rcirea uscat, numai dac este specificat altfel n autorizaia mediului, emisia prafului n efluentul gazos nu poate depi 20 mg /mc. 2. Dac se aplic rcirea ud, turnul de nbuire folosit trebuie s fie potrivit cu extractoarele de praf. Ca o derogare de la valorile limit de emisie general artate n art.4.4.3.1., valorile limit de emisie sunt exprimate n g /t de cocs. O valoare limit de emisie de 60 g de particule suspendate pe tona de cocs nu poate fi depit, msurat n conformitate cu directiva VDI, VDI2303 sau alt metod echivalent de msurare aceasta este aprobat de ctre un expert n mediu acreditat n domeniul aerului. Toate acestea au loc doar dac nu este specificat altfel n autorizaia mediului. Art. 5.20.3.9 Operarea manual
Anexe
Operarea manual trebuie s conin msuri pentru reducerea emisiei cu operarea cuptorului de cocs; n particular acesta privete: 1. Sigilarea deschiderilor 2. Garantarea faptului c doar materialul ars n ntregime va fi eliminate 3. Evitarea emisiei n atmosfer a gazelor nearse Art. 5.20.3.10 Instalaii existente Pentru instalaiile existente, prevederile acestei seciuni se aplic de la 1.01.1998. Sectiunea 5.20.4 Producerea fibrei de sticl sau a fibrei de piatr i a vatei de sticl, producerea sticlei (plate, concave i sticlei speciale) i producerea ceramici brute Subsectiunea 5.20.4.1 Producerea sticlei (plate, concave i sticlei speciale) i a fibrei de sticl sau a fibrei de piatr Art. 5.20.4.1.1 1. Valoare de referin Emisia valorii limit pentru cuptoarele de topire a sticlei se refer la un nivel al volumului de 8 % i cu cuptoare creuzet cu flacr care acoper un nivel al volumului de oxigen n gazul consumat de 13 %. 2. Oxid de azot Emisiile de monoxid de nitrogen i oxid de nitrogen, exprimat n dioxid de nitrogen, n efluentul gazos nu poate depi urmtoarele valori:
Petrol ars(g/Nm3) 1.2
1.2 1.6 1.8 3.0
Cuptoare creuzet Cptueal cu sistem de recuperare a cldurii Capac deschis Capac U-foc cu recuperare de cldur Capac cu foc ncruciat cu recuperare de cldur
Gaz ars(g/Nm3) 1.2

1.4 1.6 2.2 3.5
Pn acum, din considerentele calitii produciei, purificarea cu nitrat este necesar, emisia nu poate depi dublul valorilor specificate n subseciunea anterioar. Se vor aplica toate posibilitatile de reducere a emisiilor oxizilor de azot prin masurile tehnice de incalzire si alte masuri disponibile. 3. Oxizi de sulf. Emisiile dioxidului de sulfur i a trioxidului de sulfur n gazul ars exprimate prin dioxid de sulfur, nu poate depi urmtoarele valori la o mas lichid de 10 Kg/h sau mai mult cu arderea. a) cuptoarele de topire a sticlei: 1,8 g/Nm3 b) cuptoare creuzet i capac deschis 1,1 g/Nm3
442
Anexe
Subsectiunea 5.20.4.2 Producerea ceramicii brute Art. 5.20.4.2.1 1. Valoare de referin Valoarea limit a emisiei privete un nivel al volumului de oxigen n efluentul gazos de 18 %. 2. Oxizi de sulf Cu un coninut de sulfur a materialelor prime de mai puin de 0,12 %, emisiile de dioxid de sulfur i trioxid de sulfur exprimate n dioxid de sulfur , n efluent gazos la o masa de fluid de 10 Kg/h sau mai mult, nu poate depi 0,5 g/Nm3. Cu un coninut de sulfur a materialelor prime de 0,12 % sau mai mult, emisiile de dioxid de sulfur i trioxid de sulfur, exprimate n dioxid de sulfur n efluentul gazos la o mas fluid de 10 Kg/1h , dou ore sau mai multe, nu pot depi 1,5g/Nm3. Toate posibilitile pentru reducerea emisiilor prin curirea instalaiilor pentru efluentul gazos trebuie s fie aplicate. 3. Pentru stabilirile existente la care s-a referit seciunea 30.9. a listei de clasificare, prevederile capitolului 5.30. se aplic de asemenea. Sectiunea 5.20.5 Instalaiile pentru producerea energiei hidroelectrice la fel ca i instalaiile pentru sustragerea puterii vntului pentru producerea energiei Art. 5.20.5.1 1. Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile la subseciunile 20.1.5. i 20.1.6. ale listei de clasificare. 2. Ca o derogare de la prevederile capitolului 4.5. n acest caz, standardele de zgomot nu sunt aplicabile. n licena de mediu limitele emisiei de zgomot pot fi impuse depinznd de condiiile locale. 3. DANMARCA Nu sunt furnizate informaii 4. FINLANDA Legislatia finlandeza de protectie a mediului a fost revizuita recent si un nou Act de Protectie a Mediului a intrat in vigoare cu 1 martie 2000. Noul act implementeaza in totalitate Directiva Uniunii Europene de Prevenire si Control Integrat al Poluarii si are un mod de abordare integrat pentru controlul emisiilor cauzate de industrie. In conformitate cu Actul de Protectie a Mediului o autorizatie de mediu este ceruta pentru instalatii din industria chimica. In procedura de autorizare mediul este considerat ca un intreg si toate efectele activitatii sunt estimate in acelasi timp. Toate conditiile necesare autorizarii sunt stabilite intr-o singura autorizatie. Cererea de autorizare este analizata de o autoritate competenta. In Finlanda conditiile de autorizare sunt stabilite in principal de la caz la caz. In acest moment nu exista reglementari speciale privind emisiile in aer sau apa uzata in industria chimica. In schimb exista citeva Decizii ale Consiliului de Stat privind descarcarea anumitor componenti in
Anexe
sistemul de canalizare public sau in cursuri de apa. In plus, exista reglementari care limiteaza sau restrictioneaza utilizarea unor substante chimice periculoase. Toate sunt valabile in sectorul industriei chimice ca si in toate ramurile industriale. Recomandarile internationale, ex.: recomandarile HELCOM (Comisia de la Helsinki, Comisia Marii Baltice de Protectie a Mediului), sunt de asemenea luate in considerare la stabilirea conditiilor de autorizare. 5. FRANTA Legislatia pentru sectorul chimic este compusa din: Cadrul general pentru controlul poluarii industriale si prevenirea riscului, asa cum este stabilita in legea de clasificare a instalatiilor din 19 iulie 1976 si Ordinul din 2 februarie 1998. Acest Ordin specifica faptul ca valorile limita ale emisiilor ar trebui sa se bazeze si pe conditiile locale de mediu si BAT. Ordinul da valori generale pentru limitele de emisie in aer si apa pentru toate instalatiile clasificate, si specifica de asemenea valorile limita pentru multe activitati industriale, din care majoritatea sunt incluse in sectorul chimic. Legislatie speciala, fiecare referindu-se la un sector particular din industria chimica, si detaliind prevederile generale ale cadrului general pentru acest sector particular. Principalele sectoare acoperite de aceasta legislatie speciala sunt: - producerea superfosfatilor - producerea compusilor organici cu sulf - producerea detergentilor si sapunurilor - extragerea cu abur a parfumurilor si esentelor sub forma de pacura - producerea vopselelor - obtinerea produselor farmaceutice - producerea materialelor plastice, cauciucului - utilizarea sau reutilizarea maselor plastice, cauciucului - depozitarea maselor plastice, cauciucului - depozitarea anvelopelor - producerea acumulatorilor . 6. GERMANIA
Reglementari importante relevante pentru instalatiile industriale din Germania sunt trecute in Actul Federal de Control al Imisiilor [BImSchG], Actul Federal al Apei [WHG] si Actul Federal al Managementului deseurilor si reciclarii [KrW-/AbfG]. Germania foloseste un sistem de autorizare functie de mediu, pentru diferite segmente de mediu, dar decizia finala privind cererea este luata prin evaluarea impactului asupra tuturor segmentelor de mediu de catre autoritatile competente. In procesul de autorizare sunt luate in considerare si cerintele privind zgomotul. Principiul precautiei este legiferat ceea ce permite stabilirea de standarde. Standardele legale nu sunt negociabile in procesul de autorizare german.
Conform structurii federale germane, responsabilitatea implemenatarii legislatiei de mediu si a decretelor revine statelor federale [Bundeslander] care pot implementa diferit procedura administrativa. Pentru instalatiile noi, care sunt considerate relevante sub aspectul emisiilor si descarcarilor in mediu, se cere si o evaluare a impactului asupra mediului in timpul autorizarii. Reglementari privind calitatea aerului Legea de baza pentru controlul poluarii aerului este Actul Federal de Control al Imisiilor. Specificarile sunt facute in 21 ordonante si in Instructiunile Tehnice privind Calitatea Aerului.
444
Anexe
Instructiunile Tehnice privind Calitatea Aerului[TALuft] au fost stabilite ca reglementari administrative generale in legatura cu 48BimSchG. TA Luft specifica ulterior cerintele ce trebuie indeplinite de instalatii supuse autorizarii. Prin urmare se prescriu limitele de emisie pentru toti poluantii virtuali ai aerului ca si cerintele structurale si operationale proiectate pentru limtarea emisiile difuze.
Valorile limita de emisie continute in TA Luft reprezinta modelul pentru masurile tehnice pentru reducerea emisiilor (datind din 1986). Aceste valori au fost stabilite pe baza descoperirilor si cercetarilor stiintifice, luind in considerare aspecte toxicologice, epidemiologice si bioacumulative.
Substanta emisa (sectiunea TA Luft) Cerinte privind controlul emisiilor stipulate inTA Luft 8 C Substantele Prag debit masic [g/h] Limit a conce ntrati ei [mg/m 3] 150 50 0.2 1 5
L A S A
Pulberi totale Pulberi (3.1.4) anorganice I II III
Substante anorganice gazoase sau sub forma de vapori (3.1.6)
Substante (3.1.7)
organice
Emisie gazoasa sau sub forma de vapori in timpul tratarii si rafinarii substantelor organice (3.1.8) Substante I cancerigene (2.3)
(Hg, Cd, Tl) Suma de substante (As, Co, Ni, Te, Se) Suma de substante (ex.: Sb, Pb, Cr, Suma de substante CN, F, Cu, Mn, Pt, Pd, Rn, V, Sn, substante care sunt foarte suspectate de a determina aparitia cancerului I+II Suma de substante 1 I+III, II+III Suma de substante 5 I (ex.: AsH3) Pe substanta 10 1 II (ex.: HF, Cl2, H2S) Pe substanta 50 5 III (ex.: Cl si compusi Pe substanta 300 30 ca HCl) IV (ex.: SO2+SO3 ca Pe substanta 5000 500 SO2, NO+NO2 ca NO2) I (ex.:clormetan) Clasificare conform 100 20 Anexei E a TA Luft II (ex.: Clor benzen) 2000 100 III (ex.:alchilalcooli) 3000 150 Cerintele pentru reducerea emisiilor difuze de substante organice de instalatii sau echipamente tehnice, de ex. unitati de pompare, compresoare, imbinari, valve de inchidere si statii de recoltat probe. (ex.: Cd1), As1), Suma de substante azbest,benzo(a)pire n) (ex.:Ni, crom(VI)) Suma de substante (ex.: acrilonitrit Suma de substante benzen) 0.5 5 25 0.1 1 5
500 500 1 5 25
II III
445
Anexe
pe baza deciziei adoptate la Conferinta pentru Mediu a Guvernului Federal/Ministerele Federale de Stat din 21/22 noiembrie 1991, o valoare a concentratiei emisiei de 0.1 mg/m3 a fost stipulata pentru Cd si compusii lui, dati ca Cd, ca si pentru As si compusii lui, dati ca As. Limitele de emisie impuse sunt date sub forma de masa de substante emise functie de volumul de gaz emis in conditii standard (0C, 101.3 kPa)dupa indepartarea continutului de vapori de apa. Daca exista substantele organice din citeva clase, concentratia masica in gazul emis nu trebuie sa depaseasca un total de 0.15 mg/Nm3 cu debit masic total de 3 kg/h sau mai mult. In cazul debitelor masice mari de emisii, emisiile trebuie monitorizate continuu. Nici o valoare medie zilnica a substantelor respective emise nu trebuie sa depaseasca limitele de emisie impuse, 97%din toate valorile medii la jumatate de ora nu trebuie sa depaseasca sase cincimi din limitele de emisie cerute, si toate valorile medii la jumatate de ora nu trebuie sa depaseasca limitele de emisie impuse de mai mult de doua ori.
1)
Cerinte specifice de control a emisiilor trecute in TA Luft pentru industria chimica organica
Sector Producerea 1,2 dicloretan (EDC) si clorurii de vinil (VC)(3.3.4.1.g.1) Producerea acrilonitrilului (AN) (3.3.4.1.g.2) Cerinte Concentratii limita ale emisiilor : 5mg/Nm3 EDC sau VC
Concentratii limita ale emisiilor : 0.2 mg/Nm3 AN Gazele reziduale provenite din distilare sau rafinare trebuie indepartate Producerea pesticidelor Pulberi (3.3.4.1.g.3) In cazul producerii de pesticide care sunt persistente, acumulabile sau cu utilizare limitata conform Directivei Interzicerii plasarii pe piata sau utilizarii agentilor de protectie a plantelor continind substante active specifice Concentartii limita ale emisiilor: 5mg/Nm3 (prag debit masic: 25g/h) Instalatii pentru macinare, Concentratia limita a emisiilor : 5mg/Nm3 pulberi amestecare, rafinare si ambalare a pesticidelor (3.3.4.2.1) Reglementari privind Calitatea Apei Cadrul legal pentru managementul apei este Actul federal al Apei (WHG). WHG se aplica apei uzate generate de diferite procese industriale. Utilizarea apelor de suprafata, de coasta si subterane cere aprobare de la autoritatea competenta. Descarcarile in apa sunt reglementate in Ordonanta Apei Uzate incluzind si Anexele.(AbwV). Sunt specificate cerintele minime ce trebuie stipulate la acordarea unei autorizatii pentru descarcarea apei uzate din categoriile de surse listate in Appendice, in receptori. Specificate de catre Guvernul Federal in acord cu Statele federale, aceste cerinte minime sunt obligatorii pentru autoritatile competente pentru autorizare si controlul descarcarilor. Functie de conditiile locale, pot fi stabilite mai multe cerinte obligatorii . Cerintele minime se bazeaza pe principiul emisiei si pe principiul precautiei.Cerintele generale conform Ordonantei Apei Uzate sunt cuprinse in Art. 3 a listei de mai jos: Cerinte generale:
446
Anexe
i.in cazul in care nu este prevazut in Appendice, o autorizatie de descarcare a apei uzate in cursuri de apa, trebuie date doar daca incarcarea cu poluanti la locul aparitiei lor, bazata pe examinarea in fiecare caz individual a conditiilor, este pastrata atit de redusa astfel incit utilizarea procedurilor de economisire a apei cum ar fi pentru operatiile de spalare si curatare, racire indirecta si utilizarea materiilor prime de alimentare cu incarcare redusa in poluanti si autorizatie pentru materii auxiliare; ii.cerintele acestei Ordonante nu trebuie indeplinite ca un cumul de proceduri acolo unde poluarea mediului este transferata unui alt segment de mediu cum ar fi aer sau sol in ciuda actualului stadiu al tehnicii iii. cerintele specificate ca nivele de concentratii nu trebuie indeplinite prin diluare iv.daca cerintele prioritare care se intrepatrund sunt specificate, atunci cumulul ar trebui sa fie posibil pentru tratamentul combinat, oferind cel putin aceeasi reducere globala a incarcarii pe parametru in contaminanti, ca cea care ar fi obtinuta prin realizarea separata a cerintelor relevante v. daca cerintele sunt specificate pentru locul de producere a apei uzate, cumulul este permis pentru cerintele corespunzatoare vi. daca debitele de apa uzata care fac subiectul diferitelor cerinte sunt descarcate impreuna , atunci cerinta relevanta decisiva pentru fiecare parametru in parte ar trebui sa fie determinata de modul de amestecare vii. daca cerintele guverneaza locul unde apare apa uzata sau sunt prioritare in cazul amestecarii sunt impuse in Appendice, atunci paragraful iv si v. trebuie sa ramina neschimbate Cerintele care se refera la punctul unde apa uzata este descarcata in receptor si, cind este specificat in Appendicele acestei Ordonantei, de asemenea, la locul de producere a apei uzate de aici se considera cumulat. Punctul de descarcare este sinonim cu evacuarea din instalatia de tratare a apei uzate unde apa uzata a fost tratata ultima oara. Locul de cumulare este si punctul de descarcare in statia publica de tratare a apei uzate. Daca un nivel specificat in aceasta Ordonanta nu este respectat, conform rezultatelor analizei in contextul monitorizarii de catre stat, nu ar trebui totusi sa nu fie considerat ca indeplinit daca, potrivit rezultatelor monitorizarii daca patru analize guvernamentale prioritare nu depasesc nivelul pentru patru cazuri si nici un rezultat nu depaseste nivelul mai mult de 100%. Analizele desfasurate cu mai mult de trei zile in urma trebuie sa nu fie luate in seama. Productia in sectoarele specifice sunt prinse in Anexele acestei reglementari. Anexele relevante ale sectorului chimic sunt: Anexa 22 (sectorul chimic) Anexa 36 (producerea hidrocarburilor) Anexa 22 privind Industria chimica A. Scopul aplicatiei (1)Aceasta anexa ar trebui sa se aplice apei uzate avind drept origine primara producerea de substante folosind tehnici chimice, biochimice sau fizice inclusiv pretratarea, tratamentul intermediar si post-tratarea necesare. (2)aceasta anexa nu se aplica la descarcarile de apa uzata mai mici de 10 m3/zi. (3)pentru apa uzata derivata din procesul de producere (ex.: producerea substantelor si pregatirea prin amestecare, dizolvare sau imbuteliere) care este descarcata fara a fi amestecata cu alte ape uzate care se incadreaza in scopul aplicarii acestui Appendix, doar partea B a acestui Appendix ar trebui aplicata. B. Cerinte generale
O autorizatie pentru descarcarea apei uzate in receptori ar trebui sa fie data, cu specificarea cerintei ca incarcarea cu poluanti la locul formarii apei uzate sa fie mentinuta atit de mica cit permit masurile de urmat , dupa studierea situatiei in fiecare caz individual:
utilizarea tehnicilor de economisire a apei, cum ar fi spalarea in contracurent;
447
Anexe
utilizare multipla si recircularea, de ex.: cu procese de spalare si purificare; racire indirecta, de ex.: pentru a raci faza de vapori in loc de a folosi condensatori cu jet sau racitoare cu jet utilizarea tehnicilor fara apa uzata pentru a genera vid si pentru purificarea aerului uzat; retentia sau recuperarea substantelor prin prepararea unui lichid mama si prin tehnici optimizate; folosirea materiilor prime si auxiliare cu continut scazut in poluant.
Dovada indeplinirii cerintelor generale ar trebui sa fie furnizata sub forma unui registru al apei uzate. C. Cerinte pentru apa uzata in punctul de descarcare (1)Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate in punctul de descarcare in receptor: 1. Cerinta chimica de oxigen (COD) a) pentru debite de apa uzata ale caror concentratii in COD in punctul de formare a apei uzate sunt mai mari decit de 50000 mg/l, ar trebui realizata o concentratie in COD de 2500 mg/l; b) pentru mai mult de 750 mg/l, ar trebui realizata o concentratie in COD echivalenta unei reduceri cu 90%in COD; c) pentru 750 mg/l sau mai putin, ar trebui realizata o concentratie in COD de 75 mg/l; d) pentru mai putin de 75 mg/l, ar trebui sa se aplice concentratia COD in punctul de formare. Cerintele ar trebui sa fie de asemenea indeplinite prin realizarea unei concentratii in 75 mg/l intr-o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore, corespunzator partii B. 2. Azotul total, ca suma de azot din amoniu, nitrit si nitrati (Ntot): 50 mg/l intr-o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore. O concentratie mai mare de pina la 75 mg/l poate fi specificata in autorizatia de descarcare a apei uzate, prevazind 75% reducere in incarcarea cu azot. O valoare stabilita trebuie realizata de asemenea, prevazind nivelul definit ca azot total legat (TNb). 3. Fosfor total: 2 mg/l intr-o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore. Aceasta cerinta ar trebui de asemenea realizata, prevazind nivelul definit compusi de fosfor si fosfor total. 4. Toxicitate: Toxicitate la pesti Tf=2 Toxicitate la Daphnia TD= 8 Toxicitate la alge TA= 16 Testul bacteriilor luminiscente Tl=32 Potential mutagen (test umu) TM= 1.5 Cerintele se refera la o proba intimplatoare si o proba compusa la 2 ore. (2) daca masurile integrate de proces se aplica pentru a reduce incarcarea prin intelegerea cu autoritatea competenta, atunci ar trebui utilizata ca baza prioritara pentru implementare incarcarea decisiva. (3)pentru o cerere chimica de oxigen (COD), incarcarea totala la jumatate de ora sau 2 ore ar trebui limitata prin autorizatia de descarcare. Incarcarea totala este suma incarcarilor individuale de la debite individuale de apa uzata. Incarcarea totala care nu trebuie sa aiba depasiri se refera la concentratia probelor intimplatoare sau probelor combinate la 2 ore si debitul volumetric al apei uzate la jumatate de ora sau la 2 ore, corespunzator luarii probei. D.Cerinte pentru apa uzata pregatita pentru amestecare: (1)Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate pregatite pentru amestecare cu alta apa uzata:
448
Anexe
Halogenuri organice adsorbabile a)apa uzta de la producerea epiclorhidrinei, propilen oxidului si butilen oxidului b)apa uzata de la producerea in doua trepte a acetaldehidei c) apa uzata de la producerea intr-o treapta a acetaldehidei d)apa uzata de la producerea AOX- coloranti organici importanti produsi aromatici intermediari, care sunt folositi cu precadere in producerea colorantilor organici e)apa uzata de la producerea AOX-ingredienti farmaceutici activi importanti f)apa uzata de la producerea C1 hidrocarburilor clorurate prin metoda de clorinare a metanului si esterificare a metanolului, si a tetraclorurii de carbon si a percloretanului prin metoda perclorinarii g)apa uzata de la producerea 1,2 dicloretanului (EDC), inclusiv procesarea ulterioara la policlorura de vinil (VC) Nivelul de incarcare se refera la capacitatea de productie pentru purificarea EDC. Capacitatea ar trebui specificata cu referire corespunzatoare fractiei de EDC care nu este descompusa in unitatea pentru de clorura de vinil (VC) legata de unitatea de producere a EDCsi care este reintrodusa in circuitul de productie in instalatia de purificare a EDC. h)apa uzata de la producerea policlorurii de vinil (PVC) i)debite de apa uzata cu o concentratie in AOX de mai mult de 0.1mg/l si mai putin de 1mg/l fara masuri de indeplinit j)debite de apa uzata de la producerea, procesare ulterioara si aplicatiile substantelor care nu sunt reglementate separat in alta parte cu o concentratie depasita mai mare de 1 mg/l sau mai putin de 1 mg/l pentru masurile urmarite Nivelul de incarcare se refera la capacitatea produselor organice avute in vedere. substantelor.
3 mg/l 80g/t 30 g/t 8 mg/l 8 mg/l 10 g/t 2 g/t
5 g/t 0.3 mg/l 1 mg/l sau 20 g/t Nu se refera la aplicatiile
Alte substante Probe individuale sau compuse la 2 ore [mg/l] Mercur 0.05 0.001 Cadmiu 0.2 0.005 Nichel 0.5 0.1 Plumb 0.5 0.05 Crom total 0.5 0.05 Zinc 0.5 0.05 staniu 2 0.2 2 0.2 Cererile din coloana I se aplica debitelor de apa uzata de la producerea, procesarea ulterioara sau aplicatiile acestor substante. Cerintele din coloana II se refera la debitul de ape uzate care nu provin de la producere, procesare ulterioara sau aplicatii ale acestor substante dar care nu sunt contaminate cu astefel de substante sub nivelurile de concentratii precizate in coloana I. (2)pentru indeplinirea cerintelor privitoare la AOX si cerintelor generale in conformitate cu partea B, cerintele Appendixului 48, partea 10 ar trebui sa fie indeplinite (3)cerintele privind AOX nu ar trebui aplicate substantelor iodo-organice din apa uzata de la producerea si intubarea mediului de contrast al radiatiilor X (4)pentru halogenuri organice adsorbabile (AOX) si substantele limitate in paragraful (1), numarul 2, incarcarea totala pe parametru in jumatate de ora sau 2 ore ar trebui limitata in autorizatia de descarcare a apei uzate. Incarcarea totala respectiva deriva din suma incarcarilor individuale ale debitelor de apa uzta separate. Incarcarea totala care nu trebuie sa aiba depasiri se refera la concentratia probei individuale sau compuse la 2 ore si la un debit masic volumetric al apei uzate la jumatate de ora sau la 2 ore, functie de tipul de proba. (5)un debit masic poate fi amestecat cu alt debit de apa uzata, pentru a dovedi ca incarcarea carbonului organic total fixat(TOC) din acest debit de apa uzata stabilit pentru locul de producere este redus cu 80%pe total. Aceasta cerinta nu trebuie aplicata acolo unde incarcarea reziduala in TOC descarcat prin respectivul debit de apa uzata in receptor nu trebuie sa
Anexe
depaseasca 20 kg pe zi sau 300 kg pe an sau 1 kg pe tona capacitate de productie a produsului organic urmarit. Pentru a dovedi reducerea incarcarii, in cazul unei instalatii fizico-chimice de tratare a apei uzate, nivelul de eliminare TOC a unor astfel de instalatii ar trebui utilizat ca punct de plecare, pe cind in cazul instalatiilor de tratare biologica a apei uzate, rezultatul studiului corespunzator numarului 407 din Anexa Articolului 4 ar trebui considerat punct de plecare. E. Cerinte pentru apa uzata la locul de producere: (1)pentru crom (VI), o concentratie de 0.1 mg/l trebuie considerata pentru probe aleatorii (2)pentru halogeni organici volatili fixati, o concentratie de 10 mg/l se cere pentru o proba aleatorie. Aceasta cerinta trebuie sa fie indeplinita, inainte de intrarea in sistemul de canalizare fara risc de pierderi prin scurgere si fara diluarea apei uzate. F. Cerinte pentru descarcari existente: (1)pentru descarcari existente de apa uzata de la instalatii care erau legal in operare inainte de 1 ianuarie 1999 sau a caror constructie a fost legal inceputa inainte de aceasta data, prevederile din partile A, B, C si D ar trebui aplicate mai departe astfel incit sa nu existe cerinte contrare paragrafului (2) pina la (5). (2)In ciuda partii B, dovada realizarii cerintelor generale trebuie facuta pentru 90% din parametrii incarcarii totale in fiecare caz. Utilizarea tehnicilor ce nu produc apa uzata care genereaza vacuum sau pentru purificarea gazului rezidual trebuie testata doar pentru parametrii specificati in partea D sau E. Testari suplimentare referitoare la alti parametri nu sunt necesare. (3)Cerintele partii C corespunzatoare COD nu trebuie aplicate apei uzate de la producerea poliacrilonitrilului (4)In ciuda partii D, urmatoarele cerinte pentru AOX trebuie aplicate urmatoarelor debite de apa uzata inainte de a se amesteca cu alte ape uzate: Apa uzata de la producerea PVC: 1 mg/l sau 20 g/l (5)Cerintele privind potentialul mutagen (testul umu) trebuie aplicate conform partii C, paragraful (1) si cerintele TOC trebuie aplicate conform partii D, paragraful (5). Apendice 36 privind Producerea de hidrocarburi A. Scopul aplicarii
Acest apendice trebuie aplicat apei uzate a carei incarcare in poluanti isi are originea cu precadere in urmatoarele domenii ale productiei de hidrocarburi:
producerea anumitor hidrocarburi, in special hidrocarburi olefinice, cu 2 pina la 4 atomi de carbon, ca si a benzenului, toluenului si xilenului din ulei mineral prin fractionare cu ajutorul aburului ( cracare cu abur) producerea hidrocarburilor pure sau a unor anumite amestecuri de hidrocarburi din ulei mineral utilizind metode de separare fizice conversia hidrocarburilor in alte hidrocarburi utilizind tehnici chimice de hidrogenare, dehidrogenare, alchilare, dezalchilare, hidrodezalchilare, izomerizare sau disproportionare. Se include de asemenea orice apa de precipitare care vine in contact cu hidrocarburile in spatiul de procesare a instalatiei de productie. (2)Acest appendix nu ar trebui aplicat apei uzate de la producerea parafinelor pure, a cerii necoezive, rafinarea petrolului, sistemele de racire indirecte sau de la instalatiile de tratare a apei. B. Cerinte generale: Nu se impun cerinte suplimentare sau prin Art.3. C. Cerinte pentru apa uzata in punctul de descarcare: (1) Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate la punctul de descarcare in receptor:
Anexe
Cerere chimica de oxigen (COD) Cerere biochimica de oxigen la 5 zile (BOD5) Azot total ca suma de azot din amoniu, nitriti si nitrati Fosfor total Hidrocarburi totale
Probe aletorii sau probe compuse la 2 ore [mg/l] 120 25 25 1.5 2
(2) pentru COD, o concentratie mai mare de 190 mg/l in proba aleatorie sau in proba compusa la 2 ore poate fi permisa, prevazindu-se ca incarcarea cu COD este redusa cu cel putin cu 80% intr-o instalatie centrala de tratare a apei uzate. Reducerea incarcarii in COD se refera la raportul dintre incarcarea in COD a efluentului separatorului gravitational a fractiilor ulei-apa si a efluentului instalatiei de tratare biologica a apei uzate pe o perioada de timp reprezentativa care nu depaseste 24 ore. (3) Pentru azotul total, o concentratie mai mare este permisa, prevazindu-se ca incarcarea in azot sa fie redusa cu cel putin 75% in instalatia centrala de tratare a apei uzate. Reducerea incarcarii in azot se refera la raportul dintre incarcarea in azot a efluentului separatorului gravitational a fractiilor ulei-apa si a efluentului instalatiei de tratare biologica a apei uzate pe o perioada de timp reprezentativa care nu depaseste 24 ore. Azotul total legat ar trebui folosit ca baza de calcul pentru determinarea incarcarilor. D. Cerinte pentru apa uzata inainte de amestecare Urmatoarele cerinte ar trebui aplicate apei uzate inainte de amestecare cu alta apa uzata: Probe aletorii sau probe compuse la Proba aleatorie [mg/l] 2 ore [mg/l] Halogenuri organice adsorbabile 0.1 (AOX) Indice de fenol dupa distilare sau 0.15 extractie coloranti Benzen si derivati 0.05 Tiosulfuri si tiomercaptani 0.6 Daca producerea de hidrocarburi include si producerea etilbenzenului si cumenului, ar trebui aplicat un nivel AOX de 0.15 mg/l. E. Cerinte privind apa uzata pentru locul de producere: Apap uzta de la producerea etilbenzenului si cumenului nu trebuie sa depaseasca un nivel de 1 mg/l pentru halogenuri organice adsorbabile (AOX) in proba aleatorie. 7. GRECIA No information supplied. 8. IRLANDA Evacuari in aer: Conditiile de referinta pentru concentratii de substanta in emisii in aer de la surse incluse: Pentru gaze necombustibile Temperatura: 273 K Presiunea 101.3 kPa Fara corectie pentru apa din vapori Pentru gaze combustibile: Temperatura: 273 k Presiunea: 101.3 kPa
Anexe
Gaz uscat Continut in oxigen : 3% (uscat)pentru combustibil gazos si lichid 6% (uscat)pentru combustibil solid Respectarea concentratiilor limita de emisie prin introducerea aerului nu este permisa Pentru emisiile monitorizate continuu, trebuie indeplinite urmatoarele, pentru a fi in acord cu masuratorile bazate pe valori medii la 30 minute( cu exceptia cazului cind se stipuleaza alte conditii): i. 97% din toate masuratorile medii la 30 minute ar trebui sa fie de 1.2 ori mai mici ca limita emisiei ii. nici o masuratoare la 30 minute nu trebuie sa depaseasca de 2 ori limita de emisie iii. toate valorile medii zilnice ar trebui sa fie mai mici decit limita de emisie Acolo unde se utilizeaza monitorizarea periodica pentru a verifica respectarea cerintelor, toate probele ar trebui sa indeplineasca conditiile impuse. Valori limita de emisie pentru productia de fertilizatori VLE (mg/Nm3) Sursa Producere azotat de amoniu Turnuri de racire 15 -pulberi in suspensie 10 -amoniac Producere azotat de amoniu Neutralizatori/reactoare/racitoare/ 30 uscatoare 50 -pulberi in suspensie -amoniac Producere azotat de amoniu Evaporatoare 15 -pulberi in suspensie 50 -amoniac 15 Producere fosfat de amoniu -pulberi in suspensie 10 -amoniac 50 Producere alti fertilizatori -pulberi in suspensie 200 -oxizi de sulf(ca SO2) 200 -oxizi de azot (ca NO2) 50 -amoniac 10 -fluoruri(ca HF)
Proces
Valori limita de emisie pentru producerea de acid sulfuric Proces Rata minima de conversie (SO2 la SO3) Stationare: 99.7% Proces nou Pornire: 98% (medie orara pentru primele 5 ore)
Sursa
Valori limita de emisie pentru producerea de amoniac Emisie VLE [mg/Nm3]

Oxizi de azot(ca NO2 la 3% oxigen) Dioxid de sulf (alimentat cu gaz natural) Monoxid de carbon Emisii difuze Oxizi de azot (emisii discontinue ca NO2) Scruber pentru gaz de purjare 450 2 10 1 t/yr 20 kg/h 40 g NH3 per tonne NH3 produced
Instalatii de reformare abur
452
Anexe
Instalatii pentru oxidare partialaboiler auxiliar pentru gaz combustibil Dioxid de sulf 1700
Instalatii de oxidare partialaschimbator de caldura cu abur pentru gaz combustibil
Oxizi de azot (ca NO2) Monoxid de carbon (maxim orar) (medie zilnica) Pulberi in suspensie (ingredient activ) (maxim orar) (medie zilnica) Oxizi de azot (ca NO2)
700 175 10 50 10 450
Dioxid de sulf (alimentat cu gaz natural) Monoxid de carbon Hidrogen sulfurat Metanol
2 30 0.3 100
Valori limita de emisie pentru materiale specifice mg/Nm3 Parametru Prag debit masic pentru VLE
0.1 Cadmiu 10 Cloruri (ca HCl) 5 Ioduri (ca HI) 5 Disulfura de carbon 2 Acid cianhidric 2 Mercaptani 10 Amine (totale) 2 Trimetil amina 10 Fenoli/crezoli/xiloli 5 1,2 diclor etan 0.15 Pulberi contaminate cu pesticidea 0.15 Pulberi farmaceuticea 10 Brom 10 Clor 10 Iod 0.1 Mercur 1.5 Metale grele totale 300 Oxizi de azot(ca NO2) 300 Oxizi de sulf(ca SO2) 20 Particule in suspensie-general 5 1,1-Dicloretena 20 Acrilonitril 1 Toluen diisocianat 1 Etil acrilat 1 Izobutil acrilat 5 Metil acrilat 5 n-Butil acrilat 20 t-Butil acrilat si esteri acrilati superiori a Pulberi ca ingredienti activi b Se aplica doar pentru ventile de la rezervoarele de stocare (>20tone) >1 g/h >0.3 kg/h >50 g/h >0.1 kg/h >50 g/h >0.1 kg/h >0.1 kg/h >0.1 kg/h >0.1 kg/h >0.1 kg/h >1 g/h >1 g/h >50 g/h >50 g/h >50 g/h >1 g/h >5 g/h >3 kg/h >3 kg/h >0.5 kg/h >0.1 kg/h >0.1 kg/h >0.1 kg/h
b b b b b
453
Anexe
Valori limita ale emisiilor pentru emisii generale din aer(mai putin emisiile de la incineratoare) pentru materiale care nu sunt deja cuprinse in tabelul de mai sus Grupa constituent Clasa Prag debit masic VLE (mg/Nm3) b sau parametru pentru VLE >0.5 g/h 0.1 Substante cancerigene T.A.Luft I >5.0 g/h 1.0 T.A.Luft II >25.0 g/h 5.0 T.A.Luft III >0.5 kg/h 5.0 Substante(altele decit cele de mai sus) cu denumirea R45 >1 g/h 0.2 Pulberi anorganice T.A.Luft I >5 g/h 1.0 T.A.Luft II >25 g/h 5.0 T.A.Luft III Substante anorganice T.A.Luft I -vapori sau gaze T.A.Luft II T.A.Luft III T.A.Luft IV Substante organice cu U.K.AEA 1 potential in ozon U.K.AEA 2 fotochimic-POCP Substante organicec T.A.Luft I T.A.Luft II T.A.Luft III Pulberi generale Pulberi de pesticide si produse farmaceutice(ca ingredient activ) Emisii fugitive
>10 g/h >50 g/h >0.3 kg/h >5.0 kg/h >0.5 kg/h >2.0 kg/h >0.1 kg/h >2.0 kg/h >3.0 kg/h <0.5 kg/h >0.5 kg/h >1 g/h 1 5 30 500 20 50 20 100 150 150 20 0.15
d
Note la tabel a Unde o substanta intra in mai mult decit o categorie se aplica ELV inferior b Debitul masic este calculat in kg/h pentru gazul brut si este determinat in punctul dinaintea instalatiei de depoluare sau purificare gaz ,dar dupa orice instalatie inerenta in proces(ex.condensatorii partiali ai reactorului sau cicloane).Debitul masic este emisia care poate aparea la fiecare ora de operare a instalatiei,de pe intregul site.Acolo unde debitul masic depaseste pragul masic depoluarea va fi necesara conform unui ELV potrivit cu exceptia cazului in care concentratia gazului brut este deja sub ELV ,caz in care nu se cere depoluarea. c Unde sunt prezente substante organice din citeva clase de substante, suplimentar la limitele de ami sus, suma claselor I si II nu trebuie sa depaseasca limita clasei II si suma claselor I, II si III nu trebuie sa depaseasca limita clasei III. d emisiile fugitive de solvent trebuie sa fie in acord cu cerintele Directivei Solventilor (Directiva Consiliului 1999/13/EC [cww/tm/88]) sau trebuie autorizata corespunzator Descarcari in apa ELV pentru descarcarile in apae bazeaza pe o proba compusa proportionala cu un debit masic la 24 ore, daca nu exista alte specificatii. Incarcarea efluentului trebuie micsorata prin recuperearea materialelor acolo unde este posibil. Utilizarea unei ape de calitate scazuta poate fi posibila pentru citeva aprti ale procesului in locul apei curate.
454
Anexe
Cu exceptia apei de ploaie necontaminata, toate descarcarile in apa se supun unei autorizari de catre Agentia de Protectie a Mediului. Totusi, orice descarcare in canalizare va cere consimtamintul autoritatii locale sau unitatii de care patroneaza reteaua de canalizare. BATNEEC pentru minimizarea evacuarii de substante va include in general reducerea la sursa si orice tratament specific a unui flux contaminat pentru indepartarea substantelor specifice sau co-tratare a curentilor de efluenti combinati sau ambele. Valori limita de emisie pentru descarcari in apa aa Grup constituent sau ELV parametru
pH Numar unitati de toxicitate Azot total (ca N) Fosfor total (ca P) Amoniac total(mg/l ca N) Pacura, grasimi si lubrifianti (mg/l) Halogenuri organice (mg/) Fenoli (mg/l) Cianuri (mg/l ca CN) Mercur (mg/l) Staniu (mg/l) Plumb (mg/l) Crom (VI)(mg/l ca Cr) Crom total (mg/l ca Cr) Cadmiu (mg/l) Zinc (mg/l) Cupru (mg/l) Pacura minerale (mg/l)separator Pacura minerale (mg/l) tratare biologica Directiva 76/464/EC, lista 1 BTX (mg/l combinat) Organisme modificate genetic BOD COD Infectare pesti 6-9 10 >80% eliminare sau 15 mg/l > 80% eliminare sau 2 mg/l 10 10 0.1 (medie lunara) 1.0 0.2 0.05 2.0 0.5 0.1 0.5 0.05 0.5 0.5 20 1.0 Conform listei 1 0.1 (medie lunara) Ca pentru Directiva 90/219/EEC si S.I. nr. 345/1994 91 % eliminare totala 75% eliminare totala Fara infectare
Nota
5 2, 5 5 5 5 5 4, 5 5 5 5, 7 5, 7 5, 7 5, 7 5, 7 5, 7 5, 7 5, 7 5 5
1 1, 6 3
Note la tabel: a Toate valorile referitoare la mediile zilnice, cu exceptia cazului cind se stabileste contrar, si cu exceptia pH-ului care se refera la valori continue 1 incarcarea zilnica in apa uzata bruta pentru BOD/COD e definita ca media masica zilnica rezultind de la tratare la fiecare trei luni. Calcularea ratei de eliminare a BOD/COD ar trebui sa se bazeze pe diferentele dintre incarcarile de la evacuare si descarcarilor in receptori . Cantitatile eliminate prin tratare (fizica, chimica, biologica) trebuie incluse in calcul. Calculul apei uzate brute in BOD/COD ar trebui sa excluda orice incarcare asociata indepartarii biomasei celulare microbiene sau recuperarii solventului. Totusi, cantitatile reziduale care ramin dupa aceste practici trebuie sa fie incluse in calculul incarcarii apei uzate brute. Pentru anumiti efluenti specifici unde ratele de eliminare BOD/COD nu se pot atinge, o concentratie limita ar putea fi mai potrivita. Acest lucru trebuie inclus in autorizare. 2 unitate de toxicitate= 100/x ore E(L) C50 in procente de volum unde x este definit prin procedeul test. Toxicitatea efluentului procesului ar trebui determinata pentru cel putin doua specii acvatice corespunzatoare. 3 nici o substanta nu trebuie descarcata intr-un mod sau intr-o concentratie care, urmind dilutiei initiale, cauzeaza pestilor sau scoicilor, interfera migratiei obisnuite a pestilor sau se acumuleaza in sedimente sau tesuturi biologice in detrimentul pestilor, vietii salbatice sau pradatorilor lor.
Anexe
4
in termen de 6 luni de la inceperea productiei (sau asa cum este relevant pentru o campanie), efluentul trebuie monitorizat pentru o lista de poluanti prioritari. 5 conditiile pentru acord pentru acesti parametri in cazul descarcarii in statii municipale de tratare pot fi stabilite impreuna cu autoritatea care autorizeaza si se pot aplica valori diferite. 6 aceste limite se aplica numai la: - producerea substantelor chimice intr-o instalatie chimica integrata - producerea olefinelor si a derivatilor lor sau a monomerilor si polimerilor incluzind stirenul si clorura de vinil - producerea, prin procese chimice de reactie, a produselor chimice organice sau organo-metalice - producerea pesticidelor, substantelor farmaceutice sau produselor veterinare si intermediarii lor 7 unde continutul metalic al efluentului , apare ca un contaminant de neevitat al materiei prime, aceste limite pot sa nu fie aplicate 9. ITALIA Emisii in aer
Valorile limita de emisie pentru reducerea emisiilor poluante din instalatiile existente
Valorile limita de emisie pentru instalatii existente(ex.: instalatii construite sau autorizate inainte de intrarea in vigoare a legii de mai sus) sunt stabilite in trei Anexe: Anexa 1: rapoarte asupra valorilor limita de emisie generale Anexele 2 si 3: listeaza limitele specifice si precizarile pentru activitatile specificate acolo Anexa 4 : cuprinde metode de prelevare probe, analiza si evaluare emisii Anexa 5: cuprinde tehnici de eliminare Anexa 6: cuprinde emisii difuze Anexa 7: cuprinde emisii fugitive
De retinut: Doar o parte din Anexa 2 este trecuta in acest document.

Valorile limita de emisie nu au fost inca stabilite pentru instalatii noi, in Italia. Anexa 1 (Valori limita de emisie generale): 1.1 Substante considerate cancerigene si/sau teratogene si/sau mutagene (tabel A1) 1.2 Substante cu toxicitate foarte mare si bioacumulabilitate (tabel A2) 2.Substante anorganice, de preferinta sub forma de pulberi (tabel B) 3.Substante anorganice, de preferinta sub forma de gaz sau vapori (tabel C) 4.Substante organice sub forma de gaz, vapori sau pulberi (tabel D) 5.Pulberi totale Anexa 2 Limite pentru emisii specifice pentru instalatii listate mai jos: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
456
Instalatii de ardere cu putere termica < 50 MW Instalatii de desicare Motoare cu combustie interna Turbine cu gaz fixe Incineratoare de deseuri Unitati de producere a cimentului Cuptoare de calcinare a bauxitei, dolomitei, gipsului, calcar, kiselgur, magnezit, cuartit Cuptoare pentru producerea sticlei Cuptoare pentru coacerea produselor ceramice din argila
Anexe
10. Instalatii pentru fluidizarea produselor minerale, in special bazaltului, diabazului sau tunderului 11. Instalatii pentru producerea tigle ceramice 12. Instalatii pentru aglomerarea perlitei, sistului sau argilei expandate 13. Instalatii pentru producerea sau fluidizarea compusilor bitumului si gudronului si produselor minerale incluse in instalatiile de pregatire a materialelor pentru drumuri bazate pe bitum si instalatiilor de producere a pietrisului, a gudronului 14. Instalatii de distilare a carbunelui uscat(cocsificare) 15. Instalatii pentru aglomerarea fierului mineral 16. Instalatii pentru producerea fontei brute 17. Instalatii pentru producerea de otel prin conversie. Cuptoare cu arc electric si cuptoare cu topire sub vacuum 18. Topitorii de fier si otel 19. Cuptoare de tratare termica pentru instalatii de laminare si alte tratamente 20. Instalatii pentru finisarea suprafetelor metalice cu zinc topit 21. Instalatii pentru tratamentul suprafetelor metalice cu acid azotic 22. Instalatii pentru producerea aliajelor de fier prin procese electrotermice sau pirometalurgice 23. Instalatii pentru productia primara a metalelor neferoase 24. Instalatii pentru producerea de aluminiu 25. Instalatii pentru topirea aluminiului 26. Instalatii pentru topirea secundara a altor metale neferoase si aliajelor lor 27. Instalatii pentru producerea acumulatorilor cu plumb 28. Instalatii pentru producerea oxidului de sulf, acidului sulfuric si oleumului 29. Instalatii pentru producerea clorului 30. Instalatii Claus pentru producerea sulfului 31. Instalatii pentru producerea, granularea si desicarea fertilizatorilor cu continut in fosfor, azot sau potasiu 32. Instalatii pentru producerea acrilonitrilului 33. Instalatii pentru producerea ingredientilor activi ai pesticidelor 34. Instalatii pentru producerea PVC 35. Instalatii pentru producerea poliacrilonitrililor 36. Instalatii pentru producerea viscozei 37. Instalatii pentru producerea acidului nitrozilsulfuric 38. Instalatii pentru producerea poliesterilor 39. Instalatii pentru producerea fibrelor acetatcelulozice 40. Instalatii pentru producerea fibrelor poliamidice 41. Instalatii pentru obtinerea pesticidelor speciale 42. Instalatii pentru nitrificarea celulozei 43. Instalatii pentru producerea oxidului de titan 44. Instalatii pentru producerea fibrelor acrilice 45. Instalatii pentru producerea policarbonatului 46. Instalatii pentru producerea carbunelui negru 47. Instalatii pentru producerea carbunelui sau electrografitului cu ardere, producere de electrozi 48. Instalatii pentru vopsirea in serie a caroserie autovehiculelor si a componentelor lor, cu exceptia caroseriilor de autobuz 49. Alte instalatii vopsire 50. Instalatii de obtinere a produselor din cauciuc 51. Instalatii pentru impregnarea fibelor de sticla sau fibrelor minerale cu rasini 52. Instalatii pentru producerea zaharului 53. Instalatii pentu extractie si rafinarea uleiului de masline Instalatii pentru extractie si rafinarea pacuralor din seminte
457
Anexe
ANEXA 3 (INSTALATII MARI SI DOMENII SPECIFICE): A: Instalatii mari de ardere Domeniul de aplicare Valori de emisie timpul pentru conformare Tehnici de reducere functionarea defectuasa a instalatiilor de reduccere B: Rafinariile uleiurilor minerale Domeniu de aplicare Valori de emisie Masurutori Alte specificatii Cerintele pentru conformarea rafinariilor C: Instalatii pentru cultivarea hidrocarburilor si a fluidelor geotermale Domeniu de aplicare Cultivarea hidrocarburilor Instalatii ce utilizeaza fluidele geotermale ANEXA 4 (PRELEVARE, ANALIZA SI METODE DE EVALUARE A EMISIILOR) ANEXA 5 (TEHNICILE DE REDUCERE) Cuprinsul Criterii de aplicare ANEXA 6 (EMISII VOLATILE) ANEXA 7 (EMISII FUGITIVE) ANEXA 1: Limite valorice si ale concentratiei debitului masic (conditii standard: 0 C, 101.3 kPa; valori orare) 1.1 Substante considerate cancerigene si/sau teratogene si/sau mutagene (tabel A1) Tabelul A1 Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare 0.5 g/h: - - Azbest (crisotil, crocidolit, amosit, antofilit, actinolit si tremolit) - Benzo(a)piren - Beriliu si compusii sai, exprimati ca Be - Dibenzo(a,h)antracen - 2-Naphthylamine and its salts - Benzo(a)antracen - Benzo(b)fluoranten Class II Daca fluxul masic egaleaza sau depaseste 5 g/h: 1 mg/Nm3 0.1 mg/Nm3 Benzo(j)fluoranten Benzo(k)fluoranten Dibenzo (a,h) acridin Dibenzo(a)piren Dimetilnitrosamin 5-Nitroacenapten 2-Nitronaftalen 1-Metil-3-Nitro-1-Nitrosoguanidin
458
Anexe
- Arseniu si compusii sai, exprimati in As -crom (VI)si compusii sai, exprimati in Cr -cobalt si compusii sai, exprimati in Co -3,3diclorobenzidina si sarurile sale -dimetil sulfat -etilenimina -nichel si compusii sai, exprimati in Ni -4-amino bifenil si sarurile sale
- benzidina si sarurile sale -4,4metilen-bis(2-cloroanilina)si sarurile sale -dietil sulfat -3,3-dimetilbenzidina si sarurile sale -hexametilfosforotriamida -2-metilaziridina -metil azoximetil acetat -sulfalat -dimetil carbamoylclorura -3,3-dimetoxibenzidina si sarurile sale
ClasaIII Daca debitul masic este egal sau mai mare de 25g/h: -acrilonitril -benzen -1,3-butadiena -1 cloro 2,3 epoxipropan (epiclorohidrina) -1,2 dibrom etan -1,2 epoxipropan -1,2 dicloretan -VCM -1,3 dicloro 2 propanol 5 mg/Nm3 -clorometil metil eter -N,N dimetil hidrazina -hidrazina -etilen oxid -etilen tiouree -2 nitropropan -Bis Clorometileter -3 propanolida -1,3 propan sultona -stiren oxid
1.2 Substante cu o toxicitate foarte mare si bioacumulabilitate (tabelul A2) Tabelul A2 Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.02 g/h: -PCDD -PCDF Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.5 g/h: -PCB -policloronaftene -PCT 0.01 mg/Nm3
0.5 mg/Nm3
2.Substante anorganice, in special sub forma de pulbere (tabel B) Tabel B Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 1 g/h: 0.2 mg/Nm3 -cadmiu si compusii sai, exprimati in Cd -taliu si compusii sai, exprimati in Tl -mercur si compusii sai, exprimati in Hg Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 5 g/h: 1 mg/Nm3 -seleniu si compusii sai, exprimati in Se -telur si compusii sai, exprimati in Te
459
Anexe
Clasa III Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 25 g/h: 5 mg/Nm3 -stibiu si compusii sai, exprimati in Sb -platina si compusii sai, exprimati in Pt -cianuri, exprimate in CN -cuart,pulbere, daca este sub forma de silicon cristalizat se exprima in SiO2 -crom(III) si compusii sai, exprimati in Cr -cupru si compusii sai, exprimati in Cu -mangan si compusii sai, exprimati in mangan -rodiu si compusii sai, exprimati in Rh -paladiu si compusii sai, exprimati in Pd -staniu si compusii sai, exprimati in Sn -plumb si compusii sai, exprimati in Pb -vanadiu si compusii sai, exprimati in V 3. Substante anorganice, in special sub forma de gaz sau vapori (tabel C)
Atit debitele masice cit si concentratiile se refera la o substanta sau o familie de substante
Tabel C Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 10 g/h: -clorocianura -fosgen -hidrogen fosforat 1 mg/Nm3
Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 50 g/h: 5 mg/Nm3 -acid cianhidric -fluor si compusii sai, exprimati in acid fluorhidric -brom si compusii sai, exprimat ca acid bromhidric -hidrogen sulfurat -clor Clasa III Daca debitul masic este egal sau mai mare decit kg g/h: 30 mg/Nm3 -compusii anorganici cu clor gazosi sau sub forma de vapori, excluzind clorocianurile si fosgenul se exprima sub forma de acid clorhidric Clasa IV Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 2 kg/h: -amoniac
250 mg/Nm3
Clasa V Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 5 kg/h: 500 mg/Nm3 -NOx (NO si NO2), exprimati in NO2 -SOx(SO2 si SO3), exprimati in SO2 4.Substante organice sub forma de gaz, vapori sau pulbere (tabel D) Tabel D Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 25 g/h: -anisidina -diglicidil eter -butilmercaptan -etilacrilat -clorpicrina -etilen imina -diazometan -etilmercaptan -dicloroacetilena -izocianati
460
5 mg/Nm3
Anexe
-dinitrobenzen -dinitrocrezol -hexaclorobutadiena -hexaclorociclopentadiena -hexafluoroacetona Clasa II
-metil acrilat -nitroglicerina -perclorometilmercaptan -1,4 dioxan
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.1 kg/h: -acetaldehida -cloroacetaldehida -acid cloroacetic -1 clor 1 nitropentan -acid formic -crezol -acid triglicolic -crotonaldehida acid tricloracetic -1,2 dibutilamino etanol anhidrida talica -dibutil fosfat anhidrida maleica -orto diclorbenzen -anilina -1,1 dicloroetena -clorura de benzil -dicloroetileter -bifenil -diclorofenol -acrilat de butil -diclorometan -butilamina -dietilamina -camfor sintetic -difenilamina -tetrabromometan -diizopropilamina -tetraclorometan -dimetilamina -ciclohexilamina -etilamina -etanolamina -nitrometan -2 etoxietanol -1 nitropropan -2 etoxietilacetat -nitrotoluen -fenol -piretra -ftalati -piridina -2-furaladehida -alchili de plumb -furfurol -2-propenal -triiodometan -1,1 2,2 tetracloretan -izoforona -tetracloretena -izopropilamina -tetranitrometan -metilacrilonitril -m si p toluidina -metilamina -tributil fosfat -metilanilina -triclorfenol -brommetan -tricloretena -bromura de metil n-butil -triclormetan -clormetan -trietilamina -metil 2 cianoacrilat -trimetil fosforat -metilstiren -bromura de vinil -2 metoxietanol -xileni (fara 2,4 xilen) -2 metoxi etanol acetat -formaldehida -nitroetan Clasa III Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 2 kg/h: -acid acrilic -N,N dimetilacetamida -acetonitril -N,N dimetil formamida -acid propionic -dipropilcetona -acid acetic -hexametilen diamina -n-butanol -n-hexan -I-butanol -etilamilcetona -sec-butanol -etilbenzen
20 mg/Nm3
150 mg/Nm3
461
Anexe
-tert-butanol -etilbutilcetona -metanol -etilenglicol -butiraldehida -izobutilglicidil eter -p-tert-butiltoluen -izopropoxietanol -2 butoxietanol -metilmetacrilat -caprolactama -metilamilcetona -disulfura de carbon -o- metil ciclohexanona -ciclohexanona -metilcloroform -ciclopentadiena -metil formiat -clorbenzen -metil izobutil cetona -2-clor 1,3 butadiena -metil izobutil carbinol -o-clor stiren -naftalina -o-clor toluen -propilen glicol -p-clor toluen -propilen glicol monometileter -cumen -propion aldehida -diacetonalcool (4 hidroxi 4 metil 2 pentanona) -stiren -1,4 diclobenzen -tetrahidrofuran -1,1 dicloetan -trimetil benzen -diclorpropan -n- veratraldehida -dietanolamina -vinil acetat -dietilformamida -vinil toluen -diizobutil cetona -2,4 xilen Clasa IV Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 3 kg/h: -propanol -metilacetat -izopropanol -metil etilcetona -n-amilacetat -metil izopropil cetona -metil benzoat -n-metil pirolidona -n-butil acetat -pinen -izobutil acetat -n-propil acetat -dietilcetona -izopropil acetat -difluoro dibromometan -toluen -sec-hexilacetat -xilen -etilformiat 300 mg/Nm3
Clasa V Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 4 kg/h: 600 mg/Nm3 -acetona -dimetil eter -etanol -heptan -butan -hexan(tehnic) -ciclohexan -izopropil eter -ciclohexena -etilacetat -clorpentan -metilacetilena -clorobromometan -metil ciclohexan -clor difluor metan -pentan -cloro penta fluoro etan -1,1,1,2 tetraclor 2,2 difluoretan -dibromdifluoretan -1,1,2,2 tetraclor 1,2 difluoretan -dibutileter -triclorfluormetan -diclor fluormetan -1,1,2 triclor 1,2,2 trifluoretan -diclortetrafluoretan -trifluormetan -dietileter -trifluorbrom metan -diizopropil eter
462
Anexe
5. Pulberi totale
Valorile emisiilor sunt:

Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.5 kg/h: Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.1 kg/h, raminind sub valoarea de 0.5 kg/h: 50 mg/Nm3
150 mg/Nm3
Azbest(particule in suspensie si fibre): valoarea limita a emisiei nu trebuie sa depaseasca 0.1 mg/Nm3 [DLGS 17/03/1995,n.114 Gazz. Uff. serie generala n.92 din 20 aprilie 1995] Extras din Anexa 2 32. Instalatii pentru producerea acrilonitrilului Gazul uzat produs de un reactor si de absorber trebuie sa fie ars. Emisia gazoasa produsa de reactie, in timpul purificarii produselor de distilare, si cea provenind de la transfer trebuie dirijate catre sisteme de purificare potrivite. 34.Instalatii pentru producerea PVC VCM(monomer clorura de vinil) rezidual in polimer trebuie redus la valori minime in special in limitele dintre sistemul deschis si cel inchis; valoarea finala urmareste sa reduca ulterior concentratia clorurii de vinil in fluxul gazos care vine de la uscator. Debit masic a PVC Homopolimeri in suspensie Copolimeri in suspensie PVC in microsuspensie si emulsie de PVC 10 mg VCM/kg PVC 100 mg VCM/kg PVC 400 mgVCM/kg PVC 1500 mgVCM/kg PVC
Fluxul de gaze venit din uscator trebuie utilizat ca materie prima intr-o instalatie de ardere, pentru reduce ulterior concentratia de clorura de vinil. Emisii in apa
Prevederile pentru protectia apei contra poluarii si adoptarea Directivei Consiliului 91/271/EEC privind tratarea apei uzate urbane si Directiva Consiliului 91/676/EEC privind protectia apelor contra poluarii cauzate de nitratii din surse agricole [Decret legislativ din 11 mai 1999 nr.152, revizuit de D. Lgs. 18 august 2000, nr.258]..
Valori limita de emisie pentru descarcari de apa uzata in apa de suprafata si in sistemele de canalizare municipale.
Parametru Unitate Descarcare in apa de suprafata Descarcare in sistemele de colectare municipale
5,5-9,5 (1)
pH Temperatur a
5,5-9,5 (1)
Descarcare in Laguna Venice si apele de suprafata din zona de drenare(extract) 6.0 9.0
463
Anexe
Parametru Unitate Descarcare in apa de suprafata Descarcare in sistemele de colectare municipale Descarcare in Laguna Venice si apele de suprafata din zona de drenare(extract)
Culoare Miros Material grosier TSS BOD5(ca O2) COD(ca O2) Aluminiu Arseniu Bariu Bor Cadmiu Crom total Crom(VI) Fier Mangan Mercur Nichel Plumb Cupru Seleniu Staniu Zinc Cianura totala (ca CN) Clor liber activ Sulfura (ca S) Sulfit (ca SO2) Sulfat(ca SO3)(2) Clorura(2) Fluorura Fosfor total(ca P)(3) Amoniu(ca NH4)(3) Nitrit (ca N) Nitrat(ca N) Grasimi si ulei animal/veget al Hidrocarburi totale
Imperceptibila dupa dilutia 1:20 Nu trebuie sa cauzeze disconfort

Absent
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l 80 40 160 1 0.5 20 2 0.02 2 0.2 2 2 0.005 2 0.2 0.1 0.03 10 0.5 0.5 0.2 1 1 1000 1200 6 10 15 0.6 20 20
Imperceptibila dupa dilutie 1:40 Nu trebuie sa cauzeze disconfort

Absent
200 250 500 2.0 0.5 4 0.02 4 0.20 4 4 0.005 4 0.3 0.4 0.03 1.0 1.0 0.3 2 2 1000 1200 12 10 30 0.6 30 40
Imperceptibila dupa dilutie 1:10 Nu trebuie sa cauzeze disconfort

Absent
35 25 120
mg/l
10
464
Anexe
Parametru Unitate Descarcare in apa de suprafata Descarcare in sistemele de colectare municipale
1 2 0.4
Descarcare in Laguna Venice si apele de suprafata din zona de drenare(extract)
Fenoli Aldehide Solventi organici aromatici Solventi organici ce contin azot Detergenti totali Pesticide(co nti-nind fosfor) Pesticide totale(exclus iv cele care contin fosfor) si, de asemenea: -Aldrin -Dieldrin -Endrin -Isodrin Solventi organici clorurati Coli escherichia( 4) Test toxicitate acuta (5)
mg/l mg/l mg/l
0.5 1 0.2
mg/l mg/l mg/l
0.1 2 0.10
0.2 4 0.10
mg/l
0.05
0.05
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
0.01 0.01 0.002 0.002 1
0.01 0.01 0.002 0.002 2
cfu/100 ml
Footnote Sample considered not to be acceptable if after 24 hours the fraction of immobilised test organisms 50 % Sample considered not to be acceptable if after 24 hours the fraction of immobilised test organisms 80 %
Note la tabel: (1) functie de apa receptoare se aplica urmatoarele prescrieri: Ape curgatoare: diferenta maxima de temperatura inainte si dupa punctul de descarcare este 3 C Lacuri: temperatura apei uzate trebuie sa fie 30C si mai departe de 50 metri de la punctul de descarcare cresterea temperaturii in cursul de apa trebuie sa fie 3C Canale artificiale: valoarea medie a temperaturii in orice sectiune nu trebuie sa depaseasca 35C Mare si zone de delta/estuar a riurilor mai mici: temperatura apei uzate nu trebuie sa depaseasca 35C si mai departe de 1000 metri de la punctul de descarcare cresterea temperaturii in cursul apei trebuie sa fie de 3C (2) aceste limite nu se aplica la apele uzate descarcate in mare (asimilarea se aplica apelor de coasta) (3) apele uzate industriale descarcate in zone sensibile trebuie sa respecte limitele pentru fosfor total si azot total de 1 mg/l, respectiv 10 mg/l.
465
Anexe
(4) se recomanda limita generala de 5000 cfu/100 ml. Autoritatea competenta va stabili cea mai potrivita limita in concordanta cu starea mediului, de igiena si sanitara a receptorului si cu utilizarile lui. (5) testul de toxicitate este obligatoriu. In completarea testului Daphnia magna, testele de toxicitate acuta pot fi facute asupra ceriodaphnia dubia, Selenastrum capricornutum, bacterii bioluminiscente sau alte organisme cum ar fi Artemia salina pentru continutul de sare din efluentii de apa uzata sau alte organisme care vor fi indicate. Trebuie luat in considerare cel mai prost rezultat al testului. Un test pozitiv nu este chiar penalizat, dar sunt necesare urmatoarele actiuni: o investigare analitica atenta, cautarea surselor de toxocitate si indepartarea lor. . 10. LUXEMBURG Nu sunt furnizate informatii. 11. OLANDA
Olanda are doua acte cadru principale de mediu: Act privind Managementul de Mediu si Actul privind Poluarea Apelor de Suprafata. Aceste acte ofera impreuna cadrul pentru emiterea autorizatiilor de mediu si pentru stabilirea conditiilor de autorizare. Actele sunt in concordanta cu cerintele Directivei IPPC si autorizarea integrata este garantata de autoritatile competente care coordoneaza procedura de autorizare. Ambele acte cadru determina un numar de Decrete si Reglementari care ofera cerinte privitoare la activitatile potential poluatoare. Reglementarile Olandeze privind Emisiile (NeR) se ocupa cu emisiile din proces in aer si functioneaza ca linii directoare pentru emiterea autorizatiilor si/sau modificarea conditiilor de autorizare. NeR au fost utilizate ca ghid pentru acordarea autorizatiilor din 1 mai 1992. In NeR sunt date standardele pentru concentratii, pentru diferite substante, standarde care constituie limitele superioare pentru surse punctuale distincte, in functie de debitul masic. In plus, in reglementari speciale se dau reguli pornind de la standarde generale de emisie pentru anumite industrii sau instalatii specifice. Standardele pentru emisii in Olanda (NeR) nu sunt legal obligatorii si NeR nu inlocuieste acordurile obligatorii existente. Totusi, daca autoritatea de autorizare doreste sa porneasca de la NeR, motivele pentru a o face trebuie sa fie stabilite in preambulul autorizarii.
Acorduri facultative Acordurile facultative sau conventiile sunt declaratii de intentie asupra implementarii politicii de mediu pentru anumite sectoare industriale. Declaratiile de intentie sunt acorduri intre autoritati si industrie. Participarea intr-o conventie da autoritatilor si companiilor avantajul unei cai mai transparente, coerente si previzibile de imbunatatire a conditiilor de mediu si de investitii. Conventiile se aplica in doua domenii: Realizari generale legate de mediu, referitor la poluantii traditionali Eficienta energetica.
Realizari generale legate de mediu, referitor la poluantii traditionali In declaratia de intentie a acestui acord, autoritatile au trasat un Plan Tinta Integral de Mediu(IETP), bazat pe Planul National de Politica de Mediu(NEPP), Memorandumul privind Managementul Apei , Planul de Actiune pentru Marea Nordului, Programul de
466
Anexe
Actiune pe Rhine, Memorandumul privind Conservarea Energiei si alte planuri oficiale existente la momentul semnarii declaratiei. Plan Tinta Integral se refera la poluarea mediului cu poluanti traditionali(Sox, Nox, VOC, metale grele, PAH, etc) cauzata de sectoare industriale relevante. IETP a fost realizat in 1994/1995 si va fi modificat in 2000 si 2010. Separat de reducerea emisiilor in aer, apa si sol, IETP incorporeaza de asemenea politica privind conservarea energiei, conservarea apei, depoluarea solului, riscul, disconfortul olfactiv, zgomotul si sistemele de management intern. Totusi, in special pentru conservarea energiei si reducerea CO2, au fost realizate alte doua conventii. Pentru industria chimica, declaratia de intentie a fost semnata pe 2 aprilie 1993. Un factor semnificativ este intelegerea faptului ca, din punctul de vedere al unui mare numar de companii separate, din sectorul chimic, contributia individuala a fiecarei companii la implementarea IETP in industrie poate fi diferita. Responsabilitatea companiilor individuale de a contribui la implementarea IETP in industrie cere acestor companii o atitudine activa. Contributia unei companii va fi definita in Planul de Mediu al Companiei (BMPs) care este realizat de fiecare companie. Aceste BMPs sunt reinnoite la fiecare patru ani si trebuie acceptate de autoritatea care autorizeaza. Eficienta energetica: Acorduri pe termen lung privind eficienta energetica In Olanda, Acordurile pe termen lung privind eficienta energetica (MJAs) au fost realizate intre Ministerul Afacerilor Economice si reprezentantii organizatiilor din fiecare sector industrial. Cel mai important aspect al MJAs este target-ul pentru imbunatatirea eficientei energetice in sectoare relevante ale industriei intr-un anumit interval de timp. Pentru elaborarea MJAs, au fost stabilite acorduri bilaterale intre companii individuale si agentia care sprijina , care este NOVEM. Pentru industria chimica, un MJAs a fost semnat in 24 noiembrie 1993 si s-a stabilit o imbunatatire a eficientei energetice cu 20% in perioada 1989-2000. Propunerea a fost adoptata de sector si o a doua runda a MJAs se afla in pregatire, desi majoritatea companiilor din sectorul chimic se vor alatura conventiei Benchmarking. Eficienta energetica: conventia Benchmarking Conventia Benchmarking este un acord intre autoritatile olandeze si industria mare consumatoare de energie . In contrast cu MJAs mentionate mai sus, nu este fixat un target cuantificat pentru imbunatatirea eficientei energetice. In schimb, industria a fost de acord sa se situeze in top in lume privind eficienta energetica si autoritatile vor mai impune masuri de taxare aditionala pe energie. Motivul pentru acest mod diferit de abordare este acela ca , datorita competitiei internationale, industria a cerut guvernarii sa acorde importanta efortului reciproc privind eficienta energetica in industria olandeza in raport cu copetitorii straini. Acordul priveste toate companiile care utilizeaza energie de 0.5 PJ pe an sau mai mult. Acordul de pricipiu a fost semnat pe 6 iulie 1999, intre organizatii industriale si autoritati. Acum, ca aceasta intelegere a fost semnata, acordul este deschis spre semnare companiilor individuale.
467
Anexe Niveluri de emisii asociate BAT pentru emisii din process

Categorii** Nivel de meisie asociat BAT (mg/Nm3) Prag (kg/h) Observatie
Subsatnte extrem periculoase Dioxine si furani

PCB Particule
de
0-0.1 ng/Nm3 I-TEQ 0-0.1 ng/Nm3 pcb-TEQ 525 0-0.1 0-1.0 0-5.0 si 20 100 100-150 510 525 0.1 2.0 3.0 Fara prag Fara prag
Fara prag Fara prag
Reducerea este obligatorie Reducerea este obligatorie
Materii in suspensie
Substante cancerigene*
C1 C1 + C2 C1 + C2 + C3 Substante organice (gaz vapori)* gO1 gO1 + gO2 gO1 + gO2 + gO3
Fara prag
0.0005 0.005 0.025
Functie de tehnica aplicata si conditiile de proces
Reducerea este necesara

Reducerea este necesara Reducerea este necesara
Substante organice(solide)*
sO1 sO2 and sO3
Vezi materii in suspensie Vezi materii in suspensie
Subst. anorganice(gaz si vapori)

gI1 gI2 gI3 gI4 1.0 5.0 30 200 0.2 1.0 5.0 0.01 0.05 0.3 5 0.001 0.005 0.025
Subst. Anorganice (solide)*

sI1 sI1 + sI2 sI1 + sI2 + sI3
*pentru categoriile de substante marcate cu asterisc, se aplica regula de insumare. Aceasta inseamna ca nivelul dat de emisie se aplica sumei de substante din categoria relevanta plus cele din categoria inferioara **diferitele substante sunt clasificate mai jos
Clasificarea substantelor cancerigene

Categorie C1 Substanta
C2 C3
Benzo(a)antracen, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten, dibenzo(a,h)antracen, 2-naftilamina, 2-nitropropan, beriliu (si compusii sai)ca Be, crom (VI) (si compusii sai) ca Cr 3,3 diclorbenzidina, dietilsulfat, dimetil sulfat, etilen oxid, nichel (si compusii sai) ca Ni Acrilonitril, benzen, 1,3 butadiena, 1,2 dibrom metan, 1,2 dicloretan, epiclorhidrina, hidrazina, propilen oxid, clorura de vinil
Substante organice Substantele organice au fost clasificate conform ecotoxicitatii lor. Se fac distinctii intre gaze/vapori si solide (gO si sO). Standardul se aplica unei emisii suma de substante ( asa numita regula de insumare). Trebuie luat in considerare faptul ca clasificarea asa cum este data mai sus nu este completa ( lista totala include citeva sute de compusi), dar citeva substante relevante au fost incluse aici.
468
Anexe
Clasificarea substantelor organice
Categorie
O1
Substanta
Multi compusi ( ex.: acetaldehida, acroleina, acid acrilic, amino benzen/etan/metan, anilina, antracen, bisfenol A, caprolactama, 1,2 diclor benzen, diclorfenoli, formaldehida, metilamina, compusi nitro aromatici monociclici, fenol, piridina, tetraclor metan, triclor metan, compusi organici cu staniu Multi compunenti(ex.; 1,3/4 diclorbenzen, cumen, etil benzen, monoclorbenzen, stiren, tetraclor etena, toluen, 1,1,1 tricloretan, xileni) Multi compusi( ex.: diclormetan, multi alcooli, alcani, cetone)
O2 O3
Substante anorganice S-a facut distinctie intre substantele anorganice gazoase si solide (gI respectiv sI). Motivul este acela ca tehnicile folosite pentru reducerea emisiilor pentru componenti gazosi si solizi sunt diferite. Substantele au fost clasificate in conformitate cu ecotoxicitatea lor. Standardul pentru substante anorganice solide se aplica emisiei suma de substante (asa numita regula de insumare).
Clasificarea substantelor anorganice
Categorie gI1 gI2 Substanta
Clorcian, clordioxid, diboran(B2H6), arsina, fosfina, fosgen Brom (si compusii sai) ca HBr, triclorura/trifluorura de bor, clor, acid cianhidric, fluor (si compusi) ca HF, acid fosforic, trifluorura de azot, sulfura de hidrogen, acid sulfuric, hidrura de germaniu, tetra fluorura /tetrahidrura de siliciu gI3 Compusi cu clor ca HCl, diclorohidrura de siliciu, acid azotic, tetraclorura de siliciu, triclorohidrura de siliciu, hexafluorura de sulf(SF6) gI4 Amoniac, oxizi de azot(ca NO2), oxizi de sulf (ca SO2) sI1 Azbest pulbere*, arseniu (si compusii sai )ca As*, cadmiu (si compusii sai) sa Cd, mercur (si compusii sai) ca Hg, compusi de platina ca Pt, compusi cu rhodiu ca Rh, fier-pentacarbonil, dioxid de siliciu ( cristobalit , tridimit)*, argint (si compusi) ca Ag, taliu (si compusi) ca Tl, compusi ai vanadiului ( in special oxizi, halogenuri, sulfati si vanadati)ca V sI2 Clorura de crom, cobalt(fum si compusi)ca Co, cupru-fum ca Cu, plumb (ca si compusi de plumb anorganici)ca Pb, dioxid de siliciu ( cristobalit , tridimit) ca pulberi- fractia respirabila, rhodiu ( si compusii insolubili in apa) ca Rh, seleniu (si compusi) ca Se, telur (si compusi) ca Te sI3 Stibiu (si compusii sai) ca Sb, bariu (si compusii sai) ca Ba, oxid de calciu, crom (si compusi, ex,: Cr(VI)) ca Cr, cupru (si compusii, ex.: fum) ca Cu, cianuri ca CN, fluoruri ca Fl, mangan (fum si compusi) ca Mn, paladiu (si compusi) ca Pd, platina (si compusi insolubili in apa) ca Pt, hidroxid de potasiu/sodiu, staniu (si compusi cu staniu anorganici) ca Sn, vanadiu (si aliaje si carburi) ca Vn, clorura de zinc (fum) * compusii marcati cu asterisc sunt considerati cancerigeni in raport cu o valoare de prag . Acestor componenti ar trebui sa li se acorde o atentie speciala
12. PORTUGALIA Nu sunt informatii. 13. SPANIA Nu sunt informatii.

Anexe
14. SUEDIA 1. Legislatia suedeza este cuprinsa in Codul de Mediu. Fiecare problema este de sine statatoare si cerintele cu privire la tratare apa si gaz este stabilita individual in functie de receptor, etc. In acest Cod se formuleaza o serie de principii: Sarcina pricipiului dovezii- operatorii trebuie sa demonstreze ca operatiile lor sunt realizate intr-o maniera acceptabila fata de mediu, sarcina de a dovedi este totdeauna a operatorului Cerinte de cunoastere- persoanele care desfasoara o activitate trebuie sa aiba cunostintele necesare potrivit scopului si naturii activitatii. Scopul acestei prevederi este de a asigura faptul ca operatorii au experienta necesara inainte de a porni operatia, prevenindu-se daunele sau distrugerile Principiul precautiei- limitarea riscului de distrugere implica obligatia de a lua masurile necesare pentru a preveni sau combate efecte adverse asupra mediului si sanatatii Cea mai buna tehnologie- se aplica tehnologiei de operare si pentru construirea, operarea si dezafectarea instalatiei. O conditie esentiala este aceea de a fi fezabila economic si industrial in interesul unitatilor Principiul poluatorul plateste- operatorul trebuie sa plateasca pentru masurile de prevenire si remediere care trebuie luate Principiile managementului resurselor si ecociclului- o operatie trebuie facuta astfel incit sa asigure folosirea eficienta a materiilor prime si energiei si reducerea consumului si deseurilor Principiul ratiunii- toate regulile se aplica in raport cu beneficiile si costurile. Operatorul este cel care, conform sarcinii principiului dovezii, trebuie sa demonstreze ca un cost al unie masuri de protectie nu se justifica dintr-un punct de vedere raportat la mediu sau ca reprezinta o impunere nerationala. In procesul de autorizare, operatorul trebuie sa demonstreze ce tehnici de tratatre sunt valide, si sa sugereze una sau mai multe pentru tratarea apei uzate sau gazelor reziduale etc. Tehnologiile alese si conditiile stabilite vor depinde de BAT in masura in care sunt disponibile pentru industria chimica, tehnologia este aplicata cu succes in conditii similare, etc. Sunt posibile o multitudine de conditii si solutii functie de localizare, tehnologia de proces, etc. 2. Din acestea rezulta mai mult sau mai putin ca nu exista o literatura generala de referinta cu privire la documentele de autorizare. Personalul tehnic dintr-o autoritate de mediu trebuie sa stapineasca bine tehnologiile folosite si disponibile sau sa aiba acces la astfel de tehnologii, si impactul produs asupra mediului si ce trebuie facut pentru a contracara acest impact. Personalul ofera organului de decizie declaratii privind ceea ce este influenta acceptata asupra mediului si cum ar trebui aceasta influenta controlata. Actual autorizarea este data de un Curte de Mediu in cazul proceselor industriale majore. Reglementarile se bazeaza pe informatia si indrumarile primite de la autoritatile nationale, regionale si locale si de la operator. 15. ANGLIA Nu sunt informatii disponibile.
470
Glossary
GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI

Simboluri chimice Al Aluminiu Al2O3 Oxid de aluminiu As Arsen Cd Cadmiu BrIon brom Br2 Brom Ca(OH)2 Hidroxid de calciu,var ClIon clor Cl2 Clor OClIon hipoclorit ClO3Ion clorat CNIon cianura CO Monoxid de carbon CO2 Dioxid de carbon COS Oxisulfura de carbon Cr Crom Cr3+ Ion crom(lll) (CrO4)2- Ion cromat CS2 Sulfura de carbon Cu Cupru FIon fluor Fe Fier HBr Acid bromhidric HCl Acid clorhidric HCN Acid cianhidric HF Acid fluorhidric Hg Mercur H2O2 Peroxid de hidrogen H2S Hidrogen sulfurat H2SO4 Acid sulfuric HNO3 Acid azotic N2 Azot gaz NaOH Hidroxid de sodiu Na2CO3 Carbonat de sodiu,soda NaHCO3 Carbonat acid de sodiu,bicarbonat NaOCl Hipoclorit de sodiu NaClO3 Clorat de sodiu NaHSO3 Sulfit acid de sodiu,bisulfit NH2CN Cianamida (NH2)2CO Uree NH3 Amoniac NH4+ Ion amoniu Ni Nichel N2O Oxid azotos NO Oxid de azot NO2 Dioxid de azot (NO2)Ion nitrit (NO3)Ion nitrat NOx Oxizi de azot(amestec de NO si NO2) O2 Oxigen O3 Ozon P Fosfor
Glossary
Pb (PO4)3(PO4)-P Sn S2SO2 SO3 (SO3)2(SO4)2SOx Zn Prefixe p pico
Plumb Ion fosfat Fosfat(calculat ca P) Staniu Ion de sulf Dioxid de sulf Trioxid de sulf Ion sulfit Ion sulfat Oxizi de sulf(amestec de SO2 si SO3) Zinc
10-
12
n nano 10-9 micro 10-6 -3 m mili 10 c d h k M G T P centi deci hecto kilo mega giga tera peta 103 106 109 1012 1015 10-2 10-1 102
Unitati si factori de conversie bilion C cm d g h I-TEQ J kg kPa kWh l m mg m2 m3 MJ

472
1000 milioane grad Celsius,centigrade centimetru zi gram ora echivalenti internationali de toxicitate a dioxinelor Joule (1J=0.239cal) kilogram kilopascal (1kPa=10mbar) kilowat-ora (1kWh=3.6MJ) litru (1l=0.001mc) metru miligram metru patrat metru cub magajoule (1MJ=239kcal=0.2778kWh)
Glossary
MPa megapascal (1MPa=10bar) Nm3 normal mc (metru cub pentru gaze,masurat la 101.3kPa si 273.15K) Pa pascal (presiune;1 Pa=1 N/m2) ppm parti pe milion(in masa) ppmv parti pe milion(in volume) (ppm x greutatea moleculara/22.41=mg/Nm3) 1 ppm NO2=2.05 mg/Nm3 NO2) s secunda S siemens tonne tona (1 tona=1000kg) v-% procentaj in volume wt - % procentaj in greutate yr an ohm Prescurtari/Acronime
ACP ACR AMS AOX

API ATS BAT
Proces de contact anaerob Reactor de contact anaerob Sistem automat de masurare (instalat si cu operare continua in teren) Compusi organici halogenati adsorbabili
Institutul american pentru petrol Schilling austriac (moneda) Cele mai bune tehnici disponibile ,conform definitiei din Art.2 (11) al Directivei
BEF Franc belgian (moneda) BODx Consum biochimic de oxigen in timpul a x zile (normal 5 sau 7 ) indicind cantitatea de materie organica biodegradabila din apa uzata BREF Document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile BTEX Benzen,Toluen,Etilbenzen,Xilen
CEFIC Consiliul European pentru industrie chimica
COD Consumul chimic de oxigen indicind, cantitatea de materie organica oxidabila chimic ,din apa uzata CONCAWE Asociatia Europeana pentru rafinare,pentru mediu sanatate si securitate CPI Separator cu discuri cu caneluri CSTR Reactor tip rezervor cu agitare continua CWW BREF despre tratarea gazului uzat si a apei uzate orasenesti/ sisteme de management in sectorul chimic DAF Flotatia aerului dizolvat DDT 1,1,1-triclor-2,2-bis-(p-clorfenil)etan;pesticid DEM Marca germana (moneda) DTA Evaluarea directa a toxicitatii EC50 Concentratia efluentului in apa de dilutie care cauzeaza un efect negativ masurabil asupra a 50% din populatia test EIPPCB Biroul European pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii ELV Valori limita de emisii EMAS Eco-management si shema de audit (Reglementarea Cosiliului 761/2001) EMFA Analiza fluxului de energie si materie EMS Sistem de management de mediu EOX Compusi organici halogenati extractibili EQO Obiective de calitate a mediului EQS Standarde de calitate a mediului ESP Precipitator electrostatic EUR Euro (moneda) FGD Desulfurarea gazelor de ardere FIM Marca finlandeza (moneda)
Glossary
FRP GAC GBP GMP HAP HEAF HEAP HEL HSE
Material plastic intarit cu fibre de sticla Carbon activ granulat Lira sterlina englezeasca (moneda) Buna practica a productiei Poluanti din aer periculosi Filtru de aer cu eficienta inalta Filtru pentru particule din aer cu eficienta inalta Limita superioara de explozie Sanatate, securitate si mediu
IAF Flotatie indusa a aerului ICC Camera internationala de comert IMPEL Reteaua Uniunii Europene pentru implementarea si aplicarea legislatiei de mediu IPPC Prevenirea si controlul integrat al poluarii IR ISO LC50 LCA LDAR LEL LID LVIC LVOC MEK MF MIBK NF NFL NH4-N NO2-N NO3-N OFC ORP OSPAR PAC PAH PCDDs PCDF p.e PM PMx POP PPI PSA PTFE PVC RO SAC SBA SCA Infrarosu Organizatia internationala pentru standardizare concentratia efluentului in apa de diluare care cauzeaza mortalitate la 50% din populatia testata Evaluarea ciclului de viata Detectare pierderi si reparare Limita inferioara de explozie Dilutie minima ineficienta; valoare numerica data ca valoare de dilutie reciproca(adimensionala) a apei uzate pentru care nu se observa nici un efect BREF in macroindustria chimica anorganica BREF in macroindustria chimica organica Metil etil cetona Microfiltrare (proces cu membrana, sectiunea apa uzata) Metil izobutil cetona Nanofiltrare (proces cu membrana, sectiunea apa uzata) gulden olandez (moneda) amoniu (calculat ca azot) nitrit (calculat ca azot) nitrat (calculat ca azot) BREF in industria chimica organica de rafinare potential redox Conventia de la Oslo si Paris pentru Protejarea mediului marin al Atlanticului de Nord-est pulbere de carbon activ Hidrocarburi aromatice policiclice dibenzodioxine policlorurate dibenzofurani policlorurati populatie echivalenta particule materiale in suspensie (poluant pentru aer) particule materiale in suspensie, cu diametru aerodinamic de x m (poluant pentru aer) poluant organic persistent separator cu talere paralele adsorbtie cu variatia presiunii politetrafluor etilena (TEFLON) clorura de polivinil osmoza inversa (proces cu membrana, sectiunea apa uzata) cationit puternic acid anionit puternic bazic Suprafata specifica de colectare (ESP: proportia din suprafata de colectare a electrodului fata de curentul de gaz)
474
Glossary
SCR SCWO SIC SME SNCR SPC SVI TA TD
TF TL
TM
TOC TSS UASB UF USD USEPA UV VCM VOC VOX VRU WAC WBA WEA WEER WWTP
reducere catalitica selectiva (reducere Nox) oxidarea apei suoracritica BREF in specialitatea industrie chimica anorganica intreprinderi mici si mijlocii reducere selectiva necatalitica (reducere Nox) control al procesului statistic index al volumului de namol: volumul in ml ocupat de 1 g de namol activ dupa decantare in conditii specifice pentru un interval de timp specific toxicitate alge; determinarea netoxicitatii apei uzate fata de algele verzi (Scenedesmus subspicatus (CHODAT), utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoare este un numar adimensional, care da factorul de dilutie toxicitate Daphniae; determinata netoxicitatii acute a apei uzate la Daphniae (Daphnia magna STRAUS) pentru o perioada de expunere de 24 ore, utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoarea este un numar adimensional care da factorul de dilutie toxicitate pesti; determinarea netoxicitatii acute a apei uzate la pesti (Leuciscus idus L) pentru o perioada de expunere de 48 ore, utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoarea este adimensionala si da factorul de dilutie toxicitate bacterii luminiscente; determinari pe termen scurt a efectului inhibitor (efecte toxice subletale) al apei uzate asupra emisiei de lumina a Photobacterium phosphoreum, utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoare numerica adimensionala ce da factorul de dilutie mutagenitate; determinarea celui mai scazut nivel de dilutie la care nu se observa manifestarea genotoxicitatii apei uzate asupra organismului Salmonella typhimurium TA 1535/pSK 1002; valoare este un numar adimensional, care da factorul de dilutie Carbon organic total Total materii solide in suspensie(in apa uzata) Reactor sau proces cu strat filtrant de namol anaerob cu flux ascendent Ultrafiltrare (proces cu membrabna, sectiunea apa uzata) dolar US (moneda) Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite Ultraviolet monomer clorura de vinil Compusi organici volatili Halogenuri organice volatile Unitate de recuperare a vaporilor Cationit slab acid Anionit slab bazic Evaluarea integrala a efluentului Riscul integral al efluentului asupra mediului Instalatie de tratare apa uzata
Termeni folositi in acest document Proces aerob proces de tratare biologica care se desfasoara in prezenta oxigenului Proces anaerob proces de tratare biologica care se desfasoara in absenta oxigenului Denitrificare anoxica proces prin care NO3-N este convertit biologic la azot gazos in absenta oxigenului Indepartarea indepartarea azotului si fosforului in procesul de tratare biologica a nutrientilor biologici Component substanta incorporata intr-un amestec (ex.: in apa uzata, gaz rezidual sau aer) Continut materie continuta intr-un mediu Efecte in mediu posibil schimb al presiunii mediului de la un compartiment de mediu la alta
475
Glossary
Denitrificare Emisii difuze Factor de dilutie
proces biologic prin care nitratul este convertit la azot si alte produse gazoase finale emisii difuze care nu sunt eliberate prin puncte de emisie specifice (cosuri,etc)(cww/tm/154) utilizat la determinarea toxicitatii in apa uzata; definit ca raportul dintre cantitatea totala de proba dupa diluare si cantitatea de apa uzata continuta in proba fara efecte detectabile asupra organismelor test; factori mari de dilutie sunt echivalenti cu o toxicitate mare a apei uzate fluxul uzat (apa uzata sau gaz uzat) descarcat dintr-un proces, o instalatie sau un site eliberare directa sau indirecta de substante, vibratii caldura sau zgomot din surse individuale sau difuze in aer, apa sau sol, asa cum este definit in Art. 2(5) al Directivei curent de aer (gaz uzat) dintr-o instalatie contaminata cu componenti gazosi, in mod obisnuit cu concentratii scazute instalatii in operare sau existente inainte de data la care aceasta Directiva a intrat in vigoare, conform Art. 2(4) al Directivei gazelor reziduale generate in procesul de incinerare orice emisie care nu este sub forma de gaze uzate sau compusi organici volatili in aer, sol si apa sau de solventi continuti in orice fel de produsi. Include emisii necaptate,eliberate in mediul exterior prin ferestre, usi, ventilatoare sau deschideri similare (cww/tm/88) un compus organic care contine cel putin un atom de brom, clor, fluor sau iod in molecula unitate tehnica stationara in care se desfasoara una sau mai multe activitati mentionate in Anexa I a Directivei , si orice alte activitati direct asociate care au o conexiune tehnica cu activitatile realizate in afara acestui site si care ar putea avea efect asupra emisiilor si poluarii (Art 2(3) al Directivei) apa adaugata unui proces pentru a initia sau mentine o reactie, pregati o solutie, amesteca reactantii, dilua reactantii flux de apa uzata rezultat direct dintr-o reactie chimica sau o sinteza, in general cu concentratie mare in produsi, materiale de initiere sau produse secundare, in special in descarcari apoase initiale proces biologic prin care amoniacul este convertit mai intii in nitrit si apoi in nitrat perioada de operare care pune in functiune sau scoate din functiune sau sfirseste o perioada de mers in gol a unei activitati, unui echipament sau unui rezervor . Fazele obisnuite de variatie a acivitatii nu pot fi considerate ca porniri sau opriri (cww/tm/88) Element chimic si compusii lui, cum este definit in Art 2(1) al schimb in operare care, in opinia unei autoritati competente, poate determina efecte negative semnificative asupra fiintelor umane si mediului, asa cum se defineste in Art. 2(1) al Directivei orice compus organic avind o presiune de vapori de 0.01 kPa sau mai mult, la 293.15 K sau cu o volatilitate corespunzatoare in conditii particulare de utilizare (cww/tm/88) (VOC) sau alti poluanti evacuati in aer de la cos sau de la echipamentele de depoluare
Efluent Emisii
Aer exhaustat Instalatii existente Gaz de cos Emisii fugitive
Compusi organici Halogenati Instalatie
Adaos de apa Lesia mama Nitrificare Operatii de pornire, oprire Substante Directivei Schimbare esentiala Compus organic volatil Gaz rezidual
476
Glossary
Apa uzata
efluent apos rezultat din procesele chimice, de productie, de pregatire a materiei prime, de curatare echipamente si din activitatile de incarcare si depozitare. Apa pluviala sau apa de racire indirecta nu se include datorita diferitelor definitii pentru apa uzata folosite in statele membre. Apa pluviala si necesarul de epurare este tratata separat. Apa de racire este tratata in BREF-ul orizontal respectiv pentru Sisteme Industriale de Racire
477

BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Tehnicile adecvate sunt:

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Namolul provenit din apa reziduala

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

REFERINTE .......................................................................................................................................... 339

GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI .......................................................................................... 471

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Auxiliare, Auxiliaries, solventi, Solvents, Water apa

Apa uzata Waste Water

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

1.1 Apele reziduale i gazele reziduale n Industria Chimic

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

1.1.2 Gaze reziduale

Waste Water and Waste Gas Treatment

1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale i la gazele reziduale

Waste Water and Waste Gas Treatment

1.3 Tehnologia de tratare

Masuri integra te de proces

Tratare la finalul proceselor

Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale

Waste Water and Waste Gas Treatment

Pentru f o r f uemisiile g itiv e a n d d si iff use fugitive difuze e m is s io n s

Pentru emisiile fo r d u c te d captate e m is s io n s

Masuri P r o de cessin te g r a te d proces m e a su re s integrate

Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale

1.3.1 Msuri integrate in proces

Waste Water and Waste Gas Treatment

1.3.2 Tehnicile la final de proces

Metale grele (X) (X) (X)

Waste Water and Waste Gas Treatment

(X) (X) (X)

Waste Water and Waste Gas Treatment

100 3 [Nm /h] x x

1000 3 [Nm /h] x xx x

10000 3 [Nm /h] xx xx xx x xx x

100000 3 [Nm /h] xx x xx x xx x

Recuperarea i reducerea prafului

Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste Water and Waste Gas Treatment

Sectorul de mediu Aer

Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale

Waste Water and Waste Gas Treatment