MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII

APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA
MEDIULUI
Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841
Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-
493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii
Documentul de Referinta al Celor mai Bune
Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a
Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in
Sectorul Chimic
Februarie 2003
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain
Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426.
Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu
Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a
organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai
Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de
informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii
integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va
imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane
de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.
Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-
NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare
pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in
implementarea conventiei bilaterale.
In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in
perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul
Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea
si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile
corespunzatoare din Romania.
Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti
din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri
oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se
utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana.
Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania
(ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine Cele mai bune tehnici disponibile ).
Realizarea traducerii in limba romana:
S. C. ANCARMA S. R. L. Depart ament
Traduceri Coor donat or -t raducat or
Anca Ar masescu Ursani St r. No. 54,
Horezu; Val cea, Romani a Tel . :
0744. 64. 23. 18
e-mail: ancarma@yohoo.com
Waste Water and Waste Gas Treatment i
Rezumat
REZUMAT
INTRODUCERE
BREF-ul (Best Available Techniques reference document documentul de referinta asupra
celor mai bune tehnici disponibile) pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual si pentru
managementul in sectorul chimic reflecta un schimb de informatii desfasurat sub incidenta
articolului articolului 16(2) al Directivei Consiliului 96/61/EC. Rezumatul conceput a fi citit
in legatura cu explicatiile prefatei BREF-ului asupra obiectivului, utilizarii si termenilor legali
descrie principalele constatari, concluzii BAT si nivelurile de emisie aferente. Poate fi citit si
inteles ca un document de sine statator insa, fiind un rezumat, nu prezinta toate complexitatile
intregului BREF. De aceea nu este conceput ca un substituent pentru intregul text al BREF-ului
ca un instrument in luarea deciziei BAT.
Manipularea apei uzate si a gazului rezidual a fost identificata ca fiind o problematica orizontala
pentru sectorul chimic asa cum este descrisa in anexa I, 4 a Directivei. Inseamna ca termenul
cele mai bune tehnici disponibile (BAT) este evaluat in acest document pentru intregul sector
chimic, independent de procesele particulare de productie si de modul si marimea uzinei
chimice implicata.
De asemenea inseamna ca termenul de BAT necesita includerea in afara tehnologiilor de tratare,
o strategie de management pentru a realiza prevenirea sau controlul optim al deseurilor.
Astfel scopul documentului se compune din:
- aplicarea sistemelor de management al mediului si instrumente
- aplicarea tehnologiei de tratare a apei reziduale si a gazului rezidual asa cum este utilizata in
mod uzual sau aplicata in sectorul chimic, incluzand tehnologiea de tratare a namolului din
apa uzata, daca este operat pe amplasamentul al unei uzine chimice
- identificarea concluziei asupra celor mai bune tehnici disponibile bazata pe doua aspecte
mentionate anterior, constand intr-o strategie de reducere optima a poluarii si in nivelurile de
emisie aferente BAT- in conditii adecvate - la momentul evacuarii in mediu inconjurator.
Doar tehnicile aplicate sau aplicabile in mod obisnuit pentru industria chimica sunt abordate in
acest document, lasund-se ca tehnicile specifice procesului sau tehnicile integrate in proces (de
ex. tehnicile neutilizate la tratare) sa fie dezbatute in BREF-urile verticale. Desi restrictionate
doar la industria chimica, este recunoscut faptul ca acest document poate contine de asemenea
informatii valoroase si pentru alte sectoare (de ex. sectorul rafinariilor).
TEMATICI GENERALE (CAPITOLUL 1)
Evacuarile in aer si apa sunt principalele impacturi asupra mediului cauzate de evacuarile din
instalatiile chimice.
Principalele surse de apa uzata din sectorul industrial chimic sunt:
- sintezele chimice
- sistemele de tratare a gazelor reziduale
- prepararea apei de proces
- scurgerile din sistemele de alimentare cu apa a cazanelor
- scurgerile de slam din ciclurile de racire
- spalarea in contracurent a filtrelor si schimburile de ioni
ii Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
- apa infiltrata in depozitele permanente de deseuri
- apa pluviala din zonele contaminate, etc.,
principalul lor impact fiind caracterizat prin:
- incarcare hidraulica
- continutul substantelor poluante (exprimat in cantitate sau concentratie)
- pontentialele efecte sau periclitari asupra apei receptoare, exprimate in parametrii principali
se de insumare)
- efectele asupra organismelor din apa receptoare, exprimata in date de toxicitate.
Emisiile gazului rezidual apar ca:
- emisii captate, acestea fiind si singurele emisii ce pot fi tratate
- emisiile difuze
- emisiile fugitive (volatile).
Principalii poluatori atmosferici sunt:
- COy
- Compusii sulfului (SO2, SO3, H2S, CS2, COS)
- Compusii azotului (NO
x
, N2O, NH3, HCN)
- Compusii halogentati (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr)
- Compusii rezultati in urma arderii incomplete (CO, CxHy)
- Pulberile.
SISTEMELE DE MANAGEMENT SI INSTRUMENTELE (CAPITOLUL 2)
Managementul de mediu este o strategie pentru manipularea evacuarilor (sau a prevenirii lor)
din activitatile industriale (chimice), luand in considerare conditiile locale, imbunatatindu-se
asfel performanta integrata a amplasamentului chimic. Acesta ii ofera operatorului:
- o vedere in mecanismul de generare al poluarii din procesele de productie
- sa faca decizii echilibrate referitor la masurile de mediu
- sa evite solutiile temporare si investitiile neprofitabile
- sa actioneze adecvat si proactiv referitor la evolutiile noi din domeniul mediu.
Un sistem de management al mediului (sectiunea 2.1) urmareste in mod normal un ciclu de
proces continuu, etapele variate fiind sustinute de o serie de instrumente de management si
industrie (sectiunea 2.2), fiind clasificate in ansamblu ca:
- instrumente de inventariere oferind ca punct de plecare informatii detaliate si transparente
pentru deciziile necesare prevenirii, reducerii si controlului deseurilor. Acestea includ:
- inventarul amplasamentului, dand informatii detaliate asupra locatiei, proceselor de
productie si instalatiilor respective, sistemului de canalizare existent etc.
- inventarul fluxurilor (apa reziduala si gazul rezidual), dand informatii detaliate despre
fluxurile de deseuri (cantitate, continut de poluanti, variabilitatea lor, etc.), sursele lor,
cuantificarea, evaluarea si validarea cauzelor emisiilor, terminandu-se intr-o gama de
fluxuri variate pentru a identifica o lista de optiuni si prioritati pentru viitoarele
imbunatatiri.
- O evaluare a tuturor efluentilor si o evaluare a reducerii utilizarii apei si a evacuarilor de
apa uzata fac parte de asemenea din inventar
- Analiza energetica si a fluxului de material, care tinde sa imbunatateasca eficienta de
operare a proceselor (in ceea ce priveste consumul de energie, de materii prime si
eliberarile nocive)
Waste Water and Waste Gas Treatment iii
Rezumat
- Instrumentele operationale pentru a transforma deciziile managementului de mediu in
actiuni. Acestea includ:
- Monitorizarea si intretinerea regulata
- Stabilirea si revizuirea periodica a obiectivelor interne sau a programelor pentru
imbunatatirea contiua a mediului
- Metodele de control al calitatii, utilizarea in rezolvarea problemelor trouble shooters cand
un proces de tratare existent iese de sub control sau nu poate indeplini cerintele
stabilite. Astfel de metode sunt de ex. diagrama efectelor si cauzelor, analiza Pareto,
diagrama de flux sau controlul statistic al procesului
- Instrumentele strategice, cuprind organizarea si operarea deseurilor pe intreg
amplasamentul chimic intr-un mod integrat, evaluand optiunile de mediu si economice.
Acestea includ:
- Evaluarea riscului ca o metoda comuna de calcul al riscului uman si ecologic ca un rezultat
al activitatilor proceselor de productie
- Benchmarking ca un proces de comparatie al realizarilor unei instalatii sau ale unui
amplasament cu altele
- Evaluarea ciclului de viata ca un proces de comparatie al efectelor de mediu potentiale ale
diferitelor modalitati de operare
- Instrumente de siguranta si pentru cazuri de urgenta, necesare in cazul evenimentelor
neplanificate precum accidentele, incendiile sau pierderile prin scurgeri.
TEHNICILE DE TRATARE (CAPITOLUL 3)
Tehnicile identificate de Grupul Tehnic de Lucru si descrise in acest document sunt acelea
utilizate in intreg sectorul chimic. Acestea sunt introduse in ordine logica, urmand calea
poluantilor.
Tehnicile de tratare descrise pentru APA REZIDUALA sunt:
- Tehnici de separare sau limpezire, utilizate in principal in combinatie cu alte operatii, fie
ca prima etapa (pentru a proteja alte instalatii de tratare impotriva deteriorarii, colmatarii
sau ancrasarii datorate corpurilor solide) sau etapa de limpezire finala (pentru a indeparta
substantele solide sau uleiul format in operatia de tratare precedenta) :
- Separarea nisipului fin
- Sedimentare
- Flotatia aerului
- Fi l t rarea
- Microfiltrarea / ultrafiltrarea
- Separarea uleiului de apa
- Tehnicile de tratare fizico-chimice pentru apa uzata nebiodegradabila, utilizate in
principal pentru contaminatorii anorganici sau organici greu biodegradabili (sau inhibitori),
deseori utilizate ca o etapa de pretratare a unei instalatii biologice (centrale) de tratare a apei
uzate:
- precipitarea/sedimentarea/filtrarea
- cristalizarea
- oxidarea chimica
- oxidarea aerului umed
- oxidarea apei supra-critice
- reducerea chimica
- hi droli za
- nanofiltrarea / osmoza inversa
- adsorpti a
- schimbul de ioni
- ext racti a
- distillarea / rectificarea
- evaporarea
iv Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
- striparea
- incinerarea
- tehnici de tratare biologice pentru apa uzata biodegradabila:
- procedee de descompunere anaerobe, precum procedeele de contact anaerobe, procedeul
UASB, procedeul cu pat fix, procedeul cu pat extins, indepartarea biologica a
compusilor de sulf si a metalelor grele
- procedee de descompunere aerobe, precum procedeul complet cu amestec de namol activ,
procedeul cu biorecatorul cu membrana, procedeul de filtrare prin picurare, procedeu cu
pat fix si biofiltru
- nitrificarea / denitrificarea
- tratarea biologica centrala a apei uzate.
Tehnicile descrise de tratare a NAMOLULUI DIN APA REZIDUALA pot fi vazute ca optiuni
singulare sau ca o combinatie a optiunilor singulare. Urmatoarea lista nu indica o ordine.
Disponibilitatea (sau indisponibilitatea) unei cai de evacuare poate fi un factor decisiv, cel putin
la nivel local, in alegerea unei tehnici adecvate de control a apei reziduale. Tehnicile de tratare a
namolului provenit din apa reziduala sunt:
- operatii preliminare
- operatii de ingrosare a slamului
- stabilisarea slamului
- conditionarea slamului
- tehnici de deshidratare a slamului
- operatii de uscare
- oxidarea termica a namolului
- depozitarea permanenta a slamului pe amplasament.
Tehnicile descrise de tratare a GAZULUI REZIDUAL nu pot fi clasificate pur si simplu ca fiind
tehnici de recuperare sau epurare. Depinde de aplicarea etapelor de separare aditionale pentru ca
substantele contaminatoare sa fie recuperate. Unele tehnici pot fi utilizate ca tehnici de control
individuale, altele doar ca etapa de pretratare sau finisare finala. Cele mai multe tehnici de
control al gazului rezidual solicita tratare in continuare dupa procesul principal atat pentru apa
reziduala cat si pentru gazul rezidual generate in timpul procesului de tratare. Tehnicile sunt:
- pentru COV si compusi anorganici:
- separare cu membrana
- condensare
- adsorptie
- spalare la umed
- biofiltrare
- bio-spalare
- bio-percolare
- oxidare termica
- oxidare catalitica
- ardere la facla
- pentru pulberi:
- separat or
- ci cl on
- electrofiltru
- desprafuitor la umed
- filtru textil
- filtru catalitic
- filtru de pulbere in doua trepte
Waste Water and Waste Gas Treatment v
Rezumat
- filtru absolut (filtru HEPA)
- filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) -
filtru de vapori
- pentru poluantii gazosi din gazele de ardere:
- injectarea uscata a sorbentului
- injectarea semi-uscata a sorbentului
- injectarea la umed a sorbentului
- epurarea non-catalitica a NO
x
(SNCR)
- epurarea selctiva catalitica a NO
x
(SCR).
CONCLUZIILE REFERITOARE LA CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (CAPITOLUL 4)
Industria chimica acopera o gama larga de intreprinderi: la un capat sunt intreprinderile mici
cu cateva produse intr-un proces si cu una sau cateva surse de deseuri iar la celalalt capat sunt
intreprinderile cu productie multi-mixta cu multe fluxuri complexe de deseuri. Desi nu exista
probabil doua amplasamente chimice comparabile total prin gama de productie, situatia de
mediu si cantitatea si calitatea emisiilor de deseuri, este posibil sa se descrie BAT pentru
tratarea apei uzate si a gazului rezidual din intreg sectorul chimic. Implementarea BAT in
instalatiile noi nu reprezinta in mod normal o problema. In cele mai multe cazuri are sens din
punct de vedere economic planificarea proceselor de productie si evacuarile lor de deseuri
pentru a reduce emisiile si consumul de materiale. Oricum, avand amplasamentele existente,
implementarea BAT nu este in general o activitate usoara datorita infrastructurii existente si a
circumstantelor locale. Acest document nu face distinctie intre BAT pentru instalatii noi si
existente. O astfel de deosebire nu ar ajuta la imbunatatirea situatiei de mediu pe
amplasamentele industriale prin adoptarea BAT si nu ar reflecta angajamentul industriei
chimice de continuare a imbunatatirii conditiilor de mediu.
Management
Asa cum indica descrierea detaliata a managementului de mediu in capitolul 2, conditia unei
performante de mediu bune este un Sistem de Management de Mediu (EMS). In analiza finala
realizarea adecvata si consistenta a unui EMS recunoscut va conduce la o performanta optima
de mediu a amplasamentului industrial chimic, astfel realizand BAT.
Pornind de la aceasta premiza, BAT este implementarea si adoptarea unui EMS ce include:
- Implementarea unei anarchii transparente a responsabilitatii personale, persoana
responsabila raportand direct la nivelul managementului de top
- Pregatirea si publicarea unui raport annual al performantei de mediu
- Stabilirea obiectivelor de mediu interne (specifice amplasamentului sau companiei),
revizuirea cu regularitate si publicarea lor in raportul anual
- Realizarea unui audit regulat pentru a asigura conformarea la principiile EMS
- Monitorizarea regulata a performantei si a progresului cu privire la realizarea politicii EMS
- Practicarea continua a evaluarii de risc pentru identificare a pericolelor
- Practicarea continua a comparatiei tip benchmarking a proceselor (productia si tratarea
deseurilor) dpdv al consumului apei si energiei, al generarii deseurilor si al efectelor inter-
media
- Implementarea unui program de training adecvat pentru personal si instructiuni pentru cei
care lucreaza la contractarile din domeniul Sanatatii, Sigurantei si Mediului (HSE) si al
urgentelor
- Aplicarea unor practici bune de intretinere.
vi Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
BAT reprezinta si implementarea sistemului de management al apei uzate / gazului rezidual
(sau al evaluarii apei reziduale / gazului residual), ca un subsistem al EMS, utilizand o
combinatie adecvata a:
- inventarului pe amplasament si inventarului fluxului
- verificarii si identificarii celor mai relevante surse de emisie pentru fiecare mediu si listarea
lor in functie de cantitatea de poluant
- verificarii mediului receptor (apa si aer) si a tolerantei emisiilor utilizand rezultatele pentru
a determina daca este necesara o tratare mai puternica sau daca emisiile pot fi acceptate
- realizarea evaluarii toxicitatii, persistentei si potentialului de bioacumulare a apei uzate
pentru a fi descarcata in apa receptoare si a trimiterea rezultatelor la autoritatile competente
- verificarea si identificarea proceselor relevante pentru consumul de apa si listarea lor in
functie de consumul de apa
- cautarea optiunilor de imbunatatire, concentrarea asupra fluxurilor cu concentratii rididcate
si in cantitati mai mari, potentialul lor de periculozitate si impactul asupra apei receptoare
1

- evaluarea celor mai efective optiuni prin compararea randamentelor totale de eliminare, a
efectelor totale inter-media, a fezabilitatii tehnice, economice si organizationale etc.
BAT este si :
- evaluarea impactului asupra mediului si a efectelor asupra instalatiilor de tratare cand se
planifica activitati noi sau se modifica activitatile existente
- practicara reducerii emisiei la sursa
- datele de productie cu datele asupra cantitatii emisiilor pentru a compara evacuarile actuale
si calculate
- tratarea fluxurilor contaminate de poluatori la sursa in locul diluarii si in final a tratarii lor
centrale, daca nu exista argumente rezonabile impotriva acesteia
- utilizarea metodelor de control a calitatii pentru a evalua tratarea si / sau procesele de
productie si / sau de prevenire a defectarii lor
- utilizarea unor practici bune de proces (GMP) pentru curatarea echipamentelor pentru a
reduce emisiile din apa si aer
- amenajarea utilajelor / procedurilor pentru a permite detectarea la timp a abaterilor ce ar
putea afecta utilajele de tratare conectate dupa proces, pentru a evita o defectare a
instalatiilor de tratare
- instalarea unui sistem central eficient de alarmare ce va anunta toate defectarile si
disfunctiunile
- implementarea unui program de monitorizare in toate utilajele de tratare a deseurilor pentru
a verifica functionarea lor corespunzatoare
- stabilirea strategiilor de tratare a apei utilizate la stingerea incendiilor si a scurgerilor
- stabilirea unui plan de actionare in cazul poluarilor accidentale
- alocarea costurilor pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual aferent productiei.
Masurile de process integrate nu fac scopul acestui document, insa sunt de o importanta desebita
pentru optimizarea performantei de mediu in procesele de productie. Astfel, BAT inseamna:
- utilizarea masurilor integrate in proces in locul tehnicilor la final de proces, acolo unde este
posibil
- evaluarea instalatiilor existente de productie cu privire la optiunile de luare masurilor de
retehnologizare integrate in proces si implementarea lor daca este fezabil, cel tarziu cand
instalatia se supune modificarilor majore
Apa rezi dual a
1
Un Stat Membru doreste o definitie mai precisa a fluxurilor cu concentratii ridicate care sa include valorile de incarcare si /
sau ale concentratiilor. O parere divergenta a fost raporatata. Alte detalii sunt date in capitolul 4.
Waste Water and Waste Gas Treatment vii
Rezumat
Un SISTEM DE COLECTARE A APELOR REZIDUALE adecvat joaca un rol esential in
reducerea efectiva a apei reziduale si / sau a tratarii ei. Acesta conduce fluxurile de apa uzata
catre echipamentul de tratare adecvat lor si previne amestecul apei contaminate cu apa
necontaminata. Asfel BAT este si:
- Separarea apei de rpoces de apa pluviala necontaminata si de alte eliberari de apa
necontaminata. Daca amplasamentele existente nu realizeaza inca separarea apei, se poate
instala cel putin partial - daca sunt realizate modificari majore pe amplasament
- Separarea apei de process in functie de cantitatea contaminanta
- Instalarea unui acoperis deasupra ariilor posibil contaminate, daca este fezabil
- Instalarea sistemelor de drenare separate pentru arii cu risc de contaminare, incluzand
pompe de captare a pierderilor prin scurgere sau prin deversare
- Utilizarea canalelor de suprafata pentru apa de proces in interiorul amplasamentului
industrial intre utilajele de generare a apei reziduale si cele de tratare finala. Daca conditiile
climatice nu permit sistemele de canale de suprafata (temperaturi semnificante sub 0 C),
atunci in conducte subterane accesibile sunt adecvate pentru a le substitui. Multe
amplasamente industriale sunt in continuare dotate cu canale subterane iar construirea
imediata a sistemelor noi de canalizare nu este fiabila de obicei, insa masurile se pot efectua
in etapele cand sunt planificate modificari majore la instalatiile de productie sau la sistemul
de canalizare
- Instalarea capacitatii de retentie pentru cazurile defectelor in functionare si pentru apa de la
stingerea incendiilor corespunzator rezultatelor evaluarii riscului.
TRATAREA APEI REZIDUALE in sectorul chimic urmareste cel putin patru strategii diferite:
- Tratarea centrala finala intr-un WWTP biologic pe amplasament
- Tratarea finala centrala intr-un WWTP municipal
- Tratarea centrala finala a apei anorganice reziduale intr-un WWTP mecano-chimic
- Tratamente descentralizate.
Nici una nu este mai preferata decat cealalta, daca nivelul de emisie echivalent este garantat
pentru protectia mediului, in totalitate, si nu conduce la niveluri de poluare mai mari in mediu
[Articolul 2(6) al Directivei]. Se presupune ca la acest nivel s-au luat deciziile de management
adecvate pentru efluent, a fost evaluat impactul asupra apei receptoare, au fost epuizate toate
optiunile practice de prevenire si reducere a apei uzate si au fost luate in considerare toate
masurile de siguranta, adica de la acest punct se vor considera doar solutiile de la finalul
procesului.
Pentru apa pluviala, BAT este:
- Trimiterea apei pluviale necontaminate direct in apa receptoare, traversand prin by-pass
sistemul de apa reziduala din sistemul de canalizare
- Tratarea apei pluviale din ariile contaminate inainte de a fi eliberata in apa receptoare.
In unele cazuri utilizarea apei pluviale ca apa de proces pentru a reduce consumul de apa
proaspata poate fi benefic pentru mediu.
Instalatiile adecvate de tratare sunt:
- Captarea pietrisului fin
- Bazine de retentie
- Rezervoare de sedimentare
- Filter de nisip.
viii Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
BAT reprezinta indepartarea uleiului si/sau hidrocarburilor cand apar in forma de aglomerari
sau cand sunt incompatibili cu alte sisteme, cu scopul de a maximiza recuperarea prin aplicarea
unei combinatii adecvate de:
- Separarea uleiului/ apei printr-un ciclon, microfiltrare sau separator API (American
Petroleum Institute), cand sunt preconizate aglomerari mari de hidrocarburi si uleiuri; altfel
utilizarea separatoarelor cu placi paralele si placi ondulate reprezinta alternative
- microfiltrarea, filtrarea medie a granulatului sau flotatie cu gaz
- tratare biologica.

Nivelurile de emisie aferente BAT

Concentratie a
Parametru
[mg/l]
Continutul total de
hidrocarburi
b

0.05-1.5
BOD5 2-20
COD 30-125
a
media lunara
b
Exista o neconcordanta a metodelor analitice de evaluare a

hidrocarburilor ce nu a putut fi rezolvata in cadrul TWG.

BAT reprezinta indepartarea si/sau descompunerea emulsiilor la sursa.
Pentru substantele solide suspendate (TSS) (TSS, ce contin compusi de metale grele sau namol
activ, necesita alte masuratori), BAT inseamna indepartarea lor din fluxul de apa reziduala daca
acestea pot cauza defectiuni sau deteriorari ale utilajelor de dupa proces sau inainte de a fi
eliberate in apa receptoare. Tehnicile obisnuite sunt:
- sedimentarea / flotatia aerului pentru prinderea cantitatii principale de TSS
- filtrarea mecanica pentru reducerea in continuare a substantelor solide
- microfiltrarea sau ultrafiltrarea cand este necesara apa reziduala fara componente solide.
Sunt preferate technicile ce permit recuperarea substantelor.
BAT este si
- controlul mirosului si al zgomotului prin inchiderea instalatiei si conducerea aerului uzat
catre o alta tratare a gazului rezidual, daca este necesar
- depozitarea finala a namolului, fie prin cedarea acestuia unui contractor licentiat fie prin
tratarea ei pe amplasament (vezi sectiunea asupra tratarii namolului).
Deoarece metalele grele sunt elemente chimice ce nu pot fi distruse, recuperarea si reutilizarea
sunt singurele moduri de a preveni ca acestea sa fie emise in mediu. Orice alte optiuni determina
transferul acestora intre diferite medii: apa uzata, aer uzat si deseuri.
Astfel, pentru metalele grele, BAT inseamna a realiza toate cele ce urmeaza:
- separarea apei uzate ce contine compusi de metale grele, cat de mult este posibil si
- tratarea fluxurilor de apa uzata separate la sursa inainte de amestecarea lor cu alte fluxuri
- utilizarea tehnicilor ce permit o recuperare cat mai mare posibila si
- facilitarea altei eliminari a metalelor grele intr-un WWTP final ca etapa de post-spalare, cu
tratare finala a namolului, daca este necesara.
Tehnicile adecvate sunt:
Waste Water and Waste Gas Treatment ix
Rezumat
- precipitarea / sedimentarea (sau flotia aerului alternativ) / filtrarea (sau microfiltrarea sau
ultrafiltrarea alternativ)
- cristalizarea
- schimbul de ioni
- nanofiltrarea (sau alternative osmoza inversa).
Deoarece nivelurile de emisie, ce pot fi realizate prin aceste tehnici de control, depind foarte
mult de procesul-sursa de la care provin metalele grele, TWG n-au putut sa identifice niveluri
de emisie aferente BAT ce pot fi valide pentru intreg sectorul chimic. A fost recomandat ca
acest subiect sa fie abordat in BREF-urile aferente proceselor.
Continutul de sare anorganica (si/sau de acid) din apa reziduala poate influenta atat biosfera
apei receptoare, de ex. raurile mici cand sunt confruntate cu cantitati mari de sare, si sistemele
de canalizare utilizate de ex. corodarea conductelor, valvelor si pompelor sau defectarea tratarii
biologice de dupa proces. In cazul uneia sau ambelor acestor posibilitati, BAT este controlul
continutului de sale anorganic, de preferat la sursa si de preferat cu tehnici de control ce permit
recuperarea. Tehnicile adecvate de tratare (neincluzand tehnicile de tratare a metalelor grele sau
a sarurilor de amoniu) sunt:
- evaporarea
- schimbul de ioni
- osmoza inversa
- indepartarea sulfatului biologic (utilizat doar pentru sulfat, insa cand sunt prezente si metale
grele, si acesta este indepartat).
Poluantii nepotriviti pentru tratarea biologica sunt, de ex. TOC greu de descompus si/sau
substatele toxice ce inhiba procesul biologic. Astfel devarsarea lor intr-o instalatie de tratare
biologica trebuie sa fie prevenita. Nu este posibila o prognozare a contaminatorilor inhibitori
pentru procesele biologice intr-o WWTP deoarece aceasta depinde de adaptarea micro-
organismelor, ce actioneaza intr-o anumita instalatie, la contaminatori speciali. Asftel BAT este
evitarea introducerii apei reziduale in sisteme de tratare biologica cand acestea pot cauza
disfunctia acestor sisteme si tratarea fluxurilor secundare de apa uzata, ce contin parti
nebiodegradabile, cu tehnici adecvate.
2

- alternativa 1: tehnici ce permit recuperarea substantelor:
- nanofiltrarea sau osmoza inversa
- adsorptia
- extractia
- distilarea / rectificarea
- evaporarea
- striparea
- alternativa 2: tehnici de reducere fara necesar de combustibil suplimentar, atunci cand
recuperarea nu este fezabila:
- oxidarea chimica, insa trebuie sa se acorde atentie agentilor ce contin cloruri
- epurarea chimica
- hidroliza chimica
- alternativa 3: tehnici de reducere ce determina un consum considerabil de energie, daca nu
exista alte alternative de reducere a toxicitatii sau efectelor de inhibare sau daca
sistemul se poate auto-sustine:
- oxidarea aerului la umed (presiune joasa sau presiune ridicata)
- incinerarea apei reziduale
2
Un Stat Membru insista asupra unei definitii mult mai exacte al criteriului parte relevanta nebiodegradabila. S-a inergistrat o
parare divergenta in capitolul 4.
x Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
- in cazurile in care alimentarea si consumul de apa reprezinta o problema de mediu, tehnicile
ce necesita cantitati considerabile de apa de racire sau sistemele de spalare la umed pentru
tratarea aerului uzat, trebuie sa fie evaluate. Acestea sunt de ex:
- ext racti a
- distilarea / rectificarea
- evaporarea
- striparea.
Apa uzata biodegradabila poate fi tratata in sisteme de control biologice, fie ca fluxuri
secundare in cadrul sistemelor de (pre)tratare special construite de ex. sistemele puternic
incarcate anaerobe si aerobe, sau ca apa reziduala mixta in instalatia de tratare biologica centrala
a apei uzate, sau ca etapa de post-tratare dupa instalatia centrala de tratare a apei uzate. Astfel
BAT este reprezentat de indepartarea substantelor biodegradabile prin utilizarea unui sistem
biologic adecvat de tratare (sau o combinatie adecvata a lor) precum:
- pretratarea biologica pentru reducerea solicitarii produse de cantitatea ridicata
biodegradabila in instalatia centrala biologica pentru tratarea apei uzate (sau ca etapa finala
de spalare finala). Tehnicile adecvate sunt:
- procesul de contact anaerob
- procesul anaerob de contact cu namol
- procesul anaerob si aerob cu pat fix
- procesul anaerob cu pat expandat
- process complet de amestecare cu carbune active
- bioreactor cu membrana
- filtru cu picurare (percolare)
- proces cu pat fix si biofiltru
- nitrificarea / denitrificarea cand apa reziduala contine o cantitate relevanta de azot
- tratarea biologica centrala, evitandu-se introducerea poluantilor non-biodegradabili ai apei
uzate, daca acestia pot cauza disfunctia sistemului de tratare si cand instalatia nu este
adecvata pentru ai trata. In general nivelul de emisie aferent BAT pentru BOD dupa tratarea
centrala biologica este < 20 mg/l. In cazul namolului activ, utilizarea tipica consta dintr-o
etapa biologica putin incarcata cu o cantitate zilnica de COD de 0.25 kg/kg namol.

Nivelurile de emisie aferente BAT pentru devarsarea finala in apa
receptoare
3
:
Parametru a
Randament
[lo]
Niveluri de
emisie
[mg/l] b
TSS

10-20 c
COD 76-96 d 30250
N
e
total anorganic

5-25
P total

0.5-1.5 f
AOX

a
pentru BOD vezi sectiunea anterioara despre tratarea biologica centrala
b
media zilnica, exceptia TSS
c
media lunara
d
randamente joase pentru concentratii mici de poluanti
e
suma NH4-N, NO2-N si NO3-N (un parmetru si mai recomandat ar fi N total.
Datorita lipsei de informatie despre N total, este utilizat aici N total anorganic)
f
valorile scazute sunt de la alimentarea cu agenti nutritive in WWTP
biologica, valorile superioare din procesele de productie


3
Un Stat Membru insista asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX si metale grele la punctual final de devarsare.

O parere divergenta este raportata. Detalii asupra stadiului discutiilor sunt date in capitolul 4.
Waste Water and Waste Gas Treatment xi
Rezumat
Namolul provenit din apa reziduala
Cand se manipuleaza namol provenit din apa uzata de pe amplasamentul chimic industrial, BAT
inseamna utilizarea uneia sau mai multor alternative (fara preferinte) dintr urmatoarele:
- Procese de pretratare
- Procese de ingrosare a namolului
- Stabilizarea namolului
- Conditionarea namolului
- Tehnici de deshidratare a namolului
- Procese de uscare
- Oxidarea termica a namolului
- Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament.
Tratarea in afara amplasamentului nu a fost luata in considerare deoarece nu face scopul acestui
document. Acest fapt in nici un caz nu reprezinta o concluzie BAT impotriva tratarii externe de
catre contractori terti.
Gazul rezi dual
SISTEMELE DE COLECTARE A GAZELOR REZIDUALE sunt instalate pentru a directiona emisiile
gazoase catre sistemele de tratare. Acestea constau din capsularea sursei de emisie, supape
pentru gazul evacuate si condcute. BAT inseamna:
- Reducerea fluxului de gaz la unitatea de control prin inchiderea surselor de emisie daca
aceasta este fezabil
- Prevenirea riscului de explozie prin:
- Instalarea unui detector de flacari in interiorul sistemului de colectare cand riscul aparitiei
unui amestec inflamabil este semnificant
- Mentinerea in siguranta a amestecului de gaz sub limita de explozie inferioara sau
deasupra limitei de explozie superioara
- Instalarea adecvata a echipamentului pentru prevenirea aprinderii amestecurilor inflamabile
de gaz-oxigen sau pentru a reduce efectele acesteia.
Sursele gazelor reziduale se disting in acest document ca:
- Surse cu temperatura redusa, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor,
pregatirea produselor
- Surse cu temperaturi inalte, precum procesele de ardere, care include instalatii precum
cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele include facilities such as boilers, power
plants, process incinerators and thermal and catalytic oxidisers.
Surse cu temperaturi reduse
Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale evacuate de la surse cu temperature joase
(gazele din procesul de produtie) sunt pulberile (particulele fine), COV-urile si compusii
anorganici (HCl, SO2, NO
x
etc.).
BAT este indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile gazelor uzate, fie ca
tratare finala fie ca pretratare pentru a proteja instalatiile de dupa process, utilizandu-se
recuperarea materialelor de cate ori este fezabil. Consumul de energie si apa a tehnicilor de
tratare necesita sa fie luat in considerare. Tehnici adecvate de control sunt:
- Tehnici de pretratare cu potential de reucuperare:
xii Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
- separator
- ciclon
- filtru de vapori (de asemenea ca filtru pentru spalarea finala pentru aerosoli si
picaturi)
- Tehnici finale de tratare
- spalare la umed
- filtru electrostatic
- filtru textil
- filter variate cu randamente ridicate, in functie de felul particulelor sedimentabile.
BAT reprezinta indepartarea COV din fluxurile de gaz uzat. Tehnicile de control al aplicarii
depind foarte mult de procesul din care sunt eliberate si de gradul pericolului pe care il
reprezinta.
- alternativa 1: tehnicile de recuperare a materialelor prime si! sau a solventilor, deseori
aplicate ca pretratare pentru a recupera principalii COV inainte de instalatiile de
reducere situate dupa proces sau pentru a proteja instalatiile situate dupa proces
ca aspect al sigurantei. Tehnicile adecvate sunt:
- spalarea la umed
- condensarea
- separarea cu membrana
- adsorpti a
sau combinatii ale acestora:
- condensarea ! adsorptia
- separarea cu membrane ! condensarea
- alternativa 2: tehnicile de reducere atunci cand recuperarea este fezabila, fiind de preferat
tehnicile cu consum energetic redus
- alternativa 3: tehnicile de ardere (oxidarea termica sau catalitica), daca nu sunt disponibile
alte tehnici echivalente eficiente.
Daca sunt aplicate tehnici de ardere, BAT reprezinta implementarea gazului rezidual de la ardere
atunci cand sunt preconizate cantitati considerabile de poluanti. Utilizarea flamei este
considerata BAT doar pentru indepartarea de siguranta a surplusului inflamabil de gaz de ex. de
la lucrari de mentenanta, sisteme defecte sau supape neconectate la sistemele de reducere.
Pentru alti compusi decat COV, BAT inseamna indepartarea acestor poluanti prin aplicarea de
tehnici adecvate:
- spalarea la umed (apa, solutia acida sau alcalina) pentru hidrogen halogenat, Cl2, SO2, H2S,
NH3
- spalarea cu solvent insolubil pentru CS2, COS
- adsorptia pentru CS2, COS, Hg
- tratarea gazului biologic pentru NH3, H2S, CS2
- incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO
- SNCR sau SCR pentru NO
x
.
Daca este fezabil, tehnicile de recuperare sunt preferate fata de tehnicile de reducere, de ex.:
- Recuperarea hidrogenului clorurat cand se utilizeaza apa ca mediu de spalare in prima etapa
de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric
- recuperarea NH3.
Waste Water and Waste Gas Treatment xiii
Rezumat
TWG n-a putut ajunge la o concluzie referitor la nivelurile de emisie aferente BAT pentru
gazele reziduale din procesele de productie, ce s-ar putea aplica intregii industrii chimice.
Nivelurile de emisie aferente BAT pentru gazele de proces depind foarte mult de procesul
actual de productie si s-a recomandat sa se abordeze acest subiect in BREF-urile aferente
proceselor respective.
Sursele cu temperaturi ridicate
Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale din procesele cu temperaturi ridicate (gazele
de ardere evacuate) sunt pulberile (particulele sedimentabile), compusii halogenati, monoxidul
de carbon, oxidul de sulf, NOx si posibilele dioxine.
BAT reprezinta indepartarea pulberilor / particulelor sedimentabile prin implementarea unuia
dintre urmatoarele:
- electro-filtru
- filtru sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 C)
- filtru catalitic (conditii comparabile cu ale filtrului sac)
- spalarea la umed.
BAT inseamna recuperarea HCl, HF si SO2 prin utilizarea a doua etape de spalare la umed sau
indepartarea prin injectare uscata, semi-uscata sau umeda a agentului de absorbiere. Cu toate
acestea spalarea la umed este de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare.
Pentru NO
x
, BAT reprezinta implementarea SCR in locul SNCR (cel putin pentru instalatiile
mari) deoarece are randamente de indepartare si de mediu mai bune. Pentru instalatiile existente
ce opereaza dispozitive SNCR, timpul luat in considerare pentru modificare poate fi acela cand
sunt planificate modificari majore pentru instalatia de incinerare. Cu toate acestea, SCR este
BAT in sensul general, pentru ca exista cazuri individuale (instalatii tipice mai mici) unde
SNCR reprezinta cea mai buna tehnica din punct de vedere economic si tehnic. Alte masuri
necesita sa fie evaluate pentru abilitatea lor de a furniza o imbunatatire generala mult mai buna
decat o retehnologizarea unei tehnici SNCR.
xiv Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat

Niveluri de emisie aferente BAT pentru tratarea gazului de ardere
evacuat
Parametru
Niveluri de emisie
[mg/Nm3] 1
pulberi <5-15
HCl <10
HF <1
SO2 <40-150 2
NOx (cazane pe gaz/arzatoare) 20-150 3
NOx (cazane pe lichid/arzatoare) 55-300 3
NH3 4 <5 5
dioxine 0.1 ng/Nm
3
TEQ
1
1/2 media orara, oxigenul de referinta cu continut de 3 %

2
valorile inferioara pentru combustibilul gazos, valorile superioare pentru combustibilul
lichid
3
valori ridicate pentru instalatiile mici ce utilizeaza SNCR

4
scurgere de NH3 cu SCR

5
valoarea pentru noi catalizatori, insa apar emisii ridicate pentru NH3 atunci cand
catalizatorul se uzeaza


OBSERVATII FINALE SI RECOMANDARI (CAPITOLUL 6)
Au existat patru pareri divergente exprimate de catre un Stat Membru urmand o a doua intalnire
TWG.
1. opinia exprimata de acestia a fost asupra faptului ca datele BAT pentru managementul apei
reziduale si al gazului rezidual sunt partial prea generale referindu-se la exemplele pentru
fluxurile cu concentratii si cantitati ridicate de poluant (asa cum s-a mentionat in sectiunea
2.2.2.3.1).
2. o opinie exprimata era referitoare la faptul ca acel criteriu partea relevanta non-
biodegradabila trebuie sa fie definit mai exact prin stabilirea valorilor de referinta pentru
TOC greu de descompus in fluxurile de apa reziduala.
3. ei au insistat asupra numirii nivelurilor de emisie aferente BAT petru metalele grele bazate
pe exemplele date in anexa 7.6.4. Dupa parerea lor, cand se urmareste strategia prevenirii,
pretratarii si tratarii centrale asa cum s-a evidentiat mai sus (vezi sectiunea metalelor grele),
este posibil sa se numeasca valorile de emisie aferente BAT pentru metalele grele valabile
pentru multe amplasamente chimice. Ei sustin in continuare ca valorile sunt influentate de
partea de productie relevanta pentru metalele grele si astfel depind de amestecul din
productie ce poate cauza valori mai mari in special in productia de chimicale fine.
Considerand deversarile in sistemele de canalizare publice, va trebui sa fie luat in
considerare efectele WWTP astfel incat sa se asigure faptul ca metalele grele nu sunt
transferate la alte medii.
TWG n-a dat curs acestei cerinte, sustinand ca nu ar fi util sa se numeasca nivelurile de
emisie aferente BAT influentate de combinatii deosebite ale fluxurilor de apa reziduala
asupra amplasamentelor individuale de productie, rezultand valori ce pot fi valabile sau nu
pot fi valabile in cazurile reale. Astfel a fost inregistrata o parere divergenta.
4. ei au insistat in numirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX bazate pe exemple
date in anexa 7.6.2. Ei sustin ca nivelurile de emisie aferente BAT pot fi date chiar daca
daca valorile de emisie pentru AOX sunt influentate puternic felul sintezelor clor-organice a
amplasamentelor chimice, daca tratarea apei uzate este realizata conform concluziilor BAT
de mai sus (vezi sectiunea poluantilor neadecvati pentru tratarea biologica).
TWG n-a dat curs acestei cerinte. In exemplele prezentate (vezi anexa 7.6.2) este vorba de
date statistice diferite care nu permit stabilirea unor valor BAT. S-a mentionat chiar si faptul
ca unul dintre nivelurile de emisie cele mai reduse de AOX prezentate ca exemplu a fost
inregistrat pe amplasamente cu performante reduse de mediu, iar nivelul de emisie superior
a fost raportat de pe un amplasament cu performante ridicate de mediu. In aceste conditii
TWG considera neadecvata stabilirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX. De
aceea a fost inregistrata ca opinie divergenta.
Waste Water and Waste Gas Treatment xv
Rezumat
Schimbul de informatie nu a fost complet. Este dificil sa se inteleaga considerand eforturile
anterioare din industria chimica in domeniul apei uzate si a gazelor reziduale. De asemenea a
fost dificil schimbul de informatii cu un anumit numar de State Membre.
Se recomanda ca lacunele existente sa fie indepartate la revizuirea BREF-ului. Revizuirea va
avea loc cand toate BREF-urile verticale din sectorul chimic vor fi finalizate. Pentru ca
revizuirea sa aiba sens, va fi necesar totusi sa se concentreze mai mult asupra informatiei utile
autoritatilor de reglementare. Alte detalii pot fi gasite in capitolul 6.
CE lanseaza si sustine prin programele sale RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile
curate, tratarea efluentilor aparuti si tehnologiile de reciclare si strategiile de management.
Aceste proiecte ar putea oferi o contributie utila la revizuireile BREF viitoare. Cititorii sunt
invitati astfel sa informeze EIPPCB asupra oricarei cercetari rezultate relevante pentru scopul
acestui document (vezi de asemenea si prefata acestui document).

Waste Water and Waste Gas Treatment xvii
Prefata
PREFATA
1. Statutul acestui document
Daca nu s-a specificat altfel, referirile la Directiva din acest document inseamna Directiva
Consiliului 96/61/CE asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. Asa cum se aplica
Directiva fara a prejudicia prevederile Comunitatii referitoare la sanatatea si siguranta la locul
de munca, la fel procedeaza si acest document.
Acest document formeaza parti de serii ce prezinta rezultatele unui schimb de informatii intre
Statele Membre HE si industriile implicate referitoare la cea mai buna tehnica disponibila
(BAT), aferenta monitoringului si evolutiilor. Este publicata de Comisia Europeana conform
articolului 16 (2) din Directiva, si de aceea trebuie luat in considerare in concordanta cu articolul
IV din Directiva cand se determina cele mai bune tehnici disponibile.
2. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitia BAT
Pentru ca cititorul sa inteleaga contextual legal in care acest document a fost elaborat, unele
dintre cele mai relevante prevederi ale Directivei IPPC inclusive definitia termenului de cele
mai bune tehnici disponibile sunt descrise in aceasta prefata. Aceasta descriere este inevitabil
incompleta si este data doar pentru informare. Nu are valoare legala si nu prejudiciaza sau
anuleaza prevederile actuale ale Directivei.
Scopul Directivei este de a realiza un control si o prevenire integrata a poluarii rezultate in
activitatile anexei I, conducand la un nivel de protectie ridicat a mediului, in intregul sau. Baza
legala a Directivei se raporteaza la protectia mediului. Implementarea sa ar trebui sa ia in
considerare de asemenea obiectivele Comunitatii precum competitivitatea industriei din
Comunitate astfel contribuind la dezvoltarea durabila.
Mai specific este prevazut pentru un sistem de reglemantare a anumitor categorii de instalatii
industriale solicitandu-se ambilor, atat operatorilor cat si autoritatilor, sa priveasca in ansamblu
potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obiectivul general al unei asemenea abordari
trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor industriale pentru a
asigura un nivel ridicat de protectie pentru mediu, in intregul sau. In centrul acestei abordari se
afla principiul general dat in articolul 3, asupra faptului ca operatorul ar trebui sa ia in
considerare toate masurile adecvate de prevenire a poluarii, in special prin aplicarea celor mai
bune tehnici disponibile permitandu-se sa-si imbunatateasca performanta de mediu.
Termenul de cele mai bune tehnici disponibile este definit in articolul 2(11) al Directivei ca
fiind nivelul cel mai efectiv si avansat in evolutia activitatilor si a metodelor de operare ce
indica potrivirea practica a tehnicilor speciale, oferind in principiu baza valorilor limita de
emisie dezvoltate pentru a preveni si, unde nu este practicabil, in general pentru a reduce
emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau. Articolul 2 (11) clarifica in continuare
aceasta definitie, dupa cum urmeaza:
tehnicile includ atat tehnologia utilizata cat si modul in care instalatia este proiectata,
construita, intretinuta, operata si scoasa din uz;
disponibile sunt acele tehnici dezvoltate la o scare care permite implementarea in sectorul
industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luand in considerare costurile si
avantajele, daca tehnicile sunt sau nu utilizate sau produse in Statul Membru respeciv, atata timp
cat acestea sunt rezonabile si accesibile operatorului;
cele mai bune inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel inalt de protectie a mediului
in intregul sau.
xviii Waste Water and Waste Gas Treatment
Prefata
Si mai mult, Anexa IV a Directivei contine o lista de consideratii de avut in vedere in general
sau in cazuri specifice, cand se determina cele mai bune tehnici.....tinand cont de costurile
aprobximative si de beneficiile unei masuratori si de principiile precautiei si prevenirii. Aceste
consideratii includ informatia publicata de catre Comisie conform articolului 16(2).
Autoritatile competente responsabile pentru emiterea autorizatiilor sunt solicitate sa ia in
considerare principiile generale stabilite in articolul 3 atunci cand se determina conditiile
autorizatiei. Aceste conditii trebuie sa includa valorile limita de emisie, suplimentare sau sa le
inlocuiasca acolo unde este adecvat prin parametrii echivalenti sau masurile tehnice. Conform
articolului 9(4) din Directiva, valorile limita de emisie, parametrii echivalenti si masurile tehnice
trebuie, fara sa prejudicieze, sa se conformeze la standardele de calitate a mediuui, sa se bazeze
pe cele mai bune tehnici disponibile fara sa prescrie utilizarea unei tehnici sau a unei tehnologii
specifice, insa luand in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, locatia
geografica si conditiile de mediu. In toate circumstantele, conditiile autorizatiei trebuie sa
includa prevederile referitoare la reducerea poluarii pe distante mari sau a poluarii
transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel inalte de protectie pentru mediu in intregul sau.
Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din Directiva, sa asigure faptul ca
autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiilor din cele mai bune tehnici
aplicate.
3. Obiectivul acestui Document
Articolul 16(2) din Directiva se refera la Comisie care sa organizeze un schimb de informatii
intre Statele Membre si industriile interesate de cele mai bune tehnici disponibile, monitoringul
aferent si evolutiile in acestea si publicarea rezultatelor schimbului de informatii.
Scopul schimbului de informatie este dat in aliniatul 25 al Directivei , care specifica ca
dezvoltarea si schimbul de informatie la nivel de Comunitate referitoare la cele mai bune
tehnici disponibile va ajuta la redresarea inechilibrului tehnologic din Comunitate, va promova
diseminarea la nivel global a valorilor limita si tehnicile utilizate in Comunitate si va ajuta
Statele Membre in implementarea eficienta a acestei Directive. Comisia (DG Mediu) a infiintat
un forum pentru schimbul de informatie (IEF) pentru a sprijini activitatile ce intra sub incidenta
articolului 16(2) si cateva grupuri tehnice de lucru au fost infiintate in subordonarea IEF.
Ambele, IEF si grupurile tehnice de lucru, includ reprezentanti ai Statelor Membre si ai
industriei, asa cum se solicita in articolul 16(2).
Scopul acestor serii de documente este de a reflecta exact schimbul de informatii avut loc asa
cum se solicita in articolul 16(2) si sa ofere informatii de referinta pentru a fi luate in
considerare la determinarea conditiilor de autorizare de catre autoritatile de reglementare. Prin
furnizarea informatiilor relevante referitoare la cele mai bune tehnici disponibile, aceste
documente ar trebuie sa actioneze ca instrumente valoroase ce conduc la performanta de mediu.
4. Sursele de informare
Acest document reprezinta un rezumat al informatiei colectate de la mai multe surse, incluzand
in special expertiza realizata de grupurile infiintate pentru a sprijini Comisia in activitatea sa, si
verificate de serviciile Comisiei. Tuturor celor care au contribuit li se multumeste.
5. Cum sa se inteleaga si utiliza acest document
Informatia oferita in acest document este gandita sa fie utilizata ca un input in determinarea
BAT in cazuri specifice. Cand se determina BAT si se stabilesc conditii de autorizare bazate pe
BAT, trebuie sa se ia in considerare scopul general de realizare al unui nivel inalt de protectie
pentru mediu, in intregul sau.
Waste Water and Waste Gas Treatment xix
Prefata
Restul acestei sectiuni descrie tipul de informatie oferita in fiecare sectiune a documentului.
Capitolul 1 ofera o descriere generala a apei uzate si a gazului rezidual, inclusiv informatiile
generale asupra sistemelor de management si tratare.
Capitolul 2 descrie managementul de mediu si al efluentilor si instrumentele adecvate de
implementare.
Capitolul 3 ofera descrierea tehnicilor de tratare pentru apa uzata si gazul residual commune in
sectorul chimic. Tehnicile include procesele de recuperare si reducere.
Capitolele 2 si 3 sunt principalele din acest Document de Referinta ce furnizeaza informatia
necesara de determinare a concluziilor BAT din capitolul 4.
Capitolul 4 prezinta tehnicile si nivelurile de emisie aferente ce se considera a fi compatibile cu
BAT in sensul general. In gasirea celor mai potrivite tehnici de tratare pentru situatii specifice,
termenul tehnici din acest context al documentului orizontal include mai mult decat doar
tehnologia; include de asemenea si strategii de management. Scopul este acela de a furniza
indicatii generale referitoare la nivelurile de emisie si consum ce pot fi considerate ca un punct
de referinta pentru a spriini in determinarea conditiilor de autorizare bazate pe BAT sau pentru a
stabili reguli obligatorii generale sub incidenta articolului 9(8). Cu toate acestea trebuie
accentuat faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor
de autorizare adecvate vor implica considerarea factorilor locali, specifici amplasamentului si
conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, se va lua de asemenea in considerare
viabilitatea tehnica si economica a retehnologizarii lor. Chiar si singurul obiectiv de asigurare a
unui nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau, va implica deseori rationamente
alternative intre diferite tipuri de impacturi de mediu, iar aceste rationamente vor fi influentate
deseori de consideratiile locale.
Desi s-a facut o incercare de abordare a unora dintre aceste problematici, nu este posibil ca
acestea sa fie luate in considerare complet. Tehnicile si nivelurile prezentate in capitolul 4 nu
vor fi in mod necesar adecvate pentru toate instalatiile. Pe de alta parte, obligatia de asigurare a
unui nivel ridicat de protectie a mediului inclusiv minimizarea pe distanta lunga sau poluarea
transfrontaliera arat faptul ca cerintele de autorizare nu pot fi stabilite doar in baza
consideratiilor locale. De aceea este foarte important ca aceste informatii continute in acest
document sa fie complet luate in considerare de catre autoritatile de reglementare.
Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se modifica de-alungul timpului, acest document va
fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate comentariile si sugestiile vor fi inaintate Biroului
European IPPC la Institutul pentru Studii Tehnologice de Perspectiva, la urmatoarele adrese:
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville, Spain
Telefon: +34 95 4488 284
Fax: +34 95 4488 426
e-mail: eippcb@jrc.es
Internet: http://eippcb.jrc.es

Waste Water and Waste Gas Treatment xxi
Documentul de Referinta al Celor mai bune Tehnici Aplicate in
Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de
Management in Sectorul Chimic
REZUMAT ................................................................................................................................................. I
PREFATA ............................................................................................................................................ XVII
SCOPUL ............................................................................................................................................ XXVII
1 DESCRIERE GENERAL .................................................................................................................... 1
1.1 Apele reziduale i gazele reziduale n Industria Chimic ................................................................... 1
1.1.1 Apele reziduale ........................................................................................................................... 1
1.1.2 Gaze reziduale ............................................................................................................................. 3
1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale i la gazele reziduale ......................................... 4
1.3 Tehnologia de tratare .......................................................................................................................... 6
1.3.1 Msuri integrate in proces ........................................................................................................... 7
1.3.2 Tehnicile la final de proces ......................................................................................................... 8
1.3.2.1 Tratarea Apei Reziduale ...................................................................................................... 8
1.3.2.2 Tratarea gazelor reziduale .................................................................................................. 11
1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale i a gazelor reziduale i Interdependena
lor 13
2 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE ............................................. 17
2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS) ................................................................................ 17
2.2 Instrumente manageriale .................................................................................................................. 21
2.2.1 Instrumente manageriale pentru inventariere ............................................................................ 21
2.2.1.1 Inventarierea amplasamentului .......................................................................................... 21
2.2.1.2 nregistrarea sau Inventarierea Fluxului ............................................................................ 22
2.2.1.2.1 Evaluarea ntregului efluent (WEA) ........................................................................... 23
2.2.1.2.2 Reducerea Consumului de ap i a Deversrii de ap rezidual ................................. 28
2.2.1.2.3 Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale ............................................................... 29
2.2.1.3 Analiza Fluxului de Materiale i Energie (EMFA) ............................................................ 31
2.2.2 Instrumente de Management Operaional ................................................................................. 32
2.2.2.1 Monitorizarea..................................................................................................................... 32
2.2.2.2 Stabilirea i Revizuirea regulat a Scopurilor sau a Programelor Interne .......................... 32
2.2.2.3 Alegerea Opiunilor de Tratare .......................................................................................... 34
2.2.2.3.1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale .................................................. 35
2.2.2.3.2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual ................................................... 39
2.2.2.4 Alegerea Sistemului de colectare ....................................................................................... 41
2.2.2.4.1 Selecia Sistemului de colectare a apei reziduale i a Sistemului de Separare ........... 41
2.2.2.4.2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale ................................................ 42
2.2.2.5 Implementarea opiunilor pentru controlul emisiilor selectate .......................................... 43
2.2.2.6 Metodele de control al calitii .......................................................................................... 43
2.2.3 Instrumente de Management Strategic ...................................................................................... 45
2.2.3.1 Evaluarea riscului .............................................................................................................. 46
2.2.3.2 Benchmarking .................................................................................................................... 46
2.2.3.3 Evaluarea ciclului vieii (LCA).......................................................................................... 47
2.2.4 Instrumente pentru Siguran i pentru Situaiile de Urgen ................................................... 48
2.2.4.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor i a deversrilor importante ...................... 48
2.2.4.2 Planificarea Interveniei n Incidentele poluatoare ............................................................ 50
3 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICAT ..................................................................................... 53
3.1 Informaiile din acest capitol ............................................................................................................ 53
3.2 Informaii n privina costurilor, coninute n acest Document Orizontal ......................................... 54
3.2.1 Costurile de instalare totale vs. Costurile echipamentului furnizorului .................................... 54
Costuri indirecte ........................................................................................................................ 55
3.2.2 Costuri Greenfield vs, Costuri de nnoire ................................................................................. 56
3.2.3 Costurile de capital vs. Costurile de operare ............................................................................. 57
3.2.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniiale vs. Costurile crescute pentru control .................... 57
3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale ................................................................................................. 57
xxii Waste Water and Waste Gas Treatment
3.3.1 Msuri integrate de proces ................................................................................................. 57
3.3.1.1 Extracia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei ..................... 58
3.3.1.2 Operaiuni de recirculare i de uz multiplu ................................................................. 58
3.3.1.3 Rcire indirect cu faze de vapori ............................................................................... 58
3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid .................................................... 59
3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curarea aerului evacuat ..................... 59
3.3.1.6 Recuperarea substanei sau retenia ei din soluia mam sau prin procese optimizate 60
3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate ........................................ 60
3.3.2 Balana fluxului ................................................................................................................. 61
3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenie In Cazuri De Defectiuni .............................. 61
3.3.4 Tehnicile La Final De Proces............................................................................................. 64
3.3.4.1 Ageni contaminai insolubili / Separare mecanic ....................................................... 66
3.3.4.1.1 Separarea substantelor solide ............................................................................... 67
3.3.4.1.2 Sedimentarea substantelor solide ......................................................................... 68
3.3.4.1.3 Flotatia aerului ..................................................................................................... 74
3.3.4.1.4 Filtrare ................................................................................................................. 79
3.3.4.1.5 Microfiltrarea i ultrafiltrarea .............................................................................. 83
3.3.4.1.6 Separare Ulei-Ap ................................................................................................... 87
3.3.4.2 Ageni contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori /
Tratare Fizico-Chimic ............................................................................................................... 90
3.3.4.2.1 Precipitarea .......................................................................................................... 90
3.3.4.2.2 Cristalizarea ......................................................................................................... 93
3.3.4.2.3 Oxidarea chimic ..................................................................................................... 97
3.3.4.2.4 Oxidare aerului umed ........................................................................................ 100
3.3.4.2.5 Oxidare supercritic in ap (SCWO) ................................................................. 105
3.3.4.2.6 Reducerea chimic ................................................................................................. 107
3.3.4.2.7 Hidroliz chimic ................................................................................................... 109
3.3.4.2.8 Nanofiltrarea (NF) i Osmoza Invers (RO) ...................................................... 111
3.3.4.2.9 Adsorbia ........................................................................................................... 116
3.3.4.2.10 Schimb de ioni ................................................................................................. 122
3.3.4.2.11 Extracia ........................................................................................................... 125
3.3.4.2.12 Distilarea / Rectificarea ................................................................................... 127
3.3.4.2.13 Evaporarea ....................................................................................................... 128
3.3.4.2.14 Striparea ........................................................................................................... 130
3.3.4.2.15 Incinerarea apei reziduale ................................................................................ 134
3.3.4.3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica ...................................... 137
3.3.4.3.1 Tratarea anaeroba .............................................................................................. 138
3.3.4.3.2 Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele ............................ 142
3.3.4.3.3 Tratamentul aerob .............................................................................................. 145
3.3.4.3.4 Eliminarea biologica a azotului ......................................................................... 153
3.3.4.3.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice ............................................................. 158
3.3.4.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor ........................... 161
3.3.4.4.1 Bazine de retentie .............................................................................................. 162
3.3.4.4.2 Filtrele cu nisip .................................................................................................. 163
3.4 Tehnicile de tratare a namolului ............................................................................................. 164
3.4.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului ............................................................................. 166
3.4.2 Stabilizarea i Condiionarea ........................................................................................... 171
3.4.3 Reducerea termic a nmolurilor ..................................................................................... 173
3.5 Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate evacuate ...................................... 179
3.5.1 Tehnici de recuperare pentru COV i compuii anorganici ............................................. 181
3.5.1.1 Separare prin membrane ........................................................................................... 181
3.5.1.2 Condensarea.............................................................................................................. 185
3.5.1.3 Adsorptia .................................................................................................................. 193
3.5.1.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor .............................................................. 199
3.5.2 Operatiuni si Procese de Reducere a VOC si a Compusilor Anorganici ......................... 209
3.5.2.1 Filtrare biologica....................................................................................................... 209
3.5.2.2 Bio-spalarea .............................................................................................................. 213
3.5.2.3 Bio-stropire ............................................................................................................... 218
3.5.2.4 Oxidarea termina ...................................................................................................... 222
3.5.2.5 Oxidarea catalitica .................................................................................................... 228
3.5.2.6 Ardere cu flama ........................................................................................................ 233
3.5.3 Tehnologii pentru recuperarea i reducerea particulelor .................................................. 241
3.5.3.1 Separator ................................................................................................................... 241
Waste Water and Waste Gas Treatment xxiii
3.5.3.2 Ciclonul ........................................................................................................................... 243
3.5.3.3 Filtru electrostaic (ESP) ................................................................................................... 246
3.5.3.4 Scruber umed de praf ....................................................................................................... 252
3.5.3.5 Filtrul textil ...................................................................................................................... 261
3.5.3.6 Filtrul catalitic.................................................................................................................. 266
3.5.3.7 Filtru de praf cu 2 trepte .................................................................................................. 268
3.5.3.8 Filtru absolut (filtru HEPA) ............................................................................................. 272
3.5.3.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) ...................................................................... 274
3.5.3.10 Filtru de vapori .............................................................................................................. 275
3.5.4 Tehnici de recuperare i reducere pentru poluani gazoi din gazele reziduale ...................... 277
3.5.4.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD ........................................................................... 278
3.5.4.2 Reducerea selectiv a NO
x
(SNCR si SCR) .................................................................... 285
4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A
GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL N SECTORUL CHIMIC ......................... 289
4.1 Introducere ..................................................................................................................................... 289
4.2 BAT generale ................................................................................................................................. 291
4.3 BAT specifice ................................................................................................................................ 294
4.3.1 Seciunea ape uzate ................................................................................................................. 294
4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual ....................................................................................................... 318
5 TEHNICI DEZVOLTATE ................................................................................................................. 333
6 CONCLUZII FINALE ........................................................................................................................ 335
REFERINTE ........................................................................................................................................... 339
7 ANEXE ................................................................................................................................................. 349
7.1 Anexa I. Exploatarea n comun a Staiilor de tratare a apelor uzate menajere i industriale .......... 349
7.2 Anexa II. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch .............................................................................. 351
7.3 Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP centrale biologice ................................... 357
7.4 Anexa IV. Standarde de monitorizare ............................................................................................ 358
7.5 Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare ................................................................................ 363
7.6 Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate i a gazelor de ardere .................................................. 364
7.6.1 Informaii tehnice despre staiile de tratare a apei uzate (exemple) ........................................ 364
7.6.2 Informaii despre deversarea apei uzate (exemple) ................................................................. 371
7.6.3 Informaii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg amplasamentul (exemple) ... 374
7.6.4 Exemple de deversri de metale grele ..................................................................................... 379
7.6.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere................................................................ 382
7.7 Anexa VII. Legislatia statelor membre privind apa reziduala si gazele de ardere provenite din
sectorul chimic ..................................................................................................................................... 384
8 CLASA ................................................................................................................................................. 445
GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI .......................................................................................... 471
xxiv Waste Water and Waste Gas Treatment
Lista imaginilor
Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale .................................................................................. 6
Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale ................................................................................... 7
Figura 2.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS) ............................................................. 18
Figura 2.2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament ......................................................................... 19
Figura 2.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului ...................................20
Figura 2.4: Procedura general pentru reducere Consumului de ap i a Aparitiei apei reziduale .............. 29
Figura 2.5: Diagrama lurii deciziei n privina Sistemului de Control al Apei Reziduale .......................... 36
Figura 2.6: Diagrama Cauz Efect a Calitii Slabe a Efluentului ............................................................... 45
Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativ .................................................................. 62
Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu ........................................................................... 63
Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu ................................................................................ 63
Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii ............................................................................................... 64
Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti............................. 65
Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului ......................... 67
Figura 3.7: Camera nisipului circular ......................................................................................................... 67
Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata ....................................................................................... 68
Figura 3.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare ................................................................................ 70
Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund ................................................................................................. 70
Figura 3.11: Bazin de decantare din tabl sau tubular ................................................................................. 71
Figura 3.12: Sistem DAF: ............................................................................................................................ 75
Figura 3.13: Compararea Eficienei separrii metodelor DAF i Sedimentarea .......................................... 76
Figura 3.14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenional ...................................................... 80
Figura 3.15: Filtru sub presiune ................................................................................................................... 80
Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid ................................................................................................................ 81
Figura 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API) ............................................. 87
Figura 3.18: Interceptor cu plci paralele (PPI) ........................................................................................... 88
Figura 3.19: Interceptor placi ondulate (CPI) .............................................................................................. 88
Figura 3.20: Principiul Procesului de Cristalizare ....................................................................................... 93
Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica ......................................... 94
Figura 3.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox ................................................................................... 102
Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO ........................................................................... 105
Figura 3.24: Aranjament RO...................................................................................................................... 113
Figura 3.25: Funcionarea a dou coloane de adsorbie conectate n serie ................................................ 117
Figura 3.27: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si
anaerobica (B) ........................................................................................................................ 138
Figura 3.38: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic) ............................................ 159
Figura 3.41: Presa cu filtrare prin curea ..................................................................................................... 167
Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza
concluziilor BAT ................................................................................................................... 296
Figura 7.1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte ......................................... 352
Figura 7.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua ............................................ 353
Figura 7.3: Tehnologia Pinch-analiza, sursa si curbe de adancime............................................................ 355
Figura 7.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch ................................ 356
Figura 7.5: Situaia produciei chimice n amplasamente complexe (exemplul XXI) ............................... 376
Figura 7.6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe
amplasament .......................................................................................................................... 378
Waste Water and Waste Gas Treatment xxv
Lista tabelelor
Tabelul 1.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare ................................ 9
Tabelul 1.2: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Poluantul ce
trebuie ndeprtat ..................................................................................................................... 12
Tabelul 1.3: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Rata de
curgere a Fluxului de gaz rezidual ........................................................................................... 13
Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale ................................................ 14
Tabelul 1.5: Impactul potenial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale ............................................ 15
Tabelul 3.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real ................................................................................ 55
Tabelul 3.2: ndeprtarea Contaminanilor apei reziduale prin coagulare ................................................. 69
Tabelul 3.3: Caracteristicile Microfiltrrii (MF) i Ultrafiltrarrii (UF) .................................................... 83
Tabelul 3.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea
H2O2
[cww/tm/132] ............. 99
Table 3.5: Caracteristici ale Nanofiltrrii (NF) i a Osmozei Inverse ...................................................... 112
Tabelul 3.17: Randamente, Consumabile i Costuri ale diferitelor variante de absorbere
umede pentru praf .................................................................................................................................... 259
Tabelul 3.18: Textile utilizate uzual......................................................................................................... 261
Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise n Capitolul 3 ..................................... 298
Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate ntr-o ap receptoare ........ 299
Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT ................................................. 302
Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele .................................. 305
Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru sruri anorganice (metalele grele nu
sunt incluse) .......................................................................................................................... 306
Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substane nepotrivite tratrii biologice
............................................................................................................................................... 310
Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologic .............. 314
Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate n apele
receptoare .............................................................................................................................. 316
Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale
gazelor reziduale ................................................................................................................... 324
Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice
din volumul normal al gazului rezidua .................................................................................. 328
Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din
combustie din sectorul chimic ............................................................................................... 331
Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP ......................................................................................................... 357
Tablul 7.2: Debite de ap uzat i detaliile tratrii n amplasamente chimice complexe (exemplul XXI)375
Tabelul 7.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare ................................ 381

Waste Water and Waste Gas Treatment xxvii
Scopul
SCOPUL
Documentul de Referinta orizontal BAT (BREF), intitulat Tratarea apei reziduale si tratarea
gazului uzat /Sistemele de Management in Sectorul chimic (CWW), acopera intregul sector
chimic si este conceput ca support si ghid pentru autoritatea de reglementare ce trebuie sa ia o
decizie de autorizare referitoare la eliberarile apoase si/sau gazoase rezultate din instalatiile
chimice. Este una din seriile BREF-urilor referitoare la industria chimica, tot ce este conceput
sa fie citit impreuna. Acestea sunt:
- Producerea clor-alcalilor
- Chimicalele organice voluminoase (LVOC)
- Chimicalele anorganice voluminoase (LVIC)
- Polimeri
- Chimicale organice fine (OFC)
- Chimicale anorganice speciale (SIC)
Si BREF-urile orizontale
- Sistemele industriale de racire
- Emisiile din depozitarea materialelor voluminoase si periculoase
- Sisteme de monitorizare
- Aspecte economice si inter-media.
Industria de rafinare considera acest BREF ca relevant pentru sectorul de rafinare. Deoarece
exista numeroase optiuni pentru tratarea apei uzate si/sau gazul rezidual in industria chimica,
acest document trebuie sa se auto-restrictioneze la acele tehnici utilizate de obicei sau
aplicabile in sector. Aceasta inseamna ca metodele de tratare aplicate pe un singur amplasament
si/sau proiectate dar pentru un proces special de productie nu sunt acoperite de acest document.
Acestea sunt abordate in documente verticale adecvate. Pe de cealalata parte, tehnicile de tratare
ce nu au fost inca exploatate in industria chimica, insa care sunt de succes in alte sectoare, sunt
abordate cand sunt considerate a fi aplicate in mod util.
Tehnicile de process integrate sunt abordate in acest document cand pot fi utilizate in mai multe
procese, sau daca aplicatia lor este recunoscuta in general. Aspectele tipice specifice
amplasamentului sau cele specifice procesului referitoare la tratarea apei uzate/ a gazului
rezidual nu sunt acoperite aici insa sunt considerate intr-o abordare generala explicand cum sa
se lucreze cu conditiile specifice.
Un alt punct principal in acest Document de Referinta este managementul apei uzate si al
gazelor reziduale ca parte a managementului operational. Management inseamna adaptarea
conditiilor locale (precum specificitatea productiei, legislatie, situatia de mediu locala,
disponibilitatea si calitatea materialelor brute si/sau auxiliare si aspectele climatice) la derularea
proceselor economica si ecologica a amplasamentului industrial, in intregul sau. Sarcina acestui
document este descrierea abordarii unei decizii de management pentru a minimiza impactul
total de mediu al emisiilor apelor uzate si gazelor reziduale.
Termenul de impact asupra mediului asa cum este utilizat in intreg BREF-ul, include de ex.:
- Consumul resurselor precum apa din ape naturale, energia, materii prime, substante
chimice, etc.; aceasta are o semnificatie mare cand resursele limitate sunt implicate de ex.
apa in conditii climatice nefavorabile sau energia neregenerabila
- Emisii in apa si/ sau in aer, incluzand zgomotul si mirosul
- Generarea deseurilor
- Emisiile rezultate din evenimente precum pornirea / oprirea.


Produsul
Product
iliaris
Auxiliare,
Sls
solventi,
Wt
apa
vertical
Recuperare Recovery
Izolarea
Produc
produsului
Isolation
Reactia
Chemic
chimica
Reactio
Preparare Work-up
Tratarea
Tributa
suplimentara
Stream
a fluxului
Treatme
Sistme
Centr
centrale de
Treatment
recuprare
Systems
Amestecul
Reaction
din reactie
Mixture
Aqueo
Reziduu
apos
Resi
Ap uzata Waste W
P
R
O
DD
U
U
CTC
TI
IO
EN
C
O
N
T
R
O
L
Scopul
Organizarea depozitarii permanente a namolului sau reziduurilor solide din tratarea apei
reziduale si a gazului rezidual face parte din decizia operatorului asupra amplasamentului
chimic. Deoarece exista amplasamente echipate cu instalatii de tratare adecvate pentru namolul
din apa reziduala, tratarea acestuia este abordata in acest document. Tratarea deseurilor
separata de namolul rezidual face parte din obiectivul documentelor verticale pentru alte
sectoare ale anexei 1 din Directiva. Oricum acest BREF nu anticipeaza BREF-ul pentru
incinerarea deseurilor, ce urmeaza sa se elaboreze.
Pentru evitarea pe cat posibil a muncii duble si a suprapunerii tematicilor cu BREF-urile
relevante orizontale si verticale, au trebuit sa se traseze limite. Ca de exemplu, limita intre BREF-
urile chimice verticale si acest document orizontal este explicata pentru apa reziduala si o situatie
comparabila pentru gazul rezidual in figura I.
FiguraI:LimitaintreRelevantaproductieisicontrolului,sauintreBREF-ulorizontalsivertical
orizontalhorizont
xxviii Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment xxix
Scopul
Astfel, scopul acestui Document de Referinta orizontal cuprinde:
- Prezentarea managementului de mediu cu privire la apa reziduala si gazul rezidual si la
aplicarea lui pe amplasament in cel mai avantajos mod posibil pentru mediu
- Descrierea masurilor integrate de proces aplicabile in general (de ex. aplicabil cu un scop
identic in procese de productie distincte)
- Descrierea tehnicilor de tratare aplicate apei uzate si gazului rezidual cu privire la impactul
lor asupra mediului, randamentul/eficienta tratarii, limitarile si avantajele, si costurile lor
- Descrierea tehnicilor de tratare pentru namolul din apa uzata, daca sunt exploatate pe
amplasamente chimice
- bazandu-se pe informatia data mai sus, descrierea schemelor cu optiuni pentru a asigura ca
tehnicile si/sau combinatiile acestora pentru tratarea apei uzate si a gazului reziduale
contribuie la aplicarea BAT la exploatarea amplasamentului chimic, in ansamblu.
Exemplele ilustrate ce arata performanta realizabila exemplificand concluziile BAT nu sunt
concepute pentru a arata ca valorile date pot fi atinse cu fiecare aplicatie individuala in toate
conditiile de lucru, ci pentru a arata ca recomandarile si propunerile sunt valabile in general.
Documentul este valabil in special pentru sectorul chimic. Oricum este recunoscut de catre TWG
ca aspectele descrise sistemele de management si instrumentele, tehnicile de tratare a apei uzate
si a gazului residual contin informatii utile si pentru alte sectoare. Insa aplicatia acestei
informatii in cadrul altor sectoare necesita o evaluare cu grija a fiecarui caz.

Waste Water and Waste Gas Treatment 1
Chapter 1
1 DESCRIERE GENERAL
Legile tiinifice generale cum ar fi echilibrul fizic i/sau chimic fac s fie inevitabil apariia
reziduurilor n timpul proceselor chimice (sintez), astfel nct produsele secundare nedorite s
fie ndeprtate. Caracterul i scala acestor emisii sunt extrem de variabile i depind de
compoziia materiilor prime, a produilor principali, a produilor intermediari, auxiliari, a
condiiilor de desfurare a procesului tehnologic, etc.
Reziduurile care apar n timpul acestor procese pot fi mprite n:
- Ape reziduale
- Gaze reziduale
- Reziduuri solide sau lichide
Reziduurile solide i cele lichide (non-apoase) care rezult din producia de produse chimice i
manevrarea produselor chimice vor fi discutate separat de obicei n BREF-ul vertical, ele
nefiind subiectul acestui document.
Capitolul 1 ofer un rezumat al aspectelor generale ale:
- Apelor reziduale i gazelor reziduale
- Managementului mediului
- Tehnologiei de tratare
- Impactului asupra mediului al tratrii apelor reziduale i a gazelor reziduale,
fr a intra n detalii.
1.1 Apele reziduale i gazele reziduale n Industria Chimic
1.1.1 Apele reziduale
Din punct de vedere calitativ, majoritatea apelor reziduale din industria chimic, de obicei, nu
rezult direct din etapele de reacie chimic. Dei apele reziduale pot aprea direct din reacii, de
exemplu ca ap de reacie sau ap condensat, deversrile de ape din procesele fizico-chimice
secundare ale mixturii de sintez sunt de obicei mai mari. Produii i/sau intermediarii din
fiecare sintez sau din fiecare etap de sintez sunt izolai i purificai prin operaiuni cum ar fi
filtrarea i centrifugarea din soluiile apoase din reacie sau prin splri ale produilor de reacie
prin, de exemplu, extracie sau prin distilare.
Asemenea fluxuri de ape reziduale care apar n asociere direct cu sinteza chimic apa de
proces sunt, de exemplu:
- Soluii-mam
- Ap de splare rezultat din curatarea produilor
- Condensri ale vaporilor
- Ap de rcire
- Ape reziduale rezultate din aerul evacuat / epurarea gazului de ardere
- Ape reziduale rezultate ca urmare a curatirii echipamentelor
- Ape reziduale rezultate din generarea de vid
Fluxurile de ape reziduale secundare din alte surse de pe amplasament, precum:
- Splarea gazelor evacuate din incinerare i din combustie
- Condiionarea apei menajere
2 Waste Water and Waste Gas Treatment
Chapter 1
- Scurgeri din sistemele de alimentare cu ap a cazanului (probabil coninnd inhibitori
corozivi, biocide, depuneri)
- Deversri din cicloanele de rcire
- Splarea n contracurent a filtrelor
- Instalatiile pilot sau laboratoare
- Ateliere
- Colectarea apelor reziduale pentru canalizare
- Colectarea apei pluviale din zonele contaminate
- Extragerea materialului de umplutur,
contribuie, de asemenea, la poluarea general a apei. Aadar, apa conine n general, drept
contaminatori aproape fiecare compus prezent sau care apare n timpul reaciei, cum ar fi:
- Materialul iniial ce nu reacioneaz
- Reziduuri de producie
- Produi auxiliari, n cazul n care ei nu sunt recuperai din evacuarile de ape
- Compui intermediari
- Produse secundare nedorite
Dac sinteza este realizata prin utilizarea solvenilor organici sau a altor produi auxiliari, de
obicei acetia produc majoritatea poluanilor organici emii catre instalatiile de tratare a apelor
reziduale. Pe de alt parte, produsele secundare i compuii iniiali adeseori pot fi responsabili
de biodegradarea slab a cantitatii totale de ape reziduale.
Majoritatea apelor reziduale de proces (70-90%) este alctuit din fluxuri secundare cu un nivel
sczut de poluare [cww/tm/82], exemplu:
- Ap de curire
- Ape reziduale rezultate din generarea de vid
- Ap de splare rezultat din epurarea aerului uzat
- Ape reziduale rezultate de la echipamente cum ar fi pompele din producie.
Fluxurile secundare, cum ar fi soluiile de baza, evacuarile iniiale de apa, evacurile din
cicloanele de curare i condensrile vaporilor realizeaza restul de 10-30% [cww/tm/82].
Dac lum n considerare cantitatile poluante, raportul se inverseaz. Fluxurile secundare de ape
reziduale mult mai concentrate (10-30% din totalul apelor reziduale), conin n general pn la
90% din canitatile poluante relevante [cww/tm/82].
Consecinele avute de agenii contaminatori din fluxurile de ape reziduale complexe nu sunt
suficient de bine reprezentate de cantitatile sau de concentraiile acestora. Impactul agenilor
contaminani toxici sau periculoi, aflai n concentraii apropiate de limita de detecie, poate fi
semnificant fata de cel al concentraiilor ridicate de substane non-toxice. Astfel, apele reziduale
din industria chimic ar putea avea efecte toxice. Alternativ, efectele sinergetice a diferitor
fluxuri individuale, care nu au un efect toxic, pot fi observate atunci cnd sunt amestecate fie n
sistemul de canalizare sau n apa receptoare.
Apele reziduale i impactul lor asupra mediului sunt caracterizate n mod normal prin:
- Coninutul i emisia de poluani, exprimate prin masa i/sau concentraia unei singure
substane, cum ar fi ionii NH4 +, NO3 -, NO2 -, PO4
3-
, fiecare metal greu, acizii anorganici i
srurile, uleiul.
- Efectul i/sau potenialul de periculozitate al apei receptoare, exprimat de un surogat sau de
parametrii nsumai, cum ar fi TSS, BOD, COD, AOX/EOX, VOX, pH, conductibilitate i
temperatur.
Waste Water and Waste Gas Treatment 3
Chapter 1
- Efectul avut asupra organismelor din apa receptoare, exprimat prin datele referitoare la
toxicitate, cum ar fi: toxicitatea acut, toxicitatea cronic sau efectele mutagene.
- Proprieti cum ar fi masa hidraulic.
1.1.2 Gaze reziduale
Fluxurile de gaze reziduale pot fi, cu aproximaie, imprite in emisii canalizate sau
necanalizate (difuze, fugitive). Doar emisiile captate pot fi tratate. n ceea ce privete emisia
fugitiv, obiectivul managementului gazelor reziduale este prevenirea i/sau minimalizarea (ex.
prin captarea lor intr-un sistem de captare).
Gazele reziduale i emisiile de aer evacuat din industria chimic sunt:
- Emisii captate, cum ar fi:
Emisii de proces evacuate printr-o conduct de aerisire de ctre utilajele
procesului, fiind inerente funcionrii instalatiei;
Fluxuri de gaz provenite din unitile furnizoare de energie, cum ar fi arderile
de proces, cazanele cu aburi, uniti combinate pentru furnizarea energiei i a
cldurii, turbine ce funcioneaz cu gaz, motoare ce funcioneaz cu gaz
Gazele reziduale rezultate din echipamentul de control al emisiilor, cum ar fi
filtrele, incineratoarele sau adsorbantele, predispuse s conin poluani nedistrusi
sau poluani generai in sistemul de epurare
Gaze reziduale rezultate din recipientele de reacie i din condensatori
Gazele reziduale rezultate din regenerarea catalitic
Gazele reziduale rezultate din regenerarea solventilor
Gazele reziduale rezultate din sistemul de ventilaie de la depozitare si
manevrare (transferuri, incrcri i descrcri) a produselor, a materiilor prime i
produilor intermediari
Gazele reziduale rezultate din gurile de evacuare sau din utilajele de pre-
inclzire care sunt utilizate doar la iniierea sau la incheierea operaiunilor
Descrcri din dispozitivele de siguran (ex. supape de siguran, valve de
siguran)
Evacuri din sistemul de ventilaie general
Evacuri din deschideri ale surselor difuze i/sau fugitive captate, ex sursele
difuze instalate intr-o cldire sau incpere.
- Emisii difuze (vezi Glosarul), ce rezult din surse volumetrice, de suprafata, liniare sau
punctiforme in condiii de operare normale [cww/tm/158]:
Emisii de proces rezultate din utilajele implicate in proces i inerente
funcionrii uzinei, eliberate de pe o suprafa mare sau prin deschizturi, etc.
Emisii ne-captate (ex pierderi in timpul procesulului i prin aerisire, atunci
cnd nu sunt capturate i canalizate) rezultate de la echipamentele de depozitare sau
aprute in timpul operaiunilor de manipulare (ex umplerea recipientelor, incrcarea
camioanelor sau a containerelor)
Emisii neobinuite rezultate din operaiuni altele dect operaiunile de rutin
din cadrul uzinei, incluznd emisii aprute in timpul operaiunilor de pornire, de
oprire, sau in timpul operaiunilor de intreinere
Emisii rezultate din flcri
Emisii secundare rezultate din manevrarea sau depozitarea deeurilor (ex
materiale volatile provenite de la canale, de la utilajele de manevrare a apelor
reziduale sau a apei de rcire).
- Emisii fugitive (vezi Glosar), cum ar fi:
Scurgeri provenite de la utilajele prevzute cu pompe de la garniturile de
etansare a compresoarelor, de la valve, flane, conectori sau alte sisteme de
4 Waste Water and Waste Gas Treatment
Chapter 1
conducte sau alte echipamente, cum ar fi inchideri sau etanseizari ale drenajelor si
supapelor.
Principalii ageni poluani ai aerului rezultai din procesele chimice i din furnizarea de energie
sunt:
- Bioxidul de carbon
- Oxizii de sulf (SO2, SO3) i ali compui ai sulfului (H2S, CS2, COS)
- Oxizii de azot (NO
x
, N2O) i ali compui ai azotului (NH3, HCN)
- Halogenii i compuii lor (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr)
- Compui rezultai din combustia incomplet, cum ar fi CO i CxHy
- Compuii organici volatili (VOC) sau compuii organic-siliconici care ar putea ingloba
compui cu potenial carcinogenic
- Materii sub form de particule (cum ar fi: praf, funingine, alcali (baze), metale grele) cu
posibile proprieti criogenice.
1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale i la
gazele reziduale
Managementul mediului, ca parte a sistemului general de management, devine din ce in ce mai
important. Acesta conine structura organizaional, responsabiliti, practici, proceduri, procese
i resurse necesare dezvoltrii, implementrii, realizarii, revizuirii i monitorizrii politicii de
mediu a companiei industriale. n privina apelor reziduale i a gazelor reziduale acesta
stabilete reguli pentru implicarea in gasirea conceptului, planificarea, evaluarea, proiectarea,
construirea, funcionarea i intreinerea unui amplasament chimic, adic, se dezvolt o strategie
care s intruneasc toate obiectivele legate de apele reziduale si /sau de gazele reziduale. De
exemplu, acorda un sprijin in urmtoarele domenii:
- Luarea in considerare a efectelor posibile asupra mediului in momentul planificrii noilor
linii de producie sau in planificarea extinderii actualelor linii
- Deciziile in privina procesului de producie planificat
- Deciziile in privina implementrii msurilor integrate in proces
- Deciziile in privina etapelor din producie
- Deciziile in privina alegerii cii de deversare
- Deciziile in privina implementrii tratarii centralizate sau descentralizate sau in privina
controlului
- Deciziile in privina metodei ce trebuie aplicate pentru minimalizarea contaminrii
- Deciziile in privina crerii unei infrastructuri corespunztoare, sau alterarea celei existente,
pentru a imbunti calitatea apelor reziduale i/sau a gazelor reziduale
- Evaluarea efectelor inter-media in urma diferitelor strategii de tratare
- Deciziile in privina prevenirii emisiilor fugitive prin modificarea sau inlocuirea utilajelor
vechi care au tendina de a avea o rat a scurgerilor ridicat
- Deciziile in privina implementrii unui Program pentru Detectarea Scurgerilor i pentru
Reparaii (LDAR)
Dup cum se poate observa din cele cteva exemple de mai sus, rationamentul
managementului de mediu are legtur strns cu luarea de decizii, prin alegerea intre mai
multe opiuni, avand la baza situaii particulare. i, bineineles, are legtur cu situaia
economic i cu competitivitatea. Principala intrebare la care managementul mediului ajut s
se rspund, este: Cum poate cineva s opereze intr-un amplasament complex i s-i
gestioneze cererea de resurse i nevoia de depozitare a deeurilor avnd cel mai mic posibil
impact asupra mediului, in intregul sau, i in acelai timp cu cea mai mare eficien economic
i fr pierderi in ceea ce privete calitatea produsului final? Raspunsul la aceasta intrebare
este unul dintre punctele dezbatute in Capitolul 4, din concluziile BAT.
Waste Water and Waste Gas Treatment 5
Chapter 1
Pentru a mentine la un nivel minim efectul asupra mediului cauzat de apele reziduale ki/sau de
gazele reziduale, operatorii ar trebui sa-ki dezvolte o strategie de mediu integrate ki generals.
Este important ca aceasta strategie sa reflecte urmatoarele aspecte:
- Apa devine din ce in ce mai mult o resursa valoraoasa, iar o importanta deosebita o are
reciclarea apei reziduale tratate, atunci cnd aceasta este posibila ki cnd este necesara in
situatiile speciale. Astfel, scopul tratarii efluentilor este reciclarea ki recuperarea de apa,
precum ki imbunatatirea calitatii apei deversate. Rezultatul unei asemenea strategii generale in
privinta apelor reziduale ar putea fi, in analiza finals, specific amplasamentului, aplicabil doar
in aceasta situatie particulars. Totusi abordarea prin care se ajunge la acest rezultat, urmeaza in
mod normal traseul descris in Capitolele 2 ki 4.
- Deki aerul nu este o sursa de diminuare, puritatea sa este esentiala pentru viata (cu aspecte
importante ca de ex schimbarea climatica ki epuizarea stratului de ozon), astfel ca mai multe
eforturi trebuie depuse pentru a evita eliberarea poluantilor in atmosfera ki pentru reciclarea lor
in procesul de productie sau utilizarea lor altundeva in cadrul amplasamentului.
- n contrast cu apele reziduale, exists componenti ai gazelor reziduale substantiali a
gazelor reziduale necaptate ce nu mai pot fi tratati. Ei trebuie abordati de tehnicile de
prevenire. Managementul emisiilor fugitive este legat de metodele de detectare, de cuantificare,
de selectia de utilaje, de gospodarire ki de masurile preventive de intretinere.
- Cnd un proces de productie se planifica ki se proiecteaza, primul obiectiv ar trebui sa fie
prevenirea evacuarilor de dekeuri in mediu. Alegerea de tehnologii curate ki materii prime
curate ajuta la indeplinirea acestui obiectiv.
- Cnd un sistem de tratare a gazelor reziduale este planificat ki proiectat, aspectul cel mai
important este decizia asupra folosirii tehnicilor cu sau fare consum de apa (ex curatare umeda,
biofiltrare, refrigerare prin racire cu apa), mai ales in regiunile unde apa este o problems.
- Daca dupe cum se intmpla de obicei prevenirea completa a dekeurilor nu este
practicabila, pasul urmator este minimalizarea, nu numai a volumului de dekeuri, ci ki a
efectelor cauzate de substantele periculoase ce pot fi inlocuite in procesul de productie.
- Daca toate masurile de minimalizare sunt luate, pasul urmator este controlarea deversarilor
inevitabile prin implementarea celui mai eficient sistem de tratare posibil, pentru ca impactul
total asupra mediului sa fie redus. Alegerea unui asemenea sistem de tratare se bazeaza pe o
evaluare a:
eficientei sale in privinta controlului
nevoii sale de energie
necesitatilor sale de spatiu
a posibilei generari de ape reziduale sau a gazelor reziduale, de dekeuri
obiknuite sau de zgomot
a consumului sau de resurse
a costurilor sale
a interferentei sale cu alte unitati ki cu problemele de siguranta
a necesitatilor sale in privinta intretinerii.
- Calitatea mediului receptor, in care amplasamentul industrial iki va deversa dekeurile, ar
putea fi in aka fel inct sa necesite cerinte speciale ki mai stringente asupra calitatii apelor
reziduale ki/sau a gazelor reziduale.
Planificarea actionarii este doar o parte a managementului de mediu. Urmatorul ki cel mai
important pas este un proces de continua imbunatatire a situatiei date, adica toate stadiile ki
etapele diferite trebuie fcute ki refacute de mai multe ori de-a lungul timpului. Acest fapt este,
de obicei, prevazut de politica companiei in privinta problemelor de mediu pentru toate
amplasamentele sale ki de legislatia statului membru.
6 Waste Water and Waste Gas Treatment


Ma s ur i
i nt e gr a
t e de
pr oc e s
Tr at a r
f i nal a
Individual
Pr
t r at ar e
Tratare la finalul
proceselor
Receptor
Central
Chapter 1
Baza managementului de mediu sau managementul apelor reziduale i a gazelor reziduale
aplicat In controlul deeurilor este evitarea sau cel puin minimalizarea introducerii de ageni
poluatori In sistemele de tratare finale, ageni ce nu mai pot fi Indeprtai.
Oportunitile pentru introducerea sau pentru aplicarea managementului de mediu sunt diferite
pentru uzinele noi i pentru cele existente. n noile uzine, msurile preventive de control,
msurile integrate de proces i/sau de tratare a fluxului de deeuri din uzin pot fi luate In
considerare eficient In etapa de proiectare a instalatiei. Pentru instalatiile existente,
retehnologizarea In instalaiile i In infrastructura existent poate implica constrngeri de ordin
tehnic i organizaional i la modul general este mult mai scump. ns, abordarea i principiul
Ins nu i rezultatul managementului de mediu dup cum sunt ele propuse In acest
document sunt In esen aceleai att pentru instalatiile noi, ct i pentru cele existente.
O descriere detaliat a sistemelor de management al mediului i instrumentele necesare
implementrii lor sunt oferite In Capitolul 2.
1.3 Tehnologia de tratare
Sursele diferite de emisie (apoase i/sau gazoase) i varietatea de ageni contaminatori i
cantitatea lor fac din implementare s fie un sistem mai mult sau mai puin complex In
conformitate cu complexitatea produciei de tehnici de manevrare (prevenire i/sau control),
bazat pe decizii manageriale, inevitabile pentru operarea unui amplasament de industrie
chimic. Un asemenea sistem de manevrare este alctuit din:
- Msuri integrate de proces, cum ar fi: re-folosirea apei, economisirea apei i prevenirea
polurii
- Tratare la finalul proceselor (echipamente individuale i/sau centrale)
Modul de integrare a tipurilor de tehnici de manevrare In domeniul ce este tratat In acest
document este ilustrat In Figura 1.1 In ceea ce privete apele reziduale i In Figura 1.2 In ceea
ce privete gazele reziduale. Barele verticale semnific limitele acestui BREF orizontal.
Tehnicile pentru apele
reziduale
Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale
Sgeile din Figura 1.1 simbolizeaz fluxul de ap rezidual. Aceast ilustrare, Ins, nu
sugereaz c trebuie sa existe intotdeauna instalatii de pretratare dac se utilizeaza o instalatie de
tratare central.
Waste Water and Waste Gas Treatment 7


Pentru emisiile
fugitive si difuze
Captate
Tratare
individuala (cu
sau fara
pretratare)
Tehnicile
gazului
rezidual
Tratare la final
de proces
Tratare pe
grupuri (cu sau
fara pretratare)
:COS
Tratare centrala
(cu sau fara
pretratare)
Pentru emisiile
captate
Masud de
proces
integrate
Chapter 1
Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale
Figura 1.2 prezinta faptul ca
.
emisiile difuze bi cele fugitive sunt in afara domeniului prezentat
in acest document. Cnd aceste emisii pot fi capturate ele intra in sfera tehnicilor de tratare
pentru emisiile captate.
1.3.1 Msuri integrate in proces
Debi, spunnd lucrurilor pe nume, masurile de proces integrate pentru prevenirea bi diminuarea
evacuarilor de poluanti prin intermediul apelor bi gazelor reziduale, fac obiectul de lucru al
BREF-ului vertical, insa sunt mentionate in acest document orizontal atta vreme ct sunt
aplicabile in procesele de productie chimice. Oricum sunt aspecte ale unei practici manageriale
bune bi de luat in considerare atunci cnd se implementeaza un sistem de management al apelor
bi gazelor reziduale in cadrul unui amplasament.
Protectia de mediu avansata trece din ce in ce mai mult de la metodele de tratare la final de
proces la masurile de proces integrate sau de productie integrate. Masurile integrate de proces
sunt sursa imbunatatirii semnificante a mediului att in instalatiile noi, ct bi in cele existente.
Intentia lor este de a reduce sau chiar de a evita producerea de reziduuri direct la sursa
inainte ca ele sa fie evacuate. Adeseori aceste imbunatatiri de proces ajuta la scaderea
costurilor aditionale in privinta masurilor de tratare, precum bi la crebterea eficientei
economice prin crebterea eficientei productiei bi/sau prin scaderea consumului de materii
prime. Costurile depozitarii deseurilor bi limitrile tratarii la final de proces pot influenta acest
schimb in directia masurilor de proces integrate. Debi prevenirea in domeniul debeurilor, bi
astfel bi implementarea masurilor de proces integrate, devin din ce in ce mai importante,
tehnicile de tratare a debeurilor vor ramne factori de contributie esentiali in procesul de
controlare a emisiilor eliberate in mediu, (in principal atunci cnd masurile integrate in proces
nu sunt fezabile pentru productia existenta).
O protectie de mediu integrata in proces, corecta, folosebte toate tehnicile fizice, chimice,
biologice bi inginerebti posibile pentru prevenirea, diminuarea bi reciclarea reziduurilor.
Exemple ar fi:
- Noi modalitati de sinteza
- Folosirea agentilor de proces sau de alimentare mai puri sau chiar diferiti
- Folosirea de combustibili mai puri sau de tip diferit
- Optimizarea etapelor din cadrul procesului
- mbunatatirea tehnologiei instalatiei, a controlului procesului bi etapei de reactie
- Adaptari tehnice la proces
- Folosirea imbunatatita a catalizatorilor bi/sau a solventilor
8 Waste Water and Waste Gas Treatment
Chapter 1
- Reciclarea produselor auxiliare (ex apa de splare, gaze inerte, solveni, catalizatori)
- Reciclarea imediata a reziduurilor in timpul procesului
- Folosirea reziduurilor ca materii prime pentru alte procese de producie (integrarea
produsului in cadrul i/sau in afara amplasamentului)
- Folosirea reziduurilor pentru generarea de energie
Evident c dezvoltarea unor metode complet noi pentru sinteza aplicat in instalatiile existente
va rmne o excepie in principal din motive economice i se va limita la produse en-gros
sau la produse cu valoare economic mare. n practica curent, protecia de mediu integrata in
producie va progresa continuu ca o sum a mai multor imbuntiri individuale rezultate de-a
lungul timpului.
1.3.2 Tehnicile la final de proces
Tehnicile de la finalul proceselor sunt acele tehnici care trateaz fluxul ce apare dintr-o unitate
de depozitare sau dintr-o unitate de proces sau dintr-o anumit zon sau parte a ace stei zone
pentru a-i reduce coninutul poluant (vezi Fig 1.1 i Fig 1.2).
1.3.2.1 Tratarea Apei Reziduale
De vreme ce msurile integrate in proces sunt preferate pentru a fi implementate in instalatiile
noi construite sau in procesele de producie datorita limitrilor de ordin economic ca urmare a
costurilor ridicate sau a limitrilor de retehnologizare (ex lipsa spaiului) in cadrul celor
existente, industria chimic i majoritatea altor sectoare industriale apeleaz la tehnicile de
tratare de la finalul procesului pentru a reduce apele reziduale i poluanii pe care acestea le
transport. Ele presupun pretratarea sau tratarea final a apelor reziduale separate, precum i
tratarea central a apelor reziduale colectate inainte de a fi evacuate in apa receptoare. Diferitele
tehnici de tratare la final de proces i aplicabilitatea lor in controlul principalilor ageni
contaminani din industria chimic sunt prezentate in Tabelul 1.1.

Tehnica TSS
BOD
COD
TOC
COD
Refrac-
tar
AOX
EOX
N-
total
NH4-N
(NH3)
PO4-P
Metale
grele
Feno
li
Ul
ei
Sedimentare
X
(X)
a


(X)
j


Flotaie cu ajutorul
aerului
X X
b


(x) J

X
Filtrare
X
(X)
a


(X)
j


MF/UF
(X)
c
(X)
a


Separare petrolier

X

X
Precipitare
X X

Cristalizare
X X

Oxidare chimic

X X X

Oxidare umed
prin aer

X X X

X

SCWO
X X X

X

Reducere chimic

Hidroliz chimic

NF/RO
X X X

X

Adsorbie

X X X

X

Waste Water and Waste Gas Treatment 9
Chapter 1

Tehnica TSS
BOD
COD
TOC
COD
Refrac-
tar
AOX
EOX
N-
total
NH4-N
(NH3)
PO
4
-1
2

Metale
grele
Feno
li
Ul
ei
Schimb de ion
(X)
d


X

Extracie
X X X

Distilare/Rectificare
X X X

Evaporare
(X)
e


X

Decopertare
(X)
I


X

X

Incinerare
X X
(X)
g


X

(X)
k
X X
Anaerobare biologic

X

(X)
h
(X)
h


X
l


Aerobare biologic

X

(X)
h


X

X

Nitrare/Denitrificare
X X

a doar solid
b coninut organic nedizolvat
c dispersat final i concentrare sczut
d specii organice ionice
e coninut organic ne-volatil
f
conmut organic volatil
g sunt necesare utilaje de incinerare speciale
h doar partea biodegradabil
j compui ai metalelor grele nedizolvai
k transferat in cenu sau in ap rezidual ce provine din incinerator
l .
m combinare cu precipitat de sulfat sub form de sulfur

Tabelul 1.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare
Amplasamentele de producie a produselor chimice complexe au in mod normal un sistem extins
pentru colectarea i tratarea apei de proces. Exist mai multe abordri in domeniul tratrii apei
reziduale, fiecare avnd avantajele i dezavantajele sale, in funcie de situaie:
- Instalatiile de tratare a apei reziduale descentralizate, tratnd efluenii de ap direct la surs
i deversndu-se intr-o ap receptoare (adic, nu exist o instalatie central de tratare a apei
reziduale pe amplasament)
- Tratare centralizat a apei reziduale, in mod normal folosindu-se o instalatie de tratare a apei
reziduale (WWTP), central (principal)
- WWTP-ul central, avnd pretratare in aval a fluxului secundar direct la surs
- Deversare a apei reziduale direct intr-un WWTP municipal
- De v e r s a r e a a p e i r e z i d u a l e d i r e c t i n t r - u n WWTP mu n i c i p a l c u
p r e t r a t a r e d i r e c t l a s u r s p e a mp l a s a me n t , u l t i me l e d o u s u b - p u n c t e
f i i n d s i t u a i i s p e c i a l e a l e s u b - p u n c t e l o r p r e c e d e n t e ( d o u ) .
Avantajele tratrii descentralizate a apei reziduale sau tratrii la surs (sau dezavantajele tratrii
centralizate a apei reziduale) sunt:
- Operatorii multor instalaii de producie au o atitudine mai responsabil fa de eflueni in
momentul in care sunt fcui direct rspunztori pentru calitatea deversrilor proprii de ap
rezidual
- Mai mult flexibilitate pentru lrgirea domeniului muncii sau in reacionarea la condiiile
schimbtoare
- Instalatiile pentru tratarea direct la surs sunt executate dupa fiecare caz in parte i astfel au
in mod normal o mai bun performan
- n contrast cu tratarea central biologic, nu exista (sau in cantiti foarte mici) lamuri
active, in exces, de care s ne debarasm.
- Performana tratrii realizata de tehnicile non-biologice este independent de
biodegrabilitatea fluxurilor de ape reziduale
- Evitarea dilurii prin amestecarea diferitelor fluxuri de ape reziduale, in mod normal
rezultnd intr-o eficien mai ridicat a tratrii, etc.
10 Waste Water and Waste Gas Treatment
Chapter 1
- Raportul costuri/beneficii poate fi mai mult bun la tratarea fluxurilor secundare dect la
tratarea central.
Tratarea descentralizat a apei reziduale este opiunea preferat in momentul in care se ateapt
s apar fluxurile secundare de ap rezidual ce au proprieti complet diferite.
Principalele avantaje ale utilizrii WWTP centralizat (sau dezavantajele instalatiilor de tratare
descentralizate) sunt:
- Folosirea efectelor sinergice de apele reziduale biodegradabile amestecate, adic efectele
care activeaz degradarea microbiologic a agenilor contaminani speciali in amestec cu alii
(sau chiar dilundu-se in alte fluxuri de ap rezidual) dat fiind faptul c fluxul secundar singur
are o slab biodegradabilitate
- Folosirea efectelor datorate amestecrii, cum ar fi reglarea pH-ului sau a temperaturii
- Folosirea mai eficient a compuilor chimici (ex agentii nutritivii) i a utilajelor, astfel
reducndu-se costurile de operare relative.
Apa rezidual ce provine din amplasamentele industriale chimice este de asemenea tratat
impreun cu apa rezidual menajera, fie impreun in WWTP-UL menajer sau in instalatii
construite special pentru tratarea combinat a apei menajere i industriale. Tratarea in comun este
in mod frecvent organizat astfel inct, din cauza incrcrii biologice organice iniiale i a
tendinei de a diminua ratele de degradare din apa rezidual diluat, apa rezidual industrial
trece printr-o etap de performan ridicat (incrcare ridicat), iar apoi este amestecat cu apa
rezidual menajera in a doua etap biologic (incrcare sczut).
Experiena a artat c tratarea in comun a apei reziduale menajere i a celei provenit din
industria chimic nu are cel puin la prima aproximare nici efecte sinergetice, nici
antagonistice asupra apei receptoare [cww/tm/82] (un exemplu opus al operrii coordonate a
unei WWTP menajere i chimice este descris in Anexa 7.1). Poluantii depozitati sunt, in
general, adugati.
Avantajele [cww/tm/82] a unei tratri in comun a apelor reziduale pot fi:
- Stabilitatea operaional a tratrii biologice in comun pot fi influenate favorabil de:
mbuntirea condiiilor nutritive
Optimizarea temperaturii apei reziduale i prin aceasta a cineticii degradrii
Egalizarea incrcrii de alimentare, atta vreme ct liniile de progres zilnice ale
celor dou fluxuri sunt structurate corespunztor sau se potrivesc una cu alta
Anularea efectelor toxice sau inhibitoare ale constituienilor apelor reziduale prin
scderea concentraiilor sub limita critic
- Tratarea in comun a apei reziduale i exces de lam activ pot, in situaii individuale, s
realizeze economii in costurile de operare.
Dezavantajele pot fi:
- Sistemele cu scurgere in comun i fr recipiente tampon corespunztoare pentru ploile in
exces pot avea de suferit din cauza greutatii hidraulice in cazul apariiei unei ploi toreniale care
ar putea conduce la o deversare crescut de poluant insoit de pierderi de bacterii din
compartimentul lamului activ al WWTP-ului central [cww/tm/82]
- Performan in curare sczut datorat deranjamentelor produse in operaiunile de
producie care la rndul lor conduc la poluare crescut a apei din cauza tratrii insuficiente att a
apei reziduale menajere ct i industriale [cww/tm/82]
- Un numr important de compui chimici pot, chiar i la concentraii sczute, se diminueze
nitrificarea. Dac etapa de nitrificare eueaz, ar putea fi nevoie de cteva sptmni pentru
recuperare i pentru a asigura iar suficient eliminare a azotului. Astfel, pentru minimalizarea
riscului tratrii in comun a apelor reziduale este important studierea i monitorizarea cu grij a
Waste Water and Waste Gas Treatment 11
Chapter 1
fluxurilor de apa reziduala ce provin din cadrul industriei pentru orice factor inhibitor sau
disturbator. [cww/tm/82]
- Tratarea combinata a fluxurilor de apa reziduala provenite din origini diferite prezinta riscul
evitarii controldrii (cteodata chiar i a detectarii) de catre agentii contaminatori persistenti,
precum metalele grele si compusi non-biodegradabili, din cauza dilutiei. AceOa se vor deversa
fed a fi degradati intr-o apa receptoare, se vor adsorbi in lamul activ sau vor fi stripati in cadrul
aerarii in atmosfera. Aceasta se va opune obligatiei de a preveni sau controla aceste substante
direct la sursa. Acest dezavantaj afecteaza toate actiunile de tratare combinata a fluxurilor de
ape reziduale.
- Tratarea combinatd poate avea ca rezultat un slam prea contaminat pentru a mai putea fi
utilizat sau tratat prin, spre exemplu, descompunerea anaeroba.
Un alt aspect important al sistemului apelor reziduale este manipularea apei de ploaie i a apelor
de la spalare. In cateva complexe industriale chimice europene este prezent doar un sistem de
canalizare, iar apa pluviala, de la spalare, de racire i cea de proces sunt colectate la un loc in
acest sistem i directionate spre instalatiile de tratare a apelor reziduale. n special in timpul
perioadelor de ploi puternice, acest fapt ar putea conduce la deteriordri ale WWTP-ului i la
deversari ridicate. Amplasamentele chimice avansate din punct de vedere tehnic de obicei au un
sistem de canalizare separat pentru colectarea apelor pluviale necontaminate i a apelor de racire.
Detalii sunt oferite in Sectiunea 3.3.4.4.
1.3.2.2 Tratarea gazelor reziduale
Tehnicile de tratare a gazelor reziduale se ocupd, in general, cu reducerea:
- Materiilor sub forma de particule
- Vaporilor substantelor volatile lichide
- Agenti contaminanti gazoi
Tratarea gazelor reziduale are loc in mod normal direct la sursa. Foarte rar se pot trata simultan
fluxurile diferite de gaze reziduale intr-o singura unitate centrals de tratare. Un motiv principal
pentru care se intmpla acest lucru este faptul ca unitatile de tratare sunt in mod normal special
proiectate pentru un anumit tip de compozitie de gaz rezidual. Un alt motiv important este atentia
specials ce trebuie acordata eliberarii de compui toxici i pericul* i a efectului lor asupra
peisajului inconjurator precum i in privinta sigurantei instalatiei. n industria chimica, datorita
caracteristicilor toxice i/sau periculoase a multor compui i a volumelor mari de substante ce
trebuie manevrate i procesate, siguranta este un element crucial.
O selectie a tehnicilor selectate pe agentul poluant este prezentata in Tabelul 1.2 i pe rata curgerii
fluxului gazului rezidual in Tabelul 1.3 [ambele cww/tm/70].


Miros
Componenti organici gazosi sau vaporosi
Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori
Particuleorganice

Particuleanorganice

Materie umeda
Materie uscata
Technica
Recuperarea si reducerea prafului
Separator (pre)
x x x x

Ciclonare (pre)
x x x x

Epurare a prafului umed (FT)
x x x x

Precipitare electrostatic (FT)
x x x x (x) (x)

Filtre textile (incl. Filtru
ceramic) (FT)
x

x x

Filtrare catalitic (FT)
x x x x

x

12 Waste Water and Waste Gas Treatment
Chapter 1


Miros
Componenti organici gazosi sau vaporosi
Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori
Particuleorganice

Particuleanorganice

Materie umeda
Materie uscata
Technica
Filtru de praf n dou etape (pol)
x

x x

Filtru absolut (HEAP) (pol)
x

x x

HEAF (pol)
x

Filtru de nor (pre, pol)
x

(x)

Recuperarea gazului
Separare de membran (pre)
x

Condensare (pre)
(x) x

Crio-condensare (pre, FT)
(x) x (x)
Adsorbie (FT)
x x x
Spalare la umed a gazului (ap)
(FT)
(x) (x) (x) (x) x x x
Epurare la umed a
gazului (oxidare alcalin)
(FT)
(x) (x) (x) (x) x x x
Epurare la umed a gazului (acid)
(FT)
(x) (x) (x) (x)

x
Separare de membran (pre)
(x) (x) (x) (x) x x x
Epurarea gazului
Biofiltrare(FT)
x x x
Bioepurare(FT)
x x x
Filtru precolator (Biofiltru) (FT)
x x x
Oxidare termic(FT)
x

x x
Oxidare catalitic(FT)
x x
Evazare (flaring) (FT)
x x
Tratarea gazului de combustie
Injectare la uscat alcalin (FT)
x

Injectare semi-uscat alcalin (FT)
x

Injectare ud cu ap de var (FT)
x

SNCR (FT)
x

SCR (FT)
x (x)

X = utilizare principal
(X) = utilizare
secundar
(pre): n principal ca uzin de pretratare
(FT): tehnic de tratare folosit ca tehnic de tratare final
(pol): n principal ca tehnic de finisare dup ce au fost utilizate tehnicile standard

Tabelul 1.2: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu
Poluantul ce trebuie ndeprtat

Technica
100
[Nm
3
/h]
1000
[Nm
3
/h]
10000
[Nm
3
/h]
100000
[Nm
3
/h]
Recuperarea i reducerea prafului
Separator
x x xx xx
Filtru ciclon
x xx xx x
Spalare a prafului la umed
x xx xx
Electro-Filtru
x x
Filtru textil
x x xx xx
Filtru ceramic
xx x x
Waste Water and Waste Gas Treatment 13
Chapter 1

Technica
100
[Nm
3
/h]
1000
[Nm
3
/h]
10000
[Nm
3
/h]
100000
[Nm
3
/h]
Filtrare catalitic
x x x

Filtru de praf n dou etape
x x

Filtru absolut (HEAP)
x x

HEAF
xx xx x

Filtru de vapori
x xx xx
Recuperarea gazului
Filtrare prin membran
Condensare
x x xx x
Crio-condensare
x x

Adsorbie
x xx xx x
Spalarea gazului la umed (ap)
x x xx xx
Spalarea gazului la umed (alcalin)
x x xx xx
Spalarea gazului la umed (oxidare alcalin)
x x xx x
Spalarea gazului la umed (acid)
x x xx xx
Epurarea gazului
Biofiltrare
x xx xx xx
Bio-spalare
x x x x
Filtru precolator (Biofiltru)
x x x x
Oxidare termic
x xx

Oxidare catalitic
x xx

Tratarea gazului de ardere
Injectare la uscat alcalin
xx x
Injectare semi-uscat alcalin
x xx
Injectare ud cu ap de var
x x x
SNCR
x x x x
SCR
x xx xx
X = utilizare
XX = cele mai ntlnite utilizri

Tabelul 1.3: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale In relaie cu Rata de
curgere a Fluxului de gaz rezidual
1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale i
a gazelor reziduale i Interdependena lor
Dei, n general, sistemele de tratare a apei reziduale reduc emisiile cedate in ap, operarea
acestor sisteme are propriul efect asupra mediului. Deosebit de relevante n privina emisiilor de
aer din tratarea apei reziduale sunt acele fluxuri de ap care sunt poluate cu compui organici
volatili (VOC) sau compui anorganici volatili (de exemplu: amoniac, hidrogen sulfurat sau acid
clorhidric). n momentul n care aceste fluxuri de ap se afl n conexiune cu atmosfera, emisiile
(mirositoare) ale acestora pot aprea. O atenie special trebuie acordat aerrii bazinelor de
tratare biologic a apei reziduale, operaiunilor de agitare, rezervoarelor tampon deschise,
rezervoarelor de decantare i unitilor de absorbie a apei reziduale. n toate aceste cazuri,
emisiile de poluani pot fi trecute din compartimentul ce conine ap n aer. Astfel c este nevoie
de un tratament adiional al gazelor reziduale. Emisiile n aer pot i ele s evolueze din
amestecarea fluxurilor de ap ce au diferite temperaturi sau din adugarea de acizi sau de alcali
pentru reglarea pH-ului.
Impactul potenial al instalatiilor de tratare a apei reziduale asupra sectoarelor de mediu este
rezumat pe scurt n Tabelul 1.4 [cww/tm/84].


Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale
Chapter 1
Alte puncte relevente de interes sunt consumul de energie i generarea de lam in timpul aplicrii
tehnicilor de tratarea a apei reziduale. Generarea i manevrarea lamului (de exemplu:
deshidratarea, incinerarea) consum o mare parte din necesarul de energie i sunt responsabile de
o parte important din impactul asupra mediului avut de WWTP. Pe de alt parte, exist sisteme
de tratare care s aib o balan a energiei benefic. De exemplu, in unitile de tratare a apei
reziduale biologice, gazul generat de tratare (biogazul) poate fi utilizat drept combustibil. Altfel,
el ar trebui ars cauznd emisii netratate in aer.
Ceea ce s-a spus despre sistemele de tratare a apei reziduale in paragrafele precedente este de
asemenea valid i pentru tehnologiile de tratare a gazelor reziduale. Impacturile lor relevante
asupra mediului sunt emisii in aer i ap. Procedurile de spalare la umed, de exemplu, implic
tratarea apei reziduale intr-o etap de tratare ulterioar. Oxidarea gazelor reziduale produce un
flux de gaz ce conine ageni contaminani gazoi ce nu sunt prezeni initial, care ar putea s
necesite o tratare ulterioar. La fel ca i in tratarea apelor reziduale, i in tratarea gazelor
reziduale se consum ap i energie, apa fiind o problem esenial in conditii climatice speciale.
Acest fapt este rezumat pe scurt in Tabelul 1.5.
Sectorul de mediu
Emisia/efectul potenial
Aer
- n principiu W n principal), reducere semnificanta a emisiilor
contaminante
- nlocuirea VOC (comp4 organici volatili) cu agenti contaminanti sub
form de gaze, cum ar fi: oxizi de carbon, derivati halogenati, bioxid de
sulf, oxizi de azot, dioxini, n cazul oxidrii termice/catalitice
- Emisii rezultate din arderi
Ap - Procese de adsorbtie/epurare transfer agentii contaminanti din
sectorul aer n sectorul ap
- Unele procese de tratare necesit ap n exces (ex epurare,
condensarea apei)
Dewu - Slam provenit din tratarea secundar a apei reziduale rezultate din
tratarea gazelor reziduale
- Reziduuri provenite din instalatiile de tratare a gazelor reziduale (ex
solide separate, lichid condensat nereciclat, adsorbant consumat,

Sectorul de mediu Emisia/efectul potenial
Aer Evaporare / Formare de miros (exemplu: H2S, NH3,
mercaptani,
etc.)
- Formare de aerosoli
- Curent de aer purttor de micro-organisme provenind de
la instalatia de tratare
- Emisii VOC (evaporate sau prelevate din ap)
- Dac este generat biogaz i nu este folosit drept
combustibil pentru furnizare de energie, este n mod normal
ars, avnd ca rezultat aparitia de emisii n aer
Ap n principiu, reducere semnificativ de emisii de ap
- Cnd este tratat apa pluviala odat cu apa de proces,
sistemul de tratare ar putea s fie supra-incarcat n cazul
unei ploi torentiale care la rndul su poate provoca emisii
poluatoare aditionale din cauza faptului c sistemul de
tratare nu poate functiona corect
Dewuri Slamul din tratarea apei reziduale i solutiile de epurare
Altele WWTP-ul central consum energie. n unele cazuri,
biogazul este
generat i poate fi utilizat ca surs de energie.
14 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 15
Chapter 1

Sectorul de mediu
Emisia/efectul potenial
catalizator consumat)
Altele - Instalatiile de tratare a gazelor reziduale consum n mod normal
energie.

Tabelul 1.5: Impactul potenial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale
n plus fa de oxidrile prin ardere i cea termic/catalitic, un numr mare de uniti pentru
siguran i pentru mediu se pot regsi in industria chimic. Scopul principal al acestor unitati
este reducerea impactului asupra mediului sau creterea siguranei operrii instalatiilor.
Instalatiile variaz in mrime de la uniti ce iau simple msuri la uniti de tratare complexe.
n general, efectele generale ale instalatiilor de mediu i de siguran ar trebui s fie benefice
(pozitive). Acesta fiind motivul principal al infiinrii lor. Oricum, din cauza legilor
fundamentale conservatoare , majoritatea tehnologiilor de tratare pot avea, in plus fa de
posibilitile lor de epurare, impacturi negative asupra mediului. Exemple ale acestor efecte ar
putea fi: deeurile generate de filtre, apele reziduale generate de spalatoare i consumul ridicat
de energie al sistemelor de tratare. Este greu s se indice punctul in care efectele pozitive
depesc pe cele negative ale msurilor de tratare luate, de vreme ce acestea sunt puternic
influenate de condiiile locale. n mod empiric se poate spune c sigurana i calitatea mediului
locale trebuie s aib prioritate. Mai mult, in general se consider c este de preferat ca
poluatorii s fie in starea cea mai concentrat i mai controlabil. Acest fapt oferind cele mai
bune oportuniti de reciclare, tratare ulterioar i depozitarea controlat.
Pentru a rezuma, tratarea apelor reziduale i a gazelor reziduale, in plus fa de impacturile lor
individuale asupra mediului, se afecteaz reciproc una pe alta in mai multe moduri:
- multe tehnici de tratare a apei reziduale au ca rezultat emisii de gaze care trebuie canalizate
spre instalatiile de tratare, adeseori presupunnd etape de construcie complexe
- tehnologiile de tratare a gazelor reziduale au ca rezultat eliberri gazoase i/sau apoase care
necesit tratare ulterioar a apelor reziduale i/sau gazelor reziduale rezultate.
Fiecare aspect (eliberrile gazoase de la instalatiile de tratare a gazelor reziduale sau cele apoase
de la instalatiile de tratare a apelor reziduale) poate influena in mod normal instalatiile existente
situate in continuare, dei in majoritatea cazurilor ele conduc spre o mica incrcare. Exemple
contrare ar fi spalarea la umed a gazelor de ardere sau striparea materialului volatil in cadrul
WWTP.


Waste Water and Waste Gas Treatment 17
Capitolul 2
2 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE
Capitolul 2 adaug mai multe detalii descrierii generale fcute in Capitulul 1 i descrie
managementul apelor reziduale i a gazelor reziduale in contextul IPPC-ului. Se subliniaz
semnificaia managementului in atingerea unui nivel ridicat de protecie a mediului, luat ca un
intreg, cand se exploateaza un amplasament sau o instalatie chimic. Unde este posibil,
abordarea comun in privina emisiilor de gaze i apa este meninut; referine de mediu apar
doar atunci cnd sunt implicate strategiile si instrumentele specifice mediilor.
Acest capitol descrie managementul de mediu ca fiind inter-relaionarea dintre sistemul
managerial i instrumentele de management i nu se rezum doar la problemele privind apele i
gazele reziduale, ci i la cerinele IPPC-ului. Altfel nu ar indeplini obiectivul referitor la o
abordare integrata.
Implementarea unui sistem de management al mediului intr-un anumit amplasament depinde de
impactul avut asupra mediului de ctre activitile desfurate acolo i trebuie s ia in
considerare situaia specific de mediu de la amplasamentul respectiv i din jurul su. Acest
capitol prezint programul general i instrumentele relevante pentru implementarea unui sistem
de management al mediului valid pentru amplasamentele chimice.
2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS)
Dup cum s-a menionat pe scurt in Capitolul 1, importana managementului mediului, deseori
referindu-se la acesta ca managementul Sntii, Siguranei i a Mediului (HSE), nu poate fi
supraestimat. Acesta are multe avantaje ca:
- nelegere imbuntit in privina aspectelor de mediu ale companiei
- Bazele lurii deciziilor se imbuntesc
- Motivarea personalului imbuntit
- Oportuniti adiionale pentru reducerea costurilor de operare i imbuntirea calitii
produsului
- mbuntirea performanei de mediu
- mbuntirea imaginii companiei
- Reduce responsabilitatea, costurile cu asigurrile, ne-conformitatea
- Crete gradul de atractivitate pentru angajai, clieni i investitori
- mbuntete relaia cu autoritile i cu gruprile de mediu
n general un EMS este alctuit dintr-o repetare de aspecte strategice, dup cum este prezentat in
Figura 2.1 [cww/tm/132]. Aceste aspecte sunt [cww/tm/132]:
- Politica de mediu, care semnific o declaraie public aprobat i avizat de poziiile cele
mai inalte din management in care se enun inteniile, principiile de aciune i obiectivele
care guverneaz managementul companiei in privina mediului
- Organizare i structur pentru implementarea politicii de mediu a companiei
- Registru cuprinzator al legislaiei aplicabile i a standardelor companiei
- Prelevare de probe regulat i program de monitorizare pentru strangerea datelor in registre
- Stabilirea unui program de mediu individual al amplasamentului, pe baza obiectivelor
globale i pe termen lung stabilite la cel mai mare nivel abordabil, alturi de datele preluate
din registrele de eviden a efectelor asupra mediului
- Auditul de mediu
- Revizuirea i evaluarea regulat a eficienei i corectitudinii unui EMS, rezultatul avnd
influen asupra politicii de mediu, astfel incheindu-se ciclul i relundu-se ia.
18 Waste Water and Waste Gas Treatment


Audite
Programe
Revizuiri
Politic
EMS
Monitorizare
Standarde
Organizaie
Capitolul 2
Figura 2.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS)
Acest ,,ciclu semnific faptul c EMS-ul nu este un proces Intr-un singur ciclu ci o modalitate
iterativ (repetabil) de optimizare a situaiei de mediu sau a atitudinii unei companii sau a unui
amplasament In care se desfoar activiti industriale.
Standardele acceptate pentru un EMS sunt:
- ISO 9001 / 14001 (Organizaia Internaional pentru Standardizare)
- EMAS (Comisia European, Hotrrea Consiliului 761/2001 Eco-Management i Schema
de Audit), care au asimilat cerinele ISO 14001
- ngrijire Responsabil (Responsible Care

) Industria Chimic
- Carta Afacerilor ICC pentru Dezvoltare durabil (Camera de Comer Internaional-ICC)
- Ghidurile pentru protecia Mediului CEFIC (Consiliul European de Industrie Chimic)
Nu face parte din domeniul prezentat In acest document s ofere o prezentare detaliat a
Intregului EMS pentru un amplasament chimic, iar de aceea, termenul ,,EMS se limiteaz la
implicarea sa In managementul apelor i gazelor reziduale In contextul problemelor ridicate de
IPPC.
EMS-ul este un aspect excelent de Imbuntire a performanei de mediu integrate a unui
amplasament industrial. El ofer managementului unei companii posibilitatea:
- s ctige Inelegere In privina mecanismelor de generare a polurii din procesele de
producie
- s adopte hotrri echilibrate In ceea ce privete msurile de mediu
- s evite adoptarea de soluii temporare i de inverstiii ne-returnabile
- s se comporte In mod corespunztor i pro-activ In ceea ce privete noutile aprute In
domeniul mediului
n mod normal EMS-ul urmeaz o startegie a unui proces ciclic:
Waste Water and Waste Gas Treatment 19


Caracterizarea i
evaluarea poluarii
Id
en
tifi
carea

optiunilor d
e

Imbunilttire
Execuie,
monitorizare i
evaluare
Evaluarea celor
mai eficiente
opiuni
Capitolul 2
- Analizarea sau caracterizrea / evaluarea polurii proceselor de fabricaie pentru a inelege
modul in care poluarea este generat, folosind instrumente ce sunt detaliate in Seciunea 2.2.1.
- Identificarea posibilitii de reducere a polurii prin adoptarea urmtoarelor msuri:
Luarea in considerare a impactului asupra mediului in momentul planificrii deschiderii
unor noi linii de producie sau a mririi capacitii liniilor existente de producie
Re-gndirea i re-proiectarea technologiei de prelucrare, ex: adoptarea unei tehnologii de
prelucrare mai curate, materii prime mai curate i/sau utilaje de producie imbuntite
Msuri de prevenie integrate in proces
Posibiliti de reciclare i de recuperare a coninutului de deeuri
Opiuni pentru imbuntirea captarii i controlului emisiilor, ex: optimizarea eliberrilor
prin pretratare
Msuri la finalul proceselor
Evaluri in privinaa tratrilor la final de proces centralizate sau descentralizate
- Evaluarea celor mai eficiente opiuni, lund in considerare:
Beneficiile i impactele de mediu, cum ar fi: eficiena general in ceea ce privete
eliminarea generala, echilibrul general al efectelor inter-media
Fezabilitate tehnic, organizaional sau financiar
Constrngeri si optiuni specifice amplasamentului (cum ar fi cerinele de spaiu vs.
limitrile de spaiu existente, calitatea mediului receptor)
Problemele ce privesc sigurana
Resursele necesare i utilitile
- Atingerea scopului i monitorizarea realizarii acestuia in conformitate cu un plan de aciune,
care conine aspecte de tipul:
Programul aciunilor
Responsabilitatea aciunii
Datele ce trebuie evaluate
Metoda de monitorizare i frecvena
Ghidurile pe care se bazeaz procesul de monitorizare i de evaluare i care este urmat de
evaluarea rezultatelor.
Ciclul este ilustrat in figura 2.2. Evaluarea re-incepe intregul ciclu de vreme ce, dup cum a fost
menionat mai sus, EMS-ul este un proces iterativ.
Figura 2.2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament


Caracterizarea
apei reziduale
Identificarea
oportunitilor de
tratare a apei
reziduale
Abordare
preventiv5 i
identificarea
opiunilor
Pasul 1
Evaluarea scenariilor
elaborate n privina
tratrii apei reziduale
Unitatea individuals de
procesare numsrul 1
Identificarea
oportunitilor de
tratare a gazului
rezidual
Caraaterizare
a gazului
Abordare
preventiv5 i
identificarea
opiunilor
Evaluarea scenariilor
elaborate pt.tratarea
gazelor evacuate
Identificarea
oportunitilor de
tratare a
deseurilor
Caracterizarea
deseurilor
Abordare
preventiv5 i
identificarea
opiunilor
Evaluare
Pasul 4
Pasul 3
Pasul 1
Pasul 2
Identificarea
oportunitilor de
tratare a apei
reziduale
Caracterizare
a apei
reziduale
Abordare
preventiv i
identificarea
opiunilor
Unitatea individuals de
procesare numsrul 2
Evaluarea scenariilor
elaborate n privina
tratrii deseurilor
Caracterizarea
gazului rezidual
Identificarea
oportunitNilor de
tratare a gazului
rezidual
Abordare
preventiv i
identificarea
optiunilor
Identificarea
oportunitilor de
tratare a
deseurilor
Caracterizarea
deeurilor l
Abordare
preventiv i
identificarea
opiunilor
etc.
Capitolul 2
Parte din EMS este evaluarea impactului de mediu n etapele primare ale proiectrii dezvoltrii
procesului de producie i/sau a noilor activiti. Trebuie decis n privina (folosind ciclul din
figura 2.2):
- Care este sau ar putea fi impactul lor?
- Ce se va ntmpla cu deeurile?
- Pot fi ele tratate n instalatiile existente?
- Sunt toxice (acut toxice) ele n ceea ce privete mediul receptor sau instalatiile de tratare
existente?
- Pot fi sau trebui s fie evitate?
Aplicarea unui EMS este o procedur complex din cauz c ciclul din figura 2.2 trebuie urmat
pentru fiecare dintre unitile de preparare individuale de toate aspectele de mediu relevante n
conformitate cu rezultatele obinute n cadrul amplasamentului. Figura 2.3 prezint o impresie a
acestei prezentri complexe, nimic altceva dect unele dintre aspectele de mediu principale, o
strategie de tratare a polurii orientat pe uzin, i dou uniti individuale sunt incluse. Etapele
1 i 4 corespund celor din Figura 2.2.
Figura 2.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului
20 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 21
Capitolul 2
EMS-ul este dus la ndeplinire cu ajutorul rationamentului expertilor sprijinit de instrumentariul
managerial. Tipuri diferite de instrumente sunt explicate n Seciunea 2.2.
2.2 Instrumente manageriale
Pentru a aplica un EMS n jurul ciclului de aspecte strategice (vezi Figura 2.1) sunt
utilizate mai multe tipuri de instrumente (manageriale i tehnice). Ele pot fi categorizate cu
aproximaie dup cum urmeaz:
- Instrumente de inventariere, ce ofer informaii n privina locaiei, produciei,
circumstanelor de mediu, emisiilor, etc. care aparin de amplasament i astfel
ajutnd la detectarea emisiilor ce pot fi prevenite sau pot fi reduse
- Instrumente operaionale, care ajut n deciderea n privina planificrii,
proiectrii, instalrii, operrii i mbuntirii prevenirii polurii uzinelor de
tratare
- Instrumente strategice, ce se ocup de organizarea i operarea manevrrilor
emisiilor din ntregul amplasament de industrie chimic ntr-o manier integrat
- Instrumente de siguran i pentru situaiile de urgen, necesare pentru
adaptarea la cazurile neateptate.
2.2.1 Instrumente manageriale pentru inventariere
Pentru operarea unui amplasament industrial n conformitate cu un EMS bun este
esenial s deinem informaie detaliat i transparent n privina:
C Amplasamentul i circumstanele sale de mediu
C Procesele de producie
C Caracteristicile poluanilor ce in de procesele de producie individuale
C Caracteristicile fluxurilor emise
C Situaia la nivel local
Fr aceste informaii nu este posibil s se dezvolte o strategie coerent, eficient i
profitabil. Dei, adeseori este imposibil s cuantificm emisiile fiecrui agent
contaminant prezent n fiecare flux emis, o cale de reducere a parametrilor necesari
poate fi n mod normal descoperit (ex numrul de msurtori) fr o pierdere relevant
de informaie.
2.2.1.1 Inventarierea amplasamentului Un
inventar al amplasamentului este alctuit din:
- Localizarea (hart, schi)
- Climat, caracteristici geografice, calitatea solului i a apelor subterane, vecintatea, apa
receptoare
- Mrimea amplasamentului (suprafaa total, zona construit, zona drenat, zona
acoperit)
- Numr de angajai
- Uniti de producie
- Lista uzinelor de producie cuprinznd, pentru fiecare, date n privina: - Clasificarea
instalatiilor de producie conform Directivei, Anexei I,4. Industrie Chimic, 4.1
4.6
22 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
Datele tipice pentru producia instalatiei
Informaie in privina proceselor de producie, pentru fiecare proces oferindu-se:
O scurt descriere
O schem(e) simplificat care s cuprind sursele de fluxuri de reziduuri
Detalii in privina reaciilor chimice (reacii principale i secundare) i in
privina operaiunilor de ajutorare a acestora
Informaii in privina materiilor de operare, produselor intermediare i finale
Modul de operare (funcionare) (procese de producie continue sau grupate sau
operaiuni de tip campanie)
Situaii poteniale de urgen (deversri, scurgeri)
- Sistemul de canalizare (canale, WWTP, drenajul apei pluviale).
2.2.1.2 nregistrarea sau Inventarierea Fluxului
Compilarea datelor de baz relevante in privina compoziiei i cantitii de ap rezidual i de
gaze reziduale fiecare individual este fcut in cadrul unui registru sau inventar al fluxului
respectiv (registru al apei reziduale, registru al gazelor reziduale). Fluxurile emise sunt listate in
funcie de sursa lor, adic procesele de producie din care apar. Acest fapt este un element-cheie
in ceea ce inseamn evaluarea gradului de contaminare i a naturii agenilor contaminani,
precum i posibilitile existente de reducere direct la surs. Sursele de ap rezidual sunt listate
in Seciunea 1.1.1., cele de gaze reziduale in Seciunea 1.1.2.
Un registru de flux este alctuit din:
Informaii in privina procesului de producie chimic, cum ar fi:
- Formula reaciei chimice, incluznd compuii iniiali, produii i produii
secundari
- Schema simplificat a fluxului tehnologic ale unitii de producie
corespunztoare, prezentnd: reactorul, izolarea produsului i al
activitatii i prezentnd originea exact a aporturilor avute de diferitele
emisii
Informaii in privina fluxurilor emise, cum ar fi in privina:
- Componentelor i a variabilitii lor
- Datelor relevante in privina concentraiei i incrcrii componentelor
semnificative i a valabilitii lor (incluznd metoda de monitorizare i
frecvena)
- Rata fluxului i variabilitatea ei (ex doza de impulsuri, fluxul continuu
sau discontinuu)
- Temperatura
- pH-ul (apei reziduale)
- Conductivitatea (apei reziduale)
- Inflamabilitatea (gazului rezidual)
- Limitele explozibile (limita inferioar a exploziei LEL, i limita
superioar a exploziei HEL)
- Reactivitatea (gazului rezidual)
- Agenii contaminani relevani i/sau parametrii relevani, de tipul:
_ COD/TOC, NH4
+
, NO3
-
i NO2
-
N, fosfor, metale grele,
hidrocarburi halogenate, poluani organici persisteni (POP) cnd este
ateptat apariia lor i toxicitatea din apa rezidual
_ Clor, brom, fluor, acid clorhidric, oxizi de sulf (SO
x
), hidrogen
sulfurat, mercaptani, monoxid de carbon, oxizii de azot (NO
x
), materii sub
form de particule, metale grele i compuii lor, compui organici volatili
(VOC) din gazele reziduale
- Date in privina biodegradabilitii (pentru apa rezidual), cum ar fi:
Waste Water and Waste Gas Treatment 23
Capitolul 2
_ Concentraii BOD
_ Rezultatele obinute din Testul Zahn-Wellens
modificat _ ncrcrile refractare COD/TOC
_ Potentialul inhibator de denitrificare
- Prezena altor substane (pentru gazele reziduale) care ar putea avea un
impact asupra sistemului de tratare sau ar putea fi subiecte de discuie in
privina siguranei, cum ar fi: oxigen, azot, vapori de ap, praf.
Scopul unui inventar al fluxului este identificarea celor mai relevante (importante) surse
de emisii (pentru fiecare tip de mediu, ap rezidual sau gaz rezidual) i pentru permite o
prioritizare a etapelor de reducere a emisiilor. n general, aceast operaiune are patru
etape:
- Listarea surselor
- Evaluarea cauzelor emisiilor provenite de la fiecare surs
- Cuantificarea cantitii de emisii provenite de la fiecare surs
- Validarea rezultatelor cu ajutorul unui bilan al materialelor
O clasificare corect a fluxurilor distincte secundare (adic, individual pentru apele reziduale i
pentru gazele reziduale), corespunztor cu caracteristicile i incrcarea agenilor contaminani,
este o parte hotrtoare in ceea ce privete inventarul i o baz atractiv pentru identificarea
potenialului ulterior de reducere a eliberrilor (vezi Seciunea 2.2.1.3.), fluxurile respective care
se situeaz in fruntea clasificrii respective devenind principalii candidai pentru metoda de
reducere a emisiilor cea mai eficient.
n cadrul amplasamentelor chimice, msurile aplicate pentru reducerea emisiilor sunt cel mai
bine inelese pentru acele procese chimice unde un raport optim al beneficiilor fa de costurile
de mediu ar putea fi atins. Pentru instalaiile existente, ar putea fi tolerate rate de eliminare non-
optime in privina fluxurilor emise minore ce nu conin o incrcare semnificativ, atunci cnd
eforturile se concentreaz pe fluxurile cu incrcare semnificativ i, astfel, reducnd emisiile
generale i impactul asupra mediului.
2.2.1.2.1 Evaluarea ntregului efluent (WEA)
Deversrile efluenilor au fost foarte mult evaluate i reglementate pe baza
proprietilor fizice i chimice, cum ar fi COD, BOD, TSS pH-ul i concentraiile
specifice ale substanelor periculoase. Aceste proprieti furnizeaz o baz
corespunztoare in ceea ce inseamn controlarea efluenilor ce conin ageni
contaminai relativi puini i bine conturai ce au proprieti toxicologice bine definite
i inelese. ns, oricum, este dificil cteodat de evaluat semnificaia de mediu a
efluenilor variabili i compleci, evaluare fcut pe baza compoziiei i proprietilor
fizico-chimice.
Evaluarea intregului efluent reprezint o metodologie elaborat pentru a evalua
fluxurile complexe de ap rezidual i este adiional fa de folosirea parametrilor surogat sau
sum de tipul COD, AOX i EOX. Scopul este evaluarea caracterului posibil periculos al
efluenilor ce ar fi insuficient controlat atunci cnd se bazeaz doar pe indicaiile chimice
furnizate de acei parametri sum sau de limitele elaborate pe compui chimici individuali.
Evaluarea intregului efluent furnizeaz o modalitate de evaluare adiional sau poate chiar
mult mai direct a impactului potenial al efluenilor asupra mediului acvatic i este probabil
c va juca un rol important in regularea deversrilor, suplimentnd sau poate inlocuind
msurile tradiionale luate in privina calitii efluenilor in cadrul monitorizrii mediului i
evalurii riscurilor. Cooperarea i inelegerea reciproc intre regulatorul i deversorul respectiv
va fi esenial pentru asigurarea controlului corespunztor i potrivit al deversrilor efluenilor
compleci.
24 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
Metodele de testare biologic, metodele de bioevaluare, sunt folosite pentru
evaluarea toxicitii intregului efluent, ex bioevaluarea la peti, alge, bacterii i
crustacee. Avantajul lor fa de analizele chimice efectuate asupra unei singure
substane este acela c proprietile toxice ale probelor de ap sunt determinate intr-o
manier integrat i efectele interactive, ce pot aprea in prezena ctorva poluani, sunt
datorate integral acestora. Cu ajutorul metodelor de testare biologice se poate determina
semnificaia de mediu a efluenilor compleci. Aceste metode sunt de obicei mai rapide
i mai ieftine dect caracterizarea chimic vast i, astfel, simplificnd regulile. Ele
acoper o gam de substane i produc rezultate ce pot fi interpretate destul de uor. n
plus, permit obinerea unor concluzii ce trebuie trase in privina eficienei uzinelor de
tratare a apelor reziduale in eliminarea substanelor toxice.
Alegerea fcut pentru metodele de bioevaluare i alegerea designului experimental
depind de aplicaie, adic dac rezultatele trebuie folosite pentru evaluarea pericolelor,
monitorizare sau pentru concordan. Metodele de bioevaluare pentru diferite metode vor avea
cerine diferite.
Exist foarte mult experien in ceea ce privete msurarea toxicitii acute i sunt dou
proceduri utilizate in mod binuit pentru evaluarea datelor toxicitii:
- Abordarea EC
x
/LC
x
ce folosete date statistice analizeaz acolo unde sunt necesare cel puin
cinci perechi de date ale concentraiei/rspunsului, intre 0% i 100% procent de rspuns.
- Abordarea LID (Diluia ineficient inferioar) care are ca rezultat diluarea fluxului de ap
rezidual original pn in momentul in care nu mai sunt observate efecte, adic echivalentul a
1/NOEC. Nu are nevoie de o relaionare concentraie/rspuns i astfel procedura de testare a
intregului este simpl, ins nu sunt disponibile evaluri statistice i limite ale siguranei.
Evaluarea intregului efluent (WEA) furnizeaz informaii asupra efluenilor prin utilizarea unei
game de metode chimice, fizice i/sau biologice prin care le examineaz potenialul de producere
a efectelor biologice. Metodologia WEA este concentrat pe determinarea posibilelor efecte
adverse ale efluenilor i se ocup in principal de aceeai parametrii de efect care sunt utilizai
intr-o abordare orientat pe substan:
- Toxicitatea acut
- Mutagenitatea sau (preferabil) genotoxicitatea
- Toxicitatea cronic
- Bioacumularea
- Persistena sau (bio)degradabilitatea
Compuii chimici care sunt persisteni (P), toxici (T) i/sau predispui la
bioacumulare (B) sunt de interes special in ceea ce privete mediul acvatic. Abordarea
orientat pe compuii chimici se concentreaz pe msurarea substanelor periculoase
care au fost selectate i li s-a determinat prioritabilitatea folosind criteriul P-T-B. Un
program WEA bine alctuit poate furniza management de mediu care s conin
msuri integrate in privina efluenilor compleci. Avantajele folosirii parametrilor cu
efect biologic sunt:
- WEA ia in considerare toi compuii apelor reziduale fr a ine seama de
proveniena lor i detectabilitatea lor prin analiz chimic. Compuii nu trebuie
identificai neaprat. Produsele secundare i metaboliii sunt de asemenea
evaluai.
- Efectele toxice asupra organismelor acvatice sunt afiate direct; efectele
combinate sunt luate de asemenea in considerare.
- Sursele de eflueni periculoi (etapele de producie i punctele fierbini) din
interiorul zonelor industriale pot fi identificate in multe cazuri (reurmrire)
efortul necesar aplicrii de teste in cadrul WEA este comparabil cu aplicarea
unei analize asupra unei singure substane dintr-un efluent complex.
Avantajele menionate mai sus sunt avantaje mai mult sau mai puin tiinifice, ins
WEA poate s aplice i practici de producie curente:
- O combinare de msurtori directe i indirecte a unei game de efecte
poteniale poate fi utilizat de ctre managementul mediului, in special
Waste Water and Waste Gas Treatment 25
Capitolul 2
cnd efluenii coninnd substane ce sunt slab cunoscute fa de
persistena lor in acei eflueni, bioacumularea i toxicitatea lor.
- Avnd in vedere c rezultatele toxicitii pot fi aplicate uor, ex in
calculele diluiei, in bioacumulare i in persistena din cadrul unui efluent,
ele insele nu sunt elocvente pentru efectele produse, ci mai degrab sunt
legate de o evaluare a expunerii cronice.
- Furnizeaz informaii in privina riscurilor poteniale ale mediului,
aducnd informaii anticipate operatorilor i reglementatorilor.
- Folosind tehnici specifice, poate fi utilizat pentru identificarea
componentelor periculoase din eflueni i ajutarea operaiunilor pentru a
reduce deversarea acestor tipuri de componente
Aplicarea WEA infrunt greuti provocate de comunitatea tiinific.
Incluznd:
- concentrare continu pe componenta toxicitate a P-T-B ului in combinare cu o
lips a unui acord in ceea ce privete testele standardizate pentru bioacumulri i
pe persisten.
- WEA insui, in general, nu ia in considerare protecia sedimentelor i cile de
expunere a lanului trofic, care, oricum, pot fi examinate intr-un proces vast de
evaluare a riscului.
- Este important comunicarea rezultatelor testrii WEA in contextul prelevrii de
probe spaiale i temporale din efluent, aplicarea de metode, elaborarea
presupunerilor i aplicarea analizei statistice la datele deinute. Este necesar
aplicarea de standarde internaionale i acorduri ulterioare asupra unor asemenea
probleme.
n general, WEA poate fi utilizat ca un instrument in cadrul unui EMS pentru a
oferi informaii in privina caracteristicilor unui efluent. Dup cum a fost notat in
Seciunea 2.2.1, este aproape imposibil s cuantifici emisiile fiecrui agent
contaminator prezent in fluxul efluentului. Oricum, un program WEA bine alctuit
poate furniza operatorilor msurri integrate a calitii efluentului. WEA poate fi una
din msurtorile utilizate intr-un registru al fluxului efluentului dup cum a fost descris in
Seciunea 2.2.1.2.
Aplicaii posibile ale WEA includ:
- Reglementri sau ghidri in privina toxicitii efluenilor.
- Unele jurisdicii specific criteriul numeric al toxicitii in permisele pentru
deversare, in timp ce altele folosesc datele toxicitii ca un instrument de
evaluare sau de planificare. Stabilirea criteriului de toxicitate asigur o
evaluare complet a efluenilor: aciuni de constrngere sau de management
sunt aplicate doar cnd efluentul pic in mod repetat criteriul toxicitii.
Alternativ, abordri mai puin formale pentru utilizarea datelor toxicitii pot
reduce incertitudinile in privina riscurilor deversrilor efluenilor cu ajutorul
completrii datelor convenionale chimice ale efluenilor. n plus fa de datele
toxicitii, evaluri ale persistenei i a bioacumulrii pot fi utilizate in acelai
fel.
4

- Clasificarea (poziionarea) riscului de mediu al deversrilor intr-un sistem
acvatic
- WEA poate fi utilizat pentru a evalua riscul relativ alctuit de deversrile
multiple, cu obiectivul de a canaliza atenia acolo unde este nevoie de ea
- Identificarea Toxicitii / Evalurile Reducerii (TIE / TRE)
- TIE/TRE este utilizat pentru a detrmina de ce un efluent este toxic i ce poate fi
fcut pentru a reduce acea toxicitate la un nivel acceptabil (vezi:
http://www.setac.org/wettre.html). TRE poate fi definit ca fiind un studiu
4
Abordrile sunt descrise In: de Maagd, R.G.-J.2000. Testul Bioacumulrii aplicat In testarea Intregului efluent. Env.
Toxicol. & Chem. 19 (1): 25-35
26 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
specific amplasamentului aplicat cu ajutorul unei proceduri in trepte
5
, alctuit
pentru a:
_ Identifica agentul care produce toxicitatea efluentului
_ Izola sursa toxicitii
_ Evalua eficiena opiunilor de controlare a toxicitii, i
_ Confirma reducerea toxicitii efluentului.
TIE este definit ca un set de proceduri care identific agentul specific
responsabil de toxicitatea efluentului (i aceasta poate fi un subset de instrumente
utilizate in TRE). Reducerea toxicitii pn la un nivel acceptabil poate fi indeplinit
prin identificarea i controlul sursei toxicitii sau identificarea i implementarea unei
strategii de tratare care reduce toxicitatea la un grad acceptabil. TIE/TRE poate varia de
la foarte simple la foarte complexe i furnizeaz un proces logic pentru operatori pentru
ca acetia s poat rezolva o problem semnificativ de toxicitate. TRE poate ghida
eforturile de tratare pentru a se concentra pe minimalizarea costurilor imbuntirii
efluenilor. Acest tip de studiu, ins, trebuie s fie fcut de personal experimentat cu
ajutorul unui bun laborator (cu faciliti pentru analize chimice i de toxicitate). Prin
convenie, TIE/TRE evalueaz toxicitatea, ins elemente att ale persistenei ct i a
bioacumulrii pot fi o adugare in cadrul procesului (ex PIE/PRE sau BIE/BRE).
- Prioritatea msurilor de tratare a reziduurilor.
- Evalurile de identificare/reducere (dup cum au fost ele descrise mai sus) pot fi utilizate
pentru a prezice eficiena diferitelor msuri de tratare a reziduurilor i pentru a poziiona
contribuia lor la o reducere a pericolelor implicate de eflueni. De exemplu, datele
provenite din testele toxicitii pot oferi o msurare integrat a imbuntirilor aduse
tratrii reziduurilor (ex. Testarea toxicitii efluenilor din uzinele la scal pilot). Acest tip
de informare ajut pe cei desemnai s ia decizii astfel inct s obin cel mai bun pre
pentru investiia lor in tratarea (apei reziduale) reziduurilor.
- Judecarea eficienei imbuntirilor tratrii
- Odat ce o companie i-a imbuntit sistemul de tratare a reziduurilor (a apei reziduale),
testarea toxicitii i alte tipuri de testare a efluentului de-a lungul unei perioade de
funcionare pot fi utilizate pentru a evalua imbuntirile aduse tratrii reziduurilor de-a
lungul timpului. Un studiu comparativ asupra toxicitii diferiilor eflueni a prezentat
faptul c imbuntirile aduse tratrii prin folosirea abordrilor convenionale nu
garanteaz absena toxicitii acute
6
.
- Urmrirea efectelor observate in mediile receptoare
- Dac condiiile de mediu din mediul receptor prezint impacturi negative, WEA (adeseori
intr-o gam de concentraii care s corespund diluiei din mediul receptor) poate fi
utilizat pentru a incerca stabilirea unei cauze i a unui efect. De exemplu, ipoteza prin
care se presupune c flora i fauna marin comunitar, mai bine zis calitatea lor ar fi
influenat de o deversare a unui efluent, se poate testa folosind un WEA alctuit cu grij.
n plus, metode pentru evaluarea efluentului pot fi utilizate pentru a evalua calitatea
mediului receptor, permind o comparare direct intre cele dou.
- Evaluarea riscurilor/pericolelor specifice amplasamentului Riscul de mediu al
unui efluent poate fi prezis sau evaluat folosind o metod de evaluare a riscului,
unde una dintre metodele ce probabil vor evalua efectele biologice va fi
5
USEPA. 1991. Document tehnic pentru calitatea apei bazat pe controlul toxicitatii. Washington DC: Biroul Apelor EPA /
505 / 2-90-001.
6
Tonkes, M., P.J. F. De Graaf i J. Graansma 1999. Evaluarea efluentilor industriali compleci In Olanda prin folosirea
unei metode (abordari) de evaluare toxicitatii Intregului efluent (sau umeda). Water Science and Technology
39 (19-11):55.
Waste Water and Waste Gas Treatment 27
Capitolul 2
WEA
7
. Ar fi important o aa-numit validare a terenului de orice efect biologic printr-o legare a
datelor provenite dintr-o WEA de efectele biologice msurate din comunitile acvatice
8
.
Dup cum a fost demonstrat in exemplele de mai sus, WEA poate fi utilizat pentru a ajuta
deciziile luate in privina BAT, in mai multe moduri practice. Fiecare jurisdicie poate opta
pentru o combinaie de aplicaii care s se poat potrivi politicilor i practicilor proprii de control
a efluenilor. WEA susine majoritatea metodelor (abordrilor) din managementul deversrii
efluenilor, indiferent dac se concentreaz strict pe emisii sau combinat cu o metod care se
ocup de calitatea apei.
WEA este foarte utilizat, att in interiorul sau in exteriorul Uniunii Europene. Una dintre
diferenele principale dintre metodele utilizate de fiecare ar este combinaia i tipurile de teste
care sunt utilizate (toxicitate/genotoxicitate, persistena i/sau bioacumularea). n cadrul Uniunii
Europene, implementarea WEA-ului in contextul reglementrilor existente se afl doar la stadiul
cercetrii i dezvoltrii, ins exemplele de mai jos prezint o gam de utilizri ale metodelor
respective in cadrul WEA:
- Germania folosete in mod regulat toxicitatea acut i genotoxicitatea drept
standarde ecotoxicologice in privina efluenilor din cadrul ctorva sectoare
industriale [cww/tm/130] i, de asemenea, exist un program de dezvoltare i
cercetare WEA (ex. Dezvoltarea testelor in privina icrelor (ou) de pete).
- n ultimii 6 ani, Irlanda a avut limite obligatorii ale emisiilor in termeni de Uniti
Toxicologice (TU) pentru efluenii deversai in apele din Industriile de Control
Integrat al Polurii. Limitele TU variaz de la 5 la 10 i sunt prevzute in
documentele ghid ale BATNEEC publicate [cww/tm/95] elaborate pentru
diferite sectoare de activitate. n plus, industriilor ce deverseaz in WWTP (Uzina
de Tratare a Apei Reziduale) municipal li se va cere, de asemenea, s aplice o
combinaie de teste respirometrice i asupra toxicitii.
- n Suedia, caracterizarea efluentului (incluznd WEA) este utilizat pentru a
evalua dac tratarea efluentului pentru o anumit operaiune este adecvat. Acest
fapt se intmpl sub forma unei verificri a unitilor noi de producie (instalaii
in-proces i capt-de-conduct) care a fost in vigoare o perioad de timp ca parte a
procesului de obinere a aprobrilor. Aceast abordare, ins, poate fi utilizat in
orice moment pentru a evalua nevoia infiinrii unor instalaii ulterioare.
- n Regatul Unit al Marii Britanii se trece spre Evaluarea Direct a Toxicitii
(DTA) pentru deversrile de eflueni
9
, aplicndu-se cercetri i dezvoltri
laborioase, ct i un program de demonstrare.
- Olanda se afl in stadiul final al cercetrii WEA i in faza de dezvoltare in care se
vor cntri in mod egal (geno)toxicitatea, persistena i bioacumularea. WEA va fi
aplicat conform legilor in vigoare pn in anul 2005.
Pe o scar mai larg, de nivel european, OSPAR (Convenia de la Oslo i de la Paris
pentru Protecia Mediului Marin din Atlanticul de Nord) a abordat problema evalurii
ecotoxicologice a apei reziduale ca baz a evalurii calitii efluenilor prin Grupul
Surselor Difuze sau de tip Punct (PDS) in anul 1994. in Noiembrie 1999, Agenia de
Mediu a Germaniei Federale a emis un document de fond in privina folosirii WEA-
ului in evaluarea apei reziduale [cww/tm/130]. Un Grup de experi Intersesionali
(IEG) a fost format in anul 1999 in mod special pentru a dezvolta un WEA in
contextul Strategiei OSPAR in privina Substanelor Periculoase (OSPAR, 2000,
http://www.ospar.org). Grupul a examinat posibilitatea de folosire a WEA pentru
7
Chapman, P.M. 2000. Testarea toxicitatii ntregului efluent utilitate, nivelul protectiei si evaluarea riscului. Env.
Toxicol. & Chem. 19(1):3-13
8
Grothe, D.R., K.L. Dickson si D.K. Reed-Judkins (eds.) 1996. Testarea toxicitatii ntregului efluent: o evaluare a
metodelor si a predictiilor impacturilor asupra sistemului receptor. Societatea de Chimie si Toxicologie de
Mediu. Pensacola. Florida USA

9
Boumphrey, R., Tinsley, D., Forrow, D. Si R. Moxon, 1999. Evaluarea ntregului Efluent n UK. Workshopul OSPAR cu
tema Evaluarea ntregului Efluent, Lelystad, Olanda, 28-29 Oct. 1999
28 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
diferite ramuri ale industriei (pn in prezent, industria fabricrii celulozei i hrtiei i
cea farmaceutic). n plus, grupul a elaborat o revizuire a metodelor persistenei i
bioacumulrii i, de asemenea, pentru distrugerea endocrin i genotoxic (amndou in
preparare).
n concluzie, WEA este un instrument util pentru prevenia i controlul polurii integrate, ins
mai degrab va completa metodele tradiionale de control bazate pe compui chimici, dect s le
inlocuiasc. Din experien se tie c atunci cnd sunt implementate intr-un program WEA bine
alctuit msurri ale P-T-B ului ele au ca rezultat reduceri ale eliberrilor de substane
periculoase din cadrul apelor reziduale. Elementul-cheie este ca WEA s fie astfel proiectat inct
s completeze alte msuri de control ce se gsesc in cadrul unui sistem de management al
mediului eficient.
2.2.1.2.2 Reducerea Consumului de ap i a Deversrii de ap rezidual
Din cauza importanei crescnde in multe zone din Uniunea European, este
normal s acordm un paragraf in plus conservrii apei (adic, reducerea consumului
de ap i al aparitiei apei reziduale) i/sau re-utilizrii ei, ca un instrument de
management al apei. Conservarea apei, de exemplu, adeseori ajut la reducerea
impacturilor negative ale transferului poluant din mediul gazos in cel apos. Probabil nu
este o exagerare afirmaia c extinderea re-utilizrii i reciclrii apei este limitat de
creativitatea i dorina oamenilor implicai in acest proces i nu de barierele impuse de
tehnic. Acest fapt depinde, ins, de circumstanele locale. Aspectele ce trebuie
considerate sunt, de exemplu:
- Dezvoltarea de strategii care s minimalizeze consumul de ap (proaspt) i
aparitia apei reziduale din cadrul proceselor de producie [cww/tm/67d], cum ar
fi:
- Alterare in timpul procesului care ar putea conduce spre o reducere a apei
necesare, ex. substituirea apei de rcire cu aerul de rcire
- Reciclare direct a apei de rcire, adic re-utilizarea apei reziduale uor
contaminate in cadrul altor procese ce nu sunt influenate de aceti ageni
contaminatori care va avea ca rezultat reducerea apei proaspete i a apei
reziduale fr a schimba incrcarea contaminant.
- Pretratarea apei reziduale i reutilizarea ei ulterioar (in acelai sau in alt proces)
care are ca rezultat reducerea apei proaspete, a apei reziduale i a incrcrii cu
ageni contaminani
- Reducerea consumului de ap folosite la rcirea aparaturii folosit in cadrul
tehnicilor de diminuare a gazelor reziduale (ex. filtre, biofiltre, frigidere cu racire
pe apa, cicloane umede, separatoare electrostatice la umed)
Procedura de reducere a consumului de ap i a apei reziduale, in general, urmeaz
modalitatea ilustrat in figura 2.4. [cww/tm/67d].
Ca un prim pas, este alctuit un bilan al apei i al principalilor ageni contaminani care
ar putea preveni reutilizarea sa direct. Cnd colectarea de date pentru registrul apei reziduale nu
aduce date consistente, este necesar revizuirea datelor impreun cu msurtori adiionale.
Bazndu-se pe echilibrul staionar in masa, diferitele opiuni pentru minimalizarea
consumului de ap pot fi dezvoltate i evaluate pentru operabilitate. Pentru a minimaliza
cantitatea de ap (rezidual) ar fi util colectarea i amestecarea unor fluxuri din cteva procese
de producie diferite i reciclarea complet a amestecului, crescnd astfel potenialul de
precipitare i corodare. Instrumentele care administreaz aceste realizari de proces sunt descrise
in Seciunea 2.2.1.3.
Waste Water and Waste Gas Treatment 29


Informatii n
privina tehnicilor
de tratare a apei
reziduale
Modelare
chimica
Generarea
de opiuni
Specificare
a calitatii
apei
Dezvoltare
a
soluiei
economice
Coleciare i
revizuirea
datelor
Bilanul agentilor
contaminani
Optimizarea
operatiei
Capitolul 2
ns, nu trebuie trecut cu vederea faptul c mbogirea poluanilor ce nu pot fi
ndeprtai prin indepartare intern sau prin tehnici de epurare poate limita reutilizarea apei n
cadrul ciclurilor apei.
Figura 2.4: Procedura general pentru reducere Consumului de ap i a Aparitiei apei reziduale
2.2.1.2.3 Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale
Emisiile de gaze reziduale din unele surse pot avea cauze diferite i astfel emisiile rezultate din
fiecare cauz trebuie s fie evaluate separat pentru a cuantifica emisiile totale ce apar prin
aceast surs. Mai mult, reducerea surselor va insemna concentrarea asupra cauzelor producerii
emisiilor i nu pe sursa prin care sunt ele emise.
Cuantificarea emisiilor pe fiecare surs
Emisiile pot fi cuantificate pentru fiecare surs n modul descris de Directiva Consiliului Europei
1999/13/EC (Directiva VOC) [cww/tm/88].
Pentru a pregti un inventar al gazelor reziduale, emisiile din toate sursele poteniale trebuie
cuantificate. Acest lucru poate fi realizat fie prin estimare, calculare sau msurare n
conformitate cu tipul de emisii i importana lor relativ fa de emisiile de gaze reziduale
totale. Unele emisii sunt cel mai bine estimate cu ajutorul unei surse a ieirii, altele cu ajutorul
cauzelor emisiilor. n particular, emisiile necaptate sunt foarte greu de msurat. Ele necesit
cuantificare contribuind deoarece contribuie la cauza generala.
Urmtoarele exemple sunt oferite prin ilustraie:
- Emisiile produsului (n mod normal VOC) pot fi estimate atunci cnd coninutul gazos al
produsului este cunoscut. Cantitatea de solvent coninut de produs, de exemplu, este bine
definit i cantitile vndute sau recuperate sunt de asemenea cunoscute.
- Dac substanele gazoase se regsesc n reziduuri, coninutul lor trebuie msurat, sau
identificat pentru a calcula cantitatea ce ar putea fi emis. Aceasta va depinde, de asemenea, de
metoda folosit pentru ndeprtarea reziduului.
30 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
- Emisiile captate in atmosfera pot fi cuantificate prin masurarea adecvata a ratei fluxului de
aer i a concentratiei de gaz rezidual (preferabil in diverse stadii ale procesului). Aceasta
masurare poate fi, insa, destul de scumpa i poate fi complicata de dificultatile de acces, de
prezenta vaporilor de apa sau materiilor sub forma de particule sau altor cauze i ar putea
reprezenta doar o parte a situatiei care adeseori este variabila in timp. O metoda de calcul este
de obicei preferata unde masuratoarea nu este o optiune fezabila. Aceasta posibilitate depinde
de cauza emisiei. De exemplu, daca o emisie captata este produsa de evaporarea unui solvent
intr-o operatiune de uscare (emisie VOC), este normal uwara calcularea cantitatii de solvent
evaporate prin masurarea continutului de solvent din produs inainte de uscare avnd in vedere
faptul ca poluantii din gazele emise din combustie (NO
x
, SO
x
, etc) sau poluantii periculoi
necesita masurarea in cowl respectiv.
- Cantitatile necapatate intr-un sistem de diminuare pot fi calculate daca sunt cunoscute
cantitatile trimise spre sistem i randamentul reducerii lor
- Emisiile necaptate sunt prin natura lor dificile i adeseori costa mult pentru a fi masurate i
trebuie evaluate prin luarea in considerare a cauzelor emisiilor i a metodelor de evaluare
relationate ce sunt detaliate mai jos. Cu toate acestea, inainte de a abandona posibilitatea
masurarii, ar trebui facuta o evaluare a fezabilitatii sale.
Cuantificarea emisiilor in functie de cauz
O cuantificare a emisiilor bazata pe cauzele lor, ar putea fi singura solutie practica, in special
pentru emisiile necaptate, insa adeseori i pentru emisiile captate. Exista cteva metode pentru a
executa aceste calcule. Toate metodele de calcul ofer estimari, care in anumite cazuri indica
doar ordinul de marime.
Exemple ar putea fi:
- Cuantificarea emisiilor de proces trebuie sa se bazeze pe o intelegere detaliata a procesului
care are loc. n multe cazuri se furnizeaza o evaluare corecta a cantitatii emise, care uneori ar
trebui confirmata prin masuratori. n executarea acestor calcule i masuratori, trebuie acordata
o anumita atentie variabilitatii ce ar putea fi inerenta pe parcursul procesului. Aceasta poate fi o
variabilitate in timp in cadrul proceselor discontinue cantitatea emisa variaza tipic pe masura
ce procesul discontinuu progreseaza sau o variabilitate a clasei diferite clase ale produselor
emit diferite cantitati. Calculele trebuie sa reflecte cele de mai sus i in momentul in care sunt
executate masuratori conditiile de operare din timpul executarii fiecarei masuratori trebuie
inregistrate cu grija i, de asemenea, trebuie efectuate masuratori suficiente pentru a acoperi
intreaga gams de variabilitati. Un bilant al materialelor anual trebuie sa ia in considerare
productia anuala pentru a surprinde corect efectul clasei.
- Calculele emisiilor provenite din recipientele de depozitare se pot baza pe metodologia
alcatuita de USEPA (Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite) [cww/tm/89].
Calculele sunt greoaie i necesita cunoWnte in privinta unor date meteorologice ce pot fi
obtinute de la institutul local de meteorologie. Emisiile semnificative provenite din depozitare
pot fi generate din recipientele atmosferice de la suprafata. nsa scurgerile din recipientele
subterane sau din recipientele sub o presiune mai mare dect cea atmosferica sunt in mod
semnificativ reduse. Pierderile din timpul lucrului depind de numarul de transferuri pe an
(adica, de cte ori volumul recipientului a fost umplut/golit in timpul unui an) i ele sunt
scazute pentru transferurile putine. Daca bilantul vaporilor se aplica in timpul umplerii
recipientelor, pierderile din timpul lucrului sunt eliminate. Astfel, in multe constructii emisiile
din cadrul depozitelor sunt scazute comparndu-le cu alte emisii. Este recomandabil sa fie
evaluate pierderile din cadrul depozitelor, bazndu-ne pe bilantul materialelor inainte de a
trece la calcule detaliate. Daca calculele detaliate sunt necesare, se recomanda utilizarea
instrumentului computerizat TANKS [cww/tm/90] dezvoltat de ctre USEPA, o versiune
computerizata a metodei de calculare USEPA.
Waste Water and Waste Gas Treatment 31
Capitolul 2
- Emisiile provenite din manevrare pot fi calculate presupunnd un continut de vapori al
aerului ce este evacuat dintr-un container incdrcat, corespunzdtor presiunii vaporilor
produsului incdrcat, la temperatura de incdrcare, inmultit cu un factor de saturatie. Factorul
saturatie depinde de metoda de incdrcare si reprezintd gradul de saturatie atins in medie in
spatiul ocupat de vapori in timpul incdrcdrii. Factorii de saturatie pentru recipientele de
transport rutier ale BLC-urilor sunt [cww/tm/72]:
ncdrcare in imersiune intr-un rezervor de cargou curat: 0,5
ncdrcare in imersiune intr-un rezervor de cargou umed (service specializat): 0,6
ncdrcare de stropire: 1,45 (un factor mai mare de 1 reprezintd supra-saturare
cauzatd de picdturi de apd ce sunt evacuate aldturi de vapori).
- Calculele emisiilor provenite de la scurgerile echipamentelor se bazeazd pe metodele
dezvoltate de USEPA si variazd de la simple (bazate pe numdrarea punctelor de scurgere si pe
emisiile medii ale unui punct) la complexe (bazate pe corelatiile dintre o concentratie ppm
mdsuratd la interfata scurgerii si rata specificd a scurgerii si tipul de echipament considerat).
Descrieri aditionale sunt furnizate in Protocolul USEPA 453 care este detaliat in cadrul
proiectului IMPEL Emisiile VOC Difuze [cww/tm/154]. Aceste metode de calcul furnizeazd
estimdri ale actualelor emisii si de obicei o metodd de calcul mult mai sofisticatd produce
rezultate mai slabe. Calculele bazate pe numdrarea echipamentului sunt singurele ce nu
necesitd mdsurdtori fdcute cu ajutorul unui analizator al vaporilor organici in fiecare punct
potential de scurgere. Dacd aceste calcule furnizeazd un rezultat satisfdcdtor in acest scop, nu
mai este necesard o analizd ulterioard. Dacd emisiile provenite de la scurgerile echipamentelor
devin importante, trebuie implementat un Program de ntretinere si Monitorizare (numit si
Detectia si Repararea Scurgerii LDAR), impunnd mdsurarea fiecdrui punct potential de
scurgere si sansa pentru repararea scurgerilor descoperite. Aceastd lucrare necesitd pregdtire in
executarea mdsurdtorilor si inregistrarea lor in baza de date, astfel cd, este cel mai bine dusd la
indeplinire de contractori specializati.
- Emisiile ne-obisnuite cauzate de operatiunile de pornire, oprire si de intretinere trebuie luate
in considerare. Acestea depind foarte mult de metodologia de operare. Nu existd metode
acceptate de toatd lumea pentru estimarea acestor emisii. Ele, insd, pot sd devind importante
in operatiunile discontinue cu vase cu inchidere/deschidere frecventd. n aceste cazuri cea
mai bund metodd practicd este pregdtirea unei campanii de mdsurare pentru cuantificarea
emisiilor din fiecare etapd de operare.
- Emisiile accidentale nu ar trebui sd apard. n momentul in care ele apar pierderile relationate
ale solventului ar trebui reflectate in bilantul de materiale. Se recomandd ca aceste incidente
sd fie urmdrite si tinut un registru al cantitdtii estimate a fi emise in timpul fiecdrui
eveniment.
2.2.1.3 Analiza Fluxului de Materiale i Energie (EMFA)
EMFA cuprinde o intreagd gamd de instrumente pentru a optimiza consumul de energie, materii
prime, apd si deversarea efluentului prin urmdrirea fluxurilor interne de energie si materiale
folosite in procesele de productie. Astfel, este fie parte fie o extensie a unui inventar al fluxului,
utiliznd datele obtinute pentru a trage concluziile necesare. Pentru a rezolva aceastd problemd
este disponibil un soft de calculator disponibil in diferite grade de complexitate. Procedura
normald a EMFA-ului este:
- Se incepe cu o analizd a intrdrilor-iesirilor procesului
- Procedurd repetatd (iterativd) pentru identificarea potentialului de imbundtdtire prin
comparare cantitativd a datelor de intrare si de iesire avnd valori-tintd.
- Simulare a diferitelor scenarii (proiect al procesului) cu evaludri individuale a impactului lor
asupra mediului
- Identificarea celei mai bune solutii conform scopului propus (eficienta de cost, prevenirea
reziduurilor, economisirea resurselor, etc.)
32 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
Scopul implementrii unui instrument EMFA este pentru a opera procesele de producie mai
eficient i pentru a scdea impactul acestora asupra mediului (ex. reducere a deversrii de
reziduuri i/sau a consumului de ap) i eventual scderea costurilor.
Un exemplu de abordare EMFA este detaliat n Anexa 7.2.
2.2.2 Instrumente de Management Operaional
Cu toate c instrumentele de management ale inventarierii furnizeaz toate informaiile necesare
fr de care nici o decizie asupra prevenirii eficiente a deseurilor, asupra minimalizrii i/sau a
tratrii reziduurilor, nu se poate lua, instrumentele de management operaional furnizeaz baza
aplicrii acestor decizii.
2.2.2.1 Monitorizarea
Monitorizarea formeaz un pod ntre instrumentele de inventariere i cele operaionale, ns
este, de asemenea, legat de instrumentele strategice i de siguran. Cantitatea de informaie
furnizat de instrumentele de inventariere, de ex. registrul (registrele) fluxului, este colectat
cu ajutorul sistemelor i programelor de monitorizare. Probabil cel mai important aspect este
controlarea operrii corecte a proceselor de producie i de tratare, pentru a vedea dac
scopurile de mediu stabilite sunt atinse i pentru a identifica i pentru a ajuta la urmrirea
accidentelor (incidentelor).
Nu poti tine sub control ceea ce nu poi msura. Astfel, pentru a msura eficiena unui EMS,
sunt necesare date reale n privina efectelor precise ale activitilor din cadrul unui amplasament
industrial asupra mediului i asupra oamenilor. Astfel, este necesar aplicarea unui program
regulat i planificat de monitorizare i prelevare de probe.
Parametrii ce trebuie monitorizai ar trebui s includ [cww/tm/132]:
- Surse punctiforme, emisii fugitive i difuze eliberate n atmosfer, ap sau canalizare
- Reziduuri, n special reziduuri periculoase
- Contaminarea terenului, apei i aerului
- Folosirea apei, combustibilului, energiei, oxigenului, azotului sau a altor gaze (de ex. argon)
- Eliberari de energie termic, zgomot, miros sau praf
- Efecte asupra prilor specifice din cadrul mediului i a ecosistemului (vezi exemple n
Seciunea 2.2.1.2.1.)
- Accidente sau incidente abia evitate din cadrul amplasamentului
- Rniri ale personalului
- Accidente din timpul transportului
- Plngeri din partea locuitorilor din cadrul comunitii
Monitorizarea, ns, nu se rezum la msurarea analitic. Include de asemenea ntreinere
regulat, verificri vizuale i pentru siguran.
n paralel cu acest document este produs un BREF n privina Monitorizrii la care cititorul
poate apela pentru alte informaii mai amnunite. Monitorizarea n contextul apei reziduale i
gazului rezidual este detaliat n Capitolul 3; standarde ale parametrilor analitici sunt listate n
Anexa 7.4.
2.2.2.2 Stabilirea i Revizuirea regulat a Scopurilor sau a Programelor Interne
Waste Water and Waste Gas Treatment 33
Capitolul 2
EMS-ul trebuie sa stabileasca un program de mediu acolo unde sunt stabilite scopuri specifice
amplasamentului, stabilite pe termen lung i sunt interne. Scopurile globale i pe termen lung fac
parte din politica companiei, astfel ca nu sunt incluse in acest BREF, insa se afirma ca o
asemenea politica este un item necesar.
Parametrii pentru care scopurile interne sunt stabilite trebuie selectati in conformitate cu
relevanta lor. Pentru a limita numarul acestor parametrii, finalitatea stabilirii scopurilor trebuie
retinuta, adica, o functionare optima a procesului de productie i a operatiunilor de diminuare
trebuie asigurata, astfel minimaliznd impactul asupra mediului luat ca intreg. De obicei, nu este
necesara stabilirea nivelului scopului pentru fiecare parametru implicat, insa se folosesc ap-
numitii parametrii-surogat pentru a descrie emisiile.
Nivelurile scopurilor masurabile trebuie stabilite astfel inct sa poate fi realizate specificatiile
autorizatiei i sa fie intrunite conditiile specifice locale.
Exists mai multe clase de scopuri, una dintre ele fiind standardul general, alta standarde
specifice amplasamentului. Exemple de standarde-generale:
- Cerintele cuprinse in Obiectivele Calitatii Mediului (EQO) sau in Standardele Calitatii
Mediului (EQS) precum i standarde tehnologice i Practica pentru o Buna Productie (GMP)
- Cerintele generale pentru Calitatea Bazinului Rului (Directiva Cadrul de lucru al Apei sau
reglementarile in privinta calitatii apei)
- Cerintele generale in ceea ce privete aerul, programe nationale i interntionale
- Cerintele impuse de standardele interne ale companiei pentru toate amplasamentele
ce-i apartin, independent de cererile locale in privinta emiterii de aprobari Exemple de
standarde specifice amplasamentului:
- Cerinte in privinta atingerii conditiilor de obtinere a aprobarilor (ex. asigurarea unei
conformitati continue cu valorile limits ale emisiilor)
- Limitari specifice in privinta continutului ecotoxic al oricarei scurgeri finale in conformitate
cu limitele stabilite pentru mediul receptor (apa subterane, aer), de exemplu in Germania valorile
care pot fi atinse in ceea ce privete deversarea finals intr-un corp de apa sunt
10
:
TF = 2 (teste pe pe0)
TD = 4 (teste pe dafnia)
TA = 8 (teste pe alge)
TL = 16 (teste pe bacterii luminescente)
TM = 1,5 (mutagenitatea)
Ca un scop pe termen lung, pentru viitor, industria chimica Germans (conform declaratiei VCI
din mai 2000 [cww/tm/166]) dorete s-i reduca mai mult impactul toxic al deversarilor de ape
reziduale proprii, lund in considerare:
Toxicitatea acuta la peO, dafniii i bacterii
Toxicitatea cronica la alge
Mutagenitatea
n final ei vor dori ca efluentii lor deversati in apa receptoare sa nu depawasca factorii de
dilutie T
x
= 2 (TM = 1,5); toxicitatile cauzate de concentratiile de saruri nu sunt incluse.
n momentul stabilirii scopurilor, trebuie alcatuit i un plan pentru luarea de actiuni in momentul
in care un nivel dorit pentru un scop ale unuia sau a mai multor fluxuri afluente sau a deversarii
finale, este dep4it pentru un anumit interval de timp. Aceste actiuni trebuie definite clar i
desemnate responsabilitatile i competenta pentru aceste actiuni.
Exemple de scopuri interne:
10
Unitile toxice (Valorile-T i cteodat Valorile-G) sunt exprimate sub forma factorilor de diluie, Tx = 2 ceea ce
nseamn c fluxul de ap rezidual trebuie diluat la jumtate din concentraia sa original pentru organismele
testate s supravieuiasc. De asemenea, vezi Seciunea 2.2.1.2.1.
34 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
- Reducere continua a incarcarilor poluante
- Conformitate cu cerintele autorizatiei
- Reducerea efectelor eco-toxice (vezi Sectiunea 2.2.1.2.1.)
Rolul avut de monitorizare in stabilirea scopurilor este mentionat in Sectiunea 2.2.2.1.
Procesele dinamice implicate de stabilirea scopurilor, mentinnd ca industria chimica i
conditiile in care ea opereaza (functioneaza) sunt in continua dezvoltare i schimbare, presupun
- revizuire regulata, fr a tine cont daca au fost sau nu introduse noi cerinte legale in acest
sens. Astfel, alcatuirea unui plan care sa rezolve aceste schimbari trebuie stabilita. Scopul
revizuirii regulate este imbunatatirea continua in ceea ce inseamna performanta de mediu a unui
amplasament de industrie chimica luat ca intreg. Pentru a atinge acest scop, un program de
reducere trebuie stabilit care sa contina urmatoarele elemente:
- O evaluare periodica a practicilor manageriale de mediu asociate cu functionarea i utilarea,
considernd:
Impacturile de mediu
Legislatia in continua schimbare
Preocuparile publicului
Implementarea imbunatatirilor continue
- Stimularea implementarii actiunilor de eficientizare a costurilor i recunoaterea
contributiilor semnificative in scopurile de reducere a emisiilor, ca de exemplu:
Stabilirea costurilor tratarii apelor i gazelor reziduale prin introducerea unui
sistem de stabilire a preturilor, de exemplu introducerea unui Principiu Poluatorul
Platete intern pentru deversarile din unitatile individuale de productie, care vor fi
taxate intern cu costurile impuse de unitatile de tratare conform partii lor din totalul
poluant; aceasta masura este un bun stimulent pentru minimalizarea emisiilor i
astfel, reducnd costurile de tratare comune ale unitatii de productie
Premii interne (bonusuri) pentru propunerile de imbunatatire operationala
fcute de personal
- Includerea unor obiective necesare pentru preventia eliberarilor, in cadrul proiectului
procese i constructii noi sau imbunatatiri aduse lor, ca de exemplu:
Introducerea reciclarii produWor sau compuWor initiali in momentul in care
sunt planificate modificari ale instalatiilor
Introducerea masurilor de conservare a apei, in aceleai conditii mentionate mai
sus.
- ntretinere preventiva i tehnologie corecta de control pentru minimalizarea emisiilor i a
pierderilor
- Implementarea procedurilor i controlului operational i tehnic tinnd cont de criteriul de
operare pentru imbunatatirea preventiei, detectiei timpurii i retinerea deversarilor/eliberarilor
fie prin
Supraveghere monitorizata, fie prin
Masuri organizatorice, folosind puterea personalului, de tipul: serii de controale
regulate sau instalarea de sisteme de retentie cu volum de colectare suficient
- Investigarea i evaluarea deversarilor/eliberarilor ce au aparut, pentru a identifica actiunile
corectoare pentru prevenirea recurentei
- Comunicarea cu angajatii i cu membrii ai publicului in ceea ce privete informatiile legate
de emisii, progresul facut in atingerea reducerilor propuse i planurile de viitor care ar trebui sa
includa un dialog structurat in ceea ce privete preocuparile i ideile att a angajatilor, ct i a
membrilor publicului larg.
Aceasta revizuire ar putea conduce la luarea unor decizii care sa modifice sau sa adapteze
obiectivele, programele sau politicile de mediu.
2.2.2.3 Alegerea Opiunilor de Tratare
Trecnd de etapa in care s-au obtinut informatiile necesare in privinta emisiilor ce apar dintr-un
amplasament chimic i in care scopurile i cerintele de mediu au fost definite, urmatoarea etapa
Waste Water and Waste Gas Treatment 35
Capitolul 2
este selectarea opiunilor corecte de control. De obicei scopul este descoperirea unei metode de
tratare eficient din punct de vedere al costurilor oferind in acelai timp o performan de
mediu optim. O alegere corect necesit in mod normal studii in privina tratabilitii i/sau
studii pilot.
Opiuni de control disponibile sunt in general evaluate i selectate in conformitate cu:
- Caracteristicile fluxului emis, ca de exemplu:
Rata fluxului
Concentraiile i proprietile agenilor contaminani
Prezena impuritilor
Temperatura
Presiunea
- Cantitatea din partea ce necesit tratare
- Scopurile i finalitile ce trebuie indeplinite, recuperarea poluantului fiind prima alegere
- Cerinele legale
- Opiunile de control ce exist pentru fiecare caz dat
Procesul de selecie i evaluare datele necesare obinute cu ajutorul inventarului fluxului (vezi
Seciunea 2.2.1) intotdeauna are ca rezultat concluzii adiionale in privina specificitii
amplasamentului ce trebuie luate in considerare, factori cheie ce variaz de la amplasament la
amplasament, etc.:
- Localizarea uzinei
- Mrimea i instalarea amplasamentului
- Performana economic i de mediu actual ale instalaiilor in discuie, vrsta lor, proiectul
lor i durata de via anticipat
- Integrarea in proces potenial i gradul ei in interiorul unei instalaii sau intre mai multe
instalaii
- Tipul i calitatea mediului receptor
- Impactul asupra mediului rezultat ca urmare a unei emisii reale sau prevzute
- Durata de via rmas i performana echipamentului pentru diminuarea polurii
- Disponibilitatea resurselor
- sigurana
- limitrile i constrngerile unei instalaii impuse de alt legislaie
- rezultatele obinute in urma analizrii de-a lungul mediului (consumul de ap, producia de
reziduuri, consumul de energie)
- capitalul i costurile de operare
cnd sunt implicate uzinele de tratare centrale sau finale, opiunile de reducere la surs trebuie
luate in considerare. Ca urmare a consideraiilor menionate mai sus, selectarea sistemului de
tratare corespunztor se va face prin considerarea opiunilor pentru:
- reducerea la surs
- sistemul de colectare (drenaj)
- metodele de tratare
Problemele speciale in privina apelor i gazelor reziduale sunt tratate in Seciunile 2.2.2.3.1.
respectiv in 2.2.23.2.
2.2.2.3.1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale
Figura 2.5. ilustreaz o cale de luare a deciziei pentru descoperirea sistemului de tratare a apei
reziduale cel mai potrivit pentru fluxul de ap rezidual individual [cww/tm/132]. Liniile
punctate simbolizeaz opiuni alternative.
Urmtoarelor intrebri, care conin principalele obiective ale Directivei prevenie,
minimalizare i control ar trebui s li se rspund individual pentru fiecare tip de ap
rezidual.
- Poate fi redus cantitatea i nivelul contaminrii sau chiar eliminatprin mijloace integrate
in proces sau de alt tip?
- Are nevoie fluxul de ap rezidual in totalitatea lui de tratare sau un sistem segregativ arn fi
mai de ajutor?


rcesul de
Production
prroductie
ESDa
NONu
ESDa
Was t e
Apa
uzat a
wat er ?
Minimalizre
Mnimisa-
sau evitare?
ion or
O Nu
O Nu Contamin
Conta-
?
a t e
ESDa
Nu N
retreatment Pretratare
Contaminan
Organic
ti orgnici?
contami-
Da S
D a E S
ologically non-
Nedegradabil
bioloic? Contine
degradable?
ontaining
POPs?
Nu N
WWWTP centrala
Central or
municipal WWT
sau municipala
APA RECEPTOARE
ECPENT WATER
Capitolul 2
- Fluxul de ap reziduald se poate trata biologic sau trebuie s'a fie pretratat descentralizat?
Figura 2.5: Diagrama lurii deciziei n privina Sistemului de Control al Apei Reziduale
Drept exemplu de criteriu pentru priotizarea unei examindri mult mai amanuntite a fluxurilor
afluente de ap reziduald a fost utilizata in unele zone ale Germaniei prezenta unei incarcari
TOC recalcitrante de nivelul a 20 50 Kg/d. Alti parametri relevanti in acest context sunt
metalele grele, compusii organici halogenati si toxicitatea.
Selectarea procedurii urmeazd pasii mentionati in Sectiunea 2.2.2.3.:
- Reducerea la surs'a
Optiunile pentru reducerea apei reziduale la sursa trebuie luate in considerare primele. De multe
ori acestea vor rezulta din consideratiile privind procesul de productie descrise in documentul
omonim BREF vertical. Sugestii in privinta cauzelor contaminarii ce apar in mod frecvent sunt:
Apa de proces. Consumul de ap reziduald depinde de procesul de fabricatie. Concentratia ei
de agenti contaminanti depinde in principal de solubilitatea fluxului de proces in ap.
Urmatoarele sugestii ar trebui luate in considerare:
Pretreatment
Pretratare
36 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 37
Capitolul 2
Separarea apei de proces de apa de ploaie sau din alti efluenti de apa, pentru a
permite re-utilizarea sau reciclarea, precum i minimalizarea cantitatii de apa ce
necesita tratament, instalarea unui acoperi peste anumite zone ce adapostesc etape
de proces, magazii in care se incarca sau se descarca diferite materiale, etc., este de
asemenea o optiune ce poate fi luata in considerare
Folosirea apei de proces recilabila, de caste ori este fezabil din punct de vedere
economic, folosind un numar maxim de reciclari inainte de deversare
Evitarea unui contact direct la sistemele de racire ori de caste ori este fezabil
O revizuire importanta in ceea ce privete nevoia de apa in cadrul sistemelor de
purificare sau, atunci casnd sunt folosite, investigarea potentialului pentru
regenerarea i re-utilizarea apei (vezi Sectiunea 2.2.1.2.2.)
Minimalizarea fluxului de apa pentru spalare i pentru sistemele de etanwizare
ce sunt necesare in mod frecvent pentru motive de siguranta, insa trebuie sa nu fie
lasate sa curga fara un anumit control sau un anumit grad de restrictie
ndepartarea petrolului liber spre un sistem de spalare al reziduurilor petroliere
inainte de a fi deversat in canalizare
O separare eficienta apa/hidrocarbon cast se poate de practica efectuata in
cadrul echipamentelor din dotarea procesului inainte de a deversa apa in canalizare
Daca este fezabil, folosirea unui fluid de proces in locul unui flux in cadrul
aparatelor cu jet Venturi sau in cadrul unei pompe cu inel lichid, este de asemenea
preferabil sa utilizam un fluid de proces ca lichid de etanwizare, sau in cadrul unei
pompe de vid uscat pentru a minimaliza contaminarea generata de aparatele de vid
Dupa cum este posibil captarea deversarilor provenite de la valvele de
siguranta, valvele de eliberare termice, scurgerile provenite din izolatia palanului
dublu sau valvelor de etanwizare duble, pentru ca nu este recomandabila deversarea
lor in zone unde apa de ploaie curata este colectata.
Colectarea efluentului provenit din laborator intr-un recipient de spalare
Eliberri neintenionate operaionale Acesta se pot evita in general (deversarea lor in
canalizare) printr-o atentie sporita a operatorului. Instrumentar aditional sau colector de
reziduuri petroliere vor fi elemente de ajutor care sa activeze operatorii in efectuarea sarcinilor
lor in mod eficient. De asemenea, unitatile de colectare a reziduurilor petroliere sunt
recomandabile unde apare in mod frecvent eliberare de hidrocarbon lichid. Pentru a reduce
eliberarile neintentionate operationale, trebuie luate in considerare urmatoarele sugestii:
Astuparea sau acoperirea cailor de ventilare sau de scurgere atunci casnd nu
sunt folosite
Permiterea colectarii apei de spalare intr-un sistem de colectare a reziduurilor
petroliere decast sa fie trimisa direct in canalizare, aici fiind de preferat utilizarea
unor sisteme proba cu circuit inchis sau valve proba care nu necesita spalare (ex.
Valve proba de tip piston), recipiente proba in marime corespunzatoare astfel incast
supraincarcarea sa fie evitata i frecventa colectarii de probe i chiar probele
mentinute in limita minima.
Pentru a evita supraplinul vaselor sau recipientelor, cauzat de instalarea unui
nivel adecvat al instrumentarelor sau al procedurilor corespunzatoare.
Minimalizarea folosirii furtunurilor
Luarea in considerare a folosirii unor amenajari pentru colectarea scurgerilor
provenite de la furtunuri
Amenajarea unor acoperiwri peste rampele de incarcare
Instalarea unor borduri pentru a asigura retentia deversarilor
Instalarea unui instrumentar corespunzator pentru protectia impotriva
supraplinului recipientelor pentru transport rutier
Evitarea aparitiei pierderilor in timpul scurgerii apei de pe fundul recipientelor
Instalarea unor instrumente bune pentru detectarea nivelului de separatie
Turnarea in lingotiere a liniilor, in loc de spalare i drenare, ori de caste ori este
posibil.
Curatarea prin vacuum a deversarilor ori de caste ori este posibil, decast
folosirea unui jet de apa sau tratarea lor cu aburi directionasndu-i spre canalizare.
38 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
Lsarea in funcionare a furtunurilor de ap doar cnd este nevoie de ele, aceasta
fiind o practic bun de management/de fabricare
Economisirea apei prin msuri integrate in proces sau alte tipuri de msuri conduce la fluxuri de
ap mult mai concentrate care ar putea s fie reciclate i exploatate in mod profitabil pentru o
producie mai ridicat sau pentru tratarea lor cu o mai mare eficien. Aadar, orice mijloace
pentru diminuarea consumului de ap poate conduce spre o reducere a cantitii de contaminani
evacuai prin canalizare
Activiti de ntreinere. Adeseori activitile de intreinere au ca rezultat contaminare
semnificativ a apei. Pentru a minimaliza aceste activiti de intreinere este nevoie de
planificare atent anterioar, de tipul:
Identificare amplasamentului pentru curarea echipamentului corespunztor,
dotat cu amenajri corespunztoare pentru recuperarea hidrocarburilor i a
reziduurilor solide, fcnd din acest amplasament, pe ct posibil, locaia obligatorie
a currii echipamentului (ex. Curarea grupului de schimb)
Planificarea atent a echipamentului de drenaj pentru a evita eliberrile nedorite
in canalizare
Evaluarea atent a necesitilor de curare a echipamentelor i metodelor
folosite in acest scop.
Identificarea unui traseu de depozitare al efluentului de curare
Eliberrile rezultate din defeciuni ale echipamentului. Acestea sunt, prin natura lor,
imprevizibile. ntreinerea preventiv a echipamentului i implementarea unui program de
monitorizare sunt modaliti de asigurare a minimalizrii acestora. Ca de exemplu:
Evitarea pe ct posibil a defectrii etaneitii pompelor
Instalarea unor pompe fr etaneitate, a monitorizrii vibraiilor sau a unor
alarme impotriva scurgerilor etaneizrilor
Detectarea scurgerilor apei de rcire rezultate din defeciunile aprute la
schimbtorul de cldur prin verificarea periodic a coninutului de hidrocarbur, a
nivelului pH-ului i a conductivitii electrice a apei de rcire din retur
Repararea scurgerilor detectate in cel mai scurt timp
Analizarea frecvent a sistemelor de scurgere pentru a identifica cel mai bun tip
de echipament, mod de ambalare, tip de etaneizare, etc.
Contaminarea de fond cauzat de sistemele de canalizare poate fi minimalizat, de exemplu,
prin:
Verificare periodic a camerelor de inspectare din sistemele de canalizare pentru
a verifica existena, de exemplu. a hidrocarburilor libere, pentru a le pompa prin
vacuum, dac este nevoie, in fluxul deversor.
Curarea canalelor murdare care ar putea cauza o contaminare semnificativ a
fondului
- Selectarea Sistemelor de Drenaj (vezi Seciunea 2.2.2.4.1.)
- Instalarea Capacitii Tampon
Instalarea acestei capaciti este benefic pentru anumite fluxuri de ap rezidual din cadrul
uzinelor de producie, precum i pentru fluxurile de ap rezidual colectate inainte de intrarea
WWTP-ului central, in cazul apariiei unei defeciuni de funcionare. Mai multe detalii sunt
oferite in Seciunea 3.3.3.
- Metode de tratare
Opiunile in ceea ce privete tratarea sunt:
Pretratarea unui flux de ap rezidual individual prin tratare biologic central
amplasata spre sfarsitul fluxului tehnologic; de exemplu: un flux ce conine metale
grele sau COD refractar. Pentru a reduce agenii contaminani la surs ceea ce ar
Waste Water and Waste Gas Treatment 39
Capitolul 2
preveni diluarea i dispersia nedorit a agenilor contaminani care altfel ar scpa
nedetectai i netratai in apa receptoare.
Tratarea final in cazul unui flux de ap rezidual i apoi deversare direct in
apa receptoare
Tratarea apei reziduale distribuite, sub forma pretratrii sau tratrii finale
Tratarea central pentru un amplasament (intreg), de exemplu: uzin de
tratare mecanico/biologic (WWTP central biologic), uzin in care au loc
precipitarea/flocularea/sedimentarea sau a uzinei de tratare a apei de ploaie
contaminate
Nu se t r at eaz f l uxur i l e de ap r ezi dual i ndi vi dual cont ami nat
l a un ni vel sczut sau a apei de pl oai e necont ami nat e Di ver s el e t ehni ci
de t r at ar e sunt descr i se i n Capi t ol ul 3.
2.2.2.3.2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual
Procedura de selecie urmeaz secvena menionat in Seciunea 2.2.2.3. n momentul in care se
planific modificri fie ale reducerii la surs, fie a tratrii la final de proces, trebuie reinut faptul
c toate schimbrile pot avea implicaii de siguran importante, in special atunci cnd avem de-a
face cu substane inflamabile. Astfel este important evaluarea amnunit a efectului avut de
orice schimbare din sistemul de siguran a instalaiei.
- Reducerea la surs
Controlarea emisiilor la un nivel eficient din punct de vedere al costurilor necesit, in primul
rnd, investigarea posibilitilor de reducere la nivelul sursei. Planificarea atent este necesar
pentru a optimiza recuperarea poluantului i, in consecin, optimizarea capitalului aferent i a
costurilor de operare.
Investigaia poate dezvlui posibiliti ulterioare pentru reducerea la surs a emisiilor. n
majoritatea cazurilor investiia corespunztoare este mai sczut dect pentru tratarea la final de
proces. O investigaie amnunit a posibilitilor de reducere la surs este, astfel, recomandat
cu trie. Ar trebui s se bazeze pe cauzele emisiilor. Astfel, o bun cunoaterea a importanei
relative a fiecreia dintre cauze va fi esenial pentru stabilirea prioritii. Dup ce toate
posibilitile fezabile de reducere la surs au fost epuizate, ar putea fi inc nevoie de un
tratament la final de proces.
- Colectarea emisiilor (vezi Seciunea 2.2.2.4.2)
- Selectarea tehnologiei de tratare
Cnd msurile de reducere nu conduc spre dorita reducere a emisiilor, este necesar un tratament
la final de proces. Toate echipamentele de tratare pot prelucra doar emisii captate. Astfel, dac
emisiile necaptate trebuie tratate prin alte procedee afar de reducerea la surs, cu ajutorul
dispozitive de colectare i cu ajutorul unui sistem de ventilare (inclusiv amenajrile necesare in
privina siguranei), trebuie tratate in aval de sistemul de tratare la final de proces. Costurile
instalaiei pot fi semnificative pentru aceste sisteme de ventilare. De aceea aceste sisteme trebuie
proiectate innd cont de eficiena economic. Investiia necesar pentru tratarea la final de
proces va fi fcut, in general, innd cont de rata fluxului total de gaz ce va fi tratat, astfel c
eforturile depuse pentru minimalizarea acestei rate a fluxului ii vor arta roadele. n sfrit,
alegerea unei tehnologii bune va avea un impact semnificativ in ceea ce privete impactul asupra
capitalului necesar i in privina costurilor de operare.
Problemele-cheie ale proiectului sistemelor de tratare a gazelor reziduale sunt: rata de curgere a
fluxului de gaz, concentraiile sale contaminante i, in plus fa de valorile maxime, gradul lor de
variabilitate. Natura sau chimia contaminanilor are o importan ridicat de vreme ce toate
sistemele de tratare sunt limitate in acest domeniu, de exemplu:
Doar vaporii inflamabili se pot incinera
Agenii contaminani ce conin halogen i/sau sulf necesit tratare cu gaze de
ardere situata dupa oxidarea catalitic i termic
40 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
Eficienta condensarii depinde de presiunea vaporilor contaminantilor aflati la
temperatura de condensare, astfel ca substantele cu presiune mai ridicata a vaporilor
sunt mai putin potriviti in procedeul condensarii.
Doar compubii de marime moleculara mica pot fi absorbiti bi desorbiti eficient
Biofiltrarea compubilor non-biodegradabili nu va fi eficienta
Membranele lucreaza mai bine asupra unor compubi specifici
Eficienta filtrarii umede depinde de solubilitatea bi presiunea vaporilor
contaminatorilor.
Valoarea produsului emis va determina necesitatea recuperarii ei din gazul rezidual, astfel ca
.
, cu
ct mai valoros produsul cu att mai mult folosirea tehnicilor ce permit recuperarea (de exemplu:
adsorbtia, condensarea, membranele) vor fi preferate tehnicilor de distrugere (de diminuare), (de
exemplu: oxidarea termica bi catalitica, biofiltrarea).
Prezenta impuritatilor in gazul rezidual afecteaza proiectul sistemului. Cteodata impuritatile
trebuie sa fie indepartate intr-o etapa de pretratare, de exemplu:
Vapori de apa care afecteaza eficienta adsorbtiei, sistemele de condensare, in
special sistemele criogenice sau de refrigerare sau sistemele de filtrare
Praful care cauzeaza probleme adsorbarii, absorbarii sau oxidarii catalitice in
care particulele de praf acopera ambalarea sau stratul adsorbant.
Otravuri catalitice care distrug eficienta incineratorului catalitic sau a filtrului
catalitic
Acizii care afecteaza activitatea de biofiltrare/bioepurare
Trebuie luata in considerare concentratia emisiilor. Majoritatea tehnologiilor sunt limitate in
ceea ce privebte eficienta indepartarii bi, in special, condensarea, absorbtia bi biofiltrarea nu
ating 100% din eficienta indepartarii. Acesta este unul dintre avantajele sistemelor de oxidare
termica bi catalitica care ating nivele de eficienta a distrugerii ridicate, de pns la 99%, insa pe
de alts parte, consumul aditional de energie bi combustibil bi deversarea gazului de ardere
trebuie avute in vedere. Sistemele de adsorbtie sunt, de asemenea, foarte eficiente, atta timp ct
se are in vedere evitarea saturarii adsorbantului.
Problemele in privinta sigurantei au o importanta speciala pentru sistemele de oxidare termica
bi catalitica. Majoritatea amestecurilor VOC/aer sunt inflamabile daca concentratia VOC-urilor
depabebte 40 g/m
3
la o temperatura de 20 C
0
bi la presiune atmosferica. Pentru a evita returul
flacarii, de exemplu: propagarea flacarii in conductele de intrare ale unui incinerator, trebuie sa
ne asiguram ca acea concentratie de admisie este intotdeauna mult sub LEL. Optiunea opusa
concentrarea VOC mult peste HEL trebuie sa se asigure faptul ca aceasta concentratie nu va
scadea sub nici o forma sub acea limits ridicata. Un dispozitiv de decuplare a detonarii sau un
tambur de etanbeizare pot fi furnizate pentru a preveni riscul aparitiei returului flacarii in cazul
concentratiilor neabteptat de mari. Pe lnga aceasta, incineratorul trebuie instalat intr-un loc in
care nu exista riscul prezentei vaporilor inflamabili, iar o analiza detaliata este necesara pentru a
asigura siguranta instalatiei. De asemenea, sistemele ce folosesc alte tehnologii trebuie bi ele sa
faca obiectul unei revizuiri detaliate in ceea ce privebte siguranta. Multe sisteme (ex: adsorbtia,
membranele) vor avea ca rezultat fluxuri mult mai concentrate, probabil producatoare de
concentratii din intervalul inflamabil. Pentru sistemele de adsorbtie, riscurile supraincalzirii
invelibului trebuie evaluate. Majoritatea sistemelor includ compresoare bi ventilatoare care pot
avea implicatii in siguranta. n general, o revizuire detaliata in privinta sigurantei fiecarei
instalatii este necesara bi ar putea avea un impact semnificativ asupra selectiei sistemului.
Astfel, problemele de siguranta sunt importante pentru precipitoarele electrostatice (desprafuirea
gazelor inflamabile trebuie evitata) bi pentru filtrele sintetice (aprinderea fiind posibila datorita
gazelor fierbinti, prafurilor piroforice bi scnteilor).
Investitia necesara sistemului este, evident, de importanta majora. Cnd se evalueaza investitia
necesara, trebuie avut grija pentru includerea costurilor implicate de toate amenajarile. n special
furnizarea de utilitati, captarea gazelor in unitatea de diminuare bi necesitatile de echipament
auxiliar (ex: un tambur de etanbeizare pentru un incinerator, unitate de tratare pentru o
condensare) ar putea avea un impact semnificativ asupra costului.
Debi investitia initiala este importanta, s-ar putea sa fie mai importante costurile de operare. Aici
incluznd consumul de utilitati, inlocuirea catalizatorului, mediul adsorbant sau membranele
adsorbant, costurile produselor chimice, a operatiunilor bi a intretinerii, depozitarea produselor
secundare, pre- bi post- tratare, etc. Cnd sunt evaluate, trebuie avut grija la
Waste Water and Waste Gas Treatment 41
Capitolul 2
cuantificarea costurilor asociate fiecrei etape de operare (operare normal, regenerare,
funcionarea in gol). De exemplu, oxidatorii termici in mod normal se potrivesc cu liniile
refractare. Refractarea este sensibil la umiditate, astfel c trebuie inut cldu tot timpul.
Cantitatea de combustibil necesar meninerii temperaturii in timpul funcionrii in gol trebuie
avut in vedere pentru sistemele ce nu funcioneaz 24 de ore pe zi, 7 zile pe sptmn.
Meninerea unui sistem regenerativ sau fr flacr la o anumit temperatur necesit o fraciune
(o parte) din combustibilul folosit intr-un oxidator termic simplu.
Constrngerile impuse de planul general pot juca un rol important. Sistemele de incinerare
trebuie poziionate in afara locaiei in care pot aprea vapori inflamabili. Instalarea unui sistem
intr-o zon ce prezint pericole presupune proiectare in conformitate cu aceasta a sistemelor
instrumentale i electrice care ar putea afecta in mod semnificativ costurile unitii. Necesitile
de acces in unitate trebuie luate, de asemenea, in considerare.
Un alt aspect important (cheie) ar fi disponibilitatea utilitilor in selectarea celei mai bune
tehnologii de diminuare. Disponibilitatea unui combustibil potrivit este necesar de determinat
pentru un sistem de incinerare, iar costurile implicate de acesta ar putea avea un impact
important asupra costurilor de operare. Sistemele de adsorbie cu inveli fixat folosesc pentru
desorbie aburul; ins, dac acest abur nu este disponibil in cantitate suficient, trebuie adaptat
proiectul. Pentru sistemele de condensare trebuie s existe furnizare suficient de energie i de
ap pentru sistemele de epurare a apei.
Sistemele de tratare sunt descrise in Capitolul 3.
2.2.2.4 Alegerea Sistemului de colectare
Alegerea unui sistem de colectare bun este influenat de alegerea sistemelor de tratare i, astfel,
depinznd de sarcinile i scopurile tratrii apei i gazului rezidual. Metodologia de selectare este
descris in urmtoarele seciuni care se ocup de drenajul apei reziduale i de captarea gazului
rezidual.
2.2.2.4.1 Selecia Sistemului de colectare a apei reziduale i a Sistemului de Separare
Avnd in vedere rezultatele din registrul apei reziduale, alegerea unui sistem de colectare a apei
reziduale potrivit
,,
asigur deversarea optim de ap rezidual cu cel mai mic posibil impact
asupra mediului. In funciile de necesitile de tratare dupa proces, trebuie instalat un sistem de
drenaj care s intruneasc necesitile de :
- Scurgere a apei de ploaie
- Scurgere a apei de rcire, in conformitate cu nivelul de poluare
- Scurgere a apei reziduale pentru a putea fi deversat direct fr tratare
- Scurgere pentru apa rezidual folosit
- Scurgere pentru apa rezidual, innd cont de originea ei
- Scurgere pentru uzinele de tratare descentralizate sau centralizate (din amplasament sau din
afara lui)
- Scurgere separat pentru apa rezidual organic i apa rezidual anorganic fr incrcare
organic relevant, evitndu-se astfel diluarea ambelor ce ar presupune o scdere a eficienei
tratrii.
Aceste pre-rechizite, precum i factorii economici, necesit implementarea i intreinerea
sistemelor de separare/segregare a apei reziduale. Apa rezidual ce nu necesit tratare ex: ap
de ploaie sau ap de rcire necontaminat este segregat din apa rezidual ce trebuie supus
tratrii, astfel reducnd incrcarea hidraulic a drenrii i a sistemului de tratare.
Fluxurile de ap rezidual care nu intrunesc standardul calitii tratrii centrale vor fi tratate in
operaiuni speciale de pretratare. Astfel, pentru fiecare flux de ap rezidual, procesul
decizional ilustrat in Figura 2.5 trebuie urmat i sistemul corespunztor de canalizare proiectat
corespunztor.
Apa rezidual poate fi colectat fie prin canale i drenaje subterane sau de suprafa. Uzinele
existente adeseori utilate cu sisteme subterane pentru c acestea pot fi utilizate drept canalizri
gravitaionale, economisnd energia necesar pomprii, iar conductele nu sunt in calea
42 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
instalatiilor de proces. Colectoarele subterane au avantajul ca scurgerile i brewle pot fi
detectate mult mai uwr inainte ca sa fie afectat foarte tare rezervorul subteran. Daca nivelul
apei subterane dintr-un amplasament industrial este aproape de zero, cum se intmpla cu
amplasamentele care se gasesc in vecinatatea constructiilor de retentie, estuarelor sau a zonelor
de coasts, nu exists de obicei alts solutie dect aceea de captare a canalizarii la suprafata.
Tehnologia avansata folosete canale subterane din motive de intretinere, innoire i reparatii ce
sunt mult mai uwr de facut i astfel, operarea lor este economics. Un dezavantaj este
necesitatea captoarelor presurizate i riscul formarii unor emulsii cauzate de pompare. Pot fi,
insa, o problems situatiile climaterice, pentru canalizarile subterane (ex: zone cu perioade
lungi de inghet).
2.2.2.4.2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale
Sistemele de colectare a gazelor reziduale sunt adeseori mult mai putin lungi comparativ cu
sistemele de colectare a apei reziduale. Ele sunt instalate in principal:
- Sub forma de sisteme de colectare ventilatie, legnd cteva ventilatoare la un sistem de
tratare obiguit
- Pentru captarea emisiilor difuze i/sau fugitive prin protejari ale extractiei i captarea lor
intr-o unitate de tratare
- Sub forma de sisteme de evazare care sunt instalate in principal pentru a permite depozitarea
in conditii de siguranta a gazului rezidual in timpul situatiilor de urgenta
Pentru a minimaliza rata fluxului de aer in unitatea de control, este recomandabila inchiderea
surselor de emisii pe ct de mult posibil prin partitionari ce separa sursele de mediul lor
inconjurator. nsa, acest procedeu prezinta probleme ce tin de operabilitate (acces la
echipament), siguranta (evitarea concentratiilor apropiate de LEL) i igiena (locul unde oamenii
au acces trebuie sa fie inauntrul inchiderii). nchiderea trebuie sa fie astfel proiectata inct sa
fie prevenita eliberarea vaporilor, acest fapt fiind asigurat printr-o suficienta velocitate a aerului
ce trece prin deschizaturi (este recomandat un nivel minim de 0,5 m/s). Rata totals a fluxului ar
trebui sa fie suficienta pentru a asigura dilutia vaporilor pns la o valoare mult sub LEL. Acolo
unde aceasta concentratie va fi cel mai probabil dep4ita, instalarea unui detector LEL inauntrul
inchiderii este necesara, inclusiv a unui echipament de control corespunzator. n majoritatea
cazurilor, sistemul de tratare a emisiilor va fi instalat in punctele existente de captare a emisiilor
sau in cadrul sistemelor de colectare ventilate. O revizuire importanta a acestor sisteme existente
trebuie facuta inainte de determinarea ratei totale a fluxului din sistemele de tratare. Aceasta
revizuire este necesara din doua motive principale:
- Ratele reale ale fluxului furnizate de catre ventilatoare pot fi destul de mult diferite fata de
cele din proiect din cauza caderilor de presiune dupa proces i din amonte. Cele reale regasite la
mai putin de 50% din capacitatea proiectata a ventilatorului, sunt des intlnite. Astfel, baznd
rata fluxului din sistemul de tratare pe suma ratelor fluxului ventilatoarelor care sufla spre
unitatea de control, acest fapt poate conduce la tratare la final de proces supradimensionata.
Masurarea ratelor reale ale fluxului este astfel recomandata. Trebuie alocati bani in proiectul
sistemului final, anticipat pentru schimbarile in cadrul ratelor fluxului (creteri sau scaderi) care
pot aparea datorita instalarii unitatii de tratare. n cazul unei scaderi a ratei fluxului trebuie
verificate, de asemenea, implicatiile de siguranta.
- Sistemele existente de extragere a fumului sau gurile de aerisire s-ar putea sa nu fi fost
proiectate tinnd cont de minimalizarea ratei fluxului. Ajustari mici ale proiectului pot conduce
la reduceri semnificative in rata fluxului i in consecinta la economii in costurile de tratare la
final de proces.
Pentru sistemele de colectare a VOC aspectele cele mai importante sunt siguranta personalului i
igiena. Aparatele care pot fi instalate pentru a preveni aprinderea amestecurilor inflamabile gaz-
oxigen sau sa le minimalizeze efectul prin prevenirea exploziilor sunt:
- Opritor al detonarii
- Tambur de etanwizare
Waste Water and Waste Gas Treatment 43
Capitolul 2
- Etaneizri ale apei
Concentraia din sistemele de colectare a VOC trebuie meninute mult sub sau peste intervalul
exploziv, ceea ce inseamn c amestecul corect de gaze reziduale este foarte important.
2.2.2.5 Implementarea opiunilor pentru controlul emisiilor selectate
Odat ce msurile pentru controlul emisiilor au fost selectate, implementarea lor trebuie
planificat in detaliu, fr a lua in considerare dac sunt de natur organizaional sau in de
echipare. n momentul in care sunt identificate problemele neprevzute, in timpul planificrii
detaliate i/sau in timpul revizuirii, selectarea opiunilor de control al emisiilor trebuie regndite.
Se cunoate foarte bine c o implementare de succes a tehnicilor de control necesit o etap a
proiectrii bun. Dac nu performana opiunii de control va prezenta un standard sczut de
mediu i un raport slab costuri-benefcii al investiiei de mediu.
Timpul necesar implementrii msurilor de control al emisiilor depinde foarte mult de natura
msurilor i de tipul de amenajare in care ele trebuie implementate:
- Msurile organizaionale (ex: revizuirea procedurilor de operare sau practicile de
programare) pot, de obicei, s fie implementate relativ rapid
- Msurile de control (ex: programele de optimizare controlate de calculator) pot avea nevoie
de cteva luni, sau chiar mai mult, pentru a dezvolta i testa mediul in care se opereaz.
- Msurile privitoare la echipare (ex: implementarea aparaturii de control sau modificri de
proces canalizate spre reducerea la surs) pot avea nevoie de cteva luni pn la civa ani,
depinznd de proiectele existente i de abilitatea implementrii lor intr-un mediu in care se
desfoar activitatea unei uzine. Aceast perioad include proiectarea amenajrilor,
obinerea avizelor, proiectare tehnic detaliat, procurarea echipamentelor, instalarea i
pornirea. n multe cazuri o oprire complet a unei uzine este necesar pentru a elabora
modificri ale uzinei, iar in operaiuni petro-chimice sau chimice aceasta se poate intmpla o
dat la civa ani.
2.2.2.6 Metodele de control al calitii
Aceste metode sunt instrumente ce sunt utilizate pentru a rezolva problemele atunci cnd
procesul nu mai poate controla sau implini cerinele pentru obinerea avizelor. Eliberrile
provenite din instalatia de tratare depind de caracteristicile sale influente i de eficiena
operaiunii de tratare. Pentru a verifica dac procesele de tratare funcioneaz corect, calitatea
produsului este judecat in comparaie cu un anumit set de standarde. Dac aceste standarde nu
sunt indeplinite, este nevoie s se restabileasc performana conform standardelor prin
[cww/tm/129]:
- Detectarea schimbrii
- Identificarea cauzei schimbrii
- Aplicarea de aciuni corectoare pentru restabilirea sistemului la status quo
Rezolvarea problemei i imbuntirea sistemului necesit oprirea intregii uzine sau a intregului
amplasament, iar aciunile corectoare necesit cooperare din partea mai multor departamente. n
cele ce urmeaz sunt ilustrate aceste metode de tratare a apei reziduale, metoda de control a
tratrii gazului rezidual fiind corect.
Exercitarea controlului. [cww/tm/129]
Unele variabile pot fi controlate de ctre un operator al unei WWTP, variabile ca: supapa de
descrcare a agentului de limpezire, alimentarea cu oxigen dizolvat i cu produse chimice care se
pot ajusta in momentul in care se impune din cauza circumstanelor existente. Altele sunt in afara
controlului ei/lui, spre exemplu: rata fluxului de ap rezidual i caracteristicile ei. Aceste
variabile pot influena in mod sever funcionarea WWTP-ului i pot, in ultim instan, avea un
impact asupra calitii apei deversate.
Aspectele controlabile sunt toate ajustate in conformitate cu schimbarea din sistem. Ajustarea
condiiilor de operare este o activitate de feedback ce dorete s produc rezultate constante
44 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
chiar daca intrarile sunt inconstante. Variabilele ce nu pot fi controlate sunt manevrate in mod
predictiv sau anticipnd nevoia de alimentare. Testarea .i monitorizarea on-line va da un
avertisment in avans WWTP-ului in ceea ce privesc schimbarile aparute la intrare.
Control/mbuntire. [cww/tm/129]
Modul obi.nuit in care functioneaza o WWTP este acela a controlarii procesului. Se vor face
doar acele operatiuni ce trebuie sa intruneasca anumite standarde .i sa ramna controlabile in
ceea ce prive.te calitatea efluentului, pierzndu-se astfel o parte a controlului sistemului. Pa.ii ce
trebuie urmati pentru a rec.tiga controlul in momentul in care acesta s-a pierdut sunt bine-
cunoscuti ca fiind: de detectare, identificare .i actiune corectoare (vezi mai sus). Optiunea cea
mai u.oara .i anume aceea a nu face nimic este de neaacceptat in majoritatea cazurilor.
n termeni calitativi a fi in control inseamna ca sistemul manevreaza variatiile ct poate de
bine, insa sistemul s-ar putea sa nu fie capabil sa fie conform, din punct de vedere statistic cu
standardele in vigoare pentru efluenti, pentru ca fie exists noi standarde sau fluxul de intrare s-a
schimbat. Un nou set de standarde necesita aducerea unor imbunatatiri, care vor rezulta dupa
parcurgerea unei etape de remediere care sa atinga noua zona de control ce este impusa de noile
standarde.
Instrumente de mbuntire a calitii. [cww/tm/129]
Scopul imbunatatirii calitatii este respingerea standardelor obi.nuite .i atingerea unor nivele de
performanta niciodata atinse, extinznd obiectivele rezolvarii problemelor dincolo de corectarea
problemelor evidente. n timp ce este important ca sa se faca ca sistemul sa functioneze, s-ar
putea ca sa fie mult mai importanta revizuirea .i identificarea zonelor de imbunatatire potentials.
Calea de indeplinire este printr-un proces in trei etape:
- Identificarea cauzelor problemelor potentiale
- Obtinerea datelor .i analiza
- Controlul statistic al procesului
Prima etapa in rezolvarea problemei .i in imbunatatirea calitatii este concentrarea pe un numar
limitat de probleme potentiale .i incercarea de a identifica cauzele lor principale. O diagram
cauz efect, prezentata sub forma unei Diagrame Fishbone ISHIKAWA, dupa cum este
prezentata in Figura 2.6, furnizeaza un mod eficient de organizare .i afi.are a diferitelor idei
avute asupra a ceea ce ar putea fi acele cauze principale.
Un alt instrument este Analiza Pareto care este o comparatie organizata a factorilor legati de o
anumita problems. Este un mod grafic de identificare .i concentrare pe cei ctiva factori .i
probleme vitale.
O diagram a fluxului furnizeaza etapele necesare pentru obtinerea unui rezltat dorit .i ar putea
fi utilizate pentru clarificarea procedurilor utilizate .i pentru a oferi o intelegere uzuala a
procesului general.
A doua etapa a rezolvarii problemei .i a imbunatatirii calitatii este achizitia de date corecte .i de
incredere, ct .i analiza lor cu ajutorul obtinerii informatiilor necesare .i pregatirii datelor pentru
o utilizare mai bunk ex: sub forma de histograme .i/sau grafice ale tendintei. Acest fapt va
permite vizualizarea gradului de variatie a procesului .i identificarea problemelor speciale.
A treia etapa din cadrul procesului de imbunatatire a performantei unui WWTP este folosirea
unui control statistic al procesului (SPC). SPC utilizeaza metode pentru studiul, analiza .i
controlul variatiei in cadrul unui proces. Este un adevarat vehicul prin care cel interesat poate
extrage informatia utila in privinta unui proces astfel inct actiunea corectoare, acolo unde este
nevoie, poate fi implementata. SPC este utilizat pentru a cuantifica variatia datelor .i pentru a
determina matematic daca un proces este stabil sau nu, predictibil sau imprevizibil. Un grafic
SPC este un instrument ce poate raspunde urmatoarelor intrebari:
- WWTP-ul are acelea.i rezultate pe care le-a avut intotdeauna?
- Se afla cumva intr-o stare de controlare statistics sau exists anumite cauze de neconformitate
evidente?
- Functioneaza (opereaza) exact cum ar fi de a.teptat, avnd in vedere constrngerile fizice la
care este supus?
- Cnd sunt certe exact actiunile corectoare .i cnd ar trebui lasat sistemul in pace?
- Trebuie aplicate masuri corectoare care sa cuprinda schimbarea procesului sau schimbarea
procedurilor?
Waste Water and Waste Gas Treatment 45


atiri greite ale
echipamentelor
Calitate
slab a
efluentului
(incfilefiri
ale
autorizatiilor
)
METODE
MATERIIAE
DAMEN!
SVI slab
ncarcare hidraulica
excesiva
Nutritivi insuficienti
MASI NI
MSURTORI
Oxigen insuficient dizolvat
Amestec insuficient
ntretinere slabS Produsul este greg
Programari greite a
utilaielor
Rata de alimentare greit
Lips5 a atentiei
Fabricare incrrect
a produsului
Lipsa pregtirii
Punct de alimentare
greit
Proceduri incorecte
Efect
Influent slab Personal insuficient
Control slab
Reziduu/reciclare insuficient
SVI: Index volum namol
Capitolul 2
Figura 2.6: Diagrama Cauz Efect a Calitii Slabe a Efluentului
n construirea unui grafic SPC sunt calculate cu ajutorul datelor limitele statistice superioare
inferioare. Aceste limite sunt impuse de ctre proces i se bazeaz pe performana anterioar. Ele
nu trebuie confundate cu limitele controlului operaional, adic cu limitele utilizate pentru a
opera un WWTP sau pentru a indeplini limitele impuse de emiterea avizelor. Limitele de control
operaional trebuie s fie cuprinse in limitele statistice (superioare i inferioare).
Atenie i aciune imediat este necesar atunci cnd:
- datele sunt in afara limitelor statistice i astfel sunt considerate a fi un motiv special de
variaie, ex: o procedur de colectare a probelor, o vrsare a unui lichid sau un instrument ce
necesit calibrare
- limitele statistice sunt prea mari i valorile reale intr-un final se vor poziiona in afara
intervalului de control sau in afara limitelor impuse de avize.
Cnd limitele statistice definite de ctre proces sunt in afara standardelor i cerinelor de operare,
operatorul reacioneaz probabil corect la schimbrile pe care le observ in proces. El se lupt cu
un sistem care se presupune c funcioneaz intr-un interval care nu este, din punct de vedere
statistic, capabil s funcioneze bine. Datele indic faptul c exist prea mare variaie in operarea
corect unei WWTP i c schimbrile sistemului trebuie s fie implementate pentru a ctiga
controlul.
2.2.3 Instrumente de Management Strategic
Aceste instrumente sunt descrise in momentul in care ele se aplic organizrii i operrii
manevrrii eliberrilor. Aplicarea lor in managementul de proces ar putea aparine de
46 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
obiectivele de lucru ale respectivului BREF vertical sau BREF-ului alcdtuit pe probleme
economice sau care apar de-a lungul mediului de lucru. Asemenea instrumente care sd evalueze
optiunile avute in privinta mediului sau optiunile de ordin economic, sunt:
- evaluarea riscului
- benchmarking
- evaluarea ciclului vietii (LCA),
2.2.3.1 Evaluarea riscului
Evaluarea riscului este o metodd obipuitd de lucru pentru calcularea riscurilor ecologice i
umane apdrute ca rezultat al activitdtilor desfdurate in cadrul proceselor de productie. Ar putea
lua in considerare emisiile continue i discontinue, pierderile datorate scurgerilor, emisiile
accidentale. Este un proces repetabil i in trepte, cuprinznd cel putin urmdtorii 5 pai
[cww/tm/132]:
- identificarea pericolului, adicd identificarea capacitdtii substantei de a cauza efecte adverse
- evaluarea relatiei concentratie-efect, adicd estimarea relatiei dintre nivelul de expunere la o
anumitd substantd i incidenta i severitatea efectelor ei
- evaluarea expunerii, adicd estimdrile concentratiilor sau dozelor la care ar putea fi expuse
pdrtile componente ale mediului (inclusiv populatia umand)
- caracterizarea riscului, adicd estimarea incidentei i a severitdtii efectelor adverse care pot
apdrea
- estimarea riscului, adicd cuantificarea probabilitdtii estimate intr-o caracterizare a riscului.
n momentul in care in primul pas nu se identificd nici un pericol in cadrul fluxului de deversare,
aplicarea unui proces repetabil (iterativ) nu este o metodd invechitd.
Acel proces repetabil mentionat mai sus caracterizeazd riscul, identificd cine sau ce este in
pericol, precum i nivelele, sursele i cdile de propagare a expunerii. Urmdtoarea etapd este ca
rezultat al procesului de evaluare reducerea riscului i diminuarea consecintelor avute de un
efect advers [cww/tm/132]. Astfel, evaluarea riscului poate oferi recomanddri valoroase in
privinta cerintelor impuse de uzinele de tratare, precum i pentru dezvoltarea mdsurilor de
minimalizare i preventie.
n cadrul unei evaludri de mediu s-ar putea descoperi cd:
- un flux emis are proprietdti toxice ce nu permit expunerea sa in mediu deloc, ceea ce
presupune cd este necesard o reciclare sau o diminuare aproape completd a sa
- instalarea unui anume proces s-ar pute sd nu fie posibild din cauzd cd mediul receptor este
deja pre-contaminat intr-un asemenea grad inct o contaminare aditionald ar avea ca rezultat
expuneri periculoase
- un alt tip de tratare ar putea fi avantajos cnd este comparat cu unul mai comun, mai des
intlnit
- ar putea fi necesard o schimbare in cadrul procesului de productie pentru a satisface
standardele calitdtii mediului.
Procesul ludrii deciziei in privinta aplicdrii mdsurilor corespunzdtoare nu se afld in cadrul
obiectivelor evaludrii riscului. Consideratii de ordin socio-economic sau politic pot influenta
aceste decizii. De aceea este importantd separarea evaludrii riscului bazndu-ne doar pe datele
tehnice provenite din acest proces politic [cww/tm/132] care in mod normal include consideratii
in privinta riscului-beneficiului incluznd alocarea costurilor i adeseori impune o judecatd
subiectivd. Aceste gnduri vor fi luate in considerare in BREF-ul pe probleme economice i in
privinta mediului de lucru.
Programele de calculator existd pentru aplicarea proceselor de evaluare a riscului [cww/tm/84].
2.2.3.2 Benchmarking
Benchmarking este un proces in care se compard realizdrile unui anume amplasament sau
instalatie cu realizdrile altora. Este un instrument al operatorului pentru evaluarea modului
propriu de executare, de exemplu modul propriu de manageriere (administrare) sau tratare a apei
i gazului rezidual, prin referire la activitdti similare de altundeva. Elementele principale
Waste Water and Waste Gas Treatment 47
Capitolul 2
sunt: metoda de calcul a clasrii i verificarea performanelor obinute. Benchmarking poate fi un
instrument folosit pentru Imbuntirea situaiei de mediu dintr-un amplasament.
2.2.3.3 Evaluarea ciclului vieii (LCA)
LCA implic compararea efectelor de mediu poteniale avute de diferite moduri de operare.
Principalele obiecte de investigare sunt produsele i serviciile, Ins pot fi, de asemenea,
transferate In rute de depozitare sau alte amenajri i astfel sprijinindu-se pe subiectul acestui
document. LCA are urmtoarele faze [cww/tm/132]:
- identificarea scopurilor i stabilirea obiectivelor
- analiza inventarului, inclusiv fluxul de energie i de materiale att de intrare ct i de ieire
de-a lungul Intregului ciclu de via
- evaluarea impactului, implicnd o determinare a impacturilor poteniale asupra mediului
- interpretarea rezultatelor, este folosit pentru a selecta variantele cele mai favorabile din
punct de vedere ecologic.
LCA se afl Inc In stadiul de dezvoltare avnd ca cea mai avansat parte analiza inventarului i
cea mai puin avansat fiind interpretarea. n ciuda metodei de evaluare, parial subiectiv, LCA
este un foarte bun instrument de luare de decizie, pentru c relaiile complexe pot fi sistematic
reduse spre cteva seturi de date comparabile. LCA este aplicat conform unor reguli unanim
recunoscute, ca de exemplu [cww/tm/132]:
- ISO 14040: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii principii i linii directoare
(ghiduri)
- ISO 14041: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii analiza inventarului
ciclului de via
- ISO 14042: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii evaluarea impactului
ciclului de via
- ISO 14043: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii evaluarea Imbuntirii
ciclului de via
LCA are In vedere doar aspectele de mediu, un singur element In ceea ce privete luarea de
decizii, In timp ce aspectele socio-economice sunt elemente adiionale i nu integrale, construite
pe rezultatele obinute de LCA. Cu ajutorul LCA, relevana din punct de vedere al mediului al
obiectelor investigaiei, ca de exemplu: linii de producie i serviciile de tratare, poate fi
determinat Intr-un mod clar i reproductibil ce va fi baza pentru optimizarea ecologic, adic
selecia unor alternative mai bune din punct de vedere ecologic. LCA poate fi utilizat pentru a
determina urmtorii itemi:
- Rutele de depozitare optime din punct de vedere ecologic
- Punctul de performan ecologic pentru reciclare i alte practici de protecie a mediului
- Punctele slabe din ciclul de via al obiectului investigaiei
- Prioritile aciunilor necesare [cww/tm/132]
Datorit metodologiei implicate In LCA exist nite limitri, cum ar fi[cww/tm/132]:
- ncrcrile mediului datorate unui obiect al investigaiei nu pot fi determinate In termeni
absolui, ci doar relativ, pentru c nu este accesibil adevratul impact asupra mediului
- Nu se pot face inferene In ceea ce privete compatibilitatea cu mediul a materialelor,
auxiliarelor i a mediului de lucru, pentru c nici utilizarea intenionat a lor i nici beneficiul lor
anticipat nu sunt cunoscute
- Afirmaiile generale In privina rutelor de depozitare pot fi derivate numai In momentul In
care valorile referin pentru reziduul In cretere sunt cunoscute (ceea ce nu este In mod normal
cazul).
LCA nu poate dicta deciziile, abia dac poate ajuta In luarea acestora. Astfel, este insuficient s
bazm luarea unei decizii In ceea ce privete mediul doar pe rezultatul LCA-ului, dac modul In
care rezultatul este obinut nu a fost luat In considerare.
48 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
2.2.4 Instrumente pentru Siguran i pentru Situaiile de Urgen
De vreme ce toate amplasamentele industriale au potentialul de a provoca pagube semnificative
mediului bi sa ameninte rezervele de apa bi sanatatea publics, trebuie luate anumite masuri
pentru a evita pe ct se poate riscurile sau pentru a reactiona la accidente in aba fel inct sa le fie
minimalizate efectele. Debi cade in sarcina inginerilor sa construiasca echipamente bi sa
conduca o uzina astfel inct sa nu apara nici un accident, rezulta din experienta avuta ca acest
fapt nu este un succes in toate cazurile.
Deversarile de produse chimice bi de petrol sunt amenintari evidente in cadrul amplasamentelor
chimice. nsa, materialele care nu sunt periculoase pentru oameni pot provoca probleme de
mediu serioase, dupa cum scurgerile aparute in cazul unui incendiu. Pagubele provocate
mediului pot fi pe termen lung, iar in cazul apei subterane poate persista pentru cteva decade
sau chiar mai mult. Rurile, canalizarile, canalele de scurgere, tuburile de scurgere, sistemele de
distributie a apei bi alte servicii, toate pot transporta poluanti in afara amplasamentului bi
efectele unei deversari pot fi vizibile pe distante mai mari. n majoritatea cazurilor, incidentele
poluatoare importante pot fi prevenite daca sunt instaurate masuri de preventie a poluarii
corespunzatoare sau sunt disponibile imediat. Planificarea retentiei este cheia succesului bi att
masurile preventive ct bi strategiile de interventie intr-un incident, folosite ca instrumente de
management, trebuie sa fie alcatuite cu grija [cww/tm/147].
Eliberarile gazoase accidentale trebuie, in mod normal, sa fie prevenite prin folosirea
echipamentelor corespunzatoare din punct de vedere al sigurantei bi prin operarea corecta a
instalatiilor, pentru ca in majoritatea cazurilor eliberarile nu pot fi prinse. Exceptie fac gazele
ce pot fi amestecate cu apa, cum ar fi acizii sau amoniacul, ce pot fi filtrate printr-o diagrams de
apa, devenind astfel un item in tratarea apei reziduale.
Poluantii ar putea scapa din perimetrul amplasamentului in mediul apos printr-o varietate de cai,
cum ar fi [cww/tm/147]:
- Sistemul de drenaj al apei subterane apartinnd amplasamentului, fie direct, fie prin canalele
apei subterane din afara amplasamentului
- Scurgerea directs in afara amplasamentului, in apropierea cursului de apa sau pe suprafata
terenului, avnd un risc potential asupra apei subterane
- Prin sistemul de drenaj al impuritatilor, avnd poluanti care au trecut fie neafectati prin
lucrari de tratare, fie au afectat performanta lucrarilor, rezultnd in afectari ale mediului
ulterioare
- Prin eliberari atmosferice, cum ar fi penele de vapori.
2.2.4.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor i a deversrilor
importante
Concentrarea principals in cadrul acestui tip de management este pe strategiile elaborate in
privinta retentiei bi echipamentul ce trebuie folosit pentru a manevra aceste deversari. nsa, alte
instrumente de management, cum ar fi instrumentele operationale bi strategice, trebuie, de
asemenea, luate in considerare bi prevazute in planurile de interventie in incidentele ce implicd
poluantii sau in planurile elaborate pentru sistemele de retentie (vezi Sectiunea 2.2.4.2.) pentru a
reduce impactul oricarui eveniment neplanificat care intr-adevar apare [cww/tm/147].
Primul pas in acest sens este luarea in considerare a strategiilor de stingere a incendiilor bi a
metodelor posibile pentru reducerea cantitatii de apa consumata bi deversata de lupta cu focul,
ex: folosirea mai degraba a sprayurilor bi nu a jeturilor, arderii controlate bi exploatarea
posibilitatii de reciclare a apei utilizate in stingerea incendiilor, acolo unde este sigura practica
folosirea lor [cww/tm/147].
Sistemele de Retenie
Waste Water and Waste Gas Treatment 49
Capitolul 2
Probabil
,,
vor exista unul sau mai multe nivele de contaminare in cadrul unui amplasament
chimic. In deciderea in ceea ce privebte nivelul corespunzator de contaminare este utila o
evaluare a riscului (vezi Sectiunea 2.2.3.1.). operatorul ar trebui sa ia in considerare materialele
periculoase ce se gasesc in cadrul amplasamentului, riscul implicat de catre accidente, foc,
inundatii bi de actele de vandalism, posibilitatea ruperii primului sistem de retentie (adica,
recipientul sau vasul in care este depozitat materialul), sensibilitatea mediului receptor bi
importanta prevenirii oricarei deversari rezultate in el.
n multe cazuri, sistemul de retentie principal bi cel local vor preveni ca orice incident sa
cauzeze poluare. nsa, acolo unde nu este un sistem de retentie local sau nu exista o evaluare a
riscului, este un semn ca este nevoie de mai multa siguranta, de exemplu: pentru a retine
scurgerile de apa de la stingerea incendiilor, care ar putea ajunge la mii de metri cubi, apoi ar
putea fi necesare sisteme de retentie aflate la distanta mare. Ele pot fi utilizate singular sau in
combinatie cu sistemul de retentie local acoperind totul de la o mica zona pns la un numar de
instalatii mari. S-ar putea sa trebuiasca sa protejeze att sistemul de drenaj al apei subterane ct
bi cel al apei infestate [cww/tm/147].
Pentru calcula capacitatea necesara a sistemelor de retentie indepartate, trebuie tinut cont de:
- Paguba potentiala provocata de catre apa folosita la stingerea incendiilor (metode de
evaluare bazate pe frazele-R pot di utilizate drept sisteme ca bi conceptul VCI German elaborat
in privinta capacitatii de retentie a apei pentru stingerea incendiilor, acolo unde sunt definite
clasele de periculozitate).
- Capacitatea primara (adica, capacitatea vasului in care materialul este depozitat sau
manevrat).
- Cantitatea potentiala de ploaie care ar putea aparea in timpul unei situatii de urgenta.
- Apa pentru stingerea incendiilor bi cea de racire.
- Spuma (cea folosita ca mediu de stingere a incendiilor)
- Efecte dinamice, cum ar fi valul de lichid bi de vnt
initial. Sistemele de retentie indepartate pot confine:
- Lagune de retentie (sau bazine de retentie indiguite cu pamnt), daca topografia
amplasamentului bi conditiile terenului bi solului sunt corespunzatoare, lagunele fiind destul de
impermeabile
- Rezervoare (recipiente), construite pentru acest scop, iar marimea lor reala, standardele de
proiectare bi finisarile de protectie sunt influentate de ratingul de risc al amplasamentului, de
timpul necesar pentru retentie, de cantitatea bi natura materialelor depozitate.
- Valve de presiune bi stavilare, operate manual sau declanbate cu ajutorul senzorilor
automati, folosite pentru a izola o parte sau intregul amplasament.
- Separatoare de petrol.
Debi amenajarile permanente de retentie ar trebui sa existe la multe amplasamente, ar putea
exista circumstante in care o deversare nu poate fi administrata cu ajutorul lor, de exemplu: daca
apare in afara zonei de retentie. n alte cazuri, in special la amplasamentele de mici dimensiuni,
amenajarile pentru retentia apei folosite la stingerea incendiilor ar putea sa nu poata fi utilizate,
sa nu fie practice, din cauza costurilor bi a spatiului. n asemenea cazuri, sistemele de retentie
temporare sau materialele pentru controlul poluarii ar trebui luate in considerare [cww/tm/147].
Exemple de masuri pentru retentia in situatiile de urgenta includ [cww/tm/147]:
- Ariile de sacrificiu, proiectate pentru a permite infiltrarea bi pentru a preveni deversarile,
prevazute cu un sistem de consolidare impermeabil pentru prevenirea dispersiei in alte straturi
sau in ape subterane.
- Un parc de vehicule de diferite tipuri bi alte mijloace fixe
- Cariere bi canale, prevazute cu un sistem de consolidare, in special in zone care au o
vulnerabilitate ridicata a apei subterane
- Rezervoare portabile, butoaie pentru supraincarcare bi cisterne
Materiale i Echipamente pentru Situaiile de Urgen.
50 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 2
Sunt disponibile o gams variata de produse pentru a face fata deversarilor sau pentru a retine
deversare in zonele speciale de retentie pentru situatiile de urgenta. Orice material sau
echipament care este folosit trebuie foarte bine intretinut i plasat strategic in locatii accesibile
care sa fie foarte bine marcate cu avertismente prin care sa se explice clar utilizarea lor. Planul
pentru interventia intr-un incident poluator (vezi Sectiunea 2.2.4.2.) ar trebui sa identifice
materialele i echipamentele pentru prevenirea poluarii i locatia lor. Asemenea materiale i
echipamente sunt [cww/tm/147]:
- Nisip i pamnt pentru a absorbi deversarile de petrol i de substante chimice i pentru a fi
folositi in saci pentru balast
- Absorbanti brevetati
- Aparate pentru sigilat i substante folosite pentru containerele avariate
- Etanwizari pentru scurgeri
- Scondri de rezerva.
Trebuie instaurate anumite masuri pentru a scapa, ct de curnd posibil, de orice deversare, de
orice material contaminat i de orice apa provenita de la stingerea incendiilor. Acolo unde este
posibila re-folosirea, materialul deversat trebuie returnat pentru a fi depozitat in cadrul
amplasamentului. Dace este necesar sa se scape de acele materiale in afara amplasamentului,
aceasta se poate face prin [cww/tm/147]:
- n orice amenajare de depozitare a reziduurilor, a gunoiului
- Deversare intr-un canal de scurgere a resturilor (a murdariilor) cu aprobarea operatorului
acelui sistem de canalizare
- Tratarea apei contaminate cu hidrocarburi cu ajutorul separatoarelor de petrol.
2.2.4.2 Planificarea Interveniei n Incidentele poluatoare
Un plan de interventie in incidente poluatoare, dupe cum am mai mentionat de cteva ori in
Sectiunea 2.2.4.1., este in principal o strategie elaborate pentru a propaga toate informatiile
necesare, intr-un mod ct mai eficient catre toti cei interesati. Modalitatea generals de
implementare a unui asemenea plan este [cww/tm/148]:
- Furnizarea de detalii ale amplasamentului catre cei carora le este important sa cunoasca
detalii despre uzina.
- Alcatuirea unei liste care sa cuprinda numere de telefon ale persoanelor i serviciilor de
contact importante (cheie), cum ar fi: serviciile de urgenta, institutii reglementatoare de mediu,
operatorii locali ai sistemului de canalizare i de furnizare a apei, HSE executiv, etc.,
proprietarul principal i personalul de contact, consultanti de specialitate.
- Trebuie avut gata pregatit un plan de drenare a amplasamentului care sa contina o diagrams
clara a acestuia, prezentnd schema amplasamentului i detalii in privinta cailor de acces,
punctele de deversare in afara amplasamentului pentru apa de suprafata i efluentul in discutie,
etc.
- Furnizarea unui inventar al amplasamentului in privinta petrolului, produselor chimice i a
altor tip de produse
- Detalierea procedurilor instaurate pentru situatiile de urgenta, identificnd obiectivele
activitatii respective, responsabilitatile personalului i procedurile instaurate in cazul aparitiei
unor evenimente de tipul: deversari i scurgeri din containere.
- Instaurarea unor reguli in privinta pregatirii personalului i efectuarea periodic a unor
exercitii
Tot personalul i toti contractorii care lucreaza in cadrul amplasamentului trebuie conWientizati
in privinta planului i ar trebui sa-i cunoasca rolul propriu dace apare un incident. Un exemplu
elocvent de plan de interventie intr-un incident poluator este prezentat in Anexa 7.5.
Capitolul 2
Waste Water and Waste Gas Treatment 51


Waste Water and Waste Gas Treatment 53
Capitolul 3
3 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICAT
Acest capitol ofer mai multe detalii in privina consideraiilor introduse in cadrul Seciunilor 1.3
i 2.2.2.3 i descrie tehnicile de tratare pentru apa rezidual i pentru gazul rezidual in
conformitate cu performana lor de mediu i impactul lor, precum i viabilitatea lor economic.
ns, variantele tehnologiilor bine-cunoscute, cu mici diferene in ceea ce privete procesul
general, nu sunt menionate separat.
Cadrul fizic i chimic al tehnicilor de tratare poate fi descoperit foarte uor in crile de
specialitate i de aceea nu este repetat in acest BREF. Operaiunile i procesele care sunt tratate
in acest capitol sunt tehnicile la final de proces care sunt folosite in mod obinuit in industria
chimic; astfel c sunt incluse tehnicile de tratare folosite in mod normal pentru eliberrile
provenite de la centralele electrice i de la procesarea reziduurilor, de vreme ce amplasamentele
chimice de mari dimensiuni sunt adeseori dotate cu propria unitate de producie a energiei
(energie, abur) i propria unitate de incinerare a reziduurilor. ns, pentru mai multe detalii,
trebuie s fie consultate BREF-urile relevante ce au fost elaborate pentru uzinele de combustie de
mari dimensiuni i pentru incinerarea reziduurilor. Msurile integrate in proces sunt descrise in
momentul in care sunt in uz i nu sunt legate de procese de producie speciale.
Prezentarea sistematic din acest capitol urmeaz calea poluantului i prezint tehnicile de
aplicare a lor intr-un amplasament chimic. Detalii ulterioare pot fi gsite in Seciunile 3.3.4. i
3.5.
3.1 Informaiile din acest capitol
Descrierea tehnicilor de tratare urmeaz o ordine precis pentru furnizarea informaiilor utile
pentru ajutarea celui care elaboreaz avizul in implementarea BAT-ului unei instalaii in
sectorul chimic. Informaiile sunt oferite pentru a ajuta operatorul s indeplineasc cerinele
BAT i s elaboreze o cerere de obinere a avizului corespunztoare. Aceast structur a fost
aleas pentru a ne asigura c pentru toate operaiunile i procesele de tratare este colectat i
prezentat acelai tip de informaie i o comparaie dintre diferitele opiuni de tratare este
fezabil. Descrierea operaiunilor i proceselor de tratare este divizat in urmtoarele paragrafe:
- Descriere
- Aplicare
- Avantaje/Dezavantaje
- Nivelurile de emisii/Ratele de performan
- Efectele de-a lungul mediului
- Monitorizare
- Economie
Primul paragraf descriere subliniaz elementele fundamentale a tehnicii de tratare fr a intra in
detalii. Cadrul teoretic fizic i chimic este lsat deoparte intenionat. Informaii in aceast
privin se pot gsi intr-un numr mare de cri de specialitate bune. Folosirea formulelor i
ecuaiilor matematice i chimice este evitat acolo unde este posibil fr a pierde informaie.
Acest paragraf ofer, de asemenea, un rezumat al tipurilor de echipamente folosite in cadrul
aplicrii acestei tehnici i modalitatea de operare a ei. Cnd este disponibil informaie pe suport
grafic, fie ca o schi, fie ca o diagram a fluxului, ea va fi utilizat pentru a inlocui explicaiile
verbale, cu condiia ca s nu existe nici o pierdere de informaie util.
Al doilea paragraf, numit aplicare, descrie cum i unde tehnica in discuie ar putea fi, in
general, aplicat, considernd, de asemenea, folosirea sa in sectoarele conexe, atunci cnd se
ateapt s fie util in sectorul chimic. Include, de asemenea, poluatorii coneci ce trebuie
tratai. O parte din acest paragraf este alctuirea unei liste care s cuprind limitele de aplicare
posibile i restriciile.
54 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Al treilea paragraf, denumit avantaje/dezavantaje, incearca sa sublinieze unele beneficii i
probleme asociate cu fiecare tehnica, tinnd cont ca unele legi fundamentale ale economiei
energiei i materialelor ne impiedica sa controlam i sa diminuam efectele oricarui produs
fra a lasa vreo urma in mediu.
Al patrulea paragraf, denumit nivelurile de emisii atinse/randamentele, prezinta performanta
tehnicii. Enumera nivelurile de emisii atinse i/sau ranamentul indepartarii. Valorile prezentate
sunt cele care pot aparea in conditii de functionare bune i regulate. Aceste valori, insa, nu pot
sugera ca ele pot fi atinse in orice conditii i cu ajutorul tuturor aplicatiilor. Explicarea
termenului niveluri de emisii atinse este prezentat in Sectiunea 4.1. Randamentele sunt citate
in conformitate cu incarcarea de alimentare; rezultatul fiind urmatorul: alimentarea slabs
prezinta randamente scazute, in timp ce alimentare ridicata prezinta randamente ridicate, dei
concentratia reziduala ar putea fi inca destul de ridicata.
Al cincilea paragraf, denumit efectele de-a lungul mediului, prezinta impactul asupra
mediului, impact provenit de la actiunea acestei tehnici, de exemplu: generarea lamului,
incalzirea reziduului, eliberarile gazoase, zgomotul, mirosul, etc., precum i consumabilele
intrate, cum ar fi: apa, energia i substante auxiliare.
Al aselea paragraf, denumit monitorizare, descrie fluxul de intrare i cel de ieire, ct i
functionarea normala a aparaturii tehnice in conformitate cu cea mai buns practica de
monitorizare.
Al aptelea paragraf se ocupa de economie. ncearca sa furnizeze informatii in privinta costurilor
tehnicii respective, dupa cum aceasta a fost facuta sa fie disponibila. Pentru a clarifica ceea ce
inseamna costuri in cadrul acestui document, Sectiunea 3.2 prezinta unele explicatii fra a avea
pretentia prezentarii unor probleme economice speciale, probleme pentru care referirea la BREF-
ul pe probleme economice i efecte de-a lungul mediului este recomandata.
3.2 Informaii n privina costurilor, coninute n acest
Document Orizontal
Costurile instalarii unei tehnologii de control a emisiilor noi, readaptarea tehnologiilor existente
sau implementarea masurilor integrate in proces sunt dependente extrem de mult de problemele
specifice amplasamentului i de cele specifice productiei. Astfel, costurile absolute ale
construirii sau instalarii tehnologiei de tratare nu au nici o valoare reala de informare pentru
abordarea orizontala, pentru ca nu se pot compara cu nimic. Costurile implementarii
infrastructurii necesare i corespunzatoare nu sunt, de asemenea, incluse. Un alt factor
important in selectia unei tehnici de tratare potrivite este perioada de rambursare a masurii
integrate in proces. De vreme ce costurile implicate vor fi intotdeauna specifice procesului
tehnologic i/sau uzinei, acest document orizontal nu poate lua in considerare aceasta in mod
adecvat. nsa, subliniaza costurile echipamentelor furnizorului in relatie cu o capacitate de
productie, cu fluxul de gaz / apa reziduala sau cu cantitatea de material poluant (adica, costurile
pe tona de produs, m
3
de apa reziduala sau 1000 Nm
3
de gaz rezidual sau Kg de material
poluant). Itemii ce trebuie luati in considerare cnd se evalueaza datele in privinta costurilor, o
care nu sunt inclui in acest document din cauza ca sunt explicate caracteristicile lor specifice
amplasamentului i procesului tehnologic in urmatoarele paragrafe [cww/tm/48].
3.2.1 Costurile de instalare totale vs. Costurile echipamentului
furnizorului
In momentul in care se incearca determinarea costurilor tehnicilor de control a emisiilor, se crede
a fi mai uoara selectarea unei tehnici care pare sa se potriveasca necesitatilor imediate i
Waste Water and Waste Gas Treatment 55
Capitolul 3
solicitarea unei estimri a costurilor de la furnizor. n timp ce aceast abordare este rapid i
convenabil, ea poate conduce la estimri greite ale costurilor reale ale tehnicii de controlare a
emisiilor. Aceasta apare pe baz absolut, cum ar fi costurile pe tona de emisii diminuate, iar pe
baz relativ atunci cnd se compar opiunile in privina tehnologiei. Tehnici diferite pot avea
adeseori distribuii foarte diferite ale elementelor de cost individuale intre diferite tipuri de
costuri care sunt cuprinse in costul de instalare total. n mod obinuit, 20 30% din costurile de
instalare totale sunt alocate cumprrii de echipamente importante, ins poate fi i doar in
proporie de 10%.
Costurile de operare trebuie luate in considerare atunci cnd se efectueaz comparaii in privina
costurilor relative i/sau absolute ale diferitelor tehnici de control. Acestea pot fi trecute cu
vederea atunci cnd se au in vedere echipamentele folosite in cadrul tehnologiei de control,
dup cum se face adeseori cnd se implementeaz tehnicile. Este important s lum in
considerare faptul c aceste costuri de operare pot varia foarte mult intre aceste tehnologii,
depinznd de folosirea utilitilor, de consumul de produse chimice auxiliare, de cerinele de
munc, de potenialul de generare a deeurilor i costurile depozitrii acestuia, etc.
Costurile furnizorului vor include doar costul echipamentului specific furnizat. Adeseori aceste
costuri sunt doar o mic parte din costul total al proiectului. n plus, costurile tehnice asociate cu
designul proiectului i cu supervizarea sunt adeseori ignorate, ins pot foarte uor s egaleze
costurilor echipamentului furnizorului. Alte cheltuieli care nu se iau in considerare atunci cnd
se estimeaz costul proiectului includ itemi cum ar fi necesitatea:
- Relocrii construciilor existente
- Opririi produciei in timpul readaptrii
- Mririi i/sau mutrii conductelor existente ale canalizrii
- Executrii de investigaii asupra solului
- Dezvoltrii de diagrame instrumentare i de proces noi drept schie de construcie
- Modificrii conductelor i construciilor existente cum ar fi ventilatoare, pompe, etc.
Un exemplu este prezentat in Tabelul 3.1 [cww/tm/48] pentru o unitate de purificare a gazului
rezidual prezentndu-se costurile de instalare totale, preurile din 1997 sunt prezentate in euro.
Costurile directe ale echipamentelor sau costurile furnizorului sunt in valoare de 7,9
milioane EUR, in comparaie cu costurile totale in valoare de 29,4 milioane EUR, adic doar
27% din costurile de instalare totale.
Descriere Milioane EUR
Costurile echipamentelor (costuri la vztor)
Materiale
Catalizatori i produse chimice
7.3
0.6
Subtotal
7.9
Costuri indirecte
Proiect tehnic detaliat
Supraveghere la fata locului
Proprietar
8.0
1.6
2.4
Subtotal
12.0
Costuri directe nu echipamente
Subcontracte
Constructii temporare consumabile
8.6
0.4
Subtotal
9.0
Capital total
28.9
Cheltuieli
Taxa de licent 0.5
Subtotal
0.5
Total Final
29.4

Tabelul 3.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real
56 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
3.2.2 Costuri Greenfield vs, Costuri de nnoire
Instalatiile Greenfield si exploatarile existente si unitatile individuale necesita in mod esential
aceeasi tehnologie pentru imbunatatirea performantei de mediu (de exemplu: controlul
poluantilor specificati si atingerea valorilor limita ale emisiilor specificate). Diferentele intre
aceste doua tipuri de instalatii sunt conduse esentialmente de faptul ca in cadrul unui
amplasament greenfield este posibil ca sa se asigure faptul ca toate cerintele esentiale sunt
luate in considerare explicit atunci cnd este proiectata cladirea. n cazul unei re-utilari (sau
modernizari), alegerile facute in proiectul initial pot avea ca rezultat in tehnici de control altfel
disponibile sau chiar preferate ce au aplicabilitate limitata sau chiar nefezabile.
Evaluarea specificd a convenabilitatii unei tehnici pentru innoire este necesara, insa multe din
tehnicile mentionate in sectiunile urmatoare ale acestui capitol au fost re-utilizate cu succes in
cadrul instalatiilor chimice si au rezultat performante de mediu echivalente cu ceea ce se
asteapta a fi in cadrul noilor uzine. Proiecte de modernizare aplicate instalatiilor sau
amplasamentelor existente se lovesc de o varietate de probleme manageriale si tehnice, cele mai
intlnite fiind subliniate mai jos. Aceste probleme nu sunt scuze utilizate pentru a evita
adoptarea de tehnici de imbunatatire a mediului, insa sunt unii dintre factorii pertinenti pentru
o modernizare:
- O faze de definire a proiectului mai complexa si care necesita mai mult timp
- Probe de functionare sau studii pilot pentru a evalua impactul avut de o schimbare asupra
intregului proces
- Consideratii, in stadiul de proiectare, facute asupra efectelor directe avute asupra tuturor
constructiilor existente
- Studii facute asupra constructiilor existente in stadiul de elaborare a proiectului tehnic
detaliat pentru a defini exact amplasarea tuturor legaturilor. Disponibilitatea spatiului poate
implica constrngeri (de exemplu: echipament amplasat intre-o structure mai inalta, traseul
conductelor, necesitatea relocarii unor constructii existente, construirea unor constructii
temporare)
- Precautii speciale luate pentru ca lucrarile sa fie duse la indeplinire in siguranta si fare a
produce pagube, chiar si atunci cnd instalatia continua sa functioneze
- Profitarea de pe urma unei opriri planificate pentru a indeplini unele lucrari de constructie
care nu pot fi facute in timpul operatiunilor normale. Aceste evenimente multi-anuale pot
implica programari pentru modernizare
- O oprire mai lunga sau mai timpurie ce a planificat (cu implicatii financiare sau
comerciale) decomisionarea si dezafectarea echipamentului vechi, redundant.
- Pregatirea personalului pentru operarea noului echipament
- Documentatia revizuita a uzinei (de exemplu: instructiuni de operare, revizuirea
permiselor, manuale pentru intretinere, inspectie si siguranta).
Pe lnga scopul principal, acela de performanta de mediu imbunatatita, innoirea instalatiilor
chimice poate aduce alte beneficii semnificative. Unele tehnici (de exemplu: tehnici de
pretratare ce au potential de recuperare, masuri de proces integrate) pot aduce rezultate
economice importante sub forma, de exemplu, a unei eficiente crescute si a unor rezultate
ridicate sau a unor reduceri in privinta costurilorasociate cu economia de energie si apa (sau
reducerea incarcarilor din deversari, unde se aplica un asemenea regim), care pot decala
investitia si costurile de operare a re-utilarii. nnoirea poate aduce, de asemenea, avantaje
competitive prin prezentarea catre cumparatorii produsului si persoanelor interesate (ce de
exemplu: actionari, comunitati locale, agentii regulatorii sau grupuri de mediu) faptul ca
compania a adoptat tehnologie de ultima ore.
Consideratiile in privinta faptului dace o tehnologie este o tehnica corespunzatoare pentru o
aplicatie de re-utilizare, se ocupa in principal de capacitatea instalatiilor existente de a intruni
cerintele de proces, fizice si structurale ale unitatilor de control. Distinctia dintre tehnologia
disponibila ce poate fi aplicata constructiilor existente sau celor noi este importanta pentru a fi
Waste Water and Waste Gas Treatment 57
Capitolul 3
inclus In orice determinare a tehnicilor. Acolo unde este disponibil informaia, acest capitol
ofer informaii In privina potenialului de re-utilizare a unei tehnici.
3.2.3 Costurile de capital vs. Costurile de operare
Tehnicile de control diferite (tehnici procedurale i de control asupra echipamentelor) pot diferi
foarte mult In termeni de distribuire a costurilor Intre cheltuielile de operare i de capital. Un
anumit tip de echipament care este scump ar putea s aib cheltuieli de exploatare sczute, In
timp ce echipamentul ieftin implic creteri destul de ridicate In ceea ce se numete cost de
operare cum ar fi: fora de munc, utilitile sau produsele chimice consumabile. n general, este
mult mai uor s se cuantifice costurile echipamentului dect s se cuantifice toate implicaiile
avute de cheltuielile probabile aprute odat cu instalarea unei tehnici. De asemenea, pri ale
echipamentelor vor deveni de-a lungul timpului mai scumpi datorit inflaiei, etc.
Costurile cu fora de munc sunt unul din elementele importante din cadrul costurilor de operare
i poate avea diferite consecine In privina lurii deciziei In favoarea sau Impotriva unei
anumite tehnici, depinznd de diferitele rate ale salariilor din cadrul Statelor Membre. Astfel,
dac costurile cu fora de munc vor fi discutate In acest document, vor fi oferite, de asemenea
(sau In locul acestora), orele de lucru atunci cnd aceasta este posibil.
3.2.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniiale vs. Costurile crescute
pentru control
O mare parte din costul aplicrii unei tehnici este legat eficiena schimbtoare a costurilor a unei
tehnologii date ce depinde de punctul de control de la care se pleac In calcularea eficienei
costului. De obicei costurile i eficiena prezentat ca o reducere a emisiilor procentual sau
tonele de emisii reduse unei instalri sau implementri ale unei tehnici sunt prezentate In
opoziie cu o operaiune de baz necontrolat. ntr-un asemenea caz calcularea eficienei
costului este fcut uor prin Imprirea costurilor la reducerea emisiilor atins.
Exist multe situaii In care anumite nivele ale controlului exist deja In cadrul anumitor
amplasamente industriale specifice. n aceste cazuri costurile necesare realizrii unei anumite
reduceri de emisii cresc In mod semnificativ peste valorile iniiale ale eficienei costului pentru
o operaie de baz necontrolat. De acest lucru trebuie inut cont In determinarea eficienei
costurilor unei tehnologii sau tehnici.
Astfel, In ceea ce privete costurile reglajului diferenial, eficiena costurilor
Keff
(Kg reducere /
unitate etalon) se poate calcula astfel:
Keff = (B A)/C
B: reducerea emisiilor pentru tehnica considerat (Kg)
A: reducerea emisiilor pentru tehnica deja instalat (Kg)
C: costurile pentru tehnica considerat
3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale
3.3.1 Msuri integrate de proces
Unele msuri integrate in proces importante i In mod normal uor de Innoit relevante
pentru apa rezidual sunt descrise mai jos. Unele exemple elocvente sunt menionate In
Seciunea 3.3.1.3. Introducerea lor, de exemplu: sub form de msuri pentru economisire a apei,
Ins, trebuie evaluat cu mare grij. Dei influena lor este In mod normal benefic mediului, s-
ar putea ca In anumite circumstane specifice s conduc spre efecte negative In alte
compartimente de mediu, efecte care are putea s umbreasc beneficiile economisirii apei sau
diminuarea agentului poluator.
58 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
3.3.1.1 Extracia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei
Procesele de splare ale produsului convenionale sunt extracii multiple lucrnd discontinuu
prin tratarea fazei produsului cu ap pentru a indeprta srurile sau alte componente minore
solubile. Cantitatea de ap folosit este in general de cteva ori mai mult dect cantitatea de
produs ce trebuie splat. n fiecare etap de extracie individual exist pierderi ce nu pot fi
evitate ale produsului, cauzate de solubilitatea, emulsificarea sa i formarea straturilor solide in
faza de separaie, etc.
Optimiznd procesul de extracie, i/sau introducnd procese de extracie avansate, cum ar fi
extracia contra curentului, se poate obine o considerabil reducere a apei reziduale (i a
reziduurilor). O cretere simultan a concentraiei agentului poluator ar putea permite o tratare
mai uoar i/sau mai eficient sau, in circumstane speciale, o reciclare a materialului. Gradul
i metoda de optimizare depinde de capacitatea de producie i dac avem sesiuni de producie
frecvente. Extracia contra curentului este specific din punct de vedere economic uzinelor de
dimensiuni mari. Ea poate fi croit pe un proces de producie particular. Pentru uzinele ce se
ocup cu produse finale mici, producii la scar pilot sau campanii de producie de uz sczut,
pentru acestea alte procese vor fi mai potrivite.
3.3.1.2 Operaiuni de recirculare i de uz multiplu
Trebuie fcut aici o distincie intre:
- Apa rezidual ce ii are originea direct din procesul de producie (de exemplu: ap de
reacie, produi de distilare, ap de splat, produi rezultai din filtrare)
- Apa rezidual rezultat din curarea echipamentului (de exemplu: in timpul lucrrilor de
intreinere, splarea blocajelor, dopurilor sau aglutinarea produsului, curarea echipamentului
cu funcionri multiple din cauza schimbrii produsului sau a campaniei)
Etapele de tratare specifice pentru indeprtarea constituenilor interferatori pot imbunti
eficiena unei operaii de recirculare. Astfel, de exemplu, neutralizarea, indeprtarea sau filtrarea
fluxurilor de ap de proces poate determina refolosirea apei, de exemplu: sub form de ap
brut sau furnizare de ap utilitar. Refolosirea apei de proces (ap de recuperare, soluii-mam)
este posibil atunci cnd constituienii, cum ar fi produii secundari sau srurile nu vor afecta in
mod negativ calitatea produciilor de dupa proces. n realitate pentru splarea produsului in
stagii multiple, fluxurile de ap pentru splat pot fi utilizate in mod frecvent ca ap de
recuperare sau drept ap de intrare in cadrul unui stagiu de splare antecedent.
Reutilizarea apei provenit din splare, cltire i din curarea echipamentului, are, in plus pe
lng reducerea incrcrii apei reziduale, avantajul recuperrii produsului i creterii
productivitii, cu condiia ca apa s fie recirculat in cadrul procesului. Aceasta are nevoie de
construcii pentru colectare, diminuarea sau depozitarea apei reziduale, ceea ce ar putea fi un
factor de limitare.
3.3.1.3 Rcire indirect cu faze de vapori
Injectarea apei intr-o faz gazoas se folosete pentru rcirea sau condensarea
vaporilor.contactul direct al apei in faze de vapori, ins, genereaz cantiti mari de ap
rezidual poluat de ageni contaminani sub form de vapori. Introducerea schimbtorilor de
cldur de suprafa in locul condensatorilor injectori / ventilatoarelor de rcire evit generarea
de fluxuri de ap de rcire poluate, poluanii rmnnd in cadrul condensrii. Astfel,
rcirea/condensarea indirect conduce la economisirea apei. Pentru a oferi o imagine in ceea ce
privete potenialul de economisire, este necesar pentru rcirea unei tone de abur pn la 35
0
C
(temperatura general acceptat ca limita superioar pentru deversare), de 27m
3
de ap. Prin
Waste Water and Waste Gas Treatment 59
Capitolul 3
rcire indirect aceast cantitate este trecut printr-un ciclu de rcire [cww/tm/82] inlocuind
doar pierderea de ap datorat evaporrii.
Efectele avute de economisirea apei sunt diminuate atunci cnd particulele antrenate, materialul
sublimat, cristalele sau materialul ars imbrac suprafeele cu schimb de cldur sau inchid
spaiile dintre suprafeele de schimb, astfel c este nevoie de intreinere regulat.
ns, exist procese unde o transformare in rcire indirect nu ar fi potrivit [cww/tm82]:
- Va fi necesar pentru cristalizare agitarea unui lichid organic alturi de ap cldu sau
fierbinte, iar apoi se aduce rapid temperatura sub temperatura de solidificare prin adugare
de ghea sau de ap rece (oc termic). Scopul acestei proceduri este obinerea unei
suspensii fr cocoloae i excrescene.
- Un alt exemplu ar fi diazotizarea aminelor. n cadrul acestui proces temperatura se menine
la un nivel constant sczut prin adugare de ghea pentru a preveni descompunerea termic
a compusului diazoniu, precum i depunerea pe echipament, care altfel ar reprezenta un
adevrat risc de explozie.
- Un alt exemplu este rcirea fluxurilor gazoase, unde este injectat apa rece in acel flux gazos
pentru ai scdea temperatura att de eficient i de rapid inct reacia componentelor prezente
in cadrul fluxului gazos este prevenit (de exemplu: reacii de recombinare din gazele de
ardere rezultate din procesele de ardere i avnd ca rezultat generarea de PCDD i PCDF) i
simultan se diminueaz efectul unuia dintre agenii poluani (de exemplu: HC1).
3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid
Generarea de vid fara apa reziduala poate fi obinut prin folosirea unei proceduri in circuit
inchis a sistemelor de pompare mecanice, deversnd doar o mic cantitate ca purjare sau cu
ajutorul pompelor cu funcionare uscat. Aceste cantiti de deversare nu depesc 5% din ceea
ce a trecut dat prin sistem [cww/tm/82]. n unele cazuri generarea prin vid a apei reziduale-
libere poate fi obinut prin folosirea produsului ca lichid barier intr-o pomp cu vid mecanic
sau prin folosirea unui flux gazos din afara procesului de producie.
Dac este sau nu posibil realizarea generrii de vacuum fara apa reziduala, aceasta trebuie
determinat in fiecare caz particular. Pentru a selecta procesul corespunztor, trebuie inut cont
de fiecare dintre posibilele probleme, in special cele legate de coroziune, tendina de coacere,
riscul exploziv, sigurana uzinei i sigurana in funcionare. Limitri corespunztoare trebuie
luate in considerare, in special in cazul pompelor cu vid mecanice cu circuit inchis, de tipul
pompelor cu inel lichid, pompelor rotative cu palete sau pompelor cu vid prevzute cu
membran (diafragm). Aici, de exemplu, vaporii pot s diminueze vascozitatea uleiului.
Dac se previne condensarea gazului in pomp prin, de exemplu: temperatur de ieire ridicat a
gazului, pompele cu funcionare uscat sunt o opiune atractiv cnd trebuie recuperai solvenii
sau atunci cnd este necesar un vid inaintat. Aceste pompe nu vor putea fi folosite dac fluxul
gazos conine cantiti mari de material condensabil, formator de praf sau de acoperire.
3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curarea aerului evacuat
Aproximativ o treime din sistemele de curare (purificare) a aerului evacuat din cadrul
industriei chimice funcioneaz pe baza unui proces de epurare cu ap sau alcalin (caustic).
Acestea in special capteaz compuii anorganici de genul: acid clorhidric gazos, bioxidul de sulf
i substane organice solubile in ap.
Tehnologiile fara apa reziduala pentru epurarea aerului evacuat sunt folosite, in special, atunci
cnd substanele periculoase sau cele organice non-biodegradabile ar ptrunde in cadrul uzinei
de tratare a apei reziduale, iar acolo ele ar putea cauza probleme sau ar putea fi deversate in apa
receptoare.
60 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Exemple de tehnici fara apa reziduala pentru epurarea aerului ar fi:
- Colectare i oxidare implicita termica sau catalitica a fluxurilor gazelor calorice, de
preferat cu recuperare a energiei
- Instalarea unui echipament de desprafuire uscata corespunzator (de exemplu: separator de
picaturi, cicloane, precipitatoare electrostatice, filtre cu tesaturi) pentru a separa particulele
de aerosoli
- Folosirea de tratari ale gazului uscate sau semi-uscate (de exemplu: adsorbtie a carbonului
activ, injectie de var/bicarbonat de sodiu) pentru fluxurile gazoase incarcate cu
contaminanti gazoi organici sau anorganici
- Folosirea solventilor organici regeneratori (sau a uleiurilor) in locul apei drept lichide de
epurare pentru agenti contaminanti gazoi specifici.
3.3.1.6 Recuperarea substanei sau retenia ei din soluia mam sau prin procese
optimizate
Recuperarea substantei constituentilor apei reziduale cu un consum rezonabil este, in mod
normal, fezabil pentru fluxurile de apa reziduala concentrate. Deci este de obicei limitata la
solutiile mama. n functie de metoda de sinteza, solutiile mama sunt in general solutii apoase
mentinute dupa separarea produsului sau a apei de spalare. Recuperarea ar putea cuprinde, de
exemplu:
- ndepartarea compuilor individuali utilizabili, de tipul materiilor prime, produselor,
solventilor sau catalizatorilor
- Conversia materialului cu recuperarea subsecventa de substanta, de exemplu: oxidare
termala sau catalitica cu recuperarea clorului (din clorurile organice) sub forma de acid
clorhidric
Recuperarea substantei este viabila pentru concentratii ridicate de apa reziduala (de exemplu:
10 g/l sau mai mult). Daca compuii ce se pot indeparta uor sunt i ei implicati, de exemplu:
compui volatili, solizi, precipitabili sau extractibili, procesele de recuperare ar putea fi viabile
chiar i la concentratii mai scazute.
Retentia substantei cu ajutorul proceselor optimizate contine modificarea etapelor procesului,
precum i masuri aditionale, cum ar fi imbunatatirea finisarii solutiei mama.
Retentia substantei pe lnga preventia poluarii prin modificarea formulatiei sau
imbunatatirea productivitatii se poate obtine prin indepartarea agentului poluator, exemplu:
adsorbtie sau extractie, sau prin conversie, exemplu: oxidare sau incinerare.
3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate
Materialele prime i/sau auxiliare pot aduce poluanti in lantul de productie i astfel ajungnd in
sistemul apei reziduale. Exemple:
- Metale din grasimile vegetale crude
- Compui cloro-organici (AOX/EOX) i alte impuritati provenite din acidul clorhidric de
nivel tehnic
- Mercurul sub forma de agent contaminator in hidroxidul de sodiu in cadrul electrolizei clor-
alcali folosind procesul amalgam
- Contaminanti, in special, ai intermediarilor i a precursorilor achizitionati din afara
Abilitatea operatorului de a influenta aceasta situatie este limitata de:
- Informatii insuficiente de la furnizori
- Creterea importului de agenti contaminanti din cauza materialelor reciclate
- Transferarea problemelor legate de emisii in alte locatii prin finisarea materialului brut
Purificarea materiei prime poate fi implementata de catre producatori care detin constructii
tehnice pentru reducerea i depozitarea corecta a agentilor contaminanti indepartati, cum ar fi:
Waste Water and Waste Gas Treatment 61
Capitolul 3
schimb de r4ina pentru acidul clorhidric sau pentru filtrare/adsorbtie pentru hidroxidul de sodiu
crud.
3.3.2 Balana fluxului
n general, uzinele de tratare a apei reziduale opereaza cel mai bine (eficient) in conditii ct mai
constante de incarcare hidraulica (sau rata fluxului) i de incarcare cu agenti contaminanti. n
practica, insa, att rata fluxului, ct i incarcarea cu agenti contaminanti pot fluctua evident
datorita unor factori de tipul:
- Conditiilor de desfawrare a procesului
- Folosirea apei pentru spalare
- Tratarea apei de balast
- Momentele de intretinere
- Ploaia
Pentru a proteja productia impotriva variatiilor pe termen scurt (zilnice) sau pe termen lung
(saptamnale), egalizarea constructiilor ar trebui avuta in vedere, fie descentralizata in
anumite amplasamente de productie fie centralizat in sau aproape de WWTP. Uneori pot fi
instalate i dupa WWTP. Capacitatea corespunzatoare a sistemului de retentie tampon depinde
de fluctuatii [cww/tm/132]. Sistemul de retentie tampon poate fi instalat fie in linie sau ca flux
lateral spre care fluxul poate fi deviat in perioadele de vrf sau in cazul aparitiei problemelor
de productie i poate fi scurs la o rata controlata cnd fluxul este moderat. Pentru apele de
proces care pot emite in mediu, recipientele sunt folosite pentru acest scop, in timp ce pentru
drenajul apei de suprafata se folosesc lagune deschise sau iazuri de retentie (vezi Sectiunea
3.3.4.4.1.) [cww/tm/48].
Rezultatul tamponului i egalizarii este:
- Egalizarea incarcarii, cum ar fi:
ncarcarea organics
Concentratiile sarurilor
ncarcarea cu azot, de exemplu: drept pre-rechizit, alaturi de o incarcare TOC
pentru o denitrificare optima
- Ajustarea raportului C:N:P necesar
- Neutralizarea fluxurilor de apa reziduala alcaline i acide
- Egalizarea ratei fluxului de apa reziduala
- Realizarea cerintelor legale prin diminuarea deversarii apei reziduale
Echilibrarea sau limitarea fluxului ar putea fi de asemenea folosite ca modalitati de control a
afluxurilor neobipuite aparute la WWTP i, astfel, capacitatea sistemului tampon de retentie ar
putea sa nu fie determinat numai de fluctuatii, dupa cum a fost mentionat mai sus, ci i de
marimea potentialului de aparitie a pericolelor. Detalii sunt prezentate in Sectiunea 3.3.3.
3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenie In Cazuri De Defectiuni
Ruperile aparute in timpul functionarii, scurgerile echipamentelor, contaminarea neintentionata
a apei de racire sau alte probleme aparute in productie sau in unitatile de depozitare pot
conduce fie la o cretere a deversarii poluantilor in apa receptoare prin WWTP sau pot conduce
la functionarea sa incorecta. Riscul unor asemenea evenimente poate crea necesitatea infiintarii
unor amenajari receptoare (sau tampon) centralizate sau descentralizate. Pentru operarea unui
sistem de tip tampon sau de tip bariera, este foarte importanta detectarea din timp a ruperii.
Aceasta detectie se poate face att prin mijloace analitice ct i prin mijloace organizationale
[cww/tm/132].
Se folosesc in acest sens cteva mecanisme tampon. Capacitatea lor trebuie sa fie suficienta
pentru a depozita toatd apa reziduala, incluznd probabil i apa de ploaie, care apare in timpul
62 Waste Water and Waste Gas Treatment


Process wate
Ap de proces
Fr separare
o segregati
Alternate fillig
Umplere alternativ
everse dup Dischargehck
verificare
Clea urmat de apa aste
water pathwarezidual
Calea de deozitare
Disposal pathwa
Sistemul de canalizare
S t
Capitolul 3
unei ruperi n cadrul procesului de producie. Ele pot fi combinate cu recipiente (rezervoare)
pentru echilibrarea fluxului.
Unul din aceste mecanisme (vezi Figura 3.1), circuit-tampon independent, conine dou
rezervoare tampon care pot s recepteze fluxul de ap rezidual alternativ. n timp ce unul din
recipiente este umplut, cellalt este verificat, iar apoi eliberat n apa rezidual deversat sau
dupa WWTP sau este depozitat ca reziduu, totul depinznd de rezultatul verificrii.
Capacitatea receptoare a fiecruia dintre recipiente trebuie s fie suficient de mare pentru a
recepiona ntreaga cantitate de ap rezidual care apare n timpul perioadei de analiz sau al
golirii recipientului. n cazul amplasamentelor chimice mari i complexe care genereaz
cantiti mari de ap rezidual aceasta reprezint una dintre opiunile n selectarea fluxurilor de
ap rezidual, pentru c altfel necesarul de volum al recipientului ar fi imens. Cu ct este mai
mare recipientul cu att este mai mare timpul de golire i invers, care ar putea rezulta ntr-un
cerc vicios fr ieire.
Un alt mecanism este circuitul tampon conectat, inundat fie discontinuu (vezi Figura 3.2), fie
continuu (vezi Figura 3.3). circuitul tampon discontinuu este deconectat atunci cnd nu
funcioneaz, adic atunci cnd nu este raportat nici o rupere de ctre sistemul de alarm i
control. n timpul funcionrii normale apa rezidual neal sistemul tampon i numai atunci
cnd sistemul de control detecteaz un eveniment neobinuit se umple recipientul-tampon.
Capacitatea necesar a recipientului este cantitatea de ap rezidual care apare n timpul unei
defeciuni. Acest mecanism este folosit la instalaiile de producie unice, la colectarea apelor
reziduale selectate i la cantitatea total de ap rezidual. Volumul necesar este, n mod normal,
mult mai mic dect la circuitul-tampon independent menionat mai sus.
Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativ
Waste Water and Waste Gas Treatment 63


Ap de proces
t
Sistemul de canalizare Calea de depozitare
Deversare dup
verificare
Calea urmat de apa
rezidual


AO de proces
Calea de depozitare
Sistemul de canalizare
Calea urmatS de apa
rezidual
Capitolul 3
Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu
Circuitul tampon conectat, inundat continuu poate fi, de asemenea, folosit ca un egalizator sau
ca un recipient de echilibrare a fluxului. Un sistem de control i alarm trebuie s se asigure c
supapa de golire a WWTP-ului este imediat nchis n cazul apariiei unui eveniment neobinuit.
Capacitatea recipientului trebuie s fie corespunztoare, pentru a primi apa rezidual care
continu s curg, pn cnd ruperea este remediat astfel c acest sistem este recomandabil
doar pentru fluxurile secundare. nainte de reluarea activitii cu fluxul de intrare obinuit de
ap rezidual, recipientul trebuie golit.
Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu
Un sistem ulterior (vezi Figura 3.4) este potrivit pentru receptarea i protejarea pierderilor prin
scurgere atunci cnd aceste scurgeri sunt colectate n canalizri separate. O astfel de canalizare
este folosit drept sistem de drenaj pentru zonele externe posibil poluate prevzute, de exemplu,
cu instalaii de producie i linii de recipiente. Capacitatea recipientului se potrivete cu cea mai
mare pierdere posibil prin scurgere plus cantitatea de ap de ploaie ateptat. Acest sistem de
atenuare este aplicabil instalaiilor ce au scurgeri separate pentru apa de proces i drenaj al
zonelor de risc. Evenimente ce ar putea influena fluxul de ap rezidual nu pot fi controlate.
64 Waste Water and Waste Gas Treatment
Ap de proces
P c
Sistemul de canalizare

Sistemul de canalizare (doar ap de proces)
Sewer system (only process waer)
Calea de deozitare
Disposal pathway
Deversare dup
verificare
Calea urmath de apa
rezidual

Capitolul 3
Avantajul ei este posibilitatea de colectare a pierderilor provenite din scurgeri in stare
concentrat pentru a activa reciclarea.
Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii
3.3.4 Tehnicile La Final De Proces
Pentru a introduce o ordine logic in descrierea tehnicilor de tratare, relaia dintre agentul
poluator i tehnologia de tratare tipic respectiv este privit ca punct de raportare, dup cum a
fost subliniat in Seciunea 1.3.2.1 i ilustrat Figura 3.5.
Prima etap de tratare pentru apa rezidual i cea de ploaie i adeseori este i ultima etap
este separarea solidelor suspendate i a lichidelor nemiscibile (referitor la ap) din fluxul de ap
principal. Tehnicile de separare sau decantare sunt:
- Separare Gravitaional [Separare a nisipului (vezi seciunea 3.3.4.1.1.), Sedimentarea (vezi
Seciunea 3.3.4.2.) Separarea Ap-Ulei (vezi Seciunea 3.3.4.1.6.)]
- Flotaia prin aer (vezi Seciunea 3.3.4.1.3.)
- Filtrarea [Filtrarea (vezi Seciunea 3.3.4.1.4.), Filtrare prin membran (vezi Seciunea
3.3.4.1.5.)].

Sunt folosite in principal in combinaie cu alte operaiuni, fie ca etap de decantare iniial, fie
final. Ca etap de decantare iniial, ele protejeaz alte amenajri destinate tratrii de alte
pagube, colmatri sau alte deteriorri provocate de solide. Ca etap final ele indeprteaz
solidele formate intr-o etap sau proces de tratare precedent sau indeprteaz uleiul inainte de o
tratare biologic ulterioar. Adeseori urmeaz tehnici de tratare aplicate agenilor poluani
solubili atunci cnd acetia sunt transformai in solide. Exemple sunt oferite mai incolo in acest
capitol.
Waste Water and Waste Gas Treatment 65


norganic
/

Coninut solubil
anoraanic/non
-

biodearadabil/slab
degradabil
Precipitare
Cristalizare
Oxidare chimic
Oxidare prin aer umed
Oxidare prin ap supercritic
Reducere chimic
Hidroliz chimic
Nanofiltrare/Osmoz invers
Adsorpie
Schimb de Ion
Extracie
Distilare/rectificare
Evaporare
ndeprtare
Incinerare
Solide suspendate i
lichide insolubile
Separarea pietriului
Sedimentare (incl.
Coagulare/floculare)
Flotarea prin aer
Filtrare
Filtrare prin membran (MF,
UF)
Separare Ape'-Ulei
Eliberare de ap
rezidual
ECIPIENT
Receptor
Coninutsolubilbiodeoradabil
Anaerobictreatment
Tratareanaerob
-Procesdecontactareanaerob
-Anaerobiccontactprocess
-ProcesUASB
UASBpoce
ss
Fxedbd(orfiler)process
-Processtrat(filtru)fix
-Processtratextins
Expandedbed
process
ndeprtareabiologicasulfuluiia
Biologicalremovalofsulphurand
heavy
metalelorgrele
metalAerobictreatment
Tratareaerob
ompete-mxactivatedsludgeproce
-Procesamesteclamactivat
rclating)
complet
-Procesfiltrareprinscurgere
-Expandedbed
process
(extragere prin izolvare)
-Biofilterfixed-bedproces
s
ogicalnitrogenelimiat
- Proces strat extins
- Proces strat (biofiltru) fix
Eliminare a azotului biologic
Tratarea slamuluiThickening
ngroare
Deshidratare
Dewateringtabilsation
Stabilizare
i a r e
Conditio
ning
Reducere termic
Thermal reduction
Capitolul 3
Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti
Apa reziduale' fe're' solide poate fi fie separate' n pe'rti biodegradabile si non-biodegradabile sau
agentii contaminanti responsabili de non-biodegradabilitate ar putea fi separati nainte de
tratarea urme'toare. Tehnicile de tratare pentru pe'rtile non-biodegradabile din apa reziduale' se
bazeaze' pe operatiuni fizice si/sau chimice, de tipul:
- Precipitare/sedimentare/filtrare (vezi Sectiunea 3.3.4.2.1.)
- Cristalizarea (vezi Sectiunea 3.3.4.2.2.)
- Reactii chimice [Oxidarea chimice' (vezi Sectiunea 3.3.4.2.3.), Oxidarea n aer umed (vezi
Sectiunea 3.3.4.2.4.) Oxidarea cu ape' supercritice' (vezi Sectiunea 3.3.4.2.5.), Reductia chimice'
(vezi Sectiunea 3.3.4.2.6.) si Hidroliza chimice' (vezi Sectiunea 3.3.4.2.7)]
- Filtrarea prin membrane' (Nanofiltrare si Osmoze' inversate') (vezi Sectiunea 3.3.4.2.8)
- Adsorbtia (vezi Sectiunea 3.3.4.2.9)
- Schimb de ion (vezi Sectiunea 3.3.4.2.10)
66 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
- Extracia (vezi Seciunea 3.3.4.2.11)
- Distilarea/Rectificarea (vezi Seciunea 0)
- Evaporare (vezi seciunea 3.3.4.2.13)
- ndeprtarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.14)
- Incinerarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.15).
Dup o tratare adecvat, fluxul de ap rezidual poate fi fie deversat in apa receptoare, intr-o
WWTP biologic central susbsecvent sau intr-o WWTP municipal.
Ap rezidual biodegradabil sau partea din apa rezidual care rmne dup eliminarea cauzei
non-biodegradibilitii in mod normal ii sunt aplicate tehnici de tratare, fie centralizate, fie
descentralizate, care se bazeaz pe procesele biologice de tipul:
- Descompunerea anaerob [Proces de contact anaerobic (ACP), Proces UASB, Proces strat
fix, Proces strat extins (vezi Seciunea 3.3.4.3.1) i ndeprtarea biologic a compuilor sulfului
i a metalelor grele (vezi Seciunea 3.3.4.3.2)].
- Descompunerea aerob [Proces amestec lam activat complet, Proces de bioreacie prin
membran, Proces filtrare prin scurgere, Proces strat extins, Proces strat (biofiltru) fix (vezi
Seciunea 3.3.4.3.3)].
- Nitrificare/denitrificare (vezi Seciunea 3.3.4.3.4)
- Tratare biologic central a apei reziduale (vezi Seciunea 3.3.4.3.5).
Apa rezidual degradat prsete instalatia de tratare biologic i este canalizat spre un stadiu
de decantare.
Multe din tehnicile de tratare a apei reziduale necesit sau utilizare opional ajutor in
tratare, ajutor care in majoritatea cazurilor const din folosirea de produse chimice sau
mediul/echipamentul de tratare are nevoie de reintreinere ceea ce ar putea cauza eliberarea
produselor chimice. Aceste ajutorri sau etape di cadrul procesului ar putea genera, in general
aceasta depinznd de condiiile la nivel local, o poluare ce trebuie luat in considerare cnd se
are in vedere utilizarea unei tehnici de tratare. Astfel, o evaluare a ajutoarelor implicate in
procesul de tratare i a produselor chimice eliberate din cadrul amenajrilor de reintreinere i a
destinului lor in timpul intregului proces, ar putea fi necesar in situaii specifice.
Aproape toate tehnicile de tratare a apei reziduale au un lucru in comun: producerea de solide in
timpul procesului ceea ce permite agentului poluator s fie separat de mediul apos, sub form de
lam activat in exces sau filtrat sau depus, provenit din filtrare sau din sedimentare. Dac lamul
nu este reciclat, trebuie depozitat tratare extern i depozitare sau tratat la faa locului.
Tehnicile de tratare a lamului sunt de exemplu:
- ngroare (vezi Seciunea 3.4.1)
- Deshidratare (vezi Seciunea 3.4.1)
- Stabilizare (vezi Seciunea 3.4.2)
- Condiionare (vezi Seciunea 3.4.2)
- Reducere termic a lamului (vezi Seciunea 3.4.3).
3.3.4.1 Ageni contaminai insolubili / Separare mecanic
Coninutul insolubil din apa rezidual din industria chimic ar putea fi alctuit din substane
inerte cum ar fi praful din drenarea apei de ploaie sau nisipul (sb form de balast din materiile
prime ca varul). ns ar putea fi alctuit i din materiale periculoase de tipul metalelor grele i
compuii acestora, care apar din procesul de precipitare al operaiunilor de tratare anterioare sau
procesele de producie ce folosesc catalizatori. Chiar i bioxizii pot fi adsorbii pe coninuturile
de solide (de exemplu: catalizatorul produciei clorurii de vinil prin oxiclorinare). Pe de alt
parte, agenii contaminani insolubili nu trebuie neaprat s fie particule solide. Lichidele
nemiscibile (care nu se pot amesteca) cu apa, cum ar fi uleiul, substanele cu consisten uleioas,
lubrifianii i coloizii ce aparin de asemenea de aceeai categorie. Apa rezidual care
Waste Water and Waste Gas Treatment 67


Aer
comprimat
Aer
comprimat
Capitolul 3
conine ageni contaminani insolubili trebuie s fie curat de acetia prin procese de separare
aa cum sunt ele descrise mai jos.
3.3.4.1.1 Separarea substantelor solide
Descriere
Camerele de separarea nisipului inseamn indeprtarea nisipului din apa de pluviala. Camerele
pentru nisip sunt folosite pentru acest scop din cauz c nisipul ar putea fi altfel depozitat in
locuri neconvenabile, deranjnd procesul de tratare i conducnd la abraziunea (roaderea) rapid
a interiorului pompelor [cww/tm/132].
Camerele de separare a nisipului fac parte din WWTP i de obicei sunt situate imediat dupa
plasa instalate drept protecie impotriva materialului fibros sau macrogranular. Sunt proiectate
astfel inct s poat face fa ratei orizontale a fluxului (aproximativ 0,3 m/s), adic doar
nisipul este separat in timp ce solidele mai uoare sunt transportate mai departe cu fluxul de
ap rezidual.
Exist 3 tipuri diferite de camere de captare a nisipului [cww/tm/132]:
- Camer pentru flux orizontal de forma unui canal, camer care menine rata fluxului
necesar in combinaie cu un canal difuzor de aer potrivit fluctuaiilor fluxurilor de ap
rezidual (Figura 3.6) [cww/tm/132]

Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului
- Camer circular, unde este introdus apa tangenial provocnd circularea coninutului i
splarea nisipului inspre centru astfel ca s poat fi indeprtat prin ridicare cu ajutorul unui
jet de aer; acest tip de camer este mai puin potrivit ratelor de flux extrem de fluctuante
(Figura 3.7.) [cww/tm/132]
Figura 3.7: Camera nisipului circular
- Camer aerat in care circulaia coninutului este cauzat de injecia aerului astfel inct s se
ating rata fluxului necesar la fundul camerei; acest tip de camer nu cauzeaz probleme
atunci cnd apar rate fluctuante ale fluxului (Figura 3.8) [cww/tm/132].
68 Waste Water and Waste Gas Treatment


Aer
comprimat
_____ Nisip
Capitolul 3
Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata
Instalatii de depozitare pentru nisipul separat sunt necesare pn cnd este
deversat. Aplicare
Camerele sunt utilizate atunci cnd WWTP-ul trebuie s fac fa apei de ploaie care n mod
normal antreneaz o cantitate considerabil de nisip [cww/tm/132].
Limitele i restriciile aplicrii:
Limite/restricii
Rata fluxului Rata fluxului de aproximativ 0,3 m/s este necesar pentru
a se asigura faptul c doar nisipul este separat.
Fluctuaia ratei
fluxului
Restriciile ratelor fluxului, dependente de tipul camerei
folosite

Avantaje i Dezavantaje
Nu este relevant echipament esenial.
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Ratele performanei
Camerele nu sunt instalate pentru protecia mediului ns ca msur de protecie pentru
echipamentul poziionat dupa proces.
Efecte de-a lungul mediului
Nisipul separat trebuie deversat sau re-utilizat n alt mod, depinznd de contaminarea
sa.
Consumabile pentru pompele apei reziduale sunt energia electric i jetul de aer.
Camera, fcnd parte din WWTP, contribuie la emisiile de zgomot i miros ale uzinei
principale, n funcie de tipul de ap uzat ce trebuie tratat. mprejmuirea echipamentului ar
putea fi necesar.
Monitorizarea
Rata necesar a fluxului de ap rezidual de 0,3 m/s trebuie s fie controlat.
3.3.4.1.2 Sedimentarea substantelor solide
Descriere
Sedimentarea sau decantarea nseamn separarea particulelor suspendate i a materialului ce
plutete, prin depunere gravitaional. Solidele depuse sunt ndeprtate sub form de lam de pe
Waste Water and Waste Gas Treatment 69
Capitolul 3
fund, in timp ce materialul ce plutete este indeprtat de pe suprafaa apei. Atunci cnd
particulele nu pot fi indeprtate prin intermediul gravitaiei, de exemplu: atunci cnd sunt prea
mici, densitatea lor sete prea apropiat de cea a apei sau ele formeaz coloizi, se adaug produi
chimici speciali pentru a determina solidele s se depun, de exemplu:
- Sulfat de aluminiu
- Sulfat feric
- Clorur feric
- Var (oxid de calciu)
- Poli-clorur de aluminiu
- Poli-sulfat de aluminiu
- Polimeri organici cationici
Aceste produse chimice cauzeaz destabilizarea particulelor coloidale i a celor mici suspendate
(de exemplu: argil, bioxid de siliciu, fier, metale grele, solide organice, uleiul din apa
rezidual) i emulsiile care asimileaz solidele (coagularea) i/sau aglomerarea acestor particule
in floculani suficient de mari ca s se depun (floculare). n cazul floculrii sunt utilizai, de
asemenea, polimeri anionici i non-ionici.
Influena avut de coagulare este prezentat ca exemplu in Tabelul 3.2 [cww/tm/27]. Nivelele
indeprtate prezentate in acest tabel nu trebuie confundate cu randamentele ce pot fi atinse de o
tehnic de tratare.
Substana
ndeprtarea [%]
Mercur anorganic
70
Cadmiu i compui
98
DDT [1,1,1 -tricloro-2. 2-di (p-clor-fenil)
etan]
75-80
HCB (hexaclorbenzen)
59
Aldrin
100
Dieldrin
50
Endrin
43
PCB (bifenili policlorinai)
3040
Compui tributilici
>90
Tetracloretan
36
Percloretan
30

Tabelul 3.2: ndeprtarea Contaminanilor apei reziduale prin coagulare
Sedimentrile (sau decantrile) cele mai intlnite sunt:
- Rezervoare intinse sau de sedimentare, fie rectangulare, fie circulare, ambele echipate cu un
screper corespunztor i de o asemenea dimensiune astfel inct s furnizeze timpul necesar
de reinere de aproximativ 11/2 la 21/2 ore (vezi Figura 3.9 pentru un exemplu de rezervor
circular [cww/tm/4])
70 Waste Water and Waste Gas Treatment


Alunecare
spuma
G r o a p a
d e p u n e
r e
Conducta
decantare
spuma
Conducta evacuare
namol
P o d
balustrada Suporturi
Capac coloana
cu guri de iesire
Conducta centrala si
conducta de ridicare a
afluentului
Unitate de
actionare Masa rotativa
Coloana de
antrenare
Suprafata
maxima a apei
Taler afluent
Conduct a
i nf l ue nt
La me
r a z ui r e
Su po r t ur i
r a c l e t a
Racleta de
suprafata
Varful
rezervorului
Racla
aj ust abi la
J g he a b
e f l u e nt
Racleta plutitoare
Taler decantare
Dig efluent


afluent
namol
efluent
Capitolul 3
Figura 3.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare
- Rezervor cu depunere pe fund, care are flux vertical, de obicei ne-echipat cu sistem de
Indeprtare mecanic al lamului (vezi Figura 3.10 [cww/tm/132])
Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund
- Bazin de decantare de tabl sau tubular In care se folosesc table pentru mrirea suprafeei de
sedimentare (vezi Figura 3.11 [cww/tm/91]).
Echipamentul pentru coagulare i/sau floculare este instalat ca parte a rezervorului. Nevoia de
amestecare rapid In cazul coagulrii este Indeplinit prin:
- Dozajul simultan al coagulanilor prin puncte multiple de injecie
- Alegerea preferenial a sistemelor de curgere In blocuri (In buoane), acolo unde este
posibil aa ceva
- Mixer sau amestecare rapid, In care coagulantul se adaug la sau Inainte de mixerul
respectiv, mixerul static sau alte orificii.
Pentru floculare este adugat o camer pentru amestecare. Un gard de rui sau mixere cu
vitez sczut sunt folosite, cauznd amestecarea hidraulic In cadrul fluidului pe msur ce
acesta se scurge prin rezervor. Reciclarea parial a agentului floculant In floculator poate avea
ca rezultat o structur mai bun a agentului floculant i o exploatare optim a floculantului.
Pentru a asigura o decantare optim este instituit, In mod normal o etap de descompunere a
emulsiei sau o separare a uleiului In amonte pentru a Indeprta substanele interferatoare.
Echipamentul din dotarea amenajrilor instituite pentru sedimentare trebuie s fie In aa fel Inct
s nu existe transferare a apei reziduale In pmnt, mcar atunci cnd rezervorul ar putea
Waste Water and Waste Gas Treatment 71


Orificii de distributie a fluxului
Cutie de supraplin
Supraplin
(efluent)
Palnie colectare
namol (detasabila)
Canale evacuare
Cutie alimentare
Si st em
vi brar e
Placute
lamelare
Scurgere
(namol)
Rezervor pentru cuagulare
Alimentare
(influent)
Rezervor
amestec scanteie
Sustinere
cuagulare
Capitolul 3
conine substane periculoase pentru apa din pnza freatic. Construciile pentru depozitarea
produselor chimice coagulante/floculatoare, iar lamul sedimentat trebuie Imbuntit pentru a
corespunde caracteristicilor lamului.
Figura 3.11: Bazin de decantare din tabl sau tubular
Aplicare
Sedimentarea este o tehnic de separare utilizat destul de mult In diferite scopuri i de obicei
nu este utilizat doar ea. Exemplele relevante ar fi:
- Decantarea apei de ploaie colectat din coninutul de solid, solid de tipul nisipului sau
prafului dintr-un rezervor de sedimentare
- Decantarea apei reziduale de proces din coninuturile inerte de tipul nisipului sau a
particulelor comparabile
- Decantarea apei reziduale de proces provenite din materialul de reacie de tipul compuilor
metalici emulgtori, polimerii i monomerii lor, ajutat de adugarea unor produse chimice
corespunztoare
- Separarea metalelor grele sau a altor componente dizolvate dup precipitarea anterioar
(vezi Seciunea 3.3.4.2.1.), adeseori cu ajutorul produselor chimice, urmat la final de procese
de filtrare (vezi Seciunea 3.3.4.1.4 i 3.3.4.1.5)
- ndeprtarea lamului activat Intr-o etap primar sau secundar de decantare din cadrul
unei WWTP biologic (vezi Seciunea 3.3.4.3.5), adeseori cu ajutorul produselor chimice.
Capitolul 3
Limite i restricii In aplicare:
Limite/Restricii
Mrimea particulei Particulele trebuie s fie suficient de mari pentru a se decanta,
altfel produsele chimice de coagulare i/sau floculare trebuie
s fie adugate
Prezena
substanelor volatile
Substanele volatile trebuie s fie evitate din cauza duratei
lungi In care sunt prezente In rezervor (precum i In aciunea
de amestecare cnd sunt utilizate coagularea i/sau flocularea)
cernd astfel potenialul de eliberare a VOC-urilor
Concentrarea
solidelor
Fr limite, cu condiia ca etapa apoas s fie In continuare
separabil
pH-ul (In cazul
coagulrii /
floculrii)
Variaia controlat a pH-ului este esenial In timpul
funcionrii, altfel performana In cazul decantrii este slab
Emulsii Emulsiile stabile nu pot fi separate i descompuse cu ajutorul
coagulrii/floculrii; descompunere anterioar a emulsiei este
necesar

Avantaje i dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Simplitatea instalrii, rezultnd astfel ne-
existena eecului
- Eficiena Indeprtrii poate fi crescut prin
adugarea produselor chimice de coagulare
i/sau de floculare
- Nu este potrivit pentru material fin i
pentru emulsii stabile, chir i cu ajutorul
coagulanilor i a floculanilor
- Agentul floculant poate Incorpora ali
ageni contaminani care pot cauza probleme
In depozitarea lamului

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Cnd sedimentarea este utilizat In amonte de etapele de tratare subsecvente, scopul ei principal
este protejarea amenajrilor de dupa proces, deci eficiena sa de Indeprtare trebuie s fie
suficient de mare pentru a-i Indeplini scopul. Atunci cnd este utilizat ca metod de tratare
final, performana sa depinde de proprietile particulelor ce trebuie Indeprtate.
Nivelurile posibil de atins ale emisiilor, niveluri raportate, sunt:

Parametru
Randamentul
[%]
Nivelul
emisiei
[mg/l]
Observaii
TSS
6090


<10 1
Dup decantarea final a WWTP-
ului central
Solide decantabile
9095

Metale grele ntr-o form particular, vezi
Seciunea 3.3.4.2.1
1
[cww/tm/67c]

TSS-ul include, de asemenea, materii organice sub form de particule, adic sedimentarea va
reduce de asemenea TOC/COD, ct vreme este prezent sub form de material solid insolubil.
Eficiena sa de Indeprtare, Ins, depinde de proporia TOC-ului solid In TOC-ul total.
72 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 73
Capitolul 3
Efecte inter-media
Slamul sedimentat spuma ndepartata, daca nu mai pot fi recilate sau utilizate n alt mod,
trebuie depozitate drept dewuri. n functie de originea apei reziduale, acest reziduu ar putea
contine compui periculoi ce trebuie tratati corespunzatori. Ace0 compui pot fi carbonati,
floruri, sulfide sau hidroxide (oxide) ale metalelor grele, spuma uleioasa, etc. n anumite
situatii chir dioxine.
Surse de zgomot sunt pompele ce pot fi capsulate (nchise) sistemele de ndepartare a
lamului/spumei.
Cnd apa reziduala contine substante odorizante ar pute fi nevoie sa se acopere rezervorul de
sedimentare sau cel putin unitatea de coagulare sau de floculare sa se capteze gazul rezidual,
daca este nevoie, spre un sistem de tratare. Echipamentul necesar conducte ventilatoare
trebuie, probabil, sa fie prevazute cu sisteme de siguranta corespunzatoare, de exemplu un
sistem de scurgere cu azot gazos presurizat, pentru a evita riscul aparitiei exploziei.
Consumabile pot fi:

Consumabile Cantitate
Produse chimice (coagulante/floculante)
a

53 93 [Kg/t ulei, solid]
1

0,5 100 [g/m
3
ap rezidual]
2

Energie electric [kW]
b

0,5 1,5
Azot pentru atmosfera inert
a
polimer organic

b
pentru un diametru al rezervorului de 25 35 m

1
[cww/tm/96]
2
[cww/tm/128]

Monitorizare
Efluentul (fluxul de ieire) trebuie monitorizat regulat din cauza continutului de solid, adica
solidele suspendate, a solidelor ce se pot decanta sau a turbiditatii. Cnd produsele chimice (de
exemplu coagulantii floculantii) sunt folosite pentru a mbunatati procesul de decantare, pHul
trebuie controlat el fiind parametrul operational principal.
Situaia economic


Costuri de
capital
[milioane]
Costuri de
operare
Rezervor de sedimentare
EUR 1.2 a

BEF 4.8 b 1
Decantor de tabl sau
tubular
1

BEF 4 C BEF 20-100 per m3
a pe un volum al rezervorului de 1000m
3

b capacitate de 100 m
3
/h
c capacitate de 25 m
3
/h
1 [cww/tm/128]
74 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
3.3.4.1.3 Flotatia aerului
Descriere
Flotaia este un proces prin care particulele sau granulele solide sau lichide sunt separate de apa
rezidual prin ataare pe unele bule de aer. Particulele flotabile se acumuleaz la suprafaa apei
i sunt colectate cu ajutorul spumei [cww/tm/4].
Aditivii floculani, cum ar fi srurile ferice sau de aluminiu, silice activate i diferii polimeri
organici, sunt utilizai In mod obinuit pentru a ajuta procesul de flotaie. ntrebuinarea lor, pe
lng coagulare i floculare, este crearea unei suprafee sau a unei structuri capabile s absoarb
sau s rein bulele de aer.
Exist trei metode de flotaie, deosebite de modul In care este adugat aerul:
- Flotaia prin vid, In care aerul este dizolvat la presiune atmosferic, etap urmat de o
cdere a presiunii pentru a permite formarea bulelor
- Flotaia prin aer indus (IAF), In care bulele delicate sunt atrase In apa rezidual printr-un
dispozitiv de inducie cum ar fi plac cu perete separator venturi sau cu orificiu
- Flotaia prin aer dizolvat (DAF), In care aerul comprimat (0,4 0,8 Mpa sau 1,0 1,2 Mpa
pentru compuii de aluminiu) este dizolvat In apa rezidual sau Intr-o parte a apei reziduale
totale i apoi eliberat pentru a forma mici bule.
Un dispozitiv DAF tipic este prezentat In Figura 3.12 [cww/tm/4].
n funcie de coninutul apei reziduale, s-ar putea s fie nevoie de acoperirea bazinului de
flotaie i de captarea aerului expulzat spre un dispozitiv de epurare a gazului. Sunt necesare
amenajri pentru depozitarea produselor chimice de floculare/coagulare i a materialului
Indeprtat prin colectarea spumei de pe suprafa.
Waste Water and Waste Gas Treatment 75


chimicale
Supraplin
ingrosat
Efluent
subnatant
Linie de alimentare
afluent
Mecanism racleta Ecran
Rezervor flotatie
Rezervor
de amestec
al
chimicalel
or
Pompa de
alimentare
Pompe de
presurizare
Amestecare
Evacuare
solide
depuse
Valva de control
a presiunii
Colector de namol la partea inferioara
Rezervor sub
presiune
Linie alimentare
afluent
Efluent
subnatant
Supraplin
ingrosat
Mecanism racleta Ecran
Rezervor flotatie
Chimicale
Amestecare
Valva de
control a
presiunii
Colector de namol la partea inferioara
Ae r
Subnatant
reciclat
Rezervor
de amestec
al
chimicalel
or
Pompa de
alimentare
Pompe de
presurizare
Conectare suplimentara
auxiliara (rezervor primar
sau efluntul instalatiei)
Evacuare
solide
depuse
Rezervor sub
presiune
Capitolul 3
Figura 3.12: Sistem DAF:
a) cu reciclare, b) fara reciclare
Aplicatia
Flotaia este aplicat cnd sedimentarea nu este corespunztoare, de exemplu atunci cnd:
- Particulele au caracteristici de decantare slabe (n cazul unui index volumetric al lamului
slab (SVI), ns, nu exist nici un avantaj fa de sedimentare)
- Diferena de densitate dintre particulele suspendate i de ntre apa rezidual este prea mic
- Exist o constrngere datorat spaiului de la amplasamentul real
- Uleiul i grsimea trebuie ndeprtate
Exemple ar fi:
- n cadrul rafinriilor sau a amplasamentelor petrochimice ca o tratare subsecvent dupa
separarea uleiului i nainte de WWTP-ul biologic
- La ndeprtarea coloranilor i pigmenilor din apa rezidual din producie respectiv


R
a
n
d
a
m
e
n
t
u
l

d
e

i
n
d
e
p
a
r
t
a
r
e

a

s
o
l
i
d
e
l
o
r

(
%
)

flotatie
sedimentare
Rata de incarcare hidraulica a apei reziduale (m/h)
Capitolul 3
- La recuperarea produsului sau a materiei prime, de exemplu: toluenul din emulsiile
toluen/ap [cww/tm/132], halogenura de argint din producia de produse chimice utilizate n
tehnica fotografiei, butiltionul sau polisilanii din fluxurile de ap rezidual
- Separarea metalelor grele din apa rezidual
- Separarea lamului activat din tratarea apei reziduale biologice, fie dup decantarea final
[cww/tm/67b], fie nlocuirea sa.
- ngroarea lamului activat din WWTP-ul biologic.
Restricii i limite de aplicare:
Limite/Restricii
Prezena substanelor Detergenii spumani trebuie exclui
Ulei Dei extrem de eficient n ndeprtarea uleiului liber din apa
rezidual, uleiul brut deshidratat nu poate fi manipulat

Avantaje i Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Volum mai mic i astfel costuri de capital - Este posibil obturarea valvelor
mai reduse dect n cazul sedimentrii - Potenial ridicat pentru eliberare de
- Eficiena procesului de ndeprtare nu este mirosuri, deci este necesar n mod normal o
afectat de schimbrile ratei fluxului fiind,
stfel, superioar sedimentrii, vezi Figura 3.13
acoperire
- Costuri operaionale ridicate dect pentru
[cww/tm/132] sedimentare.
- Recuperarea materialului este posibil
- Cu ct eficiena separrii este mai ridicat,
cu att este mai mare coninutul de
materie-uscat.


Figura 3.13: Compararea Eficienei separrii metodelor DAF i Sedimentarea
11

11
Insolubles content 90 450 mg/l, pressurised water addition for flotation 20 %

76 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 77
Capitolul 3
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Randament
[%]
Nivel al emisiei
[mg/l]
Observaii
TSS
9098
Vezi Figura 3.13
8596 1 1020 1
Slam activat dup decantarea
final, intrare 20-250 mg/l
Ulei
10-20 ppm 2 Raflnrie, tratare DAF si IAF

210 3
Productia chimic, dup cteva
API-uri
Sulfide metalice
95 2
Rafinrie, tratare DAF si IAF

1
[cww/tm/67b]
2
[cww/tm/131]
3
[cww/tm/93]

COD/TOC sunt ndeprtate cu condiia ca ele s fie prezente ca solide sau ca suspensii ale
picturilor.
Efecte inter-media
Materialul separat, dac nu este reciclabil, este depozitat sub form de deeu. Cantitatea depinde
de materialul ce trebuie ndeprtat i cantitatea de produse chimice coagulante sau floculante.
Acestea pot fi destul de diferite, n conformitate cu aplicarea respectiv a flotaiei prin ae.
Consumabile ar fi:

Consumabil
Tratarea DAF a
lamului activat
1

Flotaia prin aer
pentru apa
rezidual a
rafinriei
2

Aer comprimata
0.530.55

Doza floculantului

3.7
Mg/lb
0.61.2
2.44.7
53-93
Kg/t
c


Energie [kWh/1000m3]
20.6

a
exprimat ca aer comprimat relativ la apa sub presiune [m
3
/m
3
]
b
concentratia floculantului n apa rezidual
c
cantitatea de floculante relativ la greutatea solidului suspendat din apa rezidual
1
[cww/tm/67b]
2
[cww/tm/96]

Sursele de zgomot sunt: pompele, mixerul i compresorul la care trebuie luate msuri adecvate
pentru reinerea zgomotului.
Eliberarea unor mirosuri sau a altor substane volatile dac se crede c pot aprea pot fi
prevenite prin acoperirea vasului (recipientului) sau prin operarea n cadrul unui rezervor nchis
i prin captarea aerului expulzat ntr-un sistem de epurare a gazului.
Monitorizare
Pentru a se asigura o operare corespunztoare turbiditatea efluentului trebuie monitorizat
pentru a observa perturbaiile. Orice spum care apare trebuie detectat la momentul oportun.
Detectarea n efluent a COD/TOC-ului i a TSS-ului este obligatorie.
Situaia economic
Costul unei uniti de flotaie variaz mult, n funcie de scop:
Capitolul 3

Capitalul elocvent i costurile de operare pentru o uzin DAF sunt prezentate relativ la rata
fluxului. Dei aceste valori nu sunt apropiate de cifrele reale, ele estimeaz gradul de cretere a
costurilor odat cu dezvoltarea uzinei [cww/tm/92]:

Rata fluxului Costuri de capital Costuri anuale de
[m
3
/h] [GBP, milioane] funcionare

[GBP, mii]
10 0.1 10
100 0.1 2030
1000 0.5 5080
10000 1.0 500-800

Costurile flotaiei, ea fiind cea mai intlnit abordare in separarea lichid-solid din cadrul tratrii
apei reziduale descentralizate, sunt mai sczute dect in cazul evaporrii sau incinerrii (cu un
factor egal cu aproximativ 10). ns beneficiile evaporrii i incinerrii sunt mai mari, de vreme
ce ele au ca rezultat indeprtarea complet a efluentului super-contaminat, in timp ce
precipitarea i flotaia pot trata doar parial un flux contaminat moderat. De vreme ce valoarea
acestui tratament parial este obiectul unei anumite dispute, nu s-a gsit inc rspunsul la
intrebarea dac este inelept s se cheltuiasc 10 DEM pe metrul cub de ap rezidual (sau 4,5
milioane DEM pe an pentru un flux de ap rezidual de 50 m
3
/h), costuri de operare pentru
pretratarea unui flux care cuprinde doar o parte mic din cantitatea total de ap rezidual a unei
uzine chimice de mari dimensiuni [cww/tm/132].
n comparaie cu sedimentarea, flotaia prezint avantaje destul de mari in multe situaii, nu
numai in tratarea apei i recuperarea materialelor valoroase, ins i in separarea i ingroarea
lamului. De regul, conduce la un coninut de materie uscat ridicat al concentratului rezultat.
Din cauza ratelor ridicate de incrcare hidraulic i timpilor de staionare mai mici, aparate de
mici dimensiuni (volume) sunt, de asemenea, necesare. Aceasta, in schimb, presupune costuri de
capital mai sczute, dei cu preul unor costuri de operare mai ridicate. O comparaie poate
conduce spre un necesar de spaiu pentru sedimentare de 50 de ori mai mare dect pentru
flotaie. Pe de alt parte, costurile cu energia pentru floculare/flotaie pot fi cu aproximativ 50 de
ori mai ridicate fa de cele necesare floculrii/sedimentrii. Opiuni mai bune avem in cazul
flotaiei dect in cazul sedimentrii pentru controlarea i adaptarea la condiii fluctuante de
operare, in ciuda faptului c exploatarea acestor oportuniti necesit disponibilitatea de
personal cu pregtire foarte bun (studii superioare) [cww/tm/132].
Rata Costuri de capital Costurile anuale
fluxului [milioane] de funcionare
[m3/h] (operare)
[mii]
DAF / lam activat1 1200 DEM 5.0 DEM 800
DAF / rafinrie2 300800 EUR 1.61.8 ____ EUR 20130
IAF / rafinrie2 400820 EUR 0.52.1 ____ EUR 55130
DAF / drept tratare
50 DEM 4500
final descentralizat3
100 m3/h BEF 40
DAF 4
100 m3/day BEF 4
1 [cww/tm/67b] incl. Costuri de capital, proiect tehnic, lucrri tehnice civile,
pregtirea amplasamentului,
etc.
2 [cww/tm/48]
3 [cww/tm/132] costuri de funcionare totale, incl. Produsele chimice pentru
neutralizare, precipitare i
floculare, deshidratarea flotatului, incinerarea lamului
4 [cww/tm/128]
78 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 79
Capitolul 3
3.3.4.1.4 Filtr are
Descriere
Filtrarea descrie separarea solidelor din efluenii apei reziduale ce trec printr-un mediu poros.
Filtrele necesit de obicei operaiuni de curire splare in contracurent cu u curent invers de
ap proaspt i cu materialul acumulat reintors in rezervorul pentru sedimentare (Seciunea
3.3.4.1.2).
Tipurile de sisteme de filtrare des utilizate sunt:
- Filtru pentru granule medii, sau filtrul de nisip, ce se folosete foarte mult ca aparat de
tratare a apei reziduale (mediul de lucru al filtrelor de nisip nu trebuie s fie literalmente nisip),
este utilizat in principal pentru coninuturi sczute de solide.
- Filtru cilindric/rotativ gravitaional, folosit pentru tratarea apelor de canalizare i
indeprtarea lamului activat, eficiena sa depinznd de structura sitei.
- Filtru vid rotativ, corespunztor filtrrii stratului de acoperire, este folosit pentru
deshidratarea lamului uleios i de-emulsificarea scursurilor petroliere.
- Filtru cu membran (vezi Seciunea 3.3.4.1.5.)
- Pres cu filtru cu band care este utilizat foarte mult pentru deshidratarea lamului, ins i
pentru operaiuni de separare lichid/solid.
- Prese cu filtre care sunt de obicei folosite pentru deshidratarea lamului, ins i pentru
operaiunile lichid/solid, potrivite pentru coninuturi ridicate de solid.
Filtrele de nisip sunt alctuite dintr-un strat filtrant al granulelor medii cu flux descendent sau
ascendent. Stratul filtrant poate fi mono- sau multi-mediu. Operaia poate fi semi-continu
filtrarea i splarea in contracurent aprnd secvenial sau continu filtrarea i splarea
funcionnd simultan. Diferena principal intre cele dou moduri de operare este:
- Filtrele de nisip cu funcionare semi-continu sunt pornite pn la pragul de turbiditate,
moment in care coninutul de solid din efluent incepe s creasc, sau pn la pierderea de
sarcin limitatoare.
- Filtre de nisip cu funcionare continu nu au prag de turbiditate sau pierdere de sarcin
terminal.
Filtrele de nisip funcioneaz fie cu ajutorul forei gravitaionale sau cu ajutorul unei fore de
presiune aplicat. Sunt prezentate unele exemple in Figura 3.14 [cww/tm/4] pentru un curent
descendent multi-mediu convenional, pentru filtru cu flux gravitaional i in Figura 3.15
[cww/tm/4] pentru filtru presurizat.
Filtrele cilindrice sunt alctuite dintr-un cilindru pe care suprafaa de filtrare este izolat. Ele
sunt folosite fie ca filtre cilindrice gravitaionale ce pot fi incrcate pe dinuntru sau pe din afar
sau ca filtru cu vid rotativ cu interiorul sau cu exteriorul cilindrului inchis i conectat la o pomp
de vid. Stratul de colmatare este indeprtat de pe cilindru prin diferite metode. Un exemplu este
prezentat in Figura 3.16 [cww/tm/132].
Presele cu filtre cu benzi i presele doar cu filtre, considerate drept construcii tipice de
deshidratare a lamului, sunt descrise in Seciunea 3.4.1.
Mediul filtrului poate fi caracterizat dup anumite criterii de tipul [cww/tm/132]:
- Dimensiunea seciunii, adic mrimea particulei ce poate s treac prin mediul de filtrare
- Permeabilitatea, o permeabilitate crescut este caracterizat de o cdere de presiune sczut
- Stabilitatea chimic, privitor la produsul filtrat
- Tendina de blocare, in special pentru produsele textile din filtrarea materialului aglomerat
- Tria mecanic in relaie cu incrcrile impuse in aerul insuflat invers sau in micarea
pnzei pentru filtru
- Suprafa lucioas pentru facilitarea indeprtrii materialului aglomeratl.
80 Waste Water and Waste Gas Treatment


Efluentul
de drenare
Afluent
Nivelul apei in
timpull spalarii in
contra curent
Sistem de
control
Scurgere
Sistem sub drenaj
Nivelul efluentului
in timpul filtrarii
Pietris
Nisip
Apa de spalare in
contra curent (de
obicei efluent
secundar filtrat si
clorinat)
Rigola pentru apa
de spalare
Aer


Robinet
pentru
prelevare
Efluent
Afluent
Distribuitor
si laterale
Umplutura de ciment
Mediu de filtrare
Pietris
Suprafata de filtrare
Taler
Capitolul 3
Figura 3.14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenional
Figura 3.15: Filtru sub presiune
Waste Water and Waste Gas Treatment 81


Filtrat
Evacuare depunere
Slam
Capitolul 3
Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid
a Zona deshidratare, b Valva rotativa, c Zona sedimenatre, d Zona extragere
Suspensiile alctuite din solide relativ fine, moi sau compresibile, adeseori blocheaz mediul
de filtrare dac aceast blocare nu este prevenit prin ajutoare de filtrare, adic material uor
granular filtrabil. Aceste ajutoare formeaz un strat permeabil peste produsul filtrat i In acelai
timp duce la Indeplinire funciile unui material aglomerat nedens al filtrului. Particulele
reinute sunt depozitate pe acest ajutor de filtrare. Exemple de ajutoare de filtrare sunt
[cww/tm/132]:
- Diatomit
- Perlite (roc vulcanic)
- Roc Fuller
- Sticl pisat
- Preparri ale crbunilor
- Fibre de celuloz
- Celuloz de lemn
- Past de hrtie
- Celuloz din trestie de zahr
- Talc
- Plasticuri
Ajutoarele de filtrare sunt utilizate In pre-depunere, adic un strat din acest ajutor de filtrare este
depus pe mediul de filtrare Inainte de a Incepe filtrarea. n timpul filtrrii este adugat In mod
continuu la lam pentru a menine raportul necesar pentru o filtrare eficient i corect.
Aplicare
n tratarea apelor reziduale filtrarea este frecvent utilizat ca etap de separare final dup
procesul de sedimentare (vezi Seciunea 3.3.4.1.2) sau dup flotaie (vezi Seciunea 3.3.4.1.3),
dac se dorete apariia emisiilor de particule, de exemplu:
- Separarea floculatorului, a hidroxizilor metalelor grele, etc., dup sedimentare pentru a se
conforma cerinelor impuse In privina deversrilor
- ndeprtarea lamului activat dup WWTP-ul central, pe lng sedimentare, pentru
Imbuntirea calitii efluentului apei reziduale tratate biologic
- Deshidratarea lamului, flotantului, etc.
- Recuperarea uleiului liber cu ajutorul filtrelor cilindrice rotative i a adaosurilor de polimeri
Limite i restricii In aplicare:
Capitolul 3

Limite i restricii
Coloizi, emulsii Nu pot fi separate fr tratare chimic adiional
Produs final dispersat, sau
solide de lam
Pot bloca mediul de filtrare, dac nu se utilizeaz ajutoare
pentru filtrat

Avantaje i Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Eficien a separrii ridicat
- Poluanii, alii dect solidele suspendate,
cum ar fi uleiul, pot fi Indeprtai In anumite
condiii
- Funcionare Intr-o varietate de condiii
- Procesele de colmatare i depunere sunt
posibile cu ajutorul filtrelor de nisip semi-
continue
- Sprturile pot cauza poluri adiionale ale
efluentului

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametrii
Randament
[%]
Nivel de emisie
[mg/l]
Observatii
TSS

<10 mg/l
Floculantul
lamului activat
5099.99 1
Filtru de nisip, ce
depinde de ajutoarele
aduse filtrrii
Ulei

<5 mg/l

Metale grele

Dup precipitare, vezi
Seciunea 3.3.4.2.1.
1
[cww/tm/128]

Efecte inter-media
Cnd filtrul granular, de exemplu filtru de nisip, este utilizat, materialul splat In contracurent
este In mod normal recirculat spre procesul de la care provine, de exemplu spre rezervorul
pentru sedimentare sau bazinul pentru lamul activat din cadrul WWTP-ului biologic. Reziduul
provenit de la alte tipuri de filtre (filtru cilindric, filtrul cu band, etc.) poate fi fie reciclat sau
trebuie deversat sub form de deeu sau este supus unei tratri ulterioare.
Filtrarea nisipului, luat ca exemplu de filtrare a stratului In profunzime necesit splarea In
contracurent mai puin dect filtrarea pojghiei depuse (filtre cilindrice, cu band) i astfel este o
necesitate mai redus de ap pentru splare In contracurent. Din aceast cauz, ultimul tip de
filtrare se aplic In tratarea apei reziduale doar In cazuri excepionale (exemple sunt oferite mai
sus In acest capitol) [cww/tm/132].
Sunt consumabile:
Consumabile

Filtru de nisip Filtru cilindric
Ap pentru splare
contracurent
n

Ap pentru generare de vid


Ajutoare ale filtrului
Energie [kWh/1000 m
3
]
Variatia presiunii

Echipamentul pentru funcionare poate fi o surs relevant de zgomot care poate fi controlat
prin Imprejmuirea (capsularea) surselor principale.
82 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Dac substanele mirositoare se elibereaz, s-ar putea s fie necesare dispozitive inchise. Filtre
sub presiune i presele cu filtre sunt amplasate in vase (recipiente) inchise, iar aerul expulzat
este canalizat spre un sistem de epurare a gazului.
Monitorizare
Pentru a asigura o funcionare corect trebuie monitorizat turbiditatea efluentului filtrului
pentru a identifica problemele sau executarea unei sprturi in filtrul de nisip semi-continuu.
Cderea de presiune trebuie s fie inregistrat pentru a indica colmatarea sau pornirea.
Situaia economic


Rata
fluxului
[m
3
/h]
Costuri de
capital
[milioane]
Costuri de
funcionare
(operare)
Filtru de nisip
1

100 BEF 4
BEF 2/m
3

1
[cmm/tm/128]

3.3.4.1.5 Microfiltrarea i ultrafiltrarea
Descriere
Microfiltrarea (MF) i Ultrafiltrarea (UF) sunt procese tehnologice bazate pe utilizarea
membranei, procese care segregheaz un lichid, ce trece printr-o membran, in permeant, care
trece de membran, i in concentrat, care este reinut. Fora conductoare a procesului este
diferena de presiune de-a lungul membranei. Ambele sunt tehnici de filtrare complexe i
speciale, fiind deja menionate in capitolul precedent.
Membranele folosite pentru MF i pentru UF sunt membrane tip por ce funcioneaz ca nite
site. Solventul i particulele de mrime molecular pot trece prin pori, in timp ce particulele
suspendate, particulele coloidale, bacteriile, viruii i chiar i macromoleculele mari sunt
reinute.
Caracteristicile tipice sunt prezentate in Tabelul 3.3.

Parametru Microfiltrare Ultrafiltrare
Diametrul porului [m]1
0.1-1 0.0010.1
Presiune de funcionare
[Mpa]
2

0.020.5 0.21
Mrime prag
>100, include i bacteriile
10-100, include macromolecule,
virui, particule colodiale
1000100000 g/mol pentru solutii
Flux permeabil
[l m
-2
h
-1
]
501000 <100
Viteza fluxului de intretiere
[m/s]
2-6 1-6
Tipul de membran
3

Ceramic sau polimeric
simetric, 10 150 m in
grosime
Ceramic sau polimeric asimetric
Configuraia membranei
3
Bobinat in spirale
Fibre tubulare
Tubular
Bobinat in spirale
Fibre tubulare
Tubular

1
[cww/tm/27]
2
[cww/tm/132]
3
[cww/tm/93]

Tabelul 3.3: Caracteristicile Microfiltrrii (MF) i Ultrafiltrarrii (UF)
Waste Water and Waste Gas Treatment 83
84 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Membranele pentru MF i pentru UF sunt disponibile In game diferite de materiale i de
configuraii. Modificarea optim pentru o aplicaie special va depinde de natura apei reziduale,
de vreme ce diferite materiale au rezistene variabile la substanele dizolvate.
Materialele din care sunt alctuite membranele pentru MF sunt, de exemplu:
- Fibr de sticl
- Policarbonai
- PVDF (poli florur de viniliden)
- Acetat de celuloz
- Poliamide
Materialele potrivite pentru UF sunt de obicei polimerii organici, de exemplu:
- Acetat de celuloz
- Poliamide
- Poliimide
- Policarbonai
- Policlorur de vinil
- Polisulfoni
- Polietersulfon
- Poliacetat
- Copolimeri ai acrilonitrilului i a clorurii de vinil
- Compleci polielectrolitici
- Alcool polivinilic legat Intre catene sau poliacrilai.
Membranele PVDF au avantajul c pot fi curate cu acizi puternici, sod caustic i Inlbitori.
Procesul de filtrare prin membran este de obicei aplicat cu ajutorul unui flux tangenial, adic
fluxul permeabil este direcionat perpendicular spre fluxul de alimentare. Impuritile rmn In
alimentare care, reducndu-se In volum, prsete sistemul membranei sub form de flux de
reziduu concentrat.
Ar trebui s fie disponibile pentru concentrat amenajri pentru depozitare.
Aplicare
Filtrarea prin membran (MF i UF) este aplicat cnd se dorete o ap rezidual fr solide In
instalatiile de dupa proces, de exemplu osmoza invers sau Indeprtarea complet a agenilor
contaminani de tipul metalelor grele. Alegerea ntre MF i UF depinde de mrimea particulei.
Aplicaiile MF obinuite includ [cww/tm/93, cww/tm/67a]:
- Procese de degresare
- Recuperarea particulelor metalice
- Metalizarea In tratarea apei reziduale
- Separarea amului dup etapa prelucrrii lamului activat din WWTP-ul central biologic,
Inlocuind un proces de decantare secundar (proces ce folosete membran activat), dei UF
poate fi de asemenea utilizat.
Aplicaiile UF obinuite includ:
- ndeprtarea poluanilor degradabili non-toxici cum ar fi proteinele i ali compui
macromoleculari i componente nedegradabile toxice, de exemplu coloranii i vopselele, care
au mase moleculare mai mari de 1000.
- Segregarea emulsiilor ulei/ap
- Separarea metalelor grele dup complexare sau precipiatre
- Separarea componentelor nedegradabile uor din efluenii de tratare din canalizare care mai
apoi vor fi reciclate In stadiul biologic
- Etap de pretratare Inainte de osmoza invers sau de schimbul de ion
Waste Water and Waste Gas Treatment 85
Capitolul 3
Restricii i limite aplicative:

Limitari / restrictii
Materialul
membrane
i
Vulnerabil la atacuri chimice, depinznd de coninutul apei
reziduale

Avantaje i Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Eficiena separrii ridicat - Procesele de colmatare, depunere i
- Sisteme modulare, adic sunt flexibile In cimentare sunt posibile.
exploatare - Compactarea are loc In prezena
emolienilor
- Presiune ridicat a funcionrii, rezultnd
astfel nevoie de energie ridicat pentru
pompare
- Nu exist stabilitate mecanic

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Parametru Performan
1%]
Nivelul
emisiei
1mg/l]
Observaii
TSS aprox 100 Aroape de 0

COD

Metale grele

Vezi sectiunea 3.3.4.2.1

Efecte inter-media
Efecte de-a lungul mediului
Tratarea cu ajutorul membranelor produce un reziduu (concentrat) In procent de aproximativ
10% din volumul original de alimentare, In care substanele int sunt prezente In concentraii
de aproximativ 10 mai mari dect concentraia lor din fluxul de alimentare iniial. O evaluare
trebuie fcut pentru a se ti dac acest reziduu poate fi Indeprtat.
n cazul substanelor organice suspendate creterea concentraiei ar putea s Imbunteasc
condiiile necesare procesului oxidant subsecvent de distrugere. n cazul substanelor anorganice
suspendate, etapa concentrrii poate fi utilizat ca parte a procesului de recuperare. n ambele
cazuri, apa permeabil dintr-un proces ce folosete o membran are potenialul de a fi re-
utilizat sau reciclat In cadrul procesului tehnologic industrial, reducndu-se astfel alimentarea
cu ap i deversarea.
Consumabile ar fi:

Consumabile
MF UF
Material pentru membran
-
Produse chimice
(antidepunere, antistratificare,
splare In contracurent, etc.)
-

Energie [kWh/m
3
]
2-20 1 1-10 1
Variatie de presiune
vezi Tabelul 3.3 vezi Tabelul 3.3
1
Pare surprinztor faptul c MF, procesul cu cea mai mic cdere de
presiune, consum mai mult energie dect procesele cu cdere de presiune
ridicat. n cadrul MF, i In mai mic msur UF, acest fenomen este
extrem de sever i rezult Intr-un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].
86 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenial i de necesarul de presiune. n
general este asociat cu meninerea unei dinamici minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul
suprafeei membranei.
O surs de zgomot este echipamentul de pompare ce poate fi izolat (inchis).
Monitorizare
Pentru a asigura funcionare corespunztoare, diferena de presiune de-a lungul membranei
trebuie monitorizat continuu.
Situaia economic


Rata
fluxului
[m
3
/h]
Costuri de capital Costuri de
operare
Costuri de
nlocuire
MF

GBP 4001500 1
per m
2
de
membran
a

GBP 80350
1
per
m
2
de membran
a


BEF 40000 2
per m
2
de
membran
BEF 2-200
2
per
m
3
de ap
rezidual

UF

GBP 4001500 1
per m
2
de
membran
a


GBP 80350
1
per
m
2
de membran
a


BEF 60000-200000 2
per m
2
de
membran
b


a
pentru fibre cilindrice, membrane ceramice sau spiralate

b
membrane organice cu coeficient sczut, membrane anorganice cu coeficient ridicat

1
[cww/tm/93]
2
[cww/tm/128]


Costurile de capital, inclusiv amenajrile pentru curire automat, pot fi mprite aproximativ
dup cum urmeaz [cww/tm/93]:
Pompe 30%
Componente ale membranei ce pot fi nlocuite 20%
Module ale membranei (carcase) 10%
Sisteme de conducte, valve, cadre 20%
Sistemul de control 15%
Altele 5%
Costurile de funcionare [cww/tm/93] sunt derivate din:
- Costul energiei folosite la meninerea presiunii hidrostatice i a ratei fluxului sistemelor
- Durata de viai ateptat a membranei
- Regimul necesar pentru curare
- Factori specifici amplasamentului, cum ar fi, de exemplu, necesarul de for de munc.

O clasificare ar putea arta aproximativ aa [cww/tm/93]:

Componente ce pot fi nlocuite ale membranei 35 50%
Curire 12 35%
Energie 15 20%
For de munc 15 18%
Waste Water and Waste Gas Treatment 87


Di g
r egl abi l
ef l uent
Racleta rotativa
pentru crusta
Adancime variabila a
apei
sina Conducta de namol
Palnie namol
Colector mobil
Nivelul apei
Unitate de
actionare afluent
deflector
Capitolul 3
3.3.4.1.6 Separare Ulei-Ap
Descriere
Separarea uleiului i a apei i Indeprtarea subsecvent a uleiului poate fi divizat In:
- Separare gravitaional a uleiului liber, folosind echipamente speciale de separare
- Dezemulsionare, folosind produse chimice pentru dezemulsionare, cum ar fi:
- Sruri metalice polivalente, cum ar fi: alaunul, triclorur de aluminiu, clorur
feroas, sulfat de fier
- Acizi mineralieri de tipul: acidului sulfuric, clorhidric, azotic
- Adsorbani, de tipul: argilei pulverizate, apei de var
- Polimeri organici, de tipul: poliaminelor, poliacrilailor, i o etap subsecvent de
dezemulsificare a uleiului prin coagulare/floculare i flotaie prin aer (vezi seciunea
3.3.4.1.3).
Separatorii ulei-ap cei mai Intlnii sunt:
- Separatorul Institutului American al Petrolului (API) este cel mai simplu tip de
separator, fiind alctuit dintr-un bazin rectangular deschis i un transportor cu raclete,
ultimul ducnd lamul la fosa de colectare i uleiul la dispozitivul de Indeprtare a spumei
(de separare) care este capabil s preia cantiti mari de lam petrolier (vezi Figura 3.17
[cww/tm/91])
- Interceptor cu plci paralele (PPI) dup cum spune i denumirea sa este echipat cu plci
paralele fa de curent care mresc aria active foarte mult i cu un dispozitiv de Indeprtare a
spumei care nu poate intercepta cantiti mari de lam (vezi Figura 3.18 [cww/tm/91])
- Interceptor cu plci ondulate (CPI) echipat cu pachete de plci ondulate plasate In
contracurent i cu un dispozitiv de Indeprtare a spumei pentru ulei care nu poate
intercepta cantiti mari de lam, dar avnd o eficien a separrii bune (vezi Figura 3.19
[cww/tm/91]).
Figura 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API)
Pentru a colecta uleiul i pentru al Indeprta fie prin recuperare, fie prin tratare ulterioar, se
utilizeaz cteva tipuri de echipamente de separare:
- Separatoare cu conducte fixe
- Separatoare cu canale rotative
- Separatoare cu tambur sau disc rotativ.
Sunt necesare depozite pentru uleiul separat i pentru lam dac nu se poate recicla imediat
uleiul.


Amestec
de afluent
apa - ulei
Drenaj
Clapeta intrare
Racleta de ulei Ulei separat Opritor ulei
Ansamblu de placi de
fuzionare
Clapeta de
iesire
Efluent de
apa curata
Drenaj


Canal de iesire
a apei curate
Ciment
Clapeta
reglabila
de iesire
Iesire
Namol
Racleta de ulei
Groapa de
namol
Globule ulei
Ansamblu de placi ce contine 24
sau 48 placi paralele, ondulate
Strat ulei
Sediment
Intrare reglabila a
apei
Captare sedimente
Intrare
Ciment
Capitolul 3
Figura 3.18: Interceptor cu plci paralele (PPI)
Figura 3.19: Interceptor placi ondulate (CPI)
Aplicare
Separarea ulei-ap se aplic pentru ndeprtarea uleiului i a altor lichide insolubile mai uoare
dect mediul apos al apei reziduale, n principal n cadrul amplasamentelor petrochimice i a
rafinriilor. n mod normal nu este un proces singular, el fiind urmat de flotaie (IAF sau DAF),
ajutat de coagulare/floculare (vezi Seciunea 3.3.4.1.3.). API este folosit de asemenea ca un
dispozitiv de control pentru a proteja utilajele situate dupa proces mpotriva resturilor uleioase
(petroliere), care pot aprea, spre exemplu, dintr-o defeciune n funcionare, n timp ce PPI i
CPI prezint o mai mare eficien n ceea ce nseamn ndeprtarea picturilor mici de ulei.
Avantaje i Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
- Uleiul poate fi recuperat i reciclat n cadrul - Numai API-ul poate intercepta cantiti mari de
unitilor de proces lam alctuit din ulei liber i solide (cum este cazul
- Cretere a eficienei n ordinea API PPI CPI situaiilor de urgen)
n privina ndeprtrii picturilor mici de ulei i - n situaia PPI-ului i a CPI-ului plcile se pot
a raportului suprafeelor active de suprafa /
murdri crescnd astfel cerinele n ceea ce
subteran
nseamn ntreinerea

- Nu se pot separa substanele solubile

88 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Efecte inter-media
Uleiul separat este de obicei trimis inapoi la unitatile de preparare, unde este re-utilizat dupd
aplicarea unor operatiuni minore de epurare. Dacd nu atunci el este considerat reziduu chimic si
trebuie indepartat in mod core spunzator alaturi de solidele separate.
Separatoarele cnd nu sunt acoperite, sunt principalii factori determinanti ai
eliberarilor VOC-urilor din cadrul sistemelor de tratare ale apei reziduale din care fac parte si
astfel fiind principala surs'a de miros si riscuri asupra s'andtatii. Acoperirea suprafetei o
reducere a eliberarilor VOC-urilor in valoare de 95% [cww/tm/48]. Pe de alts parte, acoperirea
poate cauza probleme in cadrul procesului de separare, iar functionarea echipamentului nu poate
fi verificata usor. Situatia de la fata locului va determina aplicarea uneia dintre optiuni. Dacd
separatorul este acoperit, gazul rezidual trebuie captat spre un sistem de epurare (diminuare)
care s'a dispund de un sistem adecvat de siguranta, cum ar fi azot sub presiune pentru a evita
riscul aparitiei exploziei.
Pompele sunt surse de zgomot, ele fiind in mod norma capsulate (inchise) si dispozitivele de
separare sunt si ele surse de zgomot. Unde este cazul, masuri de control trebuie aplicate.
Consumabile ar fi:

Consumabil API PPI CPI
Nitrogenul din sistemul
aflat sub presiune ce este
folosit drept dispozitiv de
siguran a
0.05 m/h

Energie [kWh/m
3
]

a
fluxul de azot sub form de gaz este relativ la arie [m
3
/(m
2
h)]

Monitorizare
Gura de evacuare trebuie monitorizata vizual in mod regulat pentru a se asigura functionarea
corecta, de exemplu verificarea acumularilor uleioase. Dispozitivul de separare si indiguirea
uleiului trebuie supuse intretinerii permanente.
Situaia economic


Rata fluxului
[m
3
/h]
Costuri de capital
[milioane]
Costuri de operare Observaii
API 1200 EUR 2.0 1

PPI

CPI 100
BEF 210 2
BEF 2-4 / m3 2
a

a
costuri for de munc 3 h/zi

1
[cww/tm/48]
2
[cww/tm/128]

Parametru Performan Nivelul emisiei Observaii
[%] [mg/l]
9095
Oil 6-90 mg/l 1 API, rafinrie
4070 mg/l 2 API, industria chimic
Solid 9095
1 [informaii particulare]
2 [cww/tm/93]
Waste Water and Waste Gas Treatment 89
90 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
3.3.4.2 Ageni contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori / Tratare Fizico-
Chimic
Agenii contaminatori ai apei reziduale ce sunt solubili non-biodegradbili sau inhibitori pot fi
Imprii In trei clase de compui:
- Compui anorganici: sruri sau compui ai metalelor grele
- Compui organici ca surs pentru TOC refractar
- Compui inhibitori organici sau anorganici care deregleaz procesul biologic din cadrul
unei WWTP biologic.
Compuii anorganici nu sunt afectai de tratarea biologic i au, ca i TOC refractar, tendina s
deregleze procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic. Ambele au de obicei nevoie de
pretratare special In amonte de WWTP-ul central. Operaiunile de pretratare sunt:
- Transformri chimice pentru formarea produselor solide care sunt separate Intr-un proces
ulterior, dup cum a fost descris In Seciunea 3.3.4.1 (vezi Seciunea 3.3.4.2.1 i 3.3.4.2.2)
- Procese de degradare chimic pentru formarea agenilor contaminani biodegradabili (vezi
Seciunile de la 3.3.4.2.3 la 3.3.4.2.7)
- Procese de eliminare fizic (vezi Seciunile de la 3.3.4.2.9 la 3.3.4.2.14)
- Procese de incinerare pentru formarea reziduurilor gazoase i solide care pot fi separate de
fluxul de ap rezidual (vezi Seciunea 3.3.4.2.15)
n Germania In cadrul noilor amplasament chimice este o practic obinuit utilizarea
operaiunilor de pretratare (sau In locul lor se aplic msuri integrate in proces) asupra
fluxurilor secundare ce au o Incrcare relevant non-biodegradabil (de exemplu ratele de
eliminare TOC sub 80% i Incrcarea TOC refractar de aproximativ 20 Kg/d, 300 Kg/yard i 1
Kg/ton de produs, independent de situaia de la faa locului). Asupra celor existente sunt
aplicate acele msuri care pot atinge o performan optim, lund In considerare raportul dintre
beneficiile i costurile implicate de mediu; pentru detalii vezi Seciunea 2.2.1.2.
3.3.4.2.1 Precipitarea
Descriere
Precipitarea este o modalitate de formare chimic a particulelor ce pot fi separate printr-un
proces adiional, cum ar fi sedimentarea (Seciunea 3.3.4.1.2), flotaia prin aer (Seciunea
3.3.4.1.3), filtrarea (Seciunea 3.3.4.1.4) i, dac este nevoie, urmat de MF sau Uf (Seciunea
3.3.4.1.5). Separarea fin prin tehnici de separare cu ajutorul membranei ar putea fi necesare
pentru a proteja instalatiile situate dupa proces sau pentru a preveni deversarea de particule
periculoase . De asemenea, ar putea fi o tehnic util pentru Indeprtarea precipitatelor
coloidale (de exemplu sulfuri ale metalelor grele).
O amenajare pentru precipitare este alctuit In mod normal din unul sau dou recipiente de
amestecare prevzute cu agitatoare, unde este adugat agentul sau sunt adugate alte produse
chimice posibile, apoi un recipient (un rezervor) pentru sedimentare i recipiente pentru
depozitarea agenilor chimici. Dac este nevoie dup cum s-a menionat mai sus sunt aduse
utilaje pentru tratare ulterioar. Recipientul pentru sedimentare ar putea fi Inlocuit dupa proces
prin alte sisteme de colectare a lamului.
Produse chimice tipice sedimentrii sunt:
- Var (cu ap de var dispozitivele de preparare fac parte din unitatea de tratare) (pentru
metale grele)
- Dolomit (magnezit) (pentru metale grele)
- Hidroxid de sodiu (pentru metale grele)
Waste Water and Waste Gas Treatment 91
Capitolul 3
- Sod calcinat (carbonat de sodiu) (pentru metale grele9
- Sruri de calciu (altele dect varul) (pentru sulfai i fluoruri)
- Sulfur de sodiu (pentru mercur)
- Sulfuri poliorganice (pentru mercur).
Aceste produse chimice sunt adeseori Insoite de floculani pentru a ajuta separarea ulterioar,
floculani de tipul:
- Sruri feroase i ferice
- Sulfat de aluminiu
- Polimeri
- Sulfuri poliorganice
Aplicare
Precipitarea se poate aplica In diferite etape de evoluie ale fluxului rezidual, de exemplu:
- Direct la surs pentru Indeprtarea mai eficient a metalelor grele pentru a evita diluia
datorat fluxurilor neIncrcate.
- Ca tehnic de tratare central pentru Indeprtarea fosfailor, sulfurilor i fluorurilor, cu
condiia ca s nu fie de ateptat apariia diluiei inadecvate
- Pentru Indeprtarea fosfatului dup etapa biologic din cadrul WWTP-ului central, In care
lamul este colectat In bazinul de decantare final.
Performana avut de separrile lichid/solid ulterioare depind de factori ca pH-ul, calitatea
amestecului, de temperatura sau timpul staionrii In cadrul etapei de precipitare, de condiiile
reale ce se pot descoperi printr-un studiu fcut de la caz la caz.
Limite i restricii In aplicare:
Limite / Restricii
Ajustarea pH-ului
Intervalul optim al pH-ului pentru metale grele, fosfai,
fluoruri: pH 9-12,
cnd sunt utilizate sulfurile, hidrogenul sulfurat apare In condiii acide
Substane ce formeaz
compleci
Pot preveni precipitarea metalelor grele, ca nichelul, cuprul


Avantaje i Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Cu varul drept agent Cu varul drept agent
- Prevenia creterii coninutului de sare din apa
rezidual
- Creterea capacitii tampon a WWTP-ului
biologic central
- mbuntirea sedimentrii lamului
- ngroarea lamului
- mbuntirea capacitii de deshidratare
mecanic a lamului
- Reducerea timpului ciclului deshidratrii
- Costuri sczute.
- Probleme de funcionare asociate cu
manevrarea, depozitarea i alimentarea cu var
[cww/tm/4]
- Creterea cantitii de lam datorit excesului
de hidroxid de calciu
- Probleme de Intreinere [cww/tm/4].
Pentru sulfura de sodiu
Pentru sulfura de sodiu
- Scderea cantitii de lam (aproximativ 30%
In volum, comparat cu tratarea cu var)
- Scderea cantitii de produse chimice utilizate
(aproximativ 40%, comparat cu tratarea cu var)
- Produce nivele ale metalelor mai sczute In
cadrul efluentului tratat
- Nu sunt necesare pre- sau post- tratri
- Foarte eficient In Indeprtarea metalelor
dizolvate sau suspendate din fluxul de ap
rezidual
- Generarea de hidrogen sulfurat In momentul In
care doza devine acidic din cauza unei defeciuni.
- Probleme cu mirosurile asociate cu sulfura de
sodiu..
92 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Parametru Nivelul emisiei
[mg/l]
Agent Observaii
Mercur

Cadmiu

Cupru

Nichel
Plumb

Crom (III)
Crom (VI)

Zinc

Staniu

Aluminiu

Fier (III)

Fier (II)
Sulfur
Fosfat
Fluorur

Nivelele ce pot fi atinse pentru metale grele variaz foarte mult, n funcie de o situaie particular, cum ar
fi:
- ndeprtarea unei singure specii de metal greu din matricea apei reziduale anorganice
- ndeprtarea mixturii de metale grele din matricea apei reziduale anorganice
- ndeprtarea metalelor grele din matricea apei reziduale organice cu tendin spre formarea de
compleci metalici, de exemplu ageni colorani.
n momentul elaborrii acestei lucrri, informaia necesar pentru completarea tabelului de mai sus nu era
disponibil.
Efecte de-a lungul mediului
Precipitanii de obicei trebuie s fie ndeprtai sub form de lam. Adeseori acest lam este reziduu
chimic, cel puin dac sunt implicate metalele grele. Acest reziduu ar putea conine carbonai, fluoruri,
hidroxizi (oxizi), fosfai, sulfai, sulfuri ale metalelor grele.
Sunt surse de zgomot: pompele i amenajrile instituite pentru ndeprtarea lamului. Msuri
corespunztoare pentru controlul zgomotului trebuie luate.
Dac este de ateptat apariia substanelor volatile i mirositoare, precipitarea trebuie aplicat n
recipiente nchise sau n bazine acoperite prevzute cu conducte care duc la amenajrile pentru
epurarea gazului.
Consumabile ar fi:
Consumabile Cantitate
Agent pentru precipitare (var, magnezit,
sruri ferice sau feroase, sulfat feros /
sulfur de sodiu, sulfat de aluminiu,
polimeri, sulfuri poliorganice)
Depinde de ncrcarea
cu agent contaminant
Energie [kWh/m
3
]

Monitorizare
n timpul procesului de precipitare valoarea pH-ului i dozajul agenilor, floculanilor i/sau a
coagulanilor trebuie ajustate cu grij.
Situaia economic
Tip de cost Costuri Rata fluxului
[m
3
/h]
Observaii
Costuri de capital
Costuri de operare (funcionare)
Waste Water and Waste Gas Treatment 93


Duze
i nj ect i e
inaltime
diametru
Granule pat fluidizat
Injectarea periodica a
granulelor (0.2-0.6 mm)
Eliberarea periodica a
peletilor (1-2 mm)
chimicale
afluent
efluent
Capitolul 3
3.3.4.2.2 Cristalizarea
Descriere
Cristalizarea este strns legat de precipitare. n opoziie cu aceasta, precipitatul nu se formeaz prin
reacie chimic In cadrul apei reziduale, Ins apare pe material mrunt (granular) ca nisipul sau
mineralele, acionnd Intr-un proces tip strat-fluidizat regim de reacie cu granule. Granulele cresc i
se mic spre fundul reactorului. Fora conductoare a procesului este dozajul reactivului i ajustarea
pH. Nu apare lam rezidual. Principiul care st la baza dispozitivului de cristalizare este ilustrat In
Figura 3.20 [cww/tm/97].
Figura 3.20: Principiul Procesului de Cristalizare
Dispozitivul de cristalizare este alctuit In principal din:
- Reactor cilindric prevzut cu influent (flux de intrare) In partea de jos i cu efluentul (flux
de ieire) In partea de sus
- Material mrunt (granular), adic granule care pot fi nisip sau minerale din filtre, meninnd
fluidizarea stratului
- Sistemul de circulare prevzut cu pomp pentru recirculare.
Viteza influentului de ap rezidual (40 120 m/h) menine stratul de granule Intr-o stare
fluidizat [cww/tm/97]. Condiiile de desfurare ale procesului In partea de jos a reactorului
sunt alese astfel Inct s apar o suprasaturaie a srurilor dorite. Stratul fluidizat ofer o
suprafa foarte mare de cristalizare (5000 10000 m
2
/m
3
), astfel c, In cadrul unei reacii
rapide i controlate, aproape toi anionii i tot coninutul metalic cristalizeaz pe granule.
Periodic o parte dintre granule este deversat i Inlocuit de un nou material mrunt. De obicei
aceast Inlocuire are loc odat pe zi.
Principiul de funcionare a sistemului de circulare este amestecarea fluxului de intrare a apei
reziduale cu fluxul de circulare Imbogit cu metale i cu anioni In concentraie sczut. Din
cauza sistemului de circulaie reactorul poate lucra mult mai flexibil, de exemplu:
- Fluctuaiile din cadrul fluxului de intrare i a compoziiei sunt eliminate uor
- Toate tipurile de ap rezidual avnd concentraii In intervalul 10 100000 ppm pot fi
tratate doar prin simpla adaptare a coeficientului circulaiei (ap rezidual mai concentrat
necesit un coeficient de circulare mai mare)
94 Waste Water and Waste Gas Treatment



Bunker peleti
Pellet bunk
G
Aditivi cuciucati Rubber additives
Pesticide Pesticid
Apa rziduala Waste water
ontinut
Cont ai ni : onl y
zi nc
Doar zinc
) only
nickel Doar
nichel
- only tellui
Doar teleriu
Utilaj
cristalizare
NaOH


Na
2
CO
3

G


MnSO
4

ZnCO
3
NiCO
3
MnTeO
3

Capitolul 3
- Fluidizarea granulelor este, de asemenea, mentinuta daca nu este alimentat reactorul cu apa
reziduala.
Daca trebuie ndeplinite standarde foarte stricte, efluentul poate fi cizelat prin filtrare prin
membrana sau cu filtru de nisip conventionala sau continua. Etapa filtrarii poate fi situata fie
n bucla de circulare, fie aproape de fluxul efluent. Efluentul ete utilizat pentru spalarea n
contracurent a filtrelor de nisip conventionale. Materialul adus i care este ndepartat cu
ajutorul filtrelor este re-dizolvat prin amestecarea cu acid adaugat i rentors n reactor. Un
exemplu de proces de cristalizare n productia de produse chimice este prezentat n Figura 3.21
[cww/tm/97].
Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica
Aplicatia
n majoritatea cazurilor cristalizarea este aplicata pentru ndepartarea metalelor grele din
fluxurile de apa reziduala i pentru a fi recuperate ulterior pentru a fi utilizate n continuare,
nsa fluorurile, fosfatii i sulfatii pot fi de asemenea tratati. Exemple de utilizare n cadrul
industriei chimice sunt [cww/tm/97]:
Waste Water and Waste Gas Treatment 95
Capitolul 3
- Recuperarea zincului, nichelului i/sau a telurului in producia de aditivi ai cauciucului,
avnd concentraii la alimentare intre 50 i 250 ppm.
- Recuperarea nichelului i a aluminiului in producia elastomerilor, dispozitivul pentru
cristalizare este amplasat inaintea WWTP-ului biologic central, avnd concentraii la alimentare
intre 50 i 400 ppm pentru nichel i respectiv pentru aluminiu.
n principiu, aproape toate metalele grele, metaloizii i anionii pot fi indeprtai din toate
tipurile de ape reziduale prin cristalizare. Formarea de granule de sruri este fezabil atunci
cnd solubilitatea srii generate este sczut i metalul sau anionii se cristalizeaz rapid intr-o
reea cristalin stabil. n timp ce metalele sunt in mod normal extrase drept carbonai, hidroxi
carbonai, hidroxide, sulfuri, fosfai, sulfai, fluoruri, etc., anionii sunt in general indeprtai sub
form de sruri de calciu [cww/tm/97].
Limite i restricii in aplicare:
Limite / restrictii
Rata fluxului 0.110000 m
3
/h
Coninutul poluant 10 mg/l100 g/l
Capacitatea de
indeprtare
Pn la 100 Kg metal/anion pe or pe unitate

Avantaje i Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Uniti compacte i flexibile, astfel c este - Se poate aplica doar componentelor ionice
activat setarea modular i selecia materialelor formnd sruri insolubile sau greu solubile
foarte bune - Reactivii sunt limitai la substanele
- Nu se produce lam nepericuloase
- Granule fr ap cu puritate ridicat ce - Coninutul total de sare al apei reziduale nu
activeaz reciclarea sau re-utilizarea coninutului
de metal in alte sectoare
este micorat
- Recuperarea / Reciclarea materiilor prime

- Proces aproape fr reziduuri

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
The main purpose of crystallisation is the abatement or recovery of heavy metals. Achievable
effluent emissions are:

Parametru Nivel emisie
[mg/l]
Agent Observaii
Zinc
1 1
Sod
calcinat, sod
caustic
Alimentare 50-250 mg/l, pH 10
Nichel
1 1
Sod
calcinat, sod
caustic
Alimentare 50-250 mg/l sau
1000 mg/l, pH 10

Telur
1 1
Sulfat de
magneziu,
sod causti
pH 9, dup filtrare

Aluminiu
20 1
Sulfat, sod
caustic
Alimentare 50-400 mg/l

1
[cww/tm/97]
96 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Efecte inter-media
Pentru a atinge rezultate satisfctoare in privina indeprtrii, reactivii necesari formrii
precipitailor sunt in mod normal adugai in supra-doz. Aceasta inseamn c indeprtarea unei
substane are drept consecin adugarea unui alt compus care nu era prezent in fluxul de ap
rezidual iniial.
n mod normal, nu apare nici deeu i nici lam, de vreve ce srurile precipitate sunt ataate
granulelor. Ele sunt aproape fr impuriti i coninutul lor de ap atinge doar pn la 5-10%
dup uscarea in atmosfer [cww/tm/97]. Astfel c granulele pot fi utilizate pentru a recupera
substanele poluante epurate.
Sunt surse de zgomot: pompele, ce ar putea necesita ingrdire pentru diminuarea zgomotului.
Consumabile ar fi:
Consumabil Cantitate
Produse chimice necesare cristalizrii
Energie [kWh/m
3
]

Monitorizare
Parametrii importani ce trebuie controlai sunt:
- Fluxul de ap, pentru ca s menin funcional stratul fluidizat
- Concentraia / incrcarea de metale sau de anioni in discuie din influent
- Dozajul reactivului, pentru meninerea condiiilor optime cristalizrii
- pH, din acelai motiv
- Concentraia de metal sau de anioni din efluent
Situaia economic
Situaia economic este [cww/tm/97]:

Tipuri de costuri
Costuri
a

[USD/Kg]
Observaii
Costuri de capital
Costuri de operare:
Depreciere
325
n functie de capacitate
Produse chimice
0.502.50 n functie de concentratie
Energie
0.25

Personal O or pe zi
ntretinere 3-5% din investitie
Beneficii:
Re-utilizare 014.50 n functie de anion sau de metal
Reducerea deeului chimic 28 n functie de concentratia din slam
Reducerea costurilor de
operare pentru precipitare
0.503
n cazul pretratrii

Economii In ceea ce privete
investiia fcut pentru
instalatia de precipitare
312
n cazul tratrii finale

Reducerea taxei de deversare
30-40
n cazul tratrii finale
a
per kg anion sau metal recuperat

Waste Water and Waste Gas Treatment 97
Capitolul 3
3.3.4.2.3 Oxidarea chimic
Descriere
Oxidarea chimic este procesul de transformare a poluanilor cu ajutorul agenilor de oxidare
chimic, alii dect oxigenul/aerul sau bacteriile, ns mult mai puin vtmtori sau cu ajutorul
compuilor periculoi i/sau prin componente organice uor biodegradabile i legate cu catene
scurte. Agenii oxidrii chimice sunt, de exemplu:
- Clorul
- Hipocloritul de calciu sau de sodiu
- Bioxidul de clor
- Ozonul (cu sau fr iradiere prin UV)
- Ap oxigenat / iradiere UV
- Ap oxigenat / sruri feroase (agentul lui Fenton).
Operaiuni frecvente legate de oxidarea chimic sunt:
- Oxidare prin ozon
- Oxidare prin ap oxigenat
- Oxidare prin ozon / iradiere UV
- Oxidare prin ap oxigenat / iradiere UV
- Oxidare prin ozon, ap oxigenat i iradiere UV
- Oxidare prin clor, hipoclorit.
Proiectarea unui reactor pentru oxidare depinde de scopul su special:
- Procesele de oxidare sunt de obicei aplicate la o presiune de pn la 0,5 MPa [cww/tm/82].
Dac iradierea UV se comport ca un accelerator, echipamentul reactorului trebuie s furnizeze
sursa de iradiere, de exemplu: lamp cu mercur la presiune mic. ntr-un asemenea caz reactorul
este alctuit din tuburi cuarate, transparente la raze UV, reinnd apa rezidual i cu lmpi de
UV n afar sau n interiorul tuburilor cuarate ce vor fi acoperite de apa rezidual.
- Dac ozonul este implicat n proces, atunci din cadrul procesului va face parte i un
generator de ozon din cauz c ozonul ca i compus instabil nu poate fi transportat i trebuie
fabricat la faa locului. Condiiile de siguran n manevrarea ozonului sunt stricte.
- Folosind apa oxigenat ca agent al oxidrii, un adsorbant GAC (vezi Seciunea 3.3.4.2.9)
este necesar pentru a se elimina agentul n surplus.
- Folosirea clorului presupune echipament special, cum ar fi recipiente fabricate din titan.
Instalaii adiionale sunt necesare pentru eliminarea surplusului de clor sau de hipoclorit prin, de
exemplu, sulfit.
Depozitele trebuie construite pentru aceti ageni oxidani, innd cont de pericolul potenial al
acestor substane.
Aplicare
Oxidarea chimic se aplic n mod normal atunci cnd apa rezidual conine contaminani care
nu sunt uor biodegradabili, sau nu sunt deloc biodegradabili (de exemplu componente
anorganice), ce pot deregla procesul fizico-chimic sau biologic n cadrul unei WWTP situata
dupa proces sau au proprieti prea vtmtoare pentru a le permite eliberarea n sistemul de
canalizare obinuit. Exemple ale unor asemenea contaminatori sunt:
- Uleiuri i lubrifiani
- Fenoli
- Hidrocarburi policiclice aromatice (PAH)
- Haloizi organici
Capitolul 3
- Colorani (inclusiv agent Fenton)
- Pesticide
- Cianuri
- Sulfuri
- Sulfii
- Compleci ai metalelor grele
Unii dintre aceti contaminatori sunt biodegradabili Intr-o anumit msur i pot fi tratai In
mod alternativ cu microorganisme special adaptate In acest sens. n aceste cazuri, depinde de
situaiile la nivel local dac se prefer oxidarea chimic celei biologice. Cnd sunt implicate
mici cantiti de ap rezidual sau cnd nu exist biotratare disponibil In cadrul
amplasamentului, oxidarea chimic ar putea fi o metod recomandat pentru tratare In locul
instalrii unei WWTP biologic central.
Reaciile de oxidare cu oxigen activ (ozon, ap oxigenat), adeseori Insoite de iradiere cu raze
UV, sunt utilizate, de exemplu, pentru tratarea scurgerilor de leie de pe terenuri sau pentru
Indeprtarea COD refractar, componentelor mirositoare sau a pigmenilor.
Oxidarea cu ajutorul clorului sau a cloritului de sodiu poate fi utilizat In anumite condiii
pentru Indeprtarea contaminanilor organici, chiar i a haloidelor organice. Un exemplu In
acest sens este Procesul-SOLOX

prin care se elimin (la temperatur i presiune ridicate)

COD/TOC i AOX din apa rezidual rezultat din producia epiclorhidrinei. ns folosirea
clorului, hipocloritului, cloritului (sau a compuilor halogenai respectivi) trebuie s fie
examinat cu mare grij In fiecare caz, din cauza riscului generrii haloidelor organice din
coninutul organic al fluxului de ap rezidual.
Limitele i restriciile aplicrii:

Limite / Restricii
Iradiere UV
- Turbiditatea ridicat are ca rezultat transmiterea slab a razelor UV
- Coninutul de amoniac trebuie s fie sczut, concurnd cu substanele
organice care consum radicalii [cww/tm/27]
- Substanele care au tendina de a se depune vor scdea eficiena
- Oxidarea incomplet sau formarea unor contaminani intermediari
pot mpiedeca eficiena procesului

Avantaje i Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Poate fi tratat apa rezidual avnd concentraii ale - Consum de energie ridicat: generarea ozonului,
COD refractar ntr-un interval de la g/l pn la mai puin generarea razelor UV, presiune i nclzire pentru
de 1g/l [cww/tm/77] oxidarea cu clor.
- Pot fi tratate substane anorganice. - Necesiti pentru alimentare de nalt calitate.
- Pot fi administrate fluctuaiile mari. - Generarea haloidelor organice este posibil, atunci
- Timpi mai mici de staionare i astfel volum necesar
al recipientului mai mic (oxidarea cu H2O2 ncepe la
presiune atmosferic i la temperatura camerei dup 60-
cnd compuii halogeni sunt utilizai ca ageni ai oxidrii
90 de minute [cww/tm/132])

- Procesul poate fi combinat cu oricare altul pentru a
se ajunge la rezultate optime (adsorbie GAC,
ndeprtare, biologia lamului activat)


Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
n cazul apei oxigenate folosite ca agent al oxidrii, eliminarea COD din diferite substane
organice ca efect al utilizrii acesteia este ilustrat In Tabelul 3.4.
98 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 99
Capitolul 3

Substan Dozaj
H2O2/COD
[%]
a

Eliminarea
COD
[%]
b

Utilizarea
H2O2
[%]
Morfolina
100 20 20
2-Aminoetanol
100 37 37
Dietilenglicol
100 45 45
Polietilenglicol
100 35 35
Hexametilentetramin
100 32 32
2,4-Difluoro-5-clor-6-metilpirimidin
100 30 30
Feniltrifluoretilcarbamid
80 75 94
Trifluortilditiocarbamat de Amoniu
80 79 99
a procentajul cantitii stoichiometrice
b procentajul valorii iniiale

Tabelul 3.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea
H2O2
[cww/tm/132]
Performane ce pot fi atinse ulterior:

Parametru Randamentul
[%]
Agentul oxidant Observaii
TOC
>90 1
Clor / hipoclorit
Alimentare la aproximativ 1 g/l
TOC
AOX
80 1
Clor / hipoclorit Alimentare la aproximativ
40 mg/l AOX
Ulei
Fenoli
PAH
Cianur
Sulfur
Sulfit
1
[cww/tm/82], SOLOX proces


n momentul in care este tratat ap rezidual ce are componente organice refractare, sarcina
principal este desfacerea acestor componente in compui uor degradabili / mai puin
periculoi. innd cont de acest fapt, sursa cea mai important de informaie in privina
performanelor atinse s-ar putea s nu fie eficiena de indeprtare a procesului de oxidare ci, mai
degrab, diminuarea general a acestor contaminani, obinut i cu ajutorul proceselor de
tratare precedente i a celor subsecvente (ulterioare).
Efecte inter-media
n timp ce oxidarea cu ajutorul ozonului i/sau a apei oxigenate nu creeaz in mod normal o
problem in transferul din ap in aer sau inspre unitatea de depozitare, folosirea clorului sau a
hipocloritului trebuie s fie validat pentru fiecare aplicaie. Dup cum a mai fost menionat,
clorul i hipocloritul ar putea in contrast cu exemplul procesului SOLOX s genereze
compui organici clorinai care sunt slab degradabili i/sau toxici. Acest lucru poate fi detectat
atunci cnd apa rezidual incrcat cu compui organici este amestecat cu alte fluxuri care
conin hipoclorit in surplus provenit din etapele anterioare de oxidare. Apa rezidual tratat prin
oxidare cu clor trebuie s fie eliberat de clorur sau hipocloritul aflat in surplus, inainte de a fi
deversat in sistemul general de canalizare.
100 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Consumabile ar fi:
Consumabil Cantitate
Agent al oxidrii
Agentul ce trebuie s distrug
surplusul oxidant

Energie [kWh/m
3
]

Pentru producia de ozon [kWh/Kg O3]
99-12 (1-3 wt-% ozon din oxigen; valoarea
se dubleaz cu ajutorul aerului uscat)

Monitorizarea
n timpul procesului de oxidare o monitorizare amnunit a parametrilor de funcionare este
crucial, de exemplu:
- pH
- potenialul de oxidare i reducere
- concentraia de ozon (concentraii ale ozonului de 15 20% din aer sunt extrem de instabile
i au tendina de a se descompune [cww/tm727])
- concentraii ale oxigenului (din motive de siguran)
- coninutul de oxigen In surplus din efluent
- coninutul AOX din efluent, dac ageni care se bazeaz pe clor sunt utilizai.
Situaia economic
Oxidarea chimic nu funcioneaz economic atunci cnd exist concentraii ale contaminanilor
ridicate, din cauz c sunt necesare cantiti mari de agent decontaminator. Procese avansate de
oxidare de tipul:
- UV / ap oxigenat
- UV / ozon
- UV / ap oxigenat / ozon
presupun costuri de capital i de operare ridicate i necesit pretratare a apei reziduale mult mai
extins dect procesele ce folosesc iradiere liber.
Tipul de cost Costuri Observaii
Costuri de capital
Costuri de operare

3.3.4.2.4 Oxidare aerului umed
Descriere
Oxidarea aerului umed este reacia cu oxigenul In mediu umed la presiune i temperatur
ridicat. Reacia are loc adeseori In prezena catalizatorilor. Produii de reacie sunt (In funcie
de coninutul apei reziduale):
- Monoxid de carbon provenit din coninutul de substane organice
- Bioxid de carbon provenit din coninutul de substane organice
- Ap provenit din coninutul de substane organice
- Azot provenit din hidrazin sau din amoniu/amoniac i din substanele organice ce conin
azot, dac este utilizat catalizator
- Azotat din azotit i din substane organice ce conin azot
- Amoniu, In absena catalizatorului
- (hidrogen) Clorura din cloruri organice
Waste Water and Waste Gas Treatment 101
Capitolul 3
- Sulf din sulfuri, sulfite din tiocianai
- Fosfat din compui cu coninut fosforic
Pentru o mai bun evaluare a intervalului potenial pentru aplicaiile oxidrii umede, s-a
dovedit c este avantajoas dezvoltarea a dou variante de proces pentru dou condiii diferite
de reacie:
- Oxidarea umed la presiune sczut
- Oxidarea umed la presiune ridicat.
Diferenele corespunztoare In temperatur i presiune sunt de asemenea asociate cu diferene
importante In cadrul factorilor tehnici ai procesului, In consideraiile luate In privina
materialelor folosite i In carul cerinelor de siguran ale uzinei [cww/tm/132].
Proprieti tipice ale celor dou variante sunt:
Presiune
sczut
Presiune ridicat
Interval temperatur [C] 30200 150340
Interval presiune [Mpa] 0.52 >2
Timp de staionare [h]
0.53 0.5-3

Echipamentele i proiectul necesar oxidrii prin aer umed la presiune sczut sunt [cww/tm/51]:
- Vas al reactorului In conformitate cu presiunea i temperatura aplicat, de exemplu:
- O coloan verticale de bule bine amestecate fr amestecare mecanic -
Un reactor orizontal prevzut cu compartimente agitate legate In serie -
Un reactor prevzut cu o camer adnc
- Reactor cu strat Inchis, avnd catalizator
- Pomp de mare presiune pentru apa rezidual sau pentru transportul lamului
- Compresorul necesar furnizrii de aer/oxigen
- Separatorul gaz/lichid
- Valve pentru reducerea presiunii
- Sistemul pentru schimb de cldur prevzut cu amenajri pentru pre-Inclzirea apei
reziduale care intr In sistem
Necesarul de materiale pentru piesele de schimb care se Inclzesc foarte mult este foarte ridicat.
Echipamentul potrivit pentru temperaturi de pn la 160 C trebuie emailat i cptuit cu PTFE,
piesele metalice care funcioneaz la temperaturi de peste 200 C trebuie s fie fabricate din
titan sau aliaje ale titanului i prevzute cu aprtoare. Necesitile pentru varianta presiune
ridicat sunt pentru zonele Inclzite, aliajele titanului speciale i pentru cele reci oel inoxidabil
rezistent la clor [cww/tm/132].
Un exemplu de proces de oxidare umed la presiune sczut este prezentat In Figura 3.22.

102 Waste Water and Waste Gas Treatment


Gaz evacuat
Apa uzata bruta
Auxiliare
Catalizatori, acid
Apa tratata spre epurarea biologica
Abur
Capitolul 3
Figura 3.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox
exploatata la 120 200 C si 0.3 2.0 MPa cu un timp de stationare < 3 h [cww/tm/132]
Aplicatia
Oxidarea prin aer umed se folosete asupra apei reziduale ce conin contaminani care fie nu
sunt biodegradabili uor, fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului sau care
au proprieti mult prea vtmtoare pentru a le permite s fie eliberai intr-un sistem obinuit de
canalizare. Este de asemenea utilizat i la tratarea lamului (vezi Seciunea 3.4). Substanele
luate in considerare cu precdere pentru aceast tehnic sunt, de exemplu:
- Azotitul ce este transformat in azotat in cadrul unui proces de o singur etap la 30 50 C
- Sulfitul rezultat din producia de colorani care este transformat in sulfat in cadrul unui roces
in dou etape catalizat omogen la 120 140 C i la 0,6 MPa [cww/tm/132]
- Fenolul i derivatele naftenei care sunt transformate la 120 150 C
- Hi d r o c a r b u r i a r o ma t i c e c l o r i n a t e c a r e s u n t t r a n s f o r ma t e
p r i n t r - u n p r o c e s c a t a l i z a t l a 1 2 0 1 9 0 C , f o l o s i n d u - s e
v a r i a n t e c u p r e s i u n e s c z u t , i
- Compui nitro organici care sunt transformai in azot
- Compui amino organici sau hidrocarburi aromatice ce conin atomi de azot eterogeni care
sunt transformai in amoniac
- Compui ai sulfului ce sunt transformai in sulfai
- Compui fosforici organici care sunt transformai in fosfai
- Compui organici clorinai care sunt transformai in acid
clorhidric, utiliznd varianta cu presiune ridicat.
Exemple de procese de producie in care este aplicat oxidarea prin aer umed [cww/tm/160]:
- Producia de colorani i de produse intermediare
- Oxidarea sulfonailor aromatici
- Producia produselor derivate din fenol i naftol
- Producia de hidrocarbuir aromatice.
Oxidarea prin aer umed ar putea de asemenea s inlocuiasc WWTP biologic, dac cantitatea
de ap rezidual este att de mic inct s garanteze in locul unei asemenea uzine dac nu este
disponibil o tratare biologic.
Limite i restricii in aplicare:
Waste Water and Waste Gas Treatment 103
Capitolul 3


Limite / Restricii
Concentraia - Nu exist nici un avantaj pentru concentraii ale COD sczute;
contaminantului recomandabil pentru concentraii COD ntre 5000 i 50000 mg/l

[cww/tm/160], concentraii ntre 6000 i 8000 mg/l fiind autotermice

[cww/tm/132].

- Concentraii peste 100000 mg/l necesit diluie [cww/tm/27]

- n ceea ce privete varianta sub presiune ridicat, concentraii COD
peste 50000 mg/l sunt necesare pentru a egala ntreaga necesitate de
energie a procesului [cww/tm/132]

- Concentraii de fluoruri conforme cu produsul solubilitii fluorurii de
calciusunt suficiente pentru a declana coroziunea la un pH <5 (varianta
presiune ridicat) [cww/tm/132].

- ncrcrile de sruri trebuie s fie minimalizate pe ct posibil,
cel puin n cazul variantei presiune ridicat, din cauza coroziunii

[cww/tm/82], de exemplu [cww/tm/160]:

Sare <150g/l

Clor <50g/l

Fosfat <400mg/l

NH4-N <2,5mg/l

Ca, Fe, Al, Cu <100mg/l
Fluctuaiile apei
Necesitile de ap rezidual ce trebuie colectate i egalizate n amonte
reziduale
de amenajrile n care se desfoar oxidarea

Avantaje i Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Ap rezidual cu concentraii COD relativ
ridicate poate fi tratat
- Contaminanii anorganici pot fi fie eliminai,
fie transformai In substane mai puin periculoase
- Poate fi combinat cu alte metode de tratare
Pot fi generate dioxine [cww/tm/82]

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Cnd scopul principal este eliminarea coninutului organic refractar i/sau a inhibitorilor prin
tratare biologic subsecvent, acest lucru se realizeaz cu ajutorul unei abordri In dou etape:
- Descompunerea componentelor refractare In compui uor degradabili sau cu caten scurt
- Apoi aceast ap rezidual la WWTP biologic (central) situata dupa proces.
Astfel, dovada performanei nu este evaluat doar privind eficiena procesului de oxidare, ci i
prin luarea In considerare a eficienei procesului biologic subsecvent.
n cazul variantei cu presiune sczut, au fost prezentate urmtoarele date:

Parametru Performan Observaii
COD
6090 % 1
Exemplu: 85% reducere prin oxidare umed (190C, 2Mpa),
urmat de 90% reducere dup decantarea biologic, In total
98% reducere COD
3

50 % 2
90% dup tratarea biologic
AOX
60>90 1,3
Temperatur de reacie de 190C
BOD/COD
Crescnd de la
0.1 to 0.5 3
Temperatur de reacie de 190C

Sulfur de sodiu <1 mg/l 4
Concentraia iniial de 30g/l, 160C, 0,9Mpa
1
[cww/tm/82]
2
[cww/tm/160]
3
[cww/tm/132]
4
[cww/tm/149]
104 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
n cazul variantei cu presiune sczut, au fost prezentate urmtoarele date:

Parametru Randamentul
[%]
Observaii
COD
99 1
initial concentratie 30 g/l, 250 C, 7 MPa
TOC
95 2
280 C, 12 MPa
AOX
80 2
280 C, 12 MPa
Amine aromatice 7683 3 initial TOC 14.6 g/l, pH 1.1-10, 280-300 C
Cicluri eterogene de azot 7792 3 initial TOC 1.1-14.3 g/l, pH 1.1-10, 280-300 C
Compui azoici 9799 3
initial TOC 13.1 g/l, pH 1.5-10, 280-300 C
Acizi nitrosulfonici 7 6 8 4 3 initial TOC 14.0 g/l, pH 1.5-10, 280-300 C
Cicluri eterogene de oxigen 8 0 8 7 3 initial TOC 52 g/l, pH 11.5, 280-300 C
Acizi sulfonici ce conin Cl 9 0 9 3 3 initial TOC 3.5 g/l, pH 1.6, 280-300 C
Acizi aminosulfonici 8 0 8 8 3 initial TOC 20-24 g/l, pH 1.4-2.2, 280-300 C
Acizi aminopolisulfonici 6 4 6 5 3 initial TOC 47.6 g/l, pH 0.5, 280-300 C
Compui azotici 9 3 9 4 3 initial TOC 6 g/l, pH 9.3, 280-300 C
Compui ai oxigenului 7581 3 initial TOC 9.2 g/l, pH 2.2, 280-300 C
Ap rezidual amestecat 7 7 8 1 3 initial TOC 11.4 g/l, pH 1.9, 280-300 C
1
[cww/tm/149]
2
[cww/tm/160]
3
[cww/tm/132]

Ca exemplu al aplicrii oxidrii prin aer umed la presiune ridicat asupra concentraiilor sczute
TOC, ndeprtarea pesticidelor este prezentat sub forma [cww/tm/27]:
Contaminant Concentraia influentului
(fluxul de intrare)
[g/l]
Concentraia efluentului (fluxul
de ieire)
[g/l]
Observaii
Aldrin
500 <50

DDT
21000 <300

Endosulfan
18400 291

Endrin
3600 <100

2,4-diclorfenol
180 <3.1


Efecte inter-media
n condiii grele (adverse), generarea sau regenerarea de dioxine poate aprea, astfel c
reziduurile ar putea avea nevoie de tratare ulterioar. Efluenii provenii din acest proces apoi
i gaze reziduale (monoxid de carbon, hidrocarburi n concentraii sczute trebuie s sufere
tratare dupa proces, de exemplu: tratare biologic, adsorbie sau ndeprtare a apei reziduale,
epurare a gazului, biofiltrare sau oxidare termic/catalitic a gazului rezidual.
Consumabile ar fi:
Consumabil Cantitate
Aer, oxigen

Energie [kWh/m
3
]


Consumul de energie depinde de ncrcarea TOC. Cnd coninutul TOC depete intervalul
autotermic, cldura generat poate fi utilizat cu ajutorul dispozitivelor instalate ce folosesc
schimb de cldur.
Waste Water and Waste Gas Treatment 105

abur 1 MPa
Pompa presiune inalta p Pompa oxigen

Apa de
alimentare
Pompa alimentare apa
Cazan pe abur
Economiser
600 C
400 C
racitor
Reactor
Reducere de
presiune
Vaporizator
oxigen
lApa pura
Incalzitor
alimentat cu
gaz
Gaz
CO2, O2, N2
Oxigen
Separator
gaz/lichid
Apa uzata
Rezervor
27.5MPa
Capitolul 3
Monitorizare
De-a lungul ntregului proces o monitorizare amnunit a parametrilor operaionali, de tipul:
presiune, temperatur i coninut de oxigen, este vital pentru a se asigura o funcionare fr
repro
Situaia economics

Tip de cost Costuri Observaii
Costuri de
capital

Costuri de
operare
DEM 5/m3 1
la 100 C
DEM 2040/m3 1
la 200 C
EUR 1.5/kg TOC 2
1
[CWW/tm/1 32]
2
[CWW/tm/1 60]

3.3.4.2.5 Oxidare supercritics in aps (SCWO)
Descriere
SCWO este o aplicaie special a variantei cu presiune ridicat a oxidrii prin aer (vezi
Capitolul 3.3.4.2.4.). reacia de oxidare are loc n zona spercritic a apei, adic la temperaturi de
peste 374 C i presiuni de peste 22,1 MPa. Procesul este ilustrat n Figura 3.23.
Apa rezidual este adus la presiunea supercritic cu ajutorul unei pompe sub presiune
ridicat nainte de a intra n economizator, unde alimentarea este prenclzit de
efluentul reactorului. La pornire sau dac concentraia organic din apa rezidual este
mai mic de 4%, alimentarea trebuie nclzit n continuare pentru a ajunge la intervalul
de temperatur supercritic. Cnd este adugat oxigen n alimentare, temperatura din
reactor va crete la aproximativ 600C.
Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO
Capitolul 3
Efluentul reactorului curge spre economizor, apoi trece printr-un generator de abur cu
recuperare de cldur i printr-un dispozitiv de rcire a efluentului. La urm o valv de control
scade presiunea efluentului la condiiile atmosferice, iar lichidul i gazul sunt separate.
Coninutul organic din apa rezidual este redus la dioxidul de carbon, ap i azot.
Caracteristicile SCWO sunt:
- Solubilitate complet a compuilor organici In apa supercritic.
- Precipitare complet a solidelor anorganice, cum ar fi srurile.
- Timpii de reacie necesari unei distrugeri complete se situeaz Intre 30 i 60 de secunde,
depinznd foarte mult de temperatura de reacie.
- Reacia se desfoar la aproximativ 25MPa i la 400-600C
- Transformare complet a coninutului organic, adic:
- Carbonul organic este transformat In bioxid de carbon
- Azotul organic i anorganic este transformat In azot sub form de gaz
- Halogenii organici i anorganici sunt transformai In acidul corespondent -
Sulful organic i anorganic este transformat In acid sulfuric
- Distrugere a solidelor volatile
- Oxidarea metalelor grele pn la starea de oxidare a lor cea mai ridicat.
- Separarea tuturor substanelor inerte drept cenu fin, ce nu mai poate fi dezalcanizat
Aplicare
SCWO se aplic asupra agenilor contaminani care au o biodegradabilitate sczut i/sau o
toxicitate ridicat, din cadrul industriei chimice, petrochimice i farmaceutice. Distruge de
asemenea dioxinele i PCB (bifenili policlorinai), In timp ce intervalul de temperatur relativ
sczut de 400-600 C face ca s fie improbabil producerea NO
x
(adic, oxizii de azot,
excluznd N2O).
Un alt domeniu de aplicare a SCWO este tratarea lamului industrial i municipal, pentru a se
distruge compuii organici toxici, inclusiv dioxinele.
Avantaje i Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje

- Tot coninutul organic, fr a conta proprietile sale,
este distrus
- Eficien a diatrugerii foarte ridicat la temperaturi
relativ mici, neavnd ca rezultat emisii de oxizi ai
azotului.
- Nu sunt generate dioxine.
- Timp foarte scurt de reacie, care are ca rezultat timpi
de staionare mai mici i astfel un volum al reactorului
redus.
- Poate fi combinat cu alte tratri dupa proces.
- Urme de gaz ilariant (N2O) i de
acid acetic pot fi descoperite.
- Solidele anorganice se
precipiteaz i pot cauza coroziune.
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Paramet ru Randament ul Obs erva i i
I%]
Compui organici >99
1,2,4 Triclorbenzen 99,99
1
495C,
3,6min
4,4 Diclorbifenil >99,99
1
500C,
4,4min
DDT>99,99
1
505C, 3,7min
106 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
PCB 1234 99,99
1
510C, 3,7min
PCB 1254 99,99
1
505C, 3,7min
Dioxina>99,99
1
574C, 3,7min
1
[cww/tm/27]
Efecte inter-media
n funcie de influentul de ap rezidual, efluentul gazos conine urme de gaz ilariant i de acid
acetic generate de proces, Ins i haloizi de hidrogen sub form de produi ai degradrii
haloizilor organici, care trebuie tratai In amenajrile de tratare a gazului rezidual dupa proces.
Solidele anorganice trebuie deversate dac nu pot fi reciclate sau utilizate In alt parte.
Instalaia este o surs de zgomot, din cauza generrii presiunii necesare. Pentru a diminua
zgomotul, echipamentul trebuie Imprejmuit (Inchis).
Consumabile ar fi:

Consumabil Cantitate
Aer, oxigen
Energie [kWh/m
3
]

Monitorizare
De-a lungul Intregului proces, o monitorizare amnunit a parametrilor de operare, ca
presiunea, temperatura i coninutul de oxigen, va putea furniza informaii In privina
funcionrii corecte.
Situaia economic
Tipul de cost Costuri Observaii
Costuri de capital
Costuri de operare
3.3.4.2.6 Reducerea chimic
Descriere
Reducerea chimic este transformarea poluanilor cu ajutorul agenilor de reducere chimic In
compui similari, dar mai puin vtmtori sau mai puini periculoi. Ageni obinuii ai reducerii
sunt, de exemplu:
- Bioxid de sulf
- Sulfit/Metabisulfit acid de sodiu
- Sulfat feros
- Sulfur de sodiu i sulfur acid de sodiu
- Ureea sau acidul amidosulfonic (la un pH sczut).
Sunt pui In contact cu speciile reziduale In avnd concentraii i pH corespunztoare.
Reducerea chimic are In mod normal ca rezultat produse care pot fi tratate mai uor In cadrul
construciilor amenajate pentru tratare dupa proces, prin precipitarea chimic. Proiectul unui
reactor pentru tratare depinde de scopul pentru care este utilizat. Principala component este un
reactor prevzut cu un rezervor (recipient) agitat continuu (CSTR), construit anterior In
conformitate cu cerinele de proces, de exemplu: din material rezistent la presiune i coroziune
sau acoperit i prevzut cu conducte pentru emanaiile gazoase. Instalaii adiionale ar trebui
furnizate pentru eliminarea agentul de reducere aflat In surplus, de exemplu hipocloritul sau
apa oxigenat pentru a transforma prin oxidare sulfitul In sulfat. Modificri ale proiectului i a
Waste Water and Waste Gas Treatment 107
Capitolul 3
parametrilor de operare, de exemplu prin controlul potenialului de reducere oxidare (ORP) i a
pH-ului, ar putea uura rezolvarea acestei probleme. Uzinele ce folosesc reducerea chimic nu
trebuie s fie sofisticate i scumpe in mod special. Acolo unde prepararea continu/automatizat
se potrivete, costurile de capital ar putea fi ridicate, ins sunt in mod normal compensate de
costurile de operare care sunt mai mici. Procesul este executat in cadrul unor uniti complet
automatizate acionate prin monitorizarea unui parametru de indicare-surogat, de obicei ORP-ul.
Sunt necesare depozite pentru agenii de reducere, innd cont de pericolul potenial al acestor
substane.
Aplicare
Reducerea chimic se aplic asupra apei reziduale ce conine contaminani care nu sunt uor de
indeprtat sau care au proprieti prea vtmtoare pentru a fi permis eliberarea lor in sistemul
obinuit de canalizare. Contaminanii care sunt vizai sunt compuii anorganici; este mai puin
eficient cu compuii organici.
Exemple ale unor asemenea contaminani:
- Crom (VI), ce este redus la Crom (III)
- Clor i hipoclorit, care sunt redui la clorur
- Apa oxigenat, care este redus la ap i oxigen
- Azotitul (nitritul), folosind ureea sau acidul amidosulfonic la un pH mic Operaiunea
de dupa proces care se desfoar constant in conexiune cu reducerea chimic este
precipitarea chimic.
Limite i restricii in aplicare:
Limite / Restricii
Substane Numrul substanelor anorganice afectate este limitat
pH, ORP Performana depinde foarte mult de pH sau de ORP, astfel c este necesar
(esenial chiar) un control strict al acestor parametrii
Condiii
reacie
de Este necesar o agitare bun

Avantaje i Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
- Apa rezidual poate fi tratat, ea putnd avea un
interval al concentraiilor mare (de la cteva g/l pn
la mai puin de 1 mg/l)
- Formarea de gaze este ceva obinuit;
cu sulfuri, generarea de hidrogen
sulfurat este posibil

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Eficienele dobndite ale indeprtrii sunt extrem de ridicate:
Parametru Randamentul
I%]
Agent al reducerii Observaii
Crom (VI)
Clor
Hipoclorit
Ap oxigenat
Efecte inter-media
Nu exist probleme speciale de mediu care s fie luate in considerare. Gazele emanate
sunt captate i canalizate spre construciile in care se trateaz gazul rezidual.
Consumabile ar fi:
Consumabil Cantitate
Agent de reducie
108 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Agent chimic necesar distrugerii agentilor de reactie aflati in surplus
Energie [kWh/m
3
]
Consumul de agent de reductie depinde de incarcarea cu contaminant; consumul de produse
chimice necesare distrugerii surplusului de reactanti depinde de calitatea procesarii.
Monitorizarea
Reactia este monitorizata i controlata prin cicluri de control independente:
- Adaugare de acid / de caustic prin controlare a pH-ului
- Adaugare agent de reductie prin controlul ORP-ului
Efluentul trebuie verificat pentru a se vedea continutul de agenti de reductie in surplus.
Situaia economics
n combinatie cu concentratii ale contaminantului ridicate i cu cantitati mari de agent, ar putea
exista in aceasta situatie tehnici de tratare care sa fie mai eficiente din punct de vedere al
costurilor.
Tipuri de costuri Costuri Observaii
Cost de investitie
Cost de functionare
3.3.4.2.7 Hidrolizs chimics
Descriere
n principal, hidroliza este o tehnologie distructiva. Este o reactie chimica in care constituentii
organici i anorganici reactioneaza cu apa, descompunndu-se in compui mai mici. n unele
cazuri, reactia continua i alte produse de obicei, cu catena scurta i uor biodegradabili
sunt formate. Tratarile dupa proces ale fluxului hidrolizat chimic sunt, in general, imperative, de
exemplu intr-o WWTP biologica centrals.
Proiectul unui reactor hidrolitic depinde de scopul sau. n mod normal, procesele de hidroliza
sunt aplicate la temperatura i presiunea inconjuratoare. Cnd este necesara temperatura
ridicata, reactorul trebuie prevazut cu un sistem de schimb al caldurii cu amenajari pentru
preincalzire necesare intrarii de apa reziduala. n unele cazuri ar putea fi necesare autoclave,
asigurnd astfel temperaturi mult peste 100C i presiuni peste 0,6-1MPa. Procesele au la baza
functionarea in serii i necesita personal care sa incarce i sa descarce vasul. Daca compuii de
fierbere (mai) mici sunt obtinuti din degradarea chimica a polunatilor, atunci instalatia poate fi,
de asemenea, prevazuta cu amenajari ce furnizeaza vid necesar indepartarii lichidului i
vaporilor contaminanti i se activeaza aplicarea mai multor temperaturi i cicluri ale presiunii
fara a fi nevoie sa se deschida vasul.
De vreme ce acidul sau baza trebuie sa fie neutralizate dupa operatiunea de tratare, sunt
necesare instalatii aditionale. Cerintele in privinta sigurantei manevrarii acizilor i bazelor
puternice sunt stricte. Utilizarea lor presupune utilizarea unui echipament special rezistent la
coroziune.
Depozitele sunt necesare pentru acizi i baze, tinnd cont de pericolul potential al acestor
substante.
Aplicare
Hidroliza chimica este aplicata fluxurilor de apa reziduala ce contin contaminanti care nu sunt
uor biodegradabili sau care ar putea deregla procesul biologic dintr-o WWTP biologica situata
in aval sau care au proprietati mult prea vatamatoare pentru a putea fi eliberate in canalizarea
obinuita. Exemple ale unor asemenea agenti contaminatori:
Waste Water and Waste Gas Treatment 109
Capitolul 3
- Halogeni organici
- Pesticide
- Cianuri organice
- Sulfuri organice
- Fosfai organici
- Carbamai (sruri i esteri ai acidului carbamic)
- Esteri
- Amide
Operaiuni utilizate frecvent In conexiune cu hidroliza chimic:
- Neutralizarea chimic
- Oxidarea chimic
- Precipitarea
Reacia depinde foarte mult de structura chimic, pH i de temperatur:
- Creterea temperaturii presupune creterea ratei hidrolizei
- pH ridicat sau sczut poate crete rata de reacie, In funcie de reactiv, de exemplu esterii
acizi fosforici i clorurile organice sunt hidrolizai, de preferin, In condiii alcaline
- Catalizatorii pot crete rata de reacie
Limite i restricii In aplicare:
Limite / Restricii
pH Fie acidic, fie alcalin
Temperatura 15-80C, pn la 120C
Intervalul
concentraiilor
1 mg/l-100g/l
Proprietile
substanelor
Substanele ce necesit condiii de funcionare prea drastice nu se
potrivesc
Solubilitatea apei Solubilitatea sczut In mediu acvatic poate limita aplicabilitatea

Avantaje Si Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
- Apa rezidual ce are un interval larg - Neutralizarea chimic a fluxului hidrolizat este
al COD refractar, poate fi tratat necesar de obicei, presupunnd astfel Incrcarea
- Procesul poate fi combinat cu foarte adiional cu sruri a receptorului i/sau lam
multe operaiuni de tratare dupa proces,
cum ar fi adsorbia GAC, deburare
adiional care trebuie Indeprtat
- Gaze i vapori ar putea fi eliberate
aer/vapor, biologia amului activat - Presiunea ridicat i/sau Inclzirea saunt
necesare adeseori, avnd ca rezultat un consum
considerabil de eenrgie

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Eficiena Indeprtrii depinde de structura chimic a compusului, pH i de temperatur.
Degradarea cantitativ poate fi obinut, Ins sunt necesar a fi efectuate studii pilot pentru a
cunoate condiiile de tratare individuale.
Parametru Randamentul
I%]
Condiii de reacie Observaii
COD
AOX
De vreme ce scopul principal este eliminarea coninutului organic refractar i/sau a inhibitorilor
prin tratare biologic subsecvent, dovada performanei nu este evaluat doar prin evaluarea
110 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 111
Capitolul 3
eficienei procesului hidrolitic, ci i prin luare In considerare a eficienei proceselor biologice
subsecvente.
Efecte inter-media
Hidroliza chimic efectuat cu alcali puternici NaOH i Ca(OH)2 sau cu acizi H2SO4 nu
creaz de obicei transfer de-a lungul mediului, de exemplu din ap In aer i/sau In ap rezidual,
transfer care poate fi Indeprtat.
Eliberrile de substane volatile i/sau mirositoare dac se ateapt apariia acestora sunt In
mod normal prevenite prin acoperirea vasului sau funcionarea Intr-un recipient acoperit i
captarea aerului expulzat spre un sistem de epurare a gazului rezidual.
Consumabile ar fi:
Consumabile Cantitate
Produse chimice
Abur / ap fierbinte pentru Inclzire
Energie [kWh/m
3
]
Monitorizarea
n timpul procesului de hidroliz, o monitorizare amnunit a parametrilor de operare este
crucial, parametrii de tipul:
- Temperatur
- pH
- Presiune
- Timp de staionare
Efluentul trebuie s fie verificat In ceea ce privete compuii specifici degradai i ageni
acid/baz aflai In surplus.
Situatia economic
Costurile ar fi:
Tipul costului Costuri Observatii
Costuri de capital
Costuri de operare
3.3.4.2.8 Nanofiltrarea (NF) i Osmoza Invers (RO)
Descriere
Un proces ce folosete o membran Inseamn permeaia (ptrunderea) unui lichid printr-o
membran pentru a fi segregat Intr-un permeabil care trece de membran i concentrat pentru a
fi reinut. Fora conductoare a acestui proces este diferena de presiune de-a lungul membranei.
Membranele din cadrul NF i RO pot s rein toate particulele pn la mrimea unor molecule
organice sau chiar a unor ioni. Cu condiia ca fluxul de alimentare s fie fr particule, aceste
membrane pot fi utilizate In principal atunci cnd se dorete reciclarea complet a permeantului
i/sau a concentratului.
Caracteristici tipice ale membranelor din procesele NF i RO sunt ilustrate In Tabelul 3.5:

Parametru Nanofiltrare
Osmoz invers
Diametrul porului [m]
1
0,01 0,001 <0,001
Presiunea de functionare
[MPa]
0,5 3
2
2-100
3

Capitolul 3

Mrimea de tiere [nm]
2

>1 <1000 g/molecul
Flux permeabil [lm
-2
h
-1
] <100 10-35
Viteza fluxului de
intersectare [m/s]
2

1-2 <2
Tipul de membran Asimetric polimeric sau
material compozit
Asimetric polimeric sau
material compozit
Configurarea membranei Tubular cu bobinare spiralat Tubular cu bobinare spiralat
1
[cww/tm/27]

2
[cww/tm/132]

3
[cww/tm/159]


Table 3.5: Caracteristici ale Nanofiltrrii (NF) i a Osmozei Inverse
Membranele sunt disponibile n diferite variante de configurare i de materiale. Modificarea
optim ce trebuie efectuat pentru o aplicaie particular va depinde de natura apei reziduale, de
vreme ce materialele diferite au rezistene diferite la dizolvarea substanelor. Materiale din care
este alctuit membrana pentru procesul NF:
- Acetat de celuloz
- Poliamide
Materialele din care este alctuit membrana pentru procesul RO sunt polimerii organici, de
tipul:
- Acetat de celuloz
- Poliamide
- Polimide
- Policarbonai
- Policlorur de vinil
- Polisulfonai
- Polietersulfonai
- Poliacetai
- Copolimeri de acrilonitril i clorur de vinil
- Compleci polielectrolitici
- Alcool polivinilici reticulai
- Poilacrilai
Membranele constituite din poliamide sunt n mod normal superioare celor constituite din
acetai, membrane necesare ndeprtrii urmelor de molecule organice.
Procesele NF i RO sunt aplicate prin flux n cruce, adic fluxul permeabil este direcionat
perpendicular pe fluxul de alimentare. Impuritile rmn n alimentare care, reducndu-i
volumul, prsete sistemul prevzut cu membran sub forma unui flux rezidual concentrat.
Chiar i cu aplicarea celor mai bune programe i regimuri de pretratare, membranele se vor
murdri i se vor deteriora, sczndu-le performana dac nu este asigurat curarea. Astfel c
sistemele prevzute cu membran trebuie proiectate astfel nct acele module s fie preluate din
linia de lucru i curate fie mecanic, fie chimic.
O uzin ce folosete acest sistem cu membran, de obicei, este alctuit din trei seciuni
separate:
- Seciunea pretratare, unde alimentarea este tratat prin decantare chimic (precipitare,
coagulare/floculare sau flotaie) i filtrare subsecvent sau prin filtrare i UF subsecvent.
- Seciunea n care se folosete membrana, unde presiunea este aplicat ridicat i apa
rezidual curge de-a lungul membranei.
- Seciunea post-tratare, unde permeabilul este preparat pentru a fi re-utilizat sau pentru a fi
deversat i amestecul de concentrat este colectat pentru finisri ulterioare sau pentru depozitare.
Un exemplu de instalaie RO este ilustrat n Figura 3.24 [cww/tm/4].
Unitile membranei sunt aranjate ca nite module fie n paralel pentru a furniza capacitatea
hidraulic necesar sau n serie pentru a crete gradul de eficien.
112 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 113


Injectare acid
Rezervor de retentie
a apei sarate
Evacuarea apei
sarate
Clorinare
Solutie
alimentare
Pompa
f i l t r u
Ansamblu
filtrare
Produs
Rezervor de
retentie apa
Catre
depozitare
Bazin alimentare
Turbina de
recuperare
Control pH
Pompa
cent ral a
Apa sarate
R.O unitati
membrana
Capitolul 3
Figura 3.24: Aranjament RO
Aplicare
NF i RO au aplicaii diferite din cauza proprietilor lor diferite manifestate n cadrul migraiei
particulelor moleculare peste suprafaa lor.
NF se aplic pentru a ndeprta moleculele organice mari i ionii multivaleni pentru a recicla
i re-utiliza apa rezidual sau pentru a-i reduce volumul i, n acelai timp, s-i creasc
concentraia de contaminani astfel nct procesele subsecvente de distrugere s fie fezabile.
RO este un proces prin care se separ apa i constituienii dizolvai pn la specii ionice. Este
aplicat atunci cnd este necesar un grad ridicat de puritate. Apa segregat este reciclat i re-
utilizat. Exemple:
- Desalinare
- ndeprtarea final a, de exemplu:
- Componentelor degradabile dac tratarea biologic nu este disponibil
- Metalelor grele
- Componentele toxice
- Segregarea poluanilor n scopul concentrrii lor sau pentru procesarea lor ulterioar. NF i
RO sunt adeseori utilizate n combinaie cu tehnici de post-tratare a permeabilului, de exemplu
schimb de ion sau adsorbie GAC.
Restricii i limite de aplicare:


Limite / Restricii
NF Mrimea
particule
i
Capacitate restrns necesar reinerii particulelor suspendate cu greutate
molecular <20
Capitolul 3

RO
Concentraia Soluii concentrate ce au presiune osmotic att de mare Inct fie
depete presiunea disponibil pentru funcionare, fie nu este viabil din
punct de vedere economic
Solubilitatea srii Soluiile saline cu solubilitate sczut au tendina de a se precipita i
astfel cauznd murdrire
Monomeri ai
polimerizrii
Contaminanii ce au tendina de a polimeriza cauzeaz murdrirea
Ambele Materialul
membranei
Rezisten termic i chimic sczut ce limiteaz aplicarea lor la un
anumit pH i interval de temperatur (18 30 C)

Avantaje i Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
- Eficien a separrii ridicat - Este posibil apariia proceselor de colmatare,
- Sisteme modulare, adic sunt flexibile blocare i murdrire
In utilizare - Compactarea In prezena agenilor de
- Reciclarea permeabilului i Inmuiere
concentratului este posibil - Sunt necesare presiuni ridicate. Fluxuri slab
- Temperaturi ale funcionrii sczute permeabile.
- Posibilitatea funcionrii complet
automatizate


Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Parametru Randamentul
I%]
Observaii
NF RO
Mercur anorganic >90
1

Mercur organic >90
1


Compui ai Cadmiului >90
1


Tetraclormetan 96
1


1,2-dicloretan 71
1


Triclorbenzen 96
1


Percloreten 90-92
1

Atrazin >70
1
84-97
1

y-hexaclorociclohexan
99
1


DDT 100
1

Aldrin 100
1

Dieldrin
100
1


Diclorvos
98
1


Simazin
95
1


Trifluralin
99
1


Fenitrotion
99
1


Metil-azinfos
98
1


Malation
99
1


TOC 80-90
2

1
[cww/tm/27]

2
[cww/tm/160]


Efecte inter-media
Tratarea ce folosete membran produce un flux rezidual (concentrat) de aproximativ 10% din
volumul de alimentare original, In care substanele sunt prezente la nivele de 10 ori mai mari
dect concentraia avut In apa rezidual. O evaluare trebuie fcut pentru a vedea dac acest
reziduu poate fi reciclat, depozitat sau are nevoie de tratare ulterioar, de exemplu: oxidare
umed (concentrat rezultat din producerea coloranilor [cww/tm/132]).
114 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 115
Capitolul 3
Prin substane organice atunci creterea concentraiei ar putea mbunti condiiile de
desfurare a proceselor subsecvente oxidative distructive. Prin substane anorganice, etapa de
cretere a concentraiei poate fi folosit ca parte a procesului de recuperare. n ambele cazuri,
apa permeabil provenit dintr-un asemenea proces ce folosete o membran are potenialul de
a fi reutilizat sau reciclat n cadrul procesului industrial reducnd astfel fluxul de intrare a
apei i deversarea ei.
Consumabile ar fi:
Consumabil Cantitate
NF RO
Materialul membranei
Produse chimice
Energia [kWh/m
3
]
1-3
a1
1-3
a1

a
aplicare la presiune sczut, <2,5 MPa
1
[cww/tm/161]


Consumul de energie este direct legat de rata fluxului i de necesitile n privina presiunii. Este
n principal asociat cu meninerea unei viteze minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul suprafeei
membranei.
Monitorizare
Pentru a se asigura funcionare corespunztoare, diferen de presiune i flux de-a lungul
membranei, trebuie monitorizare continu.
Situaia economic
Rata
fluxului
[m
3
/h]
Costuri de capital Costuri de
funcionare
Costuri de nlocuire
NF GBP 350-110
1
per m
2
de
membran
a

GBP 60-140
1
per m2
de membran
a

EUR 3,3/kg
TOC
2


RO GBP 350-110
1
per m
2
de
membran
a

GBP 60-140
1
per m2
de membran
a


EUR 10-12 milioane pe 1000
m
3
/h ap rezidual

a
pentru membrane tubulare i spiralate

1
[cww/tm/93]

2
[cww/tm160]


Costurile de capital, incluznd aici i amenajrile pentru curire utomat, pot fi mprite
aproximativ dup cum urmeaz [cww/tm/93]:
Pompe 30%
Componente ce se pot nlocui ale membranei 20%
Module ale membranei (construcii) 10%
Lucrri pentru ncadrare, asupra conductelor i a valvelor 20%
Sistemul de control 15%
Altele 5%

Costurile de operare [cww/tm/93] sunt derivate din:
- Costul energiei necesare meninerii presiunii hidrostatice i a ratei fluxului sistemelor
- Durata de via probabil a membranei
- Regimul de curare necesar
Capitolul 3
- Factori specifici ai amplasamentului, de exemplu necesarul de for de munc
Ele pot fi Imprite aproximativ dup cum urmeaz [cww/tm/93]:

Componente ce pot fi Inlocuite ale membranei 35-50%
Curare 12-35%
Energie 15-20%
For de munc 15-18%

3.3.4.2.9 Adsorbia
Descriere
Adsorbia Inseamn transferul substanelor solubile (substane dizolvate) din apa rezidual pe
suprafaa solidului, foarte poroase, sub form de particule (adsorbantul). Absorbantul are o
capacitate finit pentru fiecare compus ce trebuie Indeprtat. Cnd este epuizat aceast
capacitate, adsorbantul este cheltuit i trebuie Inlocuit cu material nou. Adsorbantul cheltuit,
fie trebuie s fie regenerat, fie incinerat.
Adsorbanii poteniali necesari purificrii apei reziduale adsorbante sunt prezentai In Tabelul 3.6
[cww/tm/132].
Adsorbant Form Aria suprafeei
specifice
[m
2
/g]
Volumul porului
[cm
3
/g]
Densitatea
n grmad
[g/l]
Carbon activ Granular
5001000
0.30.8
300550
Pudr 6001500 0.3-1.0
Cocs de lignit Granular, pudr
200250
<0.1 despre 500
y-oxid de Aluminiu Granular, pudr
300350
0.40.5 700800
Rini adsorbante Granule
400-1500
porositate
3565 v-%
650-700

Tabelul 3.6: Adsorbani folosii n mod obinuit i proprietile lor
Procesele de adsorbie se Impart In [cww/tm/132]:
- Amestecare, de obicei folosit In tratarea discontinu
- Percolare, aplicabil tratrii continue, de obicei cu un absorbant prevzut cu strat fix
Incadrat de dou coloane ce sunt folosite alternativ In funciunea i pentru splarea In
contracurent
- Procese ce folosesc strat-puls sau strat-mobil, ca percolare continu, apa rezidual i
adsorbantul fiind conduse In contracurent prin coloan
De vreme ce suprafaa activ a adsorbantului este adeseori predispus la colmatare i blocaj, apa
rezidual trebuie, pe ct posibil, s nu aib coninut de solide care adeseori determin o etap de
filtrare In amonte.
Un exemplu de funcionare a unui adsorbant cu strat fix pe dou coloane conectate In serie este
prezentat In figura 3.25 [cww/tm/132].
Vasele de adsorbie sunt, de obicei, construite cu ajutorul materialelor rezistente la coroziune, de
exemplu oel carbon turnat, oel inoxidabil sau plastic Intrit cu fibr de sticl (FRP).
Pentru adsorbani sunt necesare depozite.
116 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 117
Capitolul 3

Figura 3.25: Funcionarea a dou coloane de adsorbie conectate n serie
A) Succesiunea I la II, la nceputul procesului,
B) Succesiunea I la II, atunci cnd filtrul I trebuie nlocuit
C) Succesiunea II la I, la scurt timp dup nlocuirea lui I
D) Succesiunea II la I, atunci cnd filtrul II trebuie nlocuit
Aplicare
Adsorbantul cel mai rspndit din cadrul industriei chimice este carbonul activ. Este folosit sub
form de granule (GAC) In coloane sau sub form de pudr (PAC) administrat unui recipient
sau bazin de tratare. Ali adsorbani utilizai In mod frecvent sunt cocsul de lignit, oxidul de
aluminiu activ, rini de adsorbie i zeolite.
- Adsorbie GAC este aplicat pentru Indeprtarea contaminanilor organici, In principal
aceia cu caracteristici refractorii, toxice, colorai i/sau cu miros, i pentru Indeprtarea
cantitilor reziduale de contaminani anorganici, de tipul: compui ai azotului, sulfuri i metale
grele. Filtrele cu mediu granular, de exemplu, filtrele de nisip sunt utilizate, de obiei, In amonte
de adsorbantul GAC pentru Indeprtarea solidelor suspendate prezente.
Aplicaii reprezentative sunt [cww/tm92]:
- Textile sau materii colorante: Indeprtarea TOC-ului, culorii, colorantului
- Rafinarea petrolului i industria petrochimic: Indeprtarea COD, BOD
- Detergeni, rini, produse chimice: Indeprtarea TOC, COD, xilenei, alcooli,
fenoli, produi intermediari rinoi, resorcin, aromani azotici, polioli.
- Erbicide, Insecticide: Indeprtarea clorfenolilor, crezolului
- Produse farmaceutice: Indeprtarea fenolului
- Explozive: Indeprtarea fenolilor azotoi
GAC-ul este In mod normal regenerat prin reactivare termic la temperaturi de aproximativ 900-
1000C
- Adsorbie PAC este aplicat aceluiai tip de ageni contaminani ca GAC-ul. Este
administrat apei reziduale care este tratat ca lam i apoi Indeprtat prin procese de separare
de tipul: sedimentare i filtrare. PAC-ul se poate de asemenea aduga fluxului de ap rezidual
Capitolul 3
in acelasi moment ca si coagulantii anorganici si indepartat cu ajutorul dispozitivelor de
filtrare si de sedimentare. Este preferata, de obicei, unde necesarul de indepartare a organicelor
este intermitent sau variabil. Poate fi administrat individual dupe cum si cnd este nevoie. O
alts aplicatie este utilizarea sa in cazurile de urgenta pentru a indeparta substantele refractare,
toxice sau periculoase care au ajuns in recipientul de sedimentare, de slam activat sau din alte
recipiente. PAC-ul poate fi de asemenea adaugat in bazinul de aeratie din cadrul unui sistem al
slamului activat, in cadrul caruia procesele microbiologice sunt marite prin procese de
adsorbtie. Adsorbantii PAC utilizati de obicei cu un decantor-mixer sau cu un adsorbant al
slamului in combinare cu agenti de coagulare/floculare, cu adaugare de PAC in etapa
flocularii, sedimentarii sau filtrarii.
PAC-ul nu este in mod normal regenerat, insa devine parte a slamului care va fi depozitat.
- Cocs de lignit acesta este procesat si aplicat drept GAC si l-ar putea inlocui atunci cnd
efecte de curatire mai mici sunt suficiente. Pretul sau scazut este obstructionat de eficienta
adsorbtiei care este scazuta, astfel fiind nevoie de cantitati mari de adsorbanti sau de cicluri de
regenerare mult mai frecvente.
- Oxid de aluminiu activ este utilizat pentru adsorbtia substantelor hidrofilice, de exemplu
fluorura si fosfatul. Cnd este contaminat cu substante organice, este regenerat termic la o
temperature de aproximativ 750C. Dace este contaminat cu substante anorganice, este
regenerat pe cale chimica.
- Rini adsorbante se aplica in scopul indepartarii att a contaminantilor organici
hidrofilici, ct si hidrofobici, de exemplu pentru a facilita recuperarea compusilor organici.
Rasinile au tendinta de a se umfla de-a lungul timpului prin absorbtia compusilor organici.
Rasinile adsorbante sunt regenerate chimic prin solventi de tipul metanolului sau acetonei.
- Zeoliti sunt aplicate pentru a fi indepartat amoniacul sau metalele grele, de exemplu
cadmiul. Cnd este aplicat pentru indepartarea amoniacului, ele sunt eficiente doar in fluxurile
cu concentratii slabe (pna la 40 mg/l). Sunt regenerate prin elutie cu solutii de clorued de
sodiu (sarea de bucatarie), cu soda caustics sau cu ape de var.
Limite si restrictii in aplicare:
Limite / Restricii
TSS <20mg/l cu adsorbanti cu strat fix
1

<10mg/l cu absorbanti cu strat mobil
2

Concentratia poluantului <100g/l (fara recuperarea adsorbantului)
2

<500g/l (cu recuperarea adsorbantului)
2

Masa moleculara Eficienta este scazuta dace masa moleculara este scazuta
Lungimea catenei carbonului Eficienta este scazuta dace se creste lungimea catenei
Ramificatiile catenelor
carbonului
Eficienta este scazuta dace creste numarul ramificatiilor
Polaritatea Eficienta este scazuta dace apare polaritate ridicata
Solubilitatea in ape Eficienta este scazuta dace apare solubilitate ridicata
Gradul de disociere Eficienta este scazuta dace creste disocierea
Macromolecule Eficienta este scazuta dace exists structure
macromoleculara
1
,

Lcww/tm/4]
2
.-
LCWw/tm/5 1]
118 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Influena polaritii este demonstrat n Tabelul 3.7 [cww/tm/91]:

Tabelul 3.7: Caracteristici tipice de performan a adsorbiei GAC cu concentraii ale alimentrii de
aproximativ 1000 mg/l
Avantaje i Dezavantaje

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Eficiena proceselor de adsorbie variaz foarte mult n funcie de compoziia apei reziduale i a
concentratului de alimentare, fapt de care trebuie inut cont atunci cnd se citeaz anumite surse
de informare n privina emisiilor ce pot fi atinse sau n privina eficienei ndeprtrii.
Ratele performanei ce pot fi atinse sunt:
Parametru Randamentul Observaii
GAC PAC Lignit Al2O3 Resin Zeolit
Hg anorganic 80 1
alimentare 29
g/l
Hg organic 80 1
alimentar
e redusa
y-
Hexaclorciclo
hexan
93 1

alimentare7.
7 g/l

99 1

alimentare1 0 g/l
PAC 85 mg/l
DDT
97
1
-99.9


88-93 1

Substan ndeprtare Capacitate
[%] [mg/g]
Benzen 95 80
Etilbenzen 84 19
Acetat butilic 84 169
Acetat etilic 51 100
Fenol 81 161
Metil etil ceton (MEK) 47 94
Aceton 22 43
Piridin 47 95
Amin dietanol 28 57
Amin monoetanol 7 15
Acetaldehid 12 22
Formaldehid 9 18
Alcool isopropilic 22 24
Alcool metilic 4 7
Avantaje Dezavantaje
- Mare eficien n ndeprtare (nu i cocs de lignit) Mixturi de compui
organici pot cauza reducere n
- Activeaz ndeprtarea compuilor organici mod semnificativ a capacitii de adsorbie.
refractori i/sau toxici (GAC, PAC, cocs de lignit, rini) Coninutul ridicat de
compui macromoleculari
- De obicei cerine sczute de spaiu adiacent diminueaz eficiena i pot cauza blocaj
ireversibil al
- Sisteme automatizate amplasamentului activ.
- Recuperarea compuilor este posibil (de preferat Efectul de eroziune din unitatea
lamului activat
cu zolite) cauzeaz probleme importante de eroziune
(PAC)
Adsorbantul consumat trebuie regenerat (consum
ridicat de energie) sau depozitat (cauznd nevoia de a incinera deeul).
Waste Water and Waste Gas Treatment 119
Capitolul 3

Parametru Randamentul Observaii
GAC PAC Lignit Al2O3 Resin Zeolit
Aldrin 88-93 1

90-99 1
PAC 5-20 mg/l
Dieldrin
86-98 1


99 1
[0.1 g/l]

alimentare10
g/l,
PAC 126 mg/l
Atrazin 84 1

Alimentare:
29g/l
Endrin
<0.1 g/l 1

Alimentare la un
nivel scazut
Biclorvos 99
1

Alimentare
: 7,7g/l
TCB
70-93 1

Alimentar
e 10g/l
PAC 85mg/l
Fenitrotion
99 1

Azinfosfometil 99 1
Amoniac
98 1
[0.5 mg/l]
PAC 5-20mg/l
COD 50 2
67-75 3
[<100 mg/l]

Alimentar
e 10g/l
PAC 126mg/l
Fenoli
75 2

Alimentare
0,61g/l
60-80 3
[1-2 mg/l]

Alimentar
e 10g/l
AOX
>90 2

1
[cww/tm/27]
2
[cww/tm/82]
3
[cww/tm/96]

Sistemele de tratare PAC [cww/tm/77] trateaza apa reziduala ce contine COD mai mult de
60000mg/l, inclusiv compui organici volatili toxici mai mari de 1000mg/l avnd o reducere a
produselor chimice specifice pns la mai putin de limita de detectare, adica o reducere de
aproximativ 100%.
Efecte inter-media
Cnd capacitatea adsorbtiva a adsorbantului a fost epuizata eal va fi nlocuit i regenerat
subsecvent (cu exceptia PAC-ului care este depozitat alaturi de alte lamuri de apa reziduala).
Dupa cum a mai fost mentionat mai sus, adsorbantii au propriile metode de regenerare. Ceea ce
este comun acestor metode este ca ele necesita energie i/sau substante chimice pentru a
functiona.
GAC, lignitul i oxidul de aluminiu activat (atunci cnd sunt ncarcate organic) se regenereaza
termic la temperaturi de pns la 750-1000C. R4ini, zeolite i oxidul de aluminiu activat care au
ncarcare anorganica sunt elutionate cu ajutorul substantelor chimice, fie cu solventi organici,
fie cu solutii anorganice.
De exemplu, procesul de regenerare a eliberarilor gazelor reziduale GAC ce contin produse de
descompunere termica i chimica ale compuWor adsorbiti. Cu fiecare regenerare o proportie de
aproximativ 10% va fi pierduta [cww/tm/27] i va trebui nlocuita cu GAC proaspat. Aceasta
rennoire continua trebuie sa fie adecvata mentinerii calitatii generale a GAC-ului din strat.
Regenerarea GAC-ului trebuie ndeplinita, n mod normal, de ctre companii specializate care au
n dotare cuptoare de regenerare. Aceste companii vor transporta GAC-ul de la instalatia de
tratare consumatoare la cuptoarele pentru regenerare i invers. Pentru ca regenerarea este relativ
120 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 121
Capitolul 3
scump, uzinele sunt de obicei proiectate pentru a garanta o perioad minim de 6 luni Intre
ciclurile de regenerare.
Generarea de gaze reziduale In cazul regenerrii cauzeaz tratare subsecvent, dac nu la
amplasamentul chimic atunci la amplasamentul companiei care se ocup de procesul de
regenerare.
Dac GAC-ul nu poate fi regenerat, trebuie depozitat ca deeu chimic i incinerat. Aceasta ar
putea fi cazul In care este contaminat GAC-ul cu PCB-uri, dioxine, metale grele sau cu
diclorbrompropan (DCBP) [cww/tm/77].
Regenerarea adsorbantului zeolit genereaz un flux concentrat de amoniac care este captat spre o
uzin convenional de tratare a apei reziduale pentru a fi tratat biologic sau, alternativ, este
supus unui tratament format din epurarea a aerului pentru recuperarea amoniacului, urmat de o
adsorbie In acid diluat pentru a forma un Ingrmnt care ulterior poate fi valorificat.
Consumabile ar fi:

Consumabile GAC PAC Lignit Al2O3 Resina Zeolit
Adsorbent
10 % pierderi pe
regenerare
0.5-1.0 kg/m
3

apa uzata 1

Chimicale
pentru
regenerar
e

NaCl/NaO
H sau var
10-30
volume 2
Energie
[kWh/m
3
]

1
[cww/tm/128]
2
[cww/tm/27]

Impacturi ulterioare asupra mediului sunt:
- Transportul GAC consumat la i de la locul In care se efectueaz regenerarea
- Operaiunea de regenerare Insi de la amplasamentul companiei specializate
- Consumul de energie pentru procesul de regenerare
- Eliberarea agenilor contaminani In aer i/sau ap In timpul acestui proces de regenerare
- Sursa de zgomot, de exemplu pompele care pot fi Inchise.
Monitorizarea
Trebuie monitorizate intrrile i ieirile din dispozitivul de adsorbie conform compuilor In
discuie. n mod normal, o msurare TOC (pentru determinarea contaminanilor organici) sau o
msurarea a conductivitii pentru determinarea contaminanilor organici ar fi metodele
dezirabile pentru un avertisment In cazul apariiei unei sprturi.
Situaia economic

Costs GAC PAC Lignit Al2O3 Rasina Zeolit
Capital
GBP 30000 1
[14 m
3
/h]

GBP 75000 1
[60 m
3
/h]

GBP 110000 1
[120 m
3
/h]

FIM 20-30 million 3
[350 m
3
/h]

Exploatare
GBP 1000-2000 1
pe tona GAC a

BEF 200000 2
pe tone GAC b

FIM 0.7/m
3
apa
uzata 3

Capitolul 3
a
costuri de regenerare GAC
b
cost GAC inclusiv regenerare

1
[cww/tm/92]
2
[cww/tm/128]
3
[cww/tm 96]
3.3.4.2.10 Schimb de ioni
Descriere
Schimbul de ion inseamnd indepartarea constituientilor ionici periculoi sau nedoriti din apa
reziduald i inlocuirea lor cu ioni mai acceptabili dintr-o r4ind de schimb, unde ei vor fi
temporar retinuti i apoi eliberati intr-un lichid pentru regenerare sau pentru spdlare in
contracurent.
Echipamentul necesar pentru un schimbator de ion, este alcatuit de obicei din:
- Un vas cilindric vertical sub presiune, cu linii rezistente la coroziune ce contin r4ini, de
obicei sub forma unei coloane impachetate care are cteva configuratii posibile
- Un sistem de conducte i de valve de control care directioneaza fluxul de apa reziduala i
solutiile de regenerare spre locatiile corespunzatoare.
- Un sistem pentru regenerarea r4inii, alcatuit din echipamente de dizolvare a s'arii i de
control a dilutiei.
Un sistem de distributie prin racorduri este localizat fie sus, fie jos in cadrul vasului i
furnizeaza o distributie egala a influentului de apa reziduala, pentru a preveni scobirea spre in
afara a canalelor fluxului in stratul de r4ina. Se comports de asemenea i ca un colector al apei
pentru spalare in contracurent.
Pentru schimbul de ion sunt utilizate de obicei r4inile granulate macroporoase cu grupuri
functionale anionice sau cationice, de tipul:
- Schimbator cationic acid puternic (SAC), neutralizeaza bazele puternice i transformnd
sdrurile neutre in acizii lor corespunzatori.
- Schimbator cationic acid slab (WAC), capabil sa neutralizeze bazele puternice i folosit
pentru dezalcanizare.
- Schimbator anionic baza puternice (SBA), neutralizeaza acizii puternici i transformnd
sdrurile neutre in bazele lor corespunzatoare.
- Sc h i mb at o r a n i o n i c b a z a s l a b ( WBA) , n e u t r a l i z e a z a a c i z i i
p u t e r n i c i i e s t e ut i l i z a t p e n t r u d e mi n e r a l i z a r e p a r t i a l a. Ci c l u l
o p e r ar i i s c hi mb u l u i d e i o n c u p r i n d e :
- Operatiunea efectiva de schimbare de ion
- Etapa spalarii in contracurent, incluznd indepartarea particulelor acumulate i
reclasificarea stratului de r4ina al schimbului de ion.
- Etapa de regenerare, folosind o solutie de volum mic cu concentratie mare de regenerare,
reincarcnd r4ina schimbului de ion cu ionul respectiv i elibernd speciile ionice nedorite in
solutia de regenerare.
- Deslocuirea, sau limpezirea lenta, cu un flux de apa lent deslocuiete solutia de regenerare
prin strat.
- Limpezirea rapids, indeparteaza urmele care au ramas de solutie de
regenerare, incluznd orice particule dure reziduale, din stratul de r 4ina. Sunt
necesare depozite pentru substantele chimice implicate in procesul de regenerare:
Aplicare
Schimbul de ion se aplic pentru a indeparta speciile nedorite ionice i ionizabile din apa
reziduala:
122 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 123
Capitolul 3
- Ioni ai metalelor grele cationici sau anionici, de exemplu: Cr
3+
sau cadmiul i compuii
si, cu concentraii sczute de alimentare, CrO4
2-
cu concentraii ridicate de alimentare
- Compui anorganici ionizabili, cum ar fi H3BO3
- Compuii organici ionizabili sau ionici, solubili, cum ar fi acizii carboxilici, acizii sulfonici,
unii fenoli, amine sub form de sruri acide, amine cuaternare, sulfat alchil i mercur organic,
pot fi Indeprtai
Schimbul de ion este fezabil ca metod e tratare la final de proces, Ins importana sa se
regsete In potenialul su de recuperare. Este utilizat In mod obinuit ca operaiune integrat
In tratarea apei reziduale, de exemplu pentru recuperarea apei de limpezire i a substanelor
chimice din procesul tehnologic. Concentraiile tipice din influent se situeaz Intre 10 i
1000mg/l. Particulele suspendate din fluxul de alimentare trebuie s fie mai mici de 50mg/l
pentru a se preveni colmatarea, astfel c filtrarea cu ajutorul membranei sau a gravitii sunt
procedee corespunztoare de pretratare.
Limite i restricii In aplicare:

Limite / Restrictii
Concentraia ionilor Duritatea ionic ridicat poate cauza Inghiirea
particulelor rinoase
Temperatura Limitele termice ale rinilor anionice se situeaz
In general In vecintatea nivelului de 60C
Agenii corozivi Acidul nitric, acidul cromic, apa oxigenat, fierul,
magneziul, cuprul pot cauza deteriorri ale
rinilor
Compuii
interferen
de Compuii anorganici cum ar fi precipitaii de fier
pot cauza adsorbia ireversibil In rin

Avantaje si Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- n principiu toate speciile ionizabile i ionii - Este obligatorie prefiltrarea
pot fi Indeprtai din lichidele apoase - Dezvoltarea bacteriilor pe suprafaa rinii
- Se aplic cnd este nevoie, insensibil la i murdrire ce este cauzat procesele de
variaiile fluxului precipitare i de adsorbie
- Este posibil eficien ridicat - Interferene cauzate de ionii din apa
- Este posibil recuperarea speciilor rezidual
valoroase - Uzura particulelor rinoase, datorit
- Este posibil recuperarea apei regenerrii sau impacturilor mecanice
- Sunt disponibile o gam larg de rini - Apa i lamul rezultate din procesul de
specifice. regenerare trebuie tratate sau depozitate

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Concentraiile ionice tipice din efluent care pot fi atinse se situeaz Intre 0,1-10mg/l la
concentraii In influent de 10-1000mg/l.

Parametru Concentratie
[mg/l]
Rata de
performa
[%]
Observatii
Ionii din efluent
0.110 8099 1
Concentraii n influent
de 101000 mg/l
Cupru
Nichel
Cobalt
Zinc
124 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Crom (III)
Crom (VI)
Fier
Sulfat
Nitrat

1
[cww/tm/128]

Efecte inter-media
Regenerarea rinilor din procesul schimb de ion are ca rezultat un volum mic de acid concentrat
sau de soluie de sare, coninnd ionii Indeprtai ce Ii au originea In rini. Acest lichid
Imbogit trebuie s fie tratat separat pentru Indeprtarea acestor ioni, de exemplu metalele grele
prin precipitare. Apa de cltire provenit din procesul de regenerare conine aceeai ioni ca i apa
srat, Ins In concentraii relativ sczute. Dac acestea trebuie deversate sau trebuie supuse
tratrii depinde de concentraiile reale.
Consumabile ar fi:
Consumabile Cantitate
Rin pentru schimbul de ion

Lichid pentru regenerare (acid clorhidric,
acid sulfuric, clorur de sodiu, hidroxid
de sodiu, etc)
Depinde de cantitatea de rin
Substante chimice, de exemplu limitator
microbiologic a murdririi

Ap pentru splare n contracurent i
pentru cltire

Energie [kWh/m
3
]


Pompele sunt surse de zgomot, ele putnd fi Inchise.
Monitorizare
Influentul i efluentul din recipientul In care are loc schimbul de ion trebuie monitorizai cu mare
atenie pentru a observa apariia vreunei crpturi. Parametrii ce trebuie controlai sunt:
- scderea presiunii
- conductivitatea electric
- pH
- concentraia In efluent a ionilor ce trebuie controlai
Situaia economic
Costurile de capital i de funcionare depind de natura fluxului de alimentare.

Tipuri de
costuri
Costuri Observatii
Costuri de
capital
GBP 60000 1
+ GBP 20000 1
nlime de1m i diametru de 1m pentru
Impachetare, recipientul, valvele i rina
fiind incluse; pentru un diametru
adiional de 0,5m
BEF 80000/m3 2
Schimbtorul de ion cationic
BEF 200000/m3 2
Schimbtorul de ion anionic
Costuri pentru
funcionare
BEF 200/m3 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 125
Capitolul 3
1 [cww/tm/92]
2
[cww/tm/128]
3.3.4.2.11 Extracia
Descriere
Extracia inseamn transferarea contaminanilor solubili din apa rezidual in solvent.
Proprietile dezirabile ale solvenilor potrivii sunt:
- Solubilitate i miscibilitate sczut in ap; de exemplu: petrol brut uor, toluen, pentan i
hexan.
- Capacitate de disoluie mai mare a contaminantului dect apa
- Separare uoar a solventului i a apei reziduale, de exemplu din cauza diferenei mari de
densitate
- Separare uoar a contaminanilor, de exemplu: din cauza temperaturii de evaporare sczute
cnd se aplic distilarea
- Toxicitate sczut
- Stabilitate termic
Extracia este aplicat pe coloane acolo unde apa rezidual este pus in contact cu solventul
organic pe diferite ci, de exemplu:
- Cascade contracurent
- Contactoare mixer-decantor
- Coloane cu taler reticulare
- Coloane impachetate
- Turnuri pentru pulverizare
- Contactoare cu discuri rotative
- Contactoare centrifugale pentru diferenele in densitatea la un nivel sczut
Amenajrile situate in aval sunt utile pentru separarea i distilarea lichid/lichid a fraciunii de
solvent. Apa rezidual rmas in mod normal trebuie s scape de solventul de extracie dizolvat,
de exemplu prin indeprtare sau prin adsorbie GAC.
Trebuie furnizate depozite pentru solventul de extracie i pentru reziduu, echipate cu sisteme de
siguran pentru prevenirea eliberrii emisiilor in aer i in sol.
Aplicare
Extracia solventului este utilizat pe o gam larg de ageni contaminani organici i complexe
metalice, atunci cnd este disponibil un solvent potrivit i cnd concentraia agentului
contaminant nu este prea mic. La concentraii sczute, extracia nu se potrivete cu adsorbia
sau cu tratarea biologic. Adeseori este utilizat ca o etap de pretratare inainte de unitile de
adsorbie i/sau de tratare biologic.
Exemple [cww/tm/82]:
- ndeprtarea fenolilor (proces fenosolvan)
- Reciclarea metalelor, cum ar fi zincul
- Reciclarea substanelor provenite din soluiile-mam
- ndeprtarea esterilor acizi fosforici
- ndeprtarea cloro-aromaticilor
- Pretratarea concentraiilor de acizi sulfonici
Capitolul 3
Limite i restricii In aplicare:
Limite / restrictii
Solide suspendate Apa rezidual este de preferat a fi fr
solide suspendate i/sau fr emulsii
Solvent Ct este de potrivit solventul (vezi mai sus)
Lipsa solventului presupune costuri i
impact asupra mediului
Regenerarea solventului poate fi foarte
complicat i foarte costisitoare

Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
Activeaz Indeprtarea i Indeprtarea
compuilor organici refractari i/sau toxici
Reziduurile trebuie depozitate sau
incinerate.
i a unor metale. Aplicare limitat din cauza
caracteristicilor solventului.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Parametru
Randament
[%]
Nivelul emisie
[mg/l]
Observatii
Fenoli 99 <1 alimentare 10 g/l
COD

AOX

Zinc

Esteri acizi fosforici

Efecte inter-media
Pierderea de solvent organic In timpul funcionrii cauzeaz emisii de agz rezidual sau de
reziduu al solventului In apa rezidual. Ultimul necesit de obicei tratare adiional, de exemplu
Indeprtare, iar primul Indeprtare canalizat spre oxidare termic/catalitic sau adsorbie.
Dup recuperarea solventului (distilare sau rectificare), reziduul de pe fund, ce conine ageni
contaminani extrai, trebuie Indeprtat sub form de reziduu chimic, In mod normal prin
incinerare.
Consumabile ar fi:
Consumabil Cantitate
Solventul, Inlocuirea pierderilor
Energia [kWh/m
3
]
Energia consumat cu tratarea subsecvent [kWh/m
3
]
Monitorizarea
Trebuie verificat fluxul de intrare In unitatea de extracie pentru a se preveni intrarea solidelor
nedorite, care pot cauza dereglri In cadrul procesului sau distrugeri cauzate uzinei. ntreinerea
regulat este necesar pentru a se preveni sau pentru a se detecta pierderile cauzate mediului.
Situaia economic
Costurile sunt:
126 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 127
Capitolul 3

Tipurile de costuri Costurile Observatii
Costuri de capital
Costuri de funcionare
3.3.4.2.12 Distilarea / Rectificarea
Descriere
Distilarea sau rectificarea Inseamn separarea apei reziduale de contaminanii si prin
transferarea lor In starea gazoas. Starea gazoas Imbogit este condensat mai trziu.
Aplicarea procesului In condiii de vid scade temperatura de fierbere i permite separarea
substanelor vulnerabile.
Distilarea i rectificarea sunt executate pe coloane, echipate cu materal dispus In plci sau
Impachetat i un dispozitiv de condensare situat In aval. nclzirea este adeseori executat prin
injectarea direct de abur pentru a se evita supraInclzirea local.
Depozitele echipate cu sistemele de siguran necesare sunt construite pentru reziduuri i pentru
produsele distilrii.
Aplicare
Aceast metod au o aplicare limitat. Este adeseori utilizat ca o msur procesual-integrat
pentru recuperarea materialului iniial i/sau a produselor provenite din soluiile-mam. Ca
operaiune de tratare a apei reziduale este aplicat:
- Pentru recuperarea solventului dup extracia apei reziduale
- Pentru recuperarea solventului din apa rezidual, de exemplu separarea alcoolilor din
producia de celuloz metilic
- Pentru tratarea emulsiilor uleioase
- Ca metod de pretratare pentru Indeprtarea coninutului principal de contaminant din
fluxul de ap rezidual, pentru a fi recuperate i ulterior deversare a apei reziduale In sistemele
de tratare dupa proces.
- Pentru recuperarea substanelor organice din soluiile de epurare.
Limite i restricii ale aplicrii:
Limite / Restrictii
Concentraia
alimentrii
Trebuie s fie suficient de mare pentru ca distilarea s devin fezabil din
punct de vedere economic
Temperatura
fierbere
de Suficient diferen de temperatur Intre temperaturile de fierbere ale
apei reziduale i a contaminanilor
Amestecuri azeotropice au nevoie de ajutorare sau separarea prin distilare
nu este posibil

Avantaje Si dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Este posibil recuperarea materialului
Activeaz Indeprtarea compuilor
refractari i/sau toxici
organici
Reziduurile trebuie Indeprtate, de obicei
prin incinerare
Consum mare de energie

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Rata de performan Nivelul emisiei Observatii

[%] [mg/l]

Fenoli 96
1
2000 Alimentare 50g/l
Metanol 97,5
1
2000 Alimentare 80g/l
Epiclorhidrin (ECH) 90
1
700 Alimentare 7g/l
128 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Anilin 97,5
1
100 Alimentare 4g/l
Clorbenzen 90
1
10 Alimentare 100mg/l
1
[cww/tm/82]


Efecte inter-media
Consumabile ar fi:
Consumabil Cantitate
Abur (pentru Inclzire)
Energie [kWh/m
3
]
Energie necesar tratrii subsecvente [kWh/m
3
]
Monitorizare
Trebuie verificat fluxul de intrare pentru a se preveni ptrunderea solidelor nedorite care ar
putea cauza dereglarea procesului sau ar produce distrugeri uzinei. ntreinerea regulat este
necesar astfel Inct pierderile de solvent In mediu s nu apar sau s poate fi detectate la timp.
Situaia economic
Costurile sunt:
Tipul de cost Costul Observaii
Costuri de capital
Costuri ale funcionrii
3.3.4.2.13 Evaporarea
Descriere
Evaporarea apei reziduale Inseamn un proces de distilare In care apa este substana volatil,
lsnd concentratul drept reziduu pe fundul vasului pentru a fi Indeprtat ulterior. Scopul acestei
operaiuni este reducerea volumului de ap rezidual sau pentru concentrarea soluiilor-mam.
Aburul volatil este colectat Intr-un condensator i apa condensat este reciclat, dac este nevoie
dup tratarea subsecvent.
Aplicat sub vid scade temperatura de fierbere i activeaz reciclarea substanelor care altfel sar
descompune.
Sunt multe tipuri de substane pentru evaporare. Conformitatea acestora depind de cerinele
individuale. Exemple ar fi:
- Evaporator cu circulaie natural, potrivit pentru materialul care nu este sensibil la cldur
- Evaporator cu tub-scurt vertical, potrivit pentru lichidele ne-corozive i ne-cristalizatoare
- Evaporator tip-co, la fel cu evaporatorul cu tub scurt vertical
- Evaporator cu pelicul descendent, utilizat In industria produselor de fertilizare pentru a
concentra ureea, acidul fosforic, azotatul de amoniu, etc.
- Evaporator cu pelicul subire, folosit pentru concentrarea, fracionarea, deodorizarea i
Indeprtarea In cadrul procesului de producie a produselor farmaceutice, a polimerilor, a
substanelor chimice organice i anorganice.
Evaporatorii sunt de obicei aplicai In serii, serii In care cldura de condensare din cadrul unei
etape Inclzete substana ce trebuie condensat (adic, apa rezidual) In etapa precedent.
Aplicarea sub vid minimalizeaz necesarul de energie. Condiiile normale de aplicare sunt: 12-
20kPa i 50-60C
Reziduurile trebuie depozitate Inainte de a fi reciclate (sau aruncate la gunoi).
Waste Water and Waste Gas Treatment 129
Randamentul
I%]
Observaii

Parametru
Capitolul 3
Aplicare
Evaporarea este aplicat atunci cnd sunt dorite fluxuri de ap rezidual concentrate sau ele sunt
recomandate, de exemplu:
- Pentru concentrarea soluiilor-mam i a soluiilor provenite din epurarea gazelor, pentru a
fi reciclate substanele valoroase
- Pentru evaporarea i cristalizarea solidelor, fie pentru recuperarea, fie pentru Indeprtarea
lor din efluentul de ap rezidual
- Drept pretratare pentru a concentra fluxul de ap rezidual Inainte de valorificarea termic,
de incinerarea apei reziduale sau depozitarea drept reziduu periculos.
Unitile In care se efectueaz evaporarea trebuie s funcioneze astfel Inct energia termic
necesar este livrat prin valorificarea cldurii reziduale provenite din procesele de producie
[cww/tm/82].
Cnd scopul principal este recuperarea materialului este necesar o operaiune de pretratare
Inainte ca evaporarea s Inceap. Exemple de pretratare sunt:
- Adugarea de acizi, baze, etc. pentru a scdea volatilitatea compuilor moleculari
- Separarea lichidelor libere insolubile, de exemplu: uleiul
- Operaiuni fizico-chimice necesare separrii metalelor grele i/sau a altor solide
Este necesar tratarea ulterioar, de exemplu incinerarea, dup evaporare, dac concentratul nu
este reciclat.
Limite i restricii In aplicare:
Limite / restricii
Murdrire Schimbtorii de cldur au tendina s se
murdreasc
Coroziunea Corpul evaporatorului i schimbtoarele de
cldur sunt vulnerabile la substanele corozive
Substanele Substanele generatoare de spum i de particule
suspendate i coloidale deregleaz procesul;
substanele organice/anorganice volatile la fel.

Avantaje i dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
Este posibil recuperarea materialului Reziduurile trebuie Indeprtate, In mod normal
Activeaz Indeprtarea compuilor organici prin incinerare, dac nu sunt potrivite pentru a
refractari i/sau toxici din apa rezidual fi reciclate
Reduce cantitatea de ap rezidual Contaminanii volatili polueaz substana ce
Reducerea cantitii i volumului de reziduuri trebuie condensat (provocnd tratare
periculoase. subsecvent) sau sunt emanai drept gaz
rezidual
Predispunere spre murdrire, coroziune i
spumare
Consum mare de energie.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
130 Waste Water and Waste Gas Treatment


Contaminani 99 Condensatul nu este reciclat
Capitolul 3
1
[cww/tm/128]

Efecte inter-media
Evaporarea este In mod normal un proces fr ap rezidual, pentru c substana ce trebuie
condensat va fi reciclat cu sau fr tratare ulterioar i concentratul va fi reciclat sau
Indeprtat drept reziduu, de exemplu prin incinerare.
Consumabile ar fi:
Consumabil Cantitate
Substane chimice necesare pretratrii
Abur (pentru Inclzire) 5-16 ap/kg de abur
Energie [kWh/m
3
]
Monitorizare
ntreinerea corespunztoare a schimbtorilor de cldur este extrem de important. ncrustarea,
murdrirea i corodarea deregleaz transferul de cldur spre lichid i scade economisirea de
energie. Concentraia contaminanilor sau a parametrilor surogat (TOC, pH, conductivitatea,
etc.) aflai In condensat trebuie monitorizai continuu pentru a se preveni transferul de poluani.
Situaia economic
Costurile sunt:
Tipul de cost Costuri Observaii
Cost de capital
Cost al funcionrii BEF 100-2000 pe m
3
de condensat
1

1
[cww/tm/128]


3.3.4.2.14 Striparea
Descriere
Procesul de Indeprtare aplicat apei reziduale este o operaiune prin care apa rezidual este
adus In contact cu un flux concentrat de gaz pentru a transfera poluanii volatili din starea
lichid In starea gazoas. Poluanii sunt Indeprtai din gazul folosit pentru Indeprtarea lor
pentru a putea fi reciclai In cadrul procesului i re-utilizai. Substanele organice i anorganice
volatile sunt transferate din apa rezidual In gazul rezidual, crescnd foarte mult suprafaa de
expunere a apei contaminate. Evaporarea apei, Ins, scade temperatura apei reziduale reducnd
astfel volatilitatea contaminanilor.
Gazele utilizate sunt aerul i aburul:
- ndeprtarea prin aer poate fi aplicat cu sau fr Inclzirea coloanei In care se execut
Indeprtarea, Inclzirea fiind utilizat pe compuii foarte vulnerabili sau volatili. Energia
necesar Inclzirii este furnizat de obicei prin valorificarea cldurii din cadrul procesului.
- ndeprtarea prin abur este o metod alternativ la cea prin aer aplicndu-se pe compuii
care sunt mai puin volatili i/sau mai puin vulnerabili. Aburul este In mod normal furnizat cu
ajutorul echipamentelor speciale generatoare de abur existente In cadrul amplasamentului sau
prin valorificarea cldurii reziduale. Dac nu exist acest echipament, atunci aceast metod ar
putea s nu fie fezabil.
Construciile tipice necesare acestei metode sunt:
Waste Water and Waste Gas Treatment 131


Incinerare
Concentrare
Absorptie
Striparea cu amoniac
Abur, aer
Apa
stripata
Flux afluent
Coloana
stripare
Rezervor tampon
alcalizare
Capitolul 3
- Un turn compact In care se efectueaz Indeprtarea, prevzut cu puncte de sprayere In
partea de sus pentru a distribui apa rezidual peste Impachetare, gazul de Indeprtare fiind
condus In contracurent prin aceast Impachetare, un bazin de decantare In partea de jos pentru
a colecta apa decontaminat, echipat adiional cu un dispozitiv de Inclzire a aerului (pentru
epurarea aerului), un sistem de control automat i unul de control a emisiilor din aer (unitate
GAC, oxidant catalitic sau incinerator)
- Un recipient (rezervor) pentru Indeprtare In cadrul cruia compuii volatili sunt
Indeprtai cu ajutorul bulelor gazoase (aer, abur) canalizate spre recipientul de colectare a apei
reziduale. Echipamentul este alctuit din:
- Un recipient-tampon pentru apa rezidual
- Un recipient pentru pretratare pentru ajustarea pH-ului
- Coloana(ele) pentru Indeprtare, care funcioneaz In contra-flux
- PreInclzitor al alimentrii, recupernd cldura ce provine de la condensator subsecvent
al aburului care a fost folosit In procesul de Indeprtare
- Condensator, rcit cu aer sau cu ap
- Amenajri situate In aval pentru tratarea gazului
Amenajrile pentru Indeprtare pot fi operate continuu sau discontinuu, ultima asigurnd
performan ridicat i eficien In economia energiei dect unitile ce sunt operate continuu.
ndeprtarea subsecvent a poluanilor volatili din starea gazoas poate fi Indeplinit prin:
- Adsorbia pe rini GAC, zeolitice sau sintetice
- Adsorbia prin solveni non-lichizi i adsorbie subsecvent
- Adsorbia prin solveni lichizi, cum ar fi acizii puternici (pentru a adsorbi amoniacul)
- Condensarea sau condensarea parial i tratarea ulterioar subsecvent
- Oxidare termic sau catalitic.
Un exemplu de proces de Indeprtare, Indeprtarea prin aer/abur a amoniacului, este ilustrat In
figura 3.26 [cww/tm/78].
Figura 3.26: Striparea amoniacului, aerului si a aburului
Aplicarea
ndeprtarea este aplicat pentru a separa agenii contaminani volatili din ap, de exemplu:
- Hidrocarburile clorinate, cum ar fi tricloreten, percloreten, triclormetan, dicloretan,
tricloretan
- Sulfura hidrogenat i de amoniac, volatilitatea lor depinznd foarte mult de temperatur i
pH, astfel controlul pH-ului este esenial (pH>9,5 la amoniac; ph 2-3 la sulfura hidrogenat)
Capitolul 3
- Sulfura hidrogenat i de amoniac, ambele odat Intr-o unitate de Indeprtare prin abur In
dou etape [cww/tm/149]
- Solvenii organici, benzina, motorina, aromaticii slabi, fenolul, mercaptanii
Dac se aplic Indeprtarea prin aer sau prin ap depinde de:
- Vulnerabilitatea agenilor contaminani
- Dac trebuie recuperai contaminanii
- Disponibilitatea fluxului
- Condiii de siguran (doar o problem legat de Incrcrile ridicate de VOC-uri), etc.
Limite i restricii In aplicare:
Limite / restricii
Murdrire Schimbtorii de cldur au tendina de a murdri
Solide suspendate <5ppm

Avantaje i dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Eficien ridicat de Indeprtare
Recuperarea materialului
posibil
Cdere de presiune sczut
Consum sczut de energie
este
n anumite condiii (fier >5mg/l, duritatea apei
>800mg/l) exist o capacitate ridicat de murdrire
(de exemplu Indeprtarea apei sulfuroase In
rafinrii) i astfel sunt necesari ageni anti -
murdrire. Gazul folosit In Indeprtare trebuie
tratat. Este necesare curare frecvent a coloanei

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Parametru
Rata de performan
I%]
Nivelul emisiei Observaii
Air Steam Air Steam
Amoniac

<5 1

Rafinrii: concentraii sczute
la alimentare i condiii optime
(exemple: Indeprtarea apei
sulfuroase)

99 2

<50 2
Alimentare 10g/l

> 9 2 4

7 0 4
Produs al filtrrii din tratarea
lamului activat, alimentare 500-
1200mg/l, rata alimentrii 19-24m
3
/h
NH4-N

5 3
Rafinrii: proces In dou stadii,
alimentare 1372mg/l NH4-N
a

N total anorganic

7 3
Rafinrii: proces In dou stadii,
alimentare 1373mg/l N total anorganic
Volatile organics
99 1

Rata de alimentare 1m
3
/h, concentraia
2g/l (diclormetan, triclormetan,
benzen, toluen, xilen, ester, eteri
Metanol

97

Rata de alimentare 3,4m
3
/h,
concentraia 36g/l
Chlorometan

<1 1
Rata de alimentare 6m
3
/h, concentraia
>200mg/l
Amoniac

99 1

Rata de alimenatre 4m
3
/h, concentraia
5g/l

90-98 2

Turn compact, aer/ap 5-35:1

65 2
Turn compact, aer/ap 35:1
NH4-N
69-92 2
Turn compact, aer/ap 4-30:1

132 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Efecte inter-media
Procesul de indeprtare nu se utilizeaz singular. Are nevoie de cel puin tratare in aval a
gazului. Volatilele indeprtate sunt fie reciclate spre a fi folosite intr-un proces de producie fie
sunt tratate (epurare, adsorbie, oxidare catalitic, termic). n general, tratarea gazului folosit
la indeprtare este o etap din cadrul procesului esenial i cteodat mai complicat dect
insi operaiunea de indeprtare (de curire). Pentru a obine o tratare eficient in total, att
etapa de indeprtare, ct i tratarea gazului provenit din procesul de indeprtare trebuie s fie
ajustate cu grij.
Dac nivelul atins al emisiilor in cazul apei reziduale nu este suficient (vezi nivelurile de emisii
ce pot fi atinse), tratare in aval ulterioar va fi necesar.
Consumabile ar fi:
Consumabile
Cantitate
Striparea cu aer Striparea cu abur
Substane chimice necesare
ajustrii pH-ului (acid, sod
caustic, ap de var)
Stoichiometric Stoichiometric
Agenii anti-murdrire
Abur
0.1-0.3 tone/m3 1,2,
Energie [kWh/m
3
]
680 3 b
Electricitate
1.8 4 a

Gaz (pentru inclzire)
[m
3
gaz / m
3
ap]
4
0.5


Rata de performanNivelul emisiei Observaii
Parametru [%]
Air Steam Air Steam
N total anorganic 90 2
Aeraie prin pulverizare
Substane organice 95 2
Turn compact, aer/ap 5:1
volatile 2 Aeraie prin pulverizare
90
Metanol
Clormetan
99 1 Rata de alimentare 4m3/h,
concentraia
30g/l
Diclormetan Rafinrii: proces in dou
stadii,
1.1 3
alimentare 98mg/l
hidrocarburi
Tetraclormetan Alimentare 400m3/h,
concentraie 500-
>99 i
1000mg/l BTX
1,2-Dicloretan Rafinrii: indeprtarea gazului
<20
(petrolier) sulfuros
Tricloretilen Rafinrii: indeprtarea gazului
<20
(petrolier) sulfuros
50-200 5 Alimentare 7-8m3/h, concentraie 20-
99-99.6 5
Percloretilen 40g/l
3 Rafinrii: proces in dou
stadii,
0.1
alimentare 182mg/l fenoli
0.5 3 Rafinrii: proces in dou
stadii,
alimentare 1323mg/l sulfur
Metilal
37 3 Rafinrii: proces in dou
stadii,
alimentare 14400mg/l COD
a stripped ammonia concentrated to 10 % solution and used for de-NOx process in
another plant
1 [cww/tm/82]
2 [cww/tm/27]
3 [cww/tm/149]
4 [cww/tm/146]
5 [cww/tm/96]
Waste Water and Waste Gas Treatment 133
Capitolul 3

Monitorizare
Parametrii ce trebuie controlati sunt:
- pH, in special dacd amoniacul sau hidrogenul sulfurat sunt implicate
- alimentarea
- presiunea
- temperatura
- controlul nivelului de lichid
- raportul refluxului coloanei
Situaia economic
Tipul de
cost
Costuri Observaii
Aer Abur
Costuri de
capital
BEF 4milioane
1
100m3/h
BEF 80milioane
1
50m3/h
EUR 4,0-5,3 milioane
2

Dispozitiv de curatare a apei
sulfuroase din cadrul rafinriei,
30-32m
3
/h
Costuri ale
functiondrii
BEF 200/m3
1
BEF 200/m3
1


1
[cww/tm/128];
2
[cww/tm/48];
3
[cww/tm/92]


3.3.4.2.15 Incinerarea apei reziduale
Descrierea
Incinerarea apei reziduale inseamnd oxidarea prin aer a contaminantilor organici si anorganici
ai apei reziduale si evaporarea simultand a partilor lichide la presiune normald si la o
temperaturd ce variazd intre 730 si 1200C sau sub acest interval cnd sunt utilizati catalizatori.
n industria chimicd incinerarea este adeseori aplicata central sau ca metod de co-incinerare in
uzinele de ardere a reziduurilor. Produsii de reactie sunt: bioxidul de carbon, apa, alti compusi
anorganici (azot, oxizi, oxizi de sulf, halide hidrogenate, fosfati, compusi ai metalelor grele), in
functie de tipul contaminantului prezent.
Incinerarea este doar auto-intretinut daca incarcarea organics este suficient pentru a asigura
suport energetic adecvat pentru procesul de vaporizare si pentru inclzirea apei (COD >50g/l).
n cazul unei incarcari organice scbute instalatia in care se execute incinerarea trebuie sa
Cantitate
Consumabile
Striparea cu aer Striparea cu abur
Substante chimice necesare Stoichiometric Stoichiometric
ajustarii pH-ului (acid, soda
caustics, ap de var)
Agentii anti-murdarire
Abur 0.1-0.3 tone/m3 1,2,
Energie [kWh/m3] 680 3 b
Electricitate 1.8 4 a
a echipamente ce functioneaza cu motoare cum ar fi pompele si ventilatoarele
b -
mclusiv generarea de abur
1 [cww/tm/27]
2 [cww/tm/82]
3 [cww/tm/96]
4 [cww/tm/146]
134 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
functioneze cu combustibil de sustinere. Cantitatea de energie aditionala este redusa prin
scaderea continutului apei, de exemplu prin evaporare in aval (vezi Sectiunea 3.3.4.2.13),
folosind caldura reziduala. Instalarea unui boiler ar fi o modalitate convenabila pentru generarea
aburului din caldura provenita din ardere care ar putea fi folosita in procesul de evaporare
[cww/tm/132].
Dispozitivele in care are loc incinerarea apei reziduale pot fi construite sub forma unor cuptoare
de ardere obiguite sau incineratoare cu strat-fluidizat. Trebuie ca materialul din care este
confectionata instalatia trebuie sa fie foarte stabil i sa reziste la coroziune. Cuptoarele de ardere
sunt adeseori construite din material ceramic.
Incinerarea poate fi de asemenea aplicata intr-o uzina obipuita de ardere a reziduurilor folosind
apa reziduala ca flux de intrare aditional. Pretratare ar putea fi necesara pentru a elimina
particulele ce depawsc marimea maxima pentru a se preveni blocajul jetului.
Aplicarea
Incinerarea este aplicata pe apa reziduala care contine compui care fie nu sunt uwr
biodegradabili, fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic sau care au
proprietati prea vatamatoare pentru a fi eliberati intr-un sistem obipuit de canalizare. Asemenea
compui sunt:
- reziduurile lichide din productia de coloranti
- reziduuri lichide din productia de cauciuc ce contin cantitati extrem de mari de sare
- extracte lichide din productia de pesticide
- reziduuri lichide din productia de poliesteri
Incinerarea apei reziduale este preferata altei tehnici de tratare care are acel4i scop cu ea atunci
cnd se dovedesc a fi ne-economice. Se potrivete in mod special atunci cnd [cww/tm/132]:
- constituentii organici nu pot fi reutilizati sau atunci cnd sunt reciclarea lor devine
neprofitabila
- contaminantii constituie o mixtura (amestec) din mai multi compui in care att
concentratia ct i ratia de amestecare variaza continuu
- in afara de continutul organic, se regasete o considerabila cantitate de material anorganic
- apa reziduala este slab biodegradabila sau toxica
- continutul de sare este prea ridicat pentru tratarea biologica sau numai dupa o dilutie
considerabila
- incinerarea permite reciclarea materialului de alimentare indestructibil, ca de exemplu:
sarurile, sau produce produse valoroase
Fluxul de apa reziduala potrivit pentru incinerare acopera, in general un interval intre 2 30 m
3
/h,
avnd concentratii COD intre 50000 i 100000mg/l. Concentratii mai scazute au nevoie de
combustibil de ajutorarea a arderii. Apa reziduala care necesita caldura pentru ardere scazuta
poate fi injectata intr-un cuptor rotativ de ardere pentru a fi arsa impreuna cu dewurile.
Limite i restrictii in aplicare

Avantaje i dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Continut organic ridicat va fi
aproape complet indepartat
Eliminarea poluantilor poate fi
facuta i cu concentratiile ridicate de
Concentratii organice scazute au nevoie de combustibil
de ardere de ajutorare
Reziduurile solide (cen4d depusa sau din aer) trebuie
depozitate

Limite / Restricii
Halogeni, sulf Continutul de halogen sau de sulf necesita gaz de tratare special
Temperatura de combustie Odata cu creterea temperaturii de combustie create cantitatea de
oxizi
de nitrogen
Solide, saruri Pot bloca injectoarele, astfel ca. este nevoie de echipament adecvat
Waste Water and Waste Gas Treatment 135
Capitolul 3

sare
Cldura rezidual poate fi utilizat
Incinerarea compuilor sulfului i/sau a halidelor ar
putea necesita tratare prin gaz de ardere cauznd
apariia apei reziduale i a deeurilor solide.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente
Parametru Randamentul
[%]
Nivel al emisiei
[mg/l]
Observaii
TOC >99
1


VOC 92
2
30
2
Alimentare 375mg/l, incinerare catalitic
1
[cww/tm/82]

2
[cww/tm/96]


Nivelurile de emisie ce pot fi atinse i ratele de performan cuprinse in tabel sunt legate de
fluxul de ap rezidual care este tratat prin incinerare. Emisiile eliberate in aer i deversrile in
apa rezidual provenite de la gazele arse in curare sunt reglementate de Directiva pentru
Incinerarea Deeurilor 2000/76/EC [cww/tm/155], prezentat in Anexa II, IV i V. Informaie
ulterioar poate fi gsit in BREF-ul elaborat in privina incinerrii reziduurilor.
Efecte inter-media
Incinerarea apei reziduale are ca rezultat gaz rezidual (gazul evacuat din combustie poate
conine HCl, SO
x
, NO
x
, etc.), gaz care, in funcie de coninutul su, poate avea nevoie de
tratare ulterioar care rezult in ap rezidual i deeu solid adiionale. Cnd procesul nu
funcioneaz autotermic, este nevoie de combustibil de ajutorare a arderii. Pe de alt parte,
atunci cnd cldura rezidual nu poate fi recuperat sau reutilizat, cantiti de cldur se
eliberreaz in mediu.
Consumabile ar fi:
Consumabile Cantitate
Combustibil pentru ajutarea arderii (coninut TOC sczut)
a

4,5Kg/m
3
ap rerzidual
12,5Kg/Kg VOC
1

Energie [kWh/m
3
]
b
0.09
1

a
combustibil uor, coninut organic 375mg/l, incinerare catalitic

b
energie electric pentru pompe, arztoare, etc.
1
[cww/tm/96]


Monitorizare
De-a lungul intregului proces, monitorizarea este necesar pentru parametrii de operare, cum ar
fi: coninutul de oxigen, temperatura, coninutul de oxizi de sulf, de oxizi de azot, halide
hidrogenate, praf pentru a fi asigurat o funcionare fr cusur.
Situaia economic
Tipul de cost Costuri Observaii
Costuri de capital
Costuri ale funcionrii
FIM 2.4/m
3

FIM 6.6/kg VOC
1

8m
3
/h, concentraie VOC 375mg/l, incinerare catalitic
1
[cww/tm/96]


136 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 137
Capitolul 3
3.3.4.3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica
Linia principal de producie In industria chimic este producerea i manevrarea substanelor
organice. Astfel c o partea important din apa rezidual din industria chimic este Incrcat cu
contaminani organici care sunt mai mult sau mai puin biodegradabili sau potrivii pentru a fi
supuse tehnicilor de tratare biologic. Substanele care pot deregla degradarea biologic trebuie
s fie Indeprtate din timp (vezi Seciunea 3.3.4.2).
Tratarea biologic Inseamn degradarea substanelor organice dizolvate cu ajutorul micro-
organismelor bacterii folosite drept ageni de moxidare. Azot organic i fosforul se
transform In amoniac i respectiv In fosfat. Biodegradabilitatea fluxului de ap rezidual poate
fi, In mod empiric, estimat cu ajutorul raportului BOD/COD (Inaintea Inceperii tratrii):
- BOD/COD <0,2 ap rezidual relativ nedegradbil
- BOD/COD 0,2-0,4 degradabil moderat
- BOD/COD >0,4 degradabil
Exist trei tipuri de procese metabolice:
- Procese aerobe, folosind oxigen dizolvat
- Procese anoxice, folosind reducerea biologic a donorilor de oxigen
- Procese anaerobe, fr furnizare de oxigen
Proprietile principale ale acestor procese metabolice legate de tratarea apei reziduale sunt
prezentate In Tabelul 3.8 [cww/tm/1321].

Parameteru Anaerobic Anoxic Aerobic
Oxigenul dizolvat [mg/l] 0 0 >0
Consum de energie Sczut Sczut Ridicat
Producere de Slam Sczut Ridicat Ridicat
Sensibilitate la substante toxice Ridicat Sczut Sczut
Eficienta ndeprtrii COD-urilor
<85%
a
Variabil, depinznd de
denitrificare
>85%
Eficienta ndeprtrii azotului 0 45-90% (este necesar
nitrificarea n prima
etap)
0
Potrivit pentru pretratare Da Da Da
Potrivit pentru tratare n
ultima etap
Nu Nu Da
a
valoare normal, poate fi destul de mare pentru aplicatiile speciale (vezi sectiunea 3.3.4.3.1,
nivele ale emisiilor ce pot fi atinse / randamente)


Tabelul 3.8: Parametrii specifici ai procesului care sunt asociai n mod normal cu biologia aerob,
anaerob i anoxic
O comparatie a balantei de carbon a proceselor aerobe si anaerobe este ilustrata in Figura 3.26
[cww/tm/132].
138 Waste Water and Waste Gas Treatment


Efluent brut
in carbon
organic 100%
Carbon in
namol
Efluent brut
in carbon org
Carbon in
Carbon org. Rezidual
in efluentul tratat
Carbon org. Rezidual
in namol in exces
Capitolul 3
Figura 3.267: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si
anaerobica (B)
Un avantaj al tratarii biologice de apa reziduala independent de tipul procesului metabolic
este adaptabilitatea mai mult sau mai putin rapida a microorganismelor la o varietate larga de
medii nutritive.
Tehnicile de tratare biologice uzuale in industria chimica apar in urmatoarele sectiuni.
3.3.4.3.1 Tratarea anaeroba
Descrierea
Tratamentul anaerob al apei reziduale transforma continutul organic al apei reziduale, cu
ajutorul microorganismelor si fara input de aer, intr-o varietate de produse precum metanul,
dioxidul de carbon, sulfura etc. Biogasul consta in 70% metan, 30% dioxid de carbon si alte
gaze precum hidrogenul si hidrogenul sulfurat [cww/tm/128]. Procesul are loc in reactorul
rezervor etans la aer, microorganismele sunt retinute in rezervor ca biomasa (namol).
Exista mai multe tipuri de reactoare disponibile. Cele mai uzuale sunt:
- Reactorul anaer de contact (ACR)
- reactorul cu stratde namol anaerob cu flux ascendent(UASB)
- reactorul cu pat fix
- reactor cu pat extins.
In procesul de contact anaerob (ACP) apa uzata este amestecata cu namolul de reciclare si
amestecate intr-un reactor etans, amestecul de namol/apa uzata sunt separate extern
(sedimentare, Sectiunea 3.3.4.1.2, sau flotatia in vid 3.3.4.1.3) iar partea plutitoare (supernatant)
este devarsata catre un tratament ulterior. Namolul anaerob este reciclat in reactor. [cww/tm/4].
O imagine schematica este data in Figura 3.28.
Waste Water and Waste Gas Treatment 139


alimentare
feed
gas
Depunerea
Sludge
ettli
namolului


Strat namol
Decantor
Pat namol
Capitolul 3
Figura 3.28: Procesul de contact anaerob
In procesul UASB , apa uzata este introdusa pe la baza reactorului, de unde curge ascendant
printr-un strat de namol format din granule sau particule formate biologic. Gazele produse
determina amestecul cantitatii de apa uzata. Apa uzata trece intr-o camera de sedimentare unde
continutul solid este separat; gazele sunt colectate in domuri in varful reactorului cww/tm/4].
Principiul este ilustrat in Figura 3.29 [cww/tm/132].
Figura 3.29: Reprezentarea schematica a procesului UASB
a) intrare namol lichid
b) filtru de gaz
c) namolul sedimentat se intoarce spre intrare
In procesul cu pat fix sau anaerob, apa uzata curge ascendant sau descendent (in functie de
continutul de solide din influent) printr-o coloana cu tipuri variate de substante solide pe care
microorganismele anaerobe cresc si sunt retinute. [cww/tm/4].
In procesul cu pat extins, apa uzata este pompata ascendant prin stratul unui mediu adecvat
(nisip, carbune, polietena, etc.) pe care s-a dezvoltat un strat biologic in forma de biofilm.
Efluentul este reciclat pentru a dilua fluxul de apa uzata si pentru a furniza un flux adecvat
pentru a mentine stratul-pat intr-o conditie extinsa [cww/tm/4].
Excesul de biomasa este indepartat de la suprafata si tratat dupa bioreactor. Acolo nu mai este
necesara o recirculare de namol, purtatorul biofilmului asigurand o concentratie ridicata a
biomasei in interiorul reactorului. Avantajul acestei versiuni de tratament anaerob este spatiul


Bacterie
acidogenica
Bacterie acetogenica,
metanogenica
Acizi grasi
Zahar
Amino acizi
Alcool
Acid lactic
Acizi grasi de
Smarime redusa
Iesire
pH 4 - 7 pH 6.5 - 7
CH4, CO2
Capitolul 3
necesar redus avand aceeasi performanta. Sistemul este mai rezistent la momente de solicitare
maxima, care altfel ar cauza deversari toxice.
Pentru cresterea eficientei tratamentului anaerob a fost introdusa o varianta in doua etape asa
cum este aratat mai jos in Figura 3.30.
Figura 3.30: Prezentarea schematica a procesului de tratare anaerob in doua etape
Aplicatie
Tratamentul anaerob de apa uzata este utilizat in mod esential doar la pre-tratarea apei uzate,
caracterizata de o incarcare organica ridicata (>2 g/l) si cu o cantitate mai mult sau mai putin
constanta [cww/tm/132]. Este aplicabil cel mai mult in sectoarele cu efluenti consistenti de
BOD ridicate.
Tratamentul anaerob al apei uzate industriale a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani
ca un rezultat al consturilor mari ale energiei si problemelor cu depozitoarea excesului de namol
format in procesele de tratare aeroba. Eforturile se fac acum in indepartarea contaminantilor
organici pe cat posibil fara surse externe de energie, profitand de biogazul produs, unde este
realizat un nivel dorit de puritate cu o etapa secundara de sedimentare aeroba biologica
[cww/tm/132].
Limitele de aplicare si restrictiile sunt:
Limite / restrictii
Temperatura 2040 C
pH 6.57.5, pH >8 opriori pentru procesul
de formare a metanului
Substantele toxice Prevenirea substantelor toxice , deorece
procesul este sensibil

Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
Consumul redus de energie, comparat cu
procesul aerob.
Sensibilitatea ridicata a substantelor toxice,
c ear putea conduce la evacuarea crescuta a
Producerea gazului energic, probabil utilizabil
sub forma de combustibil de calitate inferioara

namolului active, atunci cand apar
substante toxice.

pentru utilizare locala. Producerea posibila a gazelor reziduale
Cantitatea comparativ redusa (fata de procesul

inflamabile, toxice sau mirositoare.

aerob) de namol de decantare (o zecime din O pornire foarte inceata.

140 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 141
Capitolul 3
procesul aerob) (vezi Figura 3.26).
- In prezenta sulfatului sau compusilor de
sulf organic, compusii de metale grele se
transforma in sulfati si precipita.
- Nu se formeaza aerosoli si substantele volatile
nu stripeaza (comparat cu procesul aerob).
- Rata de performanta nu este suficienta pentru
etapa finala a tratamentului (indepartarea COD
normal <85 %), astfel fiind necesara tratarea in
continuare.
Niveluri de emisie realizabile / Rate de performanta

Proces
Input COD
[g/l]
Timp de
detentie
[h]
Incarcare organica
[kg/(m
3
d)]
Indepartarea
COD
[%]
ACP 1 1.55 210 0.482.40 7590
UASB 1 515 412 4.0012.0 7585
Pat fix 1 1020 2448 0.964.81 7585
Pat extins 1 5-10 5-10 4.819.62 8085
1
[cww/tm/4]

Rata de performanta a indepartarii COD depinde foarte mult de biodegradabilitatea substantelor
organice responsabile de continutul COD . Astfel cerintele principale pentru tratamentul
anaerob si pentru tratamentul biologic este de a evita introducerea fluxurilor de apa reziduale
nedegradabile cat de mult posibil.
In combinatie cu tratamentul aerob ulterior, randamentele de performanta sunt:

Randament

Parametru
[%]
BOD

9999.8
COD

9597

Efecte inter-media
Procese anaerobe normale se desfasoara in etape de incarcare ridicata biologic ace necesita un
tratament ulterior biologic (aerob) suplimentar. Avantajul unui pre-tratament anaerob este
cantitatea redusa de namol activ produs in timpul procesului, aprox. 10% in comparatie cu
procesul aerob de namol active. In acest mod partea principala a cantitatii organice degradabile
(75-85 %) este indepartata cu o zecime din formarea normala (de ex. aeroba) a namolului in
exces, adica comparata cu tehnicile aerobe doar 10% din deseuri necesita sa fie depozitate
permanent.
Procesul de degradare anaerob are ca rezultat un amestec de metan si dioxid de carbon intr-un
raport de 1-3 : 1, astfel producandu-se un gaz combustibil cu un continut de energie ridicat
utilizat in mod normal pentru inlocuirea combustibilului sau pentru alte instalatii energetice.
Comparativ cu procesele aerobe consumul energetic este considerat mai putin, deoarece nu
exista necesar de energie pentru alimentarea cu oxigen sau aer pentru reactor, insa doar pentru o
activare eficienta. In ansamblu , acesta contribuie la reducerea dioxidului de carbon.
Aparitia gazelor combustibile si formarea de metaboliti precum o retea redusa de acid carboxilic
face inevitabil utilizarea uneui echipament inchis pentru a prefeni fluxul de miros. Reducerea
mirosului reprezinta un tratament esential ulterior procesului principal.
Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate
Auxiliare (pentru sedimentare, flotatie, etc.)

Energie [kWh/m
3
]

142 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Monitorizarea
Monitorizarea tratamentului biologic al apei uzate este ilustrata in anexa 7.3.
Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii
Costuri de investitie
BEF 120 milioane 1
UASB reactor, 25 m
3
/h, brut
COD 30 g/l
NLG 3.5 milioane 2
206 m
3
/d, incarcare COD brut
7300 kg/d or 35 g/l
Costuri de operare
BEF 40/m3 1
UASB reactor, 25 m
3
/h, brut
COD 30 g/l
NLG 0.3/m3 2
[NLG 20000/yr]
206 m
3
/d, brut COD incarcare
7300 kg/d or 35 g/l
Beneficii (biogas)
NLG 210000/yr 2
206 m
3
/d, brut COD incarcare
7300 kg/d or 35 g/l
NLG 1.5 milioane/yr 2
Comparat cu incinerarea
excesului de namol
1
[cww/tm/128]
2
[cww/tm/100]

Reducerea efectiva a contaminantilor organici apare o data cu producerea de biogas utilizabil
ca si combustibil si o reducere considerabila de exces de namol active. Plecand de la idea ca
biogazul poate fi utilizat, aspectele ecologice si economice devin mutual interdependente, de ex.
o situatie de castig-castig pe o perioada lunga de timp, cand tratamentul anaerobic / tratamentul
final aerob cu incarcare redusa este comparat cu tratamentul aerob final cu incarcare ridicata si
costuri aferente (incinerarea namolului sau depozitarea permanenta).
3.3.4.3.2 Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele
Descrierea
Indepartarea biologica a metalelor grele si a compusilor de sulf reprezinta o aplicatie speciala a
tratamentului anaerob. Acesta consta din trei etape de proces:
- Reactia biologica a sulfatului si a altor compusi de sulf oxidati in sulfuri prin intermediul
bacteriei de reducere a sulfatului
- Reactia secundara a ionilor de metale grele cu sulfati si precipitarea sulfatilor de metale
grele
- O a doua reactie biologica pentru indepartarea excesului de sulfat si transformarea in sulf
Procesul profita de solubilitatea cu mult mai redusa a sulfatilor fata de hidroxizii
lor. Un exemplu de instalatie de tratare este dat in Figura 3.31.
In afara acestor substante chimice, reziduurile poti fi utilizate ca donori de electroni,
precum:
Waste Water and Waste Gas Treatment 143


Transfer
Bio-gas
bio-gaz
handlin
Ventilatia
Ventilat
aerului
air ha
Influent
Etanol+Ag
Ethanol
enti
nutritivi
Nutrien
UASB
r eact or
Zinc sulphi
Sulfura de
zinc
FFR
i r
A e r
TPS
S Sulf
l
Effluent
Flocculant
S F
Subst. solide
catre
So
instalatia de
zinc plan
zinc
U: Up-flow Anaerobic Sludge Blanke
UASB: Strat de namol superior anaerob
FFR: Fixed-Film Reacto
FFR: Reactor cu film fix
: Tilted-Plate Settle TPS: Decantor cu placi
F: San Filter
SF: Filtru de nisip
Capitolul 3
Figura 3.31: Diagrama de proces a instalatiei de reducere biologica a metalului si sulfatului
Componentii principali:
- reactorul UASB, unde reducerea biologica a sulfatului se termina in sulfura
- sistemul de manipulare a biogazului pentru a utiliza sau controla gazul rezidual rezultat din
UASB
- reactorul cu film fix, unde sulfura este transformata aerob in sulf, bacteria atasandu-se de un
material purtator
- sedimentatorul cu placi pentru a separa sulful
- ultima instalatie de spalare, de ex. filtrul de nisip epurat continuu.
Procesul biologic necesita donori de electroni, determinati in mod normal de continutul de COD
in apa uzata. Daca continutul de COD nu este suficient, electronii donori trebuie sa fie adaugati.
Posibilii electroni donori sunt de ex.:
- hidrogen
- amidon
- etanol
- acid formic
- esteri de acetate sau saruri
- esteri propioni sau saruri
- lactate.

- praful de lemn
- melasa.
Capitolul 3
Daca influentul necesita neutralizare, o parte din apa uzata de dupa sedimentatorul cu placi sau
filtru cu nisip poate fi recirculat deoarece conversia din sulfura in sulf creste alcalinitatea.
Operarea biogazului de catre reactorul UASB si din ventilatia aerului din reactorul fix al
filmului permite o operatie fara miros.
Aplicatia
Operatia de tratare biologica este aplicata pentru toate fluxurile de apa reziduala ce contine o
cantitate considerabila de sulfat. In timp ce indepartarea sulfatului este posibila fara prezenta
compusilor de metale grele, reducerea metalelor grele necesita suficient sulfat pentru a livra
cantitatea necesara de sulfura pentru reactia de precipitare. Prezenta continutului sufficient de
COD favorizeaza randamentul. O posibila aplicare este de ex. apa uzata din productia de fibre
vascoase, unde zincul si sulfurile sunt principalii poluanti.
Limitele aplicarii si restrictiile sunt:

Limitele / restrictiile
Timpul de stationare 6 h pentru reactorul UASB
1

COD/rata de sulfat 1 : 1, daca continutul de COD este prea
redus, trebuie adaugat electronul dono
Dozarea de floculant in
sedimentatorul cu placi
(indepartarea sulfului)
Doza de floculant trebuie sa fie optimal
reglata la sedimentator pentru a realiza
o operatie stabila
1 [cww/tm/101]

Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje

Tratarea sulfatului fara adaugarea
chimicaleleor de precipitare.

Continutul COD deseori additional este
necesar ca electron donor, fapt ce mareste
Este posibila indepartarea simultana a

costurile operationale.

metalelor grele si a sulfatului. Sulfurile de metal amestecate cu namolul
Metalele grele sunt separate din apa uzata in

biologic in reactorul UASB.

forma de sulfura putand fi reutilizat. Indepartarea metalelor grele fara sulfat nu este
Sulfurile de metal au o solubilitate mai mica
decat hidroxizii respectivi, astfel ca se pot
indeplini conditiile pentru efluent.

posibila.
La finalul retelei exista sulful ce poate fi
utilizat ca material initial in productii (de
ex. productia de acid sulphuric) sau pentru
recuperare.

COD si nitratul pot fi de asemenea indepartati

Procesul stabil, precum fluctuatiile
si disturbarile din debitul de apa
uzata influenteaza cu greu eficienta.


Niveluri realizabile de emisie / Randamente

Parametru
Randament
[lo]
Nivel de emisie
[mg/l]
Observatii
Zinc 99.8 1 0.05-0.15 influent 100 mg/l
Cadmiu
>99 1
<0.01 influent 1 mg/l
Sulfat
94 2
75 influent 1170 mg/l, prezenta metalelor grele
1
[cww/tm/102]
2
[cww/tm/101]

144 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 145
Capitolul 3
Efecte inter-media
Reziduurile proceselului de tratare sunt:
- Sulfurile de metale grele, daca metalele grele sunt prezente in debitul de apa reziduala,
apestecata cu excesul de namol din reactorul UASB
- Sulfura, probabil amesteca cu particulele solide, din sedimentatorul cu placi.
Sulfurile pot in functie de tipul de material sa fie reutilizate pentru a recupera metalul.
Fractiunea de sulf atunci cand se recupereaza separate, este produsa in forma de crusta de sulf,
ce contine 60% parte solida cu o puritate de pana la 95%. Poate fi utilizata la productia de acid
sulfuric in instalatiile pentru acid sulfuric cu instalatii de ardere a acizilor reziduali sau a
namolurilor.
Datorita biogazului si a aerului ventilat necesar din motive de siguranta, procesul opereaza fara
emisii de mirosuri. Din punct de vedere al zgomotului, sursele obisnuite sunt pompele si
supapele inchise.
Consumabilele:
Consumabile Cantitate
Agenti de neutralizare

Electron donor

Floculant

Energie [kWh/m
3
]

Monitorizarea
Alcalinitatea corecta si raportul optim COD /sulfat (minimum 1:1) influenteaza eficienta
procesului de tratare, astfel ca monitorizarea influentului apei uzate pentru pH si continutul
COD reprezinta un aspect important. De asemenea este essential ca influentul sa nu contina
substante ce pot distruge bacteria de sulf activ sau sa infraneze cresterea lor. Astfel ca influentul
trebuie sa fie protejat de astfel de substante. Efluentul este monitorizat pentru poluantii tratati,
precum metalele grele, sulfatul, COD etc.
Situatia economica
Tipul de costuri Costurile Observatiile
Costurile de investitie

Costurile operationale

3.3.4.3.3 Tratamentul aerob
Descrierea
Tratamentul aerob reprezinta oxidarea biologica a substantelor organice dizolvate cu oxigen ce
utilizeaza metabolismul microorganismelor. In prezenta oxigenului dizolvat injectat ca aer sau
oxigen pur compusii organici sunt transformati (mineralizati) in dioxid de carbon, apa sau alti
metaboliti si biomasa, namolul active.
Continutul apei uzate toxice poate inhiba procesul biologic. Cateva astfel de substante toxice
sunt aratate in tabelul 3.9 [cww/tm/132].
146 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Substanta
Concentratia inhibatoarea
[mg/l]
Cadmiu (Cd
2+
) 25
Bicromat (CrO4
2-
) 310
Cupru (Cu
2+
) 15
Nichel (Ni
2+
) 210
Zinc (Zn
2+
) 520
Clor (Cl2) 0.21
Cianura (CN
-
) 0.32
Uleiuri minerale >25
Fenoli 2001000
Hidrogen sulfurat/sulfuros 530

Tabelul 3.9: Praguri de concentratie pentru substantele representative toxice pentru namolul activ
Toxicitatea potentiala a unei substante in cadrul unei WWTP biologice nu este constanta
predeterminat ci o functie a conditiilor de expunere si a organismului prezent. Termenul de
toxicitate se refera la o interactiune intre substanta si organism. Prinr-o alimentare continua a
concentratiilor scazute ale substantelor toxice, efectul inhibitor se diminueaza datorita adaptarii,
ducand la marirea microorganismului cu rezistenta marita si un potential de degradare marit
[cww/tm/132].
Tehnicile uzuale aerobe biologice sunt:
- Procesul complet cu amestec de namol activ
- Proces cu biorector cu membrana
- Proces de filtrare cu stropire si percolare
- Proces cu pat extins
- Proces cu biofiltru cu pat fix.
Astazi procesul complet cu mix de namol activ este o metoda utilizata deseori in cadrul
industriei chimice si ca majoritatea tehnicilor de tratare pentru apa reziduala biodegradabila.
Micro-organismele sunt mentinute ca suspensie in apa uzata iar intregul amestec este aerat
mechanic. Amestecul de namol active este trimis catre o instalatie de separare de la care
namolul este reciclat catre rezervorul de aerare. Separarea instalatiei poate fi:
- sedimentarea sau rezervorul de saturare
- instalatia de flotare a aerului
- membrane MF sau UF (bioreactorul cu membrana, vezi paragraful de mai jos).
Intregul proces de amestec este realizat in mai multe variante, in functie de cantitatea de apa
reziduala, disponibilitatea spatiului, cerintele pentru emisia atmosferica etc. Exemplele de
variante sunt:
- agentul oxidant: aer sau oxigen pur, ultimul avand avantajul efectelor mai putine de stripare
si a mirosurilor mai putine, deoarece mai putin gaz este pulverizat in apa reziduala si de o
reactie mai rapida si mai efectiva din punct de vedere biologic
- camera de aerare: o biologie a unui rezervor mai putin plat sau o biologie a unui turn,
ultimul luand in considerare randamentul sporit in degradare datorita bulelor de aer mici ce
urca intr-o coloana inalta de apa uzata si astfel crescand considerabil cantitatea de apa uzata/
aer, Figura 3. [cww/tm/132]
- etapa de decantare: sedimentarea sau filtrarea cu membrana (bioreactorul cu membrane,
vezi mai jos) ultima necesitand mai putin spatiu, prima suportand probabil o etapa de
flotatie
Waste Water and Waste Gas Treatment 147


Post-limpezire
Activare
Namol in exces
Namol reciclat
Aer
Apa uzata
Evacuare gaz
Efluent
Capitolul 3
Figura 3.32: Exemple de biologie a turnului
Procesul cu biorector si membrana, ca o combinatie a tratamentului cu namol activ biologic si
separare cu membrane, reprezinta un proces de tratare biologic utilizat pentru apa uzata
industriala si urbana. Diferitele variatii ale acestui proces:
- ciclul extern de recirculare intre rezervorul de namol active si modulul de membrane
- imersia modului membrana in rezervorul cu namol activ aerat, unde efluentul este filtrat
printr-o membrana fibroasa gaurita, biomasa ramanand in rezervor; aceasta varianta
consuma mai putina energie si se utilizeaza in instalatii mai compacte.
Aceste variante impreuna cu procesul de namol activ conventional sunt aratate in Figura 3..
Ancrasarea, ca problema majora pentru membrane, este diminuata de:
- aerare
- spalarea in contra-curent a membranei,
cu conditii specifice adaptate pentru fiecare instalatie de tratare.
Ca bariera fizica, membranele permit ca biomasa sa fie retinuta in rezervor, rezultand:
- concentratii ridicate de namol (TSS 10-20 g/l)
- un namol cu o vechime mare (sau timp de stationare, MCRT).
Un bioreactor cu membrana reprezinta o facilitate compacta (pana la de 5 ori mai compact decat
o instalatie conventionala cu namol activ, modulul membranei inlocuind rezervorul de
decantare) aceasta producand exces de namol semnificant mai putin. Pe de cealalta parte,
consumul de energie poate fi semnificant mai mare decat la procesele conventionale cu namol
activ, datorita pomparii.
In procesul de filtrare prin picurare sau percolare microorganismele sunt atasate de un
mediu foarte permeabil prin care apa uzata va picura sau percola. Mediul de filtrare in mod
normal consta dintr-o roca sau diferite tipuri de plastic. O imagine schematica este data in
Figura 3. [cww/tm/132].
Lichidul este colectat intr-un sistem de drenaj subteran si trimis catre un rezervor de
sedimentare iar o parte din lichid este reciclat pentru a dilua rezistenta apei uzate.
Procesul cu pat extins functioneaza ca tratare anaeroba (vezi Sectiunea 3.3.4.3.1) cu distinctia
ca aerul sau oxigenul este introdus iar bacteria aeroba in loc de anaeroba este fixate in biofilm.



Namol activ conventional
Conventional activated s
Decantor
Clarifie
Apa uzata
Wate wat
Namo reciclat
Recycled sludge Namol in excs
Excess sludge
Effluent
Rezervor
Aeratio
de aerare
tank
Bioreacto cu membrana: ciclu extern
Membrane bioreactor: external loo
Namol reciclat
Recycled sludg
Ap uzat Waste wat
odule MF sa UF
MF or UF modules Rezervr de
Aeration
aerare
tank
Bioreactor cu membrana: membrana de imersie
M b b i t i d b
Exces de namol Excess Sludge
Effluent
Ap uzata Waste water


Suprafata
de crestere
Filme
apoase
Biofilm
Aer
Namol
in exces
Effluent
148 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Avantajul acestei versiuni a tratamentului aerob este de a reduce necesarul de spatiu cu aceeasi
performanta.
Figura 3.33: Variante de bioreactor cu membrana, comparat cu procesul de namol active
conventional
Figura 3.34: Imaginea schematica a filtrului picurator
Q: Apa uzata
QR: Apa reciclata
Apa uzata tratata
Waste Water and Waste Gas Treatment 149




Apa uzata tratata
Proces cu namol
Activated sludge
activroce
Limpezire
C l i f i t i
Apa uzata
a Decantare
Primary
settling
primara
Proces cu bifiltru
Bi ofi ter process
Apa uzata
Decantare
Primary
primara
settling
Biofiltru
B i f l t
Capitolul 3
In procesul cu biofiltru cu pat fix biofilmul este mentinut la suprafata purtatorului. Debitelul
de apa uzata este tratat cand trece prin acest biofilm; substantele solide suspendate sunt retinute
in filtru, din care sunt spalate in contra-curent cu regularitate. Aceasta tehnologie a fost
dezvoltata ca alternativa compacta (cu o randament ridicat pe volum si cu renuntarea la
decantorul secund) si fara miros la procesul conventional cu namol activ (vezi Figura 3.).
onvent onal aci vat ed sudge pr oce
Proces conventional cu namol activ
Figura 3.35: Procesul cu biofiltru in comparatie cu procesul conventional cu namol activ
Cele mai scufundate biofiltre se bazeaza pe un singur mediu de filtrare. Fluxul de apa dintr-un
filtru este un flux ascendent sau descendent cu mediu de scufundare sau plutire. Biofiltrele pot
avea o structura mono sau cu multe straturi. Daca biofiltrele cu mai multe straturi sunt
alimentate cu apa bruta fara decantare primara, filtrele cu un singur strat sunt utilizate de obicei
dupa un tratament primar pentru a indeparta substantele solide suspendate.
Frecventa spalarilor in contra-curent depinde de caracteristicile efluentului. O frecventa normala
inseamna o spalare pe zi cu o cantitate mare de apa, insa aceasta trebuie adaptata la fiecare caz.
Spalarea in contra-curent functioneaza in diferite etape:
- doar cu apa
- doar cu aer
- apa si aer.
O varietate a materialului purtator este cocsul lignit datorita abilitatii lui de a adsorbi in porii sai
contaminantii organici, oxigenul si materialul bacterial, care mareste timpul de reactie mult
peste timpul de stationare. Astfel, COD rezistent este mul mai redus decat in procesul complet
cu amestec de namol active, ca rezultat al combinatiei dintre biodegradabilitatea sporita si
adsorptia materialului purtator. Cocsul lignit acopera suprafata rezervorului si serveste ca un
filtru de aer uzat, fapt ce reduce considerabil emisiile de miros.
Aplicatia
Tratamentul aerob al apei uzate reprezinta in general etapa finala biologica. Acesta ofera
avantajul unui grad inalt de inmultire al namolului care nu numai ca permite manipularea mai
multor componente de apa uzata toxica insa ofera si un grad eficient de indepartare COD ce este
superior de obicei tratamentului anaerob.
Capitolul 3
In general procesul complet cu amestec de namol este aplicabil tuturor fluxurilor de apa uzata
biodegradabila, fiind o pre-tratare a incarcarilor mari ale fluxurilor secundare sau o parte
centrala a WWTP.
Bioreactorul cu membrana este utilizat in tratarea apei uzate municipale si industriale, ultima
avandu-si originea din industria chimica, industria de fabricare a alimentelor sau din industria de
celuloza si hartie, precum si depozitarea permanenta a lesiilor. Se potriveste in principal:
- efluentilor cu incarcare rididicata de COD si/sau amoniu
- reciclarea apei uzate
- reglementari stringente ale deversarii
- apele receptoare sensibile
- namolul greu de sedimentat
- innoirea instalatiilor existente
- instalatiile compacte
- problemele neplacute (de ex. mirosul)
- desinfectia apei.
Cand se utiliezaza filterul de picurare in industria chimica, acestea functioneaza ca parte a
WWTP centrala pentru a reduce contaminantii cei mai usor de degradat si de a imbunatati
calitatea namolului intr-o etapa de aerare secundara.
Biofiltrele sunt utilizate pentru a trata apa uzata comunala si o parte din cea industriala (de ex.
efluentul foarte incarcat cu COD din industria celulozei si hartiei), insa si pentru a retehnologiza
o instalatie existenta de namol active (acesta fiind si cazul reactorilor cu pat extins). Avantajul
biofilmului fix pe material purtator consta in vulnerabilitatea redusa fata de cantitatea mare de
sare si in conditiile mai bune pentru bacteriile cu o crestere inceata datorita mentinerii de durata
in sistem. Biofiltrele sunt de asemenea utilizate ca o pre-tratare directa sau etapa finala de
spalare catre un proces cu namol activ.
Biofiltrele pot fi incarcate de 2 - 3 ori mai mult decat o instalatie de namol activ puternic
solicitata si pot inca reduce 90% din COD [cww/tm/164]. O comparatie a incarcarilor tratate de
diferite biosisteme este aratata in Tabelul 3.10 [cww/tm/164]. Biofiltrarea atinge aceeasi
performanta ca nitrificarea / denitrificarea, insa cu o solicitare mai mare.


COD
[kg/(m
3
/d)]
BOD
[kg/(m
3
/d)]
NH4-N
[kg/(m
3
/d)]
NO3-N
[kg/(m
3
/d)]
Namol activ 0.4-6 0.35-3 a 0.04-0.1 0.24-0.72
Namol active cu aerare imbogatita

2-5 b

Biofiltru 3-25 1.3-10 a 0.4-1.5 0.7-6
Filtru de picurare
(cu suport
plastic)

1-5 b

Bioreactorul cu membrana c
2-3 d 1 0.9 e 1
a
BOD5
b
BOD7
c
concentratia de namol 11-25 g/l
1
d
varfuri intre 1.6 si 8.5 kg COD/(m
3
/d)
e
din lichid din tratament termic
1
[cww/tm/163]

Tabelul 3.10: Comparatia cantitatilor volumetrice tratate de o variatie a proceselor aerobe
150 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 151
Capitolul 3
Limite de aplicatii si restrictii:
Limitele / restrictiile
Nutrienti BOD:N:P ar trebui sa fie 100:5:1;
Rapoartele critice ce nu ar trebui sa fie depasite
pentru a asigura o operatie adecvata sunt BOD:N
32:1 si BOD:P 150:1
Concentratia Concentratiile ridicate de substanta (chiar si ale
substantelor non-toxice) trebuie sa fie evitate
Inhibitori vezi Tabelul
Temperatura Temperaturile apei uzate >35 C pot fi
critice pentru micro-organisme
Cantitatea de sare Cantitatile mari de sare (>30 g/l) pot deranja
procesul biologic prin prejudicierea
microorganismelor; tehnicile cu film fix sunt
mai putin vulnerabile

Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje

Tratamentul cu costuri effective ale
contaminantilor organici.

Consum ridicat de energie pentru a furniza
oxigen in apa.
Impactul de mediu mai redus decat cu alte
procese de tratare.
Productia unei cantitati considerabile de namol
de decantare (cu exceptia bioreactorului cu
Cantitatile mari de deseuri pot fi tratate.

membrana sau a biofiltrelor cu pat fix).
Eficienta energetica relativ mare in comparatie
cu sistemele non-biologice de tratare. Energia
este produsa in cea mai mare parte de metode
durabile (metabolisul microorganismelor cu
Procesul de aerare cauzeaza efecte de stripare
pentru compusii volatili ce rezulta din
eliberarile volatile, acestea fiind deseori
cauza mirosurilor si aerosolilor.

aer si apa). Procese cu amestec complet pot cauza marirea
Degradarea consta in principal in compusi
nedaunatori.

volumului, fapt c educe la evacuarea in exces
a precipitatilor floconosi activi.

Procesele biologice pot fi inhibati
de contaminanti.

Cu bioreactorii cu membrana: murdarirea
membranelor poate fi o problema.

Variatia puternica de presiune, echivalenta
cu cresterea consumului de energie electrica.

Niveluri realizabile de emisie / Randamente
Principalul parametru de verificare a performantei sau eficientei tratamentului biologic este
BOD, degradarea COD depinzand de gradul pre-tratamentului precedent si continutul
contaminantilor greu degradabili. Deoarece COD rezistenti (sau concentratiile de contaminant
ice actioneaza ca niste COD rezistenti) nu se potrivesc pentru tratamentul biologic, si astfel ar
trebui lasati in afara pe cat posibil din WWTP biologic, este necesar sa se listeze nivelurile
realizabile de COD.

152 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Parametru
Randamente
[%]
Namol active
complet
amestecat
Bioreactor
cu
membrane
Filtru
picurator
Strat
expanda
t
Filtru cu strat
fix
TSS

99 5

Turbiditate

99 5

BOD
9799.5 1 97 5
40-90 2
8595 a 2
>98 1

COD (TOC) 7696 c 1 >90-96 5

90 b 1 2668 d 3
Index fenol >99 e 4

7598 3
AOX

5598 3
N total
anorganic

5
82

3
450
NH4-N

96-98 5

a
doua etapa
b
3 bioreactoare in serie, adsorptie GAC suplimentara rezulta din reduceerea TOC de 98 %, reducerea de
COD de 99 %
96 % cu oxigen pur
d
degradarea COD rezistent, instalatia opereaza ca amestec pentru spalare inainte de WWTP pentru namol
activ
e
input de fenol 30 mg/l, 2200 m
3
/d apa uzata
1
[cww/tm/132]
2
[cww/tm/4]
3
[cww/tm/151]
4
[cww/tm/96]
5
[cww/tm/163]

Efecte inter-media
Principalele aspecte de mediu a tratametnului biologic aerob sunt:
- Introducerea oxigenului in sistem si efectele sale
- Aparitia namolului active ca rezultat al procesului biologic.
Oxigenul este introdus prin aerare, fapt ce solicita energie multa si striparea continutului de apa
uzata volatile continuta in atmosfera, provocand mirosul. Acest impact poate fi controlat prin
mai multe feluri:
- Inlocuirea aerului cu oxigen pur sau aer imbogatit cu oxigen, injectarea de gaz redus la
aprox. 20% din injectarea necesara de aer iar la aceasta reducere, efectul de stripare precum
si necesarul energetic; avantajul acestei variante de process necesita oricum sa fie evaluate
cu grija in comparative cu impacturile productiei de oxigen, de ex. consumul energetic,
aspectele de siguranta, dificultatile de inlaturare a CO2, etc.
- Acoperirea rezervoarelor de aerare si trimiterea aerului uzat captat la un sistem de reducere
aflat in aval (precum un adsorber GAC, incinerator, biofiltru sau scruber umed)
- Utilizarea tehnicilor de tratare biologica pentru materialul suport (biofiltru cu pat fix), fie cu
echipamentul acoperit sau materialul purtator (cocs de lignit), serveste ca adsorbent.
Tratamentul biologic aerob produce o cantitate relativ mare de exces de namol activ, ce necesita
sa fie depozitat permanent. Tratarea speciala a namolului activ implica tehnicile de tratare a apei
uzate biologice aerobe, atat in afara cat si pe amplasament, aspect detaliat in Sectiunea 3.4.
Capitolul 3
Consumabilele sunt

Consumabile
Namol active
complet
amestecat
Bioreactor
cu
membrana
Filtru
picurator Pat extins
Biofiltru cu
pat fix
Oxigen (aer
sau gay pur)

Chimicale de
neutralizare

Floculanti
300-550 kg/tone
COD a 1

Agenti nutritivi
23-42 kg/tone
COD b 1

Purtator

Energie
[kWh/m
3
]
9.5 c 1
0.1 kWh per p.e. 2

a
floculant: ferosulfate
b
acid o-fosforic
c
inclusive incinerarea namolului

1
[cww/tm/96]
2
[cww/tm/128]




Costuri
Namolul active
complet amestecat
Bioreactor
cu
membrana
Filtru
picurator
Pat extins Biofiltru
cu pat fix
Costuri de
investitie
FIM 15-20 milioane a
1

Costuri
operationale
aprox 2 % din
costurile de capital 2
DEM
0.2/m3 3
FIM 0.60/m3 a 1

a
aprox. 90 m
3
/h, COD 500-900 mg/l
1
[cww/tm/96]
2
[cww/tm/128]
3
[cww/tm/151]

Costuri de investitie si operationale sunt foarte dependente de incarcarea hidraulica si
contaminanta, instalatiile necesare implementat precum API, neutralizarea, echipamentul de
separare a namolului etc. Astfel informatiile asupra costurilor la acest nivel pot oferi doar
informatii generale si necesita o detaliere din punctual de vedere al echipamentului si solicitarii
instalatiei.
3.3.4.3.4 Eliminarea biologica a azotului
Descrierea
Azotul, sau mai prcis amoniul, este indepartat printr-un tratament biologic special ce consta din
doua etape:
- Nitrificarea aeroba, unde microorganisme specilale oxideaza amoniul (NH4
+
) intr-un nitrit
intermediar (NO2
-
) transformat in nitrat (NO3
-
)
- Denitrificarea anoxica, unde microorganismele transforma nitratii in azot gazos.
Monitorizarea
Monitorizarea unei instalatii de tratare a apei uzate biologice ilustrata in Anexa 7.3
Situatia economica
Waste Water and Waste Gas Treatment 153
154 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Ca toate procesele biologice, nitrificarea / denitrificarea este vulnerabila la substantele de
inhibare sau toxice. Oricum, asa cum s-a mentionat mai sus, alimentarea precauta a
concentratiilor reduse ale acestor substante toxice pot duce la adaptarea microorganismelor si
astfel la completarea pierderii efectelor inhibitoare, daca concentratia nu este crescuta
considerabil. Substantele cu efecte inhibitoare sunt listate in tabelul Tabelul 3. [cww/tm/27].

Compusi
Concentratia
inhibitoare
[mg/l] dissolved
Reducerea in
rate
[%]
Tiourea 1 50
Tiosemicarbazide 1 50
Sodium methyldithiocarbamate 1 50
Metil isocanat 1 50
Allyl isotiocianat 1 50
1,1-Dicloroetan 125 Punct initial
1,1-Dicloroetena 75

1,2-trans-Dicloroetena 75

1-Naftilamina 15 50
2,2-Bipiridine 16 / 20 50
Amonia-N 200 50
Benzen 500

Dihidroclorura de benzindina 20-100 50
Benzocaina >100 50
Benzilamina >100 50
Tetraclorometan 50

Clorobenzen 100

Triclorometan 18 75
Dimetilgloxim >100 50
Dimetilftalate 100

Dodecilamine <1 50
Etilendiamina 17 50
Hexametildiamina 85 50
Monoetanolamina >100 50
Metilamina <1 50
Sulfat de metil tiouronium 10 50
Scatole 10 50
Sodiu dimetildithiocarbamate 20 50
Sodiu ciclopentametilene-
tiocarbamate
20 50
Guanidine carbonate 20 50
Allil alcool 20 50
Clorura benzil tiouronium 20100 50
Diguanide 20100 50
Alliltiourea 1 50
Tioacetamide 1 50
Ditio-oxamide 1 50
Mercaptobenztiazol 1 50
N-Metilalanine 1 50
Naftalena 50

Naftiletilena diamina
dihidroclorura
23 50
Ninhidrina >100 50
p-Aminopropiophenone 43 50
p-Nitroaniline 31 50
p-Nitrobenzaldehida 87 50
p-Fenilazoaniline 72 50
Fenol 3 30
Acid tanic >100 50
Toluen 350 Punct initial
Trietilamina 127 50
Zinc 0.080.5

Cupru 0.0050.5 Punct initial
Cianura 0.34 Punct initial
Cromiu(VI) 0.25 Punct initial
Plumb 0.5 Punct initial
Mercur 1 Punct initial
Waste Water and Waste Gas Treatment 155
Capitolul 3

Compusi
Concentratia
inhibitoare
[mg/l] dissolved
Reducerea in
rate
[%]
Benzopiridina 10 50
p-Benzocinone 10 50
Tetrametiltiuramtiocarbamate 20 50
Piridina 20 50
Cresols 20 50
Cetil trimetil amoniu 20 50
Tetrametilthiuram disulfid 20100 50
Hidrazina 20100 50
8-Hidroxi-quinoline 20100 50
Diallil ether 20100 50
Disulfura de carbon 20100 50
Diciandiamide >100 50
Hidroclorura stricnina >100 50
Potasium thiocianat 300 50
EDTA (Ethylene diamine tetra
acetate)
350 50
N-Methylalanine hydro-chloride 550

Cetyl pyridinium chloride 20100 50
Azida de sodiu 20100 50
Diclorofen 20100 50
Hidroclorura de trimetilamina >100 50
2,4,6-Tribromofenol >100 50
Albastru de metil 100 50
Streptomicina 400 50

Tabelul 3.11: Inhibitori substantiali de nutrificare
Atunci cand nitrificarea / denitrificarea are loc, aceasta poate fi incorporata in mod tipic intr-o
WWTP centrala. Un factor vital pentru denitrificare este raportul azot oxigenat (nitrat / nitrit) si
BOD (ca agent de reducere). Exista doua aspecte majore:
- Etapa de nitrificare ca parte a sectiei aerate; daca raportul necear de N/BOD este
imbunatatita prin adunarea TOC usor biodegradabil, de ex. metanol, la etapta de
denitrificare secundara (vezi Figura 3.)
- Denitrificarea ca prima etapa, utilizand apa uzata netratata imbogatita cu BOD pentru
alimentarea cu energie, urmata de aerarare (nitrificare), o mare parte din apa uzata nitrata sa
fie reciclata in zona de denitrificare (vezi Figura 3.).
Daca doar fluxurile secundare necesita tratament de nitrificare / denitrificare, este recomandata
sa se opereze separate de la instaltia de tratare centrala.
Nitrificarea/denitrificarea pot fi potrivite sa se retehnologizeze intr-o WWTP biologica prin
modificari in constructie, precum:
- Instalarea peretilor separati
- Instalarea conductelor de intoarcere pentru apa uzata ce contine nitrati
- Reutilizarea volumului existent in rezervor
- Utilizarea unui decantor existent sau
- Reglarea sau controlul de adaptare a procesului.


Bazin de
Nitrificti
denitrificare
basin
x i g e n
O x y g n
r eci c l ar e Recycl
Met han met anol
xc es de
Excess
n a mo l
s l u d g
Bazin de nitrificare
Ditifiti
Decator
Final
final
c l a
e va c u a r e
Di scha
Aerare
Interdit
intermediara
aeratio


I n t r a e
Ent r y
Denitrif
Bazin de
denitrificare
b i
reciclare Recirc
reciclare
Recyc
igen
Oxyge
Namol in
Excesssludg
exces
Decantor
Fina
final cl
eva c ua r e
Di scha
Capitolul 3
Figura 3.36: Nitrificarea / Denitrificarea in serii
Figura 3.37: Nitrificarea/Denitrificarea cu denitrificarea ca prima etapa
Aplicatia
Nitrificarea/denitrificarea este aplicata fluxurilor de apa uzata ce contin o cantitate considerabila
de compusi de azot, in amine speciale si compusi de amoniu. Controlul evacuarii amoniului este
o masura importanta de protectie a calitatii apei de suprafata (de ex. rauri) datorita conversiei
amoniului in amoniac, in functie de pH, rezultand intoxicarea pestilor.
IntrareEntr
Ba zind eNitrifica
nitrific arebasi
156 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 157
Capitolul 3
Aplicatarea limitelor si restrictiilor:

Limite / restrictii
Temperatura
>1215 C, temperaturile reduse restrang
cresterea bacteriilor in etapa de nitrificare
Substante toxice
Anumite substante actioneaza ca
inhibitori (vezi Tabelul 3.)
Raport BOD/N Intr-o ordine 12 : 1
1

Raport TOC/N Intr-o ordine 10 : 1
1

Concentratia clorurilor <5 g/l
1

1 [cww/tm/160]

Avantaje si Dezavantaje

Avantaj Dezavantaje


Eliminarea efectiva a compusilor de azot.
Procesul poate fi integrat in tratamentul
biologic existent, de ex. in CWTP.

Operarea este sensibila la conditii variabile,
pH, temperatura, inhibitori (vezi Tabelul 3.),
continut de apa uzata.
Instalatiile existente pot fi
retehnologizate usor.
Emisii gazoase in aer

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru
Randament
[%]
Nivel de emisie
[mg/l]
Observatii
N total anorganic 7080 1 1020 2

1
[cww/tm/128]
2
[cww/tm/160]

Efecte inter-media
Cand etapa de nitrificare /denitrificare cace parte din WWTP centrala, se contribuie la eliberarea
de substante mirositoare si volatile. Celelalte emisii sunt cele normal preconizate de la
instalatiile de tratare biologica, ceea ce inseamna ca ar putea fi necesara acoperirea
echipamentulului, daca nu se exploateaza in vase inchise, si reducerea gazelor emanate.
Consumabilele sunt:
Consumabile Cantitate
Alimentare cu carbon

Energie [kWh/m
3
]

Sursele obisuite de zgomot precum pompele, jeturile si amestecatoarele ar trebui considerate si
masurate adecvat, de ex. ca echipament inchis.
Monitorizarea
Monitorizarea instalatiei de tratare a apei uzate biologice este ilustrata in anexa 7.3.
Situatia economica

Tipuri de costuri
Costuri
Observatii Serii
nitri/denitri
Serii
denitri/nitri
Costuri de investitie

158 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Costuri de operare

3.3.4.3.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice
Descrierea
Partea principala a WWTP centrala este procesul aerob biologic cu namol active (vezi sectiunea
3.3.4.3.3). In jurul acestei instalatii centrale sunt grupate un complex de pregatire si operatii de
separare secundare. Instalatia centrala pentru apa uzata este echipata in mod normal cu:
- Tampon sau volum de egalizare, daca nu este deja furnizat de alte instalatii aflate inainte de
proces
- Statia de amestesc, unde se adauga si amestecate chimicaleled e neutraliazre si floculizare
(de obice lapte de var si/sau acizi minerali, sulfat de fier); inchisa sau acoperita daca este
necesar sa se previna eliberarile de substante mirositoare, aerul evacuat captat este trimis
catre un sistem de epurare
- Decantor primar, unde agentul floculant este indepartat; inchis sau acoperit daca este
necesar sa se previna substantele mirositoare iar aerul evacuat captat este trimis catre o
instaltie de reducere
- Partea de namol activ, e.g.
- Bazin de aerare cu alimentare cu nutritive la intrare, daca este necesar va fi inchis sau
acoperit iar aerul evacuate este trimis catre un sistem de epurare
- Sau rezervorul de reactie inchis (de ex. biologia turnului) cu conducta de gaz conectata la
un sistem de epurare a gazelor
- Etapa de nitri / denitrificare (optionale) si eliminarea fosfatului
- decantor intermediar optional, daca se desfasoara si o a doua etapa aeroba biologica, cu
recirculare de namol
- partea de namol activa secundara optionala, pentru o biologie cu incarcare redusa
- decantor final cu reciclarea namoluui si transferul la tratarea namolului; filtru alternativ de
nisip, echipament MF sau UF
- instalatii de tratare speciale pentru eliminarea restului de COD rezistent, de ex. biofiltrul
(vezi sectiunea3.3.4.3.3)
- optional alte instalatii de tratare dupa decantorul fina, de ex. flotatia aerului (vezi sectiunea
3.3.4.1.3)
- instalatii optionale de tratare a namolului, precum:
- fermenti (vezi sectiunea 3.4.2)
- ingrosatori de namol (vezi sectiunea 3.4.1)
- deshidratare de namol (vezi sectiunea 3.4.1)
- incineratoare de namol (vezi sectiunea 3.4.3)
- instalatii de epurare a gazului rezidual (aer evacuat) precum:
- adsorberi GAC (vezi sectiunea 3.5.1.3)
- oxidanti termici si catalitici (vezi sectiunea 3.5.2.4 si sectiunea 3.5.2.5) -
facle (vezi sectiunea 3.5.2.6).
Un exemplu este ilustrat in Figura [cww/tm/81]
Aplicatie
Tratarea centrala biologica a apei uzate este aplicata la un complex de apa uzata ce provine
dintr-o productie si procesare de chimicale organice, continutul furnizat fiind biodegradabil.
Astfel WWTP centrala sunt instalatii comune aflate la finalul proceselor (end-of-pipe) in
domeniul industrial chimic. Unele exemple ilustrate sunt date in anexa 7.6.1.
Waste Water and Waste Gas Treatment 159


Tratarea apei uzate
P r e t r a t a r e i n
p r o d u c t i e
Tratarea namolului
Incinerarea
Canalizare
Lapte de var Sulfat de fier
Neutralizare si
rezervor de floculare
Camera cu presa de
filtrare Filtru rotativ in vid
Ame s t e c
a t or
Recircularea apei
Statie
Pompar
Decantor primar Decantor secundar Put de detectare Apa
Rezervor aerare receptoare
Agenti nutritivi
Racleta de namol
Auxiliare de filtrare
Var si sulfat de fier
Namol intors
Namol primar
Namol rezidual
filt r at
decantare
Ingrosator de namol
Racleta de namol
Capitolul 3
Conform descrierii date mai sus, WWTP biologic central este capabil sa indeparteze dou tipuri
de conaminanti:
- susbstante solide suspendate
- compusi biodegradabili.
Apa uzata cu o cantitate considerabila de contaminanti ce nu apartin de aceste grupuri, necesita
fie o pre-tratare ininte sa fie deversati in instalatia centrala fie un tratament special (vezi
sectiunea 3.3.4.2) si traversand instalatia centrala. Apa uzata, ce contine o cantitate mare
biodegradabila, este pre-tratat de asemeneea in mod normal (vezi Sectiunea 3.3.4.4.1
3.3.4.4.4).
Pentru limitele aplicatiei si restrictii, vezi sectiunile Sectiunile 3.3.4.3.3 si 3.3.4.4.4:
Figura 3.27: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic)
Avantaje si Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
Cantitatea mare de apa uzata este tratata. Procesele biologice pot fi inhibate de
Efectele sinergice pot creste eficient.

contaminatori sau temperaturi prea redicate
Eficienta energetica este mare in comparative

(>35 ) sau prea reduse (<12 C).

cu procesele precum adsorptia GAC,
incinerarea, oxidarea umeda. Energia este
Cantitatea mare de exces de namol trebuie sa
fie depozitata permanent.

furnizata in principal de metode durabile
(metabolismul micro-organismelor cu aer
si apa)
Procesul de aerare cauzeaza striparea efectele
compusilor volatili ce au ca rezultat
eliberarile de mirosuri volatile si/sau aerosoli.
Degradarea are ca rezultat de obicei compusi
mai putin periculosi (unele exceptii cand
produsele degradarii reactioneaza la
compusi noi cunoscuti in productia
farmaceutica si a pesticidelor).


Niveluri de emisie realizabile / Randamente
Principalul parametru de verificare a randamentului sau eficientei tratamentului biologic este
BOD, unde degradarea COD depinde de gradul de pre-tratare si de continutul de contaminanti
greu de descompus. Deoarece COD refractar (sau concentratiile de contaminant ce actioneaza
Consumabilele sunt:
160 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
ca si COD refractar) nu este potrivit pentru tratamentul biologic, de aceea trebuind sa fie lasati
pe cat posibil in afara unei WWTP biologic, are sens lista de niveluri realizabile pentru COD.

Parametru
Randamentul
[%]
Nivelul de
emisie realizabil
[mg/l]
Observatii
TSS

10 4

BOD
9799.5 1,4 7-10 4

9999.8

Pretratamentul anaerobic
COD (TOC) a
6098 1,2,4

98 % cu gaz oxigen
9597

Pretratament anaerobic
AOX

<1 4

N total anorganic 7080 3 1020 4

Fenoli >99 5

Rata apei uzate 2200 m
3
/d,
input 30 mg/l fenoli
TF

2-3 b 6
Masuratori in Germania
c (selectari pana la 24)
TD

2-4 b 6
Masuratori in Germania
c (selectari pana la 768)
TA

1-16 b 6
Masuratori in Germania
c (selectari pana la 1024)
TL

2-12 b 6
Masuratori in Germania
c (selectari pana la 1024)
TM

1.5 b Masuratori in Germania
a
considerand faptul ca COD refractar a fost indepartat anterior

b
numere nedimensionate
c
valooarea mai ridicata de 90 procente

1
[cww/tm/132]
2
[cww/tm/105]
3
[cww/tm/128]
4
[cww/tm/160]
5
[cww/tm/96]
6
[cww/tm/162, 165]

Efecte inter-media
Asa cum s-a descris deja in Sectiunea 3.3.4.3.3, principalul impact al tratamentului biologic
aerob consta in necesarul de energie pentru aerare combinat cu amestecuri in bazinul de aerare,
aparitia unei cantitati considerabile de exces de namol ce necesita sa fie depozitat permanent si
tratat, efectul de stripare al aerarii ce cauzeaza eliberarea de aerosoli si substante volatile
mirositoare si zgomotul generat de instalatiile de tratare. Actiunile impotriva emisiilor constau
in inchiderea sau acoperirea ariilor sensibile precum statia de amestec, decantorul primar si
bazinul de aerare, captandu-se astfel aerul evacuat. O masura de control impotriva zgomotului
este inchiderea echipamentului precum pompele.


Consumabile Cantitatea
Aerul sau oxigenul

Chimicalele de neutralizare

Agentii floculanti
300-550 kg/tona COD a 1
0.5-1.9 kg/tona COD b 2
Agentii nutrienti
23-42 kg/tona COD c 1
3-5 kg/tona COD c 2
Energia [kWh/m
3
]
9.5 d 1
0.74.0 2
0.1 kWh per p.e. 3
a
ferosulfat floculant
b
doar partea de tratare a apei uzate

c
acidul o-fosforic
d
inclusive incinerarea namolului
1
[cww/tm/96]
2
[cww/tm/105]
3
[cww/tm/128]
Waste Water and Waste Gas Treatment 161
Capitolul 3
Cantitatea de namol ce apare in timpul tratarii centrale nu este usor de cuantificat in legatura cu
cantitatea de poluant. Aceasta cuprinde un interval mare intre 34 si 2000 kg substanta solida
uscata per tona de COD eliminat, avand media intre 250720 kg de substanta solida pe tona
eliminata de COD [cww/tm/105].
Monitorizarea
Monitorizarea instalatiei de tratare biologica a apei uzate este ilustrata in anexa 7.3.
Situatia economica
Tipurile de costuri Costurile Observatii
Costurile de investitie per m3

Costurile operationale per m3

Costurile de investitie si de exploatare depind foarte mult de instalatiile din jurul partii
biologice.
3.3.4.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor
Un punct esential pentru activitatile industriale este prevenirea efluentilor necontroloati de pe
amplasament. Pentru acest scop sistemul de drenaj al amplasamentului industrial poate fi
impartit pe suprafate de productie, de ex.
- suprafata instalatiei de productie fara acoperis
- arii cu rezervoare de depozitare
- acoperisurile expuse la efluenti,
si pe parti cu suprafete de trafic normal, de ex.:
- drumuri in cadrul amplasamentului
- aria administrativa
- suprafetele de acoperis necontaminat
- ariile de parcare.
Apa pluviala din zonele de productie si apa provenita de la stingerea incendiilor sunt colectate
ori in colectoare la fata locului sau in alte instalatii centrale ce permit inspectia si apoi decizia de
luat asupra evacuarii lor directe in apa receptoare sau in instalatia de tratare a deseurilor. Trebuie
sa se ia masuri la prevenirea colectarii apei provenite de la stingerea incendiilor pentru a nu se
cauza intinderea incendiului.
Sistemul de drenaj al ariilor de trafic normal, acolo unde este adecvat, este conectat la
instalatiile de extra evacuare ce sunt de ex. instalate pentru
- protejarea apei receptoare impotriva incarcarii hidraulice cu apa de pe ariile mari pavate
cauzata de ploile puternice
- indepartarea scurgerilor de apei din precipitatii contaminate acumulate in perioadele uscate
- prevenirea evacuarii neintentionate a scurgerilor accidentale pe drumuri si zone de parcaj.
Aceste instalatii includ deseori primul compartiment de scurgere a apei si de retentie a apei
pluviale, pentru a furniza efluentul care apare ca rezultat al primei ploi dupa o perioada relativ
uscata si un alt compartiment pentru caderile ulterioare de ploaie.


Consumabile
Capitolul 3
3.3.4.4.1 Bazine de retentie
Descriere
Un bazin de retentie retine permanent o cantitate de apa intr-un spatiu construit si se bazeaza pe
procese fizice, biologice si chimice pentru a inlatura poluantii din apa pluviala. Suplimentar,
acestea tin sub control fluxurile de apa pluviala pentru a preveni solicitarea apei receptoare
aflate in avalul proceselor. Cand bazinul este plin, apa pluviala inlocuieste continutul existent.
Marimea bazinului depinde de timpul hidraulic de stationare necesar. In functie de tipul
contaminantilor si timpul de stationare hidraulica, poate sa-si faca aparitia eutrofierea. De la un
timp la altul este necesar sa se indeparteze sedimentul.
Apa din cadrul bazinului este evacuata printr-o iesire ce consta dintr-o piesa mobila de ridicare
atasata la un cilindru orizontal ce transporta fluxul apei pluviale pe sub dig catre un recipient.
Iesirea este construita pentru a lasa apa sa treaca in timp ce se mentine un volum permanent.
Piesele mobile ce se ridica, sunt amplasate de obicei in sau pe coltul digului si sunt de obicei
prevazute cu o racleta pentru a preveni colmatarea. Pentru prevenirea poluarii difuze ca urmare
a apei pluviale sau a scurgerilor accidentale pe suprafete, bazinele de retentie sunt echipate cu
dispozitive de separare / interceptare a uleiurilor.
Aplicatie
Un bazin de retentie este utilizat pentru a evita supra-incarcarea hidraulica a dispozitivelor aflate
in aval si pentru a separa poluantii solizi din apa pluviala. Acesti poluanti pot include
sedimentele, materialele organice si , in anumite circumstante, compusi dizovolati de metal si
agenti nutritivi. Bazinul poate fi utilizat pe amplasamentele industriale cu suprafete putin
contaminate.
Nu exista limitari in aplicare sau restrictii.
Avantaje si Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje

La deversarile in receptori mici, bazinele de
retentie reduc potentialul de inundare in aval
si eroziunea malurilor.

Primele sistemele de spalare-evacuare nu
furnizeaza si un recipient de siguranta pentru
scurgeri, adica spatiul necesar pentru
volume suficiente.

Niveluri realizabile de emisie / Randamente
Indepartarea realizabila a poluantilor depinde de conditii speciale, precum timpul hidraulic de
stationare (HRT) si tipul de poluant. Astfel sedimentarea si degradarea biologica din interiorul
bazinului poate apare intr-o anumita masura.
Efecte inter-media
Namolul de sedimentare trebuie in mod normal sa fie depozitat permanent. Substantele usor
degradabile colectate in interiorul bazinului de retentie pot cauza o deversare mirositoare.
Consumabilele sunt:
Cantitate
Energia [kWh/m
3
]

162 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 163
Capitolul 3
Monitorizarea
Mentinerea adecvata va asigura functionarea adecvata continua a bazinului de retentie. Aceasta
include [cww/tm/77]:
- Indepartarea resturilor si molozului
- Inspectii de rutina a digului si caii de deversare pentru a verifica integritatea structurala si
pentru a depista semne de eroziune sau habitat al animalelor
- Reparatii periodice controlate ale digului, caii de evacuare de urgenta, intrarii si iesirii
- Indepartarea sedimentelor si a algelor
- Indepartarea vegetatiei lemnoase sau a copacilor de pe dig, care ar putea sensibiliza
potential digul
- Mentinerea zonei deversare.
Situatia economica
Type of costs Costs Remarks
Costuri de investitie

Costuri de exploatare

Forta de munca costa 3 h/luna

3.3.4.4.2 Filtrele cu nisip
Descrierea
O aplicatie speciala a filtrelor cu nisip este functia lor de a trata apa pluviala si de a indeparta
poluantii nedizolvati precum substantele solide suspendate, fosfatii nedizolvati si BOD soldie.
Acestia ofera un instrument efectiv ridicat de inlaturare a poluantilor din apa pluviala in timp ce
raman flexibili in aplicatie pentru a permite modificari in structura de baza pentru acomodarea
ariei specifice amplasamentului. Din timp in timp filtrul este spalat in contra-curent pentru a
indeparta cantitatea de contaminanti.
Filtrele cu nisip pentru tratarea apei pluviale sunt formate de obicei din doua componente:
- Camera de sedimentare, pentru indepartarea sedimentelor plutitoare si a sediementelor grele
- O camera de filtrare, pentru inlaturarea poluantilor suplimentari.
Exemplele sunt:
- Bazinul cu suprafata de filtrare cu nisip
- Filtrul cu nisip subteran
- Filtrul cu nisip cu doua canale
- Filtrul cu nisip cu canal de piatra tip rezervor
- Filtru cu nisip si turba.
Aplicatia
Filtrul cu nisip se aplica deseori unde nu este mult spatiu de incorporare a unui bazin de retentie
pe un amplasament industrial. Este utilizat pentru tratarea apei pluviale de pe suprafetele usor
contaminate.
Nu exista limite de aplicare si restrictii.

Energie [kWh/m
3
]

Consumabile Cantitate
Capitolul 3
Avantaje si Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
Se poate realiza un randament ridicat
de indepartare.
Substantele dizolvate in apa nu sunt
indepartate; doar prin adsorptie se pot
Necesita spatiu putin.
indeparta.

Niveluri realizabile de emisie / Randamente

Parametru
Randamente
[%]
Observatii
TSS 8083 1

1
[cww/tm/77]

Efecte inter-media
Namolul spalat in contra-curent trebuie sa fie depozitat permanent ca deseu.
Consumabilele sunt:
Monitorizare
Performanta filtrelor cu nisip poate fi mentinuta prin inspectii frecvente si inlocuirea regulate a
mediilor de filtrare. Resturile si molozul acumulat ar trebui inlaturare din filtrul de nisip de cate
ori este necesar.
Situatia economica
Costurile de investitie sunt dependente de sistemul ales de filtrare cu nisip, existand o paleta
foarte larga.
Tipurile de costuri Costurile Observatiile
Costurile de investitie

Costurile de exploatare

3.4 Tehnicile de tratare a namolului
Majoritatea proceselor de tratare ale apei reziduale au ca rezultat namolul, insa cantitatea,
consistenta si continutul depind de continutul apei reziduale si de tehnica de tratare. Acesta este
de obicei un lichid sau un lichid semi-solid cu continut solid intre 0.25-12 wt-% [cww/tm/4] ce
contine in principal poluanti indepartati din apa reziduala. Excesul de namol activ din WWTP
biologica consta in general din produse de degradare (minerale) si fibra bacteriala precum si in
forma de poluanti cum sunt metalele grele.
Namolul netratat nu poate fi deversat sau depozitat permanent, datorita:
- continutului sau de poluanti daunatori aerului ce impiedica depunerea lui
- continutului sau de poluanti daunatori apelor ce impiedica deversarea lui in ape receptoare
- cantitatii mari de apa continuta de acesta, facand incinerarea o optiune neatractiva datorita
energiei necesare.
164 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 165
Capitolul 3
Namolul ce provine din apa uzata a industriei chimice nu este adecvata in general pentru scopuri
ale agriculturii, insa acest aspect depinde de legislatia Statului Membru. Un aspect critic este
continutul de metale grele, AOX/EOX si alti componenti persistenti ai namolului.
Operatiile de tratare pentru namolul WWTP sunt:
- operatii preliminare (nedescrise in acest document), precum
- maci narea
- amestecarea
- depozitarea
- indepartarea pietrisului din namol
- operatii de ingrosare a namolului (vezi sectiunea 3.4.1), precum
- ingrosarea gravitationala
- ingrosarea centrifugala
- ingrosarea prin flotatie (DAF)
- ingrosarea prin banda gravitationala
- ingrosarea printr-un tambur rotativ
- stabilizarea namolului (vezi sectiuenea 3.4.2), precum
- stabilizarea chimica (varul)
- stabilizarea termica
- fermentarea anaeroba
- fermentarea aeroba
- stabilizarea duala a namolului
- conditionarea namolului (vezi sectiunea
3.4.2), precum - conditionarea chimica -
conditionarea termica
- tehnici de deshidratare a namolului (vezi sectiunea 3.4.1), precum
- deshidratarea centrifugala -
prese cu filtre cu curele -
prese cu filtre
- operatiuni de uscare (vezi sectiunea 3.4.3), precum
- uscarea rotativa
- uscarea prin pulverizare
- uscarea prin spalare
- evaporare
- uscare multipla pe vatra.
- oxidarea termica a namolului (vezi sectiunea 3.4.3), utilizarea tehnicilor precum
- incinerarea in pat fluidizat
- oxidarea aerului umed
- oxidarea in coloana adanca
- incinerarea cu alte deseuri (de ex. solide).
- Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament (nu este descrisa in acest document).
Operatiile de tratare si caile de depozitare permanenta pot fi vazute ca optiuni individuale sau ca
o combinatie de optiuni individuale. Lista tehnicilor arata in principal metoda de reducere si nu
este gandita ca o ordine a tehnicilor. Ea trebuie sa fie mentionata deoarece disponibilitatea (sau
indisponibilitatea) caii de depozitare permanenta poate fi un factor decisiv in alegerea tehnicii
de trataer a apei uzate cel putin la nivel local.
166 Waste Water and Waste Gas Treatment


Evacuarea
crustei alimentare Centrat
Roata de
Cutie de viteze antrenare
Centrat Evacuarea
crustei
alimentare
Capitolul 3
3.4.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului
Descrierea
Ingrosarea namolului si deshidratarea namolului sunt operatii de marire a continutului solid de
namol prin indepartarea unei fractiuni de apa. Beneficiul lor consta in reduceri multiple (aprox.
cinci sau mai multe) in volum pentru a facilita operatiile de tratare secundare precum si pentru a
reduce marimea necesara si capacitatea echipamentului de tratare. Ambele tratamente difera
doar gradul de indepartare a apei.
Tehnicile uzuale sunt:
- Ingrosarea gravitationala sau sedimentarea, utiliazand un rezervor de sedimentare
- Ingrosarea centrifugala (de asemenea ca tehnici de deshidratare), ideala pentru captarea
substantelor solide, actionata fie printr-o cupa solida centrifugala fie printr-un cos neperforat
centrifugal, ilustrat in Figura 3.9
Figura 3.39: Ingrosator centrifugal pentru namol
(a) Centrifuga cu cupa solida, (b) Centrifuga cu cos neperforat
- Ingrosarea prin flotatie, utilizand echipament DAF asa cum se ilustreaza in Figura 3.0
- Ingrosarea cu curele gravitationale, utilizand o curea gravitationala ce se misca pe role,
namolul conditionat se aduna la un capat intr-o cutie de alimentare / distributie, namolul se
aduna si se cuteaza trecand printr-o serie de lame, permitand apei eliberate sa treaca prin
curea
- Ingrosarea in tambur rotativ, unitatea consta dintr-un sistem de conditionare a namolului cu
alimentare cu polimeri si site cilindrice rotative, unde polimerul si namolul subtire sunt
amestecate pentru a se coagula si apoi a se separa de apa prin tamburi sita rotativi.
Waste Water and Waste Gas Treatment 167


Aspiratie
de reciclare
efluentul
Col ect or
de namol
Pur t at or
ef l uent
Taler de retentie
Evacuarea
namolului
sedimentat
Sonda de imprastiere
racleta
Canal plutitor Evacuare
namol
plutitor
Aer presurizat
intrarea apei
reziduale


Dr enaj
gr avi t a
t i onal
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3
Conditionarea
chimica
Amestescator
polimer -
namol
Namol
Sol ut i a
pol i mer
Namol de
conditionare
Deschidratare
prin forfecare
si compresie
Spray de
spalare
filtrat
Spray de spalare
Crusta de namol
deshidaratat
Apa de spalare
Capitolul 3
Figura 3.40: ingrosator DAF pentru namol activ rezidual
- Deshidratarea cu presare prin filtru curea, aici namolul este introdus intr-o sectie de drenaj
gravitational pentru a se ingrosa si se separa din apa ca urmare a gravitatiei; aceasta operatie
este sustinuta de vacuum ce sporeste simultan drenajul si reduce mirosul; apoi se aplica o
presiune intr-un sector cu presiune redusa, unde namolul este presat intre curelele poroase
opuse, pentru a elibera apa suplimentara (vezi Figura 3.28)
Figura 3.28: Presa cu filtrare prin curea
- deshidratarea cu presare prin filtrare, aici are loc separarea solid/lichid la presiuni ridicate
(0.7-1.5 MPa) [cww/tm/4], namolul forteaza printr-o serie de filtre textile pentru a retine
particulele in forma de crusta filtrata iar filtratul este reciclat in instalatia de tratare a apei
uzate (vezi Figura 3.).


Ecran
usor
Alimentare
namol
Comutator
mobila Stifturi de
comutare
Ghidaj de
centrare a
placilor
Evacuare
filtrat Cap
stationar
Rulaj
comutator
Opritor
comutator
Ecran usor
Placa
infundata
Cap mobil
Suport
ci l i ndru
Panou de
comanda
Cilindru
hidraulic
Capitolul 3
Figura 3.42: Filtru pres cu plci
Aplicaii
Diferitele tehnici de Ingroare i deshidratare In funcie de proprietile nmolului

Gravitaional Centrifugal Flotatie cu aer Banda
gravitaional
Tob rotativ
Nmol primar
netratat
Nmol activ
Amestec de
nmol primar i
nmol activ
Nmol activ cu
ageni de
floculare i cu
adaos de
polimeri
Nmol activ
Amestec de
nmol primar i
nmol activ In
adiie cu
polimeri
Nmol activ Nmol activ


Filtru pres cu curea Filtru pres cu placi
Toate tipurile de nmol cu adaos
de floculani sau polimeri
Toate tipurile de nmol cu
adaos de floculani sau polimeri
Se utilizeaz cnd este necesar
cantitate mic de suspensii
solide In filtrat

168 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 169
Capitolul 3
Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
ngroare gravitaional
Rezultate bune cu nmol primar netratat
D rezultate la instalaii mici cu concentraia ntre
4 i 6%
Consum de energie mic
ngroare gravitaional
Rezultate mediocre la instalaii mari
Aplicabil la nomoluri active cu concentraie mic
n substane solide
ngroare centrifugal
Manipulare uoar
Probleme reduse cu producerea mirosurilor
Eficien mare n producerea de turte deshidratate
si eliminarea mat. solide dificil de filtrat
Gabarit redus comparabil cu alte tipuri de sisteme
de deshidratare
ngroare centrifugal
Co n s u m ma r e d e e n e r g i e p e
u n i t a t e a d e n mo l d e s h i d r a t a t
Co n c e n t r a i e mi c a s u b s t a n e l o r
s o l i d e d i n t u r t e l e d e s h i d r a t a t e
Ge n e r e a z z g o mo t i v i b r a i i
Personal calificat pentru ntreinere
ngroare cu flotare cu aer
Eficien mare la nmolurile active din procesele
biologice
ngroare cu flotare cu aer
Sensibil n caz de nghe
Produce mirosuri neplcute
ngroare cu curea gravitaional

Rezultate bune la nmoluri fermentate
ngroare cu tob rotativ
ntreinere uoar, consum mic de energie i spaiu
redus

Pres filtru cu curea
Eficien mare de deshidratare
ntreinere uoar
Pres filtru cu curea
Limitri hidraulice
Sensibil la caracteristicile nmolului introdus
Durat mic de serviciu comparabil cu alte sisteme
de deshidratare
Pres filtru
Eficien mare de dehidratare i concentraie mic
de substane solide n filtrat
Pres filtru
Operare n arje
Structur special a suportului, personal calificat
Durat limitat a materialului filtrant

mbuntirea nivelurilor de emisii/ Performane

Tehnica Concentratia
nmolului
I%]
Substan
solid
I% ]
Observatii
ngroare gravitaional
2-10
1,2
80-92
1
Depinde de tipul de
nmol
ngroare centrifugal 3-8
1
80-98
1

Deshidratar
e
centrifugal
10-35
1,2
85-98
1
Cu reactivi
ngroare cu flotare cu
aer
2-10
2
80-98
1

ngroare cu curea
gravitaional
4-6
2

ngroare cu tob rotativ 3-4
1

15-30
1,2
90-98
1
Cu vacuum
Deshidratare cu filtru
pres cu curea
15-30
1,2
85-98
1
Cu reactivi
Deshidratare cu filtru
pres
20-50
1
90-98
1
Cu reactivi
Capitolul 3

1
[cww/tm/4]
2
[cww/tm/128]
Efecte inter-media
ngroarea i deshidratarea nmolurilor sunt tratamente preliminare pentru facilitarea
tratamentelor ulterioare cum ar fi distrugerea sau fertilizarea terenurilor. Efluentul lichid
(supernatantul, filtratul) se recircul la staiile de epurarea apelor.
Mirosurile i zgomotul sunt controlate prin includerea instalaiilor n interiorul cldirilor.
Consumabilele sunt:

Consumabile Cantiti Observaii
Reactivi Polimer 0-4 kg/pe solid
1
Centrifug cu vas neperforat
Polimer 1-3 kg/pe solid
1
Centrifug cu vas perforat
Polimer 2-5 kg/pe solid
1
Flotare cu aer
Polimer 3-7 kg/pe solid
1
Curea gravitaional
Ape de splare Pentru filtre n contracurent
Energie [kWh/m
3
] 2-6 Centrifug cu vas neperforat
2-3 Pres filtru cu curea
4-5 Pres filtru
1
[cww/tm/4]


Monitorizare
Pentru prevenirea disfuncionalitilor n procesul de ngroare a nmolurilor se procedeaz la
examinarea vizual. Trebuie monitorizat consistena nmolului la intrare ct i turbiditatea
apei. Se va evita intrarea nmolului n fermentaie. La instalaiile filtrante cu materiale filtrante
scumpe se vor verifica dimensiunile particulelor din efluent.
Criterii economice

Tehnica Costuri
Investiie Operare
ngroare gravitaional
15 milioane BEF a 1 8400 BEF/m3 a 1
ngroare centrifugal

6-8000 BEF/pe solid uscat
1

ngroare cu flotare cu aer
40 milioane BEF a 1
4 milioane BEF b 1

ngroare cu curea
gravitaional

ngroare cu tob rotativ

6-8000 BEF/pe solid uscat
1

Pres filtru cu curea

6-8000 BEF/pe solid uscat
1


170 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 171
Capitolul 3

Pres filtru

7-10000 BEF/pe solid uscat
1

a
capacitate 100 m
3
/h

b
capacitate 100 m
3
/zi
1
[cww/tm/128]



3.4.2 Stabilizarea i Condiionarea
Descriere
Stabilizarea nmolurilor este operaia prin care se [cww/tm/132]:
- Reduce sau se elimin compuii odorani
- Reduce cantitatea de substane biodegradabile solide
- mbuntete deshidratarea
- Reduce agenii patogeni
- Reduce sau elimin potenialul de putrefacie
Tehnicile de stabilizare sunt [cww/tm/132]:
- Stabilizarea chimic, utiliznd un pre tratament cu var sau post tratament dup deshidratare,
pentru ridicarea pH-ului >12 i distrugerea agenilor patogeni.
- Stabilizare termic prin Inclzirea nmolului In vase sub presiune la temperaturi peste 260
C i presiuni peste 2,8 Mpa timp de aproximativ 30 minute, aceasta fiind i o tehnic de
condiionare.
- Fermentaia aerob, In rezervoare similar cu fermentarea aerob a nmolului activ pentru
epurarea apelor, cu adugare de aer sau oxigen prin agitare, rezultnd o reducere cu 75-80 %
a coninutului de nmol activ [cww/tm/4].
- Fermentaie anaerob In rezervoare dup eliminarea aerului In condiii mezofile ( 30-38 C
) sau termofile ( 49-57 C ) cu producerea de biogaz ( coninnd 65-70% metan, 25-30%
bioxid de carbon, cantiti mici de azot, hidrogen, hidrogen sulfurat, etc. ) cu putere caloric
mic 22 MJ/Nm
3
.
- Stabilizare dubl a nmolului combinnd fermentare aerobic termofil cu fermentare
anaerobic mezofil.
Condiionarea reprezint tratamentul aplicat nmolurilor In scopul Imbuntirii codiiilor de
Ingroare sau deshidratare. Tehnicile de condiionare sunt:
- Condiionare chimic utiliznd clorur feric, var, alaun sau polimeri organici ( coagulani
sau floculani)
- Condiionare termic prin Inclzirea nmolului In vase sub0 presiune la temperaturi de 60-
80C (condiionare la temperatur joas) sau la 180-230C i 1-2,5 MPa (condiionare le
temperatur ridicat).
Aplicaii
Stabilizarea i condiionarea se aplic la nmolurile cu coninut organic In vederea Ingrorii
sau deshidratrii. Folosirea metodelor depinde de condiiile specifice cum ar fi:
- Spaiile disponibile pentru reactoare
- Disponibilitatea energiei electrice pentru procesele de Inclzire
- Cantitile de nmoluri generate
- Anumite tehnici aplicabile doar instalaiilor mari.
Capitolul 3
Avantaje/dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Stabilizare i condiionare chimic: Stabilizare i condiionare chimic:
- Tehnologii standardizate fr necesitatea
unor tehnologii avansate
- Metod eficient de a mbuntii filtrarea
(condiionarea) i de a reduce substanele
odorante i microorganismele patogene
- Rezult cantiti mari de materii solide
(excepie face condiionarea cu polimeri).
Stabilizare i condiionare termic: Stabilizare i condiionare termic:
- Necesit spaii reduse
- Tratamente eficiente fr adaos de
reactivi, asigurnd deshidratarea i
sterilizarea nmolurilor
- Aplicabile nmolurilor organice dificil de
stabilizat prin alte tehnici.
- Investiii mari comparativ cu alte tehnici
- Consum mare de energie
- Degajare de substane odorizante issue.
Fermentaie aerob: Fermentaie aerob:
- Reducerea substanelor puternic volatile
- Rezult compost valoros lipsit de miros i
stabil biologic
- Operare uoar
- Investiii reduse comparabile cu
fermentaia anaerob.
- Necesar mare de energie pentru aerare cu
aer sau oxigen
- Nmolul rezultat cu caliti ce fac dificil
deshidratarea mecanic
- Procesul este sensibil la variaiile de
temperatur.
Fermentaie anaerob: Fermentaie anaerob:
- Gazul rezultat poate fi utilizat, dupa tratament,
de ex. cu scruber umed sau uscat, drept
combustibil pentru procesele de ardere.
- Utilizarea efectiva fara chimicale aditionale.
- Datorita timpului lung de stationare,
minerealizarea eficienta a namolului .
- Necesitatea unor spaii mari small sites.

Efecte inter-media
Stabilizarea i condiionarea chimic produc mari cantiti de materii solide care necesit a fi
distruse, cu excepia folosirii polimerilor. n cazul stabilizrii cu var nu se distruge materia
organic pentru dezvoltarea bacteriilor, de aceia este necesar folosirea unor cantitii mari de
var pentru ridicare valorii pH-ului i meninerea acestuia la 12 [cww/tm/4].
n tabelele 3.12 i 3.13 se arat cantitile de var i de polimeri pentru stabilizarea i
condiionarea nmolurilor [cww/tm/4].

Nmol Materie solid [%] Dosare var
a

[kg var/kg materie
solid]
Nmol primar
36

120340
Nmol activ
15

420860
Nmol fermentat aerob
67

280500
Nmol fermentat anaerob
14.5

1801020
a
cantitatea de var necesar meninerii pH-ului 12 timp de 30 minute

Tabelul 3.12: Dozarea varului pentru stabilizarea nmolului lichid
172 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 173
Capitolul 3

Nmol
kg polimer uscat/to materie solid
Filtru cu tob
rotativ cu vid
Filtru cu
tob
rotativ cu
vid
Filtru cu
tob
rotativ cu
vid
Nmol primar
15
14 0.52.5
Nmol primar i nmol activ
510 28 25
Nmol primar si de picurare prin filtru
1.32.5 28 -
Nmol activ
7.515 410 58
Nmol primar fermentat anaerob
3.57 25 35
Nmol primar fermentat anaerob si
nmol activat cu aer
1.58.5 1.58.5 25
Nmol primar fermentat aerob si nmol
activat cu aer
7.510 28
-

Tabelul 3.13: Niveluri tipice de polimeri necesare pentru diferite tipuri de nmol i diferite metode
de deshidratare
Principale cerin a fermentrii aerobe a nmolului este introducerea aerului sau oxigenului n
cantitate de 2,3 kg O2/kg materie solid degradat.
Din fermentarea anaerob rezult gaze combustibile care pot fi utilizate ca combustibil, dar
datorit coninutului de hidrogen sulfurat trebuiesc purificate n prealabil. Tratamentele aplicate
sunt spalarea gazului uscat sau umed. In instalatiile mari acestea pot fi utilizate ca si
combustibil in motoarele de ardere interne si pentru cazane.
Stabilizarea i condiionarea termic este un proces energo intensiv care renteaz n anumite
situaii. In timpul functionarii sunt generate substante mirositoare care trebuie reduse in mod
corespunzator .
Situatie economica
Tehnologie
Costuri
Capital Functionare
Stabilizare chimic
Stabilizare/condiionare termic
Fermentare anaerob
Condiionare chimic

3.4.3 Reducerea termic a nmolurilor
Descrierea
Reducerea termic a nmolurilor n funcie de domeniul de aplicaie se divide n :
- Uscarea la temperatur, prin reducerea cantitii de ap prin evaporare
- Oxidarea nmolului uscat i mineralizarea coninutului organic
Uscarea se face cu ajutorul urmtoarelor instalaii:
- Usctoare rotative
- Usctoare prin pulverizare
- Usctoare rapide
- Evaporatoare
174 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
- Usctoare cu vatr multipl
Prin oxidarea nmolului uscat substanele organice sunt transformate in compui oxidanti simpli
cum ar fi bioxidul de carbon si apa, evacuate ca si gaz i lasand un volum redus de materii
solide anorganice. De obicei reducerea termic se aplic nmolurilor deshidratate i
nestabilizate. Namolurile procesate prin reducere termica sunt de obicei deshidratate si
netratatem, de ex. namolurile nestabilizate. Procesele de stabilizare de exemplu prin fermentaie
anaerob produc reducerea coninutului de substane volatile, necesitnd creterea cantitii de
combustibili . Excepie face stabilizarea termic n vederea incinerrii. Daca namolurile tratate
termic se deshidrateaza foarte bine, acestea devin autocombustibile.[cww/tm/4]
Tehnicile uzuale pentru oxidarea termic (sau incinerarea)a nmolurilor sunt:
- Incinerare n pat fluidizat (vezi figura 3.43), utilizata pentru incinerarea namolului constnd
dintr-un cilindru de oel avnd un pat de nisip si orificii cu aer pentru fluidizare; patul este
fluidizat cu ajutorul aerului sub presiune cca 20-35 kPa i temperatura controlat n jur de
760-820 C [cww/tm/4]. n cazul operrii n flux continuu sau cu opriri scurte, nu este
necesar alimentarea cu combustibili dup amorsarea arderii.[cww/tm/4]. Tehnica va fi
abordata in BREF-ul pentru incinerarea deseurilor, ce urmeaza sa fie elaborat.
Waste Water and Waste Gas Treatment 175


Arzator
Duze
Insuflare aer
Intrare aer
fluidizat
Termocuplare
Intrare _______
namol
Alimentare
nisip
Arc refrectorizant
Pat cu ni si p
Spatiu de
expansiune
fluidizat Injectare combustibil
Gaz evacuat si cenusa
Robinet de presiune
Arzator de
preincalzire la
pornire pentru aer
cald
Robinet presiune
Fereastra
de sticla
Capitolul 3
Figura 3.43: Incinerator cu pat fluidizat [cww/tm/4]
- Oxidare cu aer umed procedeu descris n sectiunea 3.3.4.2.4 i utilizat pentru nmolurile
netratate la temperaturi ntre 175-315C i presiune peste 20 Mpa; gazele, lichidele si cenusa
ce parasesc reactor, gazele pot fi dilatate pentru recuperarea puterii
- Oxidare n sonda adnc ca o metod special de oxidare n aer umed, (vezi figura 3.44) de
ex. evacuarea namollului lichid intr-un mediu de temperatura si presiune controlate a unui
reactor tubular suspendat intr-o sonda adanca, oxigen sau aer injectat intr-un flux de namol,
cu temperatura de aprox. 290 C, cu un nivel de presiune intre 1014 MPa (presiune
hidrostatica); este o aplicatie speciala a oxidarii cu aer umed


Oxigen
Carcasa
sigilata
Efluent
tratat
Spatiu
monitorizat,
spatiu circular
Afluent
Vas de
proces
vertical
etansat
(reactor
Zona de
reactie
Capitolul 3
Figura 3.44: Reactor de oxidare cu sonda adanca [cww/tm/4]
- Incinerare cu alte deeuri, metoda prezentnd avantajul reducerii costurilor prin utilizarea
aceleiasi isntalatii si avand avantajul producerii de caldura prin incinerarea deseurilor
necesare evaporarii continutului de apa din namol. Aceasta tematica va fi abordata in BREFul
pentru incinerarea deseurilor
Toate tehnicile necesit tratamente ulterioare ale gazelor i lichidelor
rezultate. Aplicatie
Reducerea termic nu este o tehnologie neaprat necesar ce trebuie sa functioneze pe un
amplasament chimic. De obicei doar instalatiile mari opereaza tratarea namolului in asemenea
cantitati mari, alte trimitandu-si namolul catre o evacuare externa. Cauzele constau in necesarul
de personal calificat, costuri mari pentru ntreinere iar avantajele de recuperarea cldurii se
observ numai n cazul cantitilor mari de nmoluri deci la instalatiile ce sunt dotate cu o
asemenea tehnica.
Incinerarea cu alte deeuri este rentabil acolo unde deja funcioneaz o instalaie de incinerare a
deeurilor considerand ca incineratorul este echipat adecvat - sau acolo unde este prevzut
construcia unui astfel de incinerator.
Avantaje si dezavanje
Avantaje Dezavantaje
Incinerare: Incinerare:
- Distrugere eficient a materiei organice
din nmol.
- Necesar personal calificat
- Consum suplimentar de combustibili

176 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 177
Capitolul 3

Avantaje Dezavantaje
- Emisii gazoase i mirosuri
Incinerarea cu alte deeuri: Incinerarea cu alte deeuri:
- Caldura pentru evaporarea apei si
incinerarea namolului este furnizata de
incinerarea deseurilor solide, nefiind
necesara combustibilul suplimentar
- Poate conduce la emisii ridicate de
PCDD/PCDF si metale grele atunci cand
conditiile de ardere si sistemul de epurare
al gazului nu sunt reglate pentru aemstec
(de ex. masuri primare pentru reducerea
dioxinei , masuri secundare pentru
reducerea ambelor, a dioxinei si a
metalelor grele).
Oxidare n aer umed: Oxidare n aer umed:
- Procesul poate fi construit pentru a-i fi
suficienta caldura sa cedata, uneori fiind
vorba si de recuperarea puterii.
- Producerea de deeuri lichide foarte greu
de reciclat
- Necesar personal super calificat
Reactor cu sonda adnc: Reactor cu sonda adnc:
- Spaiu mic
- Eliminare eficient a suspensiilor solide i
a materiei organice
- Proces puternic exoterm
- Emisii mirositoare minime in aer
- Necesar personal calificat

Efecte inter-media
Principalul efect asupra mediului provocat de ctre metoda reduciei termice a nmolurilor
const n emisia de gaze i ape uzate din timpul procesului.
Emisiile gazoase din incineratoarele cu pat fluidizat constau din particule de cenu, oxizi de
azot, gaze acide, hidrocarburi sau metale grele funcie de compoziia nmolurilor sau tipul de
combustibil. Tehnologiile de spalare umed (vezi seciunea 3.5.1.4) sunt utilizate pentru
reducerea acestor emisii. Eliberarile apoase de la spalarea la umed contin materii suspendate si
gaze dizolvate ce necesita tratarea apei uzate. Emisiile in aer si eliberarile de apa uzata trebuie
sa se supuna Directivei Incinerrii Deeurilor 2000/76EC [cww/tm/135], Anexele II, IV i V.
n incineratoarele cu pat fluidizat nu rezult cenu la baza reactorului aceasta fiind antrenat de
gazele de combustie.
n procesele de oxidare cu aer umed, gazele, lichidele i cenua sunt evacuate din reactor.
Lichidele si cenusa sunt intoarse prin schimbatoarele de caldura pentru a pre-incalzi namolul,
gazele sunt separate de particule i picturile de lichid cu ajutorul cicloanelor si apoi eliberate in
atmosfera. n instalaiile de mari dimensiunii gazele evacuate pot destinde in turbine pentru
recuperarea energiei electrice [cww/tm/135]. Faza lichida este separata de partea solida si este
trimisa in rezervorul de sedimentare sau spre epurare. Lichidele rezultate conin de regul o
ncrctur organic mare ( CCO 10-15 g/l) .
Procesele de oxidare n sonda adanca necesit separarea amestecurilor solid-lichid i gaz-lichid
i supunerea acestora proceselor de epurare la fel i supernatantul rezultat. Aceste tratamente
reduc coninutul de CCO din nmoluri cu >80%[ cww/tm/4]
Necesarul de energie pentru reducerea termic a nmolurilor depind de puterea calorica a
acestora, de ex. de concentraia de ap i puterea calorific a nmolului uscat.
Monitorizarea
Procesul de incinerare (focar) este operat de un system de control al procesului si monitorizat
prin:
178 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
- Msurarea volumelor
- Msurarea temperaturilor
- Msurarea presiunii
- Analize.
Mecanismele de reglare automat constau n meninerea temperaturii specifice in zona de
incinerare iar fluxul de gaz primeste concentratia exacta de oxigen. Asigurannd timpul optim de
stationare, excesul de aer si temperatura, se va realiza o ardere completa a cenusii.
Monitorizarea trebuie s se conformeze Articolelor 10 i 11 din Anexa III a Directivei
2000/76/EC privind incinerarea deseurilor [cww/tm/155].
Situatia economica
Tehnica Costuri de investitie Costuri de operare
Incinerare n pat fluidizat

Oxidare n aer umed

Oxidare n sonda adnc
Incinerare cu alte deeuri
Capitolul 3
Waste Water and Waste Gas Treatment 179



Compui
Volatil
organici
organi
volatili
com
Volatile
Compui
gni c
anorganici
compounds
volatili
(incl N
(Nx,SOx,SOx,
HCl,HCl,HF)
HF)
Particul
Parti-
e

Productie,
Producti
manipulare,
handling
pregatire
workU
Membrane separatoare
CondensatonCondensare
Adsorption
Absorbere
WetscrubbSpa
Scrubere umede
Cyclones
Separatore
ElectrostatcCicloane
Fabricfilt
Precipitatoare electrostatice
Two-stage dust filters
Filtre textile
Absolute fite High ffiicy a file
Filtre de praf dou trepte
MistfltersFiltreabsolute
Drysemi-drya
Filtre de nalt eficien
Filtre de condens
Absorbire umeda, uscata, semi-uscata
Biofiltre
Bioscrubere
Bioio
Bioscrbbing
Biofiltre cu absorbie
Biotric
kling
Oxidare termic
Thermal oxidation
Oxidarecatlitic Catalytic
oxidatio
n
Reducere prin flama
FaringSptSeparare
CyclonesCicloane
Electrosta
Precipitatoare electrostatice
Fabricfilter
s
Filtre
textileCatalyticfiltra
Filtre de praf dou trepte
Two sage dust flters
Ablte filte
Filtre absolute
Highefficiency
a
Filtredenalteficien
MistfitersFiltredecondens
Dry,semi-dryandw
Adsorbie umed, i uscat
SNCR / SCR
SNCR/SCR
Substance
Recuperarea
substantei
recovery
Tehnici de recuperare
Recovery techniqu
es

Evacuarea
Waste g
gazelor uzate
release
batement techniques
Tehnici de reducere
Recuperar
Energy
ea enrgiei
recovery
Ardere
Comb

Particul
Parti-
e c
NOx SOx
HCl, HF

3.5 Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate
evacuate
Tehnologiile de tratarea a gazelor uzate evacuate sunt similare cu tehnologiile utilizate pentru
epurarea apelor uzate situate la finalul proceselor. Relaiile dintre diferitele tipuri de poluani i
tehnicile de epurare din seciunea 1.3.2.2 sunt ilustrate n Figura 3.45.
Figura 3.45: Ordinea Tehnicilor de tratare a gazelor uzate la finalul proceselor raportate la tipul
contaminantilor
180 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Sursele gazelor reziduale de tratat sunt:
- procese la temperaturi normale, cum ar fi procesele productie, manipulare si pregatire cu
urmtorii poluani principali:
- compui organici volatili cum ar fi solvenii
- compui anorganici ca derivai halogenai, hidrogen sulfurat, amoniac, monoxid de
carbon
- particule sub form de praf
- procese de incinerare, cu principalii poluani:
- particule sub form de cenu i praf, coninnd negru de fum, oxizi de metale
- gaze arse cu monoxid de carbon, derivai halogenai, oxizi de sulf (SO
x
), oxizi de azot
(NO
x
)
Gazele reziduale rezultate sunt tratate prin tehnici unde:
- coninutul gazelor reziduale este recuperat i reciclat la procesul iniial sau utilizat In alt
proces ca materie prima sau agent termic sau purttor de energie sau
- poluanii sunt redui.
Compuii a cror recuperae este avantajos din punt de vedere economic includ:
- compui organici volatili recuperai din vapori de solveni sau vapori ai produselor cu
temperatur joas de fierbere
- compui organici volatili folosii ca purttori de energie In incineratoare sau cazane cu abur
- acid clorhidric
- amoniac reciclat In procesul de producie
- dioxid de sulf, transformat In acid sulfuric, sulfur sau gips
- materie prima sau finit cu coninut ridicat de praf.
Tehnologiile de prelucrare sunt - urmrind figura 3.45 - calasificate astfel:
- tehnici de recuperare pentru compuii organici volatili i compuii anorganici:
- separare prin membrane (vezi capitolul 3.5.1.1)
- condensare (vezi capitolul 3.5.1.2)
- adsorbie (vezi capitolul 3.5.1.3)
- spalare la umed (vezi capitolul 3.5.1.4).
- tehnici de reducere pentru compuii organici volatili i compui anorganici:
- filtrare biologic (vezi sectiunea 3.5.2.1)
- spalare biologic (vezi sectiunea 3.5.2.2)
- bio-picurare (vezi sectiunea 3.5.2.3)
- oxidare termica (vezi sectiunea 3.5.2.4)
- oxidarea catalitica (vezi sectiunea 3.5.2.5)
- flama (vezi sectiunea 3.5.2.6).
- tehnici de recuperare i reducere pentru particule, folosind:
- separator (vezi sectiunea 3.5.3.1)
- ciclon (vezi sectiunea 3.5.3.2)
- filtru electrostatic (vezi capitolul 3.5.3.3)
- scruber umed pentru pulberi (vezi capitolul 3.5.3.4)
- filtru textil, inclusiv filtru ceramic (vezi sectiunea 3.5.3.5)
- filtru catalitic (vezi sectiunea 3.5.3.6)
- filtru de praf in doua trepte (vezi sectiunea 3.5.3.7)
- filtru absolut (filtra HEPA) (vezi sectiunea 3.5.3.8)
Waste Water and Waste Gas Treatment 181
Capitolul 3
- filtru de aer cu randament mare (HEAF) (vezi sectiunea 3.5.3.9) -
filtru de vapori (vezi sectiunea 3.5.3.10).
- tehnici de recuperare i reducere a gazelor evacuate de ardere:
- injectare de sorbent uscat (vezi capitolul 3.5.4.1)
- injectare de sorbent semi uscat (vezi capitolul 3.5.4.1)
- injectare de sorbent umed (vezi capitolul 3.5.4.1)
- reducere ne-catalitic selectiv a NO
x
(SNCR) (vezi capitolul 3.5.4.2)
- reducere catalitic selectiv a NO
x
(SCR) (vezi capitolul 3.5.4.2).
Majoritatea tehnologiilor de tratare nu pot fi calsificate simplu ca tehnici de recuperare sau
reducere deoarece recuperaarea poluanilor depinde de aplicarea unor etape suplimentare de
separare.
Unele tehnici desrise sunt operaii individuale i / sau procese, altele sunt utilizate numai ca
metode secundare de pretratare pentru a evita deteriorarea procesului principal sau pur i simplu
iau rolul unui prefiltru sau sunt utilizate pentru finisare. Altele pot fi folosite att ca tehnologie
individual ct i secundar. Vor fi date exemple In paragrafele care urmeaz.
Cele mai multe tehnici de prelucrare a gazului rezidual necesit In plus prelucrri aplicate dupa
proces, fie pentru creterea cantitilor de ap uzat, sau gazee ardere generate In timpul
procesului, i / sau distrugerea deeurilor solide. Aceasta problematica va fi discutata intr-un
capitol relevant ce va urma.
3.5.1 Tehnici de recuperare pentru COV i compuii anorganici
3.5.1.1 Separare prin membrane
Descriere
Separarea prin membrane a gazelor ine cont de permeabilitatea selectiv a vaporilor organici
cnd ptrund printr-o membran. Vaporii organici au o putere de ptrundere considerabil mai
ridicat dect oxigenul, azotul, hidrogenul sau dioxidul de carbon (de 10 pn la 100 de ori
mai mare |cww / tm / 74|). Gazul rezidual este comprimat i trecut prin membran. Efluentul
Imbogit poate fi recuperat prin metode ca i condensarea (vezi capitolul 3.5.1.2) sau
adsorbia (vezi capitolul 3.5.1.3), sau poate fi redus, de exemplu prin oxidare catalitic (vezi
capitolul 3.5.2.5). Procesul este mult mai adecvat la concentraii Inalte ale vaporilor. n multe
cazuri sunt necesare tratamente suplimentare pentru a atinge niveluri ale concentraiei
suficient de joase pentru ieire.
Separatoarele cu membrane sunt proiectate ca module, de exemplu module capilare (vezi figura
3.46) |c.w.w. / tm / 64|, fabricate ca un strat de polimer.
182 Waste Water and Waste Gas Treatment


Alimentare
Separator
capilar
Permeat
Modul
capi l ar
Strat exterior
Concentrat

Gaz rezidual
neepurat
Gaz rezidual
epurat

Membrana
modul
Membrana
Supapa
Alimentare
Permeat
Racitor
Condensat Pompa de vid
Capitolul 3
Figura 3.46: Modul capilar membran tipic
Un sistem de separare prin membrane const din (vezi figura 3.47):
- module membran
- un compresor
- un element de recuperare (de exemplu condensator, adsorber)
- ventile i conducte
- posibil o a doua treapt pentru prelucrri suplimentare.
Figura 3.47: Schema unui procedeu obinuit de separare prin membran
Pentru a crea diferena de presiune necesar dintre intrarea In membran i ieirea din membran
(0,1 1 MPa), sistemul funcioneaz fie cu o presiune mai mare la alimentare i vid
(aproximativ 0,2 kPa) la ieire, fie cu ambele |cww / tm / 64|.
n timpul creterii concentraiei de vapori In interiorul membranei, nivelul concentraiei urc,
ajungnd la limite explozive, ceea ce dezvolt amestecuri explozive. De aceea sigurana este o
problem important i trebuie fcui pai pentru a evita aceste situaii.
Waste Water and Waste Gas Treatment 183


Reciclare
I nt rare
vapori
I nt rar e
l i c hi d
Compresor
V1 Membran
Retur
Scruber
B1
Pomp de
vid
Prima treapt
membran
Permeat
Trapta a
doua PSA
Ventil
Capitolul 3
Un exemplu de proces de separare cu membrane ca element de recuperare vapori (VRU) este
ilustrat n figura 3.48. Aici o a doua treapt de prelucrare (PSA, vezi capitolul 3.5.1.3)
mbunteter emisia, conform cerintelor.
Aplicatia
Separarea prin membrane este folosit de exemplu n industria chimic, industria petrochimic,
la rafinrii i n industria farmaceutic pentru a recupera vaporii de solveni sau vaporii de
combustibil din gazele de ardere sau aerul uzat. Exemple |cww / tm / 74| sunt recuperarea
urmtoarelor produse:
- monomeri de olefine de la curenii de extracie a rinilor poliolefine
- clorur de vinil de la fabricarea PVC
- solveni i vapori de hidrocarburi de la umplerea cisternelor
- hidrocarburi materii prime de la robinei de la rafinrii i cureni de gaz combustibil
- hidrogen de la gazele de rafinrii.
Figura 3.48: Aplicaia unui proces de separare cu membran ca element de recuperare vapori
(VRU)
Compuii care pot fi recuperai includ:
- alcani
- olefine
- hidrocarburi aromatice
- hidrocarburi clorurate
- alcooli
- eteri
- cetone
- esteri.
Capitolul 3
Limitele i restricii ale aplicarii:
Limite / restricii
Debitul gazului rezidual
depinde de suprafaa membranei, se
cunosc debite de 2100 3000 Nm
3
/ h
Temperatura
temperatura ambiantala, depinde de materialul
membranei
Presiunea depinde de materialul membranei
Coninutul de praf foarte sczut, praful poate deteriora suprafaa
membranei, deci trebuie atinse mai nti
concentraii foarte sczute
Concentraia compusilor organici volatili pn la 90 %

Advantaje/Dezavantaje


Avantaje

Dezavantaje



este posibil refolosirea materiei
prime. procesul n sine este simplu.
sunt necesare
ulterioare.
prelucrri si tratari
nu rezult deeuri din proces. riscul exploziei.

Niveluri admisibile ale emisiei / randament

Parametru Randament | % | Observaii
Hidrocarburi
90 99
1,a

Proces pentru recuperare de
hidrocarburi, sistem de condensare n
amonte
Compui organici volatili
Pn la 90 99
1,a

Recuperare de compui organici
volatili, sistem de condensare n
amonte i aval
a
pentru membrane soluii
1
[cww/tm/74]

Efecte inter-media

Combustibil Cantitate Observaii
Materialul membranei
Agent de rcire
Energie |kWh/1000 Nm
3
|
250 1

inclus energia electric pentru
ventilator
Cdere de presiune |MPa|
0.11
2

1
[cww/tm/70]
2
[cww/tm/64]


Separarea prin membrane este frecvent folosit ca o etap de concentrare pentru a uura
recuperri sau tratri ulterioare, ca de exemplu:
- mbogirea fazei gazoase n compui organici volatili, crete punctul de condensare a
gazului rezidual, dei condensrile ulterioare au loc mult mai repede, economisndu-se bani
- incinerarea unui gaz rezidual mbogit reduce necesitatea unui alt combustibil.
Compuii organici volatili rezultai din procesele de separare prin membran sunt de obicei
reciclai i nu rezult reziduuri din procesele actuale. Pot rezulta totui deeuri din tratri
ulterioare n funcie de tehnica utilizat. Emisii reziduale pot aprea de la apa de rcire sau de la
gazul rezidual tratat. Aceti cureni de gaze, fie se elibereaz n atmosfer, fie se trimit la o
tratare ulterioar a gazului rezidual cum ar fi adsorbia sau calcinarea.
184 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 185
Capitolul 3
Monitorizarea
Eficiena sistemului de separare prin membran este determinat prin monitorizarea
concentraiei compuilor organici volatili Inainte i dup sistem. Compuii organici volatili pot
fi determinai ca i carbon total prin ionizarea In flacr. Performana este Imbuntit prin
controlul concentraiei compuilor organici volatili de ambele pri ale membranei. Din motive
de siguran, raportul dintre compuii organici volatili i oxigen trebuie controlat cu atenie
(riscul exploziei).
Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii
Costuri capitale
[per 1000 Nm
3
/h] EUR 300000 1
Un sistem de tratatare 200
Nm
3
/h
Costuri pentru
exploatare
munca
utilitati
EUR 1500/yr 1
EUR 60000/yr per 1000 Nm3/h 1
4 zile pe an
1
[cww/tm/70]

Parametrii cu costuri relevante sunt cantitatea de gaz rezidual i serviciile tehnice pentru
membran. Profitul rezult din recuperarea compuilor organici volatili.
Costurile sistemului variaz In funcie de scopul urmrit prin recuperare, capacitate i design.
Perioadele de amortizare se aprecieaz a fi Intre patru luni i un an In condiii favorabile
|cww/tm/74|. Pe de alt parte s-ar putea s nu existe de loc amortizare. Procesul combinat, de
exemplu cu adsorbie sau absorbie s-ar putea dovedi mult mai profitabil, comparativ cu
procesul simplu de separare prin membran.
3.5.1.2 Condensarea
Descrierea
Condensarea este tehnica de eliminare a vaporilor de solvent dintr-un curent de gaz poluat prin
reducerea temperaturi acestora sub punctul de roua
n funcie de intervalul temperaturilor la care opereaz, exist diferite metode de condensare:
- condensare liber, la temperaturi de condensare sub 25 C
- condensare cu refrigerent, la temperaturi de condensare sub 2C
- condensare cu amestec de rcire (amestec de ghea cu diferite sruri), la temperaturi de
condensare sub 10C
- condensare cu amoniac, la temperaturi de condensare sub 40C ( condensare Intr-o singur
treapt ) sau 60C ( condensare In dou trepte )
- condensare criogenic, la temperaturi de condensare sub 120C, In practic adesea
opernd Intre 40C i 80C In instalaia de condensare
- condensare In circuit Inchis cu gaz inert.
Condensarea se produce direct (ex. prin contactul dintre gaz i lichidul de rcire ) sau indirect (
rcire cu schimbtoare de cldur ). Condensarea indirect este preferat datorit faptului c nu
necesit o faz adiional de separare ca In cazul condensrii directe. Sistemele de recuperare a
condensului pot varia de la sisteme simple formate dintr-un singur condensator, pn la sisteme
multi-condensor proiectate pentru recuperarea energiei i vaporilor cu maxim de randament.
186 Waste Water and Waste Gas Treatment


Aer ncrcat
cu solvent
Recuperator
cu aer rece
purificat
Pre-rcitor cu
ap rcit sau
aer rece purificat
Condensator
cu refrigerent
Solvent
recuperat
Capitolul 3
Condensatoarele In circuit Inchis cu gaze inerte sunt proiectate pentru sisteme In ciclu Inchis la
care concentraia vaporilor este ridicat. Acestea sunt constituite dintr-un volum fix de gaz inert,
In general azot, care este In mod continuu circulat Intre cuptor i instalaia de condensare.
Amestecul de azot-vapori este condus continuu In modulul de recuperare unde o serie de
schimbtoare de cldur rcesc i condenseaz vaporii.
Proiectarea i funcionarea condensatoarelor este strns legat de tipul rcitorului utilizat In
proces. De exemplu :
- Instalaiile de condensare cu lichid de rcire (In afar de cele criogenice) funcioneaz cu
dou tipuri de schimbtoare de cldur:
Schimbtoare de cldur cu manta [cww/tm/71] care pot fi cu rcire cu ap sau cu rcire cu
aer. Eficiena condensrii poate fi mrit prin realizarea operaiei In dou faze, utiliznd ap In
prima faz si un lichid refrigerat ( ap, saramur etc.) ca agent de rcire In faza a doua. Un
sistem In dou trepte (vezi fig. 3.49 ) este compus din:
- Recuperatorul, utiliznd un curent de gaz purificat ca agent de rcire
- Pre-rcitorul utiliznd ap rcit sau un curent de gaz rece purificat
- Condensatorul principal cu refrigerent
- Ventile i conducte
O alt variant implic condensarea parial la o temperatur uor ridicat urmat de Inlturarea
COV-urilor remanente din curentul de gaze prin diferite tehnici , ca de exemplu prin adsorpie (
vezi Seciunea 3.5.1.3 )
Pentru minimizarea formrii de cea, va fi utilizat o serie de condensatoare sau reducerea
turbulenei gazului In condensator.
Figura 3.49: Sistem de condensare n dou trepte
Schimbtoare de cldur elicoidal [cww/tm/71] fiind constituite In principal din dou
tubulaturi lungi introduse una In alta formnd o pereche de spirale concentrice. Agentul de
rcire ptrunde prin duze periferice In centrul spiralei i iese prin intermediul unor pipe la
periferia spiralei. Vaporii rezultai din proces ptrund prin partea inferioar a condensatorului si
se deplaseaz ctre partea superioar In contracurent.
n cazul turnurilor de rcire care folosesc ap de suprafa ca agent de rcire se acumuleaz
depuneri In schimbtoarele de cldur, fiind necesare operaiuni de curire sau tratarea apei.
n prezena unor compui acizi sau alcalini este necesar recircularea i dozarea de acizi sau
alcalii.
Waste Water and Waste Gas Treatment 187


Rezevor cu
azot lichid
Condensator
Azot
Solvent
recuperat
Atmosfer de azot
Azot + solvent
Usctor
Rezervor
de solvent
Reactor


Aer solvent
Pre-condensator
Solvent
recuperat
Solvent
recuperat
Condensatoare de proces
Solvent
recuperat
Aer
purificat
Econmizor
de proces
Curent
de azot
Vaporizator
de azot
Econmizor
de azot
Azot
l i chi d
Capitolul 3
- Condensarea criogenic se face utiliznd vaporizarea de azot lichid ca agent de rcire,
pentru condensarea vaporilor de COV-urilor pe suprafaa condensatorului. Evaporarea
azotului este este utilizat pentru a obine o ptur inert. O variant o constituie
condensarea In atmosfer inert, de ex. azot pentru a permite curentului de gaz s conin
concentraii mari de COV-uri. Exemple de condensare criogenic In figurile 3.50 i 3.51.
[cww/tm/71].
Figura 3.50: Sistem de recuperare integral prin condensare In atmosfer de azot
Figura 3.51: Sistem de recuperare criogenic In atmosfer inert
188 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Sistemul de condensare criogenic este constituit din:
- Pre-condensatorul cu ap rcit sau gliocol
- Condensatorul principal de proces
- Economizorul de proces
- Economizorul de azot
- Vaporizatorul de azot
- Conducte i ventile.
- Un sistem clasic de condensare In gaz inert cu ciclu Inchis ( vezi fig 3.52) [cww/tm/71]
const din:
- Schimbtor de cldur, pentru pre-rcirea curentului de gaz -
Condensatorul principal, refrigerat mecanic pn la 40C -
Separatorul de solveni, alimentare cu azot.
Aplicatia
Condensare prin racire
Condensarea prin racire se aplic curenilor de gaz puternic saturai ( avnd punct de condensare
ridicat) cu compui volatili ( organici sau anorganici) sau substanelor odorante urmnd
extragerea acestora din curentul de gaz saturat cu ap unde apa condensat funcioneaz ca un
absorbant ( In cazul In care compuii sunt solubili In ap).
Condensarea coolant este esenial In pre-tratarea sau post-tratarea emisiilor gazoase ale
instalaiilor de tratarea a gazelor uzate, eliminarea principal a COV-urilor urmnd a se face In
instalaii de absorbie (vezi seciunea 3.5.1.3 ), scrubere (vezi seciunea 3.5.1.4) sau
incineratoare (seciunea 3.5.2.4). Pe de alt parte condensarea se poate aplica ca post-tratament
emisiilor gazoase Imbogite de ex. membranelor de separaie (seciunea 3.5.1.1) striparea
(seciunea 3.3.4.2.14) sau distilarea (seciunea 3.3.4.2.12).
Waste Water and Waste Gas Treatment 189


Curen redus
pentru reciclare
SchimbAtor de cAldurA
Condensator principal
Refrigerent
Cuptor
Solvent
recuperat
Separator
de solvent
Aer cu
solvent
Azot
CurAtire
finalA
Azot
curat
Capitolul 3
Figura 3.52: Sistem de condensare cu gaz inert In circuit
Inchis Limite si restrictii ale aplicatiei sunt [cww/tm/70]:

Limite i restricii
Debitul gazului 100-100000 Nm
3
/h
Temperatura de intrare 50-80C
Coninutul de ap
gazul trebuie s fie lipsit de ap cnd
condensarea are loc sub 0C
Presiunea atmosferic
Praf < 50 mg/Nm
3
( nelipicios)
Miros > 100000 uniti/Nm
3

Amoniac 200-1000 mg/Nm
3


Condensarea criogenic
Condensarea criogenic se aplic pentru toi compuii volatili organici sau anorganici indiferent
de presiunea vaporilor fiecruia. Aplicat la temperaturi sczute metoda permite condensarea cu
eficien ridicat permind un control eficient al emisiilor finale de COV-uri. Pe de alt parte
folosirea temperaturilor sczute sub punctul de Inghe al apei face necesar folosirea de gaze
complect lipsite de umiditate. Aceast metod rspunde instantaneu modificrilor concentraiei
COV-urilor in emisii i permite recuperarea teoretic a oricrui tip de COV chiar In condiii
variabile. Aceast flexibilitate a procesului Il face aplicabil pentru controlul COV-urilor In
fabricile cu profile multiple si producie continu sau In arje [cww/tm/150].
Limite i restricii ale aplicarii

Limite i restrictii
Debitul gazului pn la 5000 Nm
3
/h
Capitolul 3

Temperatura de intrare a gazului pn la 80 C
Presiunea 2-600 kPa
1

1
[cww/tm/70]


Avantaje / Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Condensare prin racire Condensare prin racire
- Tehnologie compact
- Controlul eficient al procesului
- Recuperarea solventului In condiiile In care
efluentul nu conine amestecuri greu de separat
- Recuperarea cldurii.
- Cantitatea de ap de rcire trebuie distribuit
In regiunile cu deficien de ap
- Eficiena depinde considerabil de debitul
gazului si de compoziia acestuia
- Prelucrarea si/sau tratarea suplimentara
necesara.
Condensare criogenic Condensare criogenic
- Tehnologie compact
- Recuperarea solvenilor organici posibil din
amestecul condensat
- Eficien mare a Inlturrii COV-urilor
- Azotul este recirculat
- Controlul eficient al procesului cu posibilitatea
calculrii aproximative a emisiilor finale .
- Neaplicabil la emisii cu umiditate datorit
formrii de ghea care Impiedic transferul de
cldur
- Necesitate producerii azotului pe plan local
sau aprovizionare de la ali productori
- Agentul de rcire poate forma ghea sub 0C
pe schimbtoarele de cldur

Niveluri de emisie realizabile / Randamente
Condensarea in rece

Parametru
Randament
[%]
Nivelul emisiilor
[mg/Nm
3
]
Observatii
Mirosul 6090 1

initial > 100000 ou/Nm
3

Amoniacul 2060 1

initial 200-1000 mg/Nm
3

1
[cww/tm/70]

Condensarea criogenica

Parametru
Randamentul
[%]
Nivelul de
emisie
[mg/Nm
3
]
Observatii
Diclormetan

<20-<40 1
la 95 C, initial
20-1000 g/Nm
3

Toluen

<100 1
la 65 C, initial
20-1000 g/Nm
3

Metil-etil-ceton (MEK)

<150 1
la 75 C, initial
20-1000 g/Nm
3

Aceton

<150 1
la 86 C,
initial 20-
1000g/Nm3
Metanol

<150 1
la 60 C, initial
20-1000 g/Nm
3

COV
10005000 1 Initial 2001000 g/Nm
3

1
[cww/tm/70]

Efecte inter-media
Condensare prin racire
Consumabile Cantitate Observatii
Agent de rcire ( aer, ap,
saramur, amoniac-solutie sarata)

Funcie de domeniul
de aplicaie
Energie [kWh/1000 Nm
3
]

Ventile, pompe, instalaii

190 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 191
Capitolul 3


diverse
Variatia presiunii [kPa] 0.10.2
1

1
[cww/tm/70]

Cantitatea de ap uzat generat din instalaiile de condensare este direct proporional cu
cantitatea de condensat care la rndul lui este direct proporional cu coninutul de umiditate i
temperatura de rcire. Compoziia condensatului este:
- Condensarea COV-urilor: 200-1000 mg/l CCO
- Condensarea amoniacului/amine: 400-2000 mg/l azot Kjeldah.
Condensarea criogenica

Consumabile Cantitate Observatii
Azot ca agent de rcire
1015 kg/kW racire 1
Functie de tipul instalatiei,
tipul solventului, etc
Energie [kWh/1000 Nm
3
]
70
Intrare la 80 C, ieire la
70C
Variaia presiunii [kPa]
25 2

1
[cww/tm/71]
2
[cww/tm/70]

Alte consumabile:
- Abur ca agent de topire, atunci cnd condensatorul se acoper cu ghea datorit umiditii
din efluent
- Aer lipsit de umiditate pentru operaiile pneumatice
Condensatul poate fi reutilizat, procesat sau eliminat.
Consumul de azot lichid se Imparte In:
- Procese stand-by (pentru meninerea temperaturii)
- Rcirea curentului de gaz supus condensrii.
Dac dup procesul de condensare cantitatea de COV-uri este Inc ridicat, este necesar
supunerea la alte tratamente ( de ex. adsorbie, incinerare).
Condensarea ciclica a gazului inert

Consumabil Cantitate Observatii
Azot ca gaz inert pentru
evacuari de urgenta i/sau
pentru refrigerare
12 tone/zi 1

Energie [kWh/1000 Nm
3
]

Ventile, pompe, instalatii
diverse
Variatia presiunii [kPa]
1
[cww/tm/71]

Monitorizare
Eficiena sistemelor de condensare ca sisteme de curire a aerului poate fi determinat prin
monitorizarea concentraiilor vaporilor de solvent Inainte i dup proces. COV-urile pot fi
msurate ca carbon total, excluznd particulele, utiliznd detector de ionizare cu flam.
Reducerea eficienei pentru emisiile odorizante se determin prin luarea de probe In locuri de
Capitolul 3
prelevare apropiate i analizarea lor prin olfactometrie. Sistemele criogenice necesit
monitorizarea variaiei presiunii.
Sistemele criogenice necesit utilizarea controlerelor logice programabile standardizate pentru
controlul necesarului de azot pentru rcire. Automatizarea proceselor devine posibil prin
prevederea cu senzori i alarme, intervenia operatorilor fiind necesar numai n verificrile de
rutin.
n mod adiional n sistemele cu ciclu de gaze inerte, analiza oxigenului este necesar pentru
asigurarea atmosferei inerte n care cantitatea de oxigen nu trebuie s depeasc 5% din motive
de securitate. Dac coninutul de oxigen este prea ridicat se injecteaz azot pentru restabilirea
atmosferei inerte.
Situatia economica

Beneficiile constau din recuperarea COV-urilor.
Factorii ce determina costurile [cww/tm/71]:

Retehnologizare [cww/tm/71]:

Condensare prin racire
Condensare criogenic
Condensare cu gaz inert
n circuit nchis
Adaptare uoar cnd apa de Montarea poate face n Dificil de adaptat n
rcire este disponibil cu deviaie, se poate nlocui instalaii vechi, este mult
schimbtoarele de cldur
amplasate n apropiere sau pe
orice vaporizator cu azot,
trebuie instalat lng sursa
mai potrivit pentru
instalaii noi
partea relevant a de azot lichid pentru a

echipamentului minimiza lungimea pipelor
criogenice, sistemul poate fi
adaptat la o instalaie


Costuri
Condensarea Condenearea in
Tipuri de costuri Condensarea prin
criogenica circuit inchis cu gaz
racire
inert
Costuri de investitie a EUR 5000 b 1 EUR 500000 c 1
Costuri de exploatare:
Costurile cu forta de 2 ore pe saptamana 1 personal /zi
munca + 1 personal / zi pe an 1 /saptamana 1
a pro 1000 Nm3/h
b excluznd pompe, conducte, turn de rcire
c excluznd tehnologiile secundare i depozitul de azot
1 [cww/tm/70]
Factori Influene/rezultate
Debitul efluentului Mrimea instalaiei
Necesitatea reducerii temperaturii, ncrcarea Costurile echipamentelor (direct
proporionale)
agentului de rcire Aprovizionarea cu agent de rcire (direct
proporionale)
Amestec de solveni Tehnici complicate de separare a evacurilor
(direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de energie
(direct proporionale)
Solubilitatea solvenilor Tehnici complicate de separare a evacurilor
(direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de energie
(direct proporionale)
192 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 193


Aer cu
solvent
Pre-rcitor Filtru
Curent de Aer purificat
gaz inert
Valv
Inchis
Valv
deschis
Pat de
adsorbie
1
Pat de
adsorbie
2
Decantor
Condensator
Solvent
recuperat
Ap
Capitolul 3

existent sau poate fi

integrat Intr-o instalaie


nou


3.5.1.3 Adsorptia
Descrierea
Adsorbia este o reacie heterogen In care moleculele de gaz sunt reinute pe o suprafa solid
(adsorbantul) care are specificitate pentru anumii compui care astfel sunt eliminai din efluent.
Cnd absorbantul a reinut cantitatea maxim de compus, coninutul este desorbit, regenerndu-
se astfel o parte din adsorbant. Prin desorbie produsul contaminant este de regul In
concentraii mari, astfel Inct poate fi recuperat sau distrus.
Cele mai importante sisteme de adsorptie sunt:
- Adsorbie In pat fix
- Adsorbie In pat fluidizat
- Adsorbie In pat cu micare continu
- Adsorbie cu presiune oscilant
Adsorbia In pat fix (vezi fig 3.53) [cww/tm/71] este un proces larg rspndit. Gazele uzate,
aerul exhaustat, etc. sunt supuse procesului de rcire, condensarea parial a vaporilor de ap i
Inclzire In scopul reducerii umiditii i minimizrii apei co-adsorbite. Alimentarea cu gaz a
adsorbantului se face la o temperatur de 40C, acesta parcurgnd patul adsorbant de sus In jos ,
ieind purificat. Pentru apermite regenerarea adsorbantului se opereaz de regul cu 2-3 paturi
adsorbante, In aa fel Inct In timp ce unul funcioneaz unul va fi regenerat i al treilea va fi In
ateptare. Un proces de adsorbie cu pat dublu este ilustrat In fig 3.53.
Figura 3.53: instalaie tipic de adsorbie cu pat dublu
Adsorbia In pat fluidizat ( vezi fig. 3.54) [cww/tm/132] utilizeaz turbulena gazelor ( mai
ales In gama 0,8-1,2 m/s) pentru a menine adsorbantul Intr-o stare fluid. Acest sistem
presupune existena paturilor adsorbante rezistente la Imbcsire. Acestea funcioneaz cu
adsorbie-desorbie continu, adsorbantul fiind regenerat continuu In schimbtorul de cldur de
unde este returnat In mod pneumatic Inapoi In patul fluidizat.
Adsorbia In pat cu micare continu (vezi fig. 3.55) [cww/tm/71] se desfoar prin
micarea continu a stratului absorbant In curentul de gaz introdus In contracurent. Adsorbantul
194 Waste Water and Waste Gas Treatment


Cure nt
de aer
C
D
Cure nt
de aer
A
A
Gaz purificat
Aburi
Ap de
rci r e
Ap de rcire
Gaz
impurificat
B
E
C
Capitolul 3
saturat aflat In partea inferioar a instalaiei este transferat ctre instalaia de regenerare
continuu a adsorbantului.
Adsorbia In presiune oscilant ( PSA) poate separa gaze sau vapori coninnd mixturi de
gaze, simultan regenernd adsorbantul. Aceasta se face In 4 etape:
Etapa 1: curentul de gaz ptrunde In adsorbant cu presiune ridicat
Etapa 2: adsorbia se face la presiune ridicat pn la obinerea de componeni
puri Etapa 3: depresurizare
Etapa 4: purjarea la presiune redus sau In vid.
Etapa 4 produce separarea componentelor corespunztor aderenei pe stratul adsorbant. Prin
Imbuntiri aceast tehnic mrete capacitatea de recuperare i reutilizare a amestecurilor de
gaze.
Figura 3.54: Adsorptie in pat fluidizat
a) adsorbant regenerat, b) pat fluidizat, c) gaz inert, d) ventilator, e) separator
Adsorbani tipici sunt [cww/tm/71]:
- Granule de crbune activ (GCA), cel mai comun adsorbant cu mare gam de utilizri i far
restriciila compui cu sau fr polaritate; GCA poate fi impregnat cu oxidani ca de ex.
permanganat de potasiu sau compui de sulf ( pentru mrirea capacitii de reinere a
metalelor grele) [cww/tm/70]
- Zeolii cu proprieti care difer funcie de tip, funcionnd fie ca o sit molecular, ca
schimbtor de ioni selectiv sau adsorbant hidrofob de COV-uri
- Particule de polimer macroporos, utilizat In form granular sau ca pat, ne fiind foarte
selectiv la COV-uri
- Silica gel
- Silicai de sodiu-aluminiu.
Waste Water and Waste Gas Treatment 195

Aer de stripare contaminat

Aer
purificat
Aer de
r aci r e
Abur
Desorber
Non-
condensabil
Solvent
desorbit
Condensator
Solvent
recuperat
Capitolul 3
n funcie de metodele de regenerare continu sau simultan descrise anterior, exist diferite
metode de regenerare a adsorbantului din paturile fixe:
- Regenerare prin oscilaii termice
- Regenerare cu vacuum
- Adsorbie In presiune oscilant ( PSA) descris mai sus.
Figura 3.55: Adsorbie i desorbie n paturi cu micare continu
Regenerarea prin oscilaii termice utilizeaz urmtoarele surse termice:
- Abur, cel mai utilizat
- Microunde
- nclzitoare incluse
- Gaze inerte fierbini, pentru exploatarea In siguran a granulelor de crbune activ
Aburii supraInclzii sunt trecui prin materialul adsorbant i apoi condui In instalaia de
condensare, separare gravitaional sau prin distilare pentru separarea compuilor antrenai.
Folosirea aburilor supraInclzii este metoda principal de regenerare a granulelor de crbune
activ, dar se aplic i metoda cu gaze inerte fierbini. Zeoliii pot fi regenerai cu cureni de aer
fierbinte. Adsorbanii pe baz de polimeri necesit temperaturi mult mai mici ale aburilor sau
gazelor calde pentru regenerare ( cca 80C)
Regenerarea cu vacuum permite desorbia la temperatura ambiant, permind recuperarea i
reutilizarea substanelor instabile. Aceast metod se poate aplica la adsorbanii cu crbune
activ, zeolii sau polimerii adsorbani.
Capitolul 3
Aplicatia
The application of adsorption encompasses:
- Recuperarea COV-urilor ( materii prime, produs, solveni, alimentare cu combustibili, etc.)
pentru reutilizare i recirculare, pentru a mbuntii funcionarea altor procese de
recuperare cum ar fi folosirea membranelor filtrante ( vezi seciunea 3.5.1.1)
- Reducerea poluanilor rezultai din instalaiile de tratare ca COV-uri, substane odorante,
urme de gaze etc. care nu pot recirculate sau utilizate sub alt form, cum ar fi carbune activ
care se incinereaz
- ca filtre de gard la instalaiile de tratare finale.
Aplicarea ca tehnologii de tratare nu se recomand la emisii gazoase cu concentraii mari de
COV-uri deoarece regenerarea repetat va avea efect defavorabil asupra profitabilitii. Pentru
aceste emisii exist alte tehnologii recomandate.
Tehnologiile cu adsorbie sunt aplicabile pentru controlul, recuperarea, reciclarea sau prepararea
emisiilor de aer poluate cu COV-uri rezultate din:
- Degresri
- Pulverizare vopsele
- Extracia solvenilor
- Acoperiri cu pelicule metalice
- Acoperiri cu pelicule de plastic
- Tratarea hrtiei
- Produse farmaceutice
- Combustibili, gazolin, etc.
Limitri i restricii ale utilizarii:

Limite / restricii
GAC Zeoliti Polimeri
Debitul gazului
[Nm
3
/h]
100100000
1
<100000
1


Temperatura [C]
1580
1
<250
1


Presiunea [MPa] 0.12
1
atmosferic
1


COV-uri maximum 25 % of LEL maximum 25 % LEL maximum 25 % LEL
Dioxine [ng/Nm3
TEQ]
10100
1


Umiditate relativ
maximum <70 %
cat de scazuta posibil

1 [cww/tm/70]

Avantaje /Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
Eficien mare n eliminarea i
recuperarea COV-urilor
Particulele din efluent pot cauza probleme
exploatare
n

Tehnologie simpl i robust

Mixturile pot cauza distrugerea prematur a
Grad mare de saturare a adsorbantului

adsorbantului


Instalaie simpl
Nu se pot aplica la gaze cu umiditate

ntreinere uoar. Pericol de incendii



Posibil polimerizarea compuilor organici
nesaturai pe granulele de crbune activ.


196 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 197
Capitolul 3
Niveluri realizabile de emisie/ Randamente

Parametru
Randament
[%]
Nivel de emisie
[mg/Nm
3
]
Observatii
COV 80-95 ' GAC
Toluen 90 1

GAC
Miros 80-95 1

GAC, Zeoliti
Mercur
<0.01-0.05 1 GAC
Hidrogen sulfurat 80-95 1

GAC
Dioxine <0.1 ng/Nm
3
TEQ 1
GAC
1
[cww/tm/70]

Efecte inter-media
Materiile consumabile sunt:

Consumabile
Cantitatea Observatii
GAC Zeoliti Polimeri
Aburi ( desorbie) [ kg/kg solvent
recuperat]
1.5-6 1

Azot gazos ( gaz fierbinte pentru
desorbie ) [Nm
3
/to solvent]
35 1

Ap de rcire (condensare) [m
3
/to
solvent]
3560 2
100150

Pentru toate 3
tehnicile de
absorbtie
Pierdere de adsorbant [kg/to solvent] 0.51 2

Variaia presiunii [kPa] 25 2

Energie [kWh/to solvent] 35100 2
130260

1
[cww/tm/71]
2
[cww/tm/64]

Regenerarea cu aburi produce ape uzate cu ncrctur relativ ridicat de contaminani care
trebuiesc apoi trecui prin staie de epurare a apelor. n situaiile n care nu este posibil
regenerarea, adsorbantul trebuie distrus de regul prin incinerare, cu excepia celor coninnd
mercur. Regenerarea i/sau distrugerea materialelor adsorbante pot fi fcute de ctre alte
companii.
n funcie de legislaia specific pot fi necesare i alte tratamente ale efluentului.
Toate procesele de adsorbie sunt exotermice, de aceia metoda nu e recomandabil compuilor
organici. Carbonul sau metalele adsorbite pe GCA sau pe zeolii pot cataliza reacii de oxidare
n condiii de temperaturi ridicate, rezultnd aprinderea patului adsorbant n cazul folosirii GCA.
Pericolul apare n cazul adsorbiei hidrocarburilor (de ex. cetone sau ali compui cu grupri
active) la temperaturi apropiate de temperaturile de oxidare. Aprinderea paturilor adsorbante cu
GCA pot obtura porii adsorbantului intact sau transform adsorbantul n scrum cauznd grave
defeciuni instalaiei. Aceste incidente pot fi evitate prin mrirea umiditii aerului sau prin
rcirea patului adsorbant.
Monitorizarea [cww/tm/79]
Eficiena sistemului poate fi determinat prin monitorizarea concentraiilor de COVuri/mirosuri
nainte dup proces. COV-urile pot fi determinate ca carbon total (excluznd particulele)
utiliznd detectoare de ionizare cu flam. O analiz calitativ a emisiilor poate fi fcut prin
prelevarea de probe i analizate prin GC/MS sau GC/FID. Reducerea eficienei
Capitolul 3
pentru emisiile odorizante se determin prin luarea de probe cu prelevare In locuri apropiate i
analizarea lor prin olfactometrie.
Cel mai important parametru este msurarea variaiei presiunii la filtrele de praf sau In patul de
adsorbie. n filtre presiunea trebuie s se ridice constant dup regenerare sau curire. O
cretere prea rapid a presiunii creeaz pericolul unei presiunii mari mai trziu In cazul unei
Incrcri anormale cu praf.
n patul de adsorbie presiunea trebuie s rmn constant. Orice cretere poate indica o
scurtcircuitare a filtrului de praf sau particule de adsorbant desprinse din pat.
Temperatura ieirii gazelor In cazul adsorbantelor cu GCA trebuie monitorizat pentru a
prevenii izbucnirii incendiilor.
Sistemele de adsorbie sunt automatizate prin controlere logice programabile care verific
parametri din paturile de adsorbie, astfel ca In cazul creterii nivelurilor emisiilor peste un nivel
pre-stabilit se comand automat pornirea operaiei de regenerare.
Pentru evitarea pericolelor de incendii, sistemele de siguran vor fi proiectate s permit
concentraia solvenilor pn la max. 25% din LEL, acest lucru mrind eficiena ventilatoarelor
i reduce consumul de aburi. n cazul In care debitul i Incrcarea cu solvent este variabil este
necesar automatizarea variaiei vitezei ventilatoarelor i reglarea debitelor. [cww/tm/71]
Situatia economica

Tipul costurilor GAC Zeoliti Polimeri Observatii
Investitii
[per 1000 Nm
3
/h]
EUR 5000-10000 1
Excluzand regenerarea
EUR 240000 1

Incluzand regenerarea a
Costuri operationale

Utilitati

Consumabile
EUR 6001300 per tona
GAC

Incluzand depozitarea
finala
a
instalatie pentru 1000 Nm
3
/h
1
[cww/tm/70]

Factori de cost [cww/tm/71]:
Factori Influenta / rezultate
Rata emisiilor

Mrire sistemului, necesare utiliti
Eficiena adsorbiei
concentraia solvenilor
solvenilor, Cantiti sporite de adsorbani
Tipul de solvent Alegerea tipului de adsorbant
Solubilitatea solvenilor Tehnici complicate de separare a
evacurilor (direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de
energie (direct proporionale)
Amestecuri de solveni Tehnici complicate de separare a
evacurilor (direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de
energie (direct proporionale)
Solubilitatea solvenilor Tehnici complicate de separare a
evacurilor (direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de
energie (direct proporionale)
ncrcarea solvenilor Utilizarea de abur pentru
adsorbie/desorbie i degradarea
adsorbantului
Prezena impuritilor Reducerea duratei de via a

198 Waste Water and Waste Gas Treatment
Waste Water and Waste Gas Treatment 199
Capitolul 3

Factori Influenta / rezultate
adsorbantului
Uurina desorbiei solventului Temperatura de desorbie

Retehnologizarea [cww/tm/71]:
GAC Zeoliti Polimeri
Daca spatiu suficient este disponibil, adaptarea unui sistem de adsorptie la un process
existent se face simplu. Necesarul de spatiu al unei adsorptii / desorptii este aproximativ de
25% din cea a sistemului cu adsorber cu dublu pat.
3.5.1.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor
Descriere
Spalarea la umed sau absortia reprezinta un transfer de mas Intre un gaz solubil i un solvent,
cel mai adesea ap, care vin In contact direct unul cu altul. Absorbia fizic este o metod
preferat de purificare a substanelor chimice cnd este necesar eliminarea sau reducerea
compuilor gazoi. Spalarea fizico-chimic ocup un loc intermediar. Componentele se dizolv
In lichidul absorbant, unde au loc reacii chimice reversibile care permit ulterior recuperarea
compuilor gazoi [cww/tm/132].
Exemple de aplicare a absorbiei la purificarea gazelor sunt:
- nlturare poluanilor gazoi cum ar fi, halogenurile de hidrogen, SO2, amoniac, hidrogen
sulfurat sao solveni organici volatili
- nlturarea SO2 sau a halogenilor hidrogenati
- nlturarea prafului cu unele tipuri de scrubere (see Section 3.5.3.4)
n funcie de poluani de eliminat se utilizeaz mai multe tipuri de lichide absorbante:
- Ap pentru eliminarea solvenilor si gazelor cum ar fi halogenurile de hidrogen sau
amoniacul atunci cnd scopul principal este Inlturarea sau recuperarea acestor compui
- Soluii alcaline pentru Inlturarea componentelor acide cum ar fi halogenurile de hidrogen,
bioxidul de sulf, fenolii, clorul; utilizate de asemeni pentru faza a doua de absorbie
halogenurilor de hidrogen reziduale dup prima faz de absorbie cu ap; desulfurizarea
biogazului
- Soluii alcaline oxidante: soluii alcaline de hipoclorit de , bioxid de clor, ozon sau peroxid
de hidrogen
- Soluie de sulfit acid de sodiu pentru Inlturarea mirosului ( de ex. la aldehide)
- Soluie de
Na2S4
pentru Inlturarea mercurului din eflueni
- Soluii acide pentru Inlturarea amoniacului sau aminelor
- S o l u i i d e mo n o e t a n o l a mi n e s a u d i e t a n o l a mi n e p e n t r u
a b s o r b i a i r e c u p e r a r e a h i d r o g e n u l u i s u l f u r a t S c r u b e r e l e
s u n t d e ma i mu l t e t i p u r i :
- Scrubere cu pat de fibros
- Scrubere cu pat mobil
- Scrubere cu pat compact
- Scrubere cu talere
- Turn de pulverizare
Alegerea tipului de scruber depinde de :
- Nivelul de performan cerut
200 Waste Water and Waste Gas Treatment


Intrare gaz
Sfere
gaurite
fluidizate
Iesire gaz
Separator
de actionare
Curgere lichid
Intrare lichid
Capitolul 3
- Necesarul de energie
- Reactivii
- Proprietile efluentului
Proiectarea optim a scruberelor presupune obinerea unor concentraii mici la evacuare,
automatizarea operaiilor i alimentarea n contracurent a lichidelor sau gazelor. Scruberele
opereaz de obicei cu instalaii de prercire ( de ex. camere de pulverizare i de saturare) pentru
a reduce temperatura de intrare a gazelor i simultan satureaz curentul de gaz acest lucru
permind reducerea ratei absorbiei i evaporaiei solventului. Aceste sisteme adiionale
necesit mici variaii ale presiunii.
- Scrubere cu pat fibros
Acest tip de scruber const dintr-o camer coninnd un material fibros care este
pulverizat cu lichid. Curentul gaz poate fi vertical sau orizontal. Materialul fibros poate
sticl, plastic sau oel. Acest tip de scruber este folosit la eliminarea compuilor acizi
(acid fluorhidric, acid clorhidric, acid sulfuric i acid cromic) sau compui organici sau
anorganici din efluent.
nfundarea duzelor de pulverizare, compactarea pachetului de fibre sau irigarea insuficient
a fibrelor poate cauza probleme instalaiei.
Efluentul gazos este adesea rcit nainte de intrarea n scruber pentru condensarea ct mai
mult posibil a lichidelor i de a mri dimensiunile particulelor de aerosoli coninute de
efluent. O instalaie de pre filtrare elimin particulele de dimensiuni mari nainte de intrarea
n scruber [cww/tm/110].
- Scrubere cu pat mobil
Patul mobil const din zone cu pachete mobile de regul sfere de plastic. Recipientul
conine grile suport pe care se afl amplasate pachetele cu material mobil, orificii de intrare
i ieire a curentului de gaz i a lichidului absorbant i eliminator al condensului format.
Scruberele cu pat mobil se folosesc pentru nlturarea acidului fluorhidric, bioxidului de sulf
i mirosurilor. Se pot utiliza i pentru tratarea gazelor uzate care conin praf sau care pot
forma cruste. Astfel de instalaie tipic este artat n figura 3.56 [cww/tm/79].
Figura 3.56: Scruber cu pat mobil
Scruberele cu pat mobil sunt echipate cu sfere de plastic cu densitate mic care se mic
libere ntre grilele suport. n acest tip de scruber fenomenul de compactare apare foarte rar
datorit faptului c sferele de plastic goale sunt inute n stare de constant de fluidizare i
Waste Water and Waste Gas Treatment 201


Intrare gaz
impurificat
I nt rare
l i c hi d
Ieire gaz purificat
Anticondens
Pat
absorbant
Eliminare
absorbant
Dren
Capitolul 3
agitaie. Coloana mobila de substrat este rezistent la blocare. Micarea constant i
suprafaa lucioas a bilelor previne aderena componentelor substratului.
- Scrubere cu pat compact
Acestea sunt alctuite dintr-o carcas exterioar, coninnd un pat format din materiale cu
diferite forme aezate pe grile suport, distribuitoare de lichid, alimentare i evacuare pentru
gazul uzat i lichidul absorbant i eliminator de condens. Sunt proiectate cu funcionare
vertical (turnuri de absorbie) efluentul gazos ptrunde pe la partea inferioar iar lichidul
absorbant pe la partea superioar parcurgnd un traseul In contra curent. Sunt cele mai
rspndite instalaii de absorbie a gazelor pentru controlul polurii. Se folosesc pentru
absorbia bioxidului de sulf, acidului cromic, hidrogenului sulfurat, amoniacului, clorului i
COV-urilor. O instalaie tipic de acest gen este prezentat In fig. 3.57 [cww/tm/79].
Scruberele cu pat compact nu sunt corespunztoare pentru Incrcturile mari de particule
datorit apariiei compactrii. Aplicarea lor este limitat la un coninut In particule mai mic
ca 0,5 g/Nm
3
. Compactarea i formarea de cruste este o problem serioas a acestor tipuri de
scrubere datorit faptului c accesul i curarea acestora este foarte dificil comparabil cu
alte tipuri. Este necesar prevederea cu instalaii de reducere a pulberilor la accesul
eflentului In acest tip de instalaie.
Figura 3.57: Scruber cu pat compact
- Scrubere cu talere
Scrubere cu talere de ciocnire constau dintr-un turn vertical cu mai multe turn vertical
prevzut cu numeroase tvi perforate (site). Talerele se afla situate la distanta scurta
deasupra orificiilor din tavi. Principala aplicaie a acestor scrubere este pentru absorbia
acizilor, bioxidului de sulf i a mirosurilor. Un exemplu este dat In fig. 3.58 [cww/tm/79]
Scruberele cu tavi nu se potrivesc lichidelor spumante. Atunci cnd absorbia este folosit
pentru reducerea COV-urilor, scruberele cu pat compact sunt mai ieftine dect cele cu tvi,
acestea din urm fiind preferate acolo unde este necesar o rcire intern sau unde cantitatea
mic de lichid absorbant nu umecteaz corespunztor patul compact.
Scruberele cu tvi se utilizeaz datorit faptului c sunt eficiente i se Intrein uor. Ele sunt
proiectate s permit accesul operatorilor la fiecare tav permind curirea i Intreinerea
202 Waste Water and Waste Gas Treatment


Anticondens
Intrare gaz
impurificat
Intrare
lichid
Ieire gaz purificat
Dren
Perete
Tvi
perforate
Capitolul 3
uoar. nlimea coloanei i cantitatea de suport pentru lichidul absorbant sau numrul de
tvi metalice ca i variaia presiunii n coloan determin debitul efluentului gazos. Variaia
presiunii este un factor determinant n alegerea tipului de scruber, iar din acest punct de
vedere scruberele cu tvi sunt mai eficiente ca alte tipuri din punct de vedere al costurilor.
La debite mari ale efluentului permit o mare variaie a presiunii i au capacitate mare de
reinere a lichidului.
Figura 3.58: Scruber cu talere
Absorbia chimic (chem-absoria) a noxelor gazoase ca bioxidul de sulf, clorul sau
hidrogenul sulfurat se face prin contactul curentului de aer cu reactivi specifici coninui n
tvi. Coloanele cu umplutur sunt preferate celor cu talere cnd avem de-a face cu materiale
corozive deoarece primele pot fi realizate din materiale ieftine i rezistente la coroziune cum
ar fi fibre de sticl sau PVC.
- Turnuri de pulverizare
Turnurile de pulverizare sau scrubere cu pulverizare , sunt alctuite dintr-o serie de duze de
pulverizare prin care se dozeaz lichidul absorbant, iar efluentul gazos este introdus pe la
partea inferioar de regul n contra curent. Principala aplicare a turnurilor cu pulverizare
este la nlturarea acizilor sau a substanelor odorante. Un exemplu este dat n figura 3.59
[cww/tm/79].
Waste Water and Waste Gas Treatment 203


Intrare gaz
impurificat
Intrare gaz
impurificat
( a) Ieire gaz purificat
( b)
Evacuare lichid
Acces lichid
Evacuare lichid
Acces separator
Acces separator
Acces lichid
Ieire gaz
purificat
Capitolul 3
Figura 3.59: Turn de pulverizare, (a) n contra curent, (b) n curent
Colmatarea duzelor de pulverizar pot cauza probleme.
Turnurile de pulverizare sunt de fapt scrubere tipice la umed utilizate pentru a pune In
contact direct efluentul gazos cu lichidul absorbant. Acest tip de instalaie are cel mai sczut
randament i folosesc In special pentru Inlturarea gazelor cu solubilitate mare.
Concentraia tipic a poluanilor trebuie s fie Intre 100 i 10000 mg/Nm
3
. In acest tip de
scruber depunerile se formeaz mai greu, Ins e necesar o proporie mare a lichidului
absorbant/ gaz de purificat (>3 l/m
3
) pentru reinerea particulelor fine.
Pentru recuperarea gazelor este necesar desorbia acestora. Metoda clasic de
desorbie/regenerare const din distilare sau rectificare prin care compui trec In faz gazoas.
Compuii gazoi sunt apoi condensai i reutilizai. Prin rectificare compui sunt supui
ciclurilor de Inclzire, condensare i colectare. Condensatul poate fi utilizat ca atare sau poate
fi supus unei alte operaii de distilare. Distilarea i striparea se fac In condiii de presiune
redus pentru a reduce temperatura i a micora riscul descompunerii substanelor organice
[cww/tm/71].
Un sistem tipic de absorie/desorbie este artat In Figura 3.60 [cww/tm/71]. Desorbia cu
vacuum asa cum este descrisa in figura 3.60, nu reprezinta un caz general, insa o optiune.
Aceasta simplifica fierberea i desorbia lichidului solvent, Ins face condensarea dificil.
204 Waste Water and Waste Gas Treatment


Aer cu
solvent
Aer purificat
Coloan de
absorie Coloan de
absorie
Lichi absorbant
saturat
Regenerarea
absorbamntului
Capitolul 3
Figura 3.60: Sistemul tipic de
absorptie/desorptie Aplicatia
Absorbia este larg rspndit In industria materiilor prime sau pentru separarea COV-urilor
care au concentraie mari In efluenii gazoi i sunt solubili In ap cum ar fi: alcooli, acetona sau
formaldehida.
De asemeni aceast metod este potrivit pentru controlul emisiilor de solvenii organici care au
o mare solubilitate In gaze, au presiune de vapori mic i vscozitate mic.
Tehnica absorbiei gazelor ca metod de controlul final al emisiilor este folosit mai adesea
pentru compuii anorganici. Folosirea absorbiei ca metod de control al polurii depinde de:
- Valoarea recuperrii poluantului
- Costul epurrii apelor
- Eficiena necesar a recuperrii
- Concentraia poluanilor In efluentul gazos
- Necesarul de solveni/reactivi chimici
Absorbia este Imbuntit prin
- Mrirea suprafeei de contact
- Proporie mare a raportului gaz lichid
- Concentraii mari ale compuilor In efluentul gazos
- Temperatur sczut
Pentru concentraii mici ale COV-urilor coninute In efluenii gazoi metoda turnurilor de
absorbie nu este rentabil datorit necesitii unor instalaii foarte mari, a unui timp lung de
contact i a unui raport mare gaz/lichid absorbant. n astfel de situaii este mai rentabil
folosirea altor tehnici cum ar fi adsorbia cu GCA ( vezi seciunea 3.5.1.3) sau incinerarea
gazelor (vezi seciunea 3.5.2.4 i 3.5.2.5).
Pomp
de vid
Solvent
recuperat
Abur
Conden-
sator
Capitolul 3
Limitele i restriciile de utilizare sunt:

Limitri / restricii
Debitul gazului [Nm
3
/h]
50500000 1
1800170000 (scrubere cu pat fibros) 2
900130000 (scrubere cu pat compact) 3
1700130000 (scrubere cu talere) 4
2500170000 (turnuri de pulverizare) 5
Temperatura [C]
580 (n general) 1
<60 (scrubere cu pat fibros) 2
438 (scrubere cu pat compact pentru poluani gazoi) 3
438 (scrubere cu talere pentru poluani gazoi) 4
438 (turnuri de pulverizare pentru poluani gazoi) 5
1040 (scrubere cu oxidare alcalin) 1
30 (desulfurizarea biogazului) 1
(Temperatura ridicat a gazelor produce pierderea ridicat a lichidului de
spalare prin evaporare)
Presiunea
atmosferic
ncrcarea cu poluani
[g/Nm
3
]
0.211 (scrubere cu pat fibros) 2
Particule [mg/Nm
3
] 450 (scrubere cu pat compact) 3
1 [cww/tm/70]
2 [cww/tm/110]
3 [cww/tm/113]
4 [cww/tm/111]
5 [cww/tm/114]

Avantaje /Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
General General
- Gam larg de utilizare
- Eficien mare
- Instalaii compacte
- Tehnologii simple i robuste
- ntreinere uoar
- Puine componente sensibile
- Pot lucra cu compui volatili sau
inflamabili cu riscuri mici
- Produc rcirea aburilor
- Condens minim
- Neutralizare uoar a gazelor i pulberilor.
- Este necesar compensarea pierderii de ap sau
de reactivi prin evaporare
- Rezult ape uzate
- Necesitatea adugri ide reactivi ( de ex. acizi,
baze, oxidani, emolieni)
- Pulberile separate ca nmol trebuiesc supuse
tratamentelor n vederea reutilizrii sau
distrugerii
- Structuri de rezisten pentru instalaiile fixate
pe acoperi
- Pentru instalaiile exterioare este necesar
protecia la nghe
- Materialul compact se mbcsete datorit
prafului sau unsorilor
- Potential de corodare
- Particulele separate pot fi contaminate i
necorespunztoare reciclrii
- Evacurile de gaz necesit a fi
renclzite pentru evitarea penei de abur.
Scrubere cu pat compact Scrubere cu pat compact
- Variaii de presiune mici sau medii
- Instalaiile construite din PAFS pot
funciona n medii puternic corozive
- Eficien mare a transferului de mas
- Posibilitatea colectrii eficiente a gazelor i
particulelor
- Investiii mici
- Volum mic al
instalaiilor.
- Tendina de compactare a absorbantului
- Costuri de ntreinere mari comparativ cu
alte tipuri de scrubere
- Construciile din PAFS sunt sensibile la
temperatur
- Costuri de intretinere mari
Waste Water and Waste Gas Treatment 205
Capitolul 3

Avantaje Dezavantaje

Scrubere cu talere Scrubere cu talere

- Flexibilitate n condiiile de operare (
variaia presiunii)
- Funcionare n condiiile de debite mici ale
efluentului sau cu cantiti mici de lichid
- n aceeai instalaie se poate realiza i
absorbia gazelor i a pulberilor
- nlturarea SO2 se face prin trecere rapid
- Operare i ntreinere uoar.
- Depunerea de praf pe valve sau pe talere
- Costuri mai ridicate ca alte scrubere.
Turnuri de pulverizare Turnuri de pulverizare
la
- Variaie de presiune mic
- Construciile din PAFS pot opera n medii
puternic corozive
- Consum mic de energie
- Investiie mic
- Lipsa compactrii absorbantului
- Necesit spaiu mic
- Capacitate de reinere a gazelor i pulberilor.
- Eficien mic a transferului de mas
- Eficien mic n eliminarea particulelor fine
- Construciile din PAFS sunt sensibile
temperatur
- Costuri de operare mari.

Niveluri de emisie realizabile /Randament

Parametri Randamentul
[%]
Nivelul
emisiilor
[mg/Nm
3
]
Observaii
Alcooli
up to 95 1 down to 100 1
ap
Acid fluorhidric
>99 1 <50 1
ap

<1 1
alcalin
Acid clorhidric
>99 1 <50 1
ap

<10 1
alcalin
Acid cromic
<0.11 1
ap
Amoniac
>99.9 c <1 1
acid
Amine
>99 1 <1 1
acid
Bioxid de sulf
8099 d 2 <40 1
alcalin
Fenoli
>90
alcalin
Hidrogen sulfurat
9095 1
alcalin

80->99 h 5

Compui anorganici
9599 d,f,h 2,3,5

COV-uri
5095 d,e 2


70->99 f,g 3,4

a a alimentare cu concentraie mare
b
alimentare cu concentraie mic
c
alimentare la concentraia de 25 g/Nm
3
la ammoniac, concentraia efluentului < 10 mg/Nm
3
d
turn de pulverizare, multe tipuri de reactivi

e
poate atinge > 99%
f
scrubere cu pat compact

g
scrubere cu pat fibros
h
scruber cu talere
1
[cww/tm/70]
2
[cww/tm/114]
3
[cww/tm/113]
4
[cww/tm/1 10]
5
[cww/tm/111]

206 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Efecte inter-media
Principalele utiliti i consumabilele pentru absorbie [cww/tm/71]:

Consumabile Cantitate
Observaii
Ap ca absorbant
Reactivi (acizi, alcalii, oxidani)

Posibiliti de desorbie
Ap rcit pentru condensator
Aburi pentru rectificare
30-40 kg/1000 Nm
3

efluent gazos(abur
120 C) 1

Energie [kWh/1000 Nm
3
]
0.2-1 2
Depinde de tipul de absorbie, nu
se include desorbia
Variaia presiunii [kPa] 0.4-0.8 1 Depinde de tipul de absorbie
1
[cww/tm/71]
2
[cww/tm/70]

Se solicita de obicei prelucrarea lichidului circulantk, in functie de degradarea sa (de ex.
continutul solid insolubil) si pierderile prin evaporare.
Scruberele genereaz ape uzate pentru care este necesar, existena unor instalaii de epurare a
acestora. Cea mai folosit metod este desorbia gazelor mai ales atunci cnd scopul folosirii
scruberelor este tocmai recuperarea compuilor din efluent, ns desorbia poate cauza emisii n
atmosfer. Si necesarul de energie trebuie luat in considerare.
.
Monitorizare [cww/tm/79]
Eficiena scruberelor este determinat prin monitorizarea concentraiei poluanilor gazoi nainte
i dup tratare. Bioxidul de sulf este de regul monitorizat cu analizoare cu infrarou,
halogenurile de hidrogen prin analize cu soluii de reactivi, COV-urile se determin prin dozarea
carbonului total exceptnd particulele, prin utilizarea detectoarelor de ionizare cu flam. O
analiz calitativ a emisiilor poate fi fcut prin prelevarea de probe i analizate prin GC/MS.
Eficienei reducerii emisiilor odorizante se determin prin luarea de probe n cup n locuri de
prob apropiate i analizarea lor prin olfactometrie.
Determinri uzuale trebuiesc fcute pentru:
- Msurarea variaiei presiunii n lungul coloanei, n scopul depistrii unor posibile anomalii
n funcionare care trebuiesc remediate
- Determinarea debitului de intrare a apei
- Debitul de recirculare a apei
- Debitul de reactivi
- n anumite situaii pH-ul, temperatura, conductivitatea electric i ORP.
Scruberele necesit inspecii periodice pentru identificarea oricror defeciunii, blocaje sau zone
cu coroziune. Accesul n interiorul instalaiei trebuie s fie uor, iar orice probleme trebuie
detectate rapid prin montarea unor senzori la evacuarea efluenilor din instalaii.
Se utilizeaz de regul sisteme computerizate de automatizare i control al instalaiilor (PLC)
sau digitale (DCS), care coordoneaza operatia in instalatie in mod automat (de ex. functionand
la valori pH si ORP stabilite, optimizate pentru o absorptie mare de gaz). Este disponibil si un
program care poate preconiza parametrii optimi de operare, adica cerintele de circulare si abur,
pentru o anumita componenta a gazului rezidual. Aceasta este in mod special util unde
modificarile concentratiilor din fluxul de gaz si /sau solvent vor fi semnificante.
Actiunea operatorilor instalatiei este minima, datorita inchiderii automate si a alarmelor reglate
la un sistem de control de ex. pentru un flux redus de lichid sau pierderi de vacuum.
Waste Water and Waste Gas Treatment 207
Capitolul 3
Cerintele de intretinere sunt minore. Ele se limiteaza in principal la verificari de rutina asupra
sistemului de desorbier, doarece calitatea desorbirii reprezinta factorul cheie in performanta
absorbirii, si a partilor de echipament mobile. [cww/tm/71]
Situatia economica

Tipuri de costuri
Costuri
Scrubere cu pat
fibros
Scruber
e cu pat
mobil
Scrubere cu pat
compact
Scrubere cu talere
Turnuri de
pulverizare
Investiii [per 1000
Nm
3
/h]
USD 600-1800 1

USD 6200-33500
2
USD 1300-7000 3 USD 500-2200 4
Costuri de operare
anuale
[per 1000 Nm
3
/h]
USD 1000-
21100 1

USD 9300-42300
2
USD 1500-42000
3
USD 800-28100 4
Costuri efective
[/to/an/poluant
controlat]
USD 40-710 1

USD 0.24-1.09 2 USD 51-1300 3 USD 28-940 4
1
[cww/tm/110]
2
[cww/tm/113]
3
[cww/tm/111]
4
[cww/tm/114]

Factorii costurilor [cww/tm/71]:
Factori Influenta / rezultate
Debitul efluentului Dimensionarea corespunztoare a instalaiei
Eficiena recuperrii Lungimea coloanei de absorbie
Eficiena absorbiei Recircularea lichidului absorbant, necesitatea
pomprii
Tipul de solvent Alegerea tipului de absorbant
Amestecuri de solveni Tehnici complicate de separare a evacurilor
(direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de energie
(direct proporionale)
Solubilitatea solvenilor Tehnici complicate de separare a evacurilor
(direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de energie
(direct proporionale)
Degradarea lichidului absorbant Pierderi prin purjare i costuri mari necesare
tratrii sau distrugerii acestuia
Uurina desorbiei solventului Temperatura de desorbie
Debitul efluentului Dimensionarea corespunztoare a instalaiei

Retehnologizare [cww/tm/71]:

Scrubere cu pat
fibros
Scrubere cu pat
mobil
Scrubere cu pat
compact
Scrubere cu talere
Turnuri de
pulverizare
n cazul existenei spaiului , sistemele de absorptie se pot retehnologiza relative usor in cadrul instalatiilor existente.
Retehnologizarile sistemelor existente de absorptie cu structura compacta imbunatatita si/sau lichide pot fi realizate de
asemenea pentru imbunatatirea functionarii echipamentului de recuperare.
208 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
3.5.2 Operatiuni si Procese de Reducere a VOC si a Compusilor
Anorganici
3.5.2.1 Filtrare biologica
Descrierea
Curentul de gaz rezidual este trecut peste un strat de materiale organice ca turba, iarba neagra,
compost, sau material inert ca lutul, mangal sau poliuretan, unde este oxidat biologic de catre
micro-organisme natural prezente in dioxid de carbon, apa si biomasa.
Un filtru biologic este prezentat in Figura 3.61 | cww/tm/79|.
Figura 3.61: Constructia Filtrului Biologic
Filtrele biologice pot fi impartite in:
- filtre biologice deshise
- filtre biologice inchise
Un filtru biologic deschis este alcatuit dintr-un strat de material de filtru poros bazat pe o retea
de tuburi prin care aerul contaminat se sufla pe filtru. Aceste filtre necesita o lunga durata de
retenie, asadar au tendinta de a se largi. Ele pot fi folosite la valori scazute de gaze. O
alternativa constitue fltrele biologice multi-nivelate, unde citeva straturi sint suprapuse eludind
astfel nevoia de un spatiu larg. In spatii cu climat rece (inghetat), utilizarea filtrelor biologice
deschise este limitat.
Un filtru biologic inchis contine un strat de material care sustine o populatie corespunzatoare de
microbi si care este plasat sub un sistem de distribuire, care distribuie curentul de gaze reziduale
uniform peste filtru. Curentul de gaze este ventilat la filtru cu ventile electice. Scurgerea gazelor
este de sus in jos ori vice versa. Ventilatorul, sistemul de ventilatie si materialele componente ale
filtrului biologic trebuie sa minimalizeze efectele gazelor reziduale corozive, excesul de condens
si praf / namol.
Majoritatea filtrelor biologice in functiune sint filtre cu strat deschis, care sint mai putin
costisitoare decit filtrele biologice inchise dar mai putin eficiente. Deci sistemele de filtre inchise
cu alimentatie si scurgere de gaz controlat ar fi de preferat. Se presupune ca in multe cazuri
filtrele deschise nu ingaduie o suficienta indepartare a materialelor emise si adesea impiedica
articolele technologice de a realiza o reducere cuprinzatoare de VOX. Filtrele
Waste Water and Waste Gas Treatment 209


Efluent
gazos
Gaz purificat
Material filtrant
Dren
Capitolul 3
biologice inchise de o inalta technologie, pot fi dezvoltate pentru a realiza a reducere pe scara
larga a componentelor xenobiotice.
Microorganismele sint introduse intr-un strat fixat. Grosimea materialului de filtru este intre 0.5
si 1.5 m, cu un maxim de doi ori trei straturi. Incarcatura specifica a stratului de filtru este intre
100 si 500 Nm
3
/h pe m
2
de suprafata de filtru. Balanta de umiditate este de regula foarte critica
(umiditatea relativa de gaze de 95% sau mai mult este ceruta). Este regulata de un regulator de
umiditate sau epurator de gaze, citeodata in combinatie cu umidificarea materialului de filtru.
Umiditatea relativa a materialului de filtru trebue sa fie sub 60% pentru a evita infundarea.
Dispozitivul de umidificare trebuie protejat de inghet in regiunile unde tempetatura considerabil
sub 0 C este o problema.
Pentru aplicarea la curentii de gaze reziduale calde (> 35 C) racirea este necesara, ori prin
amestecare cu aer ori prin introducearea unui epurator de gaze sau schimbator de caldura.
Epurarea de gaze umeda poate fi aplicat ca pre-tratament cu scopul de-a reduce continutul
excesiv de particule, a incarcaturii poluante si valorii de poluanti care nu sint corespunzatoare
filtrarii biologice.
Durata de retenie pentru a permite o scadere efectiva de ex. a mirosului, depinde de
concentratia de poluanti. Ca aproximatie, scopul ar fi un minim de 30 pina la 45 de secunde
durata de retenie
Calitatea materialului si procesul de operare a instalatiei de filtru biologic necesita o protectie
impotriva corodarii. Trebuie asigurat indepartarea condensului de pe conducte [cww/tm/46].
Un proces tipic de filtrare biologica este prezentat in Figura 3.62 [cww/tm/64]. Acesta include
un spalator de gaze umed ca facilitate de pre-tratament.
Aplicatia
Filtrul biologic este folosit in industria chimiei si petrochimiei la fel ca si in statiile de epurare.
Este o modalitate de reducere, ce indeparteaza componentele gata biodegradabile, ca amine,
hidrocarburi, hidrogen sulfurat, toluen, stiren si odorizantele poluante.
Filtrarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti, usor solubile in
apa. In mod normal nu este potrivit pentru ape reziduale care contin mai multi poluanti diferiti
/sau schimbatori. Mai mult, metanul nu este redus, pentru ca durata de retenie necesara ar fi
prea lunga pentru dimensiunile normale de filtru.
210 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Figura 3.62: Proces tipic de filtrare biologica
Limite si restrictii de aplicare:


Limite/ restrictii
Curentul de gaz [Nm
3
/h] 100-400 per m
2
de suprafata de filtru
1
, pina la
200000
Temperatura [ C]
15-40 2
55, cu bacterii termofile
Presiune atmosferica 2
Concentratie de oxigen aproape nivelului ambient 1
Umiditate relativa [%] >95, aproape saturat cu apa 1
Continut de praf, grasimi, uleiuri cauzeaza infundari, deci
necesita pre-tratamen
Concentratie de
hidrocarburi [mg/Nm
3
]
200-2000 2,4
Amoniac - poate reduce eficienta degradarii
pentru hidrocarburi
- se poate degrada la N2O
Concentratia de miros [ou/Nm
3
] 20000-200000 2
Concentratie de toluen [mg/Nm
3
] 20-500 2
Concentratie de stiren [mg/Nm
3
] 50-500 2
Componente continind N, S sau Cl
Pot acidifica si inactiva filtrul biologic fara
capacitate de tamponare, care cauzeaza
frecventa de inlocuire mai ridicata
Condnitii climatice
Inghetul, ploaia si temperatura ridicata a
ambientului afecteaza materialul filtrului si
reduce eficienta
1 [cww/tm/64]
2 [cww/tm/70]
3 [cww/tm/132]
4 comentariu
Waste Water and Waste Gas Treatment 211


Efluent
gazos
Strat
filtrant
Gaz purificat
Ap
Capitolul 3
Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Constructie simpla - Straturile uscate ale filtrelor din turba si compost
- In combinatie cu adsorbtie si absoptie este de sint greu de rehidratat
asemenea potrivit pentru componente abia solubile - Design relativ voluminos
- Eficienta ridicata pentru componente - Otravirea si acidificarea biomasei trebuie evitata
biodegradabile ca ex. substante odorizante - Fluctuatia in curentul de gaz are un mare impact
asupra performantei

- Garnitura este sensibila la infundari din cauza
prafului

Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Paremetri Rate de
performanta |%|
Nivelul de
emisie
|mg/Nm3
|
Comentarii
Hidrocarburi
7595 1 >5 1

Toluen
8095 1 >5 1

Stiren
8090 1 >10 1

Miros
7595 1 >5000 ou/Nm3 1
Mirosul filtrului biologic 200-
500 ou/Nm
3

1
[cww/tm/70]

Eficienta filtrarii biologice depinde foarte mult de compozitia curentului de gaze reziduale.
Efecte inter-media
Principalele ustensile si materiale consumabile sint:

Materiale consumabile Valoare Comentarii
Material de filtru a

Chimicale (nutriente,componente
alcalice sau acidice pentru
corectarea pH-ului)

Apa 5 l/1000 Nm3 1
Energie |kWh/1000 Nm
3
| <1 1

Cadere de presiune |kPa| 0.52 1
a
longevitatea materialului de filtru depinde de fortarea lui prin acidificare, otravire, golire, tipic nu mai mult de
1 an

1
[cww/tm/70]

La filtre biologice deschise materialele de filtru trebuiesc prelucrate si inlaturate din cind in cind.
Canalizarea gazului rezidual se poate produce prin straturi de filtrare reducind astfel eficacitatea
filtrului biologic. Intrucit nu toate VOC trecute prin filtrul biologic sint biodegradabile, materialul
de filtru se poate incarca cu materiale contaminoase periculoase ce trebuiesc a fi distruse
(incinerate). Apa infiltrata prin materialul de filtru poate contine reziduri organice si trebuie
inlaturat. Filtrele biologice inchise de regula recicleaza materialul solubilizat.
Monitorizare
Echilibrul umiditatii trebuie examinata cu grija deoarece este un articol critic pentru operatiunea
exacta a filtrului biologic.
Eficacitatea pote fi determinata prin evaluarea gazelor intrate si iesite, metoda potrivita
depinzind de poluanti ce trebuiesc reduse. Este ceruta examinarea regulata a pH-ului apei de
infiltrate prin filtru.
212 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Situ atia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii
Costuri de investitie
EUR 500020000 1
[per 1000 Nm
3
/h]

ATS 4000180000 2
[per m
3
filter]

Cheltuieli de operare
a
ATS 1000020000

munca

1 h per saptamana pro
filtru + 2 zile per an 1
utilitati

consumabile EUR 200 per m
3
material filtrant 1

Intretinere b ATS 5000300000 2
<ATS 1000 c 2

a
per an per 1000 Nm
3
/h capacitate
b
per year

c
per year per 1000 Nm
3
/h capacitate

1
[cww/tm/70]
2
[cww/tm/46]

Cheltuielile de intretinere si operare sint scazute, pentru ca nu se necesita carburanti sau
chimicale
Parametri relevanti de cheltuieli sint:
- rata curentului de gaze reziduale
- concentratia de poluanti in curentul de gaze
- tipul de componenti in curentul de gaze
- eficienta ceruta
- caracterul materialului de filtru.
3.5.2.2 Bio-spalarea
Descrierea
Bio-spalarea combina spalarea de gaze umeda (absorbtia) (vezi sectiunea 3.5.1.4) si
biodegradarea, apa de spalare continind o populatie de microbi potrivite pentru oxidarea
componentelor de gaze nocive. Microbii sint suspendati in apa. Ca urmare, conditiile folosirii
epurarii biologice sunt:
- sa fie posibila spalarea componentilor de gaze reziduale
- componenti spalati trebuie sa fie biodegradabili in conditii
aerobice Un epurator biologic este aratat in figura 3.63
|cww/tm/132|.
Waste Water and Waste Gas Treatment 213
Capitolul 3
Figura 3.63: Un epurator biologic tipic
(a) Absorbant, (b) Circulatia namolului activat, (c) Rezervor activant
Proiectul bioreactorului este bazat pe un namol activat sau sistem suport pentru nmol (detalii in
Sectiunea 3.3.4.3.1).
Mixtura apa-namol este recirculat in reactor. Poluantii absorbiti sint degradati in rezervoare cu
namol aerisite.
Turnul de epurare trebuie proiectat in asa fel incit sa fie asigurata o perioada de contact de
aproximativ o secunda, in functie de inpuritati.
Epuratoarele biologice sint frecvent inoculate cu namol activat ca de ex. ape reziduale provenind
din statiile de epurare a apelor reziduale biologice.In functie de compozitia gazelor reziduale,
performanta epuratorului biologic va atinge nivelul dorit numai dupa citeva saptamini de
adaptare. Inoculatia cu culturi preparate in cuve de fermentaie este in aplicat mai ales in cazul
inpuritatilor ce contin sulf (mercaptan, hidrogen sulfurat, sulfura de dimetil, etc.) sau chlorine
(hidrocarburi clorurate din seria metan, etan).
Un proces tipic de epurare biologica este prezentat in Figura 3.64 |cww/tm/64|.
214 Waste Water and Waste Gas Treatment


Efluent
Gaz purificat
Aer
Capitolul 3
Figura 3.64: Proces tipic de epurare biologica
Evaporation accompanied by mineralisation and dosage of nutrients and/or neutralisation
agents normally causes an increase of salt content in the absorbent. This effect might inhibit
the biological process, though it has been found that stable biodegradation rates can be
maintained, even with salt concentrations corresponding to a conductivity of up to 5000 S/cm
[cww/tm/53].
Evaporarea insotita de mineralizare si dozare de nutrienti si /sau agenti de neutralizare in mod
normal cauzeaza o crestere a continutului de sare in absorbant. Acest efect poate inhiba
procesul biologic, desi s-a constatat ca ratele stabile de biodergadare pot fi mentinute chiar si cu
concentratii de sare ce corespund unei conductivitati de pina la 5000S/cm |cww/tm/53|.
Masuri de prevenire a formarii excesive de sare sint, de ex:
- indepartarea adecvata a absorbantului si adaugarea simultana de apa proaspata
- operatii cu apa dedurizata
- saturatia de vapori a contracurentului de gaze reziduale
Componentele ce contin sulf, clorine si/sau nitrogen duc la acidificare (formarea acidului
sulfuric, hidrocloric sau nitric), ce este corectat prin controlul pH-ului.
Durata de retenie a absorbantului de 20-40 (maximum) zile s-a dovedit a fi suficienta.
Aplicatia
Epurarea biologica este folosita in industruia chimica si petrochimica la fel si in statiile de
epurare. Este o technica de reducere ce indeparteaza componentele gata biodegradabile, ca
amoniacul, aminele, hidrocarburile, sulfidul de hidrogen toluenul, stirenul, si odorizantele
contaminoase. Epurarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de
poluanti, usor solubile in apa.
Utilizarile tipice si dovedite ale epuratorului biologic sint illustrate in Tabelul 3.14
|cww/tm/53|.
Waste Water and Waste Gas Treatment 215


Efluent
Ap
tehnologic
Gaz purificat
Aer
Capitolul 3

Elimina
- rea
miro-
surilor
Hidro-
carburi
alifatice
Hidro-
carburi
aromatic
e
Compon
ente pe
baza de
oxigen
Compon
en-te pe
baza de
sulf
Compone
n-te pe
baza de
nitrogen
Hidro-
carburi
halogena
te
H2S NH3
Uleiuri
eterice
Rezervoare
de namol
activat ale
statiilor de
epurare
biologica
X X X X X X

X X

Productia de
enzime
X

X

Productia de
mirosuri
X

X X

X
Industria de
cauciuc
X

X

X

Reglarea risipei
de vopsea
X X X X

X

Productia de
metionin
X

X

Productia de
polimerizare
X

X

Gaze de la
depozite de
reziduri
periculoase
X X X X

X

X X


Tabelul 3.14: Aplicare tipica a epuratorului biologic
Aplicabilitatea epuratorului biologic la grupurile de componente este [cww/tm/53]:
Foarte potrivit Potrivit Nepotrivit
Alcool (metanol, etanol, butanol, Naftalina
Tioeteri (sulfide)
Hidrocarburi alifatice (metan,
pentan, hexan, hidrocarburi cu glicol, diglicol, glicol bitiric)
Aldehide si ketoane
Amoniac lant lung, acetilena etc.,
ciclohexan)
hidrocarburi aromatice (benzen,
(formaldehida, acetaldehida,
aceton)
Acizi carboxilicesi esterele lor toluen, xilen, stiren) exceptind
(acid acetic, acid propionic, acid

naftalanul
butiric, acetat de butil, acetat de
etil, methacrilat de metil, acid

Etere (tetrahidrofuran, di-
etil, eter, dioxan)
glicolic ester)

Disulfid de carbon
Fenoli (fenol, cresol)

Nitro-componente
Componente de sulf heterociclice

hidrocarburi halogenate
Mercaptani,
Amine,
Componente de nitrogen

(diclormetan, tricloroetena,
percloretena, 1,1,1-tricloretan,
1,2-dicloretan, VCM), exceptind
heterociclice,

chlorofenolul
Clorofenoli, hidrogen sulfurat

Limite si restrictii de aplicare:

Limite /restrictii
Curentul de gaz |Nm
3
/h|
1000-3000 Nm
3
/h pe m
2
suprafata de
coloana
Temperatura |C| 15-40
2

30-35 (optim)
3

Presiune Atmosferica
2

Concentratia de microorganisme > 15 g/l substanta uscata
3

216 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Concentratia de VOC in gazele
reziduale
100-2000 mg/Nm3
2,3

Concentratia de amoniac 50-200 mg/Nm3
2

Concentratia de miros |ou/Nm
3
| > 20000
2

1
|cww/tm/64|
2
|cww/tm/70|
3
|cww/tm/53|


Avantaje/Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Concentratiile ridicate pot fi scazute
datorita conversiei ridicate de micobi
- De asemenea potrivit la concentratii ridicate de
componente ce contin sulf, cloruri si /sau nitrogen
- Structurile de biomasa trebuiesc inlaturate deoarece
ca deseu pot provoca blocaj in apa de circuit.
- Componentele greu solubile sint mai grei de redus
- Fluctuatia ex. concentratiile schimbatoare in curentul
de gaze au o mare influenta asupra performantei.
- Apele de infiltrare trebuiesc tratate.

Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Paremetri Rate de
performanta
| %|
Nivelul de emisie
|mg/Nm3|
Observatii
VOC 80-90
1

Amoniac
8095
1

Miros
7080
1

1
[cww/tm/70]

Efecte inter-media
Principalele utilitati si materiale consumabile sunt:

Consumabile Cantitate Observatii
Chimicale (nutriente, componente
alcalice pentru corectia pH-ului)

Apa
Namol activat

Energie |kWh/1000 Nm3|
0.20.5
1

Cadere de presiune |kPa|
0.20.5
1

1
[cww/tm/70]

Datorita activitatii biologice in epuratorul biologic, concentratia de saruri in apa de circuit
creste, deci trebuie descarcat din cind in cind. Aceasta scurgere de apa reziduala trebuie
tratata sau inlaturata printr-o alta modalitate.
Surplusul de namol activat trebuie inlaturat, in functie de poluanti sau substante rezultate in
urma degradarii de ex. prin incinerare.
Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula, deci colectarea
aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie.
Monitorizarea
Eficacitatea este determinata prin analiza chimica sau evaluarea mirosului la gazele de intrate si
cele emise. Controlul de pH al procesului este o cerinta.
Waste Water and Waste Gas Treatment 217
Capitolul 3
Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii
Costuri de investitie
[per 1000 Nm
3
/h]
EUR 500015000 1

Costuri de
expl oatare munca
uti l itati
consumbabi l e

1/2 zi per saptamana 1
1
[cww/tm/70]



3.5.2.3 Bio-stropire
Descriere
Stropirea biologica lucreaza in conditii similare ca epurarea biologica (spalarea biologica). In
contrast cu epurarea biologica, microbii sint fixati pe elemente se suport. Principiul procesului
este prezentat in Figura 3.65.
Figura 3.65: Diagrama a procesului de bio-stropire
Intr-un reactor de stropire biologica, o faza umeda este circulata continuu printr-un strat de
material inert. Aceasta garnitura poate fi alcatuita din material gros, ca inele, sele etc. ori din
umpluturi structurate. La selectia materialelor compacte, in fiecare caz in parte trebuie sa se
asigure neblocarea pe termen lung a reactorului, chiar si in cazul formarii anticipate a excesului
de namol. Proprietatile de suprafata trebuie sa fie de asa fel incit biofilmul sa adere ferm.
Poluantii din gazele reziduale si oxigenul sint absorbite de faza umeda si sint transportate la
biofilm, unde are loc transformarea biologica. Calitatea maselor transferate de la gaz la faza
lichida si performanta de eliminare a reactorului depind in mod esential de suprafata ariei
218 Waste Water and Waste Gas Treatment


Ap uzat
Ap recirculat Efluent
Reactor cu pat picurator
e b i c
Transfer de masa gaz/lichide
Oxidare biologica a substantelor
absorbite la un biocatalizator
Exces de nmol
Gaz purificat
Capitolul 3
umezite a garniturii. In vederea obtinerii unor rezultate optime de eliminare, adica de
maximalizare a suprafetei umezite, faza lichida trebuie distribuita uniform pe suprafata
biofilmului |cww/tm/53|.
Imobilizarea biomasei si formarea biofilmului in general este un proces controlat natural, ce
incepe dupa inocularea fazei umede. Faza lichida in continua circulatie preia functia de
aprovizionare a populatiei de microbi cu nutrientii necesari. Totodata, excesul de namol activat
si produsele de reactie care la fel, pot fi inhibitori, ca de ex. hidrogenul clorurat in timpul
degradarii diclormetanului sint spalate din reactor. In faza lichida, conditiile esentiale ca pH-ul,
nutrientii, si acumularea de saruri trebuiesc controlate |cww/tm/53|.
Ca si la epurarea biologiaca are loc o crestere a continutului de sare in absorbent. Masurile
de prevenire a formarii de sare in exces sint de ex:
- indepartarea adecvata a absorbantului cu adaugare simultana de apa proaspata
- operatii cu apa demineralizata
- saturatie de vapori a contracurentului de gaze reziduale.
O instalatie de stropire biologica este ilustrata in Figura 3.66.
Figura 3.66: Instalatie tipica de bio-stropire
Aplicatie
Aplicarea de stropire biologica este comparabila cu cea a epurarii biologice O mica diferenta exista in
componentele poluante pentru care ambele technici sint potrivite.
Aplicabilitatea stropirii biologice pentru grupele de componente este |cww/tm/53|. (compara cu tabelul
corespunzator in Sectiunea 3.5.2.2):
Waste Water and Waste Gas Treatment 219


Aer
ncrcat
cu solveni
Filtru biotrickling
Aere purificat
Ap
uzat
Ap
Capitolul 3

Foarte potrivit Potrivit Nepotrivit
Alcooli (metanol, etanol, butanol,
Stiren, Naftalina
Componente sulfurice
Hidrocarburi alifatice (metan,
pentan)
glicol, diglicol, glicol bitiric)
Aldehide si cetoane
heterociclice
Disulfid de carbon
Tricloretena, (VCM)
Perclorethena,
1,1,1-tricloretan, (formaldehida, acetaldehida,
aceton, MIBK)
Acizi carboxilicesi esterele lor

(acid acetic, acid propionic, acid
butiric, acetat de butil acetat de etil,
metacrilat de metil, acid glicolic
ester)
Fenoli (fenol, cresol)

Mercaptani,
Amine,

Amoniac

Componente de nitrogen
heterociclice,

Diclormetan, 1,2 dicloretan,

Clorofenoli, hidrogen sulfurat


Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]:

Limite /restrictii
Temperatura [C]
1540
1

3035 (optim)
2

Presiune atmosferic
2

Concentratia de microorganisme >15 g/l materie uscata
3

Concentratia de VOC in gazele
reziduale
[mg/Nm
3
]
4002000
1,2

Concentratia amoniacului
[mg/Nm
3
]
100400
1

Concentratia de miros [ou/Nm
3
] >20000
1

Concentratia de hidrogen sulfurat
|mg/Nm
3
|
50200
1

Concentratia de
mercaptan |mg/Nm
3
|
5100
1

1 [cww/tm/70]
3 [cww/tm/53]

Avantaje/Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Biodegradarea componentelor absorbate
- Potrivit pentru concentratii medii de componente
acidificatoare ca sulful, clorinele si nitrogenul
- Mici corectii ale pH-ului sint posibile.
- Fluctuatiile curentului de aer introdus are mare
impact asupra eficacitatii
- Componentele greu solubile sint mai grei de
redus
- Concentratiile mari ale substantelor toxice
si acidificatoare trebuiesc evitate

Niveluri de emisie realizabile / Randamente
Parametru
Rate de
performanta
[%]
Nivel de emisie
[mg/Nm
3
]
Observatie
VOC
80-95 1

Amoniac
8095 1


220 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Miros
7090 1

Hidrogen sulfurat
8095 1

Mercaptani
7090 1

Disulfid de carbon
9899 2

Concentratia alimentata
100 mg/Nm
3

Stiren
80 2

Concentratia alimentata
arpox 160 mg/Nm
3

VCM
99 2

Concentratia alimentata
pana la 100 mg/Nm
3

1
[cww/tm/70]
2
[cww/tm/53]

Efecte inter-media
Principalele utilitati si consumabile sunt:

Consumabile Cantitate Observatii
Chimicale (nutriente,componente
alcalice sau acidice pentru
corectarea pH-ului)

Apa
Namol activat
Energie |kWh/1000 Nm
3
| <1 1

Cadere de presiune |kPa| 0.1-1
1

1
[cww/tm/70]

Datorita activitatii biologice in biotrickler, creste concentratia de sare in apa de circulatie deci
trebuie eliminat din cind in cind. Acest curent de apa reziduale trebuie tratat sau eliminat
printro alta modalitate.
Surplusul de namol activat trebuie inlaturat, in functie de poluanti sau substante rezultate in
urma degradarii de ex. prin incinerare.
Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula, deci colectarea
aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie.
Monitorizare
Eficacitatea stropirii biologice este determinata prin concentratia gazelor intrate si cele emise.
Compozitia apei absorbante trebuie monitorizata prin masurarea continua a parametrilor
|cww/tm/53|.
- pH
- temperatura
- concentratia de oxigen
- conductivitate.
Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii
Costuri de investitie
[per 1000 Nm
3
/h]
EUR 500020000 1

Cheltuieli de
operare a
Munca
Utilitati

1/2 zi per saptamana 1
Waste Water and Waste Gas Treatment 221
Capitolul 3

Materiale
consumabile

1
[cww/tm/70]

3.5.2.4 Oxidarea termina
Descriere
Oxidarea termica este procesul de oxidare a gazelor combustibile si a mirosurilor in curentul de
gaze reziduale prin incalzirea amestecului de componente contaminoase cu aer sau oxigen asupra
punctului de auto-aprindere intr-un cuptor, si mentinindu-l la temperatura ridicata timp suficient
pentru combustia completa in dioxid de carbon si apa. Timpul, temperatura (de 200- 400 C
aupra punctului de auto-aprindere), turbulenta (pentru amestecare) si disponibilitatea de oxigen,
toate afecteaza rata de eficienta a procesului de combustie. Acesti factori furnizeaza planul de
baza pentru sistemul de oxidare VOC. In prezenta VOC halogenati, conditii speciale pot fi
necesare pentru a innabusi generarea (ori de-novo sinteza) de dioxina, desi in mod normal are loc
doar o formare neglijabila de dioxina cu combustia curentelor gazoase reziduale:
- Timp de stationare 21 s [cww/tm/118 and 120]
- temperatura 21100 C [cww/tm/118 and 120]
- continut de oxigen >3 %
- innabusirea fluxului de gaz dupa incinerator pentru a fi transmis catre deschiderea de
recombinare a dioxinei.
Este necesara instalarea unor facilitati additionale ca de ex. spalatorul alcalin pentru eliminarea
halogenilor de hidrogen.
Citeva tipuri de oxidatori termice sint utilizate:
- oxidatorul termic direct, alcatuit dintr-o camera de combustie si fara a include recuperator
de caldura pentru aerul evacuat
- oxidatorul termic regenerativ, urmarind procedeul [cww/tm/132]:
- curentul de gaz evacuat intra in oxidator printr-o deschidere comuna si trece in camera
de regenerare printr-un ventil fluture
- apoi trecind printr-o matrit ceramic de schimb de caldur care ridica temperatura
gazului aproape la temperatura de oxidare
- apoi intra in camera de combustie, care este mentinut la cca. 800 C de catre arzatori, caldura
emanata reducind consumul de combustibil a arzatorilor
- apoi parasind camera de consumatie printr-o a doua matrit ceramic de schimb de
caldur transfera energia termica pentru a fi re-utilizat la pregatirea ciclului urmator
- curentul de gaz curat este eliberat print-un ventil de emitere pentru descarcare.
Datorita temeraturii relativ ridicate a spatiului de combustie, excesul mare de aer si influentei
scazuta a flacarii, doar mici cantitati de monoxid de carbon si NOX se formeaza.
Acest sistem este potrivit mai ales pentru curentii de gaze reziduale cu rate de scurgeri
comparativ ridicate (pina la 200 Nm
3
/s). In general este realizat 90-97% recuperare de
caldura (pre-incalzire de gaze reziduale) [cww/tm/132].
222 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Exemple de oxidare termica regenerativa sint aratate schematic pe Figura 3.67 [cww/tm/132]:
Figure 3.67: Scheme ale diferitelor sisteme de combustie regenerativa
A) Regenerator cu strat fix, B)Combi-schimbator, C)Regenerator Ljungstrom, D) Regenerator
cu strat mobil
oxidatorul termic recuperativ, este alcatuit dintr-o camera de combustie, din pre-incalzitor de
gaze reziduale si daca este potrivit, un al doilea schimbator de caldura cu recuperare de energie,
caldura fiind continuu transferat la pre-incalzitor. Acest sistem este potrivit mai ales pentru
curentii de gaze reziduale cu rate de scurgere relatic scazute (<14 Nm
3
/s). De regula este
realizata 50-80% recuperare de caldura |cww/tm/132|.
- motoarele de gaz sau/si boilerele cu aburi |cww/tm/133|, cu 57-67% recuperare de energie.
Gazul rezidual este ars in motor, daca este necesar gaz este adaugat ca combustibil de sprijin.
Generatoare din directia curgerii produc electricitatea. Motorul contine un convertor catalitic,
special pentru oxidarea monoxidului de carbon in curentul de gaz. Motorul este cuplat cu
Waste Water and Waste Gas Treatment 223


Gaz purificat
Gaz purificat
Efluent
Combustibil
Combustibil
auxiliar
Efluent
Efluent
Zon de prenclzire
Zon de oxidare
Zon de rcire
Pat
Gaz purificat
Gaz purificat
Efluent
Temperatur
Efluent
Gaz purificat/efluent
Gaz purificat
nline substrat
Temperatur
Capitolul 3
boilerul cu aburi pentru a folosi caldura risipita a gazului evacuatpentru producerea de aburi.
Apa pentru alimentatia boilerului este pre-incalzit de catre apa de racire a motorului. Cu
temperaturi scazute de combustie formarea de NOX este scazuta. Gazul de evacuare care
paraseste motorul de gaz este condus prin catalizatori de oxidatie pentru a reduce continutul de
monoxid de carbon.
Criteriul de design pentru un sistem de oxidare termica depinde in mare parte de natura
curentului de gaz rezidual, care detemina conditiile de combustie. Citeva dintre cele mai
importante articole sint:
- Arzatoarele
Citeva tipuri de arzatori sint descrise in tabelul 3.15 [cww/tm/79].

Arzator Caracteristici
Arzator distribuit
ofera o mult mai buna amestecare a combustibilului si al aerului de
combustie si a gazelor fierbinti cu aerul de ocolire. Acesta produce
flacari scurte permitind astfel o mai mare durata de retenie. In orice
caz, numai gazele curate si combustibilele gazoase pot fi utilizate. Este
o reducere limitata (ratia intre emiterea maxima si minima) si aerul de
combustie cu un continut mai ridicat de oxigen poate fi o cerinta.
Arzator cu
singura sursa
Este mai putin costisitor decit arzatorii distribuiti.

Poate prelua combustibil lichid sau gazos si aer curat sau murdar.
Arzator de difuzie


Asigura o combustie eficienta si flacara scurta, dar o ventila capabila de
Arzator Vortex delivrarea a 500 mm calibru de apa este necesara, este o
reducere scazuta si pasivitate la murdarie.
Arzator de ulei
Ofera flacari mai lungi, este mai costisitor, necesita mai multa intretinere,
are mai multa reducere limitata si in general nu este la fel de curata ca
un arzator de gaz.

Tabelul 3.15: Tipuri de arzatoare
Sectiunea de amestecare |cww/tm/79|
O buna amestecare se poate obtine prin:
- difuziune natural intre curentii turbulenti
- influentarea curentului de gaze intr-un unghi
- schimbari in directia scurgerii, colturi rotunjite sau talere
- Camera de combustie |cww/tm/79|
Conditiile pentru dimensionarea camerei de combustie sint:
- diametrul ei trebuie sa permita curent turbulent
- trebuie sa fie destul de mare sa preia flacara fara a o stinge
- lungimea ei este determinata de catre lungimea flacarii plus lungimea necesara realizarii
amestecului
- trebuie sa fie rezistent la temperatura si corroziune
- trebuie sa reziste la expansiune si contractiune frecventa
- Pre-tratamentul gazelor reziduale |cww/tm/79|
Cind pre-tratamentul este necesar inainte de a intra in oxidatorul termic -
codensarea vaporilor de apa din gazel reziduale umede
- indepartarea materialelor contaminante solide sau lichide
224 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
- concentratia (de ex. de catre GAC sau absorbtie de zeolit si desorbtie ulterioara) pentru a
reduce volumul
total de gaz care urmeaza sa fie tratat de catre oxidator -
pre-incazire, care rduce cerintele de combustibi
- Echipament de protectie |cww/tm/79|
Dispozitivele de protectie necesare sint:
- protectia impotriva fulgerilor reflectate de catre dispozitive, de ex. opritor de flcri cu plci
paralele,
multiplu opritor de flacari cu ecran, si sau /pecete de apa
- perioada de epurare a arzatorului la pornirea oxidatorului termic
- inchiderea curentului in caz de omisiune de flacara
- limitarea temperaturii de virf
Aplicatie
Oxidatorii termici sint utilizati in vederea reducerii emisiei la aproape toate sursele VOC,
incluzind supapele de reactor, supape de distilatie, operatii de dizolvare si operatii petrecute in
cuptoare, uscatorii si cuptoare de ardere.
Pot face fata unor fluctuatii minore in curgere, dare excesele de curgere solicita utilizarea unei
flacare.
Consumul de combustibil poate fi ridicat, cid gazele reziduale slab-incarcate sint alimentate,
deci unitatile termice sint cele mai potrivite pentru aplicarea in procese mai mici cu incarcari de
VOC de la moderat-pina la-inalt. Oxidatorii termici sint utilizati pentru a controla VOC de la o
mare varietate de procese industriale ca de ex:
- depozitarea si incarcarea /descarcarea produselor din petrol si a altoe lichide organice
volatile.
- curatirea vaselor (rezervoare de tren, rezervoare petroliere, plute)
- prelucrarea de ventile in industria fabricatiei de materiale chimice organo-sintetice
- fabricarea vopselelor
- rubber products si fabricarea polimerilor
- invelis de vinil si uretan flexibil
- depozite de tratare si facilitati de eliminare a deseurilor periculoase.
Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]:


Limite /restrictii
Curgere tipica de
gaz| Nm
3
/h |
900-86000 (oxidator termic direct
si regenerativ)1,2
90-86 000 (oxidator termic recuperativ)
3

Temperatura C
750-1000
4

980-1200 cu componente periculoase1,2,3
Concentratia de VOC in
gazele reziduale
<25% LEL
1,2,3

Resedince time |s|
0,5-2
5
(in functie de temperatura
Substante Nu se utilizeaza nici o substanta care poate
genera componente corrozive la motor de
gaz sau boiler cu aburi
1 [cww/tm/120]
2 [cww/tm/119]
3 [cww/tm/118]
4 [cww/tm/132]
5 [cww/tm/64]
Waste Water and Waste Gas Treatment 225
Capitolul 3
Avantaje / Dezavantaje

Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Eficienta oxidarii termale pentru reducerea COV este mai mare decat oxidarea
catalitica. Efecte Inter-media
Principalele utilitati si materiale consumabile sunt:

Consumabile Valoare Comentarii
Combustibil in timpul de
pornire si conditii non-
autotermale

Energie |kWh/1000 Nm3|
38,1,2

Cadere de presiune |kPa|
15
1

a
interval autotermic pentru VOC 1-10g/Nm 3
1
[cww/tm/70]
2
[cww/tm/96]
1

Pe linga emisia de dioxid de carbon sint urme de monoxid de carbon si NOX in gazul afluent, in
functie de continutul gazelor reziduale neprelucrate si de operatia oxidatorului termic.
Continutul de monoxid de carbo este redus de ex. prin utilizareaunui catalist potrivit; cantitati
relevante de NOX pot trece prin tratamente suplimentare (vezi Sectiunea 3.5.4.2). Prezenta
sulfului si halogenului cere tratament suplimentar pentru fumul de gaze, de ex. apa sau
Avantaje Dezavantaje
- Performanta inalta si constanta Emisia de monoxid de carbon si oxid de
- Principii simple nitrogen
- De incredere in functiune Riscul formarii de dioxin, cind
componente
- Oxidarea termica recuperativa si ce contin clor regenarativa au o inalta eficienta
termica, cu sint incinerate efect de consum scazut de combustibil Tratarea fumului de
gaz este necesar pentru suplimentar, deci o emisie mai scazuta de VOC-uri ce contin
sulf si /ori halide
dioxid de carbon Folosirea de combustibil additional este
- Integrarea in proces a caldurii risipite sau a necesar cel putin la operatia de pornire si
generarii de aburi este posibila. concentratia de VOC sub punctul de auto
aprindere
Randament [%] ___________
Paremetru Comentarii
direct regenerativ recuperativ
VOC 98->99.9 1 95-99 2 98-100 a 3
25-99.9 1 25-99.9 3 Petrolul si produse pe
baza
PM1 0 de carbuni
50-99.9 1 50-99.9 3 Chimicale si produse
similare
Nivel de emisie [mg/Nm3] Observatii
Parametru
direct regenerativ recuperativ
VOC <1-20 b Continut de oxigen
3 v-%
a >99.9999 %
b nivel scazut pentru substante periculoase, nivele ridicate pentru cele mai putin
periculoase1
[cww/tm/120]
2 [cww/tm/119]
3 [cww/tm/118]
226 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
epuratorul de alcaline (vezi Sectiunea 3.5.1.4) pentru a absorba halidele de hidrogen, injectie de
var (vezi sectiunea 3.5.4.1) pentru a absorbi dioxidul de sulf ori adsorbtie GAC (vezi Sectiunea
0) pentru reducerea dioxinelor, daca combinatia/recombinatia dioxinului nu este prevenit in
timpul procesului de incinerare. Prezenta componentelor de organosilicon pot cauza dispersari
extreme de dioxid de silicon amorfos care necesita reducere prin technici de filtrare adecvate.
Tratarea additionala a gazelor pot cauza ape reziduale care, la fel trebuiesc tratate de ex. prin
sedimentatie (vezi Sectiunea 3.3.4.1.2) sau prin neutralizare.
Monitorizarea [cww/tm/79]
Parametrele monitorizate pot cauza alarma cind valorie stabilite depasite sint:
- temperatura de combustie
- concentratia de VOC
- concentratia monoxidului de carbon
- presiune
- alimentatia gazului lichefiat
- alimentatia aerului comprimat
Un alt parametru important pentru monitorizare este continutul de oxigen a gazului de emisie,
care furnizeaza informatii despre conditiile de combustie. Acesta este crucial cind componentele
de halogen sint oxidate termic.
Eficienta de reducere a sistemului poate fi determinat prin monitorizarea concentratiei de VOC
si/sau de miros inainte si dupa oxidarea termica. VOC-urile pot fi masurate ca carbon total
utilizind detectorul de flcara ionizatoare. O analiza calitativa a emisiilor poate fi facut prin
adunarea mostrelor apucate la un punct se colectare potrivita si analizindu-le ulterior prin
olfactometru.
Arzatorii trebuiesc inspectate regulat si in caz de nevoie curatate. Daca depunerile se cladesc
rapid, masuri preventive trebuiesc luate. Pre-tratament efectiv poate fi necesar pentru curatarea
gazului rezidual contaminat, inainte de intrarea acestuia in arzator. Daca depunerile sint cauzate
de carbon , acesta poate indica utilizarea unei proportii gresite de gaz rezidual/combustibil, si
trebuie facuta verificarea monturii.


Tipuri de costuri
Costuri
Observ.
direct regenerativ recuperativ
Cheltuieli
capitale
|per 1000 Nm
3
/h|
USD 2800-59000 1 USD 24000-89000 3 USD 8900-77000 4

EUR 10000-40000 2 EUR 20000-30000 2 EUR 10000-50000 2

FIM 131000-174000 5
Cheltuieli anuale
de operare
a

USD 24000-45000 1 USD 2400-5900 3 USD 2800-14800 4


FIM 6500 5

Munca
Ustensile
Materiale
consumabil
e
0.5 zile pe
saptamina
2 zile pe saptamina
Efectivitatea
costului |pe tona
de poluanti pe an|
USD 440-3600 1 USD 110-21000 3 USD 110-2200 4

1
[cww/tm/120]
2
[cww/tm/70]
3
[cww/tm/119]
4
[cww/tm/118]
5
[cww/tm/96]
Situatia economica
Waste Water and Waste Gas Treatment 227
Capitolul 3
Factori de cost [cww/tm/80]:
Factori Influente/rezultate
Volumul de gaze reziduale ce
trebuiesc tratate
Dimensiunea camerei de combustie
Continutul de caldura a gazului rezidual Proiectul echipamentului de combustie,
cerinta de combustibil de suport
Temperatura de combustie Materiale de constructie
Instrumentatie
Optiuni de recuperare de caldura
Cerinte de instalatii (interior, exterior,
nivelul solului, virful acoperisului etc.)


Cuptoare de ardere si boilere pot fi utilizate pentru oxidarea termica a VOC, daca temperatura si
durata de retenie sint corelate. Acesta poate fi o optiune atractiva cind cuptorul de ardere sau
boilerul sint deja pe santier.
3.5.2.5 Oxidarea catalitica
Descrierea
Oxidatorii catalitici opereaza intr-un mod foarte similar cu oxidatori termici, diferenta majora
fiind, ca gazul dua ce trece prin area de flacari, trece printr-un un strat catalizator. Catalizatorul
are efectul de-a creste rata reactiei de oxidare, permitind conversarea la temperaturi de reactie
mai joase decit in unitatile de oxidare termica. Deci, catalizatorul la fel, permite ca oxidatori
mai mici sa fie utilizati. Principiul este illustrat in Figura 3.68 [cww/tm/79].
Figura 3.68: Principiul oxidarii catalitice
Gazele reziduale sint incalzite de catre arzatori auxiliari pinal la aproximativ 300-500 C inainte
de intrare in stratul catalizator. Temperatura maxima de evacuare proiectata a catalizatorului
este tipic 500-700C |cww/tm/116|
228 Waste Water and Waste Gas Treatment


Arztor
Catalizator
Admisie
ifluent
Schimbtor
de cldur
Aer purificat
Metoda contactarii curentului de gaz cu stratul catalizator serveste la distingerea sistemului de
oxidare. Atit sisteme cu strat fixat cit si cele cu strat fluidizat sint utilizate.
Capitolul 3
Oxidatrul cu strat fixat poate folosi un catalizator monolitic sau catalizator cu strat pachetat.
Catalizatorul monolitic este un bloc solid poros, continind canele paralele, ne-intersectate
aliniate in directia curgerii de gaz. Avantajul este tocirea minima datorita intinderii termice /a
contractiei in timpul pornirii / a inchiderii si caderii generale de presiune. Catalizatorul cu strat
pachetat contine particule care sint sustinute sau intr-un tub ori in tavi putin adinci prin care
gazul trece. Comparind cu catalizatorul monolitic caderile lui de presiune sint considerabil mai
inalte si particulele catalizatoare tind sa se zdrobeasca datorita intinderii termice cind stratul
catalizator ingradit este incalzit/ racit in timpul pornirii / inchiderii.
Oxidatorii cu strat fluidizat au avantajul de rate foarte ridicate de transfer de masa, desi caderea
generala de presiune este ceva mai inalta decit la monolit. Un avantaj additional al straturilor
fluidizate este transferul inalt de caldura comparat cu un coeficient de transfer normal de
caldura de gaz. Un alt avantaj este tolreanta lor mai mare la particule in curentul de gaz decit la
catalizatorii cu strat fixat ori monolitic. Acesta se datoreaza corrodarii constante a firmiturilor
de catalizator, ce ajuta la indepartarea particulelor de pe exteriorul catalizatorului intr-un mod
continuu. Dezavantajul este pierderea treptata a catalizatorului prin tocire.
Catalizatorii utilizai la oxidarea compuilor organici volatili sunt fie metale preioase ca platin,
paladiu sau rodiu pe un suport ceramic sau metalic fie metale alcaline pe suport de bile
ceramice, amestecuri de oxizi ai metalelor de obicei susinute de un cadru metalic puternic ca
oxizi de cupru, crom, mangan, nichel, cobalt etc.
Catalizatori precum crom/aluminiu, oxizi de cobalt sau oxizi de cupru/oxizi de mangan sunt
folosii pentru oxidarea gazelor coninnd compui ai clorului. Catalizatorii pe baz de platin
sunt activi pentru oxidarea sulfului din compui organici volatili, dei sunt rapid dezactivai de
prezena clorului.
Prezena otrvurilor pentru catalizatori n gazul rezidual, precum particule sau substane
chimice, poate avea un impact semnificativ n durata de via a catalizatorului. Otrvirea sau
orbirea catalizatorului poate fi ireversibil, ex: acoperirea suprafeei catalizatorului cu ulei sau
grsimi reduce eficiena acestuia dar aceastp depunere poate fi ars prin creterea temperaturii.
ns, dac sunt prezente anumite substane chimice, otrvirea catalizatorului devine ireversibil.
Astfel de otrvuri pentru catalizatori sunt, ex:
- Inhibitori care acioneaz rapid ca fosfor, bismut, arsenic, antimoniu, plumb, mercur,
cauznd o ireversibil pierdere a activitii catalitice ntr-un raport ce depinde de concentraie i
temperatur
- Inhibitori cu aciune redus ca fier, cositor, silicon, cauznd o reducere ireversibil a
activitii dar sunt tolerate concentraii mai ridicate dect n cazul inhibitorilor care acioneaz
rapid
- Inhibitori reversibili, ca sulf, halogeni, zinc cauznd n funcie de catalizator o acoperire
reversibil a suprafeei catalizatorului ntr-un raport ce depinde de temperatur i concentraie
- Mti de suprafa cum sunt solide organice, cauznd acoperiri reversibile ale suprafeei
catalizatorului
- Substane care erodeaz sau acoper suprafaa catalizatorului, precum particulel inerte,
cauznd acoperirea suprafeei active, plus eroziunea catalizatorului la un raport determinat de
dimensiunea particulelor, debitul masic i viteza gazului (cww/tm/80)
n oxidarea termic, cteva tipuri de oxidani sunt folosii:
- Oxidani catalitici puternici
- Oxidani catalitici regenerativi
- Oxidani catalitici recuperativi
Condiiile normale de funcionare pentru oxidanii catalitici sunt:
- Gazul natural este preferat drept combustibil (cnd este necesar combustibil suplimentar)
- Arztorul utilizat s fie corespunztor
- Camerele confecionate din oel inox sau carbon
Waste Water and Waste Gas Treatment 229
Capitolul 3
- Seciunea arztorului construit cu suficient lungime pentru a furniza chiar distribuirea
debitului i a temperaturii pe suprafaa catalitic
- Ddebit uniform distribuit pe suprafaa catalizatorului
- Gazul rezidual circulnd prin patul catalitic In curent uniform
- Timp de rezisten 0,3-0,5s.
Aa cum In oxidarea termic, unele gaze reziduale necesit pretratament cum ar fi condensarea
vaporilor de ap coninui Intr-un gaz rezidual umed, Indeprtarea solidelor i lichidelor,
Indeprtarea otrvurilor pentru catalizatori. Cerinele de siguran sunt similare cu cele de la
oxidarea termic (vezi seciunea 3.5.2.4).
Oxidarea catalitic ar trebui proiectat In aa fel Inct s faciliteze Indepratrera catalizatorilor
In scop de curare sau Inlocuire.
Un exemplu de oxidator catalitic regenerativ este dat In Figura 3. [cww/tm/132].

Figura 3.69: Oxidator catalitic regenerativ
1) influentul exhaustat, 2 )pat din material ceramic fierbinte, 3)stratul de catalizator, 4) camera de
combustie, 5) ieirea stratului de catalizator , 6) camera de regenerare, 7) canal de evacuare, 8)
canal de tranziie
Aplicatie
Oxidarea catalitic este folosit pentru a reduce emisiile dintr-o multitudine de surse
staionare. Principala surs de emisie vizat este emisia de compui organici volatili din
evaporarea solvenilor. Oxidarea catalitic este larg utilizat In multe sectoare industriale din
acest domeniu. Exemple de sectoare industriale In care este utilizat acest metod pentru
reinerea COV:
- Staii de Incrcare a petrolului In rezervoare
- Procese de ventilaie din industria sintezelor chimice organice
- Producerea cauciucului i fabricarea polimerilor
- Producerea rinilor poliesterice, a polietilenei i polistirenului.
Oxidarea catalitica se potriveste cel mai mult sistemelor cu volume reduse de gaze evacuate,
daca exista o mica variatie in tipul si concentratia de COV si acolo unde nu are loc otravirea
catalizatorului sau murdarirea cu contaminanti. Alte componente de redus sunt monoxidul de
carbon si la un anumit grad particulele cu toate ca ultimele mentionate necesita dispozitive
speciale operationale.
230 Waste Water and Waste Gas Treatment

Limitele de aplicare si restrictiile:

Limitele / restrictiile
Debitul gazului
influent (Nmc/h)
1200 86000(oxidator catalitic regenerativ
sau drept)
1,2

90 86000(oxidator catalitic recuperativ)
3

Temperatura (0C) 300-500 inainte de
cataliz 500-700 dup
cataliz Concentraia COV in gazul rezidual < 25 % LEL
1

Timpul de contact (s) 0,3-0,5 (in funcie de volumul patului
de catalizator)
1 [cww/tm/116]
2 [cww/tm/119]
3 [cww/tm/118]

Avantaje/Dezavantaje

Nivele de emisie atinse/Rapoarte de performan

Parametru
Randamentul
[%]
Observatii
drept regenerativ recuperativ
VOC
95 1 90-99 2

98-99 a

PM10
25-99.9 1 Produse din petrol sau
crbune
50-99.9 1
Produse chimice
CO

>98 b 2

Odour
80-95 3

Parametru
Nivelul de emisie
[mg/Nm
3
]
Observatii
VOC
<1-20
c

Capitolul 3
Avantaje Dezavantaje
- Mult mai compact dect oxidatorul Eficienta mai sczut in distrugerea COV
catalitic dect in cazul oxidrii termice
- Solicit inclzire moderat sau de loc Sistem sensibil la schimbarea temperaturii
- Produce puin sau deloc oxizi de azot din gazului
atmosfer (cca. 20-30% din cantitatea format Risc de producere a dioxinelor cnd sunt
de oxidarea termic) incinerai compui clorinai
- Monoxidul de carbon din gazul influent Toi catalizatorii sunt sensibili la agenii
este simultan indeprtat de catalizator de otrvire, agenii de infectare i inbuire a
- Sunt poosibile performane mari, constate activitii
i de incredere Particulele trebuie indeprtate in prealabil
- Oxidarea regenerativ sau recuperativ au Catalizatorii uzati cnd nu pot fi
regenerai
efficient termic redicat, cu efect intr-un trebuiesc depozitate
consum sczut de combustibil i emisie
sczut de bioxid de carbon;
- Este posibil integrarea proceselor de
inclzire rezidual sau producere de
inclzire
- Cerine reduse de izolare
- Risc de incendiu redus in comparaie cu
oxidanii catalitici
Waste Water and Waste Gas Treatment 231
Capitolul 3

a
solicit un volum mare de catalizator i/sau temperaturi
ridicate
b
catalizator din metal preios
c
nivele sczute pantru substane periculoase, nivele ridicate pentru substane nepericuloase

1
[cww/tm/116]
2
[cww/tm/119]
3
[cww/tm/70]

Efecte inter-media
Principalele utiliti i consumabile necesare sunt:

Emisia n mediu include urme de monoxid de carbon i datorit temperaturii relativ sczute cu
oxidarea termic, un coninut redus de oxizi de azot. Nivelurile de emisie atinse sunt de 15
mg/Nmc.
Catalizatorii au o durat de via de minim doi ani. Apoi trebuie regenerai sau depozitai ca
deeuri chimice sau chiar periculoase.
Cnd compuii organici volatili conin sulf i/sau halogeni, trebuie s ne ateptm la emisii de
dioxid de sulf i /sau halogenuri. Acestea trebuiesc ndeprtate prin tehnici corespunztoare.
Monitorizare [cww/tm/79]
Temperatura patului, cderea de presiune prin pat, temperatura de combustie i coninutul de
monixid de carbon i oxigen din efluentul gazos trebuiesc monitorizate pentru a controla
conbdiiile de combustie.
Eficiena sistmului poate fi determinat prin monitorizarea concentraiei compuilor organici
volatili i/sau a mirosurilor nainte sau dup oxidator. Compuii organici volatili pot fi msurai
ca total carbon, folosind un detector cu ionizare n flacr. O analiz calitativ a emisiilor poate
fi fcut prelevnd probe din anumite puncte selectate i analizarea lor prin GC/MS. Eficiena
pentru emisia de mirosuri este determinat prin prelevarea de probe din anumite puncte de
prelevare relevante i analizarea lor prin olfactometrie.
Arztoarele trebuiesc verificate cu regularitate i dac este necesar, curite. Dac depunerile
cresc rapid trebuiesc luate msuri preventive. Pot fi necesare msuri de pretratare pentru
curarea gazelorreziduale contraminate la intrarea n arztor. Dac depunerile se datoresc
carbonului aceasta nseamn c raportul gaz rezidual/combustibil este necorespunztor i
trebuie verificate dispozitivele de control.
Situatia economica
Tipul costurilor
Costuri
b. 0 servaii
Drept Regenerativ Recuperativ
Costuri de capital
(la 1000Nmc/h)
USD 14000-58000 1 USD 24000-89000 3

EUR 10000-80000 2 EUR 30000-40000 2

Consumable Amount Remarks
Combustibil la pornire i
condiii mpotriva
0100
supranclziriia
(Nmc metan pe 1000 Nmc)
Energie (KWh/1000Nmc) 12 1
Variatie de presiune (kPa) 15 1
a domeniu de supranclzire pentru COV 1-2 g/Nmc (sistem regenerativ) i
3-5 g/Nmc(sistem recuperativ)
1 [cww/tm/70]
232 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Costuri anuale de
operare
(la 1000Nmc/h)
USD 2800-21000 1 USD 3600-12000 3

Laboratoare, utiliti,
consumabile
0.5 zile pe saptamana 2 zile pe saptamana

Costuri de efficient (la
toan de poluant pe an)
USD 440-3600 1 USD 150-26000 3

1
[cww/tm/116]
2
[cww/tm/70]
3
[cww/tm/119]

Factori ce influeneaz costul (cww/tm/80):
Factori
Influena/rezultat
Raportul debitului de gaz rezidual Dimensiunea camerei de combustie
Coninutul de cldur a gazului rezidual Proiectarea echipamentelor de combustie,
necesarul de combustibil
Eficiena de distrugere a solveilor cerut Cantitatea de catalizator necesar i
suprafea de contact
Tipul catalizatorului
Proceduri
Tipul schimbtorului de cldur
Cerinele instalaiilor (interioare, exterioare,
la nivelul solului, la nivelul acoperiului, etc)


3.5.2.6 Ardere cu flama
Descriere
Arderea cu flama este un proces de oxidare la temperatur Inalt folosit pentru distrugerea
componenilor combustibili din gazele reziduale In procesele industriale. Exist dou tipuri de
ardere cu facle:
- Facle inalte
- Facle la sol.
Arderile cu facla la nlime, tipul uzual, au capacitIi mai mari dect arderile la sol. ntr-o
ardere la Inlime, debitul de gaz rezidual este trecut printr-un co variind Intre 10 i 100 metri
Inlime i este ars In vrful coului. Flacra este expus la dispersia atmosferic (vnt,
precipitaii). Faclele de acest tip sunt In general proiectate pentru capaciti mari ( sute de tone
pe or) i sunt mult mai potrivite pentru variaii mari ale debitului de gaz.
O facla la Inlime tipica (see
Figure 3. [cww/tm/143]) consists of [cww/tm/143]:

Waste Water and Waste Gas Treatment 233
Capitolul 3
Figure 3.70: Sistem la facla la nlime tipic [cww/tm/143]
- Cap de colectare a gazelor i instalaii pentru colectarea gazelor din fazele de producie
- Cilindru de detent pentru Indeprtarea i stocarea lichidelor condensabile
- Sigurana pentru ap sau purje de gaz cu rol de a preveni ptrunderea flcrii In interior
- Unul sau mai multe arztoare i un co pentru flacr
- Regulator pentru gaz i unaprinztor pentru a aprinde amestecul de gaz rezidual i aer
- Dac este cazul, prevederi pentru fore externe (exhaustare sau rezistena aerului) pentru
reducerea fumului
Gazul natural, gazul combustibil, gazul inert sau azotul pot fi folosite ca gaz de purj.
n arztoarele facla la sol, combustia are loc la nivelul solului. Ele variaz In complexitate i
multe constau fie In arztoare cu facla convenionale cu descarcare orizontal fr Imprejmuiri
fie In multiple arztoare montate In Imprejmuiri din materiale refractare oelite. Ele sunt
proiectate pentru mici capaciti /10-100 tone/or) i trateaz gaze combustibile generate de
toate sursele fixe conectate la un sistem de aprindere In procesul normal de funcionare.
Acestea includ In principal emisiile de la valvele de siguran i de la orice pornire sau oprire a
proceselor.
Diametrul mare al echipamentului arztorului la sol ofer posibilitatea amplasrii mai multor
arztoare. Aadar arztoarele cu facla la sol pot fi ajustate la cantiti variabile a gazului de
ardere prin ajustarea numrului de arztoare cu care opereaz. Aceasta Imbuntete condiiile
de combustie i conduce la eficiene ridicate ale combustiei.
Un nou tip de arztor cu facla la sol lucreaz ca sistem cu ardere la suprafata cu preamestec
(arzator inchis), unde preamestecul gaz-aer arde Intr-un mediu permeabil. Acest mediu const In
cteva straturi de fibre metalice i meninerea temperaturii la peste 1300
0
C. Gazul este alimentat
printr-un injector Venturi la baza sistemului arztorului, injectorul introduce cantitatea
stoechiometric de aer necesar combustiei. Pot fi atinse rapoartate de aer de 1:12 i 1:19. In
difuzor, direct In vrful injectorului Venturi, viteza mixturii scade i presiunea crete, ceea ce
crete eficiena injectorului venturi i determin presiunea static s lase amestecul de gaz prin
234 Waste Water and Waste Gas Treatment


Efluent
Abur
Flacr de
veghe
Purjare gaz
Arzt or
de vrf
Co de
f l acr
Drenaj
Arztor
Aprinztor
Co de
sifguran
Etanare cu ap
Camer de detent
Indtalaie de aprindere
Gaz de aprindere
Gaz pilot
Capitolul 3
mediul permeabil. Din difuzor amestecul de aer intr in camera de preamestec i trece prin
mediul permeabil unde este prins de un regulator de ardere. Arderea are loc chiar deasupra
mediului permeabil. Cldura este eliberat prin convecie, fcnd recuperarea energiei cu
schimbtor de cldur dac se dorete. Zona de combustie inchis previne descrcarea de cldur
i scntei. Tehnica este descris in Figura 3. [cww/tm/153].
Figura 3.71: Principalele componente ale arztorului nchis
Materialul fibros este permanent rcit de un debit de aer sau gaz. Deoarece fibrele metalice au o
mare suprafa raportat la volumul lor, ele se rcesc rapid. Aceasta face de asemeni unitatea
rezistent la intoarcerea flcrilor. Chiar i la debite mici amestecul este suficient pentru a rci
materialul aa inct partea de preamestec a materialului nu va depi 150
0
C(cww/tm/153).
Un singur modul cuprinde ase arztoare in dou bnci spate in spate cu o capacitate total de 90
MW pentru gazul natural ( Woobe index 47,8 MJ/Nmc). Flacra este protejat i direcionat in
sus de pereii izolai. Radiaia de cldur in zona imprejurtoare este redus i creterea
temperaturii mediului ambiant este limitat la mai puin de 5K (cww/tm/153).
Combustia complet cu sistem de flcri solicit sufiecient aer de combustie i un amestec
corespunztor de gaz rezidual i aer. Fum poate rezulta din combustie, in funcie de
componenii gazului rezidual i de calitatea i distribuia aerului de combustie. Gazele
reziduale coninnd metan, hidrogen, monoxid de carbon i amoniac ard de regul fr fum.
Gazele reziduale coninnd hidrocarburi grele ca parafine, olefine, compui aromatici produc
fum. Industria solicit de regul capacitate de reducere a fumului de 10-15% pentru arztoarele
la inlime i 100% pentru arztoarele la sol. O intervenie exterioar este necesar pentru
reducerea fumului, cum ar fi:
- Abur, alimentat la peste 0,7 Mpa presiune, folosit uzual pe amplasamentele mari unde aburul
este disponibil
- Aer, potrivit pentru aplicaii necesitnd instalaii mici i necostisitoare
- Gaz de inalt presiune care este foarte costisitor
- Ap, alimentat la presiuni de cca. 2 Mpa, potrivit unde apa este frecvent disponibil in
mari cantiti.
Intrervenii exterioare sunt rar necesare in arztoarele la sol.
Waste Water and Waste Gas Treatment 235


Pe r e t e
mo bi l
Camer de
preamestec
Injector de
aer Venturi
Intrare aer
Arztor cu perei
permeabili
Izolaie
Difuzor
Piloi
Perete articulat
Capitolul 3
Gazele reziduale pentru a fi aprinse trebuie s aib o capacitate caloric de minim 11 MJ/Nmc
pentru combustie complet, altfel trebuie adugat combustibil suplimentar. n unele cazuri, chiar
arderea gazelor reziduale care au capacitatea caloric minim necesar necesit Inclzire
suplimentar. Dac combustibilul conine azot, pentru a minimiza formarea oxizilor de azot este
necesar o Inmclzire suplimentar.
Amplasaamentele industriale exploateaz de obicei un sistem integrat de ardere, o combinaie
Intre un arztor la sol cu un arztor optim proiectat pentru gaz rezidual In timpul proceselor
obinuite de operare i un arztor la Inlime pentru debite mari de emisie In caz de urgen sau
Intreruperea proceselor.
Diferite tipuri de arztoare sunt prezentat In Figura 3. Figura 3. [cww/tm/64].
Figura 3.72: Arztor cu tij
236 Waste Water and Waste Gas Treatment


Aer
Abur
Aer
Gaz combustibil
Efluent Flacr amorsare
Capitolul 3
Figura 3.73: Arztor aprat
Figura 3.74: Arztor nfurat
Aplicatie
Arztoarele sunt folosite In industria petrolului, gazului, petrochimic pentru eliminarea In
siguran a gazelor combustibile i a vaporilor cnd nu mai este posibil folosirea sau reciclarea
lor. Compuii organici volatili din ventilatoare, pompe i compresoare sunt colectate i conduse
la un sistem de ardere. O funcie important a arztoarelor este prevenirea acumulrilor nedorite
de gaze inflamabile ca o msur de siguran sau pentru condiiile de urgen. Tehnic, toate
sursele de gaze combustibile care perzint un potenial de inflamabilitate dintr-un amplasament
chimic sunt conectate la un sistem de ardere. Arztoarele nu sunt utilizate ca o msur continu.
Ele potr fi utilizate deasemeni pentru arderea gazelor reziduale generate de canalizri,
digestoare de nmol.
Waste Water and Waste Gas Treatment 237


Combustibil
Aer
Arztor
pilot
Combustibil
auxiliar
Injector central
Gaz
rezidual
Aer


Combustibil
auxiliar
Combustibil Aer
Aer pentru
aprindere
Combustibil
aer
Capitolul 3
n timp ce arztoarele la inlime sunt in mod normal folosite ca arztoare de urgen, arztoarele
la sol sunt in general exploatate ca arztoare de rutin. Arztoarele la sol nu pot in contrast cu
cele la inlime s opereze cu debite cu fluctuaii mari. Cnd aceste fluctuaii nu pot fi evitate,
combinaia cu un arztor la inlime este necesar. Aa cum s-a menionat (cww/tm/153), tipul
arztorului cu camer de preamestec este recomandat i gazelor toxice sau periculoase ex:
amestecuri de gaze cu coninut de hidrogen sulfurat.
Limite de aplicare i restricii:


Limite/restricii
Natura gazului 0-1800000Nmc/h
3
(limita superiuoar pentru
arderea la inlime)
600-210000 Nmc/d(Wobbe Index domeniu 15-52
MJ/Nmc) pentru arztoarele la sol cu camer de
combustie cu preamestec
Temperatura de combustie (
0
C)
> 800
2

900-1260 C (arztoare la sol cu camer de
combustie cu preamestec)
Timpul de retenie in camera de combustie (s) 1-2
2

Domeniul de presiune (kPa) 0-0,73(arztoare la sol cu camer de combustie cu
preamestec)
Concentraia Cov in gazele reziduale 0-100% LEL cu echipamente de siguran
2

0-50% LEL fr echipamente de siguran
2

Coninutul de oxigen dup incinerare > 5%
3
cu flacr acoperit
Viteza flcrii ( m/s) 0-20
3
pentru a preveni intoarcerea flcrilor
1
(cwww/tm/117)

2
(cww/tm/132)

3
(cww/tm/64)


Avantaje / Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Generale Generale
- Sistem de eliminare eficient referitor la surplusul
de combustibil i existena unor gaze nereciclabile sau
emisia neateptat a unui debit mare de gaze
Poate fi utilizat pentru controlul emisiilor intermitente
sau fluactuante de gaze
- Fr emisii de poluani(Sox, Nox, monixid
de carbon, halogenuri hidrogenate) dincolo de
flacr
- Necesit echipamente de control a fumului
- Cldura de combustie nu este reconvertibil
- Cost ridicat in caz de reincrcare
Arztoare la inlime Arztoare la inlime
- ndeprtarea rapid i in siguran a unei mari
cantiti de gaz rezidual
- Echipamente de intervenie in caz de urgen
- Emisie de lumin
- Emisie de zgomot
- Dificulti in tratarea debitelor reduse
- Formarea de turte poate cauza blocaje
Arztoare la sol Arztoare la sol
- Aprinderea flcrii sigur (puin influenat de
vnt)
- Flexibil; poate opera variaii de debite in limite
mici
- Capacitate limitat
- Nu poate opera largi variaii de debite,
solicitnd combinarea cu arztoare la inlime
- Risc crescut pentru siguran i sntate in
caz de funcionare necorespunztoare
- Datorit calitii slabe a combustibilului
eficiena poate fi redus
- Emisii de miros
Arztoare la sol cu camer de combustie cu Arztoare la sol cu camer de combustie cu
preamestec preamestec
- Ardere complet
- Sistem modular pentru ridicare i transport
- Tehnic nou, de aceea nu este recunoscut
pente tot in lume

238 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

- Domeniu foarte larg (1:30 cu Wobbe Index 15-52
MJ/Nmc)
- Pornire direct la capacitate maxim fr a fi
nevoie de o perioad de pornire
- Emisii reduse de Nox
- Recuperarea energieie este o opiune
- Emisii reduse de lumin i cldur
- Costuri ridicate comparativ cu sistemele
convenionale

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Nivele de emisie ce pot fi atinse menionate n tabel evideniaz distrugerea poluanilor aerului
(COV i hidrocarburi) prin ardere. Ali parametri (NO i NOX) se atribuie emisiilor cauzate de
ardere. Arztoarele nu conin instalaii de tratare a gazelor, ns emisia de poluani cauzai
incinerarea unor gaze cu coninut de sulf i/sau halogenil, NOx, monoxidul de carbon n mod
normal trebuie controlat. Din aceste motive, arztoarele la sol nu sunt potrivite pentru gaze
toxice sau periculoase. Combinarea/recombinarea reaciilor ctre obinerea dioxinei nu este
favorizat datorit lipsei geamului de recombinare i suprafeei metalice acionnd ca un
catalizator.
Performana de reducere a faclelor, aa cu este descris n tabel, este valabila numai de condiiile
optime de funcionare. Rata de performan n condiii non-optime acoper 0-98% (cww/tm/84),
ceea ce nseamn c faclele sunt foarte sensibile la schimbarea condiiilor. Aceast fapt face ca
faclele s nu prezinte ncredere cnd sunt utilizate n regim continuu.
Efecte inter-media
Principalele utiliti i consumabile sunt:
Consumabile Cantiti Observaii
Instalaii pentru eliminarea fumului
(abur, aer, ap, gaz natural)

Gaz de ardere pentru iniiere i
ntreinere (propan, butan)

Gaz de purj (azot sau combustibil)
pentru meninerea sistemului sub
presiune


Facle la inaltime Facle la sol
Parametru Randament Nivel de emisie Randament Nivel de emisie
[%] [mg/Nm3] [%] [mg/Nm3]
>98 a 1 >99 a 2
VOC 3
80-86 99.9 c 3
400 (200 ppm) 400 (200 ppm)
NOx
11.6 (3.9 ppmv) b,c
NO 8.6 (2.9 ppmv)
b,c
Hidrocarburi
<2.8 (<1 ppmv) b,c
(inclusiv BTEX)
CO -
Zgomot 73 dB(A) b,d
a la condiii optime: coninut de cldur a gazelor reziduale >11 MJ/Nmc, debit redus i
coninut de cldur sczut duce la o
efficient sczut
b sistem cu csmer de preamestec
corectat la 3% oxigen
dla 50m de cmpul liber de condiii
1 [cww/tm/117]
2 [cww/tm/84]
3 [cww/tm/153]
Waste Water and Waste Gas Treatment 239
Capitolul 3

Gaz pilot
Energie (kWh/1000Nmc)
Cdere de presiune (kPa)
11

1
(cwww/tm/64)


Arztoarele pot produce zgomot. Cele mai importante surse de zgomot sunt (cww/tm/94):
- Injecia dispersoarelor de fum
- Procesul de combustie
- Ventilatoarele
Orice sistem de utilizare a aburului produse zgomot, datorit presiunii ridicate a debitului de
abur, a injectoarelor i a procesului de combustie asociat cu hidrocarburile. Presiunea ridicat a
aburului genereaz zgomot de Inalt frecven, care este foarte duntor pentru oameni, i
deasemeni Imbuntete eficiena combustiei, deaceea crescnd emisia de energie i rata de
ardere, care din nouz conduce la un zgomot ridiact de combustie. Zgomotul de combustie este In
general zgomot de joas frecven, comparabil cu zgomotul de ventilatorului de la amestecul
gazului rezidual cu aer.
Eliminarea zgomotului este o problem de mediu important i de aceea un aspect de proiectare
important care trebuie abordat din faze premergtoare . Aspectele de evitare a zgomotului sunt:
- Reducerea i atenuarea zgomotului de Inalt frecven produs de jeturile de abur utiliznd
mai multe injectoare care pe de alt parte pot conduce la favorizarea dezvoltrii turtelor In
condiii de debit redus;proiectarea unor orificii pentru a face fa acestor dezavantaje este
esenial;
- Aezarea injectoarelor astfel Inct jeturile de abur s poat interaciona i reduce zgomotul
de amestec
- Creterea eficienei prin forme de control mai bune
- Reducerea presiunii aburului la <0,7 MPa
- Utilizarea unui echipament de reducere a zgomotului In jurul injectorului de abur ca un scut
acustic pentru injector
Alte impacte prezint:
- Lumina emis de arztoarele la Inlime
- Mirosul produs datorit combustiei insuficiente (In principal la arztoarele la sol).
Trebuie menionat c arztoarele sunt implicate Intr-un numr semnificativ de incendii i
explozii In industria chimic i petrochimic, aa cum este menionat de Miunisterul de Mediu al
Franei. Rezultatele pot fi gsite In baza de date AIDA, coordonat de organizaie.
Monitorizarea [cww/tm/94]
Rata de emisie a fumului la arztoare trebuie verificat pentru a verifica dac s-a introdus
suficient dispersant dar nu mai mult dect este necesar pentru a preveni emisia de fum. Aceasta
poate fi atins In trei moduri:
- De un ir de termocuple evaluate la cel puin 1000 grade C
- De un detector de infrarou
- Msurnd debitul de gaz ars rapoortat la debitul de dispesant. Controlul debitului se face de
obicei prin valve de control
O politic de control mult mai stringent este cerut pentru arztoarele la sol datorit riscului pe
care Il prezint pentru sntate i siguran.
Un rspuns rapid al unui sistem de control este esenial, preferabil prin intermediul unbei
transmisii electronice de control a semnalelor dintre, telecomanda uzual, coul de ardere i o
camer de control. Instalarea unui monitor TV pentru a monitoriza flacra In camera de control
poate fi considerat c permite o intervenie manual In controlul dispersantului dac este
necesar.
240 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Pentru pilot, echipamentele de monitorizare a funcionrii include:
- Termocuple (dar fii atent la semnalele eronate)
- Observarea direct a flcrii (observare pe monitor TV)
- Monitorizare In infrarou, uneori completat cu monitorizare optic pentru a depi
absorbia IR In ap
- Msurtori de luminozitate
- Probe de ionizare
- Alarm la joas presiune
- Controlul gazului de purj
Este necesar un dispozitiv pentru determinarea continu a prezenei flcrii pilot.
Situatia economica

Tipul de costuri Facle ridicate

Facle la sol Observatii
Costuri de
investitie [per 1000
Nm
3
/h]
USD 8300-560000
1
Costuri operationale
[per 1000 Nm
3
/h]
USD 420-36500 1

Efectivitatea costurilor
[per tona de poluant
controlat pe an]
USD 14-6400 1

1
[cww/tm/117]

Faclele discutate sunt acelea cu duzele intre 2,5 cm si 2.3 m in diametru, arzand 100% cu gaz
rezidual combustibil cu o valoare calorifica de aproximativ 17 MJ/Nm
3
si exploatate intre 1 si
100 ore pe an. Faclele situate la costurile de investitie si exploatare cele mai joase au o capacitate
mai mare de ardere (aproximativ 300000 Nm
3
/h) cu un diametru al duzei de pana la 2.3 m si
functionand 100 ore pe an sau mai mult. Faclele situate cu costurile de investitie si operare cele
mai ridicate au o capacitate de ardere mai mica (aprox. 36 Nm3/h), diametrele duzelor fiind mici
de 2.5 cm si operate pentru mai putin de 10 ore pe an.
Deoarece faclele sunt in principal utilaje de siguranta ce opereaza cu fluxuri de durata scurta (in
general in conditiile anormale sau eliberari in cazuri de accidente de la un proces) fata de un
utilaj de control care trateaza un flux rezidual continuu, nu este adecvat sa se compare costurile
de eficienta ale faclelor cu costurile altor dispozitive de control. Costul pentru o tona de poluant
controlat captat depinde de orele anuale de functionare. Utilizarea nefrecventa a faclei va avea ca
rezultat costuri mai mari pentru tona de poluant necontrolat, utilizarea frecventa insemnand
costuri mai mici de poluat controlat.
3.5.3 Tehnologii pentru recuperarea i reducerea particulelor
Particulele poluante sunt: praful, metalele grele i compuii lor, aerosoli, ceaa i negrul de fum,
care se Intlnesc frecvent In gazele uzate, gazele de ardere In aerul de combustie din industria
chimic. Particulele de praf i de metale grele (i/sau compuii) se gsesc In procesele de
producie In gazele reziduale cnd compuii solizi sub form de pulberi ce se formeaz, sunt
tratai i depozitai i deasemenea In gazele de ardere de la combustii, de exemplu la centralele
termice sau incinerarea deeurilor. Aerosolii i ceaa apar de exemplu In timpul reaciilor i
prelucrrilor de la obinerea amestecuriolr. Sistemele de tratare obinuite sunt descrise mai jos.
3.5.3.1 Separator
Descrierea
Curentul de gaz rezidual este trecut Intr-o camer unde praful, aerosolii i/sau picturile sunt
separate de gaz sub aciunea gravitaiei, efectul fiind crescut prin reducerea vitezei de distribuie
a gazelor, folosind mijloace ca: talere, plci sau plase metalice.
Waste Water and Waste Gas Treatment 241
Capitolul 3
n interiorul camerei trebuie asigurat o vitez de distribuie uniform. Curgerea selectiv are
un efect contrar asupra eficienei. Folosirea unor mijloace de obstrucionare n interiorul
separatorului permite viteze mai mari ale procesului, ceea ce reprezint o reducere a volumului
separatorului, comparativ cu camerele de linitire. Dezavantajul const n creterea cderii de
presiune.
Aplicatia
Un separator este de obicei instalat ca etap preliminar la numeroase sisteme de filtrare,
scrubere, turnuri de rcire, etc. Este utilizat, de exemplu, pentru a preveni intrarea lichidului de
splare cu gazul rezidual purificat i/sau pentru ndeprtarea particulelor abrazive.
Limite i restricii [cww/tm/70]:

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
Simplitatea execuiei , cost redus
Cderi de presiune foarte scute
Potrivitpentru temperaturi mai ridicate
Randament sczut n special la ndeprtarea
particulelor mici
Nu este potrivit cnd diferena de densitate
dintre gaz i particule este mic

Niceluri de emisie realizabile / Randamente

Efecte inter-media

Consumabile Cantitatea
Observaii
Apa(sistem de curire opional
pentru talere i plci)
100200 l/m2 1

Energie[kwh/1000Nm
3
]
Doar pentru ventilator
Variatie de presiune [kPa]
<0.5 1
1
[cww/tm/70]

Reziduurile sunt constituite din praf i /sau din picaturile separate care trebuie eliminate atunci
cnd refolosirea /recircularea nu este posibila .In funcie de surs praful separat poate fi
impurificat cu compui toxici sau periculoi ceea ce trebuie luat n considerare pentru prelucrri
sau eliminri ulterioare .
Limite/restricii
Debit gaz rezidual [Nm3/h] 100-1000001
Coninut de praf Fr restricii
Dimensiunea particulelor
Temperatura n mod normal aprox.540 grade C, dar
depinde de materialul recipientului
1 [cww/tm/70]
2 [cww/tm/108]
Parametru Randement(%) Nivelul emisiei mg/Nm3 Observaii
PM 10-901 Depinde de dimensiunea
particulei n separatorul de
picturi
Picturi 1001
1 [cww/tm/70]
242 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Situ atia economica
Costurile totale sunt scazute dar cum separatorul este de obicei integrat in alte sisteme,nu se
poate face o estimare total.
3.5.3.2 Ciclonul
Descrierea
Cicloanele folosesc inertia pentru a separa particulele din gaz sub actiunea fortei centrifuge de
obicei n camere conice. Se creaza un turbion dublu n interiorul ciclonului .Gazele care intra
executa o miKare circulars spre partea inferioara. In partea de jos gazul se intoarce i cu o
miKare elicoidala prin centrul ciclonului ese pe la partea superioara a acesteia.Particulele din
curentul de gaz sunt separate lnga peretele ciclonului deforta centrifuga i sunt n contrasens cu
gazul care circula i apoi iese din ciclon .Particulele de dimensiuni mai mari ,parasesc peretele
ciclonnnului i se depun intr-un buncar la partea inferioara in timp ce particulele mici parasesc
ciclonul mpreuna cu gazul care iese.
Cicloanele umede sunt agregatede mare randament ,pulveriznd apa n curentul de gaz rezidual
pentru a crete greutatea a particulei i astfel crete randamentul separarii particulelor fine.
Exists doud tipuri de cicloane : cu flux reversibil si intr-un singur sens [cww/tm/79]:
Ciclonul cu flux reversibil (vezi figura 3.75[cww/tm/79]),care estecel mai uzual consta din :
o carcass cilindrica cu baza conics
un buncar pentru colectarea prafului
o intrare pentru aer ,tangential sau axial
ie*i.
Figura 3.75: Ciclonul cu reversibil
- Ciclonul cu un singur sens (vezi Figura 3. [cww/tm/79]) este echipat cu rotoare fixe sau
mobile,gazul intra sub forma de spirala,gazul epurat se concentreaza de-a lungul axului
central iar particulele se concentreaza pe lnga pereti.
Waste Water and Waste Gas Treatment 243


Intrare axial Intrare tangenial
Eficien mare
capacitate mic
Standard Infurat Curb
Eficien mare
capacitate mare
Eficien mare
capacitate mic
Capitolul 3
Figura 3.76: Ciclonul cu un singur sens
Aplicatie
Cicloanele sunt folosite pentru controlul prticulelor i n special pentru pM>10pm.Exista totui
cicloane cu randament ridicat proiectate pentru a fi eficiente chiar pentru
PM2.5
[cww/tm/107].
In general cicloanele nu sunt adecvate pentru a face fa reglementrilor din domeniul polurii
aerului dar ele servesc ca pre-epurator pentru instrumente de control mult mai costisitoare cum
ar fi:filtru cu esturi(vezi capitolul 3.5.3.5)sau filtrele electrostatice (vezi capitolul 3.5.3.3).Se
utilizeaz dupa procese de uscare prin pulverizare i dupa procese de concasare ,mcinare i
calcinare. Sistemele de ncalzire industriale ce utilizeaza combustibil fosil,utilizeaza n mod
obinuit mai multe cicloane mult mai eficiente dect un singur ciclon i pot separa PM <2.5
m.
Limite i restricii sunt:

Limite / restrictii
Debitul gaz rezidual [Nm
3
/h] 1-100.000
1,2
,(pentru sisteme cu
un ciclon)
Pn la 180.000
2
(mai multe cicloane
n paralel)
Coninutul de praf [g/Nm
3
] 1-16.000
2

Dimensiunea particulelor
2
<PM2.5-<PM200
Temperatur Depinde de materialul
recipientului ,poate fi>1200
0C

1 [cww/tm/132]
2 [cww/tm/107]
244 Waste Water and Waste Gas Treatment


Eflent cu
particule
de praf
Vane fixe
Separator de
praf
Ctre circuitul
secundar
Gaz purificat
Capitolul 3
Avantaje / Dezavantaje
Avantaje
simplicitatea instalaiei
recuperarea materiei prime
fara parti mobile, deci intreinere uoar i
costuri reduse
Colectare i ndeprtare uscat cu excepia
cicloanelor umede
Necesit un spaiu reletiv redus
Dezavantaje
Colectare relativ redus mai ales pentru PM
<10 m.
Cicloanele cu intrare axial nu pot fi folosite
cu particule capabile s determine corodarea
excesiva sau colmatarea paletelor .
Nu se poate utiliza in cazul materialelor
vscoase .
emisii de ape uzate la ciclonul umed.
z g o m o t
Nivelurile de emisie realizabile / Randamente
Cicloanele funcioneaz mult mai eficient cu ncarcaturi mai mari de poluant ,cu condiia
casistemul s nu se colmateze .ncrcturile mai mari de poluant sunt asociate n general unui
debit mai mare [cww/tm/107].
Eficiena ciclonului variaza ca o funcie de dimensiunea particulei i construcia ciclonului.
Aceasta crete cu[cww/tm/107]:
- Dimensiunea i/sau densitatea particulei
- Viteza de intrare a gazului
- Lungimea corpului ciclonului
- Numrul de cicluri ale gazului in ciclon
- Raportul dintre diametrul corpului ciclonului i diametrul de la ieirea gazului
- ncrcarea cu praf
- Netezimea pereilor interiori ai ciclonului
Eficiena ciclonului scade cu [cww/tm/107]:
- creterea vscozitii gazului
- creterea densitii gazului
- creterea suprafeei conductei de admisie a gazului
- curgerea aerului prin orificiul de evacuare al prafului

Parametru
Randament
[%]
Observatii
Conventional
Randament
ridicat
Debit ridicat Cicloane
multiple

PM 7090 1 80-99 1 80-99 1

PM10 30-90 1 60-95 1 10-40 1

PM5

90 1

80-95 1

PM2.5 0-40 1 20-70 1 0-10 1

1
[cww/tm/107]

Efecte inter-media
Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observaii
Ap(cicloane umede)
Energie[kwh/1000 Nm
3
] 0.25-1.5
1

Variatie de presiune[kPa]
0.5-1
2
Sisteme cu eficien sczut
1-1.5
2
Standard
Waste Water and Waste Gas Treatment 245
Capitolul 3

2-2.5
2
Sisteme cu eficien nalt
1[cww/tm/64]
2[cww/tm/107]


Praful rezult reziduu i trebuie ndeprtat. Cantitatea depinde dencrcarea cu prafa gazului
rezidual. n funcie de surs, praful separat poate fi contaminat cu substane toxice i /sau
periculoase.
Exploatarea cicloanelor este o surs semnificativ de zgomot care trebuie redus ,de exemplu prin
nchiderea utilajului.
Monitorizarea [cww/tm/79]
Performana ciclonului poate fi determinat monitoriznd concentraia particulelor din curentul
de gaz efluent ,folosind o sond de prelevare izocinetica sau o metod bazat pe msurare ,de
exemplu opacitate UV/vizibil,raze beta sau lovirea particulelor .
Exist puine cerine pentru ntreinerea cicloanelor trebuie s permit accesul pentru inspecia
periodic a coroziunii ciclonului .
Cderea de presiune de-a lungul ciclonului este monitorizat i este verificat sistemul de tratare a
prafului pentru a nu se bloca.
Situatia economica

Tipuri de costuri
Costuri Obsrvatii
Ciclon singular i
standard
Ciclon multiplu
Cheltuieli capitale[ per
1000 Nm
3
/ h]
USD 1200-1500 1 USD 1100-1400 1

EUR 900 2
Cheltuieli de exploatare
anuale [per 1000Nm
3
/h]
USD 700-7800 1 USD 450-750 1

EUR 200 2
Cheltuieli ptr.
Eficacitate[ per ton
poluant controlat per an]
USD 0.45-460 1 USD 0.32-50 1

1
[cww/tm/107]
2
[cww/tm/70]

Pentru ciclonul singular standard, debitul se presupune a fi ntre 1800 i 43000 Nm
3
/h,
ncrcarea cu PM ntre 2,3 i 230 g/Nm
3
i eficiena controlului 90 %. Pentru bateriile
decicloane debitul se presupune a fi ntre 36000 i 180000 Nm
3
/h iar ncrcarea cu particule i
eficiena ca mai sus .
Ca o regul, agregate mai mici care controleaz un curent de gaz rezidual cu o concentraie
sczut de particule vor fi mult mai scumpe ( per debit i per cantitate de poluant controlat) dect
un agregat mare care controleaz un gaz rezidual cu un coninutt mare de particule.
3.5.3.3 Filtru electrostaic (ESP)
Descrierea
Un filtru electrostatic este un sistem de control care folosete fora electrostatic ptr. a orienta
particulele care intr cu gazele reziduale spre plci colectoare.Particulele care intr sunt ncrcate
electric cnd trec peste un strat cu ion de gaz. Electrozii din centru sunt meninui la tensiune
ridicat i genereaz cmpul electric care npinge particulele spre pereii colectori. Tensiunea
pulsatorie necesar se ncadreaz nintervalul 20-100 kV.
246 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Exist mai multe tipuri de filtre electrostatice:
C filtru electrostatic uscat cu electrod -
plci C filtru electostatic uscat cu tuburi
electrod C filtru electrostatic umed cu
plci electrod C filtru electrostatic umed
cu tuburi electrod
La filtrul electrostatic uscat cu plci electrod ( vezi fig. 3.77) [ cww/tm / 79] ), gazul rezidual
curge orizontal i paralel la plcile verticale din material. Electrozii de nalt tensiune sunt srme
lungi care sunt ncrcate i atrm ntre plci. n fiecare traiectorie de curgere, fluxul de gaz
trebuie s treac de fiecare srm n parte la curgerea prin agregat.
La filtrul electrostatic cu tuburi electrod (filtru tubular) ( vezi figura 3.78 [ cww/tm/79], gazul
circul vertical prin tuburi, n general lucrndu-se cu mai multe tuburi n paralel. Electrozii de
nalt tensiune sunt srme lungi suspendate de un cadru din partea superioar a filtrului.
Figura 3.77: ESP cu placa electrod



Admisie
Distribuitor
de gaz
Plci de reinere
Electrozi de
descrcare
Colectare
praf
Waste Water and Waste Gas Treatment 247
Capitolul 3
Figura 3.78: ESP cu tub electrod
La filtrele uscate, colectorii sunt scuturai prin variate mijloace mecanice ptr. decantarea
particulelor care alunec in jos intr-un palnie. Procedeul de scuturare poate proiecta unele dintre
particule inapoi in fluxul de gaz. Particulele reintrate in ultima sectiune a ESP nu pot fi
recapturate i astfel prsesc agregatul. O parte din gazul rezidual poate deasemenea curge in
jurul zonei de incrcare. Din acest motiv sunt montate talere pentru a fora curentul infiltrat sa se
amestece cu curentul de gaz principal.
Filtrul electrostatic uscat cu tuburi poate fi curat acustic. Contrar filtrului cu plci, filtrul cu
tuburi nu prevede talere de a lungul zonei de colectare, dar neuniformitile pot permite unor
particule s evite incrcarea.
La filtrul umed, colectorii sunt, fie intermitent, fie continuu splai cu ap, buncrul fiind inlocuit
cu un sistem de drenare. Efluentul umed este colectat i tratat. Filtrul umed necesit ca surs de
ap de splare s fie injectat sau pulverizat lng paartea superioar a tuburilor colectoare, fie
continuu, fie la intervale de timp. Acest sistem de splare inlocuiete mecanismul de scuturare
sau cel acustic, utilizat de obicei la filtrul uscat. Apa curge cu particulele colectate intr-un
colector de ap, de unde fluidul este pompat sau golit. O parte din fluid poate fi reciclat pentru a
reduce cantitatea total de ap necesar.
Filtrele lucreaz ca filtre cu una sau dou trepte. La filtrul cu o trept, cimpul electric care
determin descrcarea prin efect CORONA, este deasemenea folosit s atrag, i astfel s
evacueze particulele incrcate. La filtrul cu dou trepte, incrcarea i evacuarea particulelor are
loc in cmpuri electrice diferitr, cel de al doilea fiind electrostatic.
Principala diferen dintre filtrele cu una i dou trepte este ilustrat in Figura 3. [cww/tm/79].
248 Waste Water and Waste Gas Treatment


Electrozi colectori
Recipientul
de reinere
praf
Direcia curentului
de gaz
Fire de descrcare
IT
Capitolul 3
Figura 3.79: Diagrama schematic pentru filtrele cu una i dou trepte
Unul dintre principalii parametri operaionali este suprafaa specific de colectare (SCA)
suprafaa electrozilor de colectare raportat la debitul de gaz. SCA mai mare determin o
eficien mai mare, dar necesit i colectori mai mari. SCA se Incadreaz normal In intervalul
40-100 s/m.
Sistemele cu riscuri Inalte, cum ar fi explozii sau foc, trebuie s fie echipate cu sisteme de
siguran, cum ar fi ieiri de incendiu sau sistem de stropire.
Aplicatie
ESP se utilizeaz pentru separarea particulelor pn la
PM2,5
i mai mici i a poluanilor periculoi
din aer, cum ar fi cele mai multe metale. (cu excepia mercurului).
Sectoare de aplicaie In industria chimic i domenii Inrudite sunt:
Domeniu Tipul ESP
Cazane Cu plci uscate
Fabrici de produse chimice (ex. acid sulfuric) Cu plci uscate i umede
Cu tuburi uscate i umede
Rafinrii Cu plci uscate
Calcinare Cu plci uscate, cu tuburi uscate i umede

Filtrele umede se utilizeaz In situaiile In care varianta uscat nu este potrivit, de exemplu:
- materiale umede i vscoase
- amestecuri inflamabile/explozive
- materiale cu rezisten ridicat
- cnd se dorete o eficien de colectare mai mare
- pentru a controla ceaa acid
Filtrele Intr-o singur treapt se utilizeaz In numeroase sisteme de prelucrare a gazului de
ardere ca de exemplu In centralele electrice i la incinerarea deeurilor pentru reducerea prafului
Waste Water and Waste Gas Treatment 249


Separare ntr-o singur treapt
Separare n dou treapte
Electrozi de IT
Plci colectoare
Electrozi de IT
Plci colectoare
Capitolul 3
cenuii zburtoare. Metalele grele i compuii lor din praf, sunt deasemenea eliminate
ndeprtate mpreun cu alte particule. Sunt potrivite deasemenea pentru separarea aerosolilor
a ceii.
Filtrul ESP n dou trepte se utilizeaz la ndeprtarea prafului i a picturilor de ulei. Este o
alternativ la filtrarea la suprafa (filtru HEPA). ESP n dou trepte se utilizeaz unde sunt
implicai cureni mici de gaze reziduale (<25 Nm
3
/s) i o proporie mare de particule
submicronice, ca de exemplu fum sau picturi de ulei.
Limitele i restriciile aplicaiei sunt:

Avantaje / Dezavantaje

Advantaje Dezavantaje
- Eficien ridicat chiar i pentru particule mici - Riscul exploziei la filtru uscat
- Potrivit pentru un domeniu larg de - Capacitatea de separare depinde de rezistena
temperatur, presiune i debit de gaz particulelor de praf (la filtre uscate)
- Cdere de presiune joas, de aici i necesarul - Coroziunea srmelor datorit scurgerii aerului i
de energie tinde s fie sczut condensrii acide, ceea ce este o problem la filtre
- Filtrul umed poate trata particule vscoase, umede
picturi i praf cu nalt rezisten sau exploziv - Sensibilitate n ntreinere la o corect aliniere, de
exemplu la electrozi de descrcare

- Sensibilitate la fluctuaiile din curentul de gaz

(debit, temperatur, compoziia gazului i a
particulelor)

- Necesit un spaiu relativ mare

- Necesit personal de nalt calificare

- Precauii speciale pentru a proteja personalul de
tensiunile nalte

- Filtrul uscat nu este recomandat n cazul

Limite / restrictii
360000 1800000 (plci uscate)1
1800 1800000 (tuburi uscate)2
180000 900000 (plci umede)3
1800 180000 (tuburi uscate)4
Debitul de gaz rezidual Pn la 700 (filtru uscat)1,2
[Nm3/h] < 80-90 (filtru umed)3,4
2 110 (plci electrod)1,3
1 10 (tuburi electrod)2,4
5 x 103-2 x 1010 1,3
(filtru uscat)
>PM1,0 (filtru uscat)
360000 1800000 (plci uscate)1
Temperatura
1800 1800000 (tuburi uscate)2
[C]
180000 900000 (plci umede)3
1800 180000 (tuburi uscate)4
Pn la 700 (filtru uscat)1,2
Coninutul specific de praf < 80-90 (filtru umed)3,4
[g/Nm3] 2 110 (plci electrod)1,3
1 10 (tuburi electrod)2,4
Rezisten 5 x 103-2 x 1010 1,3
[ cm] (filtru uscat)
Dimensiunea particulelor >PM1,0 (ESP uscat)
1 [cww/tm/125]
2 [cww/tm/124]
3 [cww/tm/127]
4 [cww/tm/126]
250 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Advantaje Dezavantaje
particulelor umede sau vscoase

Nivele de emisie realizabile / Randament
Dimensiunea filtrului ESP este factorul principal n determinarea eficienei colectrii. Ali
parametri care afecteaz eficiena sunt:
- rezistena prafului
- compoziia prafului i gazului
- temperatura
- distribuia mrimii particulelor

Parametru
Randament
[%] Observatii
ESP uscat ESP umed
total PM 99.099.2 1 99.099.2 2

PM10 97.199.4 1 97.199.2 2

PM2.5 96.099.2 1 97.499.2 2

Parametru
Nivel de emisie
[mg/Nm
3
]
Observatii
ESPuscat ESPumed
Praf 515
Pentru filter ESP bine
proiectate i
dimensionate corect
1
[cww/tm/125]
2
[cww/tm/127]

Efecte inter-media
Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observatii
Apa (pentru ESP umed)

Energie [kWh/1000 Nm
3
] 0.52 1

Variatie de presiune [kPa]
0.050.3 1,2 ESP cu o treapta
0.5 ESP cu doua trepte
1
[cww/tm/64]
2
[cww/tm/70]

Utiliznd ESP procedeul uscat, praful separat este eliminat ca deeu, n timp ce utiliznd ESP
procedeul umed, praful reinut fuzioneaz cu apa pulveriznd necesitnd o tratare ca ap uzat.
n funcie de sursa de provenien, praful reinut poate di contaminat ex: praful provenit de la
incinerare poate conine dioxine i /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate
fi clasificat ca deeu periculos care trebuie depozitat n consecin.
Monitorizarea [cww/tm/79]
Pentru evaluarea performaelor unui ESP, poate fi determinat emisia de mas prin
monitorizarea concentraiei de particule din efluentul gazos, folosind o prob prelevat
izocinetic sau bazat pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaii beta sau cinetica particulelor.
Consumul de energie electric i tensiunea curentului prin ESP, ritmul de curare i
temperatura trebuiesc monitorizate n mod curent. Praful emis din buncrele de colectare
trebuie s fie lsat liber de blocaje aa nct colectorul s nu devin suprancrcat i prin aceasta
s cauzeze mici scurtcircuite ale ESP.
Waste Water and Waste Gas Treatment 251
Capitolul 3
ESP trebuie s fie periodic inspectate In scopul de a detecta orice degradare, ex: coroziunea
electrozilor, a izolaiei sau a echipamentelor de separate. Aadar, accesul la precipitator trebuie
s fie liber, fr piedici dar cu respectarea standardelor de siguran.
Situatia economica

Tipuri de costuri

Costuri

Electrod tip plac
uscat
Electrod tip plac
umed
Electrod tip eav
uscat
Electrod tip eav
uscat
Costuri
(la 1000 Nmc/h)
USD 8500-28000
1
USD 18000-36000
2
USD 18000-120000
3
USD 35000-180000
4
Costuri anuale
cu exploatarea
(la 1000 Nmc/h)
USD 2400-24000
1
USD 3500-27000
2
USD 2800-5600
3


USD 4200-7000
4


Costuri pentru
eficiena
(la tona de poluant
controlat annual)
USD 45-280
1


USD 60-600
2


USD 55-950
3


USD 90-950
4


1
[cww/tm/125]
2
[cww/tm/127]
3
[cww/tm/124]
4
[cww/tm/126]


Costurile pot fi substanial mai mari dect domeniile artate mai sus pentru poluanii care
necesit un nivel mai ridicat de control sau care impun ca ESP s fie fabricat din materiale
speciale ca oel inox sau titan. n general, raportul cost efficien este favorabil
echipamentelor mari pentru curarea debitelor cu mare Incrcare In poluani comparativ cu
echipamentele mici pentru controlul unor concentraii reduse de poluani din gazele reziduale.
3.5.3.4 Scruber umed de praf
Descrierea
Absorbia umed a prafului este o variant a absorbiei umede a gazelor (vezi Seciunea 3.5.1.4),
utilind aceeai tehnic sau tehnici similare pentru reducerea sau recuperarea particulelor
materiale ce Insoesc componenii gazoi. Principalele scrubere utilizate sunt:
- Scrubere cu umplutur fibroas
Vezi sectiunea 3.5.1.4. Se preteaza in principal pentru contaminantii gazosi. La pulbere se
limiteaza la colectarea particulelor fine si / sau solubile, aerosoli si vapori. Particulele
insolubile si / sau cele cu granulatie mai mare se prind de patul fibros.
- Scrubere cu pat fluidizant
Vezi seciunea 3.5.1.4.
- Scrubere cu talere
Vezi Seciunea 3.5.1.4. Se utilizeaz In principal pentru reinerea particulelor.
- Turnuri de splare cu pulverizare
Vezi Seciunea 3.5.1.4. Se utilizeaz In principal pentru reinerea particulelor.
Turnurile de splare nu sunt la fel de recomandate s tulbure ca scruberele cu umplutur,
totui pentru a reine particulele fine este necesar un raport foarte mare lichid gaz (mai
mare de 3 l/mc).
- Scrubere cu ciocnire
Scruberele cu talere de ciocnire conin un mecanism pentru accelerarea micrii debitului de
gaz influent ctre suprafaa unui lichid i un separator secundar. n general nu sunt potrivite
pentru aplicaii de transfer de mas, ex: Indeprtarea urmelor din gaze, Ins pentru a lucra cu
debite de gaz mari sau mici i pentru a opera la cderi mai mici de presiune dect In cazul
tuburilor Venturi.
252 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Un exemplu este dat in Figura 3. [cww/tm/79].
Figura 3.80: Scruber cu talere de ciocnire
- Scruberele Venturi
Trstura caracteristic a unui scruber Venturi este limitarea produs de un tub Venturi
cauznd o cretere a vitezei gazului. Echipamentul se bazeaz pe principiul pulverizrii
foarte fine (atomizare) a lichidului Intr-un curent de gaz impurificat, ce este introdus cu
vitez mare In aa numitul tub Venturi, apoi lichidul pulverizat formeaz o pelicul de lichid
pe pereii scruberului, antrennd substanele solide sau lichide dispersate In gaz i
evacndule pe la partea inferioar a scruberului. Scruberele Venturi sunt dispozitive foarte
eficiente pentru reinerea particulelor, ele pot reine particule de dimensiuni submicronice.
Pot fi utilizate deasemeni pentru a reine urmele de poluani din gaze, In special anumii
compui de reacie. Un exemplu este dat In Figura 3. [cww/tm/79].
Problema Intlnit In aceast tehnologie este eroziunea care apare datorit vitezei ridicate a
amestecului gaz-lichid In tubul Venturi. Tubul Venturi este uneori cptuit cu materiale
refractare pentru a rezista uzurii produse de impactul cu pareticule de praf. Un cot inundat
localizat dup tubul venturi reduce uzura datorat impactului cu particulele abrazive. Tubul
Venturi este confecionat din materiale rezistente la coroziune proiectate pentru o durat de via
maxim. Alegerea final a materialului se face In funcie de factori precum:
- t emperat ur
- rugozi t at e -
coroziune -
at ac chi mi c
Eficiena reinerii crete cu viteza gazului i cderea de presiune. Unele scrubere Venturi sunt
create s permit uin control al vitezei variind grosimea tubului Venturi.
Waste Water and Waste Gas Treatment 253


Con
Rerzervor
cu lichid
Admisie gaz
Dren
Evacuare gaz
Capitolul 3
n general nu este necesar o pretratare a gazului pentru scruberele Venturi, totui In unele cazuri
gazul uzat trebuie In prealabil rcit dac scruiberul este confecionat din materiale care pot fi
deteriorate la temperaturi ridicate.
Cnd gazul uzat conine particule materiale i gaze ce trebuiesc reinute, scruberul Venturi
poate fi utilizat ca un dispozitiv de pretratare pentru Indeprtarea particulelor materiale
pentru prevenirea Infundrii urmtorului dispozitiv pentru tratarea gazelor uzate, care ar
putea fi un scruber cu pat
Figura 3.81: Scruber Venturi
Aplicatie
Vezi Tabelul 3..



Admisie
lichid
Admisie gaze
uzate
Evacuare gaze
epurate
Dren
Separator
centrifugal
254 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Umplutur
fibroas
Pat fluidizant Talere
Turnuri de rcire Actionare prin
ciocnire
Venturi
reinerea
particulelor fine
i/sau solubile
-ca eliminator de
cea pentru
colectarea
lichidului din
aerosili,
anorganice i
COV
-controlul
emisiilor de
aerosoli din
industria chimic,
a materialelor
plastice, a
producerii
asfaltului, acidului
sulfuric sau a
acoperirilor de
suprafa
- doar o redus
eficien pentru
colectarea prafului
-colectarea
particulelor
<PM10, <PM2,5,
PM
HAP
, fumuri
anorganice,
vapori, gaze,
COV
-colectarea
particulelor
<PM10, <PM2,5,
PM
HAP,
fumuri
anorganice,
vapori, gaze,
COV;
- adesea utilizat ca
parte n procesul
de desulfurare a
gazelor;
-utilizare limitat
pentru particule
materiale fine
-colectarea
particulelor PM
10, PM 2,5;
- utilizat n procese
farmaceutice,
producere de
ambalaje,
cauciucuri, mase
plastice, ceramic,
fertilizani; -
procese ca uscare,
ardere, zdrobire,
mrunire,
pulveriuzare,
ventilarte,
manipularea
materialelor
-colectarea
particulelor <PM10,
<PM2,5 pn la
dimensiuni
submicronice;
- controlul emisiilor
de particule materiale
din industrie, comer,
i producerea
agentului termic i
apei calde folosind
crbune, produse
petroliere, lemn,
deeuri lichide;
- controlul surselor de
emisii in industria
chimic i domeniile
nrudite cu aceasta -
n principal se aplic
unde este necesar o
efficient ridicat la
colectarea
particulelor materiale
foarte fine
Flux de gaz [Nm
3
/h] 1800170000 1

1700130000 2 2500170000 3 170090000 4 720100000 5
Temperatura [C]
<60 1

4370 (PM) 2 4370 (PM) 3 4
Pana la 150
5
4370

438 (gaze) 2 438 (gaze) i
Incarcare cu poluant
(PM)
[g/Nm
3
]
0.211 1

Fara limite Fara limite
Pana la 23 4 1115 5
Waste Water and Waste Gas Treatment 255
Capitolul 3
1 [cww/tm/110]
2 [cww/tm/111]
3 [cww/tm/114]
4 [cww/tm/112]
5 [cww/tm/115]
Tabelul 3.16: Aplicaii i limite ale aplicaiilor i restriciilor diferitelor scrubere umede pentru reinerea prafului
256 Version October 2001 KIT / EIPPCB / cww_Draft_3
Capitolul 3
Avantaje/Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
General General
- pot opera cu prafuri inflamabile i explozive
In condiii de risc redus
- asigur rcirea gazelor
- gazele corozive pot fi neutralizate
- eliminarea simultan a prafului i
compuilor anorganici
- efluentul lichid poate crea probleme de
poluare a apelor
- deeul colectat este umed
- este necesar protecie Impotriva Ingheului
- particulele materiale colectate pot fi
contaminate i/sau nereciclabile
- gazul evacuat poate necesita reInclzire
pentru a se evita pana de fum vizibila .
Scruber cu umplutur fibroas Scruber cu umplutur fibroas
- poate opera cu ceaa
- cderi de presiune relativ reduse.
- potenial ridicat de probleme de coroziune
- nu tocmai potrivit pentru colectarea
particulelor materiale, recomendat doar pentru
particule solubile i/sau fine.
Scrubere cu placi Scrubere cu placi
- asigur absorbia gazelor i reinerea
particulelor Intr-un singur echipament
- poate opera cu ceaa
- eficiena colectrii poate varia
- Imbuntete contactul gaz-lichid
pentru Indeprtarea SO2.
- potenial ridicat pentru probleme de coroziune.
Turnurile de splare Turnurile de splare
- eficiena In a colecta gaze ca i particule
materiale
- necesit un spaiu relativ redus
- cderi de presiune relativ reduse
- poate fi exploatat In atmosfer foarte
coroziv, cu FRP construcii
- eficiena de transfer mas relativ redus
- relativ ineficient In Indeprtarea particulelor
fine
- cu FRP construcii, este sensibil
la temperatur.
Scrubere cu talere de ciocnire Scrubere cu talere de ciocnire
- poate lucra cu vaporii
- are o rat relativ redus de recirculare a apei
- eficiena de colectare poate varia.
- poate opera cu vaporii
- are o rat relativ redus de recirculare a apei
- eficiena de colectare poate varia.
Scrubere Venturi Scrubere Venturi
- poate opera cu vaporii
- cheltuieli de Intreinere relativ reduse
- simple In design i uor de instalat
- eficiena de colectare poate varia
- Indeprteaz deasemenea gaze contaminate
- nu se blocheaz.
- potenial ridicat pentru probleme de coroziune
- cderi de presiune relativ ridicate i
deasemenea mare necesar de energie. Zgomotul
poate fi o problem cnd viteza gazului In tubul
Venturi este mare
- este limitat la particule materiale i gaze cu
solubilitate ridicat.

Nivel realizabil de emisii / Randament
Performana tehnicilor de absorbie este foarte dependent de mrimea particulelor materiale i
aerosolii ce trebuie colectai. Rapoartele de performan sunt listate In Tabelul 3.6.
Efecte inter-media
Consumabilele sunt listate In Tabelul 3.6.
Cu o tehnic de absorbie umed a prafului, o instalaie secundar pentru a separa suspensiile
este esenial.
KIT / EIPPCB / cww_draft_3 Version October 2001 257
Capitolul 3
n functie de sursa, praful separat poate fi contaminat ex: praful rezultat din incinerare poate
contine dioxine i/sau metale grele i oxizii lor. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deeu
periculos care trebuie depozitat In consecinta.
258 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

Parametru
Randamente
[ %]
Umplutur
fibroas
Pat fluidizant Placi Turn de splare Talere cu ciocnire Venturi
PM 70->99 1

5099 2 70->99 3 8099 4 70->99 5,7
VOC 70->99 (mists) 1

5095 3

SO2

80->99 2 80->99 3

HCl

90 7
HF

90 7
NH3

94-99 8

94-99 8
Consumabile Cantitatea de consumabile
Ap pentru
scruber (I/Nmc)
3
>3
6
0.5-5
Energie (kWh/1000Nmc) 1-2 6 <0.5-6 6,7
Cdere de
presiune (kPa)
1.52.8 6 2.520 6,7
Tipul de costuri Costuri
Costuri de capital
[per 1000 Nm
3
/h]
USD 600-1800 1

USD 1300-7000 2 USD 500-2200 3 USD 2800-10000 4 USD 1900-17000 5
EUR 5000 a,7
Costuri anuale de
exploatare [per 1000
Nm
3
/h]
USD 1000-21100 1

USD 1500-41100 2 USD 800-28100 3 USD 2200-42000 4 USD 2400-70000 5

b
Costul eficienei
[per tona poluant]
USD 40-710 1

USD 51-1300 2 USD 28-940 3 USD 88-1400 4 USD 84-2300 5
a
at 10000 Nm
3
/h, se ridicd factorul la puterea 0.3
b
EUR [2500 + 100 x (flow/1000)]

1
[cww/tm/110]
2
[cww/tm/111]
3
[cww/tm/114]
4
[cww/tm/112]
5
[cww/tm/115]
6
[cww/tm/132]
7
[cww/tm/70]
8
[cww/tm/138] industria ngrddmintelor, acid fosforic

Tabelul 3.6: Randamente, Consumabile i Costuri ale diferitelor variante de absorbere umede pentru praf
Waste Water and Waste Gas Treatment 259

Capitolul 3
260 Version October 2001 KIT / EIPPCB / cww_Draft_3
Capitolul 3
Dispozivele de spalare sunt surse de zgomot. Zgomotul trebuie micorat prin carcasarea
echipamentelor.
Monitorizare [cww/tm/70]
Pentru a evalua performanele unui absorber umed, emisia de mas poate fi determinat prin
monitorizare concentraiei particulelor din efluentul gazos, utiliznd o prob prelevat
izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaii beta sau cinetica
particulelor. Cderea de presiune din scruber iproporia lichid/reactiv din masa de fluid gazos
i presiunea de alimentare trebuie s fie monitorizate curent. Rata lichid/gaz, rata de lichid
colectat i pH trebuie de asemenea controlate cu regularitate. Absorberele umede trebuie
inspectate cu regularitate pentru a identifica orice degradare precum coroziune sau infundri.
Trebuie asigurat acces facil la scruber.
Situatia economica
Domeniul costurilor este listat in tabelul 3.17. Costurile estimate sunt bazate pe presupunerea c
incrcare in particule materiale a influentului este de aproximativ 7 g/Nmc. Pentru aplicaii care
necesit materiale scumpe, solveni sau metode de tratare suplimentare, costurile pot fi
substanial crescute fa de domeniul menionat anterior. Ca o regul, unitile mici care
controleaz o concentraie redus de gaz rezidual va fi mult mai scump ( pe unitate de debit)
dect o unitate mare de curare a unui debit de gaz cu incrcare mare in poluani.
3.5.3.5 Filtrul textil
Descrierea
ntr-un filtru textil, gazul rezidual este trecut printr-o etur deas de fbre urzite sau impslite,
determinnd reinerea particulelor materiale pe filtru prin sitare sau alte mecanisme. Filtrele
textile pot fi sub form de foi, cartue sau saci (cel mai comun tip) cu un numr de filtre textile
individuale carcasate impreun intr-un grup. Turta de praf care se formeaz pe filtru poate crete
semnificativ eficiena de reinere.
Condiiile de operare (funcionare) sunt determinante in alegerea materialului esut ( a naturii
fibrei). Cteva din cele mai cunoscute esturi sunt menionate in Tabelul 3.7.
Numele generic al
fibrei Rezistena chimic
Temp. de
operare
continu n
mediu
termic
umed
[C]
Temp. de
operare
continu
[C]
Temp.
max.
[C]
Inflamabil
itatea
materialul
ui de
suport Acizi Baze
Poliester Bun Moderat
94 132 150
Da
Copolimer acrilic Bun Moderat
110 120 130 Nu
M-aramide Bun Bun
177 200 240
Nu
Polifenilen sulfur Excelent Excelent
190 190 232
Nu
Etilenclorotrifluoroete
na
Excelent Excelent
177 177 190
Nu
Politetrafluoroeten Excelent Excelent
260 260 290
Nu
Poliamida Bun Bun
240 260 280
Nu
Sticla Foart
e bun
Moderat
260 260 290
Nu
Oel inox Bun Excelent
550 550 600
Nu
Poliester Foart
e bun
Bun
760 760 1204
Nu

Tabelul 3.7: Textile utilizate uzual
Waste Water and Waste Gas Treatment 261
Capitolul 3
Utilizarea in practic a filtrelor textile solicit utilizarea unei suprafete mari de tesatura pentru a
evita variatiile inacceptabile de presiune prin materialul filtrant. O cdere inacceptabil de
presiune poate cauza cderea intregii baterii de filtrare, condund la emisii fugitive de praf.
Dimenisunea carcasei unui singur filtru este determinat de alegerea raportului dintre debitul
volumetric al aerului i suprafaa esturii (raportul a/c ). Selectarea raportului a/c depinde de
incrcarea cu particule a influentului, caracteristicile particulelor i metoda de curare a filtrului
utilizat. O incrcare mare in particule solicit utilizarea unei mari baterii filtrate pentru a evita
formarea unor turte de praf prea grele, care are conduce la o cdere de presiune excesiv.
Intensitatea splrii i frecvena acestei operaii sunt variabile importante in determinarea
eficienei de reinere. Deoarece turta de praf poate furniza o fracie important a capacitii de
reinere pe estur a particulelor fine, o splare prea frecvent sau prea intens va reduce
eficiena de reinere. Dac reinerea este prea ineficient, atunci cderea de presiune a devenit
prea mare.
Tipurile cele mai utilizate de filtre textile in funcie de metoda de curare utilizat sunt:
- un jet de aer n contracurent cur filtrul textil, utiliznd o metod blnd dar uneori
mai puin eficient de curare dect scuturarea mecanic. De regul, sacii sunt deschii la partea
inferioar, inchii la partea superioar, praful fiind reinut in interiorul sau in exteriorul sacilor.
Pentru curarea filtrului, acesta este scos din funciune i aer curat este admis prin el in
contracurent, turta de praf depus pe sac se sparge i cade in buncr. Un ciclu obinuit de
curare dureaz mai puin de 5 minute pe compartiment. Admisi de aer curat in contracurent
este permis numai in cazurile unde praful se desprinde uor de pe estur. n mute cazuri este
utilizat in conjuncie cu metoda de scuturare, utilizarea emitorilor de inalt frecven sau prin
jet de aer de mare vitez (aer pulsat).
- Scuturarea mecanic pentru curarea filtrelor textile, utiliznd un simplu dar eficient
mecanism de curare. Gazul rezidual intr intr-o celul echipat cu icane, unde particulele mari
sunt reinute cnd lovesc icanele i cad in buncr. Gazul incrcat trece de la partea inferioar a
celulei cu talere prin filtrul cu saci i preseaz din interior ctre exterior, particulele colectndu-
se pe suprafaa interioar a sacului. Partea superioar a sacului este ataat la o bar de scuturare,
care este micat rapiod pentru curarea sacilor.
- Curarea filtrelor textile cu puls de aer, utiliznd o relativ nou metod care poate trata
incrcri mari in praf, opereaz la cdere constant dee presiune i ocup mai puin spaiu det
alte tipuri de filtre textile. Acestea pot funciona numai ca echipamente exterioare de reinere a
prafului. Sacii sunt inchii la partea inferioar, deschii la partea superioar i susinui de tije
tubulare. Gazul incrcat trece prin saci din exterior ctre interior, utiliznd difuzori pentru a
preveni intrarea particulelor de dimeniuni mari care ar putea provoca deteriorarea sacilor.
Particulele sunt colectate in exteriorul sacilor i cad in buncr. Curarea cu aer pulsat, inseamn
insuflarea pentru o scurt perioad de timp (0,03 0,1s) cu presiune ridicat (0,4-0,8 Mpa) aer in
saci. Acest mecanism permite ca debitul influent de gaz rezidual s nu trebuiasc a fi oprit in
timpul currii. Pisla, neesutele, sunt utilizate in filtrele textile cu aer pulsat deoarece acestea nu
solicit o turt de praf pentru a atinge efficient ridicat de reinere. Materialele esute conin o
mare cantitate de praf dup curare atunci cnd se folosete metoda cu aer pulsat.
Curarea sonic este dince in ce mai mult folosit pentru a spori eficiena de reinere a filtrelor
textile cu curare prin scuturare mecanic sau prin admisia unui jet de aer in contracurent. Ele
funcioneaz cu aer comprimat (0,3 0,6 MPa). Curarea sonic reduce semnificativ incrcarea
cu praf rezidual a sacilor i reduce cderea de presiune prin filtrul textil cu 20-60% , reduce
aciunea mecanic asupra sacilor conducnd la o durat de utilizare crescut.
Coroziunea filtrului i materialului carcasei pot fi o problem dac gazul const in compui
acizi, in specail la temperaturi sub punctul dee rou.
262 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Pentru filtrele textile corespunztoare vezi tabelul 3.18.
Alte filtre Inrudite cu filtrele textile sunt:
- Filtru compact, care este deasemeni cunoscut ca un filtru caset sau filtru plic i este o
versiune a filtrului textil. Deosebirea const In modul compact In care materialul filtrant este
Incrcat. Este pliat, ca o armonic, pentru a obine o suprafa specific de filtrare foarte mare.
Spaiul economisit este parial compensat de sczuta Incrcare cu estur a acestui tip de filtru.
- Filtrul compact mbuntit, care este deasemenea cunoscut ca filtru sinter lamelar sau
tubul Spirot, este o alt variant a filtrelor textile. Const Intr-un material poros sinterizat cu
elemente de filtrare cutate (pliate), care furnizaez o via de serviciu Indelungat i reduce
costurile de Intreinere.
Temperatura gazelor trebuie s fie peste punctul de rou a oricrui constituient altfel filtrul
trextil se Imbcsete i procesul de filtrare se oprete. Pentru a preveni aceasta bateria filtrant
poate necesita izolare sau Inclzire.
Sistemele cu un risc potenial, explozie sau incendiu, trebuie echipate cu faciliti de siguran,
sisteme de sprinklere sau trap de explozie. n influentul din interiorul filtrului, ar putea fi o
explozie ceea ce evideniaz faptul c trebuie amplasate In spaii deschise sigure, ex: In afara
cldirilor. O trap pentru particulele foarte fierbini, rezultate de la boilere sau furnale, pot
impune necesitatea prevenirii incendiilor i deci a deteriorrii filtrului. Scnteile i flacra
trebuie interise In zona cestor echipamente.
Aplicatia
n primul rnd filtrul textil este utilizat pentru reinerea particulelor materiale cu dimensiuni mai
mici de 2,5 microni i pentru reinerea emisiilor de poluani periculoi In aer In forme
particulare
(PMHAP),
metale (excepie face mercurul). n combinaie cu sistemele de injecie
(incluznd absorbia, injecia de var/bicarbonat de sodiu uscat i injecia de var semiuscat)
amplasate In amontele bateriei de filtrare, filtrul textil poate fi deasemeni folosit pentru reinerea
unor poluani gazoi specifici.
Filtrele textile sunt folositoare pentru reinerea particulelor materiale cu rezistivitate electric ori
prea mic ori prea mare pentru ESP, deci sunt potrivite pentru reinerea cenuilor zburtoare din
crbune cu coninut redus de sulf sau cenua zburtoare coninut In rate Inalte In carbunele
nears. Adugarea unui filtru textil In aval de un EPS s-a demonstrat c duce la atingerea unei
emisii foarte reduse de particule. Cnd Incrcarea gazului rezidual const In particule de
dimensiuni relativ mari, In amonte de echipamentele mecanice de reinere cum sunt cicloanele,
ESP sau turnul de rcire cu pulverizare pot fi utilizate pentru a reduce Incrcarea filtrelor textile,
In special a coincentraiei mari a influentului.
Limitele de aplicare i restriciile sunt:

Limite / restrictii
Debitul gazului influent (Nmc/h)
300 1800000
1

Temperatura (0C) Vezi tabelul 3.18
Peste punctul de rou a oricrui
component din gazul rezidual, altfel filtrul
se mbcsete
< 70 (compact filtru mbuntit) 2
Presiunea
Domeniul 6,4 la +6,4 kPa n
jurul presiunii atmosferice
1


Coninutul de praf (g/Nmc) 1-23 (tipic) 1
0,1-230
1

Caracteristicile particulelor Praful umed este dificil de ndeprtat
de pe saci, deci trebuie evitat

Waste Water and Waste Gas Treatment 263
Capitolul 3

Raportul
a
a/c (m/min) <1
3
(aer n contracurent)

<0,5
3
(filtru cu scuturare mecanic)
1-1,5 (2,0)
3b
(filtru cu aer pulsat)
a recomandat s asigure funcionarea corespunztoare
b valori ridicate pentru aranjamente speciale
1 [cww/tm/123]
2 [cww/tm/70]
3 informaii de personal
Avantaje / Dezavantaje

Nivel realizabil de emisii / Randament
Pentru o combinaie dat de tip de filtru i praf, concentraia particulelor in efluentul unei baterii
de filtrare cu filtru textil este aproximativ constant, intruct eficiena total variaz in principal
cu incrcarea in particule. Filtrele textile pot fi considerate ca fiind echipamente cu efluent
constant dect echipamente cu eficien constant.

Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile Cantitatea Observatii
Filtre textile
(mp per 1000 Nmc/h)
11-17
Rata a/c 1-1,5 m/min.
Materiale de
preacoperire (opional)

Pentru praf aderent sau
static sau ca protecie pentru
estur
Aer comprimat (pe 1000) a -
Pentru 0,3-0,6 MPa (curitor
sonic)
Pentru 0,4-0,8 MPa
22.5 1
Curarea filtrelor


Avantaje Dezavantaje
- in general filtrele textile furnizeaz o este interzis introducerea de praf umed
eficine ridicat de reinere pentru particule sau ud
fine i cu rugozitate electricitatea static poate impiedica turta
- eficiena i cderea de presiune a filtrelor s fir indeprtat de pe estur
cu curare continu sunt relativ neafectate exist un risc de explozie
de modificarea incrcrii in praf a posibilitatea de aprindere a bateriilor de
influentului filtre dac sunt introduse particule foarte
- praful este indeprtat uscat fr a folosi fierbini din boilere sau furnale sau
consumabile. Praful separat poate fi refolosit datorit materielelor inflamabile
in procesul tehnologic precedent
- emisiile reziduale sunt teoretic
independente de concentraia
aspirat
- relativ simpl operarea sistemului
Filtru textil Compact filtru Compact filtru mbuntit
Parametru Randament Nivel de Randament Nivel de Randament Nivel de
[%] emisie [%] emisie [%] emisie
[mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3]
2-10 1
PM 99-99.9 1 1-10 2 <1 2
1 a
a filtru ceramic
1 [cww/tm/123]
2 [cww/tm/70]
264 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3

(aer pulsator)
Energie (kWh/1000 Nmc) 0.21.2 2
0.52.0

Variatie de presiune (KPa)
0.52.5 2
Filtre textile
0.51.8 1
Filtre compcte i
compacte mbuntite
filtre
550
Filtre ceramice
a Nm
3
/h aer comprimat pe 1000 Nm
3
/h gaz
1
[cww/tm/70]
2
[cww/tm/64]


Praful separat - posibil amestecat cu material de preacoperire este singurul deeu. Cantitatea
acestuia depinde de coninutul de praf a gazului rezidual introdus. n funcie de sursa de
provenien, praful reinut poate di contaminat ex: praful provenit de la incinerare poate
conine dioxine i /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate fi clasificat ca
deeu periculos care trebuie depozitat In consecin.
Monitorizarea [cww/tm/79]
Performana i Intreinerea trebuiesc cu grij monitorizate. Pentru evaluarea performaelor unui
ESP, poate fi determinat emisia de mas prin monitorizarea concentraiei de particule din
efluentul gazos, folosind o prob prelevat izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/ opacitate,
radiaii beta sau cinetica particulelor.
Temperatura i cderea de presiune pe filtre trebuie monitorizate cu regularitate. Ultima este
utilizat pentru indicarea momentului In care ciclul de curarte trebuie declanat. Filtrele textile
trebuie inspctate periodic pentru idfentificarea oricrei degradri a esturii sau a carcasei.
Trebuie asigurat acces facil la filtrele textile. Fiecare baterie de filtrare trebuie echipat cu sistem
de identificare a deteriorrii sacilor i de alarmare.
Situatia economica
Durata de via a unui filtru este de circa cinci ani pentru filtrele textile i de opt ani pentru
filtrele compacte Imbuntite.

Tipuri de
costuri

Costuri

Aer in contra curent
Scuturare
mecanica

Aer in pulsuri Compact

Compact
imbunatati

Costuri
(la 1000
Nmc/h)
USD 5300-50000
1

EUR 30000-55000 c 4
USD 4500-42000
2
USD 3700-15000
3

EUR 1000-4000
4
EUR 2500-4000
4
Cu curitor
sonic
suplimentar
USD 300-400
1
USD 300-400
2


--

Cu
echipament cu
jet
USD 600-1200
1

--

--

Costuri anuale
cu
exploatarea
(la 1000
Nmc/h)
USD 4000-16000
1

d
4

USD 2600-14000
2
USD 3200-14000
3

a
4


b
4


Costuri
pentru
eficiena (la
tona de
poluant
controlat
annual)
USD 58-372
1
USD 41-334
2


USD 46-293
3


Waste Water and Waste Gas Treatment 265
Capitolul 3
a EUR 2500 + 300 x flux/1000
b EUR 350 + 240 x flux/1000
c
ceramic filter
d 350 + 300 x flux /1000
1
[cww/tm/123]
2
[cww/tm/121]
3
[cww/tm/122]
4
[cww/tm/70]
Estimarea costului presupune un proiect convenional in condiii de operare tipice i nu include
echipamentele auxiliare ca ventilatoare, tubulatura de transport. Costurile sunt in principal
conduse de debitul volumetric de fluid i de incrcarea in poluani a gazului rezidual. n general,
unitile mici care controleaz o concentraie redus de gaz rezidual va fi mult mai scump ( pe
unitate de debit) dect o unitate mare de curare a unui debit de gaz cu incrcare mare in
poluani. Preuriole prezentate sunt pentru debite intre 3 500 1700 000 Nmc/h respectiv i o
incrcare in poluant de 9 g/Nmc.
Poluanii care solicit un inalt nivel de control sau care necesit filtre textile cu saci filtrani
confecionate din materiale speciel vor crete preul sistemului.
3.5.3.6 Filtrul catalitic
Descrierea
Filtrarea catalitic este eliminarea componenilor gazoi insoit de separarea particulelor. Este
comparabil cu funcionarea filtrelor textile (vezi Capitolul 3.5.3.5). Deosebirea este intre
materialul filtrant utilizat, filtrele catalitice sunt incrcate cu catalizatori (titan, vanadium
amestecuri) care distrug poluanii prin reacie catalitic cu gazul. Praful separat va fi indeprtat
i depozitat separat.
Filtrele catalitice constau intr-o membran de politetrafluoroeten expandat, laminat pe un
suport catalitic. Catalizatorul este inglobat in masa substratului. Este instalat ca modul int-o
baterie de filtrare, ca in figura 3.82 (cww/tm/85), in aa fel inct poate fi uor montat la o
instalaie existent.
Figura 3.82: Filtru catalitic cu sac, inclusiv linie de prelevare probe
266 Waste Water and Waste Gas Treatment


Frecventa de epurare a
filtrului sac
Intre 10 min. si 24 ore
Gaz epurat
180-250

C
Gaz brut
<120
o
C
Colectare
probe
Filtru de
partricule
Timp de prelevare 0,25
3 ore in functie de
cantitatea de pulberi
pomp
Timp de prelevare 3 ore
<120
o
C
Colectare
probe
pomp
Filtru de
partricule
Praf
Palnie pulberi
Capitolul 3
Aplicatie
Filtrarea catalitic este folosit pentru separarea particulelor i eliminarea contaminanilor
periculoi din faza gazoas. Cei mai importani contaminani la care se aplic aceast tehnologie
sunt dioxinele i furanii (PCDD i PCDF). ns pot fi eliminai la fel de bine i ali contaminani
precum hidrocarburile poliaromatice (PAH), benzenii policlorurai (PCBz), bifenil policloruraii
(PCB), compuii organici volatili i fenolii clorinai (PCP).
Limite ale aplicaiilor i restriciile sunt:

Limite/restricii
Domeniul de temperatur
recomandat pentru
funcionare continu
120 200 0C a
Coninutul de amoniu < 200 ppm
Coninutul de oxizi de sulf < 50 ppm
Umiditatea 5-35%
Viteza de filtrare 48-84 m/h
Substane critice Dezactivare produs de arsen, potasiu,
calciu, sulf
a Limita superioar a domeniului de temperatur este determinat de temperatura maxim
de funcionare continu a filtrului (260
0
C). Limita inferioar a domeniului de temperatur
este determinat de temperatura la care dioxinele i furanii sunt eliminai n mod
corespunztor. Experimente de succes au fost conduse la temperaturi mai mici de 155
0
C.

Avantaje / Dezavanje

Advantaje Dezavantaje
- eliminarea compuilor gazoi periculoi restricionat la temperatura maxim de
fr contaminarea reziduurilor operare de 260
0
C
- reducerea emisiilor totale de poluani

dei filtrul elimin n general compui
periculoi n mediu organici, dioxine i furani n special, la
- uor de rencrcat orice temperatur, este recomandat o
- fr costuri suplimentare de ntreinere i
temperatur minim pentru operare
exploatare

continu, de 155
0
C, pentru a avea garania
- fr deeuri solide care s necesite
unei eliminri adecvate a dioxinelor i
depozitare

furanilor. La temperaturi sczute, aceste
- fr schimbri n procedurile standard de

substane sunt adsorbite pe catalizator.
operare
- costuri comparabile cu utilizarea
carbonului activ.

Niveluri de emisie realizabile /randamente

Parametri Randament
(%)
Nivel de emisii
observaii
Dust

<1 mg/Nm3 1 tipic
PCDD/PCDF (TEQ)
>99 a,1
<0.004-0.040 ng/Nm3 1 Incineratoare de deseuri

<0.075 ng/Nm3 1

a
observat peste 99,8%
1
Informaii de la productor

Waste Water and Waste Gas Treatment 267
Capitolul 3
Efecte inter-media
Praful separat - cenu zburtoare posibil amestecat cu gaze acide este singurul reziduu care
necesit depozitare. Praful filtrat conine pn 90% mai puin dioxine i furani dect dac ar fi
folosit crbunele activ. Praful este clasificat ca deeu nepericulos.
Principalele consumabile i utiliti necesare sunt:
Consumabile Cantitatea Observaii
Material filtrant
Durata de funcionare a
filtrului i catalizatorului este
de circa 5 ani sau chiar mai
mult
Catalizator


Energie (KWh/1000 Nmc)


Variatie de presiune (kPa)


Monitorizarea [cww/tm/79]
Performana i ntreinerea trebuiesc monitorizate cu atenie. Pentru evaluarea performaelor
unui ESP, poate fi determinat emisia de mas prin monitorizarea concentraiei de particule din
efluentul gazos, folosind o prob prelevat izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/ vizibil,
opacitate, radiaii beta sau cinetica particulelor. Activitatea catalitic poate fi monitorizat prin
prin testarea unui filtru individual din bateria de filtreare. Dac sunt motive de suspiciune
privind o scdere n activitatea catalitic, poate fi efectuat monitorizarea dioxinelor i furanilor
prin prelevare de probe.
Temperatura i cderea de presiune prin sacul filtrant trebuie monitorizate n mod curent.
Ultimul este folosit pentru a indica dac este necesar nceperea ciclului de curare. Sacii
filtrani trebuie inspectai cu regularitate pentru identificarea oricrei degradri a bateriei de
filtrare sau a filtrelor. Trebuie asigurat acces simplu la filtre.
Situatie economica
Tipul costurilor Costuri Observatii
Investiii [1000Nm
3
]
Costuri anuale de operare[
per 1000 Nm
3
]


3.5.3.7 Filtru de praf cu 2 trepte
Descriere
Filtru de praf cu 2 trepte conine plas metalic ca material filtrant. O turt de filtrare este
construit dintr-o treapt primar de filtrare iar filtrarea propriuzis are loc n a doua treapt
(camer). Depinznd de cderea de presiune dealungul filtrului a doua treapt este curit i
filtrarea se realizeaz ntre cele 2 trepte (primul pas devina al doilea i invers).Un mecanism de
evacuare a prafului filtrat este integrat n sistem. Praful cade pe fundul camerei
(compartimentului) de unde trebuie eliminat. Un exemplu este dat n fig.3.83
268 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Deoarece plasa metalic cere o capacitate de Incrcare mai mare dect un filtru cu esturi,
inchinta filtrului este mai mic. (mai puin material filtrant). Acest avantaj este de obicei
eliminat datorit sistemului cu 2 etape (trepte).

Figura 3.83: Filtru de praf n dou trepte
O variant special este filtrul cu sita metalic cu proces de reglementare, ce este ilustrat In
figura 3.84. Acest filtru este construit s elimine pierderile eficienei de filtrare dup curire
prin restabilirea materiei de baz Inainte de a permite ca elementul purificat s intre Inapoi In
curentul de gaz. n starea de funcionare obinuit filtrul lucreaz numai cu cteva din camerele
de filtrare, celelalte fiind In starea de ateptare (In exemplu 3 camere lucreaz a 4-a fiind In
ateptare). Filtrarea continu astfel pn cnd se semnaleaz un ciclu de curire. Apoi primele
camere se cur i camera (camerele) In ateptare intr In funciune. Camera (camerele) ce
necesit curire sunt scoase din funciune i izolate pentru curire pulsatoare, praful este
colectat dedesupt In recipient (conic). Odat procesul de curire terminat, gazul Incrcat cu praf
circul prin filtrul tocmai curat fr a fi degajat la exterior.Aceast modalitate permite trecerea
Intregului material filtrant pe filtru curat In timp ce camerele celelalte sunt utilizate ca filtru de
rezerv (de siguran) s controleze scurgerile.
Camerele tocmai curite le Inlocuiesc pe urmtoarele ce necesit curire.
Waste Water and Waste Gas Treatment 269
Capitolul 3

Figura 3.84: Filtru cu site metalice
Sistemele cu risc ridicat, de explozia sau incendil, trebuie echipate cu instalatii sigure, precum
un sistem de stropire sau acoperire in caz de explozie.
Aplicatie
Prima dat filtru de praf cu 2 trepte este pus n funciune s elimine particule de substan n
combinaie cu sistemele cu injecie (incluznd adsorbia, injecia semi-uscat a vasului) poate fi
deasemenea folosit s elimine contaminani specifici gazului.

Limite/restricii
Debit de gaz
Utilizat caracteristic Nm
3
/h
Pn la 75 000
Temperatura [ C] Pn la aprox.500
Presiune Atmosferic
Coninut de praf [g/Nm3 ] Fr restricii
1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje
A v a n t a j e D e z a v a n t a j e
- Mare eficien pentru praf
- Sunt posibile recuperri de material solid
- Aerul ventilat reutilizabil
- Structura
- Fr material filtrant extra; design numai
oel
- ncrcarea filtrului mai mare dect pentru
un filtru cu esturi sau filtru compact
- Deasemenea pentru praf umed, vscos,
fibros sau static
- Rezistent la ardere
- Ofer posibilitatea recuperrii cldurii
(cnd funcioneaz la temperaturi nalte)



- Mare efcien pentru pf
- Costuri mari, comparativ cu filtrele cu
- Snt posibile recuprri e materia solid
esturi sau compacte cnd este folosit sub
- Aul ventilat retilizabil
temperatura mediului ambiant
- Structura
- Schi mbul f r ecvent nt r e cel e
- Necesitatea valvelor de control n mediul
- Riscul exploziei
- Deasemenea pentru praf umed, vscos,
fibros sau static
- Rezistent la ardere
- Ofer posibilitatea recuperrii clduri i
(cnd funcioneaz la temperaturi nalte)


2
- Costuri mari, c
esturi sau compac
temperatura mediulu
- Schimbul fre
compartimente
- Necesitatea valv
prfos
- Riscul exploziei
270 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Achievable Emission Levels / Performance Rates
Emisia de praf al unui filtru de praf cu 2 trepte cu estura metalic cu mediu filtrant este
realmente independent de ncrcarea admisibil.

Parametru Nivel de
[mg/Nm
3]

emisie Observaii
PM 1
1
Independent de ncrcare
1
[cww/tm/70]

Efecte inter-media
Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observaii
Material filtrant (sit sau estur
metalic)

Aer comprimat (0,3-0,7 Mpa)
Curirea filtrului
Energie [KWh/1000 Nm
3]

1.5 1

Cdere de presiune [kPa]
0.5-2.5 1

1
[cww/tm/70]

Pulberile separate sunt singurele deseuri. Cantitatile lor depind de continutul de praf din gazul
intrat in process. In functie de sursa acestuia, praful separate poate fi contaminat de ex. praful
de la incinerare poate contine dioxine si/sau metale grele sau oxizii acestora. Tipul de praf poate
fi clasificat ca deseu residual ce trebuie depozitat permanent conform. .
Monitorizarea [cww/tm/79]
Realizarea i intreinerea trebuie monitorizate cu grij. Masa emis pentru determinarea
performanei filtrului de praf cu 2 trepte poate fi determinat prin monitorizarea concentraiei
particulare n curentul de gaz pierdut din efluent, utiliznd o prob izocinetic bazat pe
opacitate n vizibil/ UV, raze beta sau izbirea particulei.
Temperatura i cderea de presiune dealungul filtrului cu estur trebuie monitorizate. Acesta
din urm (indicator) este utilizat pentru a indica cnd ncepe ciclul de curire. Filtrele cu
estur pot fi controlate regulat perntru a identifica orice deteriorare a materialului filtrant i
sacului. Din acest motiv accesul la filtru poate fi folositor.
Situatia economica

Tipuri de costuri
Costuri Observatii
Costuri capitale
[per 1000 Nm
3
/h]
EUR 30000 1
Bazat pe un sistem de
Nm
3
/h
1700
Costuri anuale operaionale
a

Munc/an
EUR 2000 1
Cam 1,5 ore pe sptmn
utilitati [per 1000 Nm
3
/h]
EUR 350 1

a
Costurile totale anuale operaionale sunt EUR 2000 + 350 x
debit/1000
1
[cww/tm/70]

Waste Water and Waste Gas Treatment 271
Capitolul 3
3.5.3.8 Filtru absolut (filtru HEPA)
12

Descriere
Mediul de filtrare este hrtie sau fibr de sticl mat cu mare densitate in vrac. Curentul de gaz
poluat cu deeuri este trecut prin agentul de filtrare, unde particulele de materie sunt colectate.
Turta de praf care se formeaz pe mediul de filtrare poate spori eficiena de filtrare. Agentul
filtrant este pliat pentru a da (a furniza) un raport mai mic a/c (debit volumetric raportat la aria
suprafeei).
Cele mai obinuite modele sunt celulele de filtrare paralelipipedicesau cele cilindrice. n celula
paralelipipedic agentul pliat este plasat pe un cadru ptrat de lemn sau metal. Aerul curge din
fa spre spatele filtrului. n celula de filtrare cilindric, o apc metalic etaneaz agentul de
filtrare la un capt. Aerul curge din exterior in interiorul filtrului.
Filtrul poate fi montat direct in conduct sau in camer separat. Sunt necesare filtrri anterioare
pentru particule de materie mai mari, din acest motiv sistemele de filtrare absolute sunt in
general componentul final intr-un sistem de indeprtare al particulelor de materie.
Numrul de celule de filtrare utilizate intr-un sistem particular de filtrare este determinat de
raportul a/c (debitul volumic) raportat la aria suprafeii V/S, alegerea numrului fiind bazat pe
caracteristicile de incrcare particulate i cderea de presiune dealungul materialului filtrant.
Aplicarea practic a filtrelor fibroase necesit folosirea unei arii largi de madii de filtrare pentru
a minimiza cderea de presiune dealungul filtrelor. Hirtia i non-esturile ca materiale filtrante
folosite au o cdere de presiune mai mare dealungul filtrului dect esturile textile.
Din acest motiv filtrele absolute sunt utilizate mai ales la debite de aer mai mici i incrcare cu
particule mai mici dect modelele filtre cu saci. Odat ce viteza de curgere a a aerului prin
sistemul de filtrare descrete la valvare inacceptabil filtrul trebuie inlocuit. Ele in general nu se
cur, pentru c aciunea de curire poate cauza spargerea mediului de filtrare.
Aplicatia
Filtrele absolute HEPA sunt aplicabile la particulele de materie submicron intre
PM0.12
si
PM0.3
, ca
i poluanii cu risc ai aerului cum ar fi metale grele (excepie Hg).
Filtrele absolute HEPA sunt cele mai bine apreciate acolo unde se cere eficien mare de
colectare a particulelor de materie submicronice, unde particulele de materie toxice sau
periculoase nu pot fi eliminate de alte filtre, ca materiale biologice i chimice. Ele sunt instalate
drept component final intr-un sistem de colectare (reinere) in aval de altele cum sunt filtrele cu
saci sau ESP.

Limits / restrictions
Debit de gaz rezidual[Nm
3
/h] 100-3600 per modul
1,2

Temperatura
[C]
<200
2
(HEPA comerciale) <530
2

(ceramic sau sticla) deasupra
punctului de roua a gazului
rezidual
Presiunea atmosferic
1

Continut de pulberi
[g/Nm
3
]
1-30
2

<2
3

Umiditate
relativa [%]
<95
2

1 [cww/tm/70]
2 [cww/tm/106]
3 [cww/tm/64]

12
High Efficiency Particle Air Filter (filtru de aer pentru particule cu randament ridicat)

272 Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3
Filtrele HEPA absolute necesit o operaie de filtrare anterioar pentru a separa particulele mari
de materie care sunt cicloanele sau separator venturi (scrubere) pentru a elimina particulele mari
PM, filtre cu saci standard sau filtru cartu pentru a filtra particulele de materie >PM2.5.
Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Este posibil separarea fraciunilor foarte mici. - Trebuie luat msuri pentru explozii riscante.
- Eficien foarte mare cu emisie rezidual - ntreinerea i necesitatea de Inlocuire
mic. frecvent a filtrului.
- Aerul evacuat este foarte curat i poate fi - Nu este potrivit pentru multe medii.
recirculat Inuntrul fabricii. - Nu este potrivit pentru Incrcri mari.
- Structur modular. - Mediile de fibre de sticl nu sunt potrivite
- Nu este sensibil la fluctuaiile la debitul de gaz
rezidual.
pentru gaze coninnd alcali.
- Operaia relativ simpl.

- De obicei fr probleme de coroziune..

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru
Randament
[%]
Nivel de emisie
[mg/Nm
3
]
PM

>0.0001 1
PM0.01 >99.99 2

PM0.1 >99.9999 2

1
[cww/tm/64]
2
[cww/tm/106]

Efecte inter-media
Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observatii
Materiale filtrante (hrtie, fibre
de sticl)

Energie [kWh/1000Nm
3
] <0.1 1

Variatie de presiune [kPa]
0.050.25
1

1
[cww/tm/70]

Elementele filtrante Incrcate trebuie Inlturate ca deeuri. Fiecare modul poate absorbi
aprox.1kg de praf.
Monitorizare [cww/tm/79]
Performana i intreinerea trebuie monitorizate cu grij. Pentru a stabili performana unui filtru
absolut masa de emisii poate fi determinata prin monitorizarea concentraiei In debitul efluent
de gaz rezidual, utiliznd o prob izokinetic sau o msur bazat pe ex. opacitate In U/V vizibil
raze Beta ori izbirea particulei.
Temperatura i variatia de presiune de-alungul filtrului textil trebuie zilnic monitorizat. Cnd
variatia de presiune atinge un punct care Impiedic o curgere adecvat a aerului, filtrul trebuie
Inlocuit.
.
Waste Water and Waste Gas Treatment 273
Capitolul 3
Situatia economica

Tipul costurilor Costuri Observatii
Costuri de investitie
[per 1000 Nm
3
/h]
USD 1800-2400 1

Costuri
anuale
operationale
a 2
Specifica aplicatiei
Costuri anuale cu forta de
munca
EUR 2500 2
Cam 2 ore
pe
sptmn Consumabile anuale
[per 1000 Nm
3
/h]
EUR 60-120 2

a costuri operaionale anuale totale EUR 2500 + 60 x debit/1000
1
[cww/tm/106]
2
[cww/tm/70]

3.5.3.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF)
Descriere
Picturile de mare viscozitate rmn pe filtru textile i eventual pot colmata filtrul. Cnd este
atins o diferen de presiune prestabilit filtrul textil trebuie Inlocuit de unul nou i curat care
poate fi schimbat In timpul operaiei continue pentru c filtrul de esturi este fixat pe un
tambur. Gazul poluat cu deeu tratat, prsete utilajul i trece la un filtru cilindru de separarea
picturilor care trebuie s separe picturile viscoase intrate.
n plus se adaug un separator de picturi pentru picturile de mic viscozitate. Modelul
separatorului secundar de picturi este cel al unui separator lamelar (separator prin inerie) sau
un filtru pentru separare a vaporilor.
Aplicatie
HEAF sunt aplicate pentru Indeprtarea aerosolilor ca: ulei (petrol), plastifiant i
VOC. Limite in aplicare si restrictii:

Limite / restrictii
Flux de gaz residual tipic
[Nm
3
/h]
Pana la 25000
1

Presiune atmosferic
1

1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Proces continuu
- Potrivita pentru picturi
viscozitate.
de mare
Variatie de presiune mare.

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru
Randament
[%]
Observatii
Picturi 99
1

Aerosoli
99
1

1
[cww/tm/70]

274 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observaii
Material filtrant
Energie [kWh/1000Nm
3
]
<0.1 1

Variatie de presiune [kPa]
8 1

1
[cww/tm/70]

Reziduurile ce se indeprteaz sunt filtrele cilindru incrcate, curind impuritile separate sub
form de picturi, aerosol sau praf. Ele trebuie indeprtate ca deeuri chimice sau riscante i
deobicei sunt trimise la incinerare.
Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii
Costuri de investitie
[per 1000 Nm
3
/h]
EUR 5700 8000 1

Costuri anuale
operationale [per 1000
Nm
3
/h]
Costuri anuale cu forta de
munca
aprox EUR 3000 1 aprox 2.5 ore pe saptamana
1
[cww/tm/70]

3.5.3.10 Filtru de vapori
Descriere
Cele mai comune filtre de vapori (separator de vapori, separator de picturi) sunt garniturile de
sit. Filtrele de garnituri de sit de obicei sunt formate din esturi sau metal impletit sau
material sinteticmonofiltrant in fiecare fiind o configuraie intmpltore sau specific i sunt
utilizate ca filtrari adanci ce au loc in intraga profunzime a filtrului. Particulele solide de praf
rmn in filtru pn la saturaie i astfel trebuie curat prin splare. Cnd filtrul este folosit s
rein picturi i / sau aerosoli, este de obicei curit automat, prin drenajul lichidului. Ele
lucreaz prin lovire (izbire) mecanic i sunt dependente de vitez.Separatoare cu talere
unghiulare sunt deasemenea folosite ca filtre de vapori.
Pentru dimensionarea filtrului, de baz sunt parametri: debitul de gaz rezidual, coninutul la
ieire i incrcarea filtrului.
Filtre umede de vapori sunt fcute s rein particule de dimensiuni specifice. Din cauza
posibilitii astuprii filtrelor, splarea este necesar dup un program regulat. Dac splarea
este neglijat, impuritile se pot solidifica in adncimea sitei (garnituri) manonului i mai
departe splarea devine ineficient.
Cele mai multe filtre umede de vapori au incorporate ui pentru a facilita procesul de curire. O
atenie special poate fi dat, instalnd mediul intr-un vas pentru a se asigura c se folosete
cum trebuie i este sigur c nu rmne nici un spaiu liber intre mediu i peretele vasului. Din
cauza cderii mari de presiune de-a lungul manonului de sit, spaiile libere ct de mici pot crea
un by-pass pentru curentul de gaz, evitnd astfel filtrul.
Waste Water and Waste Gas Treatment 275
Capitolul 3
Aplicatie
Filtrele umede sunt folosite s Inlture poluanii umezi, cum sunt picturile i aerosolii. Cnd
materialul filtrant este curat, ele sunt deasemenea aplicabile particulelor solide solubile In
lichide. Datorit astuprii, ele sunt mai puin potrivite pentru praf solid i vapori grai. Ei
protejeaz echipamentul de particulele de praf solide/lichide s previn uzura ifriciunea In
suflante (ventilatoare).
Filtrele umede pot fi utilizate ca dispozitive primare de filtrare. Eel constituie o opiune viabil
cresctoare privind separarea eficient, economisirea apei i economii In multe procese ce
dezvolt vapori (picturi), cum ar fi acidul sulfuric, compui de nichel, hidroxid de sodiu, acid
azotic i compui ai cromului. Filtrele umede cu multr etape de separare au fost testate pentru a
controla emisiile umede.Motivul pentru care se folosesc acest fel de filtru este de a reine
majoritatea particulelor In prima etap, de aceea protejeaz treptele urmtoare de filtrare care
sunt proiectate s rein particulele mai mici. O bun cale pentru a realiza aceasta este un
ansamblu cu 3 sau 4 etape, utiliznd o configuraie monofilament i goluri In prima etap i
apoi treptat descrescnd dimensiunea monofilamentului i golurilor din treapt In treapt.
Fiecare etap este splat cu ap proaspt. Camerele individuale de drenare pot fi folosite
pentru prevenirea Incrcrii apei de splare cu mare cantitate de impuriti la curgere In treapta
urmtoare.
Ca dispozitive secundare, filtrele umede sunt larg utilizate ca etap final la scruberele umede,
pentru a preveni reintrarea soluiei de splare In gazul curat descrcat In aer. Un filtru umed este
situat In vrful unei coloane pentru a reine picturile, care se unesc i cad Inapoi In coloan.
Structura unui filtru umed de vapori nu este potrivit dac trebuie atinse concentraii joase de
poluani i solventul pierdut In absorbere, scrubere sau echipament de distilare trebuie redus.
Limite i restricii ale aplicaiei [cww/tm/70]:

Limite / restricii
Debitul de gaz caracteristic [Nm
3
/h]
Pana la 150000
1

Temperatur
a [C]
<170
1

Continutul de praf
[mg/Nm
3
]
<1
1

Aerosoli cateva g/Nm3
1

1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje
- Sistem de curire proprie pentru
reinerea lichidelor
- potrivit pentru filtrarea aerosolilor lichizi,
deasemenea ca dispozitive primare.
- Rezultatul curirii filtrului este
impurificarea lichidului de splare
- Va r i a t i e ma r e d e pr e s i u n e c u
p a r t i c u l e d e pr a f Ri s c d e
I n f un d a r e - c o l ma t a r e

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru
Randamente
[%]
Observatii
Praf
99
1

Aerosoli
99
1

1
[cww/tm/70]

276 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Monofilamente mai mici i spaii (goluri) mai mici sunt mai eficiente In reinerea particulelor
mai mici (dimensiuni 1-3m), dar au un potenial mai mare de astupare i necesit mai mult
grij i Intreinere. Cea mai eficient garnitur de sit are un diametru al filamentului iun
spaiu liber suficient de mare pentru a reduce potenialul de astupare i are capacitatea de
drenare a lichidului. Aceast configuraie este de obicei eficient la particule de diametru cu 5
10 m.
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observatii
Material filtrant
Lichid de splare
Pentru curatire
Energie |kWh/1000Nm
3
|

Cdere de presiune |kPa|
2.5 1 normal

9.0 1 cantitati mari
1
[cww/tm/70]

Reziduurile ce urmeaz a fi evacuate sunt: lichidul de splare care conine praf filtrat i lichidul
filtrant Incrcat. Lichidul de splare fie este supus tratrii apei uzate, ori eset evacuat ca deeu,
incinerat. Cnd filtrul umed este instalat dup scruber, lichidul de splare este de obicei
recirculat la scruber.
Monitorizare
Variatia de presiune a fiecrei trepte individuale necesit a fi monitorizate ca etalon, de ex.
etalon magnahelic sau fotohelic.
Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii
Costuri de investitii
[per 1000 Nm
3
/h]
EUR 2300 1
Pentru sisteme mici pana la
2000 Nm
3
/h
Costuri anuale de operare
[per 1000 Nm
3
/h]
a 1

Costuri anuale cu forta de
munca
EUR 2500 1
aprox 2 ore pe saptamana
Consumabile
[per 1000 Nm
3
/h]
EUR 250-600

a
costuri anuale totale operationale EUR 2500 + 450 x
debit/1000
1
[cww/tm/70]

3.5.4 Tehnici de recuperare i reducere pentru poluani gazoi din gazele
reziduale
Poluanii din gazele de ardere de la temperaturi Inalte (exemplu oxidare catalitic i termic) i
procese chimice sunt particule i gaze ca dioxid de sulf, NO
x
, derivai halogenai i, In condiii
speciale, dioxine. Particulele i NO
x
In gazele de ardere sunt reduse (a se vedea seciunea 3.5.3
pentru condiii speciale i 3.5.4.2 pentru oxizii de azot). Acidul clorhidric i dioxidul de sulf,
oricum, pot fi recuperate. Tratarea acidului clorhidric i a dioxidului de sulf adesea urmeaz un
proces cu dou etape:
- splare (umed) cu ap (a se vedea seciunea 3.5.1.4) pentru a produce acid clorhidric
concentrat
- diferite procese de desulfurizare (a se vedea seciunea 3.5.1.4 i 3.5.4.1) pentru
a produce gips (sulfat de calciu) sau acid sulfuric.
Waste Water and Waste Gas Treatment 277
Capitolul 3
Tehnici comune de tratare a gazului de ardere In sectorul chimic, In plus fa de splarea umed
a gazului (seciunile 3.5.1.4 i 3.5.3.4) sunt descrise mai jos.
3.5.4.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD
13

Descrierea
Principiul de reacie al injectrii absorbantului FGD este Introducerea materialului reactant,
dispersia acestuiea In curentul de gaz rezidual. Acest material reacioneaz cu forme de SO
x

pentru a forma un solid, care trebuie eliminat dup aceea din curentul de gaz rezidual. Cei mai
utilizai absorbani sunt:
- var
- carbonat acid de sodiu (bicarbonat de sodiu)
- carbonat de sodiu (sod)
Alegerea absorbantului depinde de disponibilitatea lui. n cele mai multe cazuri este un material
rspndit In natur, ca piatra de var, dolomit sau compui hidrai derivai din aceste materiale
brute.
Aceti adsorbani sunt de asemenea eficieni In Indeprtarea altor gaze acide, In particular acid
clorhidric i fluorhidric. Dac se intenioneaz recuperarea acestor gaze acide, gazul rezidual
trebuie pretratat (splare cu ap, vezi seciunea 3.5.1.4).
Se cunosc trei tipuri de tehnici de injectare a adsorbantului:
- injectare de adsorbant uscat
- injectare de adsorbant semi-uscat (sau semi-umed)
- injectare umed a solutiei de var.
Cu injectarea unui adsorbant uscat, pudra fin de adsorbant este injectat fie In curentul de
gaz sau adugat In turnul de reacie, ultima fiind cea mai eficient metod. Cnd adsorbantul
este injectat In curentul de gaz, aceasta se poate face In diferite poziii In funcie de temperatur
i condiiile la care este mai reactiv. Acesta este ilustrat In Figura 3. [cww/tm/79].
13
Flue Gas Desulphurisation (desulfurarea fluxului de gaz)

278 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Figura 3.85: Injectarea adsorbantului uscat pentru ndeprtarea dioxidului de sulf (Poziiile de injectare)
De obicei poziiile de injectare folosite i adsorbanii adecvai sunt |cww/tm/79|:
- injectarea In cuptor a pietrei de var la temperaturi Intre 1100-1250
0
C
- injectarea In schimbtor de cldur a varului stins la temperaturi de peste 550
0
C
- injectarea In schimbtor de cldur a varului stins la umiditate relativ ridicat de
5-15
0
C peste saturaia gazului ars
- injectarea la ieire din cuptor a compuilor pe baz de sodiu, de exemplu bicarbonat de
sodiu, Intre schimbtorul de cldur i utilaje de reducere particulare, la un domeniu de
temperatur Intre 130-180
0
C sau, cnd mediul filtrant permitre pn la 400
0
C.
Cu injectarea adsorbantului semi-uscat, adsorbantul este adugat ca suspensie sau soluie
(picturi) In camera de reacie Intr-un asemenea mod Inct lichidul este continuu evaporat In
timpul reaciei. Rezultatul este un produs uscat, colectat la baza camerei sau Intr-un anumit
utilaj de reducere. Tehnica este ilustrat In figura 3.86 |cww/tm/79| folosind un filtru cu esturi
ca reducere, care poate fi Inlocuit de un ESP.
Sistemul semi-uscat const In:
- usctor prin pulverizare, atomizor i camer de reacie (un turn sau conducte, picturi
i gaz de ardere curgnd In mod curent)
- suspensie asociat / echipament lichid (suspensii de var sau carbonat de sodiu /
soluii de bicarbonat)
- un dispozitiv specific de colectare
- un dispozitiv specific de reciclare.
Waste Water and Waste Gas Treatment 279


Calciu
absorbant
Schimbtor cldur
Arztor
nclzitor
aer
Calciu
absorbant
Calciu
absorbant
Calciu
absorbant
Control
particule
Siloz
Capitolul 3
Figura 3.86: Pulverizator sau sistem semi uscat FGD
Cu injectarea umed, SO2 este separat din gazul rezidual n absorberul FGD prin contact direct
cu o suspensie apoas de piatr de var (lapte de var), dup ce a prsit sistemul de control i a
trecut printr-un schimbtor de cldur. Gazul rezidual splat trece printr-un separator de picturi
i este eliberat n atmosfer de un turn de rcire. Produii de reacie sunt retrai i trimii la
deshidratare (uscare) i prelucrri ulterioare.
Procesul este mprit astfel:
- absorbia SO2 de lichidul de splare n domeniul de pH 4 - 5.5, produsul principal fiind
bisulfitul de calciu |Ca(HSO3)2|
- oxidarea bisulfitului la sulfat
- cristalizarea gipsului format (CaSO4. 2 H2O)
- separarea cristalelor de gips din soluie.
Procedeul este ilustrat n Figura 3..
280 Waste Water and Waste Gas Treatment


Control
temperatur
Flux de gaz
din cazan
apa
By-pass in jurul uscatorului
Uscare
pulverizare
Uscare prin pulverizare Filtru textil
Reciclare reziduuri reciclare Bazin
moara
cu bile
Bazin pentru
dizolvarea pastei
Fi l t r u
t ext i l
Catre
buncarul de
depozitare
cenusa
Gaz purificat
Si l oz
de var
Capitolul 3
Figura 3.87: Sistem umed FGD: Scruber cu solutie de var
Partea solid a ciclului de splare este In principal gipsul cu o concentraie de 100 120 g/l.
Sistemele de calcinare moderne lucreaz cu un amestec complet bogat, coninutul de oxigen din
gazul de ardere fiind adesea insuficient pentru oxidarea bisulfitului, care necesit intrarea aerului
In colectorul de ap al scruberului. Pentru a preveni Infundarea canalului de gaz purificat,
sistemele FGD sunt echipate cu separator de picturi.
Nivelul desulfurizrii depinde de raportul lichid / gaz. Turbulenele transversale dintre lichid i
gaz pot fi crescute prin viteze mai mari ale curentului de gaz prin care transferul de mas i In
consecin i nivelul desulfurizrii sunt Imbuntite. Pe de alt parte la sistemele cu curent
paralel este caracteristic faptul c viteza mare a gazului reduce durata de retenie i astfel nivelul
desulfurizrii.
Pentru a reduce concentraia clorurii In lichidul de splare sub 30 g/l, o parte din acesta este
separat din proces i tratat pentru Indeprtarea metalelor grele i COD. Se adaug lapte de var
proaspt pentru a Inlocui partea evacuat.
Gazul de ardere tratat prsete sistemul FGD Intr-un mod mai mult sau mai puin saturat.
Pentru ca punctul de condensare s fie cu siguran atins, sunt necesare o treapt de reInclzire
(In mod normal un preInclzitor de gaz cu regenerator) i un turn de rcire.
Tehnicile adecvate de reducere a particulelor pentru a Indeprta materialul uscat att din
sistemele uscate, ct i semiuscate sunt ESP sau filtrele cu esturi. Dac se utilizeaz filtre cu
esturi, gazul de ardere necesit In mod normal rcire, fie cu schimbtor de cldur fie cu aer
rece, pentru apstra temperatura sub 200
0
C (cu excepia esturilor potrivite pentru temperaturi
mai ridicate cum ar fi materialele ceramice sau plas metalic).
Temperatura la care se atinge eficiena maxim de reducere variaz de la component la
componennt. Mai mult dect att exist o reactivitate diferit a poluanilor din gazul rezidual cu
diferii absorbani, mai ales dac cantitatea de reactiv raportat la gazele acide este realivb
Waste Water and Waste Gas Treatment 281


Pelicul
umed
Eliminare
condens
Efluent
Aer
Pulverizare
Gaz purificat
Ap tehnologioc
Suspensii
Suspensii
Capitolul 3
sczut. De aceea randamentele de adsorbie sunt dependente de cantitatea specific de agent
de absorbie, compoziia gazului rezidual (cum ar fi poluani, umiditate, coninutul de oxigen)
i temperatura de reacie. Viteza de adsorbie datorit naturii reaciei gaz/solid depinde n mare
parte de aria specific activ a agentului absorbant i timpul de reinere. De aceea este nacesar
o cantitate de absorbant mai mare dect raportul stochiometric.
Gradul de reducere al unor compui ca HCl i SO2 scade cu scderea temperaturii i atinge un
minim la 200 280
0
C. Sub 200
0
C, gradul de reducere crete i se ating rezultate bune pentru
cei mai muli polunai.
Aplicatia
Injectarea de absorbant uscat sau semi-uscat se folosete pentru a reduce emisia de gaze acide.
Varianta uscat este de asemenea potrivit pentru fabrici mai mici sau pentru reutilri acolo
unde cheltuielile pentru alte sisteme pot fi foarte mari. Pentru a reduce ali impurificatori,
absorbantului uscat i se poate aduga crbune granulat.
Limite i restricii [cww/tm/70]:

Limite / restricii
Debit gaz
rezidual [Nm
3
/h]
10000300000 (adsorbant uscat)
up to 1000000
1
(adsorbant semi-uscat)
50-500000
1
(adsorbaie umed)
Concentraie SO
x
Domeniu larg
Concentraia derivailor halogenai Domeniu larg
1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Varianta absorbant uscat Varianta cu absorbant uscat
- Deoarece n mod obinuit este instalat un
sistem de ndeprtare a prafului, nu necesit o
instalaie suplimentar
- Eficien ridicat dac este instalat o
camer de reacie sau turn
- Cost redus comparativ cu alte variante
- Absorbantul adugat poate cauza prin
interaciunea cu cenua, nfundarea
schimbtorului de cldur
- Surplus mare de absorbant care trebuie
recuperat
Varianta cu absorbant semi-uscat Varianta cu absorbant semi-uscat
- Instalaie relativ simpl
- Mai ieftin dect splarea umed
- Nu rezult ap uzat
- Performan sczut de separare a
particulelor n camera de reacie
- Umiditatea poate fi un impediment dac se
utilizeaz filtru cu esturi
Varianta absorbantului umed Varianta absorbantului umed
- Eficiene foarte ridicate
- Echipament compact
- Poate funciona la temperaturi relativ
ridicate (50-80
0
C)
- Monitorizare indirect prin dozare
stochiometric (dac se controleaz pH)
- Produs reutilizabil dac se utilizeaz varul
(gipsul)
- Rezult ap uzat
- Consum ridicat de ap comparativ cu
metoda uscat i semi-uscat

282 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Niveluri de emisie realizabile / Randamente
Dup cum s-a menionat mai sus, reducerile obinute depind de diferii factori, inclusiv
temperatura gazului rezidual, raportul molar dintre absorbant i poluant i dispersia
absorbantului. n tabelele 3.19 3.22 sunt date eficiene diferite n condiii variate.

Poluant
Randament [%]
ESP Filtru sac
aprox 400 C 200280 C 130240 C
SO2 50 10 10
SO3 80 90 95
HCl 70 35 80
HF 95 95 95
Ref.: VDI Guidelines 2578, Nov. 1997

Tabelul 3.19: Indici de performan pentru sorbia uscat care folosete ca absorbant vasul la
diferite temperaturi i sisteme de reducere a prafului

Raport molar
Ca/S
Rata de reducere SOx [%]
130140 C 170180 C
1 30 22
2 50 40
3 70 55
Ref.: Les techniques de dsulfuration des procds industriels, ADEME 1999

Tabelul 3.20: Randamente de reducere pentru SO
x
prin sorbia uscat cu var pentru diferite
intervale de temperatur i diferite rapoarte molare Ca/S

Raport molar
Ca/S
Rata de reducere SOx
[%]
1 80
1.5 90
2 92
Ref.: Les techniques de dsulfuration des procds industriels, ADEME 1999

Tabelul 3.21: Randamente de reducere pentru SO
x
prin sorbia semi-uscat cu var la diferite
rapoarte molare Ca/S

Poluant
Randament de reducere[%]
Sorbtie uscata
a
Sorptie semi-uscata
SO2 <50 9095
SO3 90

HCl 5075 >90
HF 10-40 >85
a
interval de temperatura 300400 C


Table 3.22: Randamente de reducere pentru sorbia uscat i semi-uscat cu carbonat de sodiu
n condiii normale, nivelurile de emisie admisibile / indicii de performan sunt:

Contaminant
Sorbia uscat Sorbia semi-uscat Sorbia umed
Randament
[%]
Nivel de
emisii a
[mg/Nm
3
]
Randament
[%]
Nivel de
emisii
[mg/Nm
3
]
Randament
[%]
Nivel de
emisii
[mg/Nm
3
]
SOx 40-80 1 b <40 85->90 1,2 <40 90-97 c <40 2
HCl

< 1 0 2 >99 1

< 1 0 2 <10 2
HF

<1 2

<1 2

<1 2
Waste Water and Waste Gas Treatment 283
Capitolul 3

a
nivelurile de emisie admisibile, dar n mod normal sorbia uscat nu este folosit pentru concentraii att de mici, unde splarea
umed ar putea fi
b
folosirea filtrelor cu esturi poate crete eficiena cu 10%

c
depinde de raportul lichid/gaz (90% cu 8 l/Nm
3
, 95% cu 14 l/Nm
3
, 97% cu 20 l/Nm
3
)
1
[cww/tm/79]
2
[cww/tm/70]
Asupra emisiilor de NO
x
s-a constatat un efect cnd s-a utilizat carbonat de sodiu sau carbonat
acid n procesele semi-uscate, astfel pentru carbonat acid de sodiu domeniul optim fiind ntre 120
i 160
0
C. Eficiena depinde de raportul SO2 /NO
x
. Randamentul de reducere este favorizat de un
raport mare i temperaturi moderate [BREF on Glass Manufacturing Industry, 2000].
Efecte inter-media

Consumabile
Cantitate
Sorbtia uscat Sorbtia semi-uscat Sorbtia umed
Sorbent a
[Ca/S raport molar]
3 si mai mult
(pentru var)
1.53 (pentru var)
<1.1 1
Apa b
[l/Nm
3
]
-
0.0270.04 2 8-20 c
Energie
[kWh/1000 Nm
3
]
In functie de sistemul
de reducere a prafului
1 3

Variatie de
presiune
[kPa]
In functie de sistemul
de reducere a prafului
2.5 3
a
hydrogen carbonatul de sodium solicita un exces mai mic considerabil

b
L/G ratio
c
8 l/Nm
3
corespunzator la 90 %, 14 l/Nm
3
cu 95 % si 20 l/Nm
3
cu 97 % desulfurare
1
[cww/tm/132]
2
[cww/tm/79]
3
[cww/tm/70]

n cazul sorbiei (adsorbiei) uscate sau semi-uscate reziduul este un amestec al adsorbantului
iniial cu produii care dac nu se poate recupera sau recircula atunci trebuie eliminat. Sunt
inclui toi poluanii care nu au fost distrui n procesul de calcinare, cum ar fi compuii ai
metalelor grele i/sau dioxine, depinynd de admisia instalaiei de calcinare. Uneori praful este
parial recirculat.
Cu adsorbia (sorbia) umed, reziduul este gipsul de mare puritate (>99% CaSO4 solid)
|cww/tm/132|, care se poate utiliza n alt parte.
Monitorizarea [cww/tm/79]
Performana sistemului de injectare a adsorbantului uscat i semi-uscat este examinat
determinnd concentraia gazului acid i eficiena de reducere a particulelor.
Temperatura i cderea de presiune (i raportul lichid/gaz n varianta semi-uscat) sunt
controlate pe suprafaa filtrulu. La utilizarea unui filtru electostatic, curentul electric i cmpul
electric sunt controlate pentru a avertiza asupra disfuncionalitilor sistemului de reducere a
particulelor.
Situatia economica

Tipuri de costuri
Costuri
Sorptia uscata Sorptia semi-
uscata
Sorptia umeda
Costuri de
investitie [per 1000
Nm
3
/h]

EUR 11000 1 c

Costuri anuale de
operare
[per 1000 Nm3/h]
a 1
d 1

284 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
3.5.4.2 Reducerea selectiv a NO
x
(SNCR si SCR)
14

Descrierea
Exist diferite variante de reducere selectiv:
- reducere necatalitic selectiv (SNCR)
- reducere catalitic selectiv (SCR)
n cazul reducerii necatalitice selective (SNCR) agentul de reducere este injectat acolo unde
gazele au atins o temperatur cuprins ntre 930 980
0
C, pe cnd este injectat acolo unde
temperatura este cuprins ntre 950 i 1050
0
C. Injectarea are loc dup combustie i nainte de alt
tratament. Temperatura, raportul molar NH3/NO
x
i durata de reinere sunt principalii parametrii
pentru reducere optim. Temperatura sub nivelul menionat mai sus cauzeaz emisia
amoniacului nereacionat; temperaturi semnificativ deasupra nivelului oxideaz amoniacul la
NO
x
. SNCR are loc cu un raport molar NH3/NO
x
cuprins n domeniul 0,5 0,9. La nivele mai
nalte (>1,2) poate exista de asemenea amoniac liber, genernd aerosoli de clorur i sulfat de
amoniu care trece prin filtru.
Durata de reinere i calitatea amestecrii sunt decisive pentru eficiena reaciei. Un timp de
reinere pre scurt va cauzade asemenea amoniac liber.
n cazul reducerii catalitice selective (SCR), curentul de gaz i agentul injectat este trecut peste
catalizator, temperatura fiind cuprins ntre 200 i 500
0
C i dependent de catalizator.
Amestecarea optim, raportul molar NH3/NO
x
asupra catalizatorului este foarte important.
Raportul molar este meninut de obicei sub 1,1.
Temperatura considerabil mai szut comparativ cu SNCR face posibil ca instalarea SCR s se
efectueze dup alte tratamente, ca reducerea prafului i FGD. Astfel, un amestec de aer (pentru a
controla coninutul optim de oxigen) i amoniac este adugat dup FGD. Curentul de gaz
desulfurizat necesit o renclzire la temperatura de reacie necesar. Avantajul acestui procedeu
este c, nefiind adsorbie de praf nu este posibil apariia amoniacului liber.
Echipamentul SNCR i SCR const n:
- Rezervor amoniac apos (sau ali ageni)
- vaporizator
- un furnizor de gaz purttor, abur sau aer comprimat
- injector cu duz
- strat catalitic (cu SCR)
Principalii componeni ai catalizatorului sunt dioxid de titaniu cu compui de vanadiu, tungsten
i molibden.
14
Selective Non-catalytic Reduction and Selective Catalytic Reduction


a costuri anuale totale de operare EUR 2500 + 300 x flow/1000 + sorbent
b
2 ore pe saptamana estimate
c
pentru 100000 Nm
3
/h
d a costuri anuale totale de operare EUR 20000 + 400 x flow/1000 + sorbent
e
estimate 1 zi pe saptamana
1
[cww/tm/70]
Costuri anuale pentru
forta de munca
Costuri anuale de
utilitati
EUR 150 + sorbent 1
EUR 2500 1 b
EUR 250 + sorbent 1
EUR 20000 1 e
Waste Water and Waste Gas Treatment 285

Capitolul 3
Exist i alte tehnici care trateaz dioxidul de sulf i NO
x
In operaii consecutive, fie In operaii
simultane, cum ar fi |cww/tm/50|:
- Desonoxarea, prin care fluxul de gaz desprafuit este amestecat cu amoniac i trecut la 450
0
C
peste catalizator pentru a reduce NO
x
i apoi peste un catalizator pentru a transforma SO2 In
SO3, care trce In H2 SO4
- Absorbia NO (90% din NO
x
In gazul de ardere este NO) i SO2 cu chelai (pentru legarea
NO) In soluie de bicarbonat de sodiu i reacia redox a complexului NO cu sulfit, ducnd la
azot gazos.
Aplicatia
SNCR i SCR sunt folosite pentru reducerea oxizilor de azot din procese cum sunt: tehnologii
chimice, combustie sau cuptoare
Restricii i limite de aplicaie:

Limite / restricii
SNCR SCR
Debitul de gaz rezidual
caracteristic |Nm
3
/h|
>10000
up to 1000000
1

Concentraia NO
x
In domeniul g/Nm3
1
In domeniul g/Nm3
1

Temperatura |
0
C| 800 1.100 (funcie de agent) 200 500 (funcie de catalizator)
Presiune
atmosferic
1
atmosferic
1

Durata de reinere |s| 12
Raport molar NH3/NO
x
<1.2 <1.1
1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Generaliti Generaliti
- Ambele tehnici, att RNS i RCS
sunt verificate
- Sigurana este de mare importan cnd
se folosesc sisteme lichide amoniacale
SNCR SNCR
- n condiii corecte se obine o bun
reducere a NO
x

- Instalaie relativ simpl, totui este nevoie de
localizarea corect a injectorului de amoniac
- Costuri capitale joase
- Necesar sczut de energie
- Este necesar temperatur Inalt
- Cenua conine amoniac
- Afar de domeniul condiiilor de operare
(temperatura, raportul NH3/NO
x
, durata de
reinere) se emite amoniac liber care crete
emisia de NO
x

SCR SCR
- Eficien foarte mare In reducerea NO
x
mai
mare dect RNS i mai puin emisie a NO
x

- Reduce NO
x
din orice surs nu numai
din gaz de ardere
- Temperaturi sczute i consum mai sczut
de energie pentru Inclzire
- Din cauza coninutului redus de praf, mai
puin amoniac cu cenu dect la SCNR
- n afar de domeniul condiiilor de operare
(temperatura, NH3/NO
x
, durata de reinere)
amoniac liber, eficien mai mic de
distrugere a NO
x

- Se ia In considerare cderea de presiune
- Necesit spaiu mare
- Costuri capitale relativ ridicate, comparativ
cu SCNR

286 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 3
Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru
SNCR SCR
Randament
[%]
Nivel de emisie
[mg/Nm
3
]
Randament
[%]
Nivel de
emisie
[mg/Nm3]
NOx (cazane cu
gaze/incalzitoare)
40-70 150-200 90-94 <20
NOx (cazane cu
combustibil lichid)
40-70 150-300 90-94 55-150
NOx (din productia
de acid nitric )
80-97 1 74-100 3
NH3

<5 2

<5 2
1 Valori mai mici din Olanda, valori mai mari n final |cww/tm/137|
2
Msurtori n Austria, valori pentru catalizatori noi, dar au loc emisii mai mari de NH3

3
Informaie: valori inferioare n Olanda, valori superioare |cww/tm/157a|


Efecte inter-media
Consumabilele sunt:

Consumabile
Cantiatea
SNCR SCR
Amoniac
|kg/ton NO
x
redus|
570 1 370450 1,2
Abur penrtu evaporarea
amoniacului
(din soluii apoase)

Energie |kwh/1000Nm
3
|
Variatie de presiune |kPa|
- 0.1-1 1
1
[cww/tm/70]
2
valoarea superioara informatie din Italia

Catalizatorul are o durat de funcionare de la 5 la 10 ani, sau mai mare de 10 ani cnd gazul
poluat curat este implicat ex. gaz rezidual din fabricile de acid azotic. Dup aceast durat
via nu mai poate fi regenerat dar poate fi reciclat.
Monitorizarea
Performanele SNCR/SCR pot fi monitorizate analiznd coninutul de oxizi de azot nainte i
dup tratare prcum i cel de amoniac i oxigen din gazul evacuat.
Temperatura i variatia de presiune (SCR) sunt monitorizate zilnic.
Situatia economica

Tipul de costuri
Costuri
SNCR

SCR

Costuri capitale Cdere de
presiune |pe 1000 Nm
3
/h|
EUR 23003900
1
EUR 750032000
1
Costuri operaionale
Cdere de presiune |pe ton NO
x

redus|
EUR 7001200

EUR 5005000 1,2

1
[cww/tm/70]
2
[comentariut]


Costul efectiv n cazul SNCR const n consumul de amoniac sau uree; n cazul SCR este
catalizatorul consumat. Retehnologizarea SNCR este relativ mai uoar pentru c nu se
instaleaz un alt echipament dect sistemul de injectare i rezervor pentru agent.
Retehnologizarea SCR are modificri radicale ale instalaiei existente i acesta necesit costuri
ridicate.
Waste Water and Waste Gas Treatment 287

Capitolul 4
4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A
APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE /
MANAGEMENTUL N SECTORUL CHIMIC
4.1 Introducere
Pentru inelegerea acestui capitol i a coninutului lui, atenia cititorului este atras de prefaa
documentului, mai ales de seciunea a cincea a prefaei: Cum s inelegem i si utilizm acest
document. Tehnicile i emisiile asociate acestora i/sau nivelurile de consum sau irul de
nivele, prezentate in acest capitol au fost estimate printr-un proces iterativ, incluznd urmtorii
pai:
- identificarea factorilor-cheie de mediu caracteristice sectorului
- examinarea celor mai relevante tehnici adresate acestor factori-cheie
- identificarea celor mai inalte nivele de performan ecologic pe baza datelor accesibile in
UE i in lume
- examinarea condiiilor in care aceste nivele de performan au fost atinse, cum ar fi: costul,
efectele asupra mediului, principalele fore propulsoare implicate in implementarea tehnicilor
- selecia tehnologiilor BAT i emisiilor i/sau nivelelor de consum asociate acestora in acest
sector, toate in acord cu Art 2(11) i Anexei IV al Directivei
Juriile de experi ai Biroului European IPPC i Grupul de Lucru Tehnic au jucat un rol-cheie in
fiecare dintre paii enumerai i in modul in care informaiile sunt prezentate aici.
In baza acestei evaluari, tehnici i, pe ct posibil nivelurile de emisii i de consum asociate cu
tehnologiile BAT sunt prezentate in acest capitol propriu sectorului i unele instalaii din sector.
Prezentarea nivelurilor de emisii i de consum asociate celor mai bune tehnici disponibile, c
acele nivele reprezint performana ecologic ce poate fi anticipat ca rezultat al aplicaiei in
acest sector al tehnicilor descrise, schind in minte balana costurilor i avantajelor incluse in
BAT.
,,
Oricum, acestea nu sunt valori-limit de emisii i consum i nu trebuie inelese in acest
mod. In unele cazuri ar putea fi posibil dpdv tehnic atingerea unor nivele de consum sau emisii
mai bun, dar, datorat costurilor implicate sau consideraiilor asupra mediului acestea nu sunt
considerate a fi potrivite ca tehnologii BAT pentru intreg sectorul. n orice caz, asemenea nivele
pot fi considerate justificate in cazuri specifice cnd exist stimulenti.
Nivelurile de emisii sau de consum asociate tehnologiilor BAT au fost privite in ansamblu cu
condiii de referin specifice (ex. Perioade de calculare a mediei).
Conceptul de niveluri aferente BATdescris mai sus este diferit fa de nivel realizabil,
folosit in alte seciuni ale documentului. Acest nivel realizabil poate fi atins utiliznd o
combinaie de tehnici intr-o perioad de timp indelungat i opernd cu instalaii i procese ca
utilizeaz tehnica respectiv.
Unde e posibil, au fost date i informaii privind costurile impreun cu prezentarea tehnicilor
descrie in capitolul anterior. Astfel primim o indicaie vag asupra mrimii costurilor implicate.
n orice caz, costurile de aplicare a tehnicilor vor depinde foarte mult de situaia specific
privind de exemplu taxele, impozitele i caracteristicile tehnice ale instalaiilor in cauz. Nu este
posibil evaluarea factorilor specifici locului. n absena datelor privind costurile, concluziile
asupra viabilitii economice a tehnicilor sunt trase utiliznd observaiile efectuate pe instalaiile
existente.
Se intenioneaz, ca tehnologiile BAT generale din acest capitols fie punctul de referin fa de
care se judec performana curent a unei instalaii existente sau propunerile pentru o instalaie
nou. Astfel, ele vor fi prezente in determinarea condiiilor pentru instalaiile bazate pe tehnologii
BAT sau in stabilirea regululor generale obligatorii din Art. 9(8). Se prevede c noile instalaii
pot fi proiectate pentru a atinge performana tehnologiilor BAT general, sau chiar
Waste Water and Waste Gas Treatment 289
Capitolul 4
de a o dep4i. Se considers ca instalatiile existente se pot apropia de nivelurilor BAT generale
sau chiar sa le dep4easca, aceasta presupunere fiind subiectul aplicabilitatii tehnice bi
economice a tehnicilor in fiecare caz.
n timp ce documentele de referinta privind BAT nu stabilesc standarde prevazute legal, ele
sunt facute sa dea informatii pentru ghidarea industriei, Statelor Membre bi publicului asupra
nivelelor de emisii bi de consum, ce pot fi atinse utiliznd tehnicile specificate. Valorile limits
proprii fiecarui caz specific trebuie determinate lund in considerare obiectivele Directivei IPPC
bi consideratiile locale.
Identificarea BAT orizontal
Abordarea orizontala a tratarii bi managementului apelor uzate bi emisiilor de gaze in intregul
sector chimic se bazeaza pe premisa ca optiunile privind prevenirea bi controlul emisiilor pot fi
evaluate pentru procesele particulare de productie, astfel BAT pot fi definite ca cele care
cuprind cele mai eficiente bi potrivite masuri pentru a atinge un inalt nivel general de protectia
mediului ca intreg impotriva emisiilor mentionate mai sus. Fiind un BREF orizontal, BAT
trebuie determinate mai general dect BREF-urile verticale, tocmai pentru a cuprinde mai mult,
dect numai tehnologii.
BAT utilizate in acest document includ:
- metodologia prevenirii evacuarii de ape uzate/gaze, identificarea necesitatii lor bi realizeaza
perfectionarea emisiilor bi gasesc cea mai buns optiune pentru colectarea bi tratarea apelor
uzate/gazelor (managementul efluentilor)
- identificarea celor mai bune bi mai potrivite [in sensul Art. 2(1)] tehnologii de
tratare Astfel, acest capitol contine:
- o parte generals, ce descrie BAT generale in metodologia managementului ecologic
- o parte specials, ce descrie BAT speciale managementului apelor uzate/gazelor bi o rationare
ce duce la luarea de decizii in tehnicile de ratare a apelor uzate/gazelor.
Sectorul chimic
Sectorul industriei chimice acopera o mare varietate de intreprinder: pe de o parte intreprinderile
un proces-cteva produse cu una sau putine surse de ape uzate-gaze bi, pe de alts parte
intreprinderile cu o mare varietate de produse bi un flux complex de ape uzate/gaze. Debi
probabil nu exists doua amplasamente chimice comparabile in nivelul de productie bi varietatea
produselor, situatia ecologica bi cantitatea bi calitatea emisiilor lor, este posibil sa se descrie
BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor pentru sectorul chimic vazut ca intreg.
Implementarea BAT
Implementarea BAT in noi locatii este o problems in mod normal. n cele mai multe cazuri da
un sens economic planurilor proceselor productive bi duce la minimalizarea emisiilor de ape
uzate-gaze bi consumului material.
Cu existenta amplasamentelor, implemenatarea BAT nu este un scop ubor de atins, din cauza
existentei infrastructurii bi circumstantelor locale (vezi Sect. 3.2.2.). n nici un caz acest
document nu face diferenta intre BAT pentru instalatiile noi bi cele existente. O astfel de
diferentiere nu ar incuraja operatorii amplasamentelor industriale de a se apropia de BAT bi nu ar
reflecta obligatiunea industriei chimice pentru a imbunatati in mod continuu conditiile toxice.
Pe de alts parte, evident nu este probabila bi viabila implementarea tuturor tehnicilor identificate
ca BAT deodata. Ceea ce e probabil este integrarea BAT in instalatiile existente, cnd sunt
planificate schimbari majore sau implementarea BAT ce influenteaza intreg situl intr-un program
de constructie step-by-step intr-o perioada de timp. Astfel de programe provoaca
290 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
operatorul i reglementatorul pentru a ajunge la o Inelegere asupra scrii de timp i prioritile
privind schimbrile cerute.
Idei-cheie pentru programele de setare a prioritilor la amplasamentele existente ar fi, de ex.:
- consideraii asupra calitii actuale a mediului receptor;
- consideraii asupra impactului local;
- consideraii asupra efectivitii msurilor In termenii reducerii globale a poluanilor, relativ
la costuri i risc..
4.2 BAT generale
Scopul managementului ecologic este:
- definirea obiectivelor ecologice ale activitii operatorilor;
- asigurarea un optim ecologic de operare i o performan mereu Imbuntite a acestor
activiti;
- controlul acomodrii la aceste scopuri ecologice.
Uneltele managementului, descrise In Seciunea 2.2. sunt pentru a determina BAT i ar trebui
reflectate ca condiii sau cerine In decizia asupra unei autorizaii. Aceste unelte nu sunt limitate
In problemele apelor uzate-gaze, dar sunt premiza unei performane, cerut In Directiv. BAT In
managementul ecologic general, descrise mai jos, au aceleai principii pentru toate tipurile de
Intreprinderi, cum ar fi cele mici sau mari. Contrastnd cu marile companii, managementul
ecologic general al Intreprinderilor mici i mijlocii este mai puin complex.
BAT exist pentru:
- implementarea i aderarea la un sistem de management ecologic sau sistem HSE, coninutul
cruia fiind detaliat In Seciunea 2.1. (cum ar fi ISO 9001 / 14001, EMAS, Responsible Care,
ICC Business Charter for Sustainable Development, CEFIC Guidelines for Protection of the
Environment). Elementele unui bun sistem de management ecologic ar putea include:
- implmentarea unei ierarhizri transparente a personalului responsabil pentru sistem de
management ecologic privete includerea evacurii efluentului, persoanele responsabile cu
raportarea direct la vrful nivelului de management;
- editarea i publicarea unui raport anual de performan ecologic (ca parte a EMAS sau ISO
9001 / 14001) capabil de diseminarea Imbuntirii performanelor spre public, ce poate servi de
asemenea ca mijloc al schimbului de informaii In acord cu Art. 16 / 2 al Directivei;
- stabilirea unor scopuri ecologice interne (specifice sitului sau companiei), revizuindu-le
regulat, cum a fost detaliat In Seciunea 2.2.2.2. i publicndu-le Intr-un raport anual
- innd un audit regulat pentru a securiza concordana cu principiile EMS -
monitorizarea performanelor i progreselor spre a realiza politicile EMS
- practicnd evaluarea riscului pe o baz regulat pentru a identifica riscurile, cum a fost detaliat
In Seciunea 2.2.3.1.
- practicnd un benchmarking pe o baz regulat i evalund procesele (producerea i tratarea
apelor uzate/gazelor) privind consumul de ap i energie, generarea deeurilor i efectele asupra
mediului, descrise In Seciunea 2.2.3.2.
Waste Water and Waste Gas Treatment 291
Capitolul 4
- implementarea unui program adecvat de training pentru gruplele de lucru i instruirea
contractanilor, care lucreaz la amplasamente de HSE i urgene, menionate In Seciunea
2.2.4.2.
- aplicarea unor practici eficiente de meninere pentru asigurarea unei finalizri corecte a
sfaturilor tehnice.
BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor
Scopul managementului apelor uzate/gazelor este de a potrivi situaia eliberrii apelor
uzate/gazelor generate de amplasamentele industriale cu cea legal i cererile autorizate,
condiiile ecologice i igienice si conditiile de mediu de imbunatatire a mediului implementate
In programul a CEFIC. Acesta detecteaz i evalueaz opiunile pentru prevenirea i reducerea
emisiilor sau impactul lor asupra mediului. Rezultatele consideraiilor i deciziilor
managementului apelor uzate/gazelor sunt identificarea i implementarea urmtoarelor:
- posibile reduceri de emisii In procesele de producie
- moduri de a evita contaminarea inutil a recipienilor nepoluai
- cele mai bune sisteme accesibile de colectare de deeuri
- cele mai bune sisteme accesibile de control de emisii
- cele mai bune sisteme de monitorizare pentru controlul conformitatii cu reglementri sau
scopuri
Subliniem, ca i managementul ecologic general, BAT urmeaz aceleai principii de
management al apelor uzate/gazelor pentru toate tipurile de Intreprinderi. Cum managementul
apelor uzate/gazelor pentru Intreprinderi cu una sau puine linii de producie i surse de emisie
este un scop relativ uor i simplu, este bineIneles foarte complex pentru amplasamente de
mare Intindere cu multe productii (vezi Seciunea 2.1., Figura 2.3.).
BAT exista pentru:
- implementarea sistemului de management al apelor uzate/gazelor sau apropierea emisiilor
de ape uzate/gaze pentru Intreg sectorul chimic, referitor la Seciunea 2.1. i Figura 2.2.,
utiliznd o combinaie potrivit:
- utiliznd un sit de inventariere i un flux de inventariere sau Inregitrare. Aceste inventare dau
informaii asupra pailor de evaluare urmtori, descrii In Seciunea 2.2.1.1. i 2.2.1.2
- urmrind sistematic fluxurile interne de material aplicnd EMFA (v. sectiunea 2.2.1.3)-
adecvat complexitii sistemului de ape uzate/gaze emanate- pentru a schia concluziile necesare
pentru optimizare, pentru amplasamente cu una sau puine emisii punctul de pornire pentru
aplicaii ale EMFA poate fi Invechit sau foarte simplu
- controlul i identificarea principalelor surse de emisie pentru fiecare faz i listarea lor In
funcie de Incrctura cu poluani. ncadrarea surselor de emisie rezultat este baza pentru
Imbuntirea programelor ce dau prioritate acelor surse, care dau cel mai bun potenial de
reducere a eficienei
- controlul mediului receptor (ap i aer) i tolerana lor fa de emisii utiliznd rezultatele de
a determina spaiul In care sunt necesare tratamente mai putenice sau dac emisiile pot fi
acceptate
- evalund toxicitatea i, subiect al metodelor accesibile, persistena i acumularea biologic
potenial a apelor uzate descrcate Intr-un corp de ap primitor, cum a fost descris In Seciunea
2.2.1.2., pentru a identifica potenialele efecte riscante asupra ecosistemelor i pentru a transmite
rezultatele autoritilor competente
- controlul i identificarea principalelor procese consumatoare de ap i listarea lor, lund In
considerare uzul lor de ap. ncadrarea rezultat este baza Imbuntirii consumului de ap
292 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
- urmrind opiunile de imbuntire (ex. Opiuni de prevenire i reducere a producerii
deeurilor, imbuntirea colectrii efluenilor i controlul i/sau opiunile msurilor
integrate in procese), punnd in prim-plan fluxurile cu concentraii i incrcturi
ridicate, potenialul lor risc i impact asupra corpului de ap receptor, detaliate in
Seciunea 2.1., cu Figura 2.2
Parere divergenta
Un Stat Membru si-a exprimat opinia, c consftuirile privind BAT pentru
managementul apelor uzate i gazelor emanate sunt prea generale i se refer la exemple
de fluxuri cu concentraii i incrcri mai ridicate (cum a fost menionat in Seciunea
2.2.2.3.1.).
evalund cele mai eficiente opiuni prin compararea eficienelor globale inlturate,
balana global a efectelor cross-madia, fezebilitate tehnic, organizatoric i economic,
etc, detaliate in Seciunea 2.1
Evaluarea emisiilor de ape uzate/gaze emanate este baza tuturor deciziilor asupra separarii
fluxului, strategiilor de reducere, eficientizarea proceselor (v. BREF-uri verticale in sectorul
chimic i sectoarele inrudite ce respect procesele tehnologice mai curate, materii prime pure,
echipament performant, controlul pierderilor, etc) i controlul tehnicilor. Un exemplu al
eficienei managementului apelor uzate - raportat din Germania - care urmeaz o strategie bine
definit pentru amplasamente chimice cu incrctur organic de la producia chimicalelor
organice are ca scop rezonabil performana inlturrii globale a COD cu cel puin 90%
(incluznd pretratarea). n Seciunea 4.3. sunt tratate BAT privind msurile care trebuie
adoptate in lumina rezultatelor evalurilor de emisii de ape uzate/gaze emanate.
- evalueaz impactul asupra mediului i efectele asupra facilitilor de tratare in planificarea
unor noi activiti sau schimbarea activitilor existente, comparnd situaia viitoare a mediului
cu cea existent i indicarea apariiilor unor schimbri majore
- practicarea reducerii emisiilor la surs prin segregarea fluxului, instalarea unui sistem adecvat
de colectare i msuri de constrngere (v. Seciunea 4.3.)
- legarea datei de rpoducie cu data incrcturilor de emisii pentru a contola emisiile actuale cu
cele estimate. Dac datele obinute nu se potrivesc, procesele responsabile pentru emisiile
neateptate trebuie identificate
- tratarea la surs a fluxurilor de ape uzate i gaze emanate contaminate, in locul dispersiei i
tratarea subsecvent central, cu excepia cazurilor cnd avem motive obiective impotriva
acesteia. Majoritatea tehnicilor de tratare sunt mai eficiente dac coninutul de poluant este mai
ridicat. Este mai economic tratarea fluxurilor tributare relativ mici cu utilaje mici i cu eficien
ridicat, dact s avem faciliti mari, centarlizate cu o mare incrctur hidraulic
- utilizarea metodelor de control al calitii, descrise in Seciunea 2.2.2.6., pentru a evalua
tratarea i/sau procesele de producie i/sau prevenirea scprii de sub control
- aplicarea practicilor eficiente de fabricare (GMP) pentru curirea echipamentelor pentru
reducere a emisiilor in ap i aer
- implementarea facilitilor/procedurilor de detectare in timp a deviaiilor ce ar putea afecta
instalatiile de tratare dupa proces, pentru a evita supraincrcarea acestora, a face posibil
identificarea surselor de deviaie i eliminarea cauzei lor; in acelai timp apele uzate formate s
fie deturnate spre instalatiile sigure adecvate, de ex catre o facla
- instalarea unui sistem de avertizare eficient, care va da informaii asupra defeciunilor i
disturbarilor, cnd accidentul ar putea avea un efect major asupra mediului i/sau vecintii,
autoritile competente trebuie s fie incluse in lanul de informaii
- implementarea unui program de monitorizare in toate instalatiile de tratare pentru a controla,
dac ele lucreaz curat, pentru a face posibil detectarea neregulilor sau erorilor de operare, care
ar putea influena mediul recipient i s dea informaii asupra emisiilor curente de poluani
- implementarea unui program de monitorizare, care s detecteze emisiile, cum se stipuleaz in
Art 9(5) al Directivei, informaiile obinute fiind date publice (Art 15(2) al Directivei).
Waste Water and Waste Gas Treatment 293
Capitolul 4
Programele de monitorizare trebuie s includ poluanii i/sau parametrii inlocuitori relevani
pentru instalatiile de tratare. Frecvena msurtorilor depinde de riscul prezentat de poluant,
riscul de defectare a facilitilor de tratare i variabilitatea emisiilor
- punerea in aplicare a strategiilor de gospodrire a apelor destinate stingerii incendiilor i de
acoperire descrise in Seciunea 2.2.4.1.
- punerea in aplicare a unui plan de responsabiliti in cazul unui accident poluator pentru a
face posibil rspunderea cea mai rapid i potrivit la accidente interne i erori de operare,
descrise in Seciunea 2.2.4.2.
- alocarea unor costuri de tratare aferente productiei.
4.3 BAT specifice
Odat ce avem fundamentarea metodologiei managementului, pasul urmtor spre prevenirea i a
controlul integrat al polurii este implementarea msurilor tehnice.
4.3.1 Seciunea ape uzate
Aceast seciune este dedicat determinrii tehnologiei BAT pentru tratarea apelor uzate intr-un
sit de industrie chimic, incluznd tehnicile de prevenire i de reducere necesare in plus fa de
tehnicile de control end-of-pipe.
Tehnologii BAT pentru msurile proces-integrate
Cum am menionat in Seciunea 1.3.1. i 3.3.1., msurile proces-integrate sunt preferate pentru
prevenirea i reducerea cantitii de ape uzate i/sau poluani. Ele sunt in general specifice
produciei sau procesului i aplicarea lor necesit pregtire special, care este inclus in scopurile
BREF-urilor verticale in sectorul chimic i cele inrudite. Astfel, concluziile asupra tehnologiilor
de vrf pentru msuri proces-integrate in acest document se refer la nevoia general de a
implementa aceste msuri intr-o linie de producie i ia in considerare numai msuri pentru
procese cum ar fi: splarea produsului, curirea echipamentului, generarea de vacuum i
rcirea, care sunt aplicate in mai toate liniile de producie.
Tehnologiile BAT sunt o combinaie potrivit a:
- utilizrii msurilor proces-integrate sau de recuperare a apelor uzate sau a contaminanilor
de preferin prin tehnici end-of-pipe, cnd e posibil
- evalurii instalaiilor de producie existente pentru opiuni ale readaptrii msurilor proces-
integrate i implementarea lor cnd apare probabilitatea sau cel mai trziu instalarea unor
schimbri majore
- utilizrii apei din procese in mai multe reciclri oricnd e posibil pentru motive economice
i de calitate, cu un numr maxim de reciclri inainte de evacuare, cum e descris in Seciunea
3.3.1.2.
- optimizrii proceselor de splare a produsului cu evitarea proceselor cu o singur trecere,
oricnd e fezabil din motive calitative(Seciunea 3.3.1.1.)
- evitarea sistemelor de rcire cu contact direct, oricnd e fezabil (v. Seciunea 3.3.1.1.)
- utilizarea generrii vacuumului in circuit inchis in locul pompelor cu jeturi de ap sau de
vapori oricnd e fezabil, de ex cnd utilizarea lor nu este interzis din motive de siguran sau
din cauza coroziunii, cum e descris in Seciunea 3.3.1.4.
- evalurii, dac proceselede tratare a gazelor cu tehnici bazate pe ap pot fi suplinite cu alte
msuri, cum e descris in Seciunea 3.3.1.5. Tehnicile de tratare a gazelor, utiliznd cantiti
relativ mari de ap (cum ar fi scrubbingul sau rcirea mediului) cu o insemntate special in
regiunile care se confrunt cu lipsa de ap. Exemple de astfel de msuri aplicabile in regiunile
care se confrunt cu lipsa de ap sunt:
- inlturarea materiei solide prin tehnici uscate in locul srubbingului ud
294 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
- reducerea So
x
in couri prin msuri secundare altele dect prin sistem ce include scrubbingul
ud
Tehnologii BAT pentru colectarea apelor uzate
Un sistem de colectare de ape uzate adecvat joac un rol esenial in reducerea i/sau tratarea
efectiv a apelor uzate. El conduce fluxul de ap uzat spre locul de tratare cel mai potrivit i
previne amestecarea apelor uzate contaminate cu cele nepoluate
Exist tehnologii BAT pentru:
- separarea apelor din procese din apele de ploaie necontaminate i alte emisii de ape
necontaminate. Astfel se minimizeaz cantitatea de ap ce necesit tratare precum i incrctura
hidraulic trimis la instalatiile de tratare. Astfel se crete eficiena costurilor i performanelor
la locul de tratare. Dac amplasamentele existente nu practic inc separarea apelor, se poate
instala - cel puin parial - cnd sunt efectuate schimbri majore
- separarea apelor uzate in funcie de incrctura cu poluani: organic, anorganic cu sau fr
incrctur organic nesemnificativ sau poluare nesemnificativ. Astfel se asigur ca facilitatea
de tratare s primeasc doar poluanii pe care-I poate trata
- instalarea unui acoperi deasupra suprafeelor cu o contaminare posibil, cum ar fi
revrsrile i scurgerile, oriunde e posibil. Astfel se previne cdere apei de precipitaii pe
aceste suprafee i amestecarea cu poluani, fapt care ar duce la creterea cantitii de ape
uzate ce necesit tratare
- instalarea unui drenaj separat pentru suprafeele cu risc de contaminare coninnd un
absorbant, pentru a aduna pierderile prin revrsri i scurgeri, cum e descris in Seciunea 3.3.4.4.
Ele previn evacuarea apei de ploaie contaminate cu pierderi de producie. Apa de ploaie
capturat separat este deversat dup o monitorizate adecvati evacuat in funcie de rezultate,
direct in sistemul de drenaj al apei de ploaie necontaminate sau la locul de tratare adecvat.
- utilizarea conductelor supraterane pentru apele uzatein interiorul sitului industrial intre
punctele de generare a apelor uzate i locul final de tratare. Dac condiiile climatice nu permit
sistemul de canalizare suprateran (temperaturi mult sub 0C), sistemul de conducte subterane
accesibile este o alternativ acceptabil. Ambele permit o detcie uoar i economic a
pierderilor, meninerea muncii i opiuni mpentru readaptarea noilor echipamente in instalaii
deja existente. Multe amplasamente de industrie chimic sunt prevzute cu conducte subterane
i construcia imediat a unui nou sistem de conducte nu este o soluie viabil, dar aceast
lucrare poate fi efectuat cu ocazia unei schimbri majore in platformele de producie sau in
sistemul de conducte
- instalarea capacitii de retenie pentru cazuri de defectare i pentru apa destinat stingerii
incendiilor, viznd evaluarea riscurilor, adoptnd una, dou sau toate urmtoarele msuri:
retenie descentralizat pentru cazuri de defectare datactate, dac e posibil, in apropierea
platformelor de producie i destul de mari pentru a preveni curgerea substanelor in conducte
pn cnd procesul este inchis controlat
retenie central pentru a colecta apele uzate provenite din defectri, in urma cruia apa a
intrat deja in sistemul de conducte in locul conducerii ei spre WWTP, cum e descris in
Seciunea 3.3.3. Dei exist cteva tipuri de sisteme de retenie, care pot fi considerate
tehnologii BAT, cele mai sigure sunt acelea, in care rezervorul este umplut doar in cazul unei
defectri (Figura 3.2.) sau in care dou rezervoare sunt umplute alternativ (Fig. 3.1.)
retenie pentru apa destinat stingerii incendiilor, folosit exclusiv sau in combinaie cu
coninutul local. Experiena arat c apa destinat stingerii incendiilor poate atinge sute de m3
(ex 15 000 m
3
ap foarte contaminat destinat stingerii incendiilor) i capacitatea de retenie
este necesar a fi destul de mare pentru a putea face fa proteciei ambelor suprafee i
sistemului de drenaj al apelor uzate
sistemul de drenaj pentru substanele inflamabile i hazardoase, de exemplu pentru a le
transporta din zona focurilor.
Waste Water and Waste Gas Treatment 295
Capitolul 4
Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza concluziilor BAT
N
296 Waste Water and Waste Gas Treatment


BAT pt tratarea
BAT for
sarurilor
salt (choride (cloruri, sulfati)
(otiun)
ulphate)
BAT pt
BAT f o
t rat area
eavy me
met al el or
g r e l e
a t m e
i nt e r me di a r
Bal anci ng
Rez e r vor
t k
l
Y
Y
Inorganic salt load
too high?
eavy metals
Metale grele?
N BAT Tehnici de reducere:
reactii chimice (oxidarea,
reducerea, hidroliza, oxidarea
aerului) incinerarea
N
Flux partial de apa
uzata
N RE fezabila
recuperarea?
BAT tehnici de recuperare:
NF/RO
Adsorptia
Extractia / Distilarea
Evaporarea
Striparea / tratamentul
gazului
Rel evant
or gani c?
N
EVAC UARE
E necesar un alt
tratament biologic?
N
I Este preamare cantitatea
desareanorganica?
Este necesar un alt
tratamentul biologic?
Refractar sau toxi
organic?
Metale grele?
N
N
N
Y
Y
Y
BAT for
decentral
biological
treatment
BATpentru
BAT
for
trtareasarurilor
salt(chloride(cloruri,sulfat)
sulphate)reatmen
(optiuni)
BAT trataea
BAT
for
havymetal
metalelorgrele
BTpentruBAT
fortratament
central
biologiccentral
biological
Capitolul 4
BAT pentru tratarea apelor uzate
Tratarea apelor uzate In sectorul chimic urmeaz cel puin patru strategii dferite
- tratare final central Intr-un WWTP biologic
- tratare final central Intr-un WWTP municipal
- tratare final central a apelor uzate anorganice Intr-un WWTP chimic-mecanic
- tratare descentralizat
Acest document nu favorizeaz nici una dintre ele. Toate patru sunt considerate tehnologii BAT,
cnd sunt corect aplicate In conformitare cu situaia apelor uzate, altfel nici una nu este
tehnologie BAT.
Concluziile tehnologiilor BAT urmeaz calea prin care sunt controlai poluanii, cum arat
Figura 4.1. Se presuspune In acest stadiu c deciziile privind managementul potrivit efluentului
au luate, impactul asupra corpului de ap primitor a fost stbilit, toate opiunile pentru prevenirea
i reducerea apelor uzate au fost exploatate i toate msurile de siguran au fost luate In
considerare, astfel, de acum Inainte sunt luate In considerare doar soluiile end-of-pipe.
Trebuie menionat faptul c problemele specifice unei regiuni poate necesita tehnici de tratare
special dezvoltate pentru un anumit sit, sau ele pot anula tehnici binecunoscute sau comune
pentru acest caz special. Urmtoarea abordare de luare a deciziilor In tehnologiile BATpentru
tratarea apelor uzate este un Indrumar pentru gsirea i instalarea tehnicilor potrivite, incluznd
i modul de a se confrunta cu particularitile tratrii apelor uzate. Abordarea urmeaz o cale
decizional spre concluziile tehnologiilor BAT pentru tratarea corespunztoare a apelor uzate
din amplasamentele chimice, ilustrat In Figura 4.1.
- General
BAT is to:
- a separa fluxurile de ape uzate contaminate In funcie de Incrcarea lor cu poluani. Apele
uzate anorganice fr componente organice relevante sunt separate de apele uzate
organice i conduse spre locuri de tratare specifice (vezi seciunile pentru metele grele,
sruri anorganice, discutate mai trziu In acest capitol). Apele uzate organice cu o
proporie semnificativ de componente anorganice i organice stabile sau toxice sunt
direcionate ctre locuri de pretratare speciale (vezi seciunile pentru metele grele, sruri
anorganice i poluani nepotrivii tratrii biologice mai trziu In acest capitol).
- Apa pluviala
BAT consa in:
- conducerea apei necontaminate direct In apa receptoare, trecand prin by-pass-ul sistemului
de canalizare al apelor uzate
- tratarea apei de precipitaii din suprafeele contaminate folosind tehnicile descrise In
Seciunile 3.3.4.1.1., 3.3.4.4.1., i 3.3.4.4.2., vezi In Tabel 4.1., Inaintea evacurii intr-o
apa receptoare
n unele cazuri utilizarea apei pluviale ca i ap de producie poate reduce consumul de ap
brut, fapt benefic din punct de vedere ecologic.
Tehnicile listate In Tabelul 4.1. sunt considerate tehnologii BAT cnd sunt aplicate In situaia
respectiv. Tabelul conine restriciile pentru diferitele tehnici
Waste Water and Waste Gas Treatment 297
Capitolul 4

Camere pentru nisip Iazuri de retenie / Rezervoare de Filtru de nisip
Form de canal Circulare Aerate
Scop
Eliminarea nisipului i pietriului
Protecia proceselor de tratare
Protecia echipamentului mpotriva abraziunii
Clarificarea i curirea apei i
retenia ncrcturii hidraulice din
precipitaii abundente pentru
protejarea rului receptor (iazuri de
retenie)
Clasificarea apei de ploaie naintea
evacurii sau refolosirii (bazine de
sedimentare)
Tratarea apei de ploaie
provenite dintr-o suprafa
uor poluat pentru evacuare
sau refolosire
Aplicaie
Ca parte a WWTP aplicate apei de ploaie tratate la WWTP (ape de ploaie
provenite din suprafee foarte contaminate)
Debitul de 0,3 m/s dac numai nisipul i pietriul este separat
Eliminare din suprafee poluate a fazei
solide suspendate
Eliminarea suspeniilor solide
Limitele apliaciei Potrivit pentru flux de
ape uzate foarte
fluctuante
Mai puin pentru ape
uzate fluctuante
Potrivit pentru flux de
ape uzate fluctuante
Nu se potrivete apei de ploaie
provenite din suprafee foarte poluate
Nu se potrivete regiunilor cu lungi
perioad de secet i / sau temperaturi
foarteridicate pentru timpul
ndelungat al tratrii, care cauzez
emisii de miros
Nu se potrivete apelor de
ploaie provenite din suprafee
foarte poluate
Consumabile Energie pentru pompe Aer comprimat
Energie pentru
pompe i jet de ape
Aer comprimat
Energie pentru pompe i
jet de ape
Energie pentru pompe
Din cnd n cnd schimbarea
mediului filtrant
Efecte inter-media
Emisii de zgomot
Emisii de mirosuri
Nisip pentru depozitare
Iaz de retenie:
Depozitarea nmolului
Depinde de timpul de remanen
hidraulic, posibil emisie de miros
Depunerea nmolului splat
Cerine de spaiu
Relativ sczut
Parte a WWTP
ntinderi mari Spaiu restrns
Performan realizabila
(%poluant eliminat)
Iaz de retenie:
SST 50-90
SST 80-83
Retehnologziare Uor de retehnologizat, dac nu face parte din echipament Retehnologizabil dac avem spaiu la
dispoziie
Uor retehnologizabil

Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise n Capitolul 3
298 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
- Ulei liber / Hidrocarburi
Tehnologii BAT exist pentru:
- eliminarea uleiului / hidrocarburilor cnd ele apar ca pete mari i cnd acestea sunt
incompatibile cu alte sisteme cu scopul maximizrii recuperrii, prin aplicarea unei combinaii
potrivite a urmtoarelor:
_ separatori de ap / ulei prin ciclon, MF sau API, cnd pete mari de ulei liber sau de
hidrocarburi sunt prognozate, altfel PPI sau CPI sunt alternativele, detaliile sunt descrise In
Seciunea 3.3.4.1.6.
_ MF, filtrare prin medii granulare sau flotaie de gaz, tehnici descrise In Seciunile
3.3.4.1.5., 3.3.4.1.4. i 3.3.4.1.3.
_ tratare biologic (vezi Seciunea referitoare la substanele biodegradabile) In WWTP
biologice centrale, WWTP municipale sau la o platform de tratare separat pentru acest flux de
ape uzate speciale
Nivelurile de emisii pentru eliminarea de ulei / hidrocarburi sunt date In tabelul 4.2.

Parametru Concentraie a 1
[mg/l]
coninut total de
hidrocarburi
0.05-1.5
BOD5 2-20
COD 30-125
a medie lunar
b exist o neconcordan Intre metodele analitice de evaluare a
hidrocarburilor care nu pot fi rezplvate In Grupul de Lucru
Tehnic
1 luat din materialul BREF pentru Uleiuri Minerale i
Rafinrii de gaze-oct. 2001

Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate ntr-o ap receptoare
- Emulsii
Tehnologii BAT exist pentru:
- separarea emulsiilor la surs i recuperarea constituenilor separai. Adiia substanelor
floculante i/sau coagulante poate fi necesar pentru a asigura separarea, tratarea la
surs face posibil recuperarea i previne efectele adverse In sistemele de conducte dupa
proces; sau
- eliminarea emulsiilor la surs cnd ele nu pot fi separate i pot produce efecte adverse la
instalatiile aflate dupa proces. Tehnici de tratare potrivite sunt: oxidarea cu aer,
evaporarea, incinerarea (cnd valoarea termic a emulsiilor permite funcionarea
autotermal) sau degradarea biologic. Deseori nu se permite evacuarea emulsiilor In
sistemele de canalizare publice.
- Substante solide suspendate total (TSS)
Msurile pentru eliminarea TSS utilizate In aceast seciune nu le includ pe cele destinate
componentelor nmolului activ sau metale grele, care sunt tratare Intr-o alt seciune.
Tehnologii BAT exist pentru:
- eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate cnd ele pot provoca prejudicii sau defectri
facilitilor aflate dupa proces, cum ar fi: abraziunea sau colmatarea In pompe i conducte sau
obstrucionri i Infundri In instalatiile de tratare. n aval de aceste instalatii, ce pot fi afectate,
pot exista uniti ca: filtre, columne de adsorpie, membrane filtrante, vase oxidante utiliznd
Waste Water and Waste Gas Treatment 299
Capitolul 4
iradierea cu raze UV sau WWTP centrale sau municipale. Tehnicile sunt listate in Tabel 4.3.
Enumerarea tehnicilor de tratare este urmtoarea :
> primul pas: sedimentarea / flotaia cu aer pentru adunarea incrcturii principale de TSS i
pentru protecia sistemelor de filtre subsecvente fa de obstrucionare sau frecvena crescut a
resplrii. Sedimentarea sau flotaia de aer sunt in cazuri normale suficiente pentru prevenirea
abraziunii i a obstrucionrii in pompe i evi (emulsiile i fazele solide au fost tratate cu
succes)
> al doilea pas: filtrarea mecanic - ca opiune, dac coninutul solid nu a fost indeajuns redus
pentru a preveni obstrucionarea in instalatiile de tratare subsecvente - , cum ar fi: membranele
filtrante, adsorpia, oxidarea chimic utiliznd raze UV
> al treilea pas: MF sau UF ca opiune, dac fluxul de ape uzate necesit s fie eliberat de
faza solid pentru a preveni obstrucionarea, de exemplu in faciliti NF sau RO sau de alte
particule, care nu pot fi eliminate prin alte tehnici de filtrare
> eliminarea TSS din fluxul de ape uzate inainte de evacuarea lor intr-un receptor de ap.
Dac nu exist substane periculoase in TSS, tehnicile obinuite sunt:
> sedimentarea / flotaia cu aer
> filtrarea, numai dac tehnica precedent nu a avut rezultate bune
- eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate utiliznd o tehnic ce permite recuperarea,
preferat tehnicilor de scdere oricnd este posibil i viabil reutilizarea fazei solide
- aplicarea agenilor floculani i/sau coagulani, cnd este prezent o substan fin
dispersat sau altfel inseparabil pentru a produce agregate suficient de mari, care pot
fi sedimentate
- acoperirea sau inchiderea locurilor de tratare cnd mirosul sau zgomotul creaz
probleme, aerul care iese trebuie condus la tratare ulterioar (dac este necesar) i
luarea msurilor de securitate in cazul in care exist riscul unei explozii in camera
inchis de tratare
- depozitarea potrivit a nmolului prin predarea lui la un depozit autorizat sau prin tratarea
acestuia la sit (vezi seciunea despre tratarea sedimentelor)
Tehnicile cosiderate tehnologii BAT depind de aplicarea lor i sunt descrise in seciunile
3.3.4.1.2.- 3.3.4.1.5. i listate in Tabelul 4.3.
- Metale grele
Cum metalele grele sunt elemente chimice, care nu pot fi distruse, recuperate i refolosite,
singura modalitate de a preveni poluarea mediului cu ele este s nu le eliberm/evacum in
mediu. Orice alt metod duce doar la transferul lor intre diferitele medii: ape uzate, gaze, sol.
Fluxurile de ape uzate cu o incrctur semnificativ de metale grele sunt originare din
procesele de producie la care sunt folosite materialele ce conin metale grele la producie (ca i
catalizator) sau din splarea echipamentului folosit in astfel de procese.
Tehnologii BAT exist pentru:
separarea apelor uzate ce conin metale grele pe ct posibil
tratarea acestor ape uzate la surs, inainte de amestecarea cu alte fluxuri de ape uzate
preferina tehnicilor ce permit recuperarea. Tehnicile ce pot fi aplicate pentru atingerea
acestor prescripii sunt cele listate in Tabelul 4.4.
facilitarea unei eliminri ulterioare a metalelor grele intr-un WWTP (tratare chimico-
mecanic pentru poluanii anorganici sau biotratare pentru produii organici) ca o secven de
curire cu o tratare adecvat a sedimentelor, dac este necesar
TWG-ul nu poate promova nivelurile de emisii asociate cu tehnologiile BAT pentru
metalele grele in fluxurile de ape uzate tributare care ar fi aplicabile intregului sector
chimic din motivele explicate in Seciunea 3.3.4.2.1. Nivelurile de emisie rezultate din
aplicarea tehnologiilor BAT menionate anterior depind de procesele de producie din
care provine poluarea cu metale grele.
300 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4

Sedimentare Flotaie cu aer Filtrare MF/UF
Scop Limpezirea apei din ploi colectate de
solizii suspendai
Limpezirea apei din procese de faza
solid suspendat
Limpezirea apelor din procese cnd
sedimentarea nu e potrivit
Stare final de separare dup
sedimentare sau flotaie cu aer pentru a
aduna emisiile de particule mici
Limpezirea pn la o ap uzat fr
faz solid pentru facilitile aflate
dupa proces (ex RO)
Aplicaie Separarea fazei solide din apele
uzate n principiu SST recuperabil
Separarea solizilor nesedimentabili i
uleiului/grsimilor
Separarea fazei solide din fluxul de ape
uzate
Recuperarea de materii depinde de tipul
de filtru
Separarea tuturor materiilor solide,
particulelor coloidale, bacteriilor,
virusurilor
Foarte potrivit pentru recuperarea de
material
Limitele apliaciei Particulele s fie sedimentabile
Nu exist limite pentru coninutul de SST
Nu avem emulsii stabile
Fr detergeni spumani
Fr limite de concentraii la alimentare,
dar fr uleiuri libere
Faza solid fin dispersat sau nmoloas
pentru a evita obstrucionarea cauzat de
Incrctura mare de SST
Materialul membranei este
vulnerabil fa de chimicale
Alimentarea cu SST trebuie s fie
sczut din cauza obstrucionrii i
Infundrii
Consumabile Chimicale: 0.5-100 g/m
3

Energie: 0.5-1.5 kW (diametru
rezervor 25-35m)
Aer comprimat: 0.53-0,55 m
3
/m
3

floculant 2.4-4.7 kg/tone TSS
energie: 20.6 kWh/1000m
3

Accesorii de filtru
Variatie de presiune
Energie
Substane antiagregare i de
resplare
Energie relatat la rata de curgere i
nivel de presiune:2-20 kWh/m
3

(MF)
1

1-10 kWh/m
3
(UF)
1

Nivel de presiune:0,02-0,5 MPa
(MF)
0,2-1 MPa (UF)
Efecte inter-media Depozitarea nmolului
Emisii sonore de la pompe i sistemul de
eliminare a nmolului/sedimentelor
Emisii de miros (ex VOC)cnd
rezervorul nu e Inchis
Depozitarea nmolului
Emisia de zgomote de la pompe i jeturi
de ap
Emisii de miros (ex VOC) cnd
rezervorul nu este Inchis, mai intens dect
In cazul sedimentrii
Depozitarea nmolului dup spalarea in
contra-curent
Filtrele Inchise pot necesita conectarea la
sisteme de minimizare a gazelor emanate
Depozitarea reziduurilor Emisie
de zgomote de la pompe
Cerine de spaiu Depinde de plan (rezervor plat sau sistem
de lamine )
Mai puin, dect In cazul sedimentrii Aranjament modular
Cerine de spaiu sczute In
comparaie cu alte tehnici
Performan realizabila TSS: 60-90
Solizi sedimentabili 90-95
TSS 85-98
Sulfizi HM 95
Depinde de mediul filtrant sau de
accesoriile filtrelor
TSS apropiat de 100

Waste Water and Waste Gas Treatment 301
Capitolul 4
o mai mare stabilitate a tratrii cu
alimantare fluctuant
SST 55-99,99
Emisii
realizabile [mg/l]
TSS <10 TSS 10-20
ulei 2-10
TSS
Ulei liberl
<10
<5

Retehnologizare
Depinde de spaiul avut la dispoziie
da da

da
1 este destul de surprinztor, c MF, procesul cu cel mai sczut nivel de presiune consum mai mult energie, ca cele cu nivel de presiune crescut. Motivul este apariia polarizrii de concentraii i
agregare. n MF i mai puin n UF acest fenomen este foarte puternic i duce la un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].

Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT
302 Version March 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_2
Capitolul 4
- Sruri anorganice i/sau acizi (particule ionice)
Coninutul de sruri anorganice /acizi al fluxurilor de ape uzate pot afecta att biocenozele din
apele receptoare, ex. ruri mici, care se confrunt cu Incrcturi mari de sruri, ct i eficiena
sistemelor de canalizare, ex coroziunea evilor, valvelor i pompelor sau funcionarea
necorespunztoare a staiilor de tratare biologic dupa proces. Msurile de control folosite In
aceast seciune dedicat srurilor anorganice nu le include pe cele pentru srurile metalelor
grele, acestea fiind tratate In seciunea anterioar i cele pentru srurile de amoniac, care sunt
controlate prin alte modaliti.
Tehnologii BAT exist pentru
- controlul coninutului de sruri anorganice i acizi a fluxurilor de ape uzate cu impact
negativ asupra comunitilor vii din apele receptoare Invecinate i dac e necesar
prevenirea la surs a evacurii acesteia
- controlul coninutului In sruri anorganice (In special clorizi i sulfai) prin tratarea la
surs, cnd poate provoca pagube, defectri i/sau funcionarea necorespunztoare a
sistemelor de canalizri din sit sau municipale
- alegerea unei tehnici de tratare ce permite recuperarea i refolosirea poluantului tratat
cnd este posibil iu adecvat, lund In considerare efectele cross-madia i impactul
poluanilor.
Tehnicile de tratare potrivite sunt listate In Tabelul 4.5., alegerea celei potrivite depinznd de
situaia dat.
KIT / EIPPCB / cww_draft_2 Version March 2001 303
Capitolul 4

Precipitare / sedimentare sau flotaie
cu aer / filtrate
Cristalizare Schimb de ioni NF / RO
Scop
Transformarea componenilor cu
metale grele sizolvate In
componente nesolubile i separarea
lor din apele uzate
Creterea compuilor cu metale grele
pe o materie granular In paturi
fluidizate
nlocuirea ionilor de metale grele din
faza lichid cu ali ioni din rina de
schimb de ioni
Separarea ionilor de metale grele prin
membrane permeabile
Separarea majoritii celorlali
contaminani
Aplicaie Eliminarea metalelor grele din apele
uzate, de preferat pentru concentraii
mai ridicate
n principiu recuperarea posibil
Eliminarea metalelor grele din apele
uzate prin crearea de condiii care fac
posibil precipitarea
Scopul este recuperarea
La soluii cue conin ioni de metale
grele cu concentraii de alimentare
sczute
Recuperarea posibil
Atingerea unui Inalt grad de puritate
pentru a recicla i reutiliza apa
Concentraii crescute ale
contaminanilor ce necesit tratament In
continuare
Recuperarea posibil
Limitele apliaciei Evitarea agenilor formatoare de
complexe
Ajustarea pH-ului este important
Nu se poate aplica la concentraii
mai mici dect solubilitatea
precipitatului
Evi t area unei for e i oni ce mari
Temperat ura l i mi t mai mi c
de 60C
Agenii corozivi distrug rina
Concentraiile cu presiune osmotic
prea mare pentru a funciona
Rezisten termic i chimic tredus
Consumabile Agent de precipitare
Floculant / coagulant
Energie pentru pompe
Substane
cristalizatoare Energie
Lichid de regenerare
Supresori de
agregare Energie
Substane de curire
Energie 1-3 kWh/m
3
(NF)
1

1-3 kWh/m
3
(RO)
1

Variatie de presiune:-0,5-3 MPa (NF)
2-100 MPa (RO)
Efecte inter-media
Depozitarea nmolului
Emisii de miros posibile
Supradozarea substanei cristalizatoare
poate duce la o cretere a concentraiei
In sruru
n mod normal nu gebereaz deeuri sau
nmol
Regenerarea provoac mari
concentraii de soluii de metale
grele (recuperare sau depozitare)
Concentrarea necesit tratare In
continuare, ex scimbare de ioni
Cerine de spaiu
Comparabil cu schimbul de ioni i
NR/RO
Comparabil cu cristalizarea i
NR/RO
Comparabil cu cristalizarea i
schimbul de ioni
Performan realizabila
(%poluant eliminat)
80-99 Hg anorganic >90 (NF)
Hg organic >90 (NF)
compui cu Cd >90 (NF)
apropiat de 100 cu RO
Emisii realizabile (mg/l) pentru metale grele depinde In mare
msur de procesul de producie din
Zn 1
Ni 1
0,1-10 foarte sczut (aproape 0) cu RO
304 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4

care iau natere
Retehnologizare da
relativ uor

1
compact la nlime de 1 m, diametru de 1 m, incluznd vase, valve i rin


Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele
Waste Water and Waste Gas Treatment 305
Capitolul 4
1
compact la Inlime de 1 m, diametru de 1 m, incluznd vase, valve i rin

Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru sruri anorganice (metalele grele nu sunt incluse)
306 Waste Water and Waste Gas Treatment



Evaporare Schimbul de ioni Osmoz invers
Scop Evaporarea apei, lsnd un concentrat
rezidual
nlocuirea cationilor cu H
+
i a
anionilor cu OH
-
, astfel Inlocuind
srurile cu ap
Separarea tuturor contaminanilor prin
membrane permeabile
Reacii anaerobe de la sulfai la
sulfuri via sulfizi
Aplicaie Provocnd cristalizarea srurilor
separndu-le din apa uzat
Concentrarea altor substane
nevolatile
n principiu recuperarea substanelor
posibil
La soluii cue conin sruri, chiar i de
metale grele
Recuperarea posibil
Atingerea unui Inalt grad de puritate
pentru a recicla i reutiliza apa
Concentraii crescute ale
contaminanilor ce necesit tratament
In continuare
Recuperarea posibil
Eliminarea sulfailor din apele uzate
cu mare coninut de sulfai
Poate elimina i metale grele sub
form de sulfai
Este generat recuperarea sulfurilor
Limitele apliaciei Evitarea agenilor generatoare de
spum
Evitarea unei fore ionice mari
Temperatura limit mai mic de 60C
Agenii corozivi distrug rina
Concentraiile cu presiune osmotic
prea mare pentru a funciona
Rezisten termic i chimic tredus
Reacie foarte lent, astfel timp de
reziden Indelungat
COD/sulfai trebuie s fie cel puin
1:1
Consumabile Substane chimice cnd pretratarea e
necesar
Vapori 5-16kg ap/kg vapor
Energie
Lichid de regenerare
Supresori de agregare
Energie
Substane de curire
Energie 1-3 kWh/m
3

Nivel de presiune: 2-100 MPa (RO)
Substane chi mi ce (agen i de
neutrali zare, floculant)
Energi e
Efecte inter-media Condensatul poate necesita tratamente
In continuare
Emisii de zgomot
Regenerarea provoac mari
concentraii de sruri eliminate
(recuperarea prin tratarea soluiei sau
depozitarea)
Concentrarea necesit tratare In
continuare, ex scimbare de ioni pentru
a face posibil recuperarea
Sulfura trebuie folosit In procesele
de producie (acid sulfuric)
Relativ mic Relativ mic Relativ mic Cerine de spaiu
Performan realizabila
(%poluant eliminat)
Eliminarea complet a srurilor 80- 99 aproape 100% Sulfat 94
Zinc 99,8
Cadmiu >99
Emisii realizabile (mg/l) 0, 1-10 foarte sczut (aproape 0) Sulfat 75
Zinc 0,05-0,15
Cadmiu <0.01

Retehnolozigare

Relativ usor

Eliminarea biologic a sulfailor
Capitolul 4
- Poluani nepotrivii tratrii biologice
n opoziie cu poluanii discutai anterior, exist fluxuri de ape uzate tributare, care nu pot fi tratate
biologic, pentru c ele conin:
COD nebiodegradabil sau in mic msur biodegradabil
Substane toxice care inhib procesele biologice
Evacuarea lor intr-o platform de tratare biologic trebuie prevenit. Nu se poate efectua prognoza
despre poluanii care inhib procesele biologice intr-un WWTP, deoarece acesta depinde de adaptarea
microorganismelor folosite la platforma de tratare la poluanii specifici. Nu exist diferene dac apele
uzate sunt conduse la un WWTP central biologic in interiorul sitului sau spre un WWTP municipal.
Condiiile pretratrii poluanilor nepotrivii tratrii biologice sunt identice in ambele cazuri.
Tehnologii BAT exist pentru:
evitarea introducerii apelor uzate in sistemele de tratare biologic cnd ele pot produce
funcionarea necorespunztoare a acestora
- tratarea fluxurilor de ape uzate tributare cu componeni nebiodegradabili cu tehnicile adecvate,
descrise in Seciunea 3.3.4.2. i listate in Tabelul 4.6. inainte sau in locul tratrii biologice
finale. Alegerea tehnicilor de tratare potrivite depind de situaia dat, de compoziia fluxului de
ape uzate , de situaia WWTP biologic (dac exist) i de adaptarea microorganismelor i
cerinele apelor recipiente. n fiecare caz este specific
Parare divergenta
Un Stat Membru i-a exprimat punctul de vedere, c noiunea de parte relevent ne-
biodegradabil ar trebui s fie mai bine definit, dnd o serie de valori indicative pentru
TOC recalcitrant al fluxurilor de ape uzate (v. Seciunea 3.3.4.2.).
folosirea tehnicilor ce permit recuperarea substanelor, oricnd e posibil, cum ar fi (v. Tabelul
4.6.):
> NF/RO
> Adsorpie, utiliznd cea mai potrivit variant (Seciunea 3.3.4.2.9.)
> Extracie
> Distilare/rectificare
> Evaporare
> Stripare
eliminarea coninutului de NH3 din fluxurile de ape uzate la surs, utiliznd de ex stripping cu aer
sau cu vapori, descris in Seciunea 3.3.4.2.4.
utilizarea tehnicilor, care nu necesit combustibil, cnd alte tehnici de scdere nu dau rezultate
destul de bune i cnd recuperarea nu este posibil. Cnd funcioneaz un WWTP biologic final, acesta
poate fi de ajuns pentru a transforma incrctura stabil organic in substane biodegradabile, utiliznd
tehnici, ca (v Tabelul 4.6.)
> oxidare chimic (fcnd o evaluare amnunit dac sunt generai clorizi organici in urma folosirii
agenilor de oxidare cu coninut de clor)
> reducere chimic
> hidroliz chimic
utilizarea oxidrii cu aer i incinerrii, numai dac nu exist alt soluie pentru scderea toxicitii
sau efectelor inhibitoare sau cnd procesul poate funciona pe baz de autosusinere sau dac e singurul
mod de a atinge prevederile de evacuare fr tratare biologic
luarea in calcul a consumului de ap pentru tehnicile de tratare ca:
> extracia
> distilarea /rectificarea
> evaporarea
> stripping
Waste Water and Waste Gas Treatment 307
Capitolul 4
sau cu cerine mari de ape de rcire sau care necesit sisteme de scrubere ude pantru a recupera
contaminanii din faza gazoas, cnd acesta ar putea fi o problem ecologic.
Cnd lipsa de ap e un factor important, a doua cea mai eficient tehnic devine tehnologie BAT.
- Substane biodegradabile
Tehnologii BAT exist pentru:
- eliminarea substanelor biodegradabile din apele uzate utiliznd sisteme de tratare biologic, cum ar fi
cele descrise In Seciunea 3.3.4.3 i Tabelul 4.7. sau o combinaie potrivit a lor. Cnd se aplic
procese anaerobe, In cele mai multe cazuri este necesar i o treapt de tratare aerob.
- Utilizarea pretratrii biologice cnd fluxurile de ape uzatetributare majore duc o Incrctur organic
biodegradabil la WWTP, dac aceasta este o opiune fezabil. Tratarea anaerob poate fi o
alternativ pentru utilizarea metanului generat, care poate fi folosit ca combustibil. Un alt avantaj al
pretratrii anaeobe este micorarea semnificativ a cantitii de nmol activ din WWTP dupa proces.
Cnd eficiena de eliminare a COD din procesele de tratare a fluxurilor de ape uzate este bun, dar
concentraia care urmeaz a fi evacuat este mai ridicat dect nivelele asociate tehnologiilor BAT din
Tabelul 4.8. este un indicator al faptului c fluxurile tributare supraIncrcate ar necesita o pretratare
biologic
- Utilizarea pretratrii sau facilitilor de curire,descrise In Tabelul 4.7., dac componentele greu
biodegradabile (dar nu cele remanente sau toxice) nu sunt suficient eliminate prin tratarea central
biologic a fluxurilor de ape uzate. Tehnici potrivite sunt reactorii cu paturi de fixare, care fac posibil
un timp mai lung de remanen i rate de degradare mai Inalte
- implementarea tehnicilor de eliminare a azotului (nitrificare / denitrificare), cum a fost descris In
Seciunea 3.3.4.3.4., cnd apele uzate au un coninut mare de azot, fapt ce poate cauza concentraii mai
ridicate dect nivelele asociate cu tehnologiile BAT din Tabelul 4.8. Ambele tehnici descrise fac parte
din tehnologiile BAT. n condiii favorabile ele pot fi uor reamenajate In WWTP centrale existente.
Cnd numai fluxurile tributare au o Incrctur de azot considerabil (amoniu, azotai, azotii, Kjedahl-
N) este de preferat ca ele s fie tratate separat, astfel economisind bani, deoarece echipamentele mici
pentru nitrificare / denitrificare nu sunt excesiv de scumpe.
- WWTP chimico-mecanice centrale
Cnd nu exist contaminani biodegradabili,exist tehnologii BAT pentru:
- evitarea introducerii apelor uzate cu componente non-biodegradabile pe o platform de
tratament central biologic, cnd acestea ar putea cauza malfunciuni ale sistemului de tratare i cnd
platforma nu este potrivit pentru tratarea acestora
- echilibrarea fluxurilor de ape uzate In amonte de sectorul de tratare pentru a echilibra
Incrcarea cu contaminani i pentru utilizatrea efectelor sinergice
- tratarea apelor uzate, descrise In Seciunea 3.3.4.3.5, utiliznd o combinaie a urmtoarelor:
_decantor primar precednd staia de amestecare
_staie (rezervor sau bazin) de aerare cu una sau dou nivele cu
decantor subsecvent
_filtrare sau flotaie cu aer pentru a proteja apa receptoare de excesul de
agregate de nmol activ greu separabile, de ex nmolul agregabil
_alternativ pentru paragraful 2 i 3: bazin de aerare sau rezervor cu
membran submers MF sau UF
308 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
_opiune adiional ca tratare final un filtru biologic pentru tratarea COD
stabil dac este cerut de reglementri
n general, nivelul de CBO asociat cu tehnologiile BAT dup tratarea central biologic este de
<20 mg/l. In cazul nmolului activ o tratare tipic este o treapt biologic cu o Incrctur
zilnic de COD o0,25 kg/kg nmol
Waste Water and Waste Gas Treatment 309
Capitolul 4

Reacii chimice
Oxidarea aerului
Oxidare Reducere Hidroliz Oxidare cu aer umed
Oxidare super-critic a apei
(SCWO)
Purpose
Conversia poluantilor cu H2O2 cu
UV sau sfiruri feroase, O3,
O3/UV, Cl2, ClO2, OCl
-

Conversia poluantilor cu
SO2,NaHSO3, FeSO4, NaHS
Reactia poluantilor organici si
anorganici cu apfi, ruperea lor n
compusi mai mici
Reactia cu O2 n fazfi apoasfi,
la temperaturi si presiuni mari,
de obicei n prezenta unui
catalizator (V. Sect. 3.3.4.2.4)
Oxidare cu aer umed n
regiunea supra-criticfi a apei:
presiune de >22,1MPa,
temperaturfi de >374
o
C
Aplicaie
Oxidarea substantelor
anorganice
Oxidarea substantelor
organice pentru protejarea
WWTP sau transformarea
lor n materii
biodegradabile Poate
nlocui tratarea biologic
Reducerea substantelor
anorganice
Transformarea substantelor
nebiodegradabile n compui
biodegradabili mici
Scala large de
concentratii (1 mg/l-100
g/l)
Oxidarea compuilor organici
Protectia WWTP biologici de
materialele stabile
Transforms COD stabil in
COD biodegradabil
Poate nlocui tratarea
biologics
Distruge contaminantii cu
biodegradabilitate mica
i/sau cu toxicitate crescut
Limitele apliaciei Iradierea cu UV necesit
solutii fara faza solid
Agentii oxidanti cu continut de
CL i poluantii organici
trebuie tratati cu grija
Numr limitat de aplicatii
Control strict al pH-ului i
ORP-ului
Nu este potrivit poluanpilor
Cu solubilitate scazuta in apa
Nu se recomand pentru
concentratii mici de COD
Fluoridele <10 mg/l
Concentratii scazute de saruri
(coroziune)

Consumabile
Agent de oxidare
Agent de distrugere a
surplusului de
oxidant Energie
Agent de reducere
Agent de distrugere a
surplusului de
reducant Energie
Vapori/caldura
pentru ncalzire
Substante chimice pentru a
ajusta pH i potentialul redox
Energie
Aer sau oxigen
Energie pentru generarea de
temperaturi i presiune
Aer sau oxigen
Energie pentru generarea de
temperaturi i presiune
Efecte inter-media
Agentii de oxidare cu
continut de Cl pot da natere
la AOX cu poluantii organici
Emisiile gazoase trebuie
conduse la tratare n aval
Emisia posibil de substante
odorizante sau volatile
Emisii apoase sau gazoase,
ce pot necesita tratare n aval
Emisiile apoase de de gaz pot
necesita tratament ulterior
Necesarul de spatiu

Performanta
realizabila [%
indepartarea
poluantului]
TOC: >90
(detalii la 3.3.4.2.3)

COD: 60-90 (presiune
redusa)
99 (presiune ridicata)
(detalii la sectiunea 3.3.4.2.4)
Compusi organici: >99
Niveluri de emisie
realizabile
[mg/l]

Retehnologizarea

Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substane nepotrivite tratrii biologice
310 Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 4
Waste Water and Waste Gas Treatment 311
Capitolul 4

NF / RO Adsorpie Extracie
Scop
Separarea majoritii contaminanilor Transferarea poluanilor solubili din faza
apoas ntr-un adsorbant solid
Transferarea poluanilor solubili din faza
apoas ntr-un solvent
Aplicaie Atingerea unui nalt grad de puritate pentru a
recicla i reutiliza apa
Concentraii crescute ale contaminanilor ce
necesit tratament n continuare
Recuperarea posibil
Eliminarea substanelor organice
nebiodegradabile, poluanilor colorai i/sau
toxici
Concentrarea pentru tratare ulterioare (ex.
incinerarea)
Recuperarea este posibil
Eliminarea substanelor organice nebiodegra-
dabile i/sau a poluanilor toxici la
concentraii mari
Pretratarea pentru a reduce ncrctura de
alimentare
Recuperarea este posibil
Nu este potrivit ca tratare final
Limitele apliaciei Concentraiile cu presiune osmotic prea
mare pentru a funciona
Rezisten termic i chimic tredus
ncrcare mic cu poluant, altfel adsorbantul
se umple prea repede
TSS limitat din cauza obstrucionrii
Eficiena depinde de proprietile fizice ale
poluantului (eficien sczut la mas
m,olecular mic, polaritate mare, solubilitate
crescut)
Apele uzate de preferin fr SST sau
emulsii
Depinde de potrivirea solventului astfel
aplicaiile sunt limitate
Consumabile Substane de curire
Cerine mari de
energie
Adsorbant
Substane chimice pentru regenerare
Energie pentru pompe I procesul de
regenerare (temperatur ridicat)
nlocuirea solventului pierdut
Energie pentru pompe
Energie pentru recuperarea solventului (ex
distilare/rectificare)
Efecte inter-media Concentrarea necesit tratare n continuare,
ex extracie, incinerare (dac nu se
recupereaz)
Gazele emanate n cursul tratrii necesit
tratare
Regenerarea genereaz deeuri (dac nu se
recupereaz
Apele uzate necesit tratare pentru a scpa de
solventul dizolvat, ex striparea
Reziduurile rezultate din recuperarea
solventului dac nu sunt recuperate s fie
incinerate
Gazele emanate din extractie sau recuperare,
necesita tratament de ex. adsorptie sau
incinerare
Cerine de spaiu De obicei cel puin dou coloane pentru o
aplicare

Performan realizabila
(%poluant eliminat)
eficien crescut (vezi Seciunea 3.3.4.2.8.) eficien crescut, depinznd de poluant (vezi
Seciunea 3.3.4.2.9.)
Eficien crescut pentru poluani cu
concentraie mare la alimentare
Emisii realizabile (mg/l)
Retehnologizare

Tabelul 4.6: continuare
312 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
Distilare / rectificare Evaporare Stripare
Scop
Transferul contaminanilor volatili Distilarea apei, lsnd un sediment Transformarea poluanilor volatili
din faza apei uzate In faz de
vapori, vaporii Imbogii vor
fi condensai pe urm
concentrat rezidual In faz gazoas prin trecerea
aerului sau vaporilor prin apa uzat
Aplicaie Recuperarea contaminanilor In Concentrarea fluxurilor de ape Eliminarea compuilor volatili

mas din apele uzate uzate pentru reciclarea substanelor organici sau anorganici
Pretratare pentru eliminarea
contaminantului principal Inainte de
tratare
valoroase sau Inainte de exploatare
termal
Recuperarea posibil

Utilizare restns

Limitele apliaciei Este necesar o alimentare crescut Evitarea agenilor generatoare de Lichidele necesit concentraie

Diferena punctelor de fierbere
Intre ap poluantul volatil s fie
destul de mare
spum sczut de SST
Se limiteaz la poluani volatili
Consumabile Vapori pentru Inclzire Substane chimice cnd este Ageni antiagregare

Energie necesar pretratarea Vapori (cnd se utilizeaz) 0,1-

Vapori5-16kg ap/kg vapor 0,3t/m
3


Energie Energie 680 kWh/m
3

Efecte inter-media Tratare ulterioar necesar Condensatul poate necesita tratare Fluxurile de gaz necesit tratare

Emisiile de gaze trebuie s fie ulterioar (scrubare, adsorpie, oxidare

transportate la tratare, ex ardere Emisii de zgomot catalitic, ardere)
Cerine de spaiu Relativ mic
Performan realizabila Performan crescut pentru Eliminare aproape complet a Eficien crescut (v. sec.
(%poluant eliminat) poluani specifici In
condiii speciale
poluantului,
dac nu sunt prezente substane
volatile
3.3.4.2.9)
Emisii retehnologizare (mg/l)
Retehnologizare
Incinerarea apei uzate
Oxidare termic a poluantului i
simultan evaporarea apei, cu sau
fr catalizator
Eliminarea poluanilor duntori
sau inhibitori, care nu pot fi tratai
altfel sau nu sunt destul de
concentrate s se incinereze In
mod autosustenabil
Tehnologie de scdere
Coninutul de halogen sau de sulfuri
necesit tratare special a gazelor
Combustibil accesoriu (cu coninut
sczut de TOC)
Energie
Consum mare de energie la coninut
crescut de TOC
Emisii de gaze
Aproape 100% eficien de
eliminare a compuilor organici
1
stripare pentru ape acide, 30-32 m
3
/h
Tabel 4.6: continuare
Waste Water and Waste Gas Treatment 313
Capitolul 4


Biologie anaerob
Biologe aeroba
Nmol activ (amestec) /
bioreactor membranos
Infiltrare / filtru percolant Pat expandat Filtru biologic cu pat fixat
Scop
Conversia coninutului
organic prin micro-organisme
i exclu- derea de aer (oxigen)
Conversia coninutului organic prin microorganismein prezena oxigenului dizolvat, injectat ca aer sau ca oxigen pur (pentru detalii vezi
sec. 3.3.4.3.3.)
Aplicaie
Pretratarea incrcrii organice
crescute i fluxurilor cu calitate
constant
Pretratarea incrcrii organice
crescute
Tratare final in fluxuri tributare
Utilizat ca WWTP central
Ca perte a WWTP central
(prima treapt sau pretratarea)
pentru a reduce cel mai uor
degradabili contaminani i a
crete calitatea nmolului
Pretratarea incrcrii organice
crescute
Tratare final sau fluxuri mai
mici
Treapt direct de pretratare sau
curire dup procesele cu nmol
activ in WWTP
Condiii bune pentru
microorganisme care se dezvolt
lent
Limitele apliaciei Prevenirea substanelor toxice,
deoarece procesul este foarte
sensibil
Concentraiile mari, chiar i la substanele non-toxice trebuiesc evitate
Inhibitorii trebuie evitate, chiar dac microorganismele bine adaptate se descurc i la concentraii sczute de inhibitori
Temperatura maxim: 30-35
oC

Concentraia srurilor trabuie s fie sub 30 g/l
Consumabile Chimicale
neutralizante Energie
Aer sau oxigen
Chimicale neutralizante
Floculani: 300-550kg/t COD
Nutrieni: 23-42 kg/t COD
Energie: 9,5 kWh/m
3

Aer
Chimicale neutralizante
Energie
Aer
Chimicale neutralizante
Energie
Aer
Chimicale
neutralizante (dac
exist pretratare)
Energie
Efecte inter-media
Biogazul cu 70% CH4 poate fi
folosit ca combustibil. Numai
10% surplus de nmol in exces in
comparaie cu procesele aerobe
Nmolul in exces de 10 ori
cantitatea de nmol din procesele
anaerobe, necesit tratare
Mare investiie de energie din
cauza aeraiei
Emisii de miros i zgomot
Nmol in exces Nmol in exces Nmol in exces
Fr emisii de
miros
Cerine de spaiu Mai puin dect tratarea aerob Mari pentru WWTP centrale Relativ mic Relativ mic Relativ mic
Performan realizabila
(%poluant eliminat)
COD: 75-90
n combinaie cu aerobi:
COD: 95-97
CBO: 99-99,8
CBO: 97-99.5
COD: 76-96 (membran)
index fenolic: >99
N total anorg: 82 (membrana)
NH4-N 96 (membrana)
BOD:40-90 (prima treapt)
85-95 (a doua treapt)
BOD: >98
COD: 90
COD stabil: 26-68
index fenolic 75-98
AOX 55-98
N total anorg 4-50
Emisii realizabile (mg/l)
TSS: 10 (WWTP central)

Retehnologizare
Necesit vase sau rachete pentru
gaze pentru a controla metanul
Depinde de mrime uor uor uor

Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologic
314 Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 4
Kll / EIPPCB / cww_draft_2 Version March 2001 315
Capitolul 4
- Evacuarea apelor uzate In apele de suprafa
Dup procedurile menionate In seciunile anterioare ale acestui capitol, apele uzate sunt
deversate Intr-un corp de ap receptor (ru, lac sau mare).
Tehnologii BAT sunt o combinaie potrivit a urmtoarelor:
-evitarea unei evacuri cu o mare Incrctur hidraulic sau a apelor uzate toxice, care
pot cauza prejudicii albiei rului, patului albiei sau biocenozei apei receptoare
- alegnd, cnd e posibil un punct de evacuare In apele de suprafa astfel Inct apa
uzat s fie ct mai bine dispersat. Astfel se minimizeaz impactul asupra biocenozei acvatice.
Acest msur nu poate Inlocui tehnicile de tratare.
- inerea In echilibru a apelor uzate care nu vin de la un WWTP central pentru a reduce
impactul asupra corpului de ap receptor i ajungerea la standardele de evacuare Inainte de
evacuarea lor
- implementarea unui sistem de monitorizare pentru a controla evacuarea de ape cu o
frecven de monitorizare adecvat (de ex intervale de timp Intre prelevarea mostrelor de 8-24
ore)
- efectuarea evalurii toxicitii ca o msur complementar cu scopul obinerii mai
multor informaii asupra efectivitii controlului msurilor i/sau asupra evalurii riscului pentru
corpul de ap receptor. Aplicarea evalurii toxicitii, ca i nevoile actuale i metodele folosite i
programarea trebuie determinate de la caz la caz.
Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea apelor uzate tratare sunt
prezentate In Tabelul 4.8. Aceste valori sunt obinute fr diluia cu ap de precipitaii i/sau
cu ap necontaminat de rcire. Pentru o mai bun comparabilitate a strategiilor cu sau fr
WWTP central biologic, performane COD este bazat pe Incrctura original cu
contaminani, de ex Incrctura Inaintea tratrii sau procedurilor de reciclare/recuperare.

Parametru
a

Randamen
t |%|
Niveluri
de emisie
|mg/l|
b

TSS

10-20 c
COD 76-96 d 30250
total anorganic N e

5-25
total P

0.5-1.5 f
AOX

a
pentru CBO vezi seciunea precedent

b
medie zilnic, exceptnd TSS

c
medie lunar

d
rate sczute de performan pentru concentraii sczute de
contaminani

e
suma NH4-N, NO2-N i NO3-N (un parametru mai recomandat

ar fi N total. Din cauza lipsei de informaii asupra n total se
folosete N anorganic total)
f
nivel mai sczut din Ingrminte In WWTP biologic, nivel mai
ridicat din procesele de producie


Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate In
apele receptoare
N-au putut fi identificate niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele
grele, care s fie reprezentative pentru Intregul sector chimic. Motivaia acestei situaii include:
316 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
_ nivelurile de emisie ce pot fi atinse pentru metalele grele dup tratarea la surs
depinde In mare msur de procesele din care iau natere
_ nivelele depind de componenta apelor uzate
_ concentraiile de evacuare depind de amestecul de ape specifice unor procese
variate, astfel nu exist alt tratare, dact tratarea la surs
Ca o compensaie pentru lipsa nivelelurilor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele
grele, sunt date exemple de evacuare In anexa 7.6.4. Aceste exemple au drept scop de a arta
gama de emisii de metale grele de la amplasamente chimice de complexitate variat.
.
Parere divergenta
Un Stat Membru insist pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor
BAT pe baza exemplelor date In Anexa 7.6.4. din punctul lor de vedere, cnd sunt urmate
strategii de prevenire, pretratare i tratare central cum a fost subliniat aici (vezi seciunea
privind metalele grele), este posibil s definim valori de emisie asociate tehnologiilor
BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice. Urmtoarele
valori medii pe termen lung (anuale, din mostre luate din 24 In 24 ore) pot fi atinse In
unele exemple de amplasamente chimice la punctele de evacuare / ultima treapt de tratare
a apelor uzate (fr diluia cu ap de precipitaii sau de rcire): Cd 0,02-0,833 g/l; Hg
0,01-0,84 g/l; Pb 10-100 g/l; Cr 10-30 g/l; Cu 20-60 g/l; Ni 10-80 g/l; Zn 4- 174
g/l. Ei afirm In continuare c valorile sunt influenate de amestecul de produciue, care
poate cauza valori ridicate In cazuri speciale, mai ales In producia chimicalelor fine. Cu
privire la efectele evacurii In sistemul public de canalizare, WWTP ar trebui s ia In
calcul asigurarea ca metalele grele s nu scape In alte medii.
Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat aceast recomandare, afirmnd c nu ar fi
folositor utilizarea denumirii de nivel de emisie asociate tehnologiilor BAT , nivel care
este influenat de combinaia specific a fluxurilor de ape uzate la amplasamentele
individuale de producie, care rezult valori care pot sau nu fi valabile In cazuri reale.
Punctul de vedere a fost Inregistrat..
Situaia nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT a AOX este comparabil cu cea a
metalelor grele. Amestecul specific de produse al unui sit influeneaz In foarte mare msur
cantitatea de AOX evacuat, astfel nu putem obine nivele valabile pentru sectorul chimic
privit ca Intreg. Mai mult, AOX nu este Inc un parametru reglementat In cele mai multe
State Membre. Acesta poate fi motivul pentru faptul c numai un Stat Membru a raportat
date despre AOX In apele uzate evacuate. AOX trebuie raportat regulat la EPER, Incepnd
din anul 2003. Astfel, datoria unei monitorizri regulate ar trebui s fie o motivaie pentru a
stabili nivele de emisie pn la acea dat. Pn atunci Grupul Tehnic de Lucru nu poate avea
concluzii asupra nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. Cu toate
acestea necesitatea acestui parametru este accentuat.
Parere divergenta
Un Stat Membru insist pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT
pe baza exemplelor date In Anexa 7.6.2. Ei afirm, c In acest Stat Membru In cteva
amplasamente chimice, care produc chimicale cloro-organice i au platforme de tratare
centrale a apelor uzate, sunt atinse nivele de emisie a AOX de 0,16-1,7 mg/l.
Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat aceast recomandare. Exemplele prezentate (Anexa
7.6.2.) au fost interpretate ca i coninnd statistici diferite care nu permit propunerea de
nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT. Se menioneaz chiar, c una dintre cele mai
Waste Water and Waste Gas Treatment 317

Capitolul 4
mici exemple de valori de AOX emise a reprezentat o performan slab, pe cnd valorile
mari provin dintr-un sit foarte performant. n aceste condiii Grupul de Lucru Tehnica
declarat ca fiind nepotrivit a da nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX.
Punctul de vedere a fost Inregistrat.
Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT i prezentateIn Tabelul 4.8. reflect nivele
de emisie dup o tratare biologic central. Cnd apele uzate sunt duse le un WWTP
municipal, este necesar s se demonstreze de exemplu de un laborator Invecinat prin teste, c
pot fi atinse rezultate echivalente. Strategiile de tratare descentralizate sunt echivalente cu o
tratare biologic final, cnd rezultatele atinse sunt comparabile.
- Tehnologii BAT pentru tratarea nmolului
Cnd nmolul din instalatiile de tratare a apei uzate este tratat la amplasamente chimice, exist
tehnologii BAT pentru:
- operarea tehnicilor descrie In Seciunea 3.4. lund In calcul poluarea solului -
concentraia nmolului utiliznd tehnicile descrise In Seciunea 3.4.1
- stabilizarea nmolului pentru tratare ulterioar sau depozitarea uutilitilor tehnice descrise
In Seciunea 3.4.2.
- utilizarea energiei pierdute In procesele de producie chimice pe ct posibil cnd este
folosit o tehnic de tratare termal, ex uscare(vezi Seciunea 3.4.3)
- folosirea tratrii cu gaze emanate potrivite cnd se folosete incinerarea, cum a fost descris
In Seciunea 3.4.3.
Tratrile din afara amplasamentului nu sunt luate In calcul, deoarece nu se includ printre
scopurile acestui document. Din acest motiv nu prezentm concluzii ale tehnologiilor BAT
pentru tratarea din afara amplasamentelor prin ali operatori.
4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual
Aceasta sectiune este dedicate determinarii BAT pentru tratarea gazului residual pe un
amplasament chimic.
BAT pentru masurile integrate in proces
Ca i apa uzat, msurile procesului integrat sunt metodele preferate pentru prevenirea sau
reducerea emisiilor i a contaminrii aerului poluat, dar sunt In general, ori proces specific i
aplicaiile lor speciale pentru scopul BREF-urilor verticale din chimie i din alte sectoare.
Concluziile pentru msurile procesului In acest document se refer , In general la implementarea
acestor msuri in cadrul liniei de producie.
BAT este:
- folosirea msurilor procesului integrat in locul celor de la sfritul proceselor tehnice (endof-
pipe) daca se poate alege ( In cazul Nox din procesele de combustie, folosirea masurilor de
reducere tehnice primare ca i arderile Nox, in locul tratarii secundare).
- Evaluarea existenei instalaiilor de producie pentru opiunile evalurii msurilor procesului
integrat i implementarea lor pe ct posibil sau viitoare, cnd instalaia ofer mai multe
alternative. Observarea principalelor reguli este punctul crucial la evoluarea liniilor productive,
pentru c, cteva nu permit implementarea msurilor procesului integrat ducnd la riscul de
explozie sau coroziune.
- Evaluarea instalaiiloe existente In producie pentru opiuni ale reducerii surselor de gaze
contaminate i implementarea acestor opiuni;
318 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
- Reducia contaminrilor sursei reduce emisia pentru a fi tratat. O cantitate mare de emisie
inutil nseamn instalarea unui echipament necesar cu un cost efectiv mare;
- Considerarea pe ct posibil, ale altor opiuni , pentru reducia sursei atunci cnd se
planific o instalaie nou sau schimbri majore.
BAT pentru captarea gazului rezidual
Sistemele de captare a gazelor reziduale sunt astfel instalate pentru a transmite aceste gaze
reziduale catre sistemele de tratare. Acestea constau in sisteme de inchidere la sursa a emisiilor,
ventile si conducte.
BAT consta in:
- reducerea debitului fluxului de gaz catre unitatea de control prin inchiderea sursei de emisie
cat de mult posibil. Cu toate acestea, desfasurarea procesului, tematicile de siguranta,
calitatea produsului si problematica igienei au prioritate, asa cum s-a mentionat in
sectiunea 2.2.2.4.2
- prevenirea riscului de explozie prin:
- instalarea unui detector flamabil nuntrul sistemului de colectare cnd riscul
amestecului flamabil este esenial,
- inerea amestecului de gaz deasupra LEL prin adugarea de aer suficient pentru limitarea
a 25 % de LEL, prin adugarea gazului inert, precum nitrogenul.
Instalarea unui echipament adecvat pentru prevenirea amestecurilor de gaz oxigen
flamabil ori minimalizarea efectelor lor.
BAT pentru tratarea gazului rezidual
Abordarea in realizarea concluziilor BAT urmareste calea poluantilor ca in sectiunea 3.5 si
ilustrata in figura 3.45. Tematicile regionale, precum climatul, disponibilitatea apei, energiei,
materiei prime si/sau existenta depozitelor permanente de deseuri sau a instalatiilor de tratare,
energia, materia prima, inaccesibilitatea amplasamentului sau dificultatile de depozitare a
desurilor, pot face ca tehnici uzuale sa nu se mai potriveasca amplasamentelor industriei
chimice, fapt ce ar solicita dezvoltarea de tehnici speciale de tratare.
Corespunzator tratamentului, sursele gazelor uzate se disting intre:
- surse cu temperature scazute, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor
(inclusive activitatile de depozitare cauzatoare de emisii) produsele din prelucrari
- surse cu temperaturi ridicate, precum procesele de ardere, ce include instalatiile precum
cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele de proces si oxidatorii catalitci si termici.
Evacuarile ambelor grupuri au agenti contaminatori speciali. Primul grup poate consta din:
- pulberi, adica materie solida bruta sau produse dispersate in final in aer
- VOC din compusi utilizati in productie sau evaporate din rezervoare, cu sau fara continut de
pulberi
- Compusi volatili anorganici din productie sau prelucrari, cu sau fara continut de pulberi
- Amestecul de COV si compusi anorganici, cu sau fara continut de pulberi
- Vapori.
Ordinea n tratarea tehnic folosit n aceste cazuri sunt:
- Etapa 1: ndeprtarea componentelor materialelor solide sau a vaporilor inainte de alt
tratament al compusilor gazosi, daca tratamentul acesta nu se potriveste pentru concentratii
ridicate de pulberi sau vapori
- Etapa 2: indepartarea poluantilor gazosi
- Etapa 3: daca a doua etapa nu poate atinge nivelurile solicitate de emisie, este necesara in
continuare o reducere precum etapa finala de spalare.
Al doilea grup procese cu temperature ridicate constau dintr-un amestec de:
Waste Water and Waste Gas Treatment 319
Capitolul 4
- Particule solide de pulbere
- Compusi halogenati (in principal HCl, HF si Cl2)
- Monoxid de carbon
- Oxid de sulf (in principal SO2)
- NO
x

- Posibil si dioxine.
BAT pentru tratarea gazelor reziduale din procesele de productie, manipulare si prelucrare a
materialelor
- Pulberile
BAT este o combinatie adecvata de:
- Inlaturare a pulberilor si aerosolilor / picaturilor din fluxurile de gaz uzat, utilizand
tehnicile si combinatiile de tehnici descrise in sectiunea 3.5.3 si tabelul 4.9 conform
situatiei date
- Utilizarea pretratarii pentru a prevenii instalatiile finale de deterioari si supraincarcari.
Deterioararea este data de ex. de particulele mari sau tari sau de particulele ce
colmateaza filtrele, de coloanele de adsorptie, suprafetele de spalare, suprafetele cu
membrane, catalizatorii
- Utilizarea tehnicilor foarte eficiente pentru indepartarea cantitatilor corespunzatoare de
pulberi submicron
- Implementarea in aval a filtrelor pentru vapori cand se utilizeaza scrubere umede ca
dispozitive de tratare finala (cu HEAF utilizarea unui filtru in aval este deja inclusa)
- Tehnici de exploatare in gama lor adecvata de presiune (raport a/c, raportul
flux/suprafata) pentru a preveni deteriorarea canalului sau scurgerea din canale a
emisiilor de pulberi
- Utilizarea materialelor de recuperare cand este fezabil
- Consideraera consumului de energie prin evaluarea critica a utilizarii tehnicilor
energoface si compararea rezultatelor cu tehnici ce nu necesita energie sau doar
putina energie
- Considerarea consumului apei, cele mai mult in regiuni unde lipsa apei este o problema.
Utilizarea spalarii la umed trebuie sa fie evaluata si rezultatele sa fie comparte cu
tehnicile ce nu utilizeaza apa
- Utilizarea apei de spalare intr-un mod de reciclare cu un numar maxim de reciclari cand
este fezabil si nu conduce la abraziune sau coroziune in vasul scruber.
- VOC
BAT este o combinatie adecvata de:
- Indepartare VOC din fluxurile de gaz uzat, utilizand tehnnicile (sau o combinatie din
acestea) descrise in sectiunile 3.5.1 si 3.5.2 si listate in Tabelul 4.10.
- Utilizare a tehnicilor de recuperare precum condensarea, separarea cu membrana sau
adsorptia daca sunt fezabile pentru a obtine materie prima si solventi. Fluxurile de gaz
uzat cu concentratii ridicate de COV sunt pre-tratate cel mai bine de tehnici precum
condensarea sau separarea cu membrana / condensarea de recuperare principala
cantitate inainte de a fi trimise la adsorptie, spalare la umed sau combustie. In cazul
adsorptiei si combustiei, aceasta poate fi de asemenea un aspect al sigurantei, pastrand
concentratia de COV sub 25 % LEL.
- Luand in considerare consumul de apa (apa de proces si racire) cu tehnici precum
spalarea la umed, condensarea (cand apa este utilizata ca mediu de racire), adsorptia
(cand apa este utilizata ca proces de regenerare sau sa raceasca gazul uzat inainte de
intrarea acestuia in coloana de adsorptie) sau tratare biologica (cand apa este utilizata
ca mediu de reactie). Utilizarea acestor tehnici necesita sa fie evaluata si comparata
cu rezultatele tehnicilor ce nu utilizeaza apa. Cand lipsa apei reprezinta un aspect
important , aceste tehnici pot deveni nepracticabile considerand conditiile speciale
locale
320 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4
- Utilizand tehnicile de reducere doar atunci cand recuperarea nu este fezabila, de ex.
datorita concentratiilor prea reduse de COV, cauzand consum energetic sau material
disproportional fata de beneficiul ecologic derivat
- Evaluarea gazului rezidual existent daca recuperarea materialului este fezabil si
implementarea tehnicii adecvate, daca rezultatul este pozitiv
- Utilizarea tratamentului biologic al fluxurilor de gaz residual cu concentratii reduse in
locul proceselor de incinerare, daca este aplicabil (de ex. cand continutul si compozitia
gazului rezidual precum si caracteristicile climatice sunt adecvate, vezi sectiunea
3.5.2.1) si daca resursele de apa permit aceasta. Consumul de combustibil de sustinere
pentru incinerarea concentratiilor COV reduse reprezinta un dezavantaj care oricum
poate fi contra-echilibrat daca nici un alt tratament nu este fezabil pentru realizarea
obiectivelor de mediu stabilite, de ex, prin restrictii legale.
- Utilizarea fluxurilor de gaz reziduale, in special cand este posibila operatia autoterma,
cand compusii periculosi trebuie sa fie redusei, sau daca alte tehnici eficiente
asemanatoare nu sunt disponibile
- Utilizarea oxidarii catalitice, daca este fezabila si favorabil din punct de vedre ecologic, in
locul oxidarii termice. Cu cat continutul de NOx este mai redus in fluxul de gaz emis
cuat atat mai redusa este temperatura de functionare si cerintele energetice pot fi cu
mult mai avantajoase decat oxidarea termica
- Utilizarea tehnicilor de ardere cu recuperare de energie (motor pe gaz, incinerator
regenerative sau recuperativ) daca este fezabil
- Utilizarea incinerarii termice cand nu se aplica incinerarea catalitica, de ex. datorita
efectelor otravitoare asupra continutului de gaz residual, sau cand eficienta scazuta de
distrugere a oxidarii catalitice nu este suficienta pentru a reduce COVurile respective in
mod adecvat
- Implementarea tratarii gazului de ardere evacuat dupa incinerare cand sunt preconizate
cantitati considerabile de gaz evacuat datorita contaminantilor din gazul rezidual expusi
la incinerare, precum such as SO2, HCl, NO
x
, ,dioxinele fiind in mod normal un aspect
al combustiei gazului rezidual
- Utilizarea faclei doar pentru evacuarea in siguranta a surplusului de gaze de ardere, de ex.
in timpul mentenantei, opririi sau inlocuirii ventilelor fara conectare la sistemele de
reducere
- Utilizarea faclelor de sol doar cand nu sunt preconizate substante periculoase in gazul de
evacuare. Daca sunt necesare facle, in ciuda concluziei precedente, trebuie analizate
optiunile de recuperare a caldurii si de ardere cu NOx redus, si daca rezultatul este
pozitiv, respectivul echipament va trebui implementat.
- Alte componente decat COV
BAT consta in
- Indepartarea poluantilor din gazul rezidual (compusi halogentati, Cl 2, SO2, H2S, CS2,
COS, NH3, HCN, NO
x
, CO, Hg) prin aplicarea tehnicilor adecvate listate in Tabelul
4.10. Tehnicile adecvate sunt:
Spalare la umed (apa, solutii acide sau alkaline) sau pentru halogenii de
hidrogen,
Cl2, SO2, H2S, NH3
Spalarea cu solventi neaposi pentru CS2, COS
adsorptia pentru CS2, COS, Hg
tratare biologica a gazului pentru NH3, H2S, CS2
incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO
SNCR or SCR for NO
x
.
- Recuperarea acidului clorhidric daca este fezabil, prin utilizarea apei ca mediu de
spalare in prima etapa de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric ce trebuie
utilizat ca materie prima
- recuperarea NH3 daca este fezabil, utilizand o tehnica care permite recuperarea.
Tehnicile considerate BAT sunt listate in Tabelul 4.10.
Waste Water and Waste Gas Treatment 321
Capitolul 4
TWG nu a ajuns la concluzia asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale
din procesele de productie. S-a recomandat sa se lase aceasta sarcina in seama unui BREF
vertical adecvat, deoarece acele niveluri au fost identificate ca fiind specifice procesului si deci
nu a fost putut fi mentionat nici un nivel ce se refera la intreg sectorul chimic.
322 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4


Separator
Ciclon (uscat si umed) Esp (uscat si umed) Spalare umed
a

Scop Separarea gravitatii Separarea gravitatii sustinuta de
forte centrifuge
Separarea prin campul
electric
Transfer de masa din faza gazoasa in faza
lichida
Aplicatie Preliminanar (tehnica de
supraveghere) a variatelor
sisteme de filtrare pentru a
preveni abraziunea
Neindicat in cazul gazului
fluid
Recuperarea este in
principiu posibila
Controlul PM-ului ca precuratatori
pentru ESP sau filter de tesatura
(tehnica de supraveghere)
Dupa- urmeaza operatiile de: uscare
prin pulverizare, zdrobire, macinare si
calcinizare
Indicat in cazul gazului fluid
Recuperarea este in principiu posibila
Controlul PM-ului ca tratament
final
Dupa fierbere in fabricare
chimica , rafinari, incinerari si
sisteme de injectie
Aplicabil pentru materiale ude
si lipicioase, mixturi
inflamabile (vezi sectiunea
3.5.3.3) amestecuri acide (udat cu
ESP)
Recuperarea este in principiu
posibila
Controlul PM-ului ca tratament final
Dependent de diferitele PM-uri pana la
<PM2..5
si
PMHAP
Aplicatia vezi tabelul 3.16
Recuperarea este in principiu posibila
De asemenea aplicabil in cazul inlaturarii de gaz
(VOC, compuse anorganice)
Limetele aplicatiei
Rata de curgere: pana la
100000 Nm
3
/h
Continutul de impuritati:
fara limita
Marimea la nivel de
particula:
>PM50
,pana la PM10
Temperatura depinde de
materialul recipientului,
normal pana la 540
0
C
Rata de curgere: pana la 100000
Nm
3
/h (o unitate)
Pana la 180000 Nm
3
/h (mai multe
unitati)
Continutul de impuritati: pana la
16000 g/Nm
3

Marimea la nivel de particula: pana la
PM2,5
Temperatura depinde de materialul
recipientului, poate fi >1200
0
C
Rata de curgere: foarte mare,
depinde de variabile ajungand
pana la 1800000 Nm
3
/h
Continutul de pulberi: 1-10
g/Nm
3
(teava de sarma)
2-110 g/Nm
3
(placa de sarma)
Marimea la nivel de particula:
>PM1.0
Temperatura: pana la 700
0
C
(uscat)
<90
0
C (umed)
Rezistenta: 5X10
3
-2X10
10
ohm
cm
Neindicat in cazul Hg
Rata de curgere: depinde de variabile pana la
170000 Nm
3
/h
Continutul de pulberi: vezi tabelul 3.16
Incarcari mari de pulberi prin spalator cu placi , turn
cu pulverizare, spalator cu difuzie aer
Temperatura: vezi tabelul 3.16
Consumabile Energie: numai pentru
ventilator
Scaderea presiunii: <0.5
kPa
Energie: 0.25-1.5 kWh/1000 Nm
3

Scaderea presiunii: 0.5-2.5 kPa
Apa cu ESP umed
Energie: 0.5-2 kWh/1000 Nm
3

Scaderea presiunii: 0.05-0.5 kPa
Apa de clatire/spalare: 0.5-5 l/Nm
3

Energie: 1-6 kWh/1000 Nm
3

Variatia presiunii: 3-20 kPa (difuzor aer)
Efecte inter- media Debarasarea pulberilor Debarasarea pulberilor
Emisie de zgomot
Debarasarea pulberilor sau a apei
reziduale (ESP umed)
Suspensie avand nevoie in continuare de tratament
de separare
Emisie de zgomot
Nevoie de spatiu Mica
Waste Water and Waste Gas Treatment 323
Capitolul 4

Performanta realizabile
[% indepartare de poluant]
10-90 (depinzand de
marimea particulei si
concentratia aprovizionarii
PM 80-99
PM10 60-95
PM5 80-95
PM2.5 20-70
PM 99-99.2
PM10 97.1-99.4
PM2.5 96-99.2
(ESP uscat si umed)
PM 50-99 depinde de variabile
VOC 50-95 depinde de variabile
SO2 80-99
(vezi tabel 3.17)
Niveluri de emisie realizabile
[mg/Nm
3
]

dust: 5-15

Imbunatatire Integrat in mod normal
a
Detalii in capitolul de corespondenta


Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale gazelor reziduale
324 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4


Filtru textil
Filtru de pulberi in
doua etape
Filtru hepa Heaf Filtre pentru vapori
Scop Tehnici de filtrare si turta de
filtrare pentru a imbunatati
eficienta
Tehnici de filtrare cu tifon
metalizat si plasa de metal
Tehnici de filtrare cu hartie sau
fibra de sticla mata cu densitate
mare de tasare
Tehnici de filtrare, filtru
plat
Tehnici de filtrare cu filtre din
captuseala de plasa metalica
sau sintetica cu monofilament
Aplicatii Indepartarea PM-ului
<PM2.5
ca
tratament final
Colectarea PM-ului nepotrivit cu
ESP
Cu sisteme de injectie (flux de
gaz)
Potrivit pentru fluxuri de gaze
Recuperarea este in principiu
posibila
Indepartarea PM ca
tratament final
Cu sisteme de injectie (gaz)
Potrivit pentru fluxuri de
gaze
Recuperarea este in
principiu posibila
Indepartarea PM submicroni
intre
PM0.12
si
PM0.3
Impotriva curgerii dupa ESP
sau filtrele de tesatura ca
tratament final cand este
necesara o eficienta mare de
colectare
Recuperarea este in principiu
posibila
Indepartarea aerosolilor
precum uleiuri, plastifianti,
VOC condensabil
Filtru fin pentru sensului de
curgere si separator picaturi
sunt necesare
Indepartarea de aerosoli si
picaturi
Protectia echipamentului
pentru sensul de curgere
pentru a preveni uzarea si
frictiunea
Instrumentul de colectare
primara sa lase particule mai
mici pentru alte tehnici de
tratament
Dupa spalarea umeda
Limitele aplicarii Particulele mari sa fie colectate in
amonte
Rata de curgere pana la
1800000 Nm
3
/h
Temperatura depinde de
fabrica(vezi tabela 3.18),
deasupra punctului de formare a
aburilor
Praful lipicios trebuie evitat
Rata de curgere pana la
75000 Nm
3
/h per module
Temperatura pana la 40
0
C
Continut de praf: nu exista
restrictii
Rata de curgere: pana la
3600Nm
3
/h per modul
Temperatura <200
0
C
<530
0
C (ceramic)
deasupra temperaturii de
formare a aburilor, continutul de
praf 1-30gr/Nm
3

A se evita umezeala
Rata de curgere
25000Nm
3
/h
Rata de curgere pana la
150000Nm
3
/h
Temperatura <170
0
C
Continutul de praf:
<1mg/Nm
3

Consumabile Aer comprimat
Energie 0.2 2kWh/1000Nm
3

Scaderea presiune: 0.5-2.5 kPa
5-
50Kpa(ceramic)
Aer comprimat
Energie 1.5kWh/1000Nm
3

Scaderea presiunii: 0.5-
2.5kPa
Energie<0.1kWh/1000Nm
3

Scaderea presiunii: 0.05-0.25
kPa
Energie <0.1kWh/1000Nm
3

Scaderea presiunii: 8kPa
Energie
Scaderea presiunii 2.5-9kPa
Efecte inter-media Inlaturarea prafului Inlaturarea prafului Inlaturarea modulelor de
filtrare incarcate
Inlaturarea rolelor de
filtrare incarcate
Inlaturarea lichidului de
clatire-spalare si a
filtrelor de material
incarcat
Spatiul necesar
Waste Water and Waste Gas Treatment 325
Capitolul 4

Performanta de atins
[%indepartarea
pulberilor]
Impuritati: 99-99.99
PM0.01 >99.99
PM0.1 aproape complet
Picaturi 99
Aerosoli 99
Pulberi 99
Aerosoli 99
Nivele de emisie ce
trebuie atinse
[mg/Nm
3
]
Pulberi 2-10
1 (filtru ceramic)
Pulberi 1
(independent de
aprovizionare)
PM 0.0001

Tabelul 4.9: continuare
326 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4

Spalare la umed (3.5.1.4) Absorbtie Condensare Separarea membranei
Obiectiv Transformarea cantitatii din
starea gazoasa in starea
lichida
Transformarea materiei din
faza gazoasa in suprafata
solida
Lichefiere prin incalzire Trecerea prin suprafata
membranei
Aplicatie Controlul VOC-ului, a
compusilor anorganici si cei de
paf, dependent de varianta de
frecare umeda (apa, acizi
si solutii alcalina), 1 sau 2
etape
Vezi aplicatia din sectiunea
3.5.1.4 . Recuperarea este in
principiu posibila
Indepartarea Voc-ului,
substantelor mirositoare,
dioxinelor, etc.
Urmarirea filtrului dupa
tratamentul final
Diferite variante, vezi
Sectiunea 0
Recuperarea este in principiu
posibila
dupa regenerare
Recuperarea VOC-ului din
gazelle cu impuritati
concentrate
Tratati inainte de absorbtie,
spalare, sistemele de
reducere
Post- tratare a volumului de
gaz imbogatit de la
membrane ori strparea apei
uzate
Recuperarea VOC-ului ori
vaporii combustibilului
imbogatit din volumul gazului
VOC pentru al face posibil
pentru tratare ca de exemplu
condensare sau pentru a fi
corespunzatoare pentru ardere

Limetele aplicatiei Rata de curgere: Vezi
sectiunea 3.5.1.4
Temperatura indicat sub
40
0
C pentru frecarea
(spalarea) gazului cu apa
fara reactie chimica
Incarcatura de praf: depinde
de varianta, vezi sectiunea
3.5.1.4
Rata de curgere: pana la
100000 Nm
3
/h
Temperatura: < 80
0
C (GAC)
< 250
0
C
(zeolites)
Continut VOC: <25% LEL
Incarcatura de praf: nivel mic
Rata de curgere: pana la
100000 Nm
3
/h
< 5000
Nm
3
/h pentru versiunea
cryogenic (temperaturi ultra
joase)
Temperatura: < 80
0
C
Limitari din cauza inghetului
si ulterior a blocarii
Incarcatura de praf: nivel mic
(<50mg/Nm
3
)
Rata de curgere: depinde de
suprafata membranei
Temperatura si presiunea
depind de materialul
membranei
Incarcatura prafului: nivel
foarte scazut
Incarcatura VOC: nici o
limita
Consumabile Frecarea apei, racirea apei
chimicale (acid, baza,
oxidanti)
Energie: 0.2-1
kWh/1000Nm
3

Abur pentru
stripare(desorbtie)
Abur ori nitrogen (desorptie)
Racirea apei (condensare)
Energie: 35-260 kWh/tona
solventi
Variatia presiunii: 2-5 kPa
Racirea mediului (aer, apa,
apa sarata, apa cu saruri, apa
amoniacala, nitrogen lichid)
Energie: 70kWh/1000Nm
3

(crogenic)
Variatia presiunii: 0.1-0.2
kPa
Energie: 250 kWh/1000 Nm
3

Variatia presiunii: 0.1-1 MPa
Waste Water and Waste Gas Treatment 327

Capitolul 4

Variatia presiunii: 0.4-0.8
kPa

Efecte inter-media Apa reziduala sa fie tratata
Energia si emisia din
regenerare
Apa reziduala din regenerare
Debarasarea absorbentului
Tratamentul normal este
necesar ulterior dupa
condensare
Tratare ulterioara a
permeatului
Nevoie de spatiu
Performanta de atins
[% indepartare de impuritati]
VOC 50-99
compusi anorganici 90-99
SO2 80-99
VOC 80-95
Mirosuri 80-95
H2S 80-95
VOC pana la 99.9
Nivele de emisie realizabile
(mg/Nm
3
)
HF <1
HCl <1 (<50 cu apa)
SO2 <40
Hg <0.05
Dioxine <0.1 ng/Nm
3

TEQ
Vezi sectiunea 3.5.1.2
Imbunatatire Relativ usor Relativ usor vezi sectiunea 3.5.1.2

Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice din volumul normal al gazului rezidua


Tratament biologic
(natural)
(filtrarea / spalarea /
picurare)
Oxidarea termala Oxidarea catalitica Motor pe gaz/cazan pe abur
Scop Degradarea biologica cu ajutorul
microorganismelor
Oxidarea cu oxigen (aer) dand cu un
volum de gaz deaspura punctului de
auto-aprindere
Oxidarea cu oxigen (aer) folosind
catalizatori aproape de punctual de
autoaprindere
Arderea gazelor cu impuritati pentru
a recupera energie
Aplicatie Indepartati concentratia solubila
poluanta din apa: NH3, amine,
hidrocarburi, H2S, toluen,
materialele plastice stirenice, miros
Emisiile de la toate sursele VOC,
cel mai potrivit pentru concentrarile
termale VOC si tratamentul final
pentru substantele riscante
Aceeasi aplicatie ca la arderea termala,
impuritati limitate la non-otravitoare cele cu
sau fara recuperare de caldura
Volum de gaz cu impuritati pentru
sursa de gaz, generatorul mai jos
pentru a scoate energie. (vezi
sectiunea 3.5.2.4)
Limetele aplicatiei Vezi sectiunea 3.5.2.1 pana la
3.5.2.3, nu este recomandat sa se
schimbe continutul de NH3
deoarece poate cauza probleme cu
chiciura (gheata), ploaia la
temperaturi inalte poate sa
influenteze materialul filtrului
Rata de curgere: pana la circa
86000 Nm
3
/h
Nivelul temperatura: 800-1000
0
C
980-1200
0
C
(substante
riscante)
< 250
0
C (zeolites)
Rata de curgere: pana la circa 86000
Nm
3
/h Nivelul temperatura: 300-500
0
C
VOC: <25% LEL
Datorita prezentei compusilor
corozivi si a precursorilor acestora
va rezulta o combustie cu
temperaturi saczute.
328 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 4

. VOC: <25% LEL
Consumabile Apa (spalare, scurgerea apei)
Chimicale (nutritive, reglarea
pH) Energie: <1kWh/1000Nm
3

Scaderea presiunii: 0.2-2 kPa
In timpul pornirii combustibil si
conditii non-termale
Energie: 3-8 kWh/1000Nm
3

Scaderea presiunii: 1.5 kPa
In timpul pornirii combustibil si conditii
non-termale
Energie: 1-2 kWh/1000Nm
3

Scaderea presiunii: 1.5 kPa
Cuplat cu un boiler cu abur pentru a
crea aburi
Efecte peste medie
(cross-media effects)
Inlaturarea filtrului din material
Rezidurile de apa din spalare si
scurgere
Emisiile de miros din spalare si
scurgere
CO si NOx in cosurile de gaze
Continutul de Cl si S neceita tratare
in cosurile de gaz
Dioxinele nu creaza de obicei
probleme in conditii optime
Continutul scazut de NOx in cosul de gaz
(aproximativ 15mg/Nm
3
)
Continutul de Cl si S necesita tratament in
cosurile de gas
Dioxinele de obicei nu sunt o problema
Temperatura de combustie este
scazuta cu continut scazut de NOx
CO in cosul de gaze este rerdus de
catalizator
Performanta de atins
[% indepartare de
impuritati]
VOC 75-99
compusi anorganici 80-95 (toate)
mirosuri 70-95
Detalii vedeti in sectiunea 3.5.2.1
pana la 3.5.2.3
VOC 95-99 VOC 90-99
CO>98
Mirosuri 80-95

Nivele de emisie realizabile
(mg/Nm
3
)
TOC 1-4

Tabelul 4.10: continuare
Waste Water and Waste Gas Treatment 329
Capitolul 4
BAT pentru tratarea prin ardere a gazului evacuat
BAT pentru indepartarea prafului pentru
- implementarea ESP sau a filtrului sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 C) sau
- implementarea filtrarii catalitice sau
- implementarea spalarii la umed
BAT pentru indeparterea HCl, HF si SO2 consta in
- recuperarea lor daca este fezabil prin utilizarea spalarii la umed in doua trepte, utilizand in
prima etapa apa sau o solutie acida ca mediu de spalare intr-un mod de reciclare pentru a
indeparta HF si HCL, utilizand in a doua treapta suspensia de carbonat de calciu pentru a
indeparata SO2 in forma de sulfat de calciu (dupa o injectare cu aer). HCl si sulfatul de
calciu pot fi indeparatate ca acid hidrocloric brut si respectiv gips. Spalarea la umed in doua
trepte este de asemenea utilizata fara recuperare de material pentru a separara clorurile de
fluoruri, inainte de desulfurare, sau
- indepartarea lor prin injectarea de sorbend umed uscata sau semi-uscata, descrisa in
sectiunea 3.5.4.1, pulberile generate fiind indepartate impreuna cu pulberile de incinerare.
Spalarea la umed este oricum de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de
recuperare.
Exista multe tehnici FGD, in principal utilizate pentru instalatiile electrice, care fac scopul
BREF-ului pentru instalatiile mari de ardere.
BAT pentru indepartarea NO
x
consta in
- implementarea SCR in locul SCNR (cel putin pentru instalatii mai mari) deoarece are un
randament de indeparatare si o performanta de mediu mai buna (vezi sectiunea 3.5.4.2).
Pentru instalatiile existente ce opereaza ca dispozitive SNCR, timpul pentru modificarea
considerata poate fi acela cand sunt planificate modificari majore ale instalatiei de
incinerare. Chiar daca SCR este BAT intr-un sens larg, exista multe cazuri individuale (de
obicei la instalatiile mai mici) unde SNCR reprezinta solutia cea mai buna din punct de
vedere tehnic si economic. Trebuie sa se faca o evaluare pentru a se vedea daca masurile
realizeaza o imbunatatire generala mai buna decat retehnologizarea SNCR.
Exista mai multe procese DeNOx in exploatare, de ex. mai multe tehnici de reducere simultana a
SO2 si NO
x
,, acestea reprezentand de asemenea BAT, daca ating o performanta similara.
Dasa se anticipeaza dioxine, BAT consta in
- reducerea dioxinelor prin utilizarea filtrului GAC (adsorptia) la finalul tratarii fluxului de
gaz .
Tehnicile care realizeaza rezultate comparabile (vezi Tabelul 4.11) sunt de asemenea considerate
BAT.
Nivelurile de emisie aferente BAT si randamentul de reducere a tratamentului gazului evacuat
din ardere sunt listate in Tabelul 4.11.

Parametru
Niveluri de emisie
[mg/Nm3] 1
Praf <5-15
HCl <10
HF <1
SO2 <40-150 2
NOx (cazane pe gaz/ incalziri) 20-150 3
NOx (cazane pe lichid / incalziri) 55-300 3
NH3 4 <5 5
dioxine 0.1 ng/Nm
3
TEQ
330 Version October 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_3
Capitolul 4

1
1/2 medie orara, oxygen de referinta 3 %
2
valorile inferioare pentru combustibilii gazosi, valorile superioare pentru
combustibilii lichizi

3
valoare mai mare pentru instalatiile mici, utilizand SNCR
4
NH3 pierdere prin SCR
5
valoarea catalizatorilor noi, insa apar emisii de NH3 mai ridicate
deoarece catalizatorul imbatraneste

Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din
combustie din sectorul chimic
Waste Water and Waste Gas Treatment 331

Capitolul 5
5 TEHNICI DEZVOLTATE
Printr-o tehnica dezvoltata se intelege in acest document o tehnica ce nu a fost inca utilizata
comercial sau in afara unei instalatii pilot, insa se preconizeaza ca aceasta sa se utilizeze in
viitor in operatii de masa in sectorul chimic.
Tehnicile aratate mai jos deja functioneaza intr-un anumit grad in conditii specifice in alte
sectoare. Nu exista o evidenta inca asupra implementarii lor de succes in sectorul chimic in
conditiile de lucru existente, insa se preconizeaza sa fie asa in viitor.
INDEPARTAREA BIOLOGICA A DIOXIDULUI DE SULF IN GAZUL EVACUAT
Sistemul de indepartare biologica a dioxidului de sulf este o combinatie intre scruberul pentru
gaz rezidual (absorber) si instalatia de tratare a apei reziduale. In absorber, dioxidul de sulf
continut in gazul residual a fost adus in contact cu apa de spalare. Se formeaza un amestec de
sulfit si sulfat. Intr-un process secudnar anaerob biologic, acest amestec se transforma pe cale
biologica in sulfit. Procesul aerob transforma sulfitul intr-un sulf elementar, care este separate,
si intr-o apa reciclata pentru scruber.
Datorita prezentei ionilor de sulf, metalele grele sunt precipitate ca sulfiti si pot fi de asemenea
indepartate.
OXIDAREA LA TEMPERATURA SCAZUTA A NOX
Oxidarea NO
x
la temperatura scazuta este o combinatie a unui process de oxidare (ozonul ca
agent oxidant) si spalarea de gaz (cu apa sau alcali pentru lichidul de spalare). Ozonul (generat
la fata locului intr-un sistem cu voltaj ridicat) reactioneaza cu NO si NO2 intr-un reactor pentru a
obtine N2O5 cu solubilitate ridicata, acesta fiind inlaturat ulterior intr-un scruber de gaz la umed
prin formarea acidului nitric. Se preconizeaza nivelurifoarte mici de emisie pentru NO
x
, SO
x
si
HCl (5, 5-10 si respective 5-10 ppm).
Aspectele de mediu cele mai importante sunt energia necesara pentru generarea de ozon si, daca
este necesar, pentru generarea si / sau depozitarea oxigenului pur, uscat, si necesitatea unei
cantitati esentiale de apa ca lichid de spalare.
Waste Water and Waste Gas Treatment 333

Capitolul 6
6 CONCLUZII FINALE
Acest capitol acoper:
- Programul de lucru
- Sursele i disponibilitatea informaiilor
- Existena unui consens In Grupul Tehnic de Lucru
- Recomandri pentru activiti viitoare.
PROGRAMUL LUCRARII
Lucrul la acest BREF a luat aproape trei ani, principalii paii fiind:
- 12-14 aprilie 1999; prima Intlnire a Grupului Tehnic de Lucru la Sevilla.
- Mai 2000: un prim material a fost trimis ctre TWG pentru analiz, acoprind capitolele 1-3.
Acesta a inclus:
- informaii generale privind apele uzate i gazele reziduale
- informaii privind managementul apei uzate i a gazului rezidual
- informaii privind tehnologiile obinuite de tratare, cuprinz7nd date despre performanele
de tratare
Membrii TWG au furnizat informaii suplimentare In timpul consultrilor.
- Martie 2001: un al doilea material a fost trimis membrilor TWG pentru analiz, acoperind
capitolele 1-5 inclusiv anexele. Ca urmare a informaiilor primite ca i comentariu din
partea TWG la primul material i a unor surse de suplimentare, capitolele privind
informaiile generale i managementul au fost complet refcute i date suplimentare au fost
adugate la capitolul de tehnologii de tratare. Un capitol de concluzii la Cele Mai Bune
Tehnici Disponibile a fost inclus In baza informaiilor din precedentele trei capitole.
- 27-29 iunie 2001: a dfoua IntIlnire a membrilor TWG la sevilla,
O serie de probleme, In principal cele referitoare la capitolul 4, Concluzii la Cele Mai Bune
Tehnici Disponibile a fost analizat In detaliu. Patru rapoarte separate au fost Inregistrate, parial
deoarece un Stat Membru a avut impresia c Concluziile la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile
In management sunt prea generale i trebuie susinute cu figuri (desene) i In parte deoarece ei
doreau ca Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele i
AOX din apele uzate la punctul de descrcare s se bazeze pe informaiile pe care ei le-au
furnizat.
- August 2001: un exemplar al materialului refcut ca urmare a celei de-a doua IntIlniri a
TWG a fost trimis la membrii TWG pentru analiza final.
- 15-16 noiembrie 2001: documentul final a fost prezentat la DG Mediu la a zecea IntIlnire a
Forumului pentru schimb de informaii In domeniul IPPC i Cele Mai Bune Tehnici
Disponibile (IEF) din Brussels.
Forumul a considerat c documentul reflect cu fidelitate schimbul de informaii In TWG
i cI este In concordan cu direcioile i recomandrile BREF. Documentul a fost
acceptat de DG mediu cu unele modificri editoriale.
SURSE DE INFORMARE I DISPONIBILITATEA INFORMATIILOR
Au fost utilizate mai multe surse dect In cazul redactrii BREF. Principalele surse au fost
manualele, Enciclopedia de Chimie Industrial ULLMANN i publicaii de tehnici speciale.
Informaii suplimentare au fost obinute prin internet de la Agenia de Protecia Mediului a
Statelor Unite (EPA), furniznd date tehnice referitoare la tehnici de tratare a gazelor reziduale,
inclusiv informaii referitoare la costuri i Programul Cele Mai Bune Practici In domeniul
tehnologiei de mediu furniznd informaii In mai multe tehnici de control a apelor uzate i a
gazelor reziduale.
Statele Membre, organizaiile industriale europene ( CEFIC i CONCAWE) i o companie
chimic au furnizat documente referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile, note de
Waste Water and Waste Gas Treatment 335
Chapter 6
indrumare,materiale tehnice de baz i date privind perfoirmana real pe diferite probleme, care
sunt menionate in lisate de referine a documentului. Unele fabrici au trimis informaii
referitoare la tehnologfiile lor. Majoritatea documentelor au fost furnizate in partea final a
procesului de elaborare. Primul i al doilea document menionate anterior, referitoare la sectorul
chimic au venit in noiembrie-decembrie 1999, celelalte au sosit intre data de finalizare a
primului material pn cu o sptmn inainte de a doua intlnire.
STABILIREA CONSENSULUI
Acest BREF a avut susinerea din partea majoritii membrilor TWG, doar la patru din
concluziile la Cele mai Bune Tehnici Disponibile au fost consemnate puncte de vedere diferite.
Un Stat Membru i-a exprimat opinia referitoare la lipsa unor definiii precise pentru concluziile
la Cele mai Bune Tehnici Disponibile in managementul de mediu i a Cele mai Bune Tehnici
Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele i AOX la punctul final de
descrcare. Detalii pot fi gsite in capitolul 4.
RECOMANDRI PENTRU ACTIVITILE VIITOARE
Principalul piedic in schimbul de informaii a fost lipsa de informaii referitoare la datele de
performan in combinaie cu datele de operare (cum ar fi consumul de energie, utilizarea
substanelor auxiliare, echipamente suplimentare). De exemplu,
Cnd grupul de experi a ajuns la concluzia c nivelurile de emisie pentru tehnicile de control a
metalelor grele, acoperind intregul sector chimic, nu exist, deoarece aceste nivele sunt puternic
dependente de procesul surs, nu au fost date disponibile care s susin punctul lor de vedere.
Astfel BREF nu poate prezenta niveluri de emisie ce realizabile - sau niveluri de emisie aferente
BAT - pentru tehnici de control a metalelor grele.
Exist o lips notabil de informaii in date asupra costurilor. ntruct industria chimic
(exceptnd CONCAWE) nu au trimis nici o informaie, BREF s-a raportat la datele existente, in
principal informaii de la Agenia de Protecia Mediului a Statelor Unite (EPA), informaiile
furnizate de rapoartele Olandei referitoare la Cele mai Bune Tehnici Disponibilepentru tratarea
gazelor reziduale i baza de date VITO referitoare la tehnici de tratare a apelor uzate, totui
coninnd mari lipsuri. Datele costurilor au fost fcute totui disponibile, dei sunt insuficient
calificate, nu prezint destul incredere i nu sunt comparabile. Nu a fost cunoscut exact ce
anume compune costul i cum a fost acesta stabilit. Datele relative ale costurilor (pe mc ap
uzat, pe 1000 Nmc gaz rezidual sau pe unitate de mas poluant) cuprinse in BREF, trebuie
vzute de aceea ca indicatori ai magnitudinii i nu ca valori exacte. Cteva date referitoare la
costurile relative au fost furnizate in forma in care au fost primite (la curs naional i nu in
euro). Acoperirea i corectarea acestor goluri va fi o responsabilitate pentru activitatea viitoare.
Corectarea si acoperirea lacunelor va fi o sarcina de viitor.
Evident, recomandarea pentru activitatea viitoare este de a acoperi i lipsurile ce inc exist in
prezentul BREF. Problemele ce merit in continuare atenie la revizuirea acestui document sunt:
- concentrarea pe performanele tehnice, nu doar pe randamente i nivele de emisie, dnd o
mai mare atenie echipamentelor suplimentare i problemelor energetice i furniznd datele
necesare
- exemplele de sisteme de tratare reale in contextul exploatrii in comun a variate tehnici pe
amplasamentele chimice, furniznd datele necesare i raionale pentru deciziile de operare,
nu doar o list a unitilor de tratare existente sau rapoarte folosind imagini bune ca
exemplu pentru managementul deciziilor fr o corespunztoare, explicit explicaie
- selectarea exemplelor a bunelor practice inginereti ar trebui dat ca o demonstraie a ceea
ce este in spatele termenilor ca bune practici de producie, echipamente de siguran
adecvate sau evaluarea riscului .
- concentrarea pe principalele oibiective ale BREF ex: pentru susinerea i indrumarea
autoritii de reglementare in procesul de decizie privind emiterea autorizaiilor i nu
furnizarea ctre aceasta a unei liste de tehnici list de cumprturi sau incercarea de a
deturna pe aceasta ctre o anumit decizie.
336 Waste Water and Waste Gas Treatment
Capitolul 6
- o mai consistent abordare a msurrii azotului total trebuie s asiste concluziile n acest
domeniu. n aceast lucrare au fost disponibile date pentru total azot anorganic care nu este
un parametru universal acceptat.
CE lanseaza si sprijina prin programele RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile
curate, tratarea efluentilor dezvoltati si tehnologiile de reciclare si strategiile de management.
Potential, aceste proecte ar putea oferi o contributie utila la viitoare revizuiri ale BREF-urilor.
De aceea cititorii sunt invitati sa informeze EIPPCB asupra oricarui rezultat relevant pentru
acest document (vezi de asemenea prefata acestui document).
Pentru revizuirea BREF-ului, se recomand s ateptm pna cnd toate BREF verticale n
sectorul chimic vor fi finalizate. Ne putem asigura astfel, c toate informaile necesare pentru
BREF orizontal vor fi fost colectate nainte de a ncepe procesul de revizuire. Aceasta nu
nseamn c va fi suficient s transmitem aceleai date referitoare la apele uzate si gazele
reziduale ca la BREF vertical i s repetm rezultatele. Fcnd aa s-ar ridica un serios semn de
ntrebare asupra necesitii unui BREF orizontal ap uzat/gaze reziduale.
Waste Water and Waste Gas Treatment 337

References
REFERINTE
[cww/tm/4]
Metcalf & Eddy, Inc.,
Waste Water Engineering Treatment, Disposal, and Reuse,
3rd edition, revised by Tchobanoglous, Burton,
McGraw-Hill, New York, 1991
[cww/tm/26]
Betz Handbook of Industrial Water Conditioning
Manual pentru conditionarea apei industriale
9th edition, Betz Laboratories, Inc., Trevose, 1991
[cww/tm/27]
Environment Agency (UK), HMSO, 1997
Technical Guidance Note A4,
Tehnici de tratare a efluentului
Effluent Treatment Techniques
[cww/tm/46]
Bundesministerium fr Umwelt, Jugend und Familie, Wien 1994
Braun et al.
Epurarea biologica a aerului uzat in Austria
Stadiul si viitorul proceselor biologice in epurarea aerului uzat
Biologische Abluftreinigung in sterreich
Stand und Zukunft biologischer Verfahren in der Abluftreinigung
[cww/tm/48]
CONCAWE, May 1999
Document No. 99/01,
Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor din rafinarii
Best Available Techniques to reduce Emissions from Refineries
[cww/tm/50]
Fonds der Chemischen Industrie, Frankfurt/M. 1995
Domeniul protectiei mediului AERUL
Umweltbereich Luft
Textheft 22
[cww/tm/51]
RIZA (NL), 1990
Inventarul tehnicilor de tratare pentru apa uzata industriala
Inventory of Treatment Techniques for Industrial Waste Water
[cww/tm/53]
VDI, Dsseldorf 1996
VDI 3478
Purificarea biologica a gazului rezidual
Biological Waste Gas Purification
Bioscrubbers and Trickle Bed Reactors
[cww/tm/64]
BASF, July 1999
Tehnicile procedurale ale tratarii gazului/aerului rezidual
Verfahrenstechniken der Abgas-/Abluftbehandlung
[cww/tm/67]
Waste Water and Waste Gas Treatment 339
References
VDI-Gesellschaft Verfahrenstechnik und Chemie-ingenieurwesen, 1999
4. GVC-Abwasser-Kongress 1999, Preprints / Congresul pentru Apa uzata 1999
[a] Rosenwinkel et al., Membranverfahren in der industriellen Abwasserbehandlung, p 183 et
seq
[b] Neumann et al., Einsatz der BAYER-Hochleistungs-Flotationstechnik als zustzliche
Verfahrensstufe der Klrtechnik, p 327 et seq
[c] John et al., Weiterentwicklung vertikal durchstrmter Nachklrbecken, p 483 et seq
[d] Biener et al., Systematische Reduktion des Wasserverbrauchs und des Abwasseranfalls, p 71
et seq
[cww/tm/70]
Tauw, Feb 2000
InfoMil,
Dutch Notes on Waste Gas Treatment/ Comentarii daneze asupra tratarii gazului
rezidual
[cww/tm/71]
ENTEC UK Ltd., 1996
Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG12,
Solvent Capture for Recovery and Re-use from Solvent-laden Gas Streams / Captarea
solventilor pentru recuperarea si reutilizarea solventilor din fluxurile de gaz
[cww/tm/72]
CEFIC, Dec 1999
IPPC BAT Reference Document. Waste Water/Waste Gas Treatment. Chemical Industry
Contribution Paper on Waste Water/Waste Gas Management /IPPC BAT Tratarea Apei
uzate si a gazului rezidual
[cww/tm/74]
Environmental Processes 98, Hydrocarbon Processing 71-
118, Aug 1998
[cww/tm/75]
Paques Bio Systems B.V., Apr 1997,
Jansen, Buisman,
Biological SO2 Removal from Flue Gas / Indepartarea biologica a SO2 din fluxul de gaz
[cww/tm/76]
European Lime Association, 1999
Lime and Dolomite Products for the Treatment of Drinking Water, Waste Water and
Sewage Sludge / Produsele de var si dolomite pentru tratarea apei potabile, apei uzate si a
namolului de canalizare
[cww/tm/77]
Naval Facilities Engineering Service Center (USA), June 1998
Joint Service Pollution Prevention Technical Library,
http://enviro.nfesc.navy.mil/p2library
[cww/tm/78]
Verfahrenstechnik, Mar 1999
Kaiser, Lehner,
Dampf- und Luftstrippung zur Rckgewinnung von Ammoniak aus Abwasser / Striparea
aburului si aerului cu recuperarea amoniacului din apa uzata
[cww/tm/79]
Environment Agency (UK), Apr 1994
Technical Guidance Note A3,
340 Waste Water and Waste Gas Treatment
References
Pollution Abatement Technology for Particulate and Trace Gas Removal / Tehnologia de
reducere a poluarii pentru indepartarea particulelor si a microparticulelor din gaz
[cww/tm/80]
Environment Agency (UK), Febr 1994
Technical Guidance Note A2,
Pollution Abatement Technology for the Reduction of Solvent Vapour Emissions /
Tehnologia de reducere poluarii pentru reducerea soloventilor din emisiile de vapori
[cww/tm/81]
P. Kunz,
Behandlung von Abwasser, / Tratarea apei
uzate Vogel Verlag, Wrzburg, 2
nd
Edition 1990
[cww/tm/82]
Bundesministerium fr Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit / LAWA, Germany 2000
Hinweise und Erluterungen zu Anhang 22 der Abwasserverordnung / Indicatii si explicatii
la Anexa 22 din Ordonanta pentru apa uzata
[cww/tm/83]
European Water Pollution Control, Vol 7, 1, 1997
Meyer, Hanke,
Reduction of Nitrogen and Phosphorous Discharges from Bayers Dormagen Production
Site / Reducerea evacuarilor de azot si de fosfor de pe amplasamentul Bayser Dormagen
[cww/tm/84]
InfoMil, Feb 2000
Dutch Notes on BAT for the Large Volume Organic Chemicals Industry / Observatii
daneze asupra BAT pentru Industria chimicalelor organice cu un volum mare
[cww/tm/85]
W.L. GORE & Ass., 1999
Plinke et al.,
Catalytic Filtration Dioxin Destruction in a Filter Bag, / Filtrarea catalitica distrugerea
dioxinei intr-un filtru sac
unpublished
[cww/tm/86]
Linnhoff et al., Aug 1998
Intelligent Networking of Process Waste Water Streams in the Chemical Industry
http://www.linnhoffmarch.com/Resources/Pinch.html
[cww/tm/87]
DVWK Regeln 134/1997,
Technische Regel wassergefhrdender Stoffe (TRwS) Abwasseranlagen als Auffangvor-
richtungen / Reglementari tehnice pentru substantele ce pericliteaza apa; Instalatii pentru
apa uzata ca dispozitive de captare
[cww/tm/88]
Council Directive
1999/13/EC, 11.3.1999
[cww/tm/89]
US-EPA, 1995
AP-42 Emission Estimating Handbook, section 7.1 Storage of Organic Liquids
http://www.epa.gov./ttn/chief/ap42.html
[cww/tm/90]
Waste Water and Waste Gas Treatment 341
References
US-EPA OAQPS, Dec 1999
TANKS 4.06 for Windows
http://www.epa.gov/ttnchie1/tanks.html
[cww/tm/91]
Nalco Chemical Company,
The NALCO Water Handbook,
2nd Edition, McGraw-Hill, New York, 1988
[cww/tm/92]
ENTEC UK Ltd., 1996
Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG37,
Cost-effective Separation Technologies for Minimising Wastes and Effluents
[cww/tm/93]
ENTEC UK Ltd., 1997
Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG54,
Cost-effective Membrane Technologies for Minimising Wastes and Effluents /Tehnologii
cu membrana eficiente prin costuri pentru minimizarea deseurilor si efluentilor
[cww/tm/94]
Environment Agency (UK), Nov 1993
Technical Guidance Note A1,
Guidance on Effective Flaring in the Gas, Petroleum, Petrochemical and Associated
Industries / Ghidul pentru arderea cu facla efectiva in industriile petrochimice, petroliere,
de prelucrare a gazului si aferente acestor industrii
[cww/tm/95]
Environmental Protection Agency (Ireland), May
1996 Integrated Pollution Control Licensing
BATNEEC Guidance Note for the Chemical Sector
[cww/tm/96]
North Ostrobothnia Regional Environment Centre, June 2000
Examples of Waste Water and Waste Gas Treatment in the Chemical Industry in Finland
/ exemple tratamente de apa uzata si gaz uzat in industria chimica din Finlanda
[cww/tm/97]
DHV Water BV, Febr 1996
Giesen, van der Molen,
The Crystalactor

: Waste Water Treatment by Crystallisation without Waste Production

[cww/tm/100]
Biothane Systems International, 2000
Biological Waste Water Treatment: KoSa Netherlands BV
[cww/tm/101]
Paques BV, Netherlands, Oct 1991
Buisman, Biological Zinc and Sulphate Removal from Waste Water
[cww/tm/102]
1996 EPD Proceedings, 1996
de Vegt, Buisman
Sulphur Compounds and Heavy Metal Removal Using Bioprocess Technology
342 Waste Water and Waste Gas Treatment
References
[cww/tm/105]
BAYER AG, April 2000
Waste Water Treatment Plants of BAYER / Instalatii de tratare a apei uzate ale BAYER
[cww/tm/106]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
High Efficiency Particle Air (HEPA) Filter, Ultra Low Penetration Air (ULPA) Filter
[cww/tm/107]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA Dec 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Cyclones
[cww/tm/108]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA Dec 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Settling Chambers / Camere de sedimentare
[cww/tm/110]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Fibre Bed Scrubber / Scrubere cu pat fibros
[cww/tm/111]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Impingement-Plate / Tray-Tower Scrubber / Scruber cu talere de ciocnire
[cww/tm/112]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Orifice Scrubber
[cww/tm/113]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Packed-Bed / Packed-Tower Wet Scrubber / Scruber cu pat compact
[cww/tm/114]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Spray-Chamber / Spray-Tower Wet Scrubber / Camera de pulverizare
[cww/tm/115]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Venturi Scrubber
[cww/tm/116]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Catalytic Incinerator / Incinerator catalitic
[cww/tm/117]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Waste Water and Waste Gas Treatment 343
References
Flare / Facle
[cww/tm/118]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Incinerator Recuperative Type
[cww/tm/119]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Regenerative Incinerator
[cww/tm/120]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Thermal Incinerator
[cww/tm/121]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Fabric Filter Mechanical Shaker Cleaned Type, Mechanical Shaker Cleaned Type with
Sonic Horn Enhancement
[cww/tm/122]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Fabric Filter Pulse-Jet Cleaned Type / Filtru textile in puls
[cww/tm/123]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000
Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Fabric Filter Reverse-Air Cleaned Type, Reverse-Air Cleaned Type with Sonic Horn
Enhancement, Reverse-Jet Cleaned Type
[cww/tm/124]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Dry Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Pipe Type
[cww/tm/125]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Dry Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Plate Type / precipitator uscat electrostatic
[cww/tm/126]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Wet Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Pipe Type / electro-filtru umed
[cww/tm/127]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999
Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Wet Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Plate Type
[cww/tm/128]
VITO (Belgium), Aug 2000
344 Waste Water and Waste Gas Treatment
References
SLSS Techniekbladen
[cww/tm/129]
BetzDearborn, Jan 1993
Hartung,
Applying Quality Methods to Waste Water Treatment / Aplicarea metodelor de calitate
pentru tratarea apei uzate
TAPPI Journal, 1993
[cww/tm/130]
UBA (Berlin), Mai 2000
Draft OSPAR Background Document Concerning the Elaboration of Programmes and
Measures Relating to Whole Effluent Assessment
[cww/tm/131]
Ministry of Housing, Spatial Planning and the Environment, the Netherlands, Sept 1999
Dutch Notes on BAT for Mineral Oil Refineries / Observatii daneze asupra BAT pentru
rafinariile petroliere
[cww/tm/132]
Ullmanns Encyclopedia of Industrial Chemistry
6th edition, Electronic Release
Wiley-VCH Verlag, Weinheim, Germany 2000
[cww/tm/133]
UBA (Wien)
Formaldehyde / Formaldehida
[cww/tm/135]
US-EPA, Clean Air Technology Center, May 1999
Choosing an Adsorption System for VOC: Carbon, Zeolite or Polymers / Alegerea unui
sistem de adsorptie pentru COV
[cww/tm/137]
US-EPA, Clean Air Technology Center, Nov. 1999
Technical Bulletin: Nitrogen Oxides (NOx), Why and How they are Controlled
[cww/tm/138]
US-EPA, Control Technology Center, April 1995
Control and Pollution Prevention Options for Ammonia Emissions / Optiuni de prevenire
a poluarii si control pentru emisiile de amoniu
[cww/tm/143]
US-EPA
AP-42, 5
th
edition, Volume I, 1995
Chapter 13.5 Industrial Flares / Capitolul 13.5 Facle industriale
[cww/tm/146]
Sackewitz, Umwelt 29 (1999) Nr. 4, pp 16 - 18
Luftstrippverfahren zur Teilstrombehandlung / Procedura de stripare a aerului pentru
tratarea curentului partial
Betriebserfahrungen auf den Klranlagen Gttingen und Cuxhaven
[cww/tm/147]
SEPA (Scotland), Environment Agency (England, Wales)
Pollution Prevention Guidelines 18
Waste Water and Waste Gas Treatment 345
References
Managing Fire Water and Major Spillages / Managementul apei de la stingerea
incendiilor si a scurgerilor majore
[cww/tm/148]
SEPA (Scotland), Environment Agency (England, Wales)
Pollution Prevention Guidelines 21
Pollution Incident Response Planning / planificarea de combatere a poluarilor accidentale
[cww/tm/149]
UBA (WIEN), 2000
Ecker, Winter
Stand der Technik bei Raffinerien im Hinblick auf die IPPC Richtlinie / Stadiul tehnicii la
rafinarii raportat la Directiva IPPC
Monographien Band 119
[cww/tm/150]
US-EPA, ICAC,
Control Technology Information
Brief Descriptions of Air Pollution Control Technologies
http://www.epa.gov/earth1r6/6pd/air/pd-1/noxcont.htm
[cww/tm/151]
UmweltMagazin, Mai 2000, pp 48
Karl,
Neue Festbettbiologie reinigt schwierige Abwsser / Biologia noua cu pat fix epureaza
apele uzate dificile
[cww/tm/152]
US-EPA
Protocol for Equipment Leak Emission Estimates / Protocolul pentru estimarile emisiilor
prin scurgeri
http://www.epa.gov/ncepihom/Catalog/EPA453R95017.html
[cww/tm/153]
World Oil Magazine August 2000, Vol. 221, No. 8
Successful Field Trials Lead to Enclosed Burner Application
http://www.worldoil.com/magazine/MAGAZINE DETAIL.asp?ART ID=1255&MONTH YE
AR=Aug-00
[cww/tm/154]
IMPEL Network, December 2000
Diffuse VOC Emissions /Emisii fugitive de COV
http://europa.eu.int/comm/environment/impel/vocemissions.htm
[cww/tm/155]
The European Parliament and the Council, 4
th
December 2000
Directive 2000/76/EC on the Incineration of Waste /Directiva 2000/76/EC pentru
incinerarea deseurilor
[cww/tm/156]
Infomil, December 1999
Dutch Notes on BAT for the Production of Nitric Acid / Observatii daneze asupra BAT
pentru productia de acid nitric
[cww/tm/157]
Infomil/ADEME, March 2001
NOXCONF 2001
International Conference: Industrial Atmospheric Pollution
346 Waste Water and Waste Gas Treatment
References
NO
x
and N2O emission control: panel of available techniques
Paris la Dfense, 21
st
and 22
nd
March 2001
[a] Gry, Session 8, Chemical Industry
Program to reduce NO
x
emissions of HNO3 plants with selective catalytic reduction /
Programul de reducere a emisiilor de NOx din instalatiile de HNO3 cu reducerea catalitica
selectiva
[cww/tm/158]
CEFIC, November 2000
IPPC BAT Reference Document
Monitoring of Emissions
Chemical Industry Contribution Paper
Definitions
[cww/tm/159]
Berlin 1999
ATV Handbuch Industrieabwasser / Manual apa reziduala industriala
4th edition
[cww/tm/160]
German Information / informatii germane
[cww/tm/161]
Kluwer Academic Publishers 1994
Mulder, M.
Energy Requirements in Membrane Separation Processes / cerinte energetice in procesele
de separare cu membrana
in: Crespo, Bddeker (ed.): Membrane Processes in Separation and Purification
[cww/tm/162]
UBA Berlin, 20.10.2000
Classification of Toxicity, Whole Effluent Assessment (WEA) and Toxicity Test /
Clasificarea toxicitatii, evaluarea completa a efluentilor si testul toxicitatii
[cww/tm/163]
INERIS, 2001
The Membrane Bioreactor / Bioreactorul cu membrana
[ c w w / t m / 1 6 4 ] I N E R I S , 2 0 0 1 T h e B i o f i l t e r f o r
I n d u s t r i a l W a s t e W a t e r T r e a t m e n t /
B i o f i l t r u p e n t r u t r a t a r e a a p e i u z a t e
i n d u s t r i a l e
[cww/tm/165]
UBA Berlin, 1999
K. Diehl, U. Hagendorf, J. Hahn
Compilation of Biotest Data (English Summary)
[cww/tm/166]
Verband der Chemischen Industrie e.V., May 2000
Erklrung des Verbandes der Chemischen Industrie
Handlungsziele fr die Abwsser der chemischen Industrie
[cww/tm/167]
CEN as Member of TWG on Monitoring, version July 1999
Waste Water and Waste Gas Treatment 347
References
List of CEN Standards Available for the Monitoring of the Emissions of Industrial Plants
under the IPPC Directive / Lista standardaleor CEN disponibile pentru monitorizarea
emisiilor din instalatiile industriale din Directiva IPPC
[cww/tm/168]
Parftec Limited, Wolverhampton (UK) 1999
The KN-Filter An All-metal Cake Filtration System for the More Arduous Gaseous
Emission Control Application / Filtru KN Sistemul de filtrare a crustei cu metale pentru
controlul emisiilor gazoase
348 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
7 ANEXE
Anexele completeaz informaiile furnizate In document. Acestea sunt:
Anexa I Exploatarea In comun a Staiilor de tratare a apelor uzate menajere i industriale
Anexa II Tehnologia Pinch ca exemplu a EFMA (minimizarea emisiilor)
Anexa III Monitorizarea procesului biologic In Staiile de tratare a apelor uzate menajere
Anexa IV Standarde de monitorizare
Anexa V Plan de intervenie la incidentele de poluare
Anexa VI Exemple de scheme de tratare a apelor uzate i a gazelor reziduale
Anexa VII legislaia ce se aplic apelor uzate i gazelor reziduale In sectorul chimic
7.1 Anexa I. Exploatarea n comun a Staiilor de tratare a
apelor uzate menajere i industriale
Condiii de tratare In comun a apelor uzate municipale i industriale (Exemple din
Frana)
n Frana efluenii din industria chimicp sunt tratai pe amplasament, la locul de producere.
Tratarea In comun a apelor uzate municipale i industriale are uneori dificultati, ex In procesele
biochimice (ca vitamine sau antibiotice prin sinteze biochimice), i In procesele de In formulare
i condiionare, pentru care debitul i Incrcare efluentului face ca apele uzate s fi tratabile
Intro staie de epurare ape uzate municipale. n acest caz, un studiu al impactului efluentului
industrial asupra staiei de epurare ape uzate municipale (impact In exploatare i depozitare
nmol) este fcut i un aviz industrial de evacuare este semnat Intre industrie i autoritatea
local de management a staiei de epurare ape uzate municipale.
Se emite o Hotrre Municipal care curpinde urmtoarele principale puncte ale Inelegerii:
- pH-ul efluentului trebuie s fie cuprins Intre 5,5 i 8,5 (eventual 9,5);
- temperatura efluentului trebuie s fie mai micp de 30 grade Celsius;
- efluentul nu trebuie s conin substane periculoase pentru personalul Staiei de tratare a
apelor uzate municipale, reeaua de canalizare, pentru Staie In sine i pentru funcionarea
acesteia, cerinele de mediu ale Staiei de tratare a apelor uzate municipale i modul de
gestionare a nmolului de la tratarea apelor uzate
- debitul maxim i Incrcarea In poluani a efluentului ce poate fi evacuat In Staia de tratare
a apelor uzate municipale (BOD,COD,TSS, azot total Kjeldahl, (NO2+NO3)-N, azot
nebiodegradabil, inhibitori de nitrificare, total fosfor, alte substane care pot avea impact In
exploatarea Staiei de tratare a apelor uzate municipale i In gestionarea nmolului de la
tratarea apelor uzate) sau prevederi privind necesitatea pretratrii efluentului sau necesitatea
utilizrii unor echipamente de recuperare ce cad In sarcina unitii industrial Inainte de a
evacua efluentul In canalizarea municipal
- condiiile financiare
Convenia pentru evacuare descrie In continuare condiiile tehnice ale avizului de evacuare
stabilite de Hotrrea Municipal. Acestea cuprind In general urmtoarele:
- prevederi referitoare la reeaua proprie a unitii industriale In scopul de a preveni
descrcri necontrolate In sistemul de canalizare public
Waste Water and Waste Gas Treatment 349
Anexe
- descrierea fiecrei faciliti de pretratare ce trebuei exploatat In scopul de a gestiona
corespunztor variaiile de debit ale efluentului, pornirea i oprirea activitii pe
amplasamentul industrial, obligaii de monitorizare (monitorizarea rezultatelor va fi
transmis autoritii municipale)
- condiii tehnice de racord Intre reeaua public i privat
- obligaii diverse ale amplasamentului industrial,
precum: - interzis diluarea efluentului
- evacurile mari, In cazuri excepionale (In caz de Intreinere) trebuie s fie uniformizate peste
24 ore
- efluentul trebuie s fie monitorizat, racordurile trebuiesc verificate periodic. Autoritatea local
poate monitoriza efluentul la propria iniiativ i poate verifica monitorizarea
echipamentelor In comun cu operatorul industrial
- consumul de ap este monitorizat i rezultateale sunt trimise autoritii locale
- plan de aciune pentru urgene (ex: Infundarea racordului Intre canalizarea municipal i
canalizarea industrial)
- obligaiile autoritii locale sunt:
- s accepte evacuarea cnd se Incadreaz In limitrele prevzute In aviz
- s informeze unitatea industrial In caz de probleme de exploatare la Staia de epurare a apelor
uzate municipale
- prevederi administrative i economice
Exemple ale cooperrii ntre Staii de epurare a apelor uzate municipale i industriale cu
efecte sinergice pozitive (Germania)
n seciunea 1.3.2.1 a fost menionat c In mod normal nu exist nici avantaje i nici
dezavantaje In tratarea In comun a apelor uzate menajere i industriale. Un exemplu care vine s
contrazic aceast afirmaie este descris pe scurt In continuare.
n trecut dou Staii de tratare a apelor uzate una municipal i o alta a unei fabrici de produse
chimice fiecare exploatnd un centru biologic de tratament, aveau puncte diferite de evacuare
a efluentului Intr-un mic emisar. Acum cele dou uniti funcioneaz In comun In urmtoarea
formul:
- filtratul bogat In azot i slab degadabiil din echipamentele de tratare a nmolului de la Staia
de tratare a apelor uzate municipale este tratat In Staia de tratare a apelor uzate industriale,
care are microorganisme adaptate s fac fa la acest tip de ap uzat;
- In schimb Staia de tratare a apelor uzate industriale trimite o cantitate egal de ap uzat
ctre In Staia de tratare a apelor uzate municipale.
Figura 7.1 i Figura 7.2 arat procesele respective, Inainte i dup stabilirea colaborrii.
Cooperarea are avantaje economice i de mediu. Folosirea echipamentelor pe un singur
amplasament economisete capital i evacuarea In comun reduce Incrcarea In azot (suma
amoniului, nitritului i nitratului) In emisar cu 1000 Kg pe zi, comparativ cu evacurile separate
anterioare.
350 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
7.2 Anexa II. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch
O binecunoscut i rspndit unealt a EMFA este tehnologia Pinch, utilizat pentru
optimizarea proceselor de producie, economia de energie i consum de ap i reducerea
impactului evacurilor de deeuri. Dou dintre acestea optimizarea consumului de ap i a
evacurilor de deeuri sunt In domeniul BREF. Optimizarea proceselor de producie este
acoperit de BREF verticat i alte referine (cww/tm/132).
Tehnologia Pinch este o metodologie pentru optimizarea consumului de consumabile In
prpocese i amplasamente prin introducerea tehnicilor de integrare a proceselor. Este In
principal utilizat ca o unealt pentru economisirea energiei pentru Imbuntirea eficienei
termice In industria chimic i de proces. Recent aceast metod este transferat ctre
minimizarea apei i a deeurilor.
Waste Water and Waste Gas Treatment 351
Anexe

WWWTP municipal
Municipal WWTP

Reirulare



Influent
Tampon
Buffer
I + II
Nu t r l i
Neut ral i -
zar e
s a t
Ar r e I
Aerat i on
Decantor
Intermed
intermediar
A r r e
Aerat i o
I I
Decantor
Final
final
cla
Namol de
Recirculation
recirculare
sudge
WWTP industrial
Industril WWTP
s l u d g e N a m o l

d g e

S
l d

Excesssludg
Namol in
exces

Tratamn
Sludge
t nmol
reatme
Apa de proces 1
Process water 1
Selectar e
prin
Screensitai
Indeparta
Grid
re pietris
removal
Pre- P
decantor
clarifier
Namol pre-decantar
Pre-carification sludge
Ae r r e
Aerati o
Decanto
Final
r final
clarifie
Filtrare
Fl oc
f l oc
f i l t r
Namol de recirculare
Recrcuation sludge
Recirculation
Namol
Recircu
recirculare
Namol in exces
Excess sludge
Figura 7.1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte
352 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Figura 7.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua
Waste Water and Waste Gas Treatment 353


Recirculare
Neutrali
zare
Aerare I Aeratre Decantor
final
Tampon
I +
Influent
Namol in
exces
Pretreated waste water
Fiftrare
floc.
Pre-
decantor
Aerare Decanto
r fmal
Namol de recirculare
Namol in exces
Tratamen
t namol
Apa de proces 1
Apa de proces 2
WWTP industrial
WWWTP municipal
Selectar
sita
Indeparta
re pietris
Namol pre-decantare
Namol de
recirculare
Decantor
.

intermediar
Ram
.
dr
recirculare Namol

Anexe
354 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Acest concept se bazeaza pe definirea si gasirea potentialului de economisire a apei, cum ar fi
controlul si schimbarea conductelor si pe minimizarea descarcarilor apelor reziduale prin
modificari ale proceselor, astfel incat sa poata fi posibila regenerarea selectiva apelor reziduale si
reducerea costurilor tratamentului. Se obisnuieste,de asemenea, proiectarea sau reproiectarea
tratamentului efluentului distribuit in scopul micsorarii costurilor prin reducerea incarcaturii
hidraulice a Statiei Centrale de Tratament a apelor reziduale WWTP.
Aplicarea sa poate fi separata in 4 pasi [cww/tm/86]:
Pasul 1:
Conturarea unui tabel al intregului sistem de fluxuri (provenienta, descarcare) care arata toate
locurile unde apele sunt folosite, precum si toate punctele unde ape reziduale sunt generate.
Dezvoltarea unei balante a apei pure de pana la 10% din cantitatea raurilor mari.
Definirea datelor potrivite pentru analize prin determinarea surselor de apa si a puturilor de apa.
Un profil este prezentat in Figura 7.3 [cww/tm/86].
Figura 7.3: Tehnologia Pinch-analiza, sursa si curbe de adancime
Pasul 2:
- Selectarea contaminantilor cheie sau a proprietatilor care previn directa reutilizare a
fluxurilor respective de apa uzata
- Alegerea concentratiilor maximul permis pentru puturi, si minimul practicabil pentru
surse.
Pasul 3:
- Dezvoltarea unei analize multi-dimensionale care sa determine optimul potrivirii intre surse
si puturi. In acest scop se folosesc soft-uri adecvate.Procedura include identificarea forajelor
si considerarea procesului de modificari si a optiunilor de regenerare rezultate in tintele
reduse.
Pasul 4:
- Repetarea pasului 3 pana cand designul practic evolueaza.
Waste Water and Waste Gas Treatment 355


P
u
r
i
t
a
t
e
a

APA UZATA
Surse de apa
Puturile de apa
NIVEL EXTRAGERE
APA PROASPATA
Rata de curgere a apei
Anexe
Aplicarea tehnologiei Pinch a reusit sa economiseasca pana la 60% din apele reziduale
[cww/tm/86]. Exemplele performante pentru reducerea fluxurilor apelor reziduale sunt:
- chimicale si fibre 25 %
- chimicale 40 %
- petrol 2030 %
- carbuni 50 %
- polimeri 60 %
Un exemplu a strategiei de conservare a apei este dat in Figura 7.4 [cww/tm/86]
Figura 7.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch
In mod normal, micsorarea costurilor nu se reduce la economia costurilor de la apa. Aceasta
reducere a costurilor poate fi semnificativa daca reducerea apelor reziduale conduce la
construirea unei statii centrale mai mici de tratare a apelor reziduale, facand inutila expansiunea
instalatiilor tratamentului apelor uzate existente sau permite expansiunea capacitatilor de
productie ale uzinei fara a suprasolicita hidraulic statia centrala WWTP deja
existenta.Modificarea proceselor si regenerarea selective a apelor poate avea ca rezultat
recuperarea produsului ceea ce poate fi profitabil din puct de vedere economic.
Principalele aplicatii ale Tehnologiei Pinch sunt [cww/tm/86]:
- evitarea producerii de sincope sub limita conditiilor de furnizare a apei
- reducerea costurilor de furnizare a apei
- reducerea costurilor de investitie ale unor noi instalatii de furnizare a apei(ex. conducte sau
tuburi noi)
- reducerea costurilor instalatiilor de tratament al apei
- reducerea costurilor de tratament al apelor uzate
- reducerea solicitarii canalizarii
- reducerea costurilor de extindere a instalatiilor de tratament al apelor reziduale in site pentru
a a face fata incarcarilor crescute din productie sau sau unor reglementari pentru emisii mai
restrictive
- pentru a ajuta la conformarea fata de regulamentele de mediu.
356 Waste Water and Waste Gas Treatment


APA PROASPATA APA PROASPATA Reciclare
Efluent catre
tratarea apei
uzate
Depozit
Efluent catre
tratarea apei
uzate
Anexe
7.3 Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP
centrale biologice
Operatiile potrivite ale unei statii de epurare biologice, necesita supraveghere permanenta si
modificari ale diferitilor parametri ai proceselor.
Monitorizarea parametrilor relevanti poate fi asigurata prin masuratori on line care faciliteaza
interventia directa si controlul, sau rezultatele analitice rezultate din mostrele de ape rezidulae,
care reflecta tendintele pe termen lung si sunt deasemenea esentiale pentru monitorizarea
scopurilor documentatiei. Impreuna nevoile respectand masuratorile on line si analizele
aplicabile diferitelor etepe ale proceselor asociate cu Statia de epurare sunt aratate in tabelul 7.1
. Cerintele specifice pot varia in cazuri individuale[cww/tm/132].

Parametru Ifluent
Neutraliz
are
Pre-
decantar
e
Influent
tampon
catre
etapa
biologica
Etapa
biologica
Efluent
Epurarea
namolului
Analizele din masuratori on-line
Flux de apa uzata c

c

pH c c c c c c c
Temperatura c

c

Toxicitate
bacteorologica
c

TOC

c c c

azot

c c c

fosfor

c c c

Total solide [g/l]

c

Oxygen dizolvat

c c

Analize din prelevari aleatorii
Total solide [g/l]

i

i

i
Volum precipitat

i

i i

Analize din prelevari medii
TOC i

i

i

COD i

i

i

BOD i

i

i

AOX / EOX i

i

i

total azot i

i

i

NH4-N i

i

i

NO3-N i

i

i

total fosfor i

i

i

PO4-P i

i

i

Substante individuale i

i

i

c:online continuu
i: prelevari pentru inhalari

Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP
Waste Water and Waste Gas Treatment 357
Anexe
7.4 Anexa IV. Standarde de monitorizare
Listele urmatoare (versiunea Iulie 1999) dau standardele CEN in vigoare ai parametrilor
analitici pentru emisii monitorizand domeniile : aer, apa,namol si sedimente, Standardele
CEN sunt adoptate in toate statele mambre ale UE [cww/tm/167].
Listele altele decat standardele ratificate de CEN(numarul si data ratificarii EN) sau alegerea
prin referendum sau vot (ISO sau nr.pr EN). Cand niciunul nu este dat, aceasta inseamna ca inca
se lucreaza.
Standarde pentru apa,namol si sedimente

Parametru Domeniu
Standarde ratificate de
CEN
Drafturi la votul sau
cererea publicului
Surrogate, sum and group parameters
AOX
apa EN 1485: 1996
BOD
apa EN 1899: 1998
Suspensii solide apa EN 872: 1996
TOC apa EN 1484: 1997
Agenti complexi apa
Index de ulei
hidrocarbon
apa
ISO DIS
Consum de oxigen apa, namol EN ISO 8192: 1995
PAH apa
Index de fenol prin
Analiza debit
apa, namol
prEN 14402
Valoarea
permanganatului
apa
EN ISO 8467: 1995

Surfactanti anionici apa EN 903: 1993
Testul de simulare a
activarii namolului
apa
EN ISO 11733: 1998

Biodegrabilitate
inerenta
apa
EN ISO 9887: 1994

Indexul metilenei
albastre
prin analizele

Inhibarea nitrificarii apa
EN ISO 9509: 1995

Clostridia Sulfit
reducatoare apa
EN 26461: 1993

Biodegrabilitatea
finala
( CO 2 eliminat)
apa
EN 29439: 1993

Biodegrabilitatea
finala
(Zohn Welles)
apa
EN 29888: 1993

Biodegrabilitatea
finala
(respirometru)
apa
EN 29408: 1993

Biodegrabilitate
finala
(masuratori DOC)
apa
EN ISO 7827: 1995

Biodegrabilitate
finala
(substante usor
apa
EN ISO 10634: 1995

358 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

Parametru Domeniu
Standarde ratificate de
CEN
Drafturi la votul sau
cererea publicului
solubile)
Biodegrabilitate
finala
(producerea de
biogaze)
apa
EN ISO 11734: 1998

Biodegrabilitate
finala
(masuratori BOD)
apa
EN ISO 10707: 1997

Alcalinitatea apa
EN ISO 9963: 1995

Culoarea apa
EN ISO 7887: 1994

Conductibilitatea
electrica
apa
EN ISO 7888: 1993

Mirosul, aroma apa
EN 1622: 1997

Turbiditatea apa
EN 27027: 1999

Parametrii de toxicitate
Testul de inhibare a
cresterii algelor
apa EN 28692: 1993

Toxicitatea bacteriilor
(pseudomonas)
apa EN ISO 10712: 1995

Toxicitatea pestilor
apa EN ISO 7346: 1998

Inhibarea mobilitatii
(dephinia magna)
apa EN 6341: 1996

Testul bacteriei
luminiscente
apa EN ISO 11348: 1998

Testul inhibarii
cresterii algelor
marine
apa EN ISO 10253: 1998

Substante organice singulare
Benzen si omologi apa
Tetraclorura de
carbon
(tetraclormetan)
apa EN 10301: 1997

Cloroform(triclormet
an)
apa see EN 10301

Dicloretan,
tricloretena,
tetracloretena
apa EN 12673: 1997

Clorofenoli , fenoli
policlorati
apa

Epiclorhidrina apa see EN 6468
Hexaclorbenzen,
Triclobenzen
apa EN 6468: 1996

Hexaclorciclohexan si
izomeri
apa

Pesticide
Aldrin,dieldrin,endrin apa see EN 6468
Atrazina, simazina
prin HPLC
apa EN 11369: 1997

Atrazina, simozina
prin GC
apa

ISO/DIS 10695-1
DDT,DDD,DDE
apa see EN 6468

Endosulfan apa see EN 6468

Waste Water and Waste Gas Treatment 359
Anexe

Parametru Domeniu
Standarde ratificate de
CEN
Drafturi la votul sau
cererea publicului
Paration,paration
metil si
Compusi specifici
apa

prEN 12918
Paration si compusi
specifici prin
extractia solid-lichid
apa

Paramentrii anorganici
Aluminiu apa
Arsenic
apa
EN 11969:
1996 EN 6595:
1992

Arsenic,
Seleniu,Antimoniu
prin fluorescenta
atomica
apa

Cadmiu apa, namol, sediment EN 5961: 1995
Calciu si magneziu apa
Clorina apa
Crom apa, namol, sediment EN 1233: 1996
Nitrogen Kjeldahl apa EN 25663: 1993
Mercur apa, namol, sediment EN 1483: 1997
Metoda de imbogatire
a mercurului
apa, namol, sediment EN 12338: 1998

Mercurul prin
fluorescenta atomica
apa, namol, sediment

Metale prin stingere
AAS
apa

Thaliu prin AAS apa
Nitrogen total,
metoda instrumentala
apa ENV 12260: 1996

33 de elemente prin
ICP-OES
apa, namol, sediment EN ISO 11885: 1997

Parametrii anorganici, cationii
Amoniu prin analiza
debit
apa EN ISO 11732: 1997

Cationi prin IC apa, namol UAP 1998
Parametrii anorganici, anionii
Bromat prin IC apa
Cloruri prin analiza
debit
apa

Cianuri prin analiza
debit
apa, namolul

prEN 14403
Anioni solubili prin
IC
apa
EN ISO 10304-1: 1995
EN ISO 10304-2: 1996
EN ISO 10304-3: 1997
prEN 10304-4
Nitriti apa EN 26777: 1993
Nitriti si nitrati prin
Analiza debit
apa EN ISO 13395: 1996

Fosfati prin analiza
debit
apa

Fosfor apa EN 1189: 1996
Silicati prin analize
debit
apa

Parametrii calitatii apei
Oxigen dizolvat
apa
EN 25813:
1992 EN
25814: 1992

360 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Standarde pentru emisii in aer si atmosfera
Parametri Domeniu Standarde ratificate
de CEN
Proiecte prin vot
public sau solicitare
publica
Aer din sol Emisie in aer
Benzen Aer ambiental
Monixid de
carbon(CO)
Aer ambiental
Monoxid de carbon
Concentratia in cos
Emisie in aer
Prelevator probe
Metode test si cerinte
Aer ambiental
prEN 13538-1
Prelevator probe
Metode test si cerinte
specifice
Aer ambiental
prEN 13538-2
Prelevator probe
Ghid de selectare,
utilizare si intretinere
Aer ambiental
Dioxine si furani
Prelevare probe
Emisie in aer
EN 1948-1: 1996

Dioxine si furani
Extractie si absorbtie
Emisie in aer
EN 1948-2: 1996

Dioxine si furani
Iderntificare si
cuantificare
Emisie in aer
EN 1948-3: 1996

Pulberi, total, la
concentratii scazute
Metoda referintei
Emisie in aer
prEN 13284-1
Pulberi, total,la
concentratie
Scazuta
Validarea AMS
Emisie in aer
HCI, gazos
Prelevare probe si
pretratare gaz
Emisie in aer
EN 1911-1: 1997

HCI, gazos
Absortia compusului
gazoz
Emisie in aer
EN 1911-2: 1997

HCI, gazog
Analiza solutiei si
calculatie
Emisie in aer
EN 1911-3: 1997

Emisii
fugitive /difuze
Emisie in aer
Mercur Aer ambiental
Mercur
Metoda referintei
totale
Emisie in aer
prEN 13211-1
Mercur
Validarea totala a
AMS
Emisie in aer
Metale metaloide
(cu exceptia Hg Sn)
Emisie in aer

Waste Water and Waste Gas Treatment 361
Anexe

Parametri Domeniu Standarde ratificate
de CEN
Proiecte prin vot
public sau solicitare
publica
Metale metaloide
Pb- Cd- As- Ni
Aer ambiental
Oxizi de azot (NO2) Aer ambiental
Oxizi de azot ( NO
NO2)
Concentratia in cos
Emisie in aer
Miros prin
olfactometrie
dinamica
Emisie in aer
Carbon organic,
gazos, total (FID)
Concentratie scazuta
Emisie in aer
prEN 12619
Carbon organic,
gazos total (FID)
Concentratie inalta
Emisie in aer
prEN 13526
Carbon organic,
gazos
Compusi individuali
Emisie in aer
Oxigen (O2)
Concentratia in cos
Emisie in aer
Ozon (O3) Aer ambiental
Materii in suspensie
(<PM 10)
Aer ambiental
prEN 12341
Materii in suspensie
(<PM 2,5)
Aer ambiental
Asigurarea calitatii
AMS Performanta si
cerinte
Emisie in aer
Asigurarea calitatii
AMS
Validari periodice
Emisie in aer
Asigurarea calitatii
AMS
Monitorizarea
operatiunii
Emisie in aer
Certificarea
sistemelor pentru
AMS
Emisie in aer
Masurarea strategiei/
calitatii emisiei
Emisie in aer
Dioxid de sulf (SO2) Aer ambiental
Dioxid de sulf (SO2)
Concentratia in
Emisie in aer
Vapori de apa (H2O
vapori)
Concentratia in cos
Emisie in aer
362 Waste Water and Waste Gas Treatment

7.5 Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare
Un exemplu de plan de raspuns la incindent de poluare [cww/tm/148], as mentioned in sectiunea
2.2.4.2, este detaliat aici. Informatia ceruta e generala., aplicabila tuturor locatiilor. Tehnologii
speciale sau caracteristici specifice pot cere informatii detaliate.
NUMELE COMERCIAL CHIMICALE LICHID/GAZ/PULBERE MARIMEA CONTAINERULUI CANTITATEA MAXIMA
Anexe

NUMELE SI ADRESA COMPANIEI
NAME AND ADDRESS OF COMPANY
NATURA AFACERII
NATURE OF BUSINESS
Data planului date de revizuit
DATE OF PLAN REVIEW DATE
Aprobat
APPROVE Data
DATE
Autoritatea de mediu
ENVIRONMENTAL AU
Pompierii
FIRE AUT
olitia
POLIC
Adm. apelor de canalizare
SEWAGE UNDERTAKING
Furnizorul de apa
WATER SUPPLIE
Autoritatea locala
LOCAL AUTHORIT
Altele
OTHE
EMERGENCY SERVICE
Servicii de urgenta
Politia locala
LOCAL POLICE
MEDICAL SERVICE
Serviciul medical
Linia telefonica pentru mediu
ENVIRONMENTAL HOTLINE
Reglementari mediu
ENVIRONMENTAL REGU
Autoritatea locala
LOCAL AUTHORITY
Adm. canalizare
SEWAGE UNDERTA
WATER SUPPL
Furnizor apa
Furnizor gaze
GAS SUPPLIER
Furnizor electricitate
ELECTRICTY SUPPLIER
WASTE DISPOSAL CON
Contractor deseuri
SPECIALIST ADVICE
Consultant specialist
SPECIALIST CLEANUP CONTRACT
Contractori specialisti epurare
COPII CATRE
COPIES TO
NUMERE DE
CONTACT
TELEFON IN
PHONE
TIMPUL
NUMBER
ORELOR DE
DURING
SERVICIU SI IN
OFFICE AND
AFARA ORELOR
OUT OF
DE SERVICIU
OFFICE
CONTACT
COMPANIE
COMPANY
(IN AFARA
CONTACT
ORELOR)
(OUT O

MANAGING DIRECTOR
Director coordonator
SITE MANAGER
Directorul amplasamentului
Director de mediu
ENVIRONMENTAL M
FOREMAN
Conducere
HEAD OFFICE CONTACT
Contact Birou Conducere
PLAN DRENAJ AMPLASAMENT
SITE DRAINAGE PLAN
INVENTARUL PRODUSELOR PETROLIERE, CHIMICE si al PRODUSELOR
OI L CHEMI CAL AND PRODUCT I NVENTORY
CANTITATIMAXIMEPEPERIOADEDEVARFMAXIMUMQUANTITIESATPEAKTIMES
Waste Water and Waste Gas Treatment 363
Anexe
7.6 Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate i a gazelor de
ardere
Urmtoarele exemple ofer date de la statii de tratare a efluentului care au operat n diferite state
membre ale Uniunii Europene. Includerea lor, totui, nu implic automat c toate aceste statii i
echipamentul lor sunt BAT. Concluziile BAT sunt detaliate n Capitolul 4.
7.6.1 Informaii tehnice despre staiile de tratare a apei uzate (exemple)
[cww/tm/105]

Exemplu I Exemplu II

amestec de producie,
In principal organic
amestec de producie
Producie 1988 1978
Anul de construcie
staie biologic turn cu
decantare final separat
pentru tratare chimic a
apei uzate
staie biologic turn
cu decantare final
Funcia
neutralizare
tratare biologic
decantare final
stabilizare
neutralizare
tratare
biologic
sedimentare
Etapele procesului
tehnologic
rvor tampon: V = 1500
m
3
- rezervor de neutralizare:
V = 3
m
3
- dou rezervoare de
aerare: V = 3000
m
3
fiecare
- rezervor de adncime,
diametru 14 m
- dou rezervoare
tampon: V = 1500 m3
- un rezervor tampon:
V = 1700 m3
- trei bazine de
neutralizare: V = 25 m
3

fiecare
- ase turnuri de
tratare biologic: V =
1600 m3 fiecare,
diametru 11 m - ase
rezervoare de
adncime: V = 112 m3
fiecare pentru
decantare final
Caracteristicile staiei
deshidratare Inainte de
incinerare In afara terenului
centrifugar
e
evaporare
combustie
Datele procesului tehnologic
Debitul de ap uzat
[m
3
/d]
5280 3840
Debit de COD [tone/d]
4.2 3
Debit NH4-N
0.2 0.3
BOD5 [tone/d]
1.75 1
N organic [tone/d]
0.15

NO3-N [tone/d]
0.5
PO4-P [tone/d]
0.005

Consumabile
Intrare oxigen [tone/d]
12.0 6.8
Ageni de floculare
[tone/an]
6 1.57
Substane nutritive
1.18


364 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe


Exemplul III Exemplul IV
Producie
amestec de producie: produse
chimice, organice i anorganice
mari i fine

Anul de construcie
1972-74, extinderi 1979, 1981,
1985-6
1978, extinderi 1994, 1999
Funcia
staie biologic turn pentru tratare cu
ncrcare nalt i rezervor biologic
pentru tratare cu ncrcare redus
staie biologic turn cu
decantare final
Etapele procesului
tehnologic
raclare.
neutralizare
pre-decantare
stocare, stabilizare
denitrificare parial
etapa biologic 1 cu decantare
intermediar
etapa biologic 2 cu decantare final
flotare
tratarea gazului evacuat
tratarea nmolului
raclare
neutralizare pre-
decantare stocare,
stabilizare etapa
biologic 1 etapa
biologic 2
decantare final
tratarea nmolului
Caracteristicile staiei
- - neutralizare: V = 628 m 3
- - opt pre-decanioare industriale:
- V = 480 m fiecare
- - dou pre-decaritoare urbane:
- V = 1950 m fiecare
- - trei rezervoace tampon:
V = 10000 m fiecare
- - dou rezerv9are tampon:
V = 25000 m fiecare
- - un rezervor tampon:
- V = 15000 m
- neutralizare: V = 600 m 3
- un rezervor tampon:
V = 15600 m
- un rezervor peritru aerare:
V = 5000 m
- un bazin de aerare: V = 5500 m 3
- patru bazine de
3
aerare:
V = 2000 m fiecare
- trei bazinefle decantare:
V = 3500 m , diametru 40 m
fiecare

Exemplu I Exemplu II
[tone/an]
Energie electric pentru
staia de tratare a apei 885 2581
uzate [MWh/an]
Energie electric pentru
tratarea nmolului 38 105
[MWh/an]
Abur pentru staia de
tratare a apei uzate - 1200
[tone/an]
Abur pentru tratarea - 50718
nmolului [tone/an]
Aer comprimat pentru
staia de tratare a apei 1700 4750
uzate [1000Nm 3 /an]
Aer comprimat pentru
tratarea nmolului - 17.6
[Nm 3 /an]
Efecte inter-media
Nmol [tone nmol 0.11 0.13
uscat/d]
Nmol [kg nmol uscat pe
34 118
ton COD eliminat]
Indicatori de performan a
Cantitate de ap uzat 4704 1882
[m 3 /d]
Eliminare COD [%] 53 81
Emisie COD [mg/l] 616 132
a valoarea medie zilnic
Waste Water and Waste Gas Treatment 365
Anexe


Exemplul III Exemplul IV
- un rezervor pentru
denitrificare V = 10000 m 3
- patru turnuri biologice:
V = 13000 m
3
fiecare
- patru decantoare intermediare:
V = 1000 m
3
fiecare
- bazin de aerare 1: V =
11000 m 3
- bazin de aerare 2: V =
25000 m 3
- ase rezervoare de adncime:
fiecare V = 1520 m
3
, diametru
18 m
- patru rezervoare de
adncime: fiecare V = 1520 m
3
, diametru 20 m
- trei decantoare secundare
- dou rezervoare pentru
flotare: diametru 12 m

Tratarea nmolului ngro are
conditionare cu var i fier
deshidratare mecanic
cu membran
presare filtru
combustia nmolului
ngro are nmol
dou presri
filtru
Datele procesului tehnologic (partea industrial/urban)
Debitul de ap uzat
[m
3
/d]
Debit de COD [tone/d]
65000 / 65000 (vreme uscata)
18000
65000 / 180000 (vreme umeda)
Debit NH4-N
150 / 40 26
BOD5 [tone/d]
3 / 2.5 0.6
N organic [tone/d]
80 / 20 8
NO3-N [tone/d]
5 / 1

PO4-P [tone/d]
3 / - 2.1
Debitul de ap uzat
[m
3
/d]
1.6 / 0.8 0.07
Consumabile
Intrare oxigen [tone/d] 180 (staie biologic turn) / 30
(rezervor)
20
Ageni de floculare [tone/an]
50 360
Substane nutritive [tone/an]
10.6
Energie electric pentru
staia de tratare a apei uzate
[MWh/an]
39558 4320
Energie electric pentru
tratarea nmolului [MWh/an]
3644 145
Energie electric pentru
tratarea aerului uzat
[MWh/an] a
2812

Abur pentru staia de tratare a
apei uzate [tone/an]
4241

Abur pentru
tratarea nmolului
[tone/an]
3

Aer comprimat pentru staia
de tratare a apei uzate
[1000Nm
3
/an]
199459

Aer comprimat pentru
tratarea nmolului [Nm
3
/an]
3220

Efecte inter-media
Nmol [tone nmol 77.25 7.9

366 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe


Exemplul III Exemplul IV
uscat/d]
Nmol [kg nmol uscat pe
ton COD eliminat]
720 620
Indicatori de performan b
Cantitate de ap uzat
[m
3
/d]
148615 12269
Eliminare COD [%]
87 91
Emisie COD [mg/l]
107 106
a
tratarea termicd a gazului evacuat

b
valoarea medie zilnicd



Examplul V Examplull VI
Producie amestec de productie: n principal
organic
amestec de productie: n principal organic
Anul de construcie 1977 1974-76
Funcia tratarea apei uzate pentru statiile
de productie chimice
denitrificare si tratare biologicd
Etapele procesului
tehnologic
neutralizare pre-
decantare
denitrificare
tratare biologicd
decantare finald
flotare
rdcire
tratarea ndmolului
neutralizare pre-
decantare
denitrificare
decantare finald
tratare
biologicd
Caracteristicile staiei - neutralizare:
V = 220 m
3
/ V = 110 m3
- pre-decantare: V = 1000 m 3
- doud bazine de denitrificare:
V = 1500 m
3
fiecare
- doud bazine de aerare:
V = 2500 m
3
fiecare
- doud rezervoare de adncime:
diametru 14 m fiecare
- neutralizare: V = 380 m 3
- patru rezervoare de pre-decantare:
V = 750 m
3
fiecare
- trei bazine tampon:
V = 9100 m3
- bazin de aerare/denitrificare:
V = 28000 m
3
fiecare
- 16 rezervoare de
decantare, diametru 15 m
Tratarea nmolului ngr os ar e
condi t i onar e cu
pol i el ect r ol i t
cent r i f ugar e us car ea
ndmol ul ui
pre-ngrosare cu separatoare
deshidratarea excesului si saturarea altor
ndmoluri
Datele procesului tehnologic
Debitul de ap uzat
[m
3
/d]
8500 60000
Debit de COD [tone/d]
17.5 60
Debit NH4-N
0.96

BOD5 [tone/d]
9.55

N organic [tone/d]
0.45

NO3-N [tone/d]
1.9

PO4-P [tone/d]
Consumabile
Intrare oxigen [tone/d]
16 15-20
Ageni de floculare
[tone/an]
196.2 17
Substane nutritive
7.71 91

Waste Water and Waste Gas Treatment 367
Anexe


Examplul V Examplull VI
[tone/an]

Energie electric
pentru staia de tratare
a apei uzate [MWh/an]
4204 1163
Energie electric pentru
tratarea nmolului
[MWh/an]
625 3882
Abur pentru staia de
tratare a apei uzate
[tone/an]
36 641
Abur pentru tratarea
nmolului [tone/an]
2380 120
Aer comprimat pentru
staia de tratare a apei
uzate [1000Nm
3
/an]
356 337
Aer comprimat pentru
tratarea nmolului
[Nm
3
/an]
39.5 166
Efecte inter-media
Nmol [tone
nmol uscat/d]
1.83 103
Nmol [kg nmol uscat pe
ton COD eliminat]
150 2000
Indicatori de performanta
a

Cantitate de ap
uzat [m
3
/d]
8616 61359
Eliminare COD [%]
84 87
Emisie COD [mg/l]
255 120
a
media zilnica


Exemplul VII Exemplul VIII
Producie
amestec de producie: In principal
organic
amestec de producie: In principal organic
Anul de construcie 1977 1977-78
Funcia pretratarea apei uzate In staia
central de tratare a apei uzate,
tratarea apei uzate In dou etape
existnd tratare biologic cu
precipitarea simultan a fosfatului i
nitrificare Intr-o staie apropiat
tratarea apei uzate pentru staiile de
producie chimice i farmaceutice
Etapele procesului
tehnologic
raclare
neutralizare pre-
decantare tratare
biologic decantare
intermediar
nitrificare
decantare final
raclare
stocare, stabilizare
neutralizare
etapa biologic 1 (cu oxigen pur)
decantare intermediar
etapa biologic 2
decantare final
Caracteristicile staiei - dou rezervoare de neutralizare:
V = 380 m
3

- patru pentru pre-decantare:
V = 750 m
3
fiecare -
trei bazine tampon:
- neutralizare: V = 50 m3
- dou rezervoare tampon:
V = 4000 m
3
fiecare
- dou bazine de aerare:
V = 3100 m
3
fiecare

368 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe


Exemplul VII Exemplul VIII

V = 9000 m
3
fiecare
- dou bazine de aerare:
V = 5600 m
3
fiecare
- un decantor intermediar:
diametru 20 m, suprafaa 300
m
2

- dou decantoare finale:
diametru 20 m fiecare, suprafaa
300 m 2
- un decantor intermediar:
V = 4400 m 3
- dou bazine de aerare:
V = 1600 m
3
fiecare
- dou decantoare finale:
V = 2400 m 3
Tratarea nmolului
pomparea nmolului n exces ctre
deshidratarea nmolului
tratarea extern a nmolului n exces
Datele procesului
Debitul de ap uzat [m
3
/d]
8000 20000
Debit de COD [tone/d]
15 60
Debit NH4-N
1.5 0.1
BOD5 [tone/d]
34
N organic [tone/d]
NO3-N [tone/d]
1.5

PO4-P [tone/d]
0.2

Consumabile
Intrare oxigen [tone/d]
30 60
Ageni de floculare [tone/an]
2.1

Substane nutritive [tone/an]
37.5 12
Energie electric pentru
staia de tratare a apei uzate
[MWh/an]
6200 5155
Energie electric pentru
tratarea nmolului
[MWh/an]

Energie electric pentru
tratarea aerului uzat
[MWh/an] a
675

Abur pentru staia de tratare a
apei uzate [tone/an]
2323

Abur pentru tratarea nmolului
[tone/an]

Aer comprimat pentru staia de
tratare a apei uzate
[1000Nm
3
/an]
3261

Aer comprimat pentru tratarea
. 3
nmolului [Nm /an]

Efecte inter-media
Nmol [tone nmol uscat/d]
3.75 3.08
Nmol [kg nmol uscat pe ton
COD eliminat]
340 300
Date de performanta
b

,, 3
Cantitate de ap uzata [m /d]
5344 3549
Eliminare COD [%]
83 98
Emisie COD [mg/l]
411 56
a tratarea termic a gazului evacuat
b valoarea medie zilnic

Waste Water and Waste Gas Treatment 369
Anexe


Examplul IX

Productie amestec de producie: organic i anorganic

Anul de constructie 1974/75, extindere 1980/81

Functia
tratarea apei uzate pentru staiile de
producie chimice

Etapele procesului tehnologic raclare
neutralizare
stocare, stabilizare
pre-decantare
etapa biologic 1
decantare
intermediar etapa
biologic 2 decantare
final flotare
tratarea gazului evacuat

Caracteristicile statiei
- rezervor de neutralizare:
V = 240 m 3
- dou rezervoare tampon:
V = 5000 m
3
fiecare
- dou pentru pre-decantare:
V = 3000 m
3
fiecare
- bazin de aerare 1: V = 6000 m 3
- dou decantoare intermediare:
2
suprafaa 500 m
- bazin de aerare 2: V = 8000 m 3
- ase rezervoare de adncime:
diametru 15 m
- dou celule de flotare:
diametru 10 m

Tratarea nmolului pomparea nmolului In exces ctre tratare
extern

Date de proces
Debitul de ap uzat [m
3
/d]
36000

Debit de COD [tone/d]
35

Debit NH4-N
1

BOD5 [tone/d]
20

N organic [tone/d]
NO3-N [tone/d]
1

PO4-P [tone/d]
Consumabile
Intrare oxigen [tone/d]
35

Ageni de floculare [tone/an]
12.87

Substane nutritive [tone/an]
30

Energie electric pentru staia
de tratare a apei uzate [MWh/an]
11107

Energie electric pentru tratarea
nmolului [MWh/an]
219

Energie electric pentru tratarea
aerului uzat [MWh/an] a
788

Abur pentru staia de tratare
a apei uzate [tone/an]
1615

Abur pentru tratarea nmolului
[tone/an]

Aer comprimat pentru staia de
tratare a apei uzate
[1000Nm
3
/an]
1183

Aer comprimat pentru tratarea
nmolului [Nm
3
/an]

Efecte inter-media
Nmol [tone nmol uscat/d] 4.73

370 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe


Examplul IX

Nmol [kg nmol uscat pe ton
COD eliminat]
250

Indicatori de performan b
Cantitate de ap uzat [m
3
/d]
22700

Eliminare COD [%]
95

Emisie COD [mg/l]
44

a tratarea termic a gazului evacuat cu crbune activ
b valoarea medie zilnic

7.6.2 Informaii despre deversarea apei uzate (exemple)
[cww/tm/160]


Exemplul X Exemplul XI
Producie
ingrediente farmaceutice active i
intermediare
produse chimice, farmaceutice
anorganice fine
Etapele procesului
tehnologic
raclare
neut r al i zar e st ocar e,
st abi l i zar e
deni t r i f i car e t r at ar e
bi ol ogi c, dou et ape
mi cr osor t ar e
ap uzat cu ncrctur n principal
anorganic:
- neutralizare
- precipitare, floculare, sedimentare
ap uzat cu ncrctur organic
relevant tratat n afara terenului
Faciliti de pretratare

oxidare umed (H2O2/sare de fier)
pentru afluent (reducerea COD)
Faciliti pentru
situaii de
urgen
facilitate de tratare biologic adiional
faciliti de tratare i retenie
adiional
3 3
V = 3800 m i V = 1800 m
Tratarea aerului uzat
faciliti nchise, cu excepia
etapelor biologice

Cantitatea de
ap uzat [m
3
/d]
3800 3500
Indicatori de performanta
a
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
COD 1600 100 94 150 40

BOD5 1100 7 >99 49 20

NH4-N 30 2 93

total N anorganic

20

total N 40 25 37.5 15 15

total P 4.2 0.5 88 3,8 0.3

TF

2

TD

1

TA

1-8

TL

1-8

TM

1.5

a
media zilnica


Exemplul XII Exemplul XIII
Producie
produse chimice organice i anorganice
mari, polimeri, colorani, ingrediente
farmaceutice i intermediari, ap uzat
urban (13%)
ingrediente farmaceutice, pesticide,
colorani
Etapele procesului
tehnologic
neutralizare
sedimentare
tratare biologic
decantare final (sedimentare)
neutralizare
sedimentare
staie biologic turn cu decantare final
Faciliti de pretratare curire (amoniac din aflueni)
extracie (aflueni pentru producia de
pesticide
precipitarea metalelor grele
adsorbia GAC central (aflueni pentru
producia de produse nitroaromatice
clorinate cu ncrctur AOX nalt),
regenerare pe loc
3
Faciliti pentru situaii posibilitatea de a izola dou rezervoare de facilitatea de retenie 12000 m

Waste Water and Waste Gas Treatment 371
Anexe

de urgen
aerare 3
volum de retenie 60000 m

Tratarea aerului uzat etape biologice nchise faciliti biologice
nchise combustia
aerului uzat Cantitatea de ap uzat
[m
3
/d]
430000 11000
Indicatori de performanta
a
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
COD 1050 112 91 160 18 89
b

BOD5 500 7 98.6

1

NH4-N 27 22 19.5 4.2 0.9 78
total anorganic N

22

50 28 44
total N

total P 9 0.5 94

0.13

AOX

1.1 0.16 85
c

TF

2

2

TD

2

1

TA

2

3

TL

8

TM

1.5

a
media zilnica
b
96 % cand se considera un pretratament

c
99 % daca se considera un pretratament


Examplu XIV Examplu XV
Producie
polimeri, fibre, nlbitori optici,
detergeni, ingrediente farmaceutice
stabilizatori uori,
antioxidani, inhibitori ai
coroziunii, aditivi, stabilizatori
Etapele procesului
tehnologic
neutralizare
decantare preliminar
tratare biologic: biofiltre, nmol activ
rezervor
decantare final
neutralizare
separare petrol-ap
floculare, decantare
denitrificare
tratare biologic n dou etape
decantare final
flotare
Faciliti de pretratare sedimentarea rinilor naturale n
aflueni
distilarea afluenilor din produciile
farmaceutice cu reciclarea solventului
precipitare-floculare-
sedimentarefiltrare (afluentul din
producia organic)
distilarea (afluentul din producia
aminic)
Faciliti pentru
situaii de
urgen
rezervor (uri) de retenie V = 9500 m 3 dou rezervoare tampon V = 250 m 3
Tratarea aerului uzat combustia gazului uzat din biofiltre
i ngroarea nmolului
biofiltru
combustia gazului uzat
ngroare
Cantitatea de
ap uzat [m
3
/d]
14700 1300
Indicatori de performanta
a
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
COD 2300 350 85 4750 220 95.4
BOD5 920 18 98 2430 18 99.3
NH4-N

total anorganic N 65 7 89 88 14.7 83.3
total N

total P 4.4 0.5 88.4 16 1.5 90.6
AOX 0.4 0.16 60 1.5 0.25 83.3
TF

2

3

TD

2

5

TA

8

12

TL

2

8

TM

a
media zilnica



Exemplu XVI Exemplu XVII

Producie

produse chimice de specialitate organice i
anorganice
ingrediente farmaceutice,
produse chimice organice fine
vitamine,
Etapele procesului neutralizare neutralizare

372 Waste Water and Waste Gas Treatment



Exemplu XVI Exemplu XVII
tehnologic decantare preliminar
denitrificare
tratare biologic cu decantare final
integrat
decantare preliminar
tratare biologic cu
denitrificare decantare final
Faciliti de pretratare oxidarea umed cu H2O2 a afluenilor din
producia de fungicide
oxidarea afluenilor coninnd Na2S
concentrarea afluenilor coninnd acid
sulfuric
precipitarea afluenilor coninnd Ni i Ni
reutilizabil 3
precipitarea Hg i Ni din aflueni
curirea afluenilor coninnd concentraii
mari de AOX i solveni
Faciliti pentru situaii
de urgen
faciliti de retenie V = 18000 m
3
faciliti de retenie V = 23000 m
faciliti pentru tratarea cu crbune activ
Tratarea aerului uzat biofiltru pentru gazul uzat din rezervoarele
tampon, decantare final i ngroarea
nmolului
staie biologic nchis i rezervoare
tampon
bioepurator de gaze
Cantitatea de ap uzat
[m
3
/d]
4300 5750
Indicatori de performanta
a
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
COD 1750 68 96 1740 98 94.4
BOD5 820 9 99 890 5 99.4
NH4-N

total anorganic N 35 3.7 89.5 45 2.7 94
total N

total P 5 0.7 86 7 0.9 87
AOX

0.3

0.4

TF

2

a
media zilnica


Exemplu XVIII Exemplu XIX
Producie colorani textili, intermediari, plastice, rini colorani organici i intermediari, nlbitori

optici, antimicrobieni, ap uzat
urban (50%)
Etapele procesului neutralizare neutralizare n dou etape
tehnologic sedimentare decantare preliminar

staie biologic turn cu decantare final tratare biologic n dou etape cu

integrat denitrificare/nitrificare

decantare final
Faciliti de pretratare reciclarea acidului nitric din aflueni oxidare umed la presiune cental nalt

filtrare extracie curire pentru aflueni cu ncrctur TOC
recalcitrant

curirea amoniacului

precipitarea Cu din efluent din
oxidarea umed

precipitarea metalelor grele din
civa aflueni

adsorbia afluenilor speciali

extracia afluenilor speciali, concentrarea

la oxidare umed

NF de la aflueni de la colorani

producia (concentrarea la oxidare umed,

3
rafinarea la staia de tratare a apei uzate)
Faciliti pentru situaii rezervoare de retenie V = 10000 m i V =
3
rezervoare de retenie V = 6000 m
de urgen
3
7500 m

Tratarea aerului uzat faciliti nchise faciliti nchise, cu excepia tratrii

biologice i decantrii finale

gaz uzat cu plasmogen (ozon, ionizare)
Cantitatea de ap uzat 3
16000 11000
[m /d]

Indicatori de performanta input output Randament input output Randament
a
[mg/l] [mg/l] [%] [mg/l] [mg/l] [%]
COD 620 107 83 1000 250 75
b

BOD5 280 7 97.5 370 6 98.4
NH4-N

152 13 91.5
total anorganic N 42 24 43 153 18 88
total N

total P

1.6

7 1.1 84
AOX

1.2

8.5 1.7 80
TF

2

2

TD

2

1-4

TA

1

1-32

TL

19

4-32

TM

1.5

Anexe
Waste Water and Waste Gas Treatment 373
Anexe
a
media zilnica
b
89 % daca se considera oxidarea la umed


Exemplu XX
Producie vitamine, intermediari
Etapele procesului
tehnologic
neutralizare
decantare primar, crbune activ
esenial
biofiltre
staie pentru nmol activ, nitrificare,
denitrificare
decantare final
Faciliti de pretratare oxidare umed la presiune joas
pentru aflueni coninnd TOC
recalcitrant
evaporarea apelor uzate cu
ncrctur organic mare i
incinerarea ulterioar a reziduului
distilarea solventului, reutilizarea
extracia TOC recalcitrant din
aflueni hidroliza afluenilor
coninnd TOC recalcitrant
Faciliti pentru
situaii de
urgen
rezervoare de retenie V = 10000 m3
posibilitatea de a izola i opri un bazin
Tratarea aerului uzat tratarea gazului evacuat cu adsorbie
GAC
faciliti nchise
Cantitatea de
ap uzat [m
3
/d]
8000
Indicatori de performanta
a
input
[mg/l]
output
[mg/l]
randament
[%]
COD 3300 167 95
BOD5 1400 7 99.5
NH4-N 100 5 95
total anorganic N 100 7 93
total N 155
b
23
b
85
total P 5 0.9 82
AOX 1.1 0.13 88
TF

2

TD

1-2

TA

1

TL

1

TM

1.5

a
media zilnica
b
Kjeldahl-N

7.6.3 Informaii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg
amplasamentul (exemple)
Examplul XXI
Exemplul XXI descrie un amplasament de industrie chimic n Finlanda care este folosit n
comun de cinci companii de industrie chimic (A-E), caracteristicile produciei lor fiind:

Compania Producia principal Capacitatea
[tone/an]
A Produse petroliere si lubrifianti

374 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

B Plastic si petrochimie
C poliester max. 20000
Agenti de plasticizare max. 30000
PVC 70000-90000
D EPS (polistiren incapsulat) 40000
E SB-latex 17000

Toate companiile au stabilit sau stabilesc sisteme de management de mediu standardizat ISO
14001.
Situaia este ilustrat n fig. 7.5.
Informaiile privind debitele de ap uzat i tehnicile de tratare i eficien sunt detaliate n
tabelul 7.2.
Curs de ap
uzat
Tehnici de
tratare
Cantitatea de
ap uzat
[m
3
/h]
Concentraia
la intrare
[mg/l]
Concentraia
la ieire
[mg/l]
Indicator de
performan
[%]
WW-1 + WW-4
tratare GAC,
regenerare;
pretratare prin
API, filtrarea
nisipului
10000 COD: 300-400
fenoli: 5
COD: <100
fenoli: 1-2
COD: 67-75
fenoli: 60-80
WW-2 + WW-3
tratare
biochimic,
urmat de
tratarea
nmolului,
incinerare;
pretratare prin
curire, cteva
API, floculare,
flotare
2000 COD: 500-900
fenoli: 30
COD: <100
fenoli:
0.02-0.04
COD: 80-89
fenoli: >99.8
D-1

12000

COD: <100
fenoli: 1-2

WW-6 (D-3)
tratare
biochimic
88 COD: 870 COD: 118 COD: 86.5
WW-7 (D-4)
curire
16-20 VCM: 100-200 VCM: 0.20 VCM: >98
WW-8 (D-5)
sedimentare,
floculare,
precipitare,
tratare biologic
aerob,
sedimentare ca
decantare final
240

COD: 99.1
BOD7: 98.8
TSS: 99.7
stiren: 99.3
fosfor:
98.4

Tablul 7.2: Debite de ap uzat i detaliile tratrii In amplasamente chimice complexe (exemplul
XXI)
Waste Water and Waste Gas Treatment 375
Anexe
Figura 7.5: Situaia produciei chimice n amplasamente complexe (exemplul XXI)
Exemplul XXII
Tratarea central a apei uzate de la un amplasament chimic producnd chimicale fine organice i
anorganice, cum ar fi produse farmaceutice, pesticide i acid fluorhidric.
Cantitatea de ap uzat: circa 300 m
3
/h
Tratarea apei uzate const n:
- neutralizarea n trepte cu var la pH 9,5 pentru a precipita fluorura, sulfatul i metalele
grele, floculare i sedimentare
- aerarea nmolului activ cu ncrcare nalt cu decantare
- aerarea nmolului activ cu ncrcare sczut cu decantare


E V
D A
I C S
U C
A H
R A
EG
R
D-1
ia
Company
A Rafinarea
Compania
A
any A:
Compania
petrolului
A Rafinarea
Oil WW-1, A TP
WWTP
efinery
petrolului WW
hidrocarburi,
Hydrocarbons
D phnls
COD, fenoli
WW-2
W W - 2 ,
Hy c a r o
hidrocarburi,
COD pheno
COD, fenoli
Tratament
GAC treatt
CAG
ochemic
Tratare
biochimica
treatment
Stripping Racleta uli
Oil skimmer
Stripare
Company B
Compania B
P Petrochimicale
t h i l
Compania B
ompany B
Plastice
ti
WW4
W-4, benzen,
WW4,
benene
benzen,
hidrocarburi
drocarbons
Company C
Compania C
Polistiren /
Plyste /
Plastizing
agenti de
plastifiere
agents
W W - 5
V O C
Compania C
ompany C
PVC
WW-7
COD, TSS,
VCM
W W - 6
C O D
Catalytic ww
Incinerare
catalitic ww
incineration
Tratament
Biological
treatmen
biologic
M
VCM
sriping
stripare
D- 3
y D
Compania D
olystyrene
Polistiren
y
Compania E
BlSB-latex
t
WW-8
COD, BOD,
TSS,
stiren
tyrene
Trataent
ochemical
reatment
biochimic
D- 5
W W - 3 , f
enol,
WW-
COD
P

Ap pluviala
ranwater
D- 2
E
V D
A I
C S
U C
A H
RA
E
R
D-4
EVAURE
DISCHAR
GE
376 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
- a treia etap de tratare biologic, tratarea biologic a solvenilor bicarbonici pentru a
Inltura COD refractar, fenolii i AOX
- purificarea aerului uzat cu adsorbia GAC, tratare In continuare prin incinerare
- deshidratarea nmolului, nmol trimis la industria cimentului.
Emisii:
COD: 123 mg/l
BOD5: 13 mg/l
fenoli: 0,5 mg/l
AOX: 1,1 mg/l
N total: 16 mg/l
Staia central de tratare a apei uzate este ilustrat In Figura 7.6.

Waste Water and Waste Gas Treatment 377
Anexe
Figura 7.6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe amplasament


dimentatio
Rezervor
sedimentare
tank
Limemilk
Prepararepreparation
laptedevar
eutralisation Neutralizare
Decantor
Clarifier
2

Clarifier 1
Decantor 1
Aerare 1 eration Aeration Aerare 2
Rezerv sedimentare
Storage tank
20 3
20000 m3
Recircularea
namolului 2
dge recycing
Recircul ar spre rr e
Return to aeration 1
Recircularea
udge recycig
namolului 1
Filtru GAC
GAC filter
Thickeer
Ingrosare
Namol in exces 1
Excess sludge 1 Namol in exces 2
Excess sludge 2
Sludge basin Bazin namol
Deshidratare namol
ludge dewatering
Compresor ae
r compressor
Pure oxyge Oxigen pur
Apa pluviala si de Rain and
racire
Apa de proces
P o c s t r
Rezervor de intrare
Entrytank/pre-neutralisation
/pre-neutralizare
Ste1 Step
Etapa1 Etapa2
iocarbBiologia
purtorului
carrier
ilogy
biocarb
378 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
7.6.4 Exemple de deversri de metale grele
[cww/tm/160]
Urmtorul tabel 7.3 conine concentraiile de metale grele din 23 deversri de ap uzat. Valorile
date sunt medii anuale ale unor eantioane amestecate de 24 de ore; cele In paranteze drepte sunt
cele mai mari valori gsite. Concentraiile sunt obinute la punctul final de deversare, dup
tratarea la surs, fr diluare cu ap de ploaie sau ap de rcire. Ele depind de partea de metale
grele din totalul amestecului de ap uzat.
Waste Water and Waste Gas Treatment 379
Anexe

(Instalatia nr.)
Caracterizare
Hg
[g/l]
[maximum]
Cr
[g/l]
[maximum]
Ni
[g/l]
[maximum]
Zn
[g/l]
[maximum]
Cu
[g/l]
[maximum]
Cd
[g/l]
[maximum]
Pb
[g/l]
[maximum]
As
[g/l]
[maximum]
(1)fara unitate 0.32
-
- 4
-
0.057 - -
biologica centrala
[1.96]

[20] [27]

[0.4] [7] [1]
(2)fara unitate 1.01 - 30 54 50 0.395 - 4
biologica centrala
[2.82] [10] [180] [230] [100] [1.2] [32] [28]
(3)fara unitate
biologica centrala
0.23
[0.7]
-
[40]
60
[180]
145
[470]
20
[180]
0.276
[3.8]
- -
(4)fara unitate 0.50 -
-
158
- -
100
-
biologica centrala
[3.6] [60]

[540]

[100]

(5)fara unitate
biologica centrala
0.84
[2.95]
-
[20]
10
[20]
- - - - -
(6)fara unitate 0.10
-
40
- -
0.2 -
-
biologica centrala
[0.3]

[60]

[0.6] [6]

(7)fara unitate
biologica centrala
- -
-
[20]
74
[380]
30
[180]
0.083
[1.0]
10
[36]
-
(8)fara unitate
biologica centrala
-
30
[120]
80
[190]
174
[490]
60
[280]
0.833
[8.2]
10
[16]
-
(9)cu unitate
0.01
- -
5
- -
-
-
biologica centrala
[0.2]

[70]

[ 7 ]

(10)cu unitate - - 10 61 20 0.023 -

biologica centrala
[0.2] [20] [40] [190] [50] [1.0] [12]
-
(11)cu unitate

- - 30 -

-

biologica centrala
-
[20] [10] [70] [20]
-
[38]
-
(12)fara unitate 0.02 10 10 111 20 0.031 20

biologica centrala
[0.35] [60] [90] [230] [90] [0.8] [110]
-
(13)cu unitate 0.11 - 20 18 10 0.042 - 3
biologica centrala
[2.3] [10] [95] [40] [20] [0.3] [18] [ 9 ]
(14)cu unitate -

- 4 - 0.012 -

biologica centrala
[0.1]
-
[ 8 ] [20] [50] [0.1] [ 1 0 ]
-
(15)cu unitate 0.01 20 50 117 30 0.212 -
-

[0.1] [50] [85] [360] [70] [1.3] [16]

380 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

(Instalatia nr.)
Caracterizare
Hg
[g/l]
[maximum]
Cr
[g/l]
[maximum]
Ni
[g/l]
[maximum]
Zn
[g/l]
[maximum]
Cu
[g/l]
[maximum]
Cd
[g/l]
[maximum]
Pb
[g/l]
[maximum]
As
[g/l]
[maximum]
biologica centrala
(16)cu unitate - - - 13 - 0.006 - -
biologica centrala
[0.1] [5] [13] [390] [30] [0.1] [10] [1]
(17)cu unitate 0.09

-

20 0.018 -

biologica centrala
[1.3]
-
[13]
-
[70] [0.3] [7]
-
(18)cu unitate 0.01

0.16

biologica centrala
[0.1]
- - - -
[0.8]
- -
(19)cu unitate 0.45

64

biologica centrala
[1.2]
- -
[150]
- - - -
(20)cu unitate 0.49

4

0.064 -

biologica centrala
[1.6]
- -
[29]
-
[1.61] [7]
-
(21)cu unitate 0.05

50 23 - 0.017

biologica centrala
[0.3]
-
[130] [60] [20] [0.4]
- -
(22)cu unitate

10 613 - 0.106 10

biologica centrala
- -
[30] [1350] [50] [0.6] [34]
-
(23)cu unitate
<0.17 2.7 34 39 38 <0.3 <2.6

biologica centrala

Tabelul 7.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare
[cww/tm/160]
Waste Water and Waste Gas Treatment 381
Anexe
7.6.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere
Examplul 1
Pentru procesarea gazelor de ardere din industria chimica, cteva companii au dotari comune.
Gaze de ardere Metoda de tratare Emisie (mg/Nm
3
) Reducere (%)
Arderea reziduurilor
lichide din WWTP
biologic
ESP si epurator de gaze
umede
SO2 : 500
CO : 250
HCl : 1

Gaz industrial de la
producerea fenolului
Ardere Hidrocarburi:
14 - 15
Hidrocarburi
: 99,5
Emisii fugitive de la
producerea
hidrocarburilor
aromatice
Ardere Hidrocarburi
: 5 - 6
Hidrocarburi
: aprox. 99
Gaz industrial de la
producerea PVC
Adsorbtie GAC Monomer
VC: 0 - 5

Compania X
(producatoare de latex)
Distrugere termica 95
Gaz industrial de la
producerea polistirenului
Distrugere termica VOC: 25 VOC:aprox. 95

Productia:
- produse plastice si petrochimice
- produse petroliere si lubrifianti
- poliester
- agen]i de plastifiere
- PVC
- Latex SB
- polistiren capsulat.
Examplul 2
Tratarea gazelor reziduale provenite din ardere.
Sistemul de tratare consta din :
- epurator de gaze Venturi cu solutie alcalina care ndeparteaza acidul clorhidric (HCl), unii
compusi gazosi si parti din combustibilii solizi. Solutia acida din epurator este
neutralizata cu oxid de calciu, partile solide sunt ndepartate din solutie cu ajutorul
aditivilor si a agentilor de sedimentare.
- epurator de gaze cu curgere radiala care ndeparteaza bioxidul de sulf (SO2) cu ajutorul unor
solutii alcaline sau de oxid de calciu / suspensie
- ESP umed, reziduurile solide sunt depuse in depozite permanente.
Nivelurile de emisie sunt:
PM: 2-12 mg/Nm
3

SO2: 58-84 mg/Nm
3

CO: 2-55 mg/Nm
3

HCl: 7-22 mg/Nm
3

dioxine: 0.007-0.02 ng/Nm
3
TEQ
382 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Exemplul 3
SCR cu eficienta mare pentru controlul continutului mare de NOx initial
[Comentarii franceze privind Proiectul 2 ]
Productie
Materiale abrazive de mare performanta pentru producerea
pietrelor de polizor si smirghel .
Proces de productie
Procesul Norton SG care foloseste acid azotic si care emite gaze de
ardere azotoase puternic concentrate..
Conditii Debit de gaz evacuat 800 Nm
3
/h, concentratie NOx de 1000 ppm
Modul ales de diminuare a NOx Procesul SCR
Procesul alternativ de reducere Scrubere cu peroxid/apa , conversia NOx in acid azotic
Motivarea deciziei in favoarea
SCR
- cheltuielile de investitie si de functionare par sa fie mai rezonabile
- nu mai exista ape uzate care polueaza
- mod de lucru si intretinere a SCR mai usor
Procesul de reducere
In primul rind, gazul (70-90
0
C) este diluat pentru a reduce
concentratia de NOx la mai putin de 5000 ppm . Amestecul este
incalzit la aprox. 240
0
C , cantitatea stoichiometrica de NH3 (NH3/NOx
de pina la 1.24) este spreiata ca solutie amoniacala de 25% .
Amestecul trece peste un pat catalitic din granule . In final , gazele
reziduale sunt din nou diluate cu aer cu un factor > 10 (reducerea
concentratiei de NOx de la 200 mg/Nm
3
la 20 mg/Nm
3
) pentru a
elimina orice urma de culoare din gazele de ardere .

Indicatorii de performanta
Temperatura catalizator in amonte
215-225 C
Concentratie NO
x
in aval
1240-1450 ppm
Concentratie NO
x
dupa diluare
50-100 ppm
Raport NH3/NO
x
(mol/mol)
1.17-1.24
PierderNH3 Pana la 15 mg/Nm
3

Conversie NO
x

93.1-96.2 %

Costuri
Cheltuieli cu investitia
2.4 milioane FFR
Echipament si proces tehnologic 1.755 milioane FFR
proiectare 0.645 milioane FFR]
Cheltuieli anuale pentru functionare
2176 FFR/t de NOx transformat
Cheltuieli totale
5182 FFR/t de NOx redus

Waste Water and Waste Gas Treatment 383
Anexe
7.7 Anexa VII. Legislatia statelor membre privind apa
reziduala si gazele de ardere provenite din sectorul
chimic
Anexa VII stabileste limitele de emisie din sectorul chimic privind apa reziduala si gazele de
ardere din statele membre. Retineti ca in spatele cifrelor s-ar putea sa existe diverse criterii
referitoare la : durata medie, conditii de referinta, tehnica esantionarii, masuratori si analize,
metode pentru testarea cedarii.
1. AUSTRIA
Emisiile in aer
In Austria, nu exista o legislatie speciala privind standardele de emisii pentru emisiile de aer din
industria chimica. In general, "Gewerbeordnung " (BGBI, 194/1994) reglementeaza licenta
uzinelor chimice , ceea ce inseamna ca uzinele trebuie sa fie "state -of-the-art" in ceea ce priveste
performantele lor.
Standardele de emisii pentru emisiile de aer din industria chimica se bazeaza pe
"Instructiuni tehnice germane privind calitatea aerului" (TA- Luft).
Instalatiile de ardere sunt reglementate prin "Feuerungsanlagenverordnung" (BGBI. II
1997/331), exceptind cazanele cu abur, inclusiv cazanele recuperatoare, arzatoare de gaze de
combustie, turbinele cu gaze si motoarele cu combustie interna.
Standardele de emisii pentru centralele cu cazane sunt reglementate prin
"Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI, 1988/380 i.d.F. BGBI, 1993/185, BGBI. I
1997/115, BGBI. I 1998/158) si "Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI, 1989/19
i.d.F. BGBI, 1990/134, BGBI, 1994/785, BGBI. II 1997/324).
Ordin pentru instalatiile de de ardere (BGBI. II 1997/331)
Acest Ordin reglementeaza emisiile din instalatiile de ardere cu un randament termic nominal de
50 kw sau mai mare . Acest ordin se bazeaza pe paragraful 82 Abs.1 din Gewerbeordnung .
Conform celor mentionate mai sus , cazanele cu abur , cazanele recuperatoare, arzatoare de gaze
de combustie, turbinele cu gaze , motoarele cu combustie interna , si uzinele care folosesc
reziduurile drept combustibil nu sunt reglementate prin aceasta ordonanta .
Ordinul pentru instalatiile de combustie furnizeaza standarde de emisie in functie de
combustibilul utilizat si de randamentul termic .
Standardele de emisie pentru instalatiile care folosesc cocs si carbune , furnalele care
folosesc ulei si instalatiile de ardere care folosesc combustibil gazos sunt prezentate in
sectiunea urmatoare .
a) Instalatii cu ardere pe huila si cocs

Standardele privind emisiile pentru furnalele care folosesc huila sau cocs
Pollutants
Capacitate
a
[MW]
o0.35 >0.35-1 >12 >210 >10-50 >50
Pulberi [mg/m
3
] 150 150 150 50 50 50
SO2 [mg/m
3
] - - - - 400 200
CO [mg/m
3
] 1000 1000 150 150 150 150
NOx [mg/m
3
] - 400 400 400 350 100
a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a
combustibilului.
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 0
0
C , la presiunea de
101,3 kPa si un continut de oxigen de 6 % n gazul ars.
384 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
b) Instalatii cu ardere pe pacura
Sunt 4 tipuri diferite de pacuri de ncalzire n Austria. Continutul de sulf este dat mai jos
conform " Verordnung uber den Schwefelgehalt von Heizolen" (BGBI. 1989/94 i.d.F BGBI.
1994/545). Urmatoarele tabele prezinta continutul de sulf maxim din diferitele tipuri de
pacura de ncalzire din Austria.
Maximul de sulf continut de diferite tipuri de pacura
Tipul de ulei de ncalzire
Continutul de sulf maxim
Pacura pentru ncalzire extra
usoara
0.10 wt.-%
Pacura pentru usoara
0.20 wt.-%
Pacura pentru medie
0.60 wt.-%
pacura
1.00 wt.-%

Pentru instalatiile de ardere de cea mai mica capacitate , calitatea pacuralor de incalzire ce se
folosesc are restrictii. Pacura de incalzire cu continut mai mare de sulf pot fi folosite in
instalatii cu capacitate de putere mai redusa , daca nivelul emisiei de SO2 , din tabelele
urmatoare, este garantat prin luarea de alte masuri.

Capacitatea de putere n cazul utilizarii diferitelor tipuri de pacura de
ncalzire
Capacitatea
a
Pacura
o0.07 MW extra usor
>0.075 MW
extra
usor usor
510 MW
extra
usor usor
mediu
>10 MW orice tip de ulei de ncalzire
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din
caldura datorata valorii calorice a combustibilului


Unele standarde de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de ncalzire.
Urmatoarele patru tabele prezinta Standardele privind emisiile de praf, SO2 ,CO si NOx in
uzinele care ard pacura.

Standardele privind emisiile de praf [mg/Nm
3
] atunci cnd se foloseste pacura drept
combustibil
Combustibil
Capacitatea
a
[MW]
>230 MW >3050 MW >50 MW
Pacura extra usoara 30 30 30
Pacura usoare 50 35 35
Pacura medium 60 50 35
Pacura grea 60 50 35
a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura
datorata valorii calorice a combustibilului.
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 0
0
C , la
presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.

Standardele privind emisiile de SO2 si CO raportate la randamentul termic al instalatiilor de
ardere .
Waste Water and Waste Gas Treatment 385
Anexe

Standardele privind emisiile de SO2 (mg/ Nm
3
) atunci cnd se foloseste pacura drept
combustibil

Capacitate
a
[MW]
Poluant >50300 MW >300 MW
SO2 350 200
a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata
valorii calorice a combustibilului.
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 0
0
C , la presiunea
de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.


Standardele privind emisiile de CO [mg/Nm
3
] atunci cnd se foloseste pacura drept
combustibil
Poluant
Capacitatea
a
[MW]
o 1 MW >1 MW
CO 100 80
a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura
datorata valorii calorice a combustibilului.
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 0
0
C , la
presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.

Pentru NOx, standardele de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de ncalzire.
Randamentul termic este criteriul principal in standardul de emisie.Urmatorul tabel indica
diferitele standardele privind emisiile de NOx.

Standardele privind emisiile de NOx [mg/Nm
3
] atunci cnd se foloseste pacura drept
combustibil
Combustibil
Capacitatea
a
[MW]
o 3 MW
>310 MW >1050 MW >50 MW
Pacura extra usoara 150 150 150 100
Pacura usoara 450 400 350 100
Pacura medie 450 450 350 100
Pacura grea 450 450 350 100
a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a
combustibilului
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 0
0
C , la presiunea de 101,3 kPa si un
continut de oxigen de 3 % n gazul ars.

c) Instalatiile cu alimentare cu gaz
Pentru uzinele care folosesc combustibili gazosi ( gaz natural sau gaz de sonda lichefiat ) ,
standardele privind emisiile de NOx si CO sunt furnizate numai de "
Feuerungsanlagenverordnung ".

Standardele privind emisiile pentru combustibili gazosi
Poluant Combustibil
Capacitate
a
[MW]
o 3 MW >3 MW
CO
[mg/Nm3]
Gaz natural 80 80
Gaz petrol lichefiat
80 80
NOx
[mg/Nm3]
Gaz natural 120 100
Gaz de petrol lichefiat 160 130
a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a
combustibilului.
Standardele privind combustibilii lichizi raportati la gazele reziduale (arse) uscate la 0
0
C , la presiunea
de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.

In cazul instalatiilor de ardere cu procesare la temperaturi inalte, sunt permise emisii mai
ridicate de NOx. Pentru utilizare de gaz natural se accepta 200 (mg/ Nm
3
) NOx, iar pentru
386 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
gaz de petrol lichefiat se accepta max. 260 (mg/ Nm
3
) NOx. Cerinta de a masura continuu
poluantii diferiti depinde de tipul de combustibil si de capacitatea instalatiei
Limitele deasupra carora este necesara masurarea continua
Combustibil
Poluant
Pulberi CO SO2 NOx
Solid >10 MW >10 MW >30 MW >30 MW
Lichid >10 MW >10 MW >50 MW >30 MW
Gazos - >10 MW - >30 MW

Ordinul a intrat in vigoare din 01.06.1998. Instalatiile de ardere care au fost modernizate
inainte de aceasta data , trebuie sa se incadreze in valorile emisiilor impuse de acest ordin in
cinci ani, sau daca depasesc aceste valori nu mai mult de 50%, ele sunt obligate sa-si
mentina limitele de emisie nca opt ani.
Documente si ordonante privind mentinerea calitatii aerului in cazul Cazanelor cu abur
(Clean Air Act and Clean Air Ordinance for Steam Boilers) (LRG-K si LRV-K)
In Austria, emisiile de la centralele cu cazane cu abur si de la cazanele recuperatoare sunt
reglementate prin "Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI, 1988/380 i.d.F. BGBI,
1993/185, BGBI. I 1997/115, BGBI. I 1998/158) si ordonanta
"Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI, 1989/19 i.d.F. BGBI, 1990/134,
BGBI, 1994/785, BGBI. II 1997/324). Standardele privind emisiile de praf, SO2, CO si
NOx datorate
" Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " depind de tipul de combustibil cit si de
randamentul termic al instalatiei.

Standarde privind emisia de praf [mg/Nm
3
]
Combustibil
Capacitatea
a
[MW]
<2 MW 230 MW 3050 MW >50 MW
Solid
b
150 50
Gazos - 5 5 5
Pacura extra usoara - 30 30 30
Pacura usoara
- 50 35 35
Pacura mediu
- 60 50 35
Pacura
- 60 50 35
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata
valorii calorice a combustibilului.

b
Lemnul este exclus



Standarde privind emisia de SO2 [mg/Nm
3
]
Combustibil
Capacitatea
a
[MW]
1050 MW 50300 MW >300 MW
Lignit 400 400 400
Alti carburanti solizi 400 200 200
Combustibil lichid 1700 350 200
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata
valorii calorice a combustibilului



Standarde privind emisia de CO [mg/Nm
3
]
Combustibil
Capacitatea
a
[MW]
o 1MW >1MW
Solid 1000 150
Lichid
100 80
Gaz petrol lichefiat 100
Gaz natural
80
Waste Water and Waste Gas Treatment 387
Anexe
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata
valorii calorice a combustibilului


Standarde privind emisia de NOx [mg/Nm
3
]
Combustibil
Capacitatea
a
[MW]
0.353 MW 310 MW 1050 MW >50 MW
Solid 400 350 200
Gazos 125 100
Pacura extra usoara 150
Pacura usoara 400 400 350 100
Pacura medie 450 350 100
Pacura 450 350 100
a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii
calorice a combustibilului.
Standardele privind emisiile de la combustibilii solizi se refera la gaze reziduale (arse) cu un continut
de 6% oxigen. Pentru combustibilii solizi/gazosi se considera un continut de 3% oxigen. Toate
valorile emisiilor se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 0
0
C , la presiunea de 101,3 kPa

Deversari in apa
Deversarile de apa reziduala in apa de suprafata sau in sistemul public de canalizare sunt
reglementate in Austria prin ordonanta " Allgemeine Abwasseremissionsverordnung " (Ordin
privind emisiile din apele reziduale generale) (BGBI, 1996/186 ) si ordonante specifice pentru
diferitele sectoare industriale. Aceste ordonante au la baza decizia "Legea apelor"
Wasserrechtsgesetz (Water Right Act) (BGBl. I 155/1999). Ordonantele speciale care prezinta
interes pentru instalatiile producatoare de chimicale organice sunt urmatoarele:
C Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate din producerea
hidrocarburilor si a chimicalelor organice bazice . (BGBI. II 1999 /7).
C Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la rafinarii (BGBI. II
1997 /344).
C Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea
gazelor industriale . (BGBI. 1996 /670).
C Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea
ingrasamintelor anorganice sau de acid fosforic si sarurile sale . (BGBI. 1996 /669).
- Hidrocarburi si chimicale organice bazice
Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea hidrocarburilor
si a chimicalelor organice bazice reglementeaza standardele privind emisiile in cazul producerii
de hidrocarburi si chimicale organice bazice. Aceasta ordonanta intra in vigoare la 13.01.2000.
Uzinele producatoare, care aveau aprobare inainte de aceasta data , trebuie sa puna in aplicare
aceste reglementari in urmatorii sase ani .
Aceasta ordonanta reglementeaza :
- i Depozitarea produselor de la procesarea petrolului si a
fractiunilor sale , care sunt folosite in procesele de producere a produselor de la punctele ii
pana la vi
- ii Producerea de alchene , alchine sau aromatice din procesarea
titeiului sau a fractiunilor sale prin cracare , folosind abur aditional ( cracarea la abur )
- iii Producerea de hidrocarburi pure sau amestecul lor provenite din
produsele de cracare mentionate la ii care folosesc procesele de separare fizica .
- iv Producerea de chimicale organice bazice obtinute din produsele mentionate la ii sau iii
si care folosesc alchilarea ,dezalchilarea , dehidrogenarea , disproportionarea, hidratarea,
hidroxilarea , hidrodezalchilarea, hidrogenarea, izomerizarea , oxidarea sau eterificarea
- v Producerea de chimicale organice bazice ce contin azot din
hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv ( de exemplu :
amide , amine , cianati , izocianati , lactame , nitrili , nitro - , nitrozo- sau compusi azotat ,
aromatice care contin azot )
388 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
- vi Producerea de chimicale organice bazice ce contin sulf sau
fosfor din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv .
- vii Producerea de chimicale organice bazice halogenate din hidrocarburile
mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv .
- viii Depozitarea produselor mentionate de la ii pana la vii
- ix Curatarea de aer si de produse de condensare apoasa provenite de la
prelucrarea produselor mentionate la viii
- x Curatarea de gaze de combustie de la prelucrare produselor mentionate de la
i la viii cu utilizare de substante apoase , in cazul unor reactii simultane fizice si
chimice in timpul sintezei sau producerii lor, sau in cazul in care gazul de
evacuare de la ardere este amestecat cu alt gaz de ardere, iar compozitia gazului
rezidual de evacuare este in mod semnificativ diferit prin comparatie cu
compozitia gazului de combustie.
Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi
Parametri generali
Standarde pentru deversari
in apele de suprafata
Standarde pentru deversari
in sistemul public de
canalizare
Temperatura 30 C 40 C
T A 8
Nu afecteaza instalatia de
tratat apele reziduale publice
TL
TD
4
4
Nu afecteaza instalatia de
tratat apele reziduale publice
Nu afecteaza instalatia de
tratat apele reziduale publice
TF 2
Nu afecteaza instalatia de
tratat apele reziduale publice
TSS 30 mg/l 150 mg/l
p H 6.5 8.5 6.5 10
Parametri anorganici
Aluminium (calculat ca Al)
Standarde pentru deversari
in apele de suprafata
2 mg/ l
Standarde pentru deversari
in sistemul public de
canalizare
Limite cu standarde pentru
TSS
Plumb (calculat ca Pb)
Fier (calculat ca Fe)
0.5 mg/l
3.0 mg/l
0.5 mg/l
Limite cu standarde pentru TSS
Cupru (calculat ca Cu)
Nichel (calculat ca Ni)
0.5 mg/l
0.5 mg/l
0.5 mg/l
0.5 mg/l
Mercur (calculat ca Hg)
Zinc (calculat ca Zn)
0.01 mg/l
1 mg/l
0.01 mg/l
1 mg/l

Fluoruri (calculate ca F)
Azot total (inclusiv
amoniu, nitriti si nitrati
azot)
30 mg/l
40 mg/l
30 mg/l
-

Fosfor total (calculat ca
P)
2 mg/ l -
Sulfat (calculat ca SO4) - 200 mg/l
Sulfit (emis usor si calculate ca
S)
0.5 mg/l 1 mg/l
Parametrii organici
Standarde pentru evacuarea
in apele de suprafata
Standarde pentru
evacuarea in sistemul
public de canalizare



Cianura (emis usor si
calculat ca CN)
0.1 mg/l 0.5 mg/l

Amoniu (calculat ca N)
Cloruri (calculat ca Cl)
5 mg/ l
Limite cu standarde pentru
toxicitate
Staniu (calculat ca Sn) 1 mg/l

1 mg/l
Waste Water and Waste Gas Treatment 389
Anexe

Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi
Parametri generali
Standarde pentru deversari
in apele de suprafata
Standarde pentru deversari
in sistemul public de
canalizare
TOC (calculat ca C) 25 mg/l -
COD (calculat ca O2) 75 mg/l -
BOD5 (calculat ca O2) 20 mg/l -
AOX (calculat ca Cl) 0.5 mg/l 0.5 mg/l
Suma hidrocarburilor 5 mg/l 20 mg/l
POX (calculated as Cl) 0.1 mg/l 0.1 mg/l
Fenol (calculat
ca fenol)
0.2 mg/l 20 mg/l
Suma tensidelor anionice si non-
ionice
2 mg/l
Nu afecteaza instalatia de tratat
apele reziduale publice
Suma compusilor aromatici
volatili (BTXE)
0.1 mg/l 1 mg/l
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea
limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie).
Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena.
Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile (BTXE) se
determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).

Apa reziduala rezultata din producerea urmatoarelor substante trebuie sa respecte urmatoarele
limite speciale de emisii. Limitele speciale de emisii sunt legate de capacitatea de productie
instalata in tone.

Limite de emisii in cazul producerii unor substante organice
Substanta
Emisii conform standardului
[mg/l]
[g/t capacitate de
productie instalata]
1. Etilbenzen, cumen 1.0 20
2.
Acetataldehida, acetat de vinil
1.0 30
3.
Clorura de vinil (VC)
1.0 2
4.
Triclorofenol (TCP, toti izomerii)
1.0 20
5.
Triclorobenzen (TCB, toti izomerii)
0.2 2
6.
Tetraclormetan
1.5 3
7.
Hexaclorobutadiena (HCBD)
1.5 2
8.
Etan-1,2-diclor (EDC)
1.0 2
9.
Tricloretilena (TRI)
1.0 3
10.
Percloretilena (PER)
1.0 3
11.
Solventi organici halogenati
exceptati : 1,2,4-triclorbenzen
si pozitiile 6 11
1.0 10
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici
decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50%
din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii
zilnice cu masa proportional omogena.
Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile
(BTXE) se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).

In cazul producerii de acetilena cu carbura de calciu (carbid) , drept materie prima, limitele de
emisie sunt stabilite in ordonanta Verordnung ber die Begrenzung von Abwasseremissionen
aus der Herstellung von technischen Gasen BGBI. 1996/670 (Ordonanta pentru limitarea
emisiilor in apa uzata provenita din producerea gazelor tehnice. Toate instalatiile de acetilena
din Austria folosesc procesarea carburii de calciu pentru a produce acetilena

Standarde privind emisiile in cazul producerii de acetilena din carbura de calciu (carbid)
Parametri generali Standarde pentru
deversari in apele de
Standarde pentru deversari
in sistemul public de

390 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe


suprafata canalizare
Temperatura 35 C 40 C
TL 4
Nu afecteaza instalatia de tratat
apele reziduale publice
TF 2
Nu afecteaza instalatia de tratat
apele reziduale publice
TSS 50 mg/l
Nu afecteaza functionarea
sistemul public de canalizare sau
instalatia de tratat apele reziduale
pH 6.5 9 6.5 10
Parametri anorganici
Standarde pentru deversari
in apele curgatoare
Standarde pentru deversari in
sistemul public de canalizare
Fier (calculat ca Fe)
2 mg/l
Limitat de standardul pentru
TSS
Amoniu (calculat ca azot N)
10 mg/l -
Cianide (calculat ca CN)
0.1 mg/l 0.1 mg/l
Posfor total (calculat ca P)
1 mg/l -
Sulfat (calculat ca SO4)
- 200 mg/l
Sulfura (pe baza de sulf S)
0.1 mg/l 1 mg/l
Sulfit ( pe baza de SO3)
1 mg/l 10 mg/l
Parametri organici
Standarde pentru deversari
in apele curgatoare
Standarde pentru deversari in
sistemul public de canalizare
COD (in functie de O2) 50 mg/l -
Total hidrocarburi 10 mg/l 20 mg/l
Fenolindex (drept fenol) 0.1 mg/l 10 mg/l
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea
limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie).
Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena.
Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare)..

Ordonanta Verordnung ber die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Herstellung von
anorganischen Dngemitteln sowie von Phosphorsure und deren Salzen (BGBl. 1996/669)
(Ordonanta referitoare la limitarea emisiilor apei reziduale provenite din fabricarea
ingrasamintelor anorganice precum si a acizilor de fosfor si a sarurilor lor) reglementeaza
standardele de emisie in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina.

Standarde de emisii in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina
Parametri generali Parametri generali Parametri generali
Temperatura 30 C 35 C
TF 4
Nu afecteaza instalatia de
tratat apele reziduale publice
TSS 30 mg/l 150 mg/l
pH 6.58.5 6.59.5
Parametri anorganici
Standarde pentru deversari in
apele de suprafta
Standarde pentru deversari in
sistemul public de canalizare
Amoniu (azot N) 0.5 kg/t 0.5 kg/t
Azotat (pe baza de N)
0.5 kg/t 0.5 kg/t
Azotit (pe baza de N)
0.02 kg/t 0.02 kg/t
Parametri organici
Standarde pentru deversari in
apele de suprafata
Standarde pentru deversari in
sistemul public de canalizare
COD (in functie de O2) 0.5 kg/t -
Standardele de emisii sunt legate de capacitatea de productie instalata a uzinei (in functie de
cantitatea de azot in tone din produsul final).
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie
mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de
emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu
ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura,
filtrarea materiei, pH si azotitul se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).
Waste Water and Waste Gas Treatment 391
Anexe
2. BELGIA
Legislatia flamanda privind apa reziduala si gazele de ardere din sectorul chimie
In legislatia flamanda pentru mediu, denumita VLAREM, sectorul chimic este clasificat
in mai multe subsectiuni :
- Clasificarea numarul 7 Chimicale (vezi Anexa nr. 1)
- Clasificarea numarul 17 Substante riscante/periculoase (vezi Anexa nr. 2)
- Clasificarea numarul 20.4 Industria chimica, subiectul activitati industriale conform
84/360/EEG (vezi Anexa nr. 3)
Uzinele chimice sunt subiectul unei legislatii cu domenii specifice care ar putea sa difere de
legislatia generala privind mediu specificata in VLAREM :
- VLAREM II, Hoofdstuk 5.7 Chimicale (clasificarea nr. 7)
(vezi Anexa 4)
- VLAREM II, Hoofdstuk 5.17 Substante riscante/periculoase (clasificarea nr. 17)
(vezi Anexa 5)
VLAREM II, Hoofdstuk 5.20 Activitati industriale care pot mari poluarea aerului
(clasificarea nr. 20) (vezi Anexa 6)
Anexa 1
7.
CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4)

7.1
Domenii care nu sunt clasificate nicaieri pentru producerea sau
tratarea de chimicale organice sau anorganice si care includ
- alchilarea
- aminarea cu amoniac
- carbonilarea
- condensarea
- dehidrogenarea
- esterificarea
- halogenarea si producerea de halogeni
- hidrogenarea
- hidroliza
- oxidarea
- polimerizarea
- desulfurizarea, sinteza si conversia compusilor care contin
sulf
- nitrarea si sinteza compusilor care contin azot
- sinteza compusilor care contin fosfor
- distilarea
- extractia
- solvatarea
- amestecarea
cu o capacitate anuala de :

1. pina la si inclusiv 1000 tone
3

2. intre 1000 pina la si inclusiv 10000 tone
2 A,G

3. peste 10000 tone
1 G,M A P J

392 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

7.
CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4)

7.2
Instalatii chimice integrate , adica pentru producerea pe scara
industriala de substante prin conversie chimica, in care diferite
unitati coexista si sunt interconectate functional , nominalizate
pentru producerea de :
1. chimicale organice bazice
2. chimicale anorganice bazice
3. ingrasaminte ce contin fosfor, azot, potasiu (ingrasaminte
simple sau compozite)
4. produse bazice pentru protejarea recoltelor si biocide
5. produse farmaceutice bazice cu prelucrare chimica sau
biologica
6. explozivi
1 G,M A P J
7.3
Uzine petrochimice sau fabrici care au la baza procese de
cracare sau vaporizare de petrol, motorina, LPG sau alti derivati
petrolieri cit si chimia organica bazata pe aceste procese si care
nu sunt clasificate nicaieri, avind o capacitate de procesare de :

1. pina la si inclusiv 500000 tone/an
2 A

2. peste 500000 tone/an
1 M A P J
7.4
Domenii pentru obtinerea unuia din urmatoarele produse
a) fenoli, disulfid de carbon si mercaptani, cu o
capacitate anuala de :

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

2. 10 tone si peste
1 G,M A P J
b) amine si compusi organici halogenati cu o capacitate
anula de:

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

2. 10 tone si peste
1 G,M A P J
7.5
Productia de clor prin electroliza si/sau prin procesul
cu diafragma / mercur cu o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

2. 10 tone si peste
1 G,M A P J
7.6
Prelucrarea de peroxid organic si anorganic cu o
capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

2. 10 tone si peste
1 G,M A P J
7.7
Producerea de acid clorhidric gazos si derivati, cum ar fi
polimerii sai, altii decit cei mentionati in sectiunea 5, cu
o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

2. 10 tone si peste
1 G,M A P J
7.8
Producerea de pentaclorfenolat de sodiu (ierbicid) prin
electroliza sau hexaclorbenzen, cu o capacitate anuala de

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

2. 10 tone si peste
1 G,M A P J
7.9
Producerea de soda (carbonat de sodiu) ca produs final si/sau
de clorura de calciu si clorura de sodiu ca produse secundare
(auxiliare) cu o capacitate anuala de produse finale si auxiliare
de:

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

2. 10 tone si peste
1 G,M A P J
7.10
Producerea de metil celuloza prin activarea clorurii de metil
din celuloza, cu o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

2. 10 tone si peste
1 G,M A P J
Waste Water and Waste Gas Treatment 393
Anexe

7.
CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4)

7.11
Instalatii chimice pentru producerea de 1,2 :
G,M,X A P J
1. produse chimice organice bazice, cum ar fi:
a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate
sau nesaturate, alifatice sau aromatice)
b) hidrocarburi care contin oxigen, cum ar fi:alcooli,
aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati,
eteri, peroxizi, rasini epoxidice.
c) hidrocarburi ce contin sulf
d) hidrocarburi ce contin azot, cum ar fi: amine, amide,
compusi nitrozo, nitro si azotati, nitril, cianati, izocianati
e) hidrocarburi ce contin fosfor
f) hidrocarburi ce contin halogeni
g) compusi organometalici
h) produse pe baza de plastic (polimeri, fibre
artificiale, fibre celulozice)
i) cauciuc sintetic
j) coloranti si pigmenti
k) surfactanti si tenside
1 G,M,X A P J
J
J
2. produse chimice anorganice bazice, cum ar fi:
a) gaze cum ar fi: amoniacul , clorul sau acidul clorhidric
gazos, fluorul sau acidul fluorhidric, oxidul de carbon, compusi
cu sulf, oxidul de azot, hidrogenul, bioxidul de sulf, diclorura
de carbon
b) acizi cum ar fi:acidul cromic, acidul fluorhidric, acidul
fosforic, acid azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric,
oleum, acidul sulfuros
c) baze cum ar fi: hidroxidul de amoniu, hidroxidul
de potasiu(lesie), hidroxidul de sodiu
d) saruri cum ar fi: clorura de amoniu, cloratul de potasiu,
carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotatul de
argint
e) nemetale, oxizii unor metale sau alti compusi anorganici
cm ar fi: carbura de calciu(carbid), siliciu, carbura de siliciu.
1 G,M,X A P
3. ingrasaminte ce contin fosfat, azot sau potasiu (ingrasaminte
simple sau compozite)
1 G,M,X A P
4. produse farmaceutice bazice care se obtin prin procese
chimice sau biologice
1 G,M,X A P J
5. explozivi
1 G,M,X A P J
1
Pot exista suprapuneri cu alte subsectiuni din sectiunile 7.13 si 38

2
Prin prelucrare, in aceasta sectiune, se intelege producerea de substante sau grupe de substante
mentionate in aceasta sectiune sau pe scara industriala din conversia chimica.


394 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Anexa 2

17
Produse periculoase (riscante)
1

(deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe
substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I
din Vlarem: vezi sectiunea 3.5)

17.2
Activitati industriale si de depozitare cu risc de acidente majore
(Directiva EU 96/82/EC din 9.12.1996 referitoare la controlul
accidentelor majore si periculoase incluzand substantele
periculoase)

17.2.1
Domenii in care produsele periculoase sunt prezente in cantitati
egale sau mai mari decat cele specificate in Apendix 6,partea 1 si
2, coloana 2 de la Titlu I din Vlarem(vezi si articolul 7din Titlul I
din Vlarem )
1 G A P J
17.2.2
VR-Domeniu obligatoriu in care produsele periculoase sunt
prezente in cantitati egale sau mai mari decat cele specificate in
Apendix 6,partea 1 si 2, coloana 3 de la Titlu I din Vlarem(vezi si
articolul 7din Titlul I din Vlarem )
1 G A P J
17.3
Domenii sau depozite pentru substante periculoase neclasificate
conform 17.2 sau 17.4
2,3


17.3.1
Domenii din productia industriala de substante foarte toxice,
toxice, extrem de inflamabile, inalt inflamabile, explozive, sau
daunatoare mediului cu o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone
2

P J
2. 10 tone si peste
1 G A P J
17.3.2
Domenii privind depozitarea substantelor foarte toxice, toxice, si
explozive cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o
capacitete de depozitare de:

1.peste 10 kg pana la si inclusiv 100 kg
3

2.peste 100 kg pana la si inclusiv 1 tona
2

3.peste 1 tona
1 G B P J
17.3.3
Depozitarea substantelor de oxidare, nocive, corozive si iritante cu
exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de:

1.200 kg pana la si inclusiv 1000 kg
3

2.peste 1000 kg pana la si inclusiv 50000 kg
2

3.peste 50000 kg
1 G B P J
17.3.4
Depozitarea lichidelor extrem de inflamabile, inalt inflamabile cu
exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de
depozitare de:

1.50 l pana la si inclusiv 500 l
3

2.peste 500 l pana la si inclusiv 30000 l
2

3.peste 30000 l
1

B

17.3.5
Depozitarea lichidelor inflamabile cu exceptia celor cuprinse in
sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de:

1.100 l pana la si inclusiv 5000 l
3

2.peste 5000 l pana la si inclusiv 100000 l
2

3.peste 100000 l
1

B

17.3.6
Depozitarea unor lichide cu punct de aprindere mai mare de 55
0C

dar care nu depaseste 100
0
C,cu exceptia celor cuprinse in
sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de:

1a) 5000 l pana la si inclusiv 20000 l daca domeniul este legat de o
functie rezidentiala sau o proprietate folosita in scopuri
rezidentiale
3

Waste Water and Waste Gas Treatment 395
Anexe

17
Produse periculoase (riscante)
1

(deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe
substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I din
Vlarem: vezi sectiunea 3.5)

1b) 100 l pana la si inclusiv 20000 l pentru domenii altele decat
cele de la a)
3

2. peste 20000 l pana la si inclusiv 500000 l
2

3. peste 500000 l
1

B

17.3.7
Depozite pentru lichide cu un punct de aprindere mai mare de 100
0

C cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala
de depozitare de:

1.200 l pana la si inclusiv 50000 l
3

2.peste 50000 l pana la si inclusiv 5000000 l
2

3.peste 5000000 l
1

B

17.3.8
Depozitarea substantelor periculoase pentru mediu cu exceptia
celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate de depozitare de:

1.peste 100 kg pana la si inclusiv 1 t
3

2.peste 1 tona pana la si inclusiv 100 tone
2 G

3.peste 100 tone
1 G A E J
17.3.9
Instalatii de distribuit combustibil pentru autovehicule, instalatii
pentru umplerea rezervoarelor cu combustibil de autovehicule cu
hidrocarburi lichide nominalizate la masini de putere

1. Domenii de distribuit lichide cuprinse in sectiunea 17.3.6.1
0
cu
maxim 1 conducta de distributie
3

2. Domenii de distribuit:
a) combustibili din sectiunea 17.3.6.2 cu maxim 1 furtun de
distributie si/sau
b) combustibili din sectiunea 17.3.4.1 si 2 cu maxim un furtun de
distributie
2

In care sunt alimentate numai vehiculele proprii companiei
2

3. Alte domenii
1

B

17.4
Depozite, cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, si/sau puncte
de vanzare de substante periculoase cuprinse in Apendix 7 Titlul I
din Vlarem in ambalaje cu o capacitate maxima de 25 l sau 25 kg,
depozitare maxima intre 50 kg sau 50 l si 5000 kg sau 5000 l
(directiva EC 67/548/EEC din 27.06.1967 referitoare la aplicarea
clauzelor legale si adminstrative privind clasificarea, ambalarea si
amrcarea substantelor periculoase)
3

17.5
Dispozitive ce contin peste 5dm
3
de PCB si dispozitive ce pot fi
considerate in mod rezonabil dipozitive ce contin lichide intre 0,05
si 0,005 % din greutatea PCB (directiva EC 96/59/EC din
16.09.1996)
4

3


396 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Anexa 3
20.4
Industria chimica (vezi si sectiunea 7):

20.4.1
Domenii chimice pentru producerea de: olefine, derivati
olefine, monomeri si polimeri neclasificati in sectiunea 7.3

1.Cu o capacitate de productie de pana la si inclusiv 10 t/an
2

2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an
1 G,M A P J
20.4.2
Domenii chimice pentru producerea produselor
organice intermediare, neclasificate in sectiunea 7 :

1.Cu o capacitate de productie de pana la 10 t/an
2

2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an
1 G,M A P J
20.4.3
Domenii pentru producerea produselor chimice
anorganice bazice neclasificate in sectiunea 7:

1.Cu o capacitate de productie de pana la si inclusiv 10 t/an
2

2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an
1 G,M A P J
(Domenii pentru eliminarea deseurilor toxice si
periculoase prin ardere: vezi sectiunea 2.3.4) (Domenii
pentru tratare altor deseuri solide si lichide prin ardere:
vezi sectiunea 2.3.4)


Anexa 4
CAPITOLUL 5.7: CHIMICALE
Sectiunea 5.7.1. Prevederi generale
Art. 5.7.1.1
1. Prevederile acestui capitol sunt aplicabile pentru instructiuni specifice in sectiunea 7 a
listei de clasificare.
Waste Water and Waste Gas Treatment 397


1 Aceasta sectiune se refera la substante solide si lichide. Gazele sunt clasificate in sectiunea
16.
2 Pentru aplicarea acestei sectiuni, sunt considerate" substante periculoase" , substantele din
Appendix 7 titlu I din VLAREM.
3 Pentru aplicarea criteriilor de clasificare din aceasta subsectiune, "proprietatea principala " si
punctul de aprindere trebuie luate in consideratie. Pentru combustibilii lichizi se ia in
consideratie numai punctul de aprindere. In acest context, "proprietatea principala" inseamna
catalogarea din directiva EC 67/548/EEC din 27 iunie 1967 referitoare la clasificare, ambalare si
marcarea produselor periculoase si directiva EC 88/379/EEC din 07.06.1988 referitoare la
clasificare, ambalare si marcarea preparatelor periculoase. Daca un produs este marcat cu doua
sau mai multe simboluri periculoase, trebuie luat in consideratie riscul cel mai relevant. Daca
acesta nu este specificat in directiva EC de mai sus, se aplica clasificarea din reglementarile
ADR , conform Decretului Principal din 16.09.1991 referitor la transportul substantelor
periculoase pe sosea cu exceptia explozivilor si a substantelor radioactive identificate in Belgian
State Gazette din 18.06.1997 .
4 Pentru condensatori de curent , limita care se aplica din total componente separate a unui
dispozitiv combinat.
17
Produse periculoase (riscante)
1

(deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe
substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I
din Vlarem: vezi sectiunea 3.5)
Anexe
2 Substantele care intra sub incidenta reglementarii privitoare la substantele periculoase,
in special prevederile cap.5.17., pot fi aduse in interior, stocate, folosite si indepartate numai
in conditiile prevazute de reglementarile anterior mentionate.
3 Pentru aplicarea acestor prevederi, capacitatea de productie , inseamna capacitatea de
productie pentru o perioada de lucru neintrerupt de 24 de ore inmultita cu media numarului
de zile / an cit timp instalatia poate functiona, in conditii normale privind intretinerea si
siguranta. Aceasta capacitate poate fi exprimata in tone.
Art. 5.7.1.2
1 Operatorul este responsabil pentru autorizare, fabricatie, productie, pregatire proces,
manevrare, ( etichetare ) , impachetare si / sau de indepartare a substantelor si produselor.
2 Producerea de policloruriloade bis fenil ( PCPs ) si policlorurilor de terfenil PCTs
este interzisa.
3 P r o d u c t i a d e c l o r o f l o r c a r b u r i ( C F C s ) b r o m f l o r c a r b u r i
( B F C s ) o r h a l o n i o r i a m e s t e c u r i d i n a c e s t e a s p e c i f i c a t e i n
a n e x a 5 7 e s t e i n t e r z i s a .
4 In acord cu articolul 11 al Reglementarilor Consililui Europei nr.3322/88/din 14
octombrie 1998 operatorii stabilimentelor unde produsele CFCs si BFCs ( la care se face
referire in paragraf 3 ), sunt produse ce trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii Comisiei
Comunitatii Europene si deasemenea Departamentului de Autorizare privind mediul pentru
fiecare dintre produse CFCs si BFCs mentionate in paragraf 3:
1. in ultimele 2 luni dupa data intrarii in vigoare a prezentului ordin, cu respectare din 1986 si pe
toata perioada de referinta :
a) cantitate produse ;
b) cantitati comercializate ;
c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ;
d) cantitati importate ;
e) cantitati exportate ;
f) cantitati indepartate.
In final deasemenea, se cer cantitatile din stoc la 31 decembrie al anului de referinta sa fie
indicate;
2. referitor la CFCs. nu mai tirziu de 31 august al fiecarui an pentru perioada
precedenta ( 01.07. 30.06. ) :
a) cantitate produse ;
b) cantitati comercializate ;
c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ;
d) cantitati importate ;
e) cantitati exportate ;
f) cantitati indepartate.
In final deasemenea, se cer a fi indicate cantitatile din stoc la 30 iunie al anului de referinta;
3. Cu referire la BFCs nu mai tirziu de 28 februarie al fiecarui an, pentru anul calendaristic
precedent:
a) cantitate produse ;
b) cantitati comercializate ;
c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ;
d) cantitati importate ;
e) cantitati exportate
f) cantitati indepartate
In final de asemenea, trebuiesc indicate cantitatile din stoc la 31 decembrie al anului
398 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
calendaristic precedent.
5. Producerea urmatoarelor substante este interzisa, cu exceptia cazului cind producerea
uneia sau a mai multora dintre ele, se face cu autorizatie de mediu explicata:
1. bromometan ;
2. cianogen, acid prusic si sarurile acestuia ( cianuri ) ;
3. - c i a n u r i
o r g a n i c e ( N i t r i t i ) . . A r t .
5 . 7 . 1 . 3
1. Daca un instalatie este subiectul unei cereri de autorizare datorita clasificarii
acesteia in
sectiunea 7 a listei de clasificare si orice stocare de substante periculoase trebuie de asemenea sa
indeplineasca conditiile cap.5.17 << substante periculoase << ale acestui ordin, ce stabileste
faptul ca stocarea cantitatilor in cauza intra sub incidenta acestui capitol.
Totusi, in cazuri exceptionale de autorizare, se pot face referiri la distante de separare intre doua
grupe si/ sau subgrupe cu cantitati de depozitare neclasificate. In aceste cazuri, domeniul de
exceptie trebuie indicat.
2 Daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu, Bromometanul trebuie pastrat in vase
sub presiune cu un continut de maximum 100 kg de Bromometan pe rezervor, rezervoarele de
Bromometan trebuie sa fie pastrate vertical cu dispozitivul de inchidere la partea superioara.
Rezervoarele de Bromometan trebuie sa fie protejate impotriva influientiilor vremii, cum ar fi
razele soarelui sau ploaie si nu se permite stocarea lor suprapusa ( stivuire ). In timpul stocarii,
dispozitivele de inchidere trebuie sa fie protejate de socuri mecanica, cu garnituri de inchidere.
Rezervoarele goale trebuie stocate in aceleasi conditii ca si rezervoarele pline;
3 Construirea tuturor spatiilor destinate procesarii produselor periculoase, trebuie sa
prevada in cazuri accidentale al unor varsari sau scurgeri de lichide, colectarea acestora.
Pentru prevenirea imprastierii focului, toate spatiile destinate manevrarii lichidelor
inflamabile si extrem de inflamabile, trebuiesc construite astfel incit varsarea accidentala sau
scurgerile de lichide, sa sfirseasca prin un dispozitiv de colectare si sa existe unul sau mai
multe puturi colectoare, legate prin mai multe canale colectoare.
Acest dispozitiv de colectare, nu va fi permis in nici un caz sa fie conectat indirect sau direct la o
canalizare publica, apa de suprafata, la un bazin de colectare pentru ape de suprafata, la un sant
sau la o pinza de apa freatica. Dispozitivul de colectare si puturile de colectare trebuiesc regulat
golite si cel putin dupa fiecare incident. Deseurile rezultate trebuiesc tratate in maniera
corespunzatoare.
4 Fara a prejudicia nici o prevedere legala sau norma,operatorului i se cere sa ia toate
masurile
pentru o protectie satisfacatoare a mediului inconjurator impotriva riscurilor de incendiu si
explozie. Aceasta include obligatoriu disponibilitatea echipamentului de lupta contra incendiilor.
Tipul de echipament de stingerea incendiilor cerut se va stabili precum si locul unde va fi
pastrat, dupa consultarea brigazii autorizate de stingere a incendiilor. Acest aspect este complet
relatat in licenta de mediu.
Echipamentul pentru stingerea incendiilor, trebuie sa fie pastrat in conditii corespunzatoare,
protejate de ger, marcate corespunzator, usor accesibile si plasate in zone bine alese. Trebuie sa
fie imediat operabile.
5 Pe instalatie, prevederile necesare trebuie sa existe pentru a preveni trecerea apei
contaminate
cu chimicale de la stingerea incendiilor prin scurgere in pamint, canalizari publice, apa freatica
sau de suprafata. Apa contaminata colectata, trebuie depozitata intr un mod cotrespunzator.
Capacitatea de colectare a apei contaminate, trebuie stabilita in consult cu brigada autorizata de
stingere a incendiilor.
Waste Water and Waste Gas Treatment 399
Anexe
6. Tot personalul si conducerea stabilimentului,trebuie sa fie avertizat privind natura
substantelor
si produselor fabricate si la pericolul implicat. Personalul trebuie sa fie bine informat despre
masurile luate, cind apar situatii anormale. Operatorul trebuie sa ofere instructiuni revizuite dupa
cerinte. Aceste instructiuni trebuie sa fie evaluate de operator, cel putin odata pe an.
Art. 5.7.1.4
1. In caz ca nu se specifica altfel, in autorizatia de mediu si ca o derogare de la limita emisiei
generale in cap. 4.4., valorile limita ale emisiilor date mai jos exprimate in mg / Nm3 si cu
referire la urmatoarele circumstante temperaturile 0 gr.C, presiune101,3 kPa, gaz uscat sau gaz
umed daca sunt folosite ejectoare de abur - se aplica pentru descarcarea gazelor uzate. Cantitatea
de aer introdus intr-o parte a instalatiei pentru diluare sau racire a gazelor reziduale nu sunt luate
in calcul cind calculam valoarea emisa.
1. propennitrile:
- in efluentul gazos al instalatiilor de ardere pentru producerea propennitrilului indiferent
de debitul masic: 0.2 mg/Nm
3

- in rest la un debit masic de 25 g / h sau mai mult: 5.0 mg/Nm
3

2. urmatoarele substante organice pentru un debit masic pe substanta de 100 g / h sau mai mare
1,2 dicloretan:
1,2-dichloroethane:
- productia acestui compus: 5.0 mg/Nm
3

- in alte cazuri ( 20 mg / Nm
3
): 20.0 mg/Nm
3

3. pulberi totale:
instalatie de producere a biocidelor sau a ingredientilor activi ai acestora cu debit masic de 25
g / h sau mai mari:
pentru biocide foarte toxice sau foarte bioacumulative si persistente: 5.0 mg/Nm
3

pentru bioacide foarte toxice, periculoase sau corosive: 20.0 mg/Nm
3

pentru bioacide nepericuloase: 100.0 mg/Nm
3


2. Efluentii gazosi trebuie colectati in locul de producere dupa purificare in acord cu conditiile
de imisie si emisie prevazute si descarcate in aerul ambiental printr-un cos. Acest cos trebuie sa
fie suficient de inalt pentru, ca din perspectiva mediului sa disperseze adecvat substante
descarcate si sa nu afecteze sanatatea publica. Inaltimea minima a cosului trebuie sa fie
determinata conform sistemului de calcul al inaltimii specificate in art. 4.4.2.3.
Sectiunea 5.7.2 Productia de dioxid de titan
Art. 5.7.2.1
Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitatile ( fabrici, sectii ) la care se face referire in
subsectiunea 7.1. al listei de calsificare, cit si pentru unitatile care apartin de sectorul de
productie al dioxidului de titan.
Art. 5.7.2.2
1 Aruncarea oricaror deseuri solide, puternic acide, materiale de purificare deseuri, deseuri
usor acide sau deseuri neutralizate este interzisa.
2 Pentru unitatile existente urmatoarele prevederi se aplica tranzitional
: 1. Pentru fabricile existente ce fac uz de procesul de sulfatare :
400 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
eliminarea deseurilor slab acide sau neutralizate in orice apa are restrictie pina la valori nu
mai mari de 800 kg cantitate totala de sulfat, ex: corespunzatoare ionilor SO4 in acid sulfuric
liber si sulfati metalici pentru producerea unei tone de dioxid de titan.
2. Pentru fabricile existente ce fac uz de procesul de clorinare :
eliminarea deseurilor slab acide sau neutralizate a materialelor de purificare deseuri in orice
ape este restrictionata pina la urmatoarele valori pentru cantitatea totala de clorura ex :
corepunde ionilor de Cl acid clorhidric liber sau in cloruri metalice pentru producerea unei
tone de dioxid de titan:
- 130 kg cind se foloseste bioxid de titan in stare naturala
- 228 kg cind se foloseste bioxid de titan sintetic
- 450 kg cind se foloseste zugara;
In cazul unei unitati care foloseste mai mult de un tip de minereu, valorile se aplica
proportional cu cantitatile de minereu utilizate.
Art. 5.7.2.3
Pentru emisii in atmosfera, urmatoarele limitari ale emisiei se aplica:
1. Pentru fabricile existente ce utilizeaza procesul de sulfatare :
- valoarea limita pentru emisie pulbere: 50 mg/Nm
3

- prevederile trebuie sa asigure prevenirea emisiei de picaturi de acid
emisia de SOx provenind din dizolvarea si calcinarea fazelor productiei TiO2 ( dioxid de
titan ) este restrictionata pina la maxim de 10 kg SO2 echivalent / tona de dioxid de titan
produs
- fabricile unde deseurile acide sunt concentrate nu vor descarca mai mult decit 500 mg /
Nm
3
de SOx, calculat ca SO2 echivalent
- fabricile unde sarurile provenite din purificarea deseurilor sunt calcinate, trebuie echipate
cu cea mai buna tehnologie disponibila pentru a reduce emisiile de SOx;
2. Pentru fabricile existente ce folosesc procesul de clorurare:
valoarea limita pentru emisie de pulberi: 50 mg/Nm
3

clor media zilnica: 5 mg/Nm
3

valoare instantanee 40 mg/Nm
3
.

Art. 5.7.2.4
Referitor la deseurile din industria dioxidului de titan si in particular la deseurile a caror
descarcare si aruncare in apa sau emisia in atmosfera este interzisa - masuri necesare trebuie
luate cu scopul de a asigura urmatoarele:
1. Pe cit posibil sa nu fie create sau sa fie refilosite atit cit aceasta este posibil tehnic si
economic;
2. Se folosesc sau se depoziteaza fara a periclita sanatatea umana sau fara efecte adverse
asupra mediului.
Acelasi lucru se aplica si in cazul deseurilor generale in timpul reciclarii sau purificarii
deseurilor mai sus mentionate.
Art. 5.7.2.5
1. Cantitatile de SO2, SO3 si picaturile de acid exprimate in SO2 echivalent emise de
anumite fabrici trebuie calculate luind in consideratie volumul de gaze emis in timpul
activitatilor specifice si media continutului de SO2 / SO3 masurat pentru aceleasi periode de
Waste Water and Waste Gas Treatment 401
Anexe
timp. Determinarea debitului si continutului SO2 / SO3 trebuie facute in aceleasi conditii de
temperatura si umiditate.
2. Fara a neglija prevederile art.5.7.1.4. si a cap. 2.5 si 4.4 la una sau mai multe statii de
masurare locale situate linga unitate intr-o pozitie care este reprezentativa pentru poluarea
generata de la fabrica trebuie monitorizate urmatoarele:
1. imisia de dioxid de sulf, daca se foloseste procesul de sulfatare pentru productia de dioxid de
titan ;
2. imisia de clor, daca se utilizeaza procesul de clonerare pentru productia de dioxid de titan.
Daca nu exista nici o statie de masurare asa cum se mentioneaza la primul paragraf, masuratorile
trebuie facute cel putin de 12 ori pe an la toata cantitatea gazoasa de emisii de dioxid de sulf sau
clor, din productie.
3. De la 1 Ianuarie 1995, chiar daca nu se specifica altfel de catre mediu si ca o derogare de la
prevederile cap. 4.4 emisiile de SOx provenite de la fazele de dizolvare si calcinare ale fabricarii
dioxidului de titan trebuie limitata la o valoare de nu mai mult de 10 kg de SO2 echivalent pe
tona de dioxid de titan produs.
Sectiunea 5.7.3. Producera dioxidului de sulf, a trioxidului de sulf, a acidului sulphuric si
oleumului (acid sulfuric fumans)
Art. 5.7.3.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile de SO2, SO3, H2SO4 sau oleum la
care se face referire in subsectiunea 7.1 a listei de calsificare.
2 Pentru suplimentarea acestei prevederi eficienta conversiei SO2 la SO3 este definita astfel:
Art. 5.7.3.2
1 Daca utilizarea gazelor ca materie prima tehnic este posibila din punct de vedere al celor
mai bune tehnici disponibile ,, procesul de dublu contact trebuie sa fie utilizat pentru conversia
SO2 la SO3. Daca se dovedeste indispensabil cu scopul de a respecta limitele de emisie
corespunzatoare valorii eficientei de conversie prescrisa in paragraful 4 al ecestui articol
emisia de SO2 si SO3 poate fi mai departe redusa prin utilizarea unui ( al 5 lea) pat de contact,
sau cu masuri echivalente. Utilizarea oricarui proces alternativ este permis, asigurinduse ca un
astfel de proces este cel putin echivalent din perspectiva controlului poluarii si in particular dind
garantia unei alceleasi rate superioare de conversie.
2 Un proces de simplu contact ( fara absortie intermediara ) este permis numai daca se
evacueaza gaze cu continut de SO2 mai mic decit 10 %, sau gaze ale caror continut de SO2 este
foarte variabil. Daca se dovedeste indispensabil pentru a asigura limitele emisiei
corespunzatoare valorilor eficientei de conversie prescrisa in paragraful 4 al acestui articol
emisiile de SO2 si SO3 trebuie reduse ulterior prin spalare alcalina sau prin masuri echivalente.
3.Procesul catalitic umed este permis numai pentru calcinarea sulfurii de molibden si pentru
desulfurarea fluxului de gaz.
4. Media zilnica a ratei de converise trebuie sa fie cel putin :
1. cind se foloseste un singur proces de contact :
eficienta conversiei =
SO2(in) SO2(out)
x 100 (%)
SO2(in)

402 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
a) cu gaz de alimentare continind mai putin de 6 % SO2 o rata de conversie de cel putin 97.5
trebuie realizata
b) cu gaz de alimentare continind 6 % SO2 sau ami mult, trebuie realizata o rata de
conversie de 98.5 %;
2. cind se utilizeaza un proces de contact dublu :
a) cu gaz de alimentare continind mai putin de 8 % SO2 rata conversiei trebuie sa atinga cel
putin 99 %
b) cu gaz de alimentare continind 8 % SO2 sau mai mult rata conversiei trebuie sa atinga cel
putin :
- 99.5 % in conditi variabile ale gazului
- 99.6 % in conditii constante ale gazului;
3. cind se utilizeaza un proces catalitic umed rata de conversie trebuie sa atinga cel putin
97.5%.;
4. cind se foloseste orice alt tip de proces rata conversiei trebuie sa atinga cel putin 99 %.
5. Ca o derogare de la prevederile cap. 4.4 urmatoarele valori limita a emisiei se aplica pentru:
1. dioxid de sulf: 1700 mg/Nm
3
, fara a prefata rata
conversiei prescrisa la art5.7.5.1;
2. trioxid de sulf:
- with constant gas conditions: 60 mg/Nm
3
;
- in the other cases: 120 mg/Nm
3
.
6. In plus, in autorizatia de mediu valorile limita pot fi impuse pentru debitul emis de SO2 si
de H2SO4 ( exprimat in SO3 ) in gazele reziduale.
7. Valorile eficientei conversiei indicate in 4 al acestui articol nu se aplica pentru SO3
din categoria a 3 a care sunt folositi pentru stimularea emisiei cenusa prin injectarea de SO3 in
gazele de cos ale instalatiei de incalzire. Pentru gazele de cos tratate in acest fel emisie standard
de SO3 se aplica instalatiei de incalzire corespunzatoare.
Sectiunea 5.7.4 Productia acidului azotic
Art. 5.7.4.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile care produc acid azotic la care se
face referire in subsectiunea 7.1 a listei de clasificare.
2 Ca o derogare de la prevederile cap.4.4 pentru oxizii de azot in efluentul gazos emis
exprimat in NO2 o limita de emisie aplicata de: 450 mg/Nm
3
.
Suplimentar, efluentii gazosi pot fi emisi fara culoare in aerul ambiental. Pentru a realiza
aceasta, si fara prejudicieri ale valorii limite prescrise in primul paragaraf, emisia de NO2 nu
trebuie sa depaseasca valoarea rezultata din formula de mai jos:
1200
Concentratie NO2 = deschiderea gurii cosului ( dm) _
Sectiunea 5.7.5 Producerea clorului
Art. 5.7.5.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor la care se face referire in
subsectiunea 7.5 a listei de clasificare.
2 Ca o derogare de la aceasta si ca prevedere suplimentara a sectiunii 4.4.3, urmatiorele
valori limita ale emisiilor se aplica pentru:
Waste Water and Waste Gas Treatment 403
Anexe
1. clor:
a) pentru fabrici ce produc clor cu lichefiere completa: 6 mg/Nm
3
;
b) in alte cazuri: 1 mg/Nm
3
;
2. mercurul si compusii sai:
a) cu debit masic de 1 g / h sau mai mare : 0.2 mg/Nm
3

b) cu electroliza cloro alcalina conform procesului de amalgamare, media a
emisiilor de mercur in aer eliminate de la celula nu trebuie sa depaseasca :
i. 1.5 g pentru tona de clor produsa, pentru noile fabrici
ii. 2 g pentru tona de clor produsa pentru fabricile existente
iii. Mercurul din compusi cu Hidrogen emis in atmosfera sau ars este inclus in valori
limita.
3. Constituirea de noi instalatii pentru producerea clorului prin proces cu catod de mercur nu
va mai fi autorizata. Dupa 2010, procesul cu catod de mercur nu se va mai folosi folosi.
Sectiunea 5.7.6 Productia de sulf
Art. 5.7.6.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile ce produc sulf cu referire in
subsectiunea 7.1. al listei de clasificare.
2. Pentru fabrici cu proces Claus trebuie asigurate urmatoarele eficiente de conversie a
sulfului:
1. cu o capacitate de productie pina la 20 tone sulf / zi: 97 %;
2. cu o capacitate de productie intre 20 50 tone sulf / zi: 98 %;
3. cu o capacitate de productie peste 50 tone sulf / zi: 99 %.

Aici eficienta de conversie a sulfului trebuie inteleasa ca fiind proportia dintre sulful produs si
sulful din gazul de alimentare.
3 Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3. emisia de hidrogen sulfurat in efluentul
gazos nu trebuie sa depaseasca 10 mg / Nm
3
. La sfirsit gazele reziduale trebuie trecute printr-un
incinerator.
4 Concentratiile emisiilor de SO2 in instalatiile cu proces Claus care formeaza parte din
rafinariile de petrol sunt reglementate de articolul 5.20.2.2.( Rafinarii de petrol ) cap. 5.2..
Sectiunea 5.7.7 Productia chimicalelor organice si a solventilor
Art. 5.7.7.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitatile producatoare de produse
chimice organice sau solventi, la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare.
2 Gazele reziduale de la fabricile pentru producerea 1,2 dicloretanului si clorurii de vinil,
trebuie dirijate catre o instalatie de eliminare a emisiilor pentru efluentii gazosi. Ca o derogare
de la prevederile sectiunii 4.4.3. pentru 1,2 dicloretan in gazele reziduale emise, o valoare
limita (de emisie ) aplicabila este de 5 mg/Nm
3
.
3 Gazele reziduale de la reactorul si absorberul unei instalatii pentru producerea de
propennitril trebuie conduse la un incinerator. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3.,
pentru propennitrilul in gazele reziduale emise valoarea limita aplicata este de 0.2 mg / Nm
3
.
Gazele reziduale rezultate la purificarea produselor de reactie (distilare) ca si gazele uzate
generate in timpul alimentarii trebuie sa fie directionate spre un scruber.
404 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Sectiunea 5.7.8 Productia hidrocarburilor in instalatiile petrochimice ce nu apartin unei
rafinarii de petrol
Art. 5.7.8.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor producatoare de hidrocarburi la care
se face referire in sectiunea 7.3. a listei de clasificare.
2 Waste Gazele reziduale eliberate din instalatiile cum ar fi efluentii gazosi rezultati in
urma regenerarii agentilor catalitici sau activitatilor de verificare si curatire trebuie condusi la o
instalatie de ardere sau trebuie luate masuri de eliminare echivalenta.
3.Efluentii gazosi eliberati la pornirea sau oprirea unei instalatii trebuie pe cit posibil sa fie
transportati catre un sistem de colectare pentru efluenti gazosi sau incinerati in instalatii de
incalzire din proces. Daca aceasta nu este posibila gazele trebuie transportate catre un arzator in
care nivelul emisiei de substante orgenice de 1 % cu respectarea continutului total de carbon nu
trebuie sa fie depasita.
4. Efluentii gazosi de la instalatiile de desulfurare sau alte surse au un volum de hidrogen
sulfurat de peste 0.4 % si debit masic de hidrogen sulfurat de peste 2 tone / zi trebuie procesate
ulterior.
Efluentii gazosi care nu vor fi procesati mai tirziu trebuie sa fie condusi la un incinerator. Ca o
derogare la prevederile cap.4.4. emisia de hidrogen sulfurat in efluentul gazos descarcat nu
trebuie sa depaseasca 10 mg/Nm
3
.
Apa care contine hidrogen sulfurat trebuie procesata in asa fel incit eliberarea de efluenti gazosi
in atmosfera sa fie evitata.
5. In cazul transferului de baze, produsi organici intermediari sau finali, emisiile de substante
organice cu o presiune de vapori de peste 13.3 kPa la o temperatura de 35 C continind produsi
initiali, intermediari si finali trebuie reduse prin masuri corespunzatoare cum ar fi sistemele de
substitutie, extractie si transfer catre o instalatie de purificare a efluentului gazos.
7. Apa de proces poate fi descarcate intr-un sistem deschis dupa degazeificare.Efluentii gazosi
colestati aici trebuie curatati prin spalare sau incinerare.
Sectiunea 5.7.9 Productia de carbon
Art. 5.7.9.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile ce produc carbon ( lignit ) sau
carbune electrografitic (electrozi de carbon de exemplu folositi in electrozi, colectori de curent
sau ca parti pentru aplicatii) la care se face referire in sectiunea 7.1. a listei de clasificare.
2 Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valorile limitei de efluent pentru substantele
organice in efluentii gazosi sunt urmatoarele :
1. cu amestecare si topire din : instalatii de amestecare si topire unde smoala sau alti lianti si
lichefianti sunt prelucrati la temperaturi ridicate exprimate carbon: 100 mg/Nm
3

2. cu combustie de la furnale cu o singura camera, furnale cu camere combinate si cuptoare
tunel exprimate in carbon total: 500 mg/Nm
3

3. cu combustie de la cuptoare inelare pentru electrozi de grafit si blocare de carbune exprimat
in carbon total: 200 mg/Nm
3

4. cu impregnare de la instalatiile de impregnare unde se utilizeaza agenti de impregnare pe baza
de exprimat in carbon total: 50 mg/Nm
3
.
Waste Water and Waste Gas Treatment 405
Anexe
Sectia 5.7.10 Productia peroxidului
Art. 5.7.10.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitati la care se refera in sectiunea 7.6. a
listei de clasificare.
2 Peroxizii organici pot fi fabricati daca aceasta este explicat permisa in autorizatia de mediu.
Peroxizii organici, care pot exploda sau detona prin reactii termice violente, la unitate trebuie
mentinute la o temperatura mai mica decit temperatura la care din punct de vedere al
sigurantei este temperatura maxima permisa in acord cu natura substantelor de referinta ;
pentru substantele indicate mai jos temperatura maxima este:
- peroxid de acetilaidohexansulfonil: 10 C
- acid peroxide: +10 C
- tert butil peroxyisopropil carbonat ( BPIC ): temperatura camerei
- tert butil peroxidpiralat: 10 C
- dibenzoil peroxid: temperatura camerei
- dicyclohexil peroxildicarbonat: +5 C
- diisopropil peroxidicarbonat: 15 C.
3. Peroxizii la care se face referire in 2 care trebuie pastrati in unitate la temperaturi mai
joase decit temperatura camerei trebuie stocate:
1. ori in frigidere sau congelatoare aflate in halele de productie, caz in care fiecare congelator
sau frigider va contine o cantitate de cel mult 30 kg peroxid organic necongelat;
2. sau in frigidere sau congelatoare aflate in cladiri separate pentru srocare caz in care sunt
stocati numai peroxizii mentionati. In acest caz fiecare frigider sau refrigerator poate contine o
cantitate de cel mult 150 kg de peroxizi organici necongelati;
3. in camere frigorifice separate destinate numai acestui scop. In acest caz fara alte
recomandari speciale in autorizatia de mediu pentru stocare la rece se poate pastra o cantitate
de cel mult 500 kg de peroxizi organici necongelati.
Sectiunea 5.7.11 Productia of policlorurii de vinil
Art. 5.7.11.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor ce produc policlorura de vinil la care se
referire in sectiunea 7. a listei de clasificare.
2 La trecerea de la sistemul inchis de polimerizare sau de uscare, la sistem deschis rezidurile
de policlorura de vinil in polimerizat trebuie mentinute la un nivel cit mai jos posibil. Cu
aceasta valoarea medie maxima lunara nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori :
- pentru masa PVC: 10 mg VC / kg PVC
- pentru suspensie monopolimeri: 0.10 g VC / kg PVC
- pentru suspensie copolimeri: 0.40 g VC / kg PVC
- micro-suspension-PVC and emulsion-PVC: 1.5 g VC / kg PVC.
3. Pentru reducerea ulterioara a concentratiei masice in clorura de vinil a efluentului gazos cit
mai mult posibil consumarea gazului uzat al instalatiei de uscare trebuie utilizat drepr gaz
combustibil in instalatiile de ardere.
406 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Sectiunea 5.7.12 Productia coprolactamei
Art. 5.7.12.1
1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitati ce produc coprolactama la care se face
referire in sectiunea 7. a listei de clasificare.
2 Pentru productia de coprolactama obtinuta prin proces Rasehig, emisia NO2 nu trebuie sa
depaseasca 15 kg NOx / tona de coprolactama produsa.
Sectiunea 5.7.13 Producerea de policrilonitril bazat pe materiale sintetice
Art. 5.7.13.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitatile ce produc polyacrilonitril bazat pe
materiale sintetice, la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare.
2. Productia si procesarea propennitril polimerizat pentru fibre.
1. pentru emisia de propennitril in efluentul gazos din instalatii de uscare, valoarea limita a
emisiei este de 20 mg / Nm
3
..
2. propennitilul continut in gazele reziduale, provenite din instalatiile de reactiv, din gazele
reziduale intens din rezervorul cu suspensii si de la filtru de spalare trebuie dirijate catre un
scruber de gaze reziduale sau un adsorber. Pentru emisiile de propennitril in efluentul gazos al
adsorberului, valoarea limita de emisie de 10 mg / Nm
3

3. pentru filarea in fibre a polimerului debitul de gaze rezidual cu un continut de peste 5 mg /
Nm
3
trebuie dirijat catre o instalatie de reducere gaze uzate.
3. Productia de rasini ABS
1. Polimerizarea in emulsie. Efluentii gazosi care contin propennitril evacuati in timpul
polimerizarii, in timpul precipitarii sau curatirii reactorului trebuie condusi catre un
incinerator pentru emisiile de propennitril. Din efluentii gazosi ai instalatiei de uscare
valoarea limita de emisie de 25 mg / Nm
3
se aplica ca medii lunare;
2. Polimerizarea combinata / solutie / emulsie:
Efluentii gazosi care contin propennitril eliberati din reactoare din timpul stacarii
intermediare din timpul precipitarii, din timpul deshidratarii cu reciclarea solventilor si de
la malaxare trebuie condus la un incinirator; Pentru emisiile de propennitril eliberate la
instalatiile de valoarea limita de emisie de 10 mg / Nm
3
se aplica ca medie lunara.
4. Productia de cauciuc nitril (NBR)
Gazele uzate cu continut in propennitril eliberate de la reciclare in timpul stocarii intermediare a
latexului, si prin spalarea cauciucului solid, trebuie conduse spre un incinerator.
Gazele uzate eliberate in timpul reciclarii propennitrilului trebuie dirijate catre un scruber pentru
gaze uzate.
Pentru emisiile de propennitril in efluent gazos a unei instalatii de uscare valoarea limitelor de
emisie este de 15 mg / Nm
3
..
5. Productia agentilor de dispersie prin polimerizarea propennitrilului
Productia agentilor de dispersie prin polimerizarea propennitrilului in efluentii gazosi cu
continut in propennitril eliberati din rezervoarele cu monomer, reactoare, rezervoare
intermediare de stocare si de la condensatoare trebuie conduse la o instalatie de purificare a
gazelor uzate, daca continutul de propennitril depaseste 5 mg / Nm
3
.
Waste Water and Waste Gas Treatment 407
Anexe
Sectiunea 5.7.14 Producerea si procesarea viscozei
Art. 5.7.14.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitati producatoare de viscoze la care se
face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare.
2. Gazele uzate rezultate de la producerea viscozei, de la reprelucrarea bailor de filare si de la
statia de tratare pentru producerea textilelor viscozice trebuie conduse intr-o instalatie de
reducere a emisiilor.
Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valoarea limita de emisie pentru gazele reziduale sunt:
1. pentru hidrogen sulfurat : 5 mg/Nm
3
ca medie zilnica
2. pentru disulfura de carbon: 0.10 g/Nm
3
ca medie zilnica.
3. Productia de lina celulozica si celofan, efluentii gazosi de la masinile de filat si de la post
tratare trebuiesc condusi la o instalatie de reducere a emisiei in aer.
Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valoarea limita a emisiei pentru gazele reziduale este :
1. pentru hidrogen sulfurat: 5 mg/Nm
3
ca medie zilnica
2. pentru disulfura de carbon: 0.15 g/Nm
3
ca medie zilnica.
4. Pentru fabricarea, produselor din viscoza pentru toti efluentii gazosi incluzind aerul extras
din diferite camere si din apropoerea masinilor - urmatoarele valori limita se aplica pina la
31.12.2001:
1. pentru hidrogen sulfurat: 100 mg/Nm
3
ca medie zilnica
2. pentru disulfura de carbon: 600 mg/Nm
3
ca medie zilnica
3. pentru hidrogen sulfurat si disulfitde carbon: 650 mg/Nm
3
ca medie zilnica
Cea mai buna tehnologie disponibila trebuie aplicata pentru reducerea la maxim si daca este
posibil pentru prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat si disulfura de carbon.
De la 1 Ianuarie 2002 si ca o derogare de la prevederile cap.4.4 urmatoarele valori limita pentru
emisii se aplica pentru efluentii gazosi:
1. pentru hidrogen sulfurat: 50 mg/Nm
3
valoare medie zilnica
2. pentru sulfura de carbon se aplica diferite valori functie de produsul pe baza de viscoza avut
in vedere:
a) lina celulozica: 150 mg/Nm
3

b) celofan: 150 mg/Nm
3

c) viscoza textila: 150 mg/Nm
3

d) tuburi sintetice: 400 mg/Nm
3

e) piele de sintetica: 400 mg/Nm
3

f) viscoza tehnica: 600 mg/Nm
3
.
Sectiunea 5.7.15 Productia de email
Art. 5.7.15.1
Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in unitati le producatoare de vopsea email la care se
face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare.
Art. 5.7.15.2
1. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. limitele valabile de emisie pentru efluentii gazosi la
vopsea email sunt :
408 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
1. pe fluonuri anorganice gazoase, exprimate in HF : 15 mg / Nm
3
, cu 5 mg / Nm
3
- ca valoare
de referinta;
2. pentru oxizi de azot exprimat in NO2 : 15 kg per tona de email produs ca medie lunaracu
concentratia maxima de 220 mg / Nm
3
si cu 500 mg / Nm
3
ca valoare de referinta.
2 Ca o derogare de la art.1.1.2. concentratiile indicate in 1 depind de continutul efectiv de
oxigen in efluentii gazosi emisi.
3 Fara alte precizari specificate in autorizatia de mediu, valorile de emisie pentru substantele
de mai sus trebuie masurate continu folosind echipamentele de masurare instalate pe cheltuiala ,,
operatorului care este construit si este in functiune conform unui cod de buna practica si care
are aprobarea unui expert de mediu acreditat in disciplina aer.
Sectiunea 5.7.16 Procese in productia chimicalelor fine si a produselor farmaceutice
Art. 5.7.16.1
Pentru procesele de la fabricarea substantelor chimice pure si farmaceutice conditiile pentru
valorile limita de emisie in mg / Nm
3
pentru procese care nu depasesc 500 kg de produs pur final
pe sarja, se inlocuieste cu urmatoarea reglementare procesul trebuie sa asigure un total maxim
de emisie de cel mult 15 mg % din cantitatea de solvent initiala.
Anexa 5
CAPITOLUL 5.17 DEPOZITAREA PRODUSELOR PERICULOASE
SectiUNA 5.17.1 Prevederi generale
Art. 5.17.1.1
1. Regulile incluse in acest capitol sunt aplicabile cladirilor specificate in sectiunea 17 a listei
de clasificare. Pentru aplicarea dispozitiilor acestui capitol trbebuie luate in consideratie atat
proprietatea principala cat si punctele spot. Pentru carburantii lichizi se va lua in calcul doar
punctele spot.
2Depozitarea pe termen scurt legata de transportul auto, pe calea ferata, apele interioare, pe
mare sau pe calea aerului, incluzand incarcarea, descarcarea si transferul de pe diferite mijloace
de transport in porturi, la chei, sau in parcurile de vagoane nu este supusa prevederilor
prezentului regulament.
Oricum, daca produsele periculoase la care se refera prezentul regulament sunt pastrate in
depozite aflate in porturi, de-a lungul cheilor sau in parcuri de vagoane si daca se intentioneaza
ca aceste depozite sa fie desemnate depozite permanente pentru pastrarea pe termen scurt a unor
astfel de substante periculoase, atunci ele sunt supuse conditiilor din acest regulament..
Art. 5.17.1.2
1. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, infiintarea unui cladiri de categoria 1 pentru
depozitarea unor produse altele decat produsele P1, P2, P3 sau P4 este interzisa:
1. intr-un areal de unde se extrage apa sau intr-o zona protejata de tip I, II sau III
2. intr-un areal altul decat o zona industriala
3. la o distanta de mai putin de 100 m de
la: a) o zona rezidentiala
Waste Water and Waste Gas Treatment 409
Anexe
b) parcare
c) zone de recreere.
2. Regulile restrictive de la 1 nu se aplica:
1. pentru intreprinderile existente sau sectii ale lor, asa cum este specificat in art 3.2.1.1
2. pentru produsele periculoase aflate intr-o stare fizico-chimica care nu are proprietati ce pot
duce la un accident major, in conditia in care acest lucru este confirmat de un expert acreditat in
siguranta exterioara si riscuri pentru accidente majore
3. pentru produsele periculoase apartinand statiilor de epurare a apelor pentru populatie.
3. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, folosirea unui rezervor pentru ferma pentru
depozitarea unor produse altele decat produsele P1, P2, P3 sau P4 este interzisa in zonele de
foraj al apei sau in zonele protejate de tip I, II, sau III:
4. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, stocarea urmatoarelor substante este
interzisa:
1. bromometan
2. ianogen acid prusic (hidrogen cianid) si sarurile sale (cianizi)
3. cianizi organici (nitrili).
Art. 5.17.1.3
1. Daca nu se specifica in alt fel in licenta de mediu, la intrarea intr-o cladire de categoria 1
pentru care se aplica prevederile articolului 7, titlul I de la Vlarem, trebuie aplicat un semn de
identificare si informare de cel putin 1 m
2
, continand cel putin informatia de mai jos scrisa
lizibil:
1. "VR-PLICHTIG BEDRIJF" (intreprindere careia i se cere eliberarea unui raport de siguranta)
daca, in conformitate cu art. 7 & 3, titlul I de la VLAREM, se refera la o intreprindere pentru
care se cere un raport de siguranta, sau
"GEVAARLIJKE STOFFEN" (substante periculoase) pentru sediile unde sunt aplicabile art.
7, 1 & 2, titlul I de la VARLEM
2. numele operatorului, adresa si numarul de telefon
3. numerele de telefon de contact si cel de urgenta (brigada de pompieri).
2. La intrarile cladirilor pentru care sunt aplicabile prevederile art. 7, titlul I de la VARLEM,
se va pastra un plan actualizat intr-un dulap protejat impotriva incendiului care sa fie usor
accesibil serviciilor de interventie in caz de urgenta. Pentru toate depozitele unde se gasesc
produse periculoase pe acest plan se vor indica in mod clar urmatoarele informatii :
1. locatia exacta
2. denumirea chimica si/sau tehnica a produselor periculoase, cu precizarea clasificarii conform
directivelor UE 67/548/EEC din 27 iunie 1967 sau 88/379/EEC din 7 iunie 1988 si a
numarului UN
3. specificatia referitoare la locul depozitarii:
a) recipiente mobile
b) containere imobile aflate deasupra solului
c) containere ingropate
d) containere aflate in canale ;
4. capacitatea maxima de depozitare exprimata in tone sau m3
5. temperatura normala de stocare exprimata in
o
C si presiunea de depozitare in Pa.
410 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
3. Dulapul mentionat la punctul 2 trebuie sa poarte mentiunea GS-SITUATIEPLAN (plan
al materialelo periculoase) scrisa cu litere negre cu inaltimea de cel putin 8 centimetri pe fond
galben. Daca acest dulap se tine incuiat atunci fie :
1. cheia se pastreaza langa dulap, in spatele unui geam care poate fi spart cu un ciocan in caz de
urgenta
2. fie dulapul are un geam de protectiecare poate fi spart cu un ciocan in caz de urgenta.
4. Se pot face derogari de la conditiile stabilite stabilite la punctele 2. si 3. daca se foloseste un
sistem alternativ acceptat de Departamentul pentru Licente de Mediu, sistem care sa furnizeze
cel putin aceleasi garantii in ceea ce priveste informatia furnizata.
5. Trebuiesc luate masurile necesare pentru ca instalatiile sa nu fie accesibile persoanelor
neautorizate.
6. Dispozitiile 5 nu sunt aplicabile depozitelor pentru combustibili lichizi care reprezinta o
parte a unei instalatii de distribuire a carburantilor vehicolelor cu motor.
Art. 5.17.1.4
1 Dispozitivele de imbinare a a conductelor, cuplele, valvele si toate celelalte accesorii
trebuie asigurate. Ele trebuie protejate impotriva coroziunii intr-un mod efectiv.
2 Conductele subterane trebuie plasate intr-un sant ce trebuie umplut cu cu un material inert
cu o granulatie fina. Santul trebuie sa fie impermeabil si trebuie sa aiba o panta catre un put de
colectare impermeabil. Acest sistem poate fi inlocuit cu un sistem alternativcare sa asigure
aceleasi garantii in ceea ce priveste poluarea solului si/sau a apelor subterane.
Sistemul alterantiv trebuie sa fie aprobat de un expert de mediu acreditat in ceea ce priveste
containerele de depozitare a substantelor periculoase. Un certificat care sa confirme acceptul
este emis si semnat de expertul de mediu mai sus mentinat. Acest certificat se pastreaza pentru a
fi prezentat oficialitatilor de supervizare. O copie a acestuia se va transmite de catre operator
Departamentului pentru Licente de Mediu..
3.Imbinarea conductelor pentru transportul substantelor P1 si/sau P2 in spatii interioare este
interzisa cu exceptia cazurilor in care aceste conducte sunt formate dintr-un singur tub 5fara
cupluri sigilate), sau daca spatiile au fost amenajate si zonate conform regulamentelor referitoare
la instalatiile electrice, in particular articolele referitoare la spatiile unde se pot crea atmosfere
explozibile.
Art. 5.17.1.5
1. Fara a prejudicia dispozitiile ulterioare, trebuie luate masurile de precautie necesare pentru a
preveni intrarea unor produse in contact cu alte produse daca :
1. acesta ar putea duce la reactii chimice periculoase
2. astfel de produse pot reactiona intre ele si pot emana gaze sau vapori periculosi
3. contactul intre astfel de produsear duce la explozii si/sau incendii.
2. Daca in depozit se stocheaza produse avand caracteristici principale diferite, acesta trebuie
impartit in diferite compartimente, in fiecare compartiment fiind depozitate ,doar produsele
avand caracteristicile de baza similare.
Aceste compartimente trebuie delimitate prin pereti, ecrane de protectie, marcaje pe sol, lanturi
de separatie sau separatori ficsi cu inaltimea de 1 m.
Produsele avand proprietati principale diferite pot fi depozitate intr-un singur compartiment
daca, conform art. 5.17.1 distanta minima de separatie intre ele este de 0 metri.
Waste Water and Waste Gas Treatment 411
Anexe
3 Orice opereatiuni de prelucrare sau alte operatiuni care nu au legatura cu depozitarea si
transferul produselor este interzisa in depozite si in zona delimitata de distantele de separare sau
ecran descrise in alin. 5.17.1
4 Produsele nu pot fi depozitate in afara suprafetelor destinate acestui scop. Recipientele
mobile contaminate care au continut substante periculoase trebuie depozitate intr-un loc special
amenajat care trebuie indicat in mod clar.
Art. 5.17.1.6
1 With respect to aboveground compartments for products with a specific main property,
minimum separation distances as indicated in appendix 5.17.1 are to be observed.
2 Distanta specificata la punctul 1. poate fi micsorata prin construirea unui ecran de
protectie, in conditia in care distanta masurata orizontal pe langa acest ecarn intre containerele
ce contin elemente indicate in art. 5.17.1 este mai mare sau egala cu distanta minima de
siguranta prevazuta la punctul 1.
Ecranul de protectie trebuie facut fie din caramida cu o grosime de min. 10 cm., sau din orice
alt material cu o grosime care sa asigure un coeficient echivalent pentru reziastenta in caz de
incendiu. Ecranul trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 2 m. si trebuie sa depaseasca inaltimea
maxima a recipientului saucontainerului cu cel putin 0.5 m.
3 Distantele minime de separatie amintite mai sus pot fi modificate prin licenta de mediu, sau,
in particular, pe baza rezultatelor specificate in raportul de siguranta sau pe baza analizelor de risc
emise de un expert acreditat in disciplina sigurantei exterioare si riscul accidentelor grave.
4 Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, prevederile art. refeitor la distantele ce
trebuie respectate nu se aplica :
1. produselor depozitate in laboratoare
2. produselor pentru care capacitatea de stocare totala pentru produse avand aceeasi
proprietate de baza este mai mica decat limita inferioara indicata la categoria 3 din sectiunea
de clasificare corespunzatoare
3. depozitelor mentinate in sectiunea 17.4.
Art. 5.17.1.7
1 Trebuie luate masurile necesare (de ex. impamantarea) pentru prevenirea formarii unor
sarcini electostatice periculoase la stocarea si utilizarea produselor explozibile, extrem de
inflamabile, foarte inflamabile si inflamabile.
2 Spatiile de depozitare a produselor periculoase pot fi incalzite doar prin intermediul
dispozitivelor ale caror locatie si folosire ofera suficiente garantii impotriva riscurilor
producerii unor incendii sau producerii unor explozii.
3 In spatiile in care sunt depozitate produsele periculoase:
1. se interzice lucrul pentru care este necesar folosirea unor dispozitive ce lucreaza cu flacara
deschisa sau care pot genera scantei cu exceptia celor de intretinere si de reparatie in
conditiile in care se vor lua masurile de precautie necesare si in conformitate cu instructiunile
scrise emise si/sau initializate de Seful Departamentului de Prevenire si Protectie sau de catre
operator
2. se aplica un indicator de interzicere a fumatului ; acest indicator trebuie sa fie scris cu litere
citete sau trebuie sa contina semne conventionale. Ele se aplica pe partea exterioara a usii de
acces si in interiorul spatiului in cauza. Obligatia de a aplica indicatorul Fumatul interzis
412 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
nu se aplica in cazul in care acest indicator este montat la intrarea in intreprindere si
interzicerea fumatului si a focului deschis sunt valabilein toata intreprinderea
3. Cosurile si gurile de evacuare avaporilor si emanatiilor produse trebuie sa fie facute din
materiale care nu ard sau auto-extinctoare.
4. Este interzis:
1. fumatul, aprinderea focului sau depozitarea unor substante inflamabile deasupra sau in
vecinatatea containerelor, langa pompe, conducte, unitati de distribuire, zone de incarcare sau
descarcare a cisternelor auto, in interiorul limitelor zonei de protectie asa cum este indicata
ea in planul de zonare si demarcata in conformitate cu regulile generale pentru instalatiile
electrice
2. purtarea unor incaltaminte sau haine care pot cauza scantei in zonele interzise publicului.
3. stocarea produselor inflamabile in orice parte a depozitului unde temperaturile pot creste
peste 40
o
C prin caldura creata prin mijloace tehnologice .
5. Restrictiile specificate la punctul 4 vor fi evidentiate prin folosirea pictogramelor de
protectie conform codului de Protectie a Muncii acolo unde aceste pictograme pot fi aplicate.
Art. 5.17.1.8
1 Fara a prejudicia alte dispozitii legale sau de ordine interioara, operatorul ia toate masurile
necesare pentru a proteja in mod suficient zona inconjuratoare impotriva riscului de incendiu sau
de explozie.
Una din implicatiile acestui fapt este aceea ca trebuie asigurat echipamentul necesar de lupta
impotriva incendiilor.
Tipul echipamentului necesar si locul unde acesta trebuie amplasat se determina dupa consultatii
cu echipa de pompieri autorizata. Acest lucru nu este legat in nici un fel de licenta de mediu.
Echipamentul de lucru impotriva incendiilor trebuie pastrat in conditii bune de folosinta , trebuie
protejat impotriva inghetului, marcat adecvat, trebuie sa fie usor accesibil si plasat in spatii
propice. Echipamentul trebuie sa fie gata de a interveni imediat.
2 La instalatie, trebuiesc luate elementele de precautie necesare impreuna cu prigada
autorizata de pompieri pentru a preveni ca apa de interventie contaminata cu produse periculoase
sa nu se infiltreze in sol, canalizarea publica, ape de suprafata sau de adancime. Colectarea
apelor contaminate folosite la stingerea incendiilor trebuie facuta intr-un mod potrivit.
Capacitatea de colectare a apelor folosite pentru stingerea incendiilor care sunt contaminate
trebuie sa fie determinata consultand brigada autorizata de pompieri.
Art. 5.17.1.9
1 Instalatiile electrice si dispozitivele de iluminat trebuie sa indeplineasca Regulile
Generale de Siguranta a Muncii sau regulile generale pentru instalatiile electrice, in particular
acele articole care se refera la spatiile in care se pot produce atmosfere explozive.
2 Fara a aduce prejudicii dispozitiilor ce guverneaza modul de instalare a instalatiilor
electrice, in zonele unde exista pericolul de foc sau explozie datorita prezentei accidentale a unor
amestecuri explozive, instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si instalate in conformitate cu
conditiile din planul de zonare.
3 Referitor la instalatiile pentru care regulile generale pentru instalatiile electrice nu sunt
inca aplicabile, zonarea se va face conform dispozitiilor articolului 105 a regulilor generale mai
sus amintite.
Waste Water and Waste Gas Treatment 413
Anexe
Art. 5.17.1.10
1 Containerele destinate depozitarii lichidelor extrem de toxice, toxice, periculoase sau
corozive cu presiunea vaporilor de peste 13,3 kPa la o temperatura de 35
o
C trebuie sa fie dotate
cu un sistem eficient de reducere la minimum a poluarii aerului in timpul depozitarii si manuirii,
asa cum este un dispozitiv de recuperare a vaporilor, un acoperis plutitor, sau alt sistem
echivalent.
2 La incarcarea sau descarcarea containerelor de depozitare si/sau aprovizionarea cisternelor
auto, a celor pe calea ferata sau a rezervoarelor navale cu lichidele mentionate la pct. 1.,
poluarea aerului trebuie redusa la minim
Art. 5.17.1.11
1 Fara a prejudicia obligatiile din art.7 , titlul I de la VLAREM, operatorul uniu depozit de
categoria I trbuie sa tina un registru sau un alt sistem alternativ de inregistrare a datelor in care
pe propietati principale se specifica cel putin natura si cantitatile de produse periculoase
depozitate.
Aceste informatii trebuie astfel tinute pentru ca oricand sa fie posibila determinarea cantitatii de
produse periculoase existente in depozit.
2 Registru sau sistemul alternativ de inregistrare a datelor mentionate la 1 trebuie pastrat
disponobil la locul de depozitare pentru controlul oficialitatilor de supervizare pentru o perioda
de cel putin o luna.
Art. 5.17.1.12
Personalul de la locul de depozitare trebuie sa fie complet informat despre natura produselor
periculoase stocate si despre pericolele ce pot apare. Personalul trebuie sa fie bine informat
despre masurile care trebuiesc luate atunci cand se intampla accidente.
Operatorul trebuie sa poata dovedi ca a asigurat instruirea la zi necesara in astfel de cazuri.
Instruirea trebuie evaluata de catre operator cel putin o data pe an.
Art. 5.17.1.13
Daca nu este specificat altfel in licenta de mediu, produsele solide care sunt periculoase datorita
concentratiei de substante care se pot dizolva asa cum este specificat in anexa 2B si/sau anexa 7
din titlul I de la VLAREM se depoziteaza pe o suprafata impermeabila echipata cu un sistem de
colectare a posibilelor ape de ploaie contaminate.
Produsele extrem de toxice, toxice, produsele susceptibile de aprindere spontana, produsele care
reactioneaza cu apa formand gaze combustibile si produsele explozibile trebuie depozitate in
interior sau sub un acoperis pe o podea impermeabila.
In orice situatie trebuie luate masurile necesare pentru a preveni ca produsele sa se infiltreze sau
sa fie deversate in canalizarea publica,in apele subterane sau de suprafata.
Art. 5.17.1.14
1. Trebuie luate masurile necesare pentru asigurarea supravegherii efective a diferitelor spatii
si capacitati de stocare ale depozitelor.
Daca capacitatea totala de stocare a depozitului este de un milion de litri de produse P1 si P2 sau
mai mult supravegherea trebuie sa fie continua prin personal de securitate specializat sau prin
sisteme de supraveghere permanenta echipate cu detectoare de fum, gaz sau incendiu care sa
alarmeze un serviciu de securitate format din angazatii depozitului. Toate acestea se vor face
414 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
consultand brigada de pompieri autorizata si un expert acreditat pentru disciplina sigurantei
exterioare si riscurile de producere a unor accidente grave.
2. Cladirile, containerele, peretii despartitori, instalatiile de iluminat, etc., trebuie mentinute in
stare perfecta de functionare. Orice deficienta sau defectiune care poate pune in pericol protectia
oamenilor sau a mediului trebuie remediata imediat.
Art. 5.17.1.15
1 Inainte de repararea sua verificarea injterioara a containerelor ce au continut produse P1
si/sau P2, depozitul trebuie sa dispuna de o procedura pentru astfel de activitati, procedura
initializata fie de operatori sau de catre seful Departamentului de Prevenire si Protectie. Unul din
elementele acestei proceduri trebuie sa fie curatarea containerelor care se face printr-o metoda
care ofera suficiente garantii referitoare atat la siguranta izbucnirii unui incendiu sau explozii cat
si protectia mediului.
2 La atelierul de reparare a containerelor pentru produsele P1 si/sau P2, este interzisa
depozitarea produselor P1 si/ sau P2.
Art. 5.17.1.16
1 Turnarea produselor P1 si/sau P2 in recipiente mobile trebuie facuta fie in aer liber fie in
spatii bine ventilate construite din materiale neinflamabile. Trebuie luate Masurile necesare
pentru a preveni incarcarile electrostatice periculoase ce se pot forma in timpul manipularii
produselor P1 si/sau P2. Acest loc sau spatiu trebuie sa fie dotat cu semne care sa indice
pericolul de foc conform Regulilor Generale pentru Siguranta a Muncii.
2 Podeaua spatiului mentiuonat la pct.1. trebuie sa fie impermeabila si facuta din materiale
neinflamabile. Ea trebuie sa fie construita astfel incat scurgerile de substante sa fie drenate intr-
un dispozitiv de colectare si apoi sa fie canalizate catre unul sau mai multe puturi de colectare
prin intermediul unor canale. Acest dispozitiv de colectare nu trebuie sa fie conectat direct sau
indirect cu canalizarea publica, apele de suprafata, bazinele de colectare pentru apele de
suprafata sau apele subterane.
3 Daca produselor P1 si/sau P2 sunt depozitate in containere situate deasupra solului,
umplerea recipientelor mobile trebuie efectuata intr-o zona amenajata situata la cel putin 10
metri de containere sau in afara spatiului acestuia.
4 Produselor P1 si/sau P2 trebuie sa fie utilizate intr-un astfel de mod incat sa se evite
imprastierea lichidelor pe podea.
5 Produselor P1 si/sau P2 trebuie pastrate in recipiente inchise care sa ofere posibilitati de
sigilare. In plus, sigiliul trebuie verificat imediat dupa umplere. Recipientele ce nu indeplinesc
acest criteriu trebuie golite si indepartate din locul unde are loc umplerea.
6 Cantitatile maxime din produselor P1 si/sau P2 (numarul de recipiente mobile, etc.) care
pot fi prezente in spatiul unde sunt umplute recipientele mobile pot fi restrictionate prin licenta
de mediu.
Art. 5.17.1.17
Referitor la umplerea containerelor fixe si a cisternelor auto se aplica urmatoarele reguli :
1. se vor lua masurile necesare pentru prevenirea scurgerii lichidelor, poluarii solului, a apelor
de adancime si suprafata.
Waste Water and Waste Gas Treatment 415
Anexe
2. bratul de incarcare folosit pentru umplere trebuie sa fie conectata la gura containarului
prin intermediu unui cuplu cu surub sau cu un sistem echivalent.
3. fiecare operatie de umplere trebuie sa fie efectuata sub supravegherea operatorului sau a
unui numit al acestuia ; supravegherea mentionata trebuie organizata astfel ca operatiunea de
umplere sa fie monitorizata si sa se poata trece la actiune imediata in cazul producerii unui
incident ;
4. pentru a preveni supraincarcarea, toate containerile fixe trebuie sa fie echipate cu un
sistem de protectie impotriva supraincarcarii care poate fi :
a) fie un sistem de avertizare care sa produca un semnal acustic ce poate fi auzit de
alimentator in zona de umplere si care-l informeaza de umplerea containarului in
proportie de 95% ; acest sistem poate fi mecanic sau electronic ;
b) un sistem de siguranta care sa opreasca automat curgerea produsului imediat ce
containarul este umplut la cel mult 98% din capacitate ; acest sistem poate fi mecanic
sau electronic ;
c) in depozitele ce fac parte dintr-o instalatie de distribuire a combustibililor pentru
vehiculele cu motor se va folosi un sistem de siguranta de tipul celui indicat la pct. b)
5. toate containarile trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de masurare a nivelului de
incarcare ;
6. pozitia de umplere a cisternelor auto, zonele unde sunt grupate capetele conductelor de
umplere si zonele de umplere de la instalatiile de distributie trebuie sa fie intotdeauna
localizate la sediul depozitului si trebuie :sa fie bine fixate de sol si sa fie impermeabile
;sa fie construite cu o panta cu margini ridicate pentru ca toate lichidele scurse sunt
drenate intr-un sistem colector ; eliminarea lichidelor colectate se face in conformitate
cu dispozitiile din regulament, in particular cu acele dispozitii referitoare la folosirea
materialelor ramase ;pentru produsele P1 si/sau P2 pozitiile si zonele de umplere trebuie
sa fie intotdeana situate in aer liber sub un acoperis ;sub pozitiile si zonele de umplere
mentionate mai sus este interziza existenta unor canale, spatii de depozitare sau camere ;
in cazul podurilor bascula se vor lua masurile necesare pentru a limita raspandirea
scurgerilor si pentru a impiedica producerea exploziilor ; dispozitiile acestui paragraf nu
sunt aplicabile locurilor de depozitare destinate in exclusivitate pentru incalzirea
cladirilor.
7. in timpul incarcarii cu produsele P1 si/sau P2 se vor lua masurile necesare pentru
eliminarea electricitatii statice ; conectarea electrica intre cisternele auto si containar se
va face inaintea inceperii operatiunii de umplere si se va deconecta dupa ce furtunul de
alimentare a fost declupat cand umplerea este completa ;
8. se vor lua masurile necesare pentru a mentine depozitul la presiunea atmosferica ;
ventilatia subsolurilor si conductele de recuperare a vaporilor trebuie sa indeplineasca
aceleasi conditii ca si restul conductelor ; in plus conductele de ventilatie de deasupra
trebuie sa aiba o forta mecanica suficieanta ;
9. este interzisa umplerea unui containar cu un alt lichid decat cel pentru care containarul a
fost proiectat ; acest les poate face doar in urma unei inspectii a unui expert de mediu
acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, sau de catre un
expert autorizat, care sa dovedeasca ca acel containar in cauza este potrivit pentru acel
lichid.
416 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Art. 5.17.1.18
Dispozitivele de protectie pentru supraincarcare descrise in sectiunea 5.17.7 trebuie sa fie
produse in conformitate cu un cod de buna practica aceptat de catre un expert de mediu acreditat
in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase.
Controlul constructiei trebuie sa se faca corespunzator cu codul de buna practica selectat de catre
un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase.
Controlul productiei pentru sistemede de supraumplere fabricat in serie poate fi limitat la o
singura aprobare a prototipului. Aprobarea prototipului trebuie sa fie facuta de catre unul din
expertii de mediu mai sus mentionati in conformitate cu sectiunea 5.17.7.
Raportul de aprobare trebuie sa mentioneze controlul efectuat trebuie sa fie semnat de expertul
mai sus mentionat.
Pentru fiecare dispozitiv de supraincarcare operatorul trebuie sa dispuna de un certificat semnat
de producator. Acest certificat trebuie sa mentioneze nr. Certificatului d aprobare a prototipului
si numele expertului de mediu care a eliberat certificatul (si nr. sau de acreditare). Producatorul
confirma in certificat ca sistemul de protejare la supraumplere a fost executat si controlat in
conformitate cu dispozitiile titlului II din VLAREM.
Art. 5.17.1.19
1. Peroxizii organici care pot exploda sau detona intr-o reactie termica violenta trebuie sa fie
mentinuti in depozit la o temperatura mai joasa decat temperatura care din puct de vedere a
sigurantei este temperatura maxim admisa conform propietatilor substantei in cauza. Pentru
substantele indicate mai jos, temperatura maxima este:
1. acetil ciclohexan sulfonil peroxid : 10 C
2 acid peroxid succinic : +10 C
3. meta-butil peroxiizopropilcarbonat (BPIC): temperatura camerei
4 meta-butil peroxipivalat: 10 C
5. dibenzol peroxid: temperatura camerei
6. diciclohexil peroxidicarbonat: +5 C
7. diizopropil peroxidicarbonat: 15 C.
2. Peroxizii care din motive de siguranta trebuie depozitati la o temperature mai mica decat
temperature camerei trebuie stocati:
1. fie in frigidere sau racitoare situate in hala de productie, caz in care fiecare frigider sau
racitor poate contine o cantitate de cel mult 30 kg peroxizi organici ne-refrigerati
2. sau in frigidere sau racitoare situate in depozite separate in care doar acesti peroxizi se
stocheaza.In acest caz fiecare frigider sau racitor poate contine o cantitate de cel mult 150kg
peroxizi organici ne-refrigerati
3. sau intr-o camera frigorifica separate destinata exclusive acestui scop. In acest caz, in
conditia in care nu este altfel specificat in licenta de mediu, se va stoca o cantitate de
maximum 500kg de peroxizi organici ne-refrigerati in fiecare camera frigorifica.
Art. 5.17.1.20
In ceea ce priveste certificatele de productie, inspectiile si testele cerute in acest capitol,
operatorul trebuie sa detina toate certificatele unde sunt mentionate codurile de buna practica,
controalele efectuate si unde sunt identificate in mod clar observatiile relevante. El trebuie in
permanentasa tina la dispozitia oficialitatilor de control certificatele in cauza.
Waste Water and Waste Gas Treatment 417
Anexe
Art. 5.17.1.21
Fara a prejudicia prevederile acestui capitol, transportul, instalarea si conectarea containerilor
trebuie sa fie efectuate conform standardelor dominante belgiene sau europene.
Sectiunea 5.17.2 Depozitarea lichidelor periculoase in containere aflate sub nivelul
solului
Art. 5.17.2.1
1 Se vor lua masurile necesare pentru a acorda o protectie maxima containarilor impotriva
actiunilor mecanice si coroziunii.
2 Este interzisa amplasarea containarilor de depozitare a produselor P1 si/sau P2 sub cladiri
sau proiectia verticala a cladirilor. Un acoperis nu este considerata o cladire.
3 Distanta dintre containar si limitele parcelelor unei terte parti trebuie sa fie de cel putin 3
metri. Distanta dintre containar si subsolul cladirilor apartinand firmei trebuie sa fie de cel putin
3 metri. Distanta dintre containar si peretele depozitului trebuie sa fie de cel putin de 0.75 metri.
Distanta dintre containare trebuie sa fie de cel putin 0.5 metri.
Distanta dintre containarele pentru produsele P3 si/sau P4 care nu fac parte dintro instalatie de
distributie si limitele parcelelor unei terte parti trebuie sa fie de cel putin 1 m.
4 In eventualitatea unei posibile inundatii sau cresterea nivelului apei, se vor lua masurile
necesare pentru a preveni ridicarea containarilor goale prin plutire.
5 Fara a prejudicia prevederile acestei sectiuni, locurile de depozitare pentru petrol si
instalatiile conexe trebuie sa corespunda cu prevederile sectiunii 5.17.4.
Art. 5.17.2.2
1 Un indicator se va instala intr-un loc vizibil langa containar in conformitate cu dispozitiile
anexei 5.17.2 5.17.2.
2. Urmatoarele informatii se vor afisa langa gura de umplere si langa trapa :
1. numarul containarului ;
2. numele sau codul numeric sau alfa numeric a lichidului stocat ;
3. simbolurile de pericol;
4. capacitatea containerului.
Aceste informatii trebuie sa fie lizibile.
Dispozitiile acestui paragraf locurilor de dpozitare a produselor P3 si/sau P4 destinate in
exclusivitate pentru incalzirea cladirilor.
Art. 5.17.2.3
1. Conducta de golire trebuie sa fie situata in aer liber la cel putin 3 metri deasupra solului si
cel putin 3 metri de fiecare intrare intr-un spatiu sau de limitele parcelelor unei terte parti.
Capetele conductei de golire nu pot fi situate sub parti ale constructiei cum ar fi acoperisul.
418 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
2 Dispozitiile pct 1. nu sunt aplicabile conductelor de golire pentru locurile de depozitare a
produselor P3 si/sau P4 care nu formeaza parte a unei instalatii de distribuire a carburantilor
pentru vehiculele cu motor.
Pentru aceste locuri de depozitare se va asigura ca locul si inaltimea capatului conductei de
golire nu va cauza neplaceri vecinatatii, in particular ca urmare a umplerii containerilor
3 Pentru depozitarea produselorP1 si/sau P2 sistemul de alimentare si golire aerian trebuie
inchis printr-un dispozitiv care previne raspandirea incendiilor.
Art. 5.17.2.4
1. Depozitarea in containare ingropate in pamant este permisa doar in :
1. containere cu pereti dublii metalici care au fost produse in conformitate cu
dispozitiile anexei 5.17.2;
2. containere cu intarire termica sintetica care au fost produse in conformitate cu
dispozitiile anexei 5.17.2;
3. containere din otel inoxidabil care au fost produse in conformitate cu un cod de
buna practica acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare
pentru gaze sau substante periculoase, sau acceptat de un expert autorizat;
4. un sistem de depozitare care asigura aceleasi garantii de prevenire a poluarii
solului si sa apelor subterane ca si containarele mai sus mentionate
Acest sistem de depozitare trebue sa fie acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina
containare pentru gaze sau substante periculoase; un certificat de acceptare fiind emis de acest
expert de mediu. Acest certificat este pastrat pentru a fi prezentat organelor de control. O copie a
certificatului va fi inaintata de catre operator departamentului pentru licente de mediu.
2. Toate containarele vor fi dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor. Aceasta
obligatie nu se aplica containarelor cu intarire termica sintetica sau celor din otel inoxidabil
situate inafara unei zone de infiltrare a apelor sau a unei zone de protectie, containere avand
fiecare o capacitate mai mica de 5000 l sau mai mica decat 10.000 l sau mai mica de 10.000 l in
cazul containarimlor destinate produselor destinate produselor P3 si/sau P4.
Sistemul de detectare a scurgerilor trebuie sa detecteze eventualele scurgeri in interiorul unui
spatiu interstitial format fie printr-un invelis aditional solid sau flexibil in interiorul sau
exteriorul incintei, fie printr-un strat impermeabil pe peretii si pe fundul escavatiei iar acesta
trebuie sa corespunda dispozitiilor din anexa 5.17.3.
3. Pentru instalarea unui containar metalic cu o capacitate individuala de 5000 l , sau de
10.000 l in cazul depozitarii produselor P3 si/sau P4 si a conductelor anexe :
1. intr-o zona de filtrare a apelor sau zona de protectie de tip I sau II ;
2. intr-o zona stabatuta de conductori electrici unde pot fi prezenti curenti majori indusi
corozitivitatea solului si a materialelor de umplere trebuie specificata si catalogata de un
expert de mediu acreditat in disciplina coreziunea solului conform metodologiei mentionate in
anexa 5.17.5.
Corozivitatea solului in locul cel mai puternic in spatiul unde containarul metalic va fi amplasat,
sau materialul de umplere va fi catolagat ca : slab coroziv, moderat coroziv, coroziv si/sau
puternic coroziv.
Determinarea corozivitatii nu se va face in conditii extreme de canicula sau inghet.
Dispozitiile prezentului paragraf pot fi ocolite daca corozivitatea solului si a materialului de
umplere au fost deja determinate in ultimii 5 ani sau cand se aplica in prealabil o protectie
Waste Water and Waste Gas Treatment 419
Anexe
catadica. Aplicatia unei protectii catotice trebuie sa aiba loc sub supravegherea unui expert de
mediu acreditat in disciplina coroziunea solului.
4. Protectia catodica :
1) daca rezultatul inspectiei mentionata la pct 3. este coroziv sau puternic coroziv, trebuie
aplicata protectia catotica ;
2) daca rezultatul inspectiei mentionata la pct 3. este moderat coroziv, se poate decide
initial neinstalarea protectiei catotice. In acest caz se va asigura monitorizare prin
masuratori permanente sau periodice a coroziunii ; cu o masuratoare potentiala mai
pozitiva decat -500mV in comparatie cu electrodul de referinta Cu/CuSO4 care sa indice
coroziunea posibila sau curentii liberi, in acest caz protectia catotica trebuie aplicata.
3) daca rezultatul inspectiei specificata la pct 3. este slab coroziv si containarul izolat in
mod adecvat, nu este necesara protectia catotica.
Protectia catotica trebuie sa aduca intreaga suprafata a containarului, inclusiv conductele
metalice(daca acest lucru se dovedeste necesar), la un potential de -850mV sau la o valoare
negativa mai mare masurata fata de un electrod de referinta Cu/CuSO4. In solurile anaerobe
potentialul sau trebuie sa fie de cel putin -950 de mV.
5. Containerile trebuie sa fie acoperite cu un strat de pamant, nisip sau alt material inert de cel
pitin 50cm grosime.
Se vor lua masurile necesare pentru a preveni trecerea vehiculelor sau depozitarea bunurilor
deasupra containerelor, in afara cazului in care ele sunt protejate de podea neinflamabila si
suficient de rezistenta.
Art. 5.17.2.5
1 Depozitarea in containere plasate in canale este permisa in :
containele metalice cu peretii simpli sau dubli care au fost fabricati conform dispozitiilor anexei
5.17.2 ;
containere cu intarire termica sintetica care au fost produse in conformitate cu dispozitiile anexei
5.17.2;
containere din otel inoxidabil care au fost produse in conformitate cu un cod de buna practica
acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante
periculoase, sau acceptat de un expert autorizat;
un sistem de depozitare care asigura aceleasi garantii de prevenire a poluarii solului si sau apelor
subterane ca si containarele mai sus mentionate. Acest sistem de depozitare trebue sa fie
acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante
periculoase; un certificat de acceptare fiind emis de acest expert de mediu. Acest certificat este
pastrat pentru a fi prezentat organelor de control. O copie a certificatului va fi inaintata de catre
operator departamentului pentru licente de mediu.
2 Toate containarele vor fi dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor. Aceasta
obligatie nu se aplica containarelor cu intarire termica sintetica sau celor din otel inoxidabil
situate inafara unei zone de infiltrare a apelor sau a unei zone de protectie, containere avand
fiecare o capacitate mai mica de 5000 l sau mai mica decat 10.000 in cazul containarimlor
destinate produselor destinate produselor P3 si/sau P4.
Sistemul de detectare a scurgerilor trebuie sa corespunda dispozitiilor din anexa 5.17.3.
420 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
3 Canalele trebuie construite conform dispozitiei anexei 5.17.6. Peretii nu pot atinge limitele
proprietatii.
4 Se vor lua masurile necesare ca in cel mai jos punct al canalului sa fie inregistrat si
indepartat orice lichid scurs sau apa.
5 Este interzis de a da canalului orice alta destinatie decat aceea de depozitare a
containerelor doar conductele destinate conectarii containarelor pot fi aduse prin canal.
6 Daca containarul are o capacitate mai mare de 2000l atunci se va asigura un spatiu liber in
jurul containarului de cel putin 50cm pentru a face posibila inspectarea acestuia.
7 Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu umplerea din canale este obligatorie pentru
depozitarea produselor P1 si/sau P2.
Daca canalul este umplut, intre containare si peretii canalului trebuie sa fie o distanta de cel mult
30cm si se va acorda atentie dispozitiilor anexei 5.17.6 referitoare la acest lucru.
8 Se vor lua masurile necesare pentru a preveni trecerea vehiculelor sau depozitarea
bunurilor deasupra canalelor, inafara cazului in care ele sunt protejate de podea neinflamabila si
suficient de rezistenta
9 O constructie din nefabricate alcatuita dint-un containar cilindric de beton in care este
dispus un containar metalic cu pereti simpli pot fi folosite doar pentru depozitarea produselor P3
si/sau P4 destinate incalzirii, containarul avand capacitatea maxima de 5300l si daca containarul
mecanic si cel de ciment au fost construite ca prototip acceptat de un expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat.
Art.5.17.2.6
1 Monitorizarea constructiei trebuie sa se faca cu prevederile anexei 5.17.2.
Monitorizarea containarelor construite separat se face de catre un expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat.
Controlul containerelor instalate in serie poate fi limitat la un singur prototip.
Aprobarea prototipului este data de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru
gaze sau substante periculoase pentru care acreditarea permite aprobarea prototipelor.
Raportul asupra acestei aprobari trebuie sa cuprinda controlul apropiat si trebuie semnat de
expertul mai sus mentionat.
2 Pentru fiecare containar operatorul trebuie sa dispuna de o declaratie de conformitate a
containarului semnata de producator si intocmita conform specimenului prezentat in anexa
5.17.2.
Containerele trebuie sa aiba o placuta de identificare aplicata de producator.
Art. 5.17.2.7
Inainte de instalarea containarelor direct in pamant sau in canale, se vor verifica daca
containerele si acolo unde este necesar canalele indelinesc conditiile acestui regulament.
Dupa instalare dar inainte de darea in folosinta a containarelor se va verifica daca containerele,
conductele si accesoriile, sistemele de avertizare si de siguranta, sistemele de detectare a
scurgerilor si acolo unde este necesar protectia catotica si dispozitivele de recuperare a vaporilor
sunt in conformitate cu prevederili prezentului regulament.
Controalele mentionate trebuie efectuate sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat, sau cu un
tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor.
Waste Water and Waste Gas Treatment 421
Anexe
Monitorizarea protectiei catotice se va face in colaborare cu un expert de mediu acreditat de
disciplina coroziunea solului.
Art. 5.17.2.8
1. Cel putin o dat pe an pentru containerele situate in zonele de lipsa de filtrare a apei si zonele
protejate si la fiecare 2 ani pentru containerele situate in alte parti instalatiile trebuie sa fie
subiectul unei examinari limitate cuprinzand, daca este relevant urmatoarele :
1. controlul certificatelor si rapoartelor anterioare ;
2. verificarea bunei functionari a protectiei la supraumplere ;
3. verificarea prezentei apei la containerele cu pereti simpli pentru combustubili
lichizi (anexa 5.17.4) ;
4. inspectarea oricarei poluari vizibile sau detectabile organoleptic pe suprafata
din jurul containarului (anexa 5.17.4) ;
5. examinarea starii externe a containaruluoi, valvelor, conductelor, pompelor,
etc. ;
6. verificarea eficientei eventualei protectii catodice sau a monitorizarii coroziunii;
7. verificarea eficientei a sistemului de detectare a scurgerilor;
8. verificarea eficientei dispozitivului de verificare a vaporilor.
2. Cu exceptia containerelor cu pereti termici intariti sintetic, cel putin la 10 ani pentru
containerele situate in zonele de filtrare a apelor si zonele protejate, si la fiecare 15 ani pentru
containerele situate in alte zone, instalatia trebuie sa fie inspectata general, inspectie care sa
cuprinda :
1. examinarea limitata specificata la punctul 1
2. satrea peretilor interiori si observarea prezentei apei sau a depunerilor ; daca
este necesara inspectia interna, containerul se va curata prin interior. In limitele
tehnice, peretii interiori si partile interne ale containerului se vor investiga si
acolo unde este cazul se va face o inspectie nedestructiva pentru a determina
grosimea peretilor containerului ;starea invelisului exterior, in limitele tehnice
posibile si far aca containerul sa fie periclitat
3. acolo unde este cazul, in particular in situatiile descrise in art. 5.17.2.4, punctul
3, detectarea posibilei coroziuni pe baza masurarii potentialului si a masurarii
corozivitatii solului adiacent
4. un test de entaseitate a containerelor cu pereti simpli ingrosati la o
suprapresiune de cel putin 30 kPa pentru o perioada de minim o ora sau la o
subpresiune de maxim 30 kPa. Testarea la o suprapresiune de peste 30 kPa se
poate face doar daca containerele sunt umplute complet cu apa. Conductele cu
un singur perete care nu sunt accesibile trebuie sa fie testate la o suprapresiune
de cel putin 30kPa pentru o perioada de 1 ora.
5. Este permis un test echivalent de etanseitate facut in conformitate cu un cod de
buna practica acceptat de Departamentul pentru Licente de Mediu.
3. Examinarile periodice mentionate la pct 1. si 2. trebuie sa fie facute de catre un expert de
mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, un expert
autorizat, sau de un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate
incalzirii cladirilor.
Inspectia referitoare la coroziune si inspectia catotica trebuie sa fie facuta in colaborare cu un
expert de mediu acreditat in disciplina coroziunii solului.
422 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Art. 5.17.2.9
In urma inspectiilor descrise in art. 5.17.2.7 si 5.17.2.8 expertii sau tehnicianul acreditat va emite
un certificat din care sa rezulte in mod clar daca instalatiile sunt conforme conditiilor din
prezentul regulament. Certificatul de conformitate amintit va mentiona numele si nr de
acreditare ala expertului sau tehnicianului acreditat care a facut inspectia.
Acesta va aplica un semn autoadeziv sau placuta pe conducta de umplere pe care se vor
mentiona nr sau de acreditare, anul si luna inspectiei si ultima inspectie facuta.
Eticheta sau placuta vor avea urmatoarele culori :
verde atunci cand containarul si instalatia corespund prevederilor prezentului regulament ;
orange atunci cand containarul si instalatia nu corespund prevederilor prezentului regulament,
dar defectiunile gasute nu pot cauza poluari ;
rosu atunci cand containarul si instalatia nu corespund prevederilor prezentului regulament, dar
defectiunile gasute pot cauza sau au cauzat poluari inafara containarului.
Art. 5.17.2.10
Doar containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta verde
cum este prevazut in art 5.17.2.9 pot fi umplute, reumplute si folosite.
Containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta orange cum
este prevazut in art 5.17.2.9 pot fi umplute si reumplute pe o perioada de maxim 6 luni incepand
cu prima zi a lunii urmatoare lunii mentionate pe eticheta orange. In acest caz un nou control
trebuie efectuat inaintea expirarii timpului mentionat.
Containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta rosie cum
este prevazut in art 5.17.2.9 nu pot fi umplute sau reumplute.
Art. 5.17.2.11
1. Urmatoarele containere sunt considerate ca si containere exstente pentru depozitarea
produselor P1, P2, P3 si/sau P4 :
1. containerele pentru care operarea a fost licentiata pe 1 ianuarie 1993 sau pentru
care documentatia pentru reanoirea licentei de mediu a fost procesata la data
mentionata de catre autoritatile competente ;
2. containerele care pe 1 septembrie 1991 erau puse in functiune si fara aplicarea
titlului I a Regulilor Generale pentru Siguranta Mincii nu erau clasificate ca
spatii periculoase, nesanatoase sau producatoare de inconveniente ;
3. containerele pentru care inainte de 1 iunie 1993 s-a facut notificare conform
titlului I de la VLAREM. Aceste containere continua sa fie containere existente
cu tot cu reanoirea licentei de mediu.
2. Containerele existente pentru depozitarea altor produse decat produsele P1, P2, P3 sau P4
sunt containerele pentru care operarea a fost licentiata pe 1 mai 1999 sau pentru care
documentatia pentru reanoirea licentei de mediu a fost procesata la data mentionata de catre
autoritatile competente.
Aceste containere continua sa fie containere existente cu tot cu reanoirea licentei de mediu.
3. Distantele si regulile restrictive ca si dispozitiile sectiunii referitoare la metoda de construire
si instalare a containerelor, a conductelor aferente si a punctelor de umplere nu se aplica
containerelor existente.
Waste Water and Waste Gas Treatment 423
Anexe
4 Inspectia generala asa cum este mentionat in art. 5.17.2.8, punctul 2. trebuie sa se faca
pentru prima datanu mai tarziu de datele mentionate in tabelul de mai jos in functie de locatia,
natura lichidului stocat si categoria.
Pozitia in functie de zonele de filtrare a
apei sau zonele protejate
Produsul Categoria In interior In exterior
P1, P2 1, 2, 3 1 August 1997 1 August 1999
P3, P4 1, 2 1 August 1997 1 August 1999
P3, P4 3 1 August 1998 1 August 2000
altele 1, 2, 3 1 ianuarie 2002 1 ianuarie 2003

Inaintea acesti inspectii generale pot continua sa fie folosite.
Inainte de aceleasi date o inspectie de corozivitate trebuie sa aiba loc conform art. 5.17.2.2, pct.
3 pentru urmatoarele containere metalice ingropate cu o capacitate de 5000 l sau cele pentru
stocarea produselor P3 si/sau P4 de 10000 l si pentru conductele aferente :
containerele cu perete simplu ;
containerele cu pereti dubli din interiorul unei zone de filtrare a apelo sau a unei zone protejate
de tip I si II
containerele cu pereti dubli din interiorul unei zone cu conductori electrici unde pot fi prezenti
curenti liberi.
De la data primei inspectii generale, examinarea periodica trebuie facuta conform prevederilor
art. 5.17.2.8 si 5.17.2.9.
5 Fara a prejudicia conditiile particulare stipulate in licenta de mediu, containerele trebuie sa
corespunda prevederilor acestui capitol nu mai tarziu de datele mentionate in tabelul de mai jos:
1. sistemul de supra-umplere sau de siguranta
2. detectarea scurgerilor
3. protectia catodica
Pozitia in functie de zonele de filtrare a
apei sau zonele protejate
Produsul Categoria In interior In exterior
P1, P2 1, 2, 3 1 August 1998 1 August 2000
P3, P4 1, 2 1 August 1998 1 August 2000
P3, P4 3 1 August 1999 1 August 2001
altele 1, 2, 3 1 Ianuarie 2003 1 Ianuarie 2005

6 La inlocuirea containerelor mentionate in punctele 1 si 2 , noile containere trebuie sa
corespunda cu toate conditiile prezentului regulament cu exceptia prevederilor referitoare la
distante ce trebuiesc respectate.
7 For Pentru depozitele care fac parte dintr-o instalatie de distribuire a combustibililor pentru
autovehicolele cu motor, prevederile pct 5 pot fi indepartate conform dispozitiilor art. 5.17.5.7.
Art. 5.17.2.12
1 Daca se observa scurgeri, operatorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea
pericolului de explozie si pentru a limita poluarea solului si a apelor de adancime.
2 Dupa ce o reparatie a avut loc, containerul va putea fi pus din nou in uz dupa ce va trece cu
succes un test de etanseitate asa cum este specificat in art 5.17.2.8.
424 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
3 La scoaterea din uz a containerelor, datorita scurgerilor sa nu, containerul trebuie golit,
curatat si indepartat intr-o perioada de 36 de luni fara a incalca decretul din 2 iulie 1981 referitor
la deseuri si materialele uzate si regulile sale de aplicare.
Cu materialele imposibil de indepartat, in acelasi termen, dupa consultarea unui expert de mediu
acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau a unui expert
autorizat, sau a unui tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate
incalzirii cladirilor, containerul trebuie golit, curatat si umplut cu nisip, spuma sau un alt
material inert echivalent. Se vor lua masurile necesare referitoare la riscul de producere a
exploziilor si prevenirea polurii apelor.
4 Lichidele care au cauzat poluarea solului, au ajuns in sistemul de canalizare, au poluat apele
de suprafata sau subterane trebuie raportate imediat de catre operator la Departamentul de
Inspectie de Mediu, guvernatorului provinciei sau primarului.
Sectiunea 5.17.3 Depozitarea lichidelor periculoase in containerele de deasupra solului
Art. 5.17.3.1
1 Containerele trebuie amplasate in sau deasupra unui put pentru a preveni raspandirea
incendiilor, poluarea solului si a apelor subterane. Sisteme de colectare echivalente pot fi admise
in licenta de mediu.
Containerele cu pereti dubli dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor nu trebuie
plasate in sau deasupra unui put.
2 Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, depozitarea produselor P1 si/sau P2 in
containere fixe in subsoluri sau in spatii aflate deasupra nivelului solului este intezisa. Este
interzisa instalarea unor depozite de stocare a produselor P1 si/sau P2 in recipiente mobile in
subsoluri.
Art. 5.17.3.2
1 Containerele fixe trebuie construite conform prevederilor anexei 5.17.2.
2 Toate partile metalice ale containerelor de depozitare a substantelor P1 si/sau P2, inclusiv
tavanul plutitor trebuie sa aiba acelasi potential (echipotential).
Art. 5.17.3.3
1 Controlul modului de construire a containerelor trebuie sa se faca conform anexei 5.17.2.
Controlul containerelor construite separat trebuie sa se faca de un expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau de un expert autorizat.
Controlul containerelor instalate in serie poate fi limitat la un singur prototip.
Aprobarea prototipului este data de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru
gaze sau substante periculoase pentru care acreditarea permite aprobarea prototipelor.
Raportul asupra acestei aprobari trebuie sa cuprinda controlul apropiat si trebuie semnat de
expertul mai sus mentionatmentions the controls carried out and must be signed by the
aforementioned expert.
2 Pentru fiecare containar operatorul trebuie sa dispuna de o declaratie de conformitate a
containarului semnata de producator si intocmita conform specimenului prezentat in anexa
5.17.2.
Containerele trebuie sa aiba o placuta de identificare aplicata de producator.
Waste Water and Waste Gas Treatment 425
Anexe
Art. 5.17.3.4.
Inainte de instalarea containarelor fixe, se vor verifica daca containerele si/sau fundatiile
indeplinesc conditiile acestui regulament.
Dupa instalare dar inainte de darea in folosinta a containarelor se va verifica daca containerele,
conductele si accesoriile, sistemele de avertizare pentru supraumplere si cele de siguranta, putul
si mijloacele de lupta impotriva incendiilor, acolo unde este cazul sistemele de detectare a
scurgerilor si dispozitivele de recuperare a vaporilor sunt in conformitate cu prevederili
prezentului regulament.
Controalele mentionate trebuie efectuate sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, a unui expert autorizat pentru
depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor sao a unui tehnician autorizat.
Art. 5.17.3.5
1. Pe containerele fixe trebuie aplicat o tbli de identificare Intr-un loc vizibil i accesibil
aa cum prevd provizioanele anexei 5.17.2.
2. Lng gura de umplere trebuie aplicate urmtoarele indicaii si intr-un loc complet vizibil pe
containerul fix:
1. Numrul containerului
2. Numele sau codul literelor lichidului stocat
3. Simbolurile de pericol
4. Capacitatea coninutului / volumului de ap a containerului
Provizioanele acestui paragraf nu se aplic locurilor de depozitare pentru produsele P3 i / sau
P4 care sunt destinate doar Inclzirii cldirilor.
3. Trebuie aplicat pe recipientele mobile numele produsului menionndu-se proprietatea
principal.
Art. 5.17.3.6
1 Fundaiile pentru containerele fixe cu o capacitate individual a volumului de ap de la
10.000 l In sus trebuie construite In concordan cu regula bunei practici sub supravegherea i In
concordan cu indicaiile unui arhitect, arhitect de inginerie civil, inginer structurist sau ale
unui inginer de arhitectur industrial.
Pentru spatiile de depozitare clasificte in categoria 1 sau 2, expertul mentionat inainte confirma
intr-un certificate faptul ca accepta codul de buna practica aplicata si ca adera la acesta.
2 Containerele fixe trebuie plasate pe o plac de spijin sau pe o suprafa de dimensiuni
suficiente pentru a preveni ca Incrctura s produc surpri accidentale, putnd astfel aprea
pericolul rsturnrii sau spargerii. Pentru instalarea containerelor cu o capacitate a volumului
individual de ap de la 50.000 l In sus, un expert stabilit la pct.1 va efectua un studiu de
stabilitate (static).
3 Invelisul trebuie s fie rezistent la aciunea lichidelor stocate i trebuie s fie
impermeabil. De asemenea trebuie s fie suficient de puternic pentru a putea rezista la masa de
lichid care sar putea revrsa In eventualitatea spargerii celui mai mare container amplasat In
invelis. Podeaua trebuie prevzut In aa fel Inct revrsarea lichidelor scurse s fie minim i s
poat fi uor de Indeprtat.
4 Dac invelisul este fcut din diguri de pmnt, acestea trebuie s fie dintr-un pmnt foarte
argilos, dur i puternic compactat, ale cror gradiente sunt de max. 4/4 iar grosimea la partea
426 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
superioar trebuie s fie de cel puin 50 de cm. Fundul trebuie fcut din aceleai materiale.
Digurile trebui semnate cu iarb. La baz pot fi construii perei de sprijin calculai cu atenie
cu inlimea maxim de 1 m.
5 Trecerea digurilor prin invelis este permis doar dac tavanul invelisului rmne sigur.
6 Dac invelisul este mai larg de 30 m, scrile de evacuare sau treptele trebuie poziionate
astfel ca persoana in cauz s nu trebuiasc s parcurg o distan mai mare dect jumtatea
limii invelis +15 m pentru a ajunge la scrile de incendiu sau de evacuare.
Art. 5.17.3.7
1. Pentru locurile de depozitare din containerele fixe sau recipiente mobile localizate in
interiorul unei zone de absorbie a apei i / sau o zon protejat, capacitatea minim a Invelis
este egal cu capacitatea total a volumului de ap a tuturor containerelor i / sau recipientelor
plasate acolo.
2. Pentru locurile de depozitare din containerele fixe localizate in afara zonelor de absorbie a
apei i / sau a zonei protejate, capacitatea minim a Invelis trebuie s fie msurat dup cum
urmeaz ( containerele cu perei dubli dotate cu sistem de detecie permanent a scurgerilor nu
sunt incluse):
1. Pentru depozitarea P1 i P2 ,produse extrem de toxice, toxicei explozive, cele mai
mari dintre valorile urmtoare:
a) Capacitatea volumului de ap a celui mai mare container, sporit cu 25% din
capacitatea total a volumului de ap a altor containere din Invelis;
b) Jumtate din capacitatea total a volumului de ap a containerelor plasate acolo.
2. Pentru depozitarea P3, produse duntoare, iritante, oxidante, corozive i
duntoare mediuluicapacitatea volumului de ap a celui mai mare container
3. Pentru depozitare P4, produse i petrol extrem de greu, indiferent de temperatura
de aprinderese cere doar prezena unei margini verticale.
4. Pentru depozitarea P1 i / sau P2, produse din spaii de la suprafa i subsol
capacitatea totalp a volumului de ap a tuturor containerelor plasate acolo.
Cele mai stricte reguli trebuie urmate pentru depozitarea produselor cu varii proprieti
principale. Trebuie s se ia in considerare i temperatura de aprindere.
3. pentruu locurile de depozitare aflate in afara unei zone de absorbie a apei i / sau o zon
protejat pentru produsele, altele dect P1 i P2, din recipientele mobile, capacitatea Invelis
trebuie s fie redus la 10%din capacitatea total a volumului de ap a recipientelor depozitate
acolo. n fiecare caz, capacitatea Invelis trebuie s fie cel puin egal cu capacitatea celui mai
mare recipient plasat in Invelis.
4. Pentru locurile de depozitare aflate in afara in afara unei zone de absorbie a apei i / sau a
unei zone protejat pentru P1 i P2 din recipientele mobile, capacitatea Invelis trebuie s fie
25% din capacitatea total a coninutului de ap a recipientelor stocate acolo. Capacitatea poate
fi redus la 10%, dac dup consultarea cu o brigad autorizat de pompieri se doteaz cu o
instalaie corespunztoare de stingere a incendiilor. n fiecare caz capacitatea Invelis trebuie s
fie cel puin egal cu capacitatea celui mai mare recipient aflat in Invelis
Waste Water and Waste Gas Treatment 427
Anexe
Art. 5.17.3.8
Dac nu se specific astfel in autorizaia mediului, distana dintre containere trebuie s fie de cel
puin 0,5 m, iar intre containere i pereii interiori ai Invelis sau fundul digurilor cel puin
jumtate din inlimea containerelor.
Pentru stocarea lichidelor riscante in containerele cu perei dubli sau cu inele de ranforsare ori
protecie similar care face ca orice lichid scurs s rmn in interiorul Invelis.
Pentru stocarea P4 sau a uleiului incins extra greu, indiferent de temperatura de aprindere.
Art. 5.17.3.9
Fr s prejudicieze alte provizioane ale acestor regulamente, locurile de depozitare pentru P1 i
P2 in recipiente mobile trebuie s respecte urmtoarele condiii:
1. Depozitarea trebuie s fie protejat de consecinele pguboase ale aciunii razelor soarelui
sau ale radiaiilor oricrei alte surse de cldur
2. Depozitarea P1 i P2 impreun cu alte lichide este permis numai dac ultimele lichide nu
cresc riscul sau riscurile asociate unui accident
3. Locurile de depozitare dintr-o cldire sunt construite conform art.52 al Regulamentului
General pentru Sigurana Muncii
4. Locurile de depozitare din afara cldirilor construite exclusiv pentru stocarea acestor lichide,
care nu intr in provizioanele art .52 a R. G. S. M. , trebuie s fie la cel puin 10m de orice
cldire din vecintate
5. Uile din locurile de depozitare inchise se deschid din exterior i se inchid singure; dac sunt
ui duble, o u trebuie s rmn incuiat mereu; cealalt u trebuie s se inchid singur;
uile trebuie s rmn deschise temporar, dac se cere acest lucru din motive tehnice. n caz
de incendiu uile trebuie s se inchid automat. Folosirea pereilor despritori glisani este
permis cu condiia ca acetia, sau spaiul de depozitare s aib una sau mai multe ui care s
apar in cerinele Regulamentului menionat mai inainte
6. Toate locurile de depozitare trebuie ventilate adecvat, fie natural, fie artificial.
Art. 5.17.3.10
1 Construcia tuturor spaiilor pentru prelucrarea produselor riscante este realizat astfel
inct revrsarea sau scurgerea accidental a lichidelor s poat fi colectat. Pentru a preveni
rspndirea focului, construcia tuturor spaiilor pentru prelucrarea produselor P1 trebuie fcut
astfel inct revrsarea sau scurgerea accidental a lichidelor s fie intr-un dispozitiv de colectare
iar apoi s fie indrumat prin canale in unul sau mai multe drenuri.
Dispozitivul de colectare nu trebuie s comunice in nici un fel, nici direct nici indirect cu un
canal colector public, o ap de suprafa, un rezervor pentru ap de suprafa, un jgheab sau
patul unei pnze freatice.
2 Coninutul unui container de scurgere trebuie imediat incrcat sau pompat intr-un alt
container potrivit. Lichidele revrsate trebuie localizate imediat i plasate intr-un clopot pentru
acest scop. La stabilirea materialelor de intervenii necesare, cum ar fi materialul de absorbie i
de neutralizare, clopotele supradimensionate, resursele de protecie etc., trebuie s fie prezente
pentru ca, in eventualitatea scurgerilor, s poat rspunde imediat ambalrii defectuoase,
risipelor i altor incidente i s restricioneze la maxim posibilele consecine duntoare.
3 Dispozitivele i bazinele de colectare trebuie golite regulat i mcar dup orice incident.
Curgerile de material irosit trebuie intrebuinate intr-o manier corespunztoare.
428 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Art. 5.17.3.11
Toate masurile necesare trebuie luate, pentru a indeparta regulat orice apa de ploaie care poate
intra in invelis.
nainte ce apa de ploaie sa fie scoasa, operatorul se va asigura ca
.
nu sete prezent in apa nici un
produs depozitat. Daca apa contine produse depozitate, operatorul va lua toate masurile
necesare pentru a preveni poluarea apelor freatice si a celor de suprafata.
Art. 5.17.3.12
1 n zonele din apropierea TANK FARMS di interiorul unei zone de absorbtie a apei si / sau
a unei zone protejate, dupa consultarea cu autoritatea locals a apei sau cu un expert in mediu
acreditat in disciplinele apelor freatice sau ale solului, conductele de observatie ( puturile de
masurare) trebuie instalate in concordanta cu provizioanele anexei 5.17.3 in privinta detectiei
scurgerilor de gaze sau lichide dintr-un container extern de depozitare.
Conductele de observatie ( puturile de masurare ) trebuie construite dintr-un material care nu
poate fi afectat de lichidele stocate.
ntreaga lungime a conductelor trebuie sa fie prevazuta cu filtru; trebuie sa aiba diametrul
intern de cel putin 5cm, sa atinga o adncime de minim 1m sub nivelul apei freatice si sa fie
sigilate deasupra.
Daca nu sunt specificate altfel in autorizatia de mediu, cel putin 3 conducte de observare trebuie
instalate.
Planurile pentru munca si rapoartele de forare trebuie puse la dispozitia inspectorilor oficiali
2 Operatorul va verifica regulat apa freatica din puturile de masurare pentru ( even-
tuala ) prezenta a poluarii.
Pentru TANK FARMS, cel putin o data la doi ani trebuie sa se produca o investigatie a apei
freatice, fie de catre operatori, cu echipament corespunzator unei metode aprobate de catre un
expert in mediu acreditat in disciplina apei freatice, fie chiar de catre expertul in mediu mai sus
mentionat.
Art. 5.17.3.13
1 Provizioane de minima stingere a incendiilor si a instalatiilor de racire
Parcul de rezervoare pentru depozitarea produselor P1 si / sau P2 trebuie sa fie aprovizionat cu
o instalatie utila de spuma permanenta si / sau o instalatie de stingere sau racire potrivita
circumstantelor si aceasta dupa consultarea cu service-ul autorizat cu stingerea incendiilor.
Amenajarea trebuie sa dispuna de o cantitate de apa capabila sa stropeasca si / sau sa
raceasca containerele pentru o perioada suficienta. Odata cu caderea electricitatii, lucrul cu
extinctoarele si instalatiile de racire poate fi asigurat de generatoarele de urgenta sau de alte
instalatii de urgenta.
2 Amenajarile cu containere pentru depozitarea produselor P1 clasificate in categoria 1,care
nu sunt populate sau sunt populate numai in timpul orelor obisnuite de lucru, dupa consultarea
cu brigada autorizata de pompieri, trebuie sa fie echipate cu un sistem eficient de detectie a
fumului, gazului sau flacarii care da alarma la departamentul de monitorizare a angajatilor.
3 Pentru depozitarea produselor P1 si / sau P2 in Parcul de rezervoare, materialele de
prevenirea incendiilor trebuie examinate, cnd sunt aduse spre folosinta, de catre un expert
acreditat pentru siguranta externs si riscuri de accidentari serioase, sau de catre un expert
autorizat, daca inspectia nu este condusa in intregime de catre brigada autorizata de pompieri,
Waste Water and Waste Gas Treatment 429
Anexe
sau de ctre Departamentul Protectiei Hi Prevenirii sau de ctre delegatii acestuia dupd
consultarea cu brigada de pompieri.
Art. 5.17.3.14
Accesibilitatea parcului de rezervoare trebuie sa fie conceputa astfel nct:
1. Traficul n zonele n care exists pericol moderat de incendiu trebuie sa fie
redus la minim
2. Parcul de rezervoare trebuie sa aibd acces cu uHurint
3. Materialul de interventie trebuie sa aibd liber acces
4. Vehiculele ale cdror produse sunt luate sau livrate trebuie ca n timpul ncarcdrii
sau descarcdrii, sa fie localizate n punctul de ncdrcare sau descdrcare care trebuie
sa aibd dimensiuni mai mari dect o band obiHnuit de Hosea.
Art. 5.17.3.15
1. Operatorul unei statii de cisterne va tine o foaie la locurile adecvate la institutia pentru
autorizarea detaHamentului de pompieri cu cel putin urmatoarele informatii:
1) O harts a statiei de cisterne Hi a drumurilor de acces;
2) O descriere a resurselor de lupta antifoc Hi indicarea lor pe harts;
3) O descriere a produselor stocate cu proprietatile principale fizice Hi chimice (carte
de pericol) cu specificatia listarii directivei UE nr. 67/548/EEC din 27.06.1967 sau
nr. 88/379/EEC din 01.06.1988, a numarului ONU Hi a codului ADR;
4) Capacitatea continutului de ape al containerelor;
5) Compozitia fiecarei statii de pompieri proprie institutiei.
Orice alts maniera echivalenta de furnizare a informatiilor este permisa, furniznd
consimtamntul supervizorului oficial Hi al brigazii de pompieri autorizate ce a fost dat.
Art. 5.17.3.16
1. At Cel putin trei ani, frd perioada dintre doud examinari consecutive care poate dep.-Hi
40 luni, instalatia trebuie supusa unei inspectii limitate.
Aceasta cuprinde:
1. Citirea raportului precedent;
2. Verificarea bunei functionari a masurilor de protectie;
3. Inspectia pentru poluarea observabila vizibil a suprafetei din afara a containerului
conform anexei 5.17.4;
4. Inspectia starii generale a instalatiei, continnd:
a. Detectarea scurgerilor Hi indicarea acestora;
b. Inspectarea starii captuHelii, conexiunilor Hi a ncheieturilor containerului;
c. Inspectarea starii accesoriilor precum: valve, temperature Hi mecanisme de
masurare a presiunii;
d. Inspectarea sigurantei presiunii Hi a sistemului de alarms;
e. Inspectarea starii captuHelii din afard, a vopselei Hi/sau a izolatiei;
f. Inspectarea fundatiei Hi/sau a blocurilor de suport, a stabilitatii Hi a
drenajului;
g. Inspectarea ....
h. Inspectia starii conductelor Hi a accesoriilor dinduntrul ...
Pentru containerele verticale:
430 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
a) Acolo unde este adecvat, o inspecie non distructiv trebuie s fie condus spre stratul de
suprafa, iar plafonul plat al containerului s determine orice subtiere sau coroziune att
intern ct i extern;
b) La cererea expertului ecologic sau a expertului autorizat, orice
stabilire va fi determinat prin msurarea inlimii la un numr de puncte
chiar i peste periferia marginii bazei.
2. Cel puin la fiecare 20 de ani, instalaiile trebuie supuse unei inspecii generale.
Prioritar inspeciei, containerul trebuie curat in interior. Aceast inspecie conine:
1) Inspectarea limitat la care se refer 1;
2) Inspecia strii zidului interior;
3) Pentru containerele verticale, inspecia mai include:
a. Inspecia strii accesoriilor interne ca: valve, bobine de inclzire, drenuri pentru
apa subterana si de pe acoperis, dispozitive de etansare pentru acoperis
b. Inspecia plcilor de baz pentru detectarea coroziunilor interne i externe;
c. Inspecia deformrii bazei i posibilele msurri ale profilului.
4) Un test de presiune pe una din evile de inclzire.
Pentru categoria 3, stocarea produselor pe 3 i/sau pe 4 trebuie s aib loc doar inspecia
limitat menionat in 1.
3. Investigaiile periodice trebuie conduse de ctre un expert ecologic acreditat in domeniul
containerelor pentru gaze sau substane nocive sau de ctre un expert autorizat sau pentru
locurile de stocare pentru produsele P3 i/sau P4 destinate inclzirii cldirilor de ctre un
tehnician acreditat.
Art. 5.17.3.17
Urmnd inspecia descris in articolul 5.17.3.4 cu instalaia i/sau investigaiile periodice la care
se refer articolul 5.17.3.6, experii sau tehnicienii acreditai obin un certificat din care reiese
clar dac instalaia intlnete sau nu condiiile acestui act normativ. Certificatul mai sus
menionat are inregistrat de asemenea numele i numrul de acreditare al expertului sau
tehnicianului care a condus inspecia.
Cu excepia unei staii de cisterne este aplicat o etichet clar vizibil pe sau lng eava de
umplere, pe care sunt menionate numrul de acreditare, anul i luna controlului instalaiei i
ultima inspecie.
Eticheta are urmtoarele culori:
1. Verde, cnd containerul i instalaia indeplinesc prevederile acestui act normativ;
2. Portocaliu, cnd containerul i instalaia nu indeplinesc prevederile acestui act
normativ, dar greelile stabilite nu pot cauza poluarea in afara containerului;
3. Rou, cnd containerul i instalaia nu indeplinesc prevederile acestui act normativ
i greelile observate pot duce sau au dus deja la poluarea in afara containerului
.
Art. 5.17.3.18
Doar containerele ale cror evi de umplere sunt prevzute cu o etichet verde, aa
cum reiese din articolul 5.17.3.17, a treia subseciune punctul 1., pot fi umplute, reumplute i
operate.
Containerele ale cror eav de umplere este prevzut cu o etichet portocalie cum
reiese din articolul 5.17.3.17 al treilea paragraf punctul 2, pot fi inc umplute sau reumplute
pentru o perioad de tranziie de maxim 6 luni.
,,
Aceast perioad incepe in prima zi a lunii
urmtoare lunii menionate pe eticheta portocalie. In acest caz, un nou control trebuie s aib loc
inaintea termenului de expirare mai sus menionat.
Waste Water and Waste Gas Treatment 431
Anexe
Containerele ale cror eav de umplere este prevzut cu o etichet roie cum reiese din
articolul 5.17.3.17 al treilea paragraf punctul 3, nu pot fi umplute sau reumplute indiferent de
spaii.
Art. 5.17.3.19
1. Urmtoarele containere sunt considerate containere existente pentru stocarea produselor P1,
P2, P3 sau P4:
1. 1. Containerele a cror funcionare a fost autorizat la data de 1 Ianuarie
1993 sau pentru care aplicaiile pentru reinnoirea autorizaiilor ecologice,
care a fost inregistrat la data mai sus menionat de ctre autoritile
competente.
2. Containerele care la 1 Septembrie 1991 erau deja in folosin i fr
aplicaiile titlului I al Regulilor Generale pentru Sigurana Muncii, unde nu
au fost clasificate ca aezri nesntoase aleatoare sau neplcute.
3. Containerele pentru care inainte de 1 Iulie 1993, notificarea a fost prevzut
in conformitate cu prevederile Titlului I al VLAREM.
Aceste containere continua sa fie containere existente de asemenea cu licenta de mediu. These
containers continue to be existing containers, also with the renewal of the environ
2. Considerate a fi containere existente pentru depozitarea altor produse dect P1, P2, P3 sau
P4, aceste containere, a cror operaie este autorizat la data aplicrii acestui regulament sau
pentru care cererea de prelungire a autorizaiei ecologice era prezentat la data mai sus
menionat de ctre autoritile competente. Aceste continu s fie containere existente care au,
de asemenea, prelungirea autorizaiei ecologice.
3. Distana i regulile de interdicie ca i clauzele acestui paragraf cu privire la metodele de
construcie i instalare a containerelor, conductele asociate i punctul de umplere nu sunt
adecvate containerelor existente.
4. Inspecia general la care s-a fcut referire in articolul 5.17.3.16 trebuie s aib loc prima
oar nu mai trziu de data menionat in tabelul de mai jos, depinznd de locaia, natura, lichidul
depozitat i de categorie.
Locaia cu referire la sustragerea apei
din arii sau zone protejate
Produs Categorie Produs Categorie
P1, P2, P3, P4 1, 2, 3 1 August 1998 1 August 2000
other 1, 2, 3 1 January 2003 1 January 2005

Anticipat acestei verificri generale, containerele pot continua s fie folosite.
De la data primei inspecii generale, examinrile periodice trebuie conduse in conformitate
cu prevederile articolelor 5.17.3.16 i 5.17.3.17.
5. Fr a fi un prejudiciu pentru anumite condiii impuse in autorizaia ecologic, containerele
trebuie s in seama de prevederile acestui capitol nu mai trziu de data menionat in tabelul de
mai jos cu excepia reglementrilor cu privire la:
1. Construcia i instalarea containerelor i a conductelor care stipuleaz c acestea se supun
prevederilor din 4
2. Construcia i etansarea lichidului in digurile parcurilor de rezervoare.


Locaia cu referire la sustragerea apei
din arii sau zone protejate
432 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

Produs Categorie In interior Afar
P1, P2, P3, P4 1, 2, 3 1 August 1999 1 August 2001
altele 1, 2, 3 1 ianuarie 2004 1 ianuarie 2006

6 La Inlocuirea containerelor, la care s-a fcut referire In 1 i 2, noul container trebuie s
respecte reglementrile acestui capitol exceptnd cele cu privire la stipulaiile distanelor care
vor fi observate.
7 Ca o derogare de la clauzele 5, containerele existente care nu fac parte dintr-o staie de
cisterne trebuie s respecte clauzele articolelor 5.17.3.6, 5.17.3.7 i 5.17.3.8 nu mai trziu de
01.01.2003.
8 n staiile de cisterne existente pentru depozitarea produselor P1, P2, P3 sau P4, localizate
Inuntrul ariilor de sustragere a apei sau a zonelor protejate, conductele de observare trebuie
instalate In conformitate cu prevederile art. 5.17.3.12 nu mai trziu de 01.08.1997.
n staiile de cisterne existente pentru depozitarea altor produse dect P1, P2, P3 sau P4,
localizate Inuntrul ariilor de sustragere a apei sau a zonelor protejate, conductele de observare
trebuie instalate In conformitate cu prevederile art. 5.17.3.12 nu mai trziu de o perioad de 24
de luni dup data intrrii In vigoare a acestui regulament.
Aceste obligaii se aplic de asemenea In timpul unei perioade de 24 de luni dup data
intrrii In vigoare a deciziei pentru numirea unei arii de sustragere a apei i/sau a unei zone
protejate.
9 n staiile de cisterne existente care nu dispun de o legtur impermeabil i care sunt
localizate In afara ariei de sustragere a apei sau In zone protejate, conductele de observare
trebuie instalate In conformitate cu prevederile articolului 5.17.3.12 In decursul unei perioade de
24 de luni dup data intrrii In vigoare a acestei reglementri.
Art. 5.17.3.20
1 Dac sunt detectate scurgeri, conductorul va lua toate msurile adecvate pentru a evita
pericolul exploziei i s izoleze pe ct posibil poluarea solului i a apei.
2 n container poate utilizat din nou dup reparaiile specifice, dac a fost eliberat de ctre un
expert ecologist acreditat In domeniul containerelor de gaz sau substanelor nocive sau de ctre
un expert autorizat sau un tehnician acreditat, specializat In Inclzirea cldirilor, pentru
depozitarea produselor P3 i/sau P4. Din acest certificat trebuie s reias clar faptul c acest
container i instalaia se supun cerinelor la care se refer acest statut.
3 La ultima Incetare a utilizrii containerelor, indiferent dac se datoreaz sau nu scurgerilor,
containerul trebuie golit, curat i Inlturat In decursul unei perioade de 36 de luni, fr a
prejudicia prevederile decretului din 02.07.1981 privind managementul deeurilor i a
instrumentelor de decizie.
Dac e posibil Indeprtarea containerului In intervalul acestei perioade, dup consultarea
unui expert ecologist acreditat In domeniul containerelor pentru gaze i substane nocive sau
consultarea unui expert autorizat sau un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3
i/sau P4, specializat In Inclzirea cldirilor, containerul trebuie golit, curat i umplut cu nisip,
spum sau echivalentul materialelor inerte. Aici trebuie luate msurile necesare pentru protecia
Impotriva exploziei i a prevenirii polurii solului i a apei.
4 Scurgerile de lichid care au cauzat poluarea solului sau pierderi prin scurgeri In sistemul
canalelor colectoare, In apele de suprafa In pnza freatic sau scurgerile pe proprietile
adiacente, trebuie raportate imediat de ctre conductor la Departamentul de Inspecie
Ecologic, la Primarul oraului i la Prefectul judeului.
Waste Water and Waste Gas Treatment 433
Anexe
Sectiunea 5.17.4 Controlul degajrii componentelor organice volatile (VOC) cu
depozitarea i transportul petrolului
Art. 5.17.4.1
Prevederile acestui paragraf sunt aplicabile In cazul prevederilor la care se refer paragraful
17.3.4 i a prevederilor din subparagraful 17.3.9 ale listei de clasificare, In msura In care aceste
prevederi se refer la colectarea, depozitarea i transportul petrolului.
Art. 5.17.4.2
1 Fr a prejudicia celelalte condiii ale acestei reglementri, instalaiile de depozitare
trebuie s se supun regulilor tehnice ale anexei 5.17.9, 2.
2 Ca o derogare de la 1, instalaiile depozitelor existente trebuie s se supun prevederilor
de la 1:
1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile depozitelor cu un randament mai mare de 50000 tone/an
msurate In timpul anilor 1996 i 1997
2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile depozitelor cu o producie mai mare de 25000 tone/an
msurate In timpul anilor 1996 i 2000 (inclusiv); dac randamentele msurate Intre 1998
2000 (inclusiv) trece de limita de 50000 tone/an, prevederile din 1 ale acestui articol sunt
aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului In care valoarea limit este Intrecut
3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii ale depozitelor.
Art. 5.17.4.3
1. Fr a prejudicia celelalte condiii ale acestui regulament, instalaiile de transfer al
cisternelor mobile la terminare trebuie s se supun regulilor tehnice ale anexei 5.17.9 3.
2. Toate terminalele cu instalaii de transfer pentru Inclcarea cisternelor trebuie s fie echipate
cu cel puin o macara de Incrcare care Indeplinete specificrile pentru instalaii de umplere
prin partea de jos In anexa 5.17.9 5.
3. Ca derogare din 1 al acestui articol, instalaiile de transfer existente pentru umplerea
cisternelor, cisterne de cale ferat i/sau cisterne maritime, trebuie s se supun prevederilor din
1 i 2:
1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile de transfer cu un randament ai mare de 150.000
tone/an, msurat In perioada 1996 i 1997.
2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile de transfer cu un randament ai mare de 25000
tone/an, msurat In perioada 1996 i 2000 (inclusiv); dac Intr-un caz, randamentul
msurat Intre 1998 2000 (inclusiv) excede limita de 150000 tone/an, prevederile 1
din acest articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului In care
valoarea limit este depit.
3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii terminale de transfer
4. Un expert ecologic acreditat In domeniul aerului trebuie s depun un raport nu mai trziu
de 3 luni calendaristice de la data intrrii In folosin i cel puin o dat pe an. n acest raport
sunt artate rezultatele msurilor care vor determina concentraia medie a vaporilor din unitatea
de recuperare vapori aratate, discutate i comparate cu condiiile de emitere menionate In anexa
5.17.9 3. Termenul dintre dou msurri de control nu poate depi 15 luni indiferent de
circumstane. Acest raport trebui trimis la Departamentul Ecologic Autorizat, Departamentul de
Inspecie Ecologic i Ageniei Ecologice Flamande.
434 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Art. 5.17.4.4
1. Fr a prejudicia alte condiii ale acestui regulament, instalaiile de distribuire pentru petrol
trebuie s Indeplineasc normele tehnice ale anexei 5.17.9 4.
2. Ca o derogare din 1 al acestui articol, instalaiile de distribuie existente trebuie s se
supun prevederilor din 1:
1. 1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile de distribuie cu un randament mai mare de
1000 m
3
/an, msurat In anii 1996 i 1997, la fel ca i pentru instalaii, indiferent
de randamentul lor, care se afl In spaii permanent populate sau In spaii de
lucru.
2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile de distribuie cu un randament mai mare de 500
m
3
/an, msurat In anii 1996 i 2000 (inclusiv); dac Intr-un caz randamentul
msurat Intre 1998 2000 (inclusiv) Intrece limita de 1000 m
3
/an, prevederile din
1 al acestui articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului In
care valoarea limit a fost depit.
3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii de distribuie
3. Prevederile acestui articol nu sunt aplicabile instalaiilor de distribuie cu un randament mai
mic de 100 m
3
/an.
4. Instalaiile de depozitare, care sunt parte component a instalaiilor de distribuie pentru
petrol, care conform prevederilor acestui articol trebuie s se supun normelor tehnice ale anexei
5.17.9 4, pot fi umplute doar de cisterne mobile care Indeplinesc normele federale pentru
execuia directivei EC nr. 94/63/EC din 20.12.1994 cu privire la controlul emisiei de substane
organice volatile ca rezultat al depozitrii petrolului (VOS) i a distribuiei petrolului din
terminale In instalaii de distribuie.
Art. 5.17.4.5
Administratorul trebuie s in un registru In care sunt menionate informaii despre randament.
Acest registru va fi la dispoziia oficialitilor superioare.
Art. 5.17.4.6
Operatorul unei instalaii de recuperare al vaporilor trebuie s in un registru In care fiecare
perioad de ieire din folosin a acestei instalaii este Inregistrat cu acuratee, la fel i motivul
ieirii din folosin ca i msurile luate. Acest registru este disponibil pentru citire la locul
operaiunii 3.
Sectiunea 5.17.5 Instalaii de distribuie a combustibilului pentru vehicule motorizate
Art. 5.17.5.1
Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile celor stabilite la care se refer subparagraful 17.3.9 al
listei de clasificare.
Art. 5.17.5.2
Fr a prejudicia condiiile acestui regulament trebuie luate msurile necesare pentru prevenirea
scurgerii de combustibili lichizi, a polurii solului i a apelor subterane i de suprafa.
Waste Water and Waste Gas Treatment 435
Anexe
n cazul unui incident, trebuie luate imediat msuri efective de prevenire a Imprtierii
combustibilului lichid.
Art. 5.17.5.3
Instalaiile electrice trebuie s Indeplineasc cerinele la care se refer Reglementrile Generale
pentru instalaii electrice, In special articolele In care se vorbete despre spaiile In care se poate
produce o atmosfer propice exploziei. Aceste instalaii trebuie s aib mecanisme de oprire
manual dintr-un loc sigur i accesibil In orice situaie.
Art. 5.17.5.4
Umplerea oricrui vehicul poate avea loc numai dup ce motorul acestui vehicul a fost oprit.
Art. 5.17.5.5
Locurile de alimentare cu combustibili pentru motorul vehiculelor pentru produsele P1 i/sau P2
sunt Intotdeauna In aer liber i la baza cldirii. Podeaua locului de parcare mai sus menionate
este din material impermeabil i suficient de rezistent. Solul este prevzut cu pantele necesare i
posibil cu margini ridicate pentru a asigura faptul c orice vrsare a combustibililor inflamabili se
adun Intr-un colector i sunt Indeprtate In conformitate cu prevederile reglementate.
Nu se pot afla anuri, spaii goale sau camere sub locurile de alimentare menionate mai sus.
Art. 5.17.5.6
Fiecare container fix care face parte dintr-o instalaie de distribuie pentru alimentarea
motoarelor vehiculelor trebuie s fie echipat cu o pomp proprie de alimentare. Punctul de
alimentare pentru produsele P1 i/sau P2:
1. Este la o proiecie orizontal la o distan de cel puin 2 m fa de marginea
containerului;
2. Nu se pot afla Intr-o cldire fie ea Inchis sau deschis.
3. Trebuie s se afle la o distan de cel puin 3 m fa de orice pivni i fa de
marginile invelisului
Art. 5.17.5.7
1. n ceea ce privete instalaiile existente de distribuie a combustibilului pentru motoarele
autovehiculelor, perioada specific tranzaciei In art. 3.2.12, 3, b) pentru cerinele specificate de
construcie In art. 5.17.5.5 i 5.17.1.17, 6. pot fi aduse la:
1. 01.01.1999 pentru toate instalaiile de distribuie fixate cu containere cu un singur perete
metalic Ingropat direct In pmnt i aflate In arii de sustragere a apei sau In zone protejate
2. 01.01.2002 pentru toate instalaiile de distribuie, altele dect cele menionate la 1., fixate cu
containere metalice dintr-un singur perete Ingropate direct In pmnt, care au fost fabricate
Inainte de 1975; se presupune c un container a fost fabricat Inainte de 1975 dac vrsta
containerului nu poate fi demonstrat
3. 01.01.2005 pentru toate celelalte instalaii de distribuie.
Pentru containerele existente sau pentru descrctoare de deeuri industriale existente, aceeai
derogare se poate aplica la fel ca In art. 5.17.1.4 2, 5.17.2.11 5 i 3.2.1.2 3, In ceea ce
privete realizarea cerinelor fcute In anexa 5.3.2.52 c).
436 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
2. Operatorului i se poate accepta doar excepia la care se refer 1 sub condiii explicite In
care el, nu mai trziu de 01.01.1998, a fost nevoit In condiiile de mai jos, trimise prin pot
ctre Departamentul Ecologic Liceniat i Departamentul Ecologic de Inspecie:
1. S se asigure c containerele se conformeaz condiiilor acestui regulament pentru
containerele noi, Inainte de data stabilit pentru 1, cu excepia celor privitoare la
regulile localizrii (In special regulile de interzicere i a stipulaiilor pentru distanele
de observat).
2. Operaiil e viit oare pentru instal aiile de distribuie a combustibililor
vor fi oprite defi niti v de la data din 1 In cazul integrrii In sub. 1 al
nearhi vrii .
Anexa 6
CAPITOLUL 5.20: Instalaii industriale care pot cauza poluarea aerului
Sectiunea 5.20.1 Prevederi generale
Art. 5.20.1.1
1 Prevederile acestui capitol sunt aplicabile instalaiilor specificate In seciunea 20 a listei de
clasificare.
2 Ca derogare de la valorile limit generale de emisie menionate In capitolul 4.4, valorile
limit de emisie specificate In alte capitole ale acestui statut pentru categorii specifice a
instalaiilor, se aplic de asemenea pentru categoriilor instalaiilor acoperite de seciunile
specificate In 1 cu aceeai activitate industrial. Aceasta se refer In particular la valorile limit
de emisie menionate In capitolele 5.7. chimice i 5.29. metal care se aplic instalaiilor la
care se refer subseciunile 20.4 i 20.2.
Sectiunea 5.20.2 Rafinarii de petrol
Art. 5.20.2.1 Scopul
Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile instalaiilor la care se refer subseciunile 1.1. i
20.1.2 a listei de clasificare.
Art. 5.20.2.2
1. Ca o derogare de la prevederile art. 5.7.6.1, cap. 5.31 i 5.43 i de la valorile limit generale
de emisie specificate In cap. 4.4., pentru instalaiile de rafinare a petrolului (1/4) urmtoarele
valori limit de emisie se aplic In ceea ce privete suma emisiilor generate de Inclzirea
instalaiilor, incluznd instalaiile STEG i instalaiile tehnologice:
1. De la 01.01.1994:
a. Pentru dioxid de sulf:
- pn la 31.12.1997: 2000 mg/Nm
3
-
de la 01.01.1998: 1300 mg/Nm
3

b. Pentru dioxizi de nitrogen:
- pn la 31.12.1997: 900 mg/Nm
3
-
de la 01.01.1998: 450 mg/Nm
3

c. Pentru particule In suspensii:
- pn la 31.12.1997: 300 mg/Nm
3
-
de la 01.01.1998: 150 mg/Nm
3

2. De la 01.01.1997:
Pentru CO:
Waste Water and Waste Gas Treatment 437
Anexe
pns la 31.12.1997: 250 mg/Nm
3

de la 01.01.1998: 150 mg/Nm
3

3. De la 01.01.1999:
Pentru Ni si componentele sale: 2 mg/Nm
3
exprimati in Ni
Pentru V si componentele sale: 7 mg/Nm
3
exprimati in V.
La instalatiile tehnologice la care se refers prima subsectiune include printre altele
si: Elemente de recuperare a sulfurilor
Rupere catalitica si instalatii de transformare
Incineratoare
Torte precum si dioxizi de asfalt si toate celelalte elemente cu care se proceseaza SO2,
NO
x
, CO si emisii de praf
.
Pentru noile instalatii mari de incalzire, prevederile sectiunii 5.4.3.2 se aplica, exceptnd cazul
pentru emisiile valorilor limits incluse in aceasta sectiune. Acestea sunt inlocuite cu emisiile
valorilor limits incluse in anexa 5.20.2.
Ca o derogare de la art. 5.3.1.2 3 a), pentru stabilire existente, cea mai stringenta emisie a
valorilor limits se aplica ca referire la a treia sectiune, de la 01.01.2005.
2. De la 01.01.1994, conditiile de operare in licentele pentru rafinarii de petrol cu SO2, NO
x
,
CO si praf sunt inlocuite cu prevederile 1.
3. Pentru aplicatiile prevederilor 1 al acestui art., trebuie respectate urmatoarele specificatii:
1. Pentru definirea gazelor de cos si emisiile valorilor limits, pentru instalatiile
de incalzire noi si existente si pentru instalatiile de vapori si turbini de gaz
(STEG) definite in art. 1.1.2, se aplica in particular referitor la institutiile
industriale care pot cauza poluare atmosferica. Pentru procesarea instalatiilor,
ratele actuale de curgere in m
3
/ors trebuie convertite la temperature normala
(273
0
K) si presiune normala (101,3kPa), dar pe baze uscate specificate in art.
4.4.3.1, cu cantitatea actuala a excesului de oxigen.
2. Strategia masuratorii pentru particulele in suspensie de SO2, NO
x
, CO, Ni si
V:
Pentru instalatii de incalzire, incluznd masini cu ardere interns,
prevederile art. 5.43.2.3 se aplica, 1 si 2
Pentru procesarea instalatiilor, masuratorile de gaz rezidual sunt
constant supravegheat sau emisiile sunt calculate pe baza de
masuratori constante sau periodic parametrii relevati masurati
conform codurilor de buns practice in art. 5.43.2.3 1 si 2.
4. Estimarile masuratorilor rezulta:
Pentru SO2: prevederile art. 5.43.2.4 cu masuratori continue sau art.
4.4.4.5 cu masuratori discontinue.
Pentru NO
x
si CO: prevederile art. 5.43.5.1, 4 cu masuratori
continue sau art. 4.4.4.5 cu masuratori discontinue.
Pentru particulele in suspensie: prevederile art. 5.43.5.1, 4 cu
masuratori continue sau art. 4.4.4.5 cu masuratori discontinue.
Pentru Ni si V: prevederile mentionate pentru NO
x
in art. 5.43.5.1, 4 cu masuratori continue
sau art. 4.4.4.5 cu masuratori discontinue.
4. Efluentele gazoase discontinue eliberate printr-un proces ca al efluentelor gazoase
rezultnd din regenerarea agentilor catalitici si cu inspectia si curatirea activitatilor trebuie sa
fie transportate catre o combustie usoara sau o torta, sau masuri tehnice echivalente sa fie luate
pentru a asigura reducerea emisiei.
Efluentele gazoase eliberate cu pornirea sau oprirea unei instalatii trebuie, ct de mult
posibil, sa fie transportate catre un sistem de colectare pentru efluente gazoase sau incinerate
intr-un proces de incalzire. Cnd nu e posibil, gazele trebuie indreptate catre o torta, in care
438 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
pentru substantele organice cu un nivel de emisie de 1% cu privire la continutul total de carbon
nu poate fi dep4it.
Efluentele gazoase din instalatiile de desulfurizare sau alte surse cu un nivel al sulfurii
de hidrogen de peste 0,4% i o masa fluids de sulfurs de hidrogen de peste 2 tone/zi trebuie sa
fie procesate.
Efluentele gazoase care nu vor fi procesate trebuie sa fie transportate catre un incinerator.
Ca o derogare de la prevederile cap. 4.4., emisiile de sulfurs de hidrogen in efluentele gazoase
descarcate nu pot dep4i 10mg/Nm
3
.
Sulfura de hidrogen continnd ape poate fi procesata numai astfel inct eliberarea
efluentelor gazoase in atmosfera este evitata.
Cu transferul produselor de baza, intermediare i finale, emisiile substantelor organice cu o
presiune a vaporilor de peste 13,3 kPa la o temperature de 35
0
C trebuie sa fie redusa prin
intelesul masuratorilor apropriate, prin pendul de gaz, extractie i transfer catre o instalatie de
purificare a gazelor efluente.
Apa procesata trebuie sa fie descarcata intr-un sistem deschis dupe degazare. Efluentele
gazoase colectate aici trebuie sa fie curatate prin spalare sau incinerare.
5 Ca o derogare de la 1, emisiile in efluentele gazoase ale instalatiilor pentru distrugerea
catalitica in concordanta cu procedura fluide rele cu regenerarea catalizatorilor, nu pot dep4i
urmatoarele valori limits ale emisiilor pentru particulele in suspensie:
Pna la 01.01.2005: 300 mg/Nm
3
ca medie lunara
De la 01.01.2005: 50 mg/Nm
3
ca medie lunara.
6 Concentrarea policlorinatelor de benzo-dioxizi (PCDD) i policlorinatelor dibenzo-furan
(PCDF) calculate conform art. 5.2.3.1.5 6, denumite ca dioxine monograme toxice echivalente
pe Nm
3
nu pot dep4i o valoare limits de 0,5 ng TEQ (Nm
3
pentru toate valorile medii pe o
perioada exemplificata de cel puti 6 ore i max. 8 ore. Valoarea ghid a emisiei este de 0,1 ng
TEQ/ Nm
3
.
Ca o derogare de la prevederile primei subsectiuni, urmeaza aplicatii pentru institutiile
existente:
o valoare ghid a emisiei de 0,4 ng TEQ/ Nm
3
.
o valoare ghid a emisiei de 2,5 ng TEQ/ Nm
3
de la 01.01.2002.
Valorile ghid de mai sus trebuie sa fie atinse pentru aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile.
Concentrarea in masa de PCDD i PCDF trebuie sa fie masurata conform cerintelor
referitoare in standardul belgian T95-R-NBN EN 1948-1, 2 sau 3. aceasta concentratie trebuie
sa fie masurata cel putin o data pe an de catre un expert al mediului acreditat pentru aceste
masuratori. Aceasta masuratoare nu e obligatorie pentru fluidele constituente care nu sunt sau
care nu contribuie signifiant la emisie. Pna la altceva specificat in licenta de mediu, omiterea
masuratorilor fluidelor specifice constituente este acceptata doar dace e dovedit faptul ca
.

aceasta a fost aprobata in avans de o autoritate supervizoare.
Fiecare masurare efectuata in concordanta cu metoda de mai sus, trebuie, dupe calcularea
preciziei la cele aratate in art. 4.4.4.2 5, respectnd valoarea limits a emisiei prescrise. Dace
concentrarea masurata dupe calcularea preciziei dinainte mentionate, dep4irea valorii limits a
emisiei in trei luni vor avea loc noi mostre i analize.
Art. 5.20.2.3 Procedurile controlului imisiei
1 Fara a prejudicia prevederile capitolului 4.4., de fiecare data cnd conditiile atmosferice
sunt nefavorabile pentru buna dispersie a gazelor de combustie, in special la stabilire, operatorul
va lua toti paii necesari pentru o maxima restrictie a emisiilor de SO2 ct i de NO
x
de la
instalare.
2 fiecare schimbare a combustibilului, a continutului de sulfurs din combustibilul lichid, ct i
a perioadelor de oprire sunt inregistrate intr-un registru pe care operatorul il tine disponibil la
schimburile oficiale cu supervizorul.
Waste Water and Waste Gas Treatment 439
Anexe
3 Cnd capacitatea termica totals nominala instalata la o valoare de stabilire de mai mult de
300 MW, in zona inconjuratoare a aplicatiilor instalatiilor pentru masurarea emisiilor de SO2 ct
si de NO2 in aer, la suprafata va fi instalata si mentinuta pe cheltuiala operatorului. Tipul, locul
masurarii, metoda de control si celelalte conditii pentru folosirea aplicatiilor sunt determinate
de licenta de mediu.
4 Fara a prejudicia prevederile 1, de fiecare data valoarea medie a emisiei peste 24 de ore
masurata cu echipamentul specificat in sectiunea 3, valorile a mai mult de 300 ng/m
3
pentru
SO2 si/sau 150 ng/m
3
pentru NO2, operatorul va respecta pasii descrisi in 1 si va mentine
aceste masuri att timp ct valorile medii masurate ale emisiei peste 24 de ore de SO2 si de NO2,
valoare a mai mult de 300 ng/m
3
pentru SO2 si/sau 150 ng/m
3
pentru NO2
.
5 Pentru a garanta potrivirea cu valorile limits a emisiei pentru oxizi de nitrogen ai
art.5.20.2.2 , mult mai potrivite conditiilor tehnice de constructie, pot pot fi impuse licentei
ecologice.
Daca din masurile controlului reiese ca valoarea limits a emisiei nu se potriveste datorita
circumstantelor neprevazute, conducatorul trebuie sa ia toate masurile primare potrivite pentru
a asigura potrivirea cu valorile limits a emisiei ct mai curnd posibil. Conducatorul trebuie sa
raporteze acestea catre Departamentul Inspectiei Ecologice impreuna cu mentionarea masurilor
luate pentru imbunatatirea situatiei. Comisia Europeans trebuie sa fie imediat informata prin
canalele obisnuite ale unor astfel de evenimente, la fel ca si munca dusa pentru imbunatatiri.
Sectiunea 5.20.3 Instalaii pentru distilarea uscat a crbunelui (furnale de cocs)
Art. 5.20.3.1 arderea insuficienta, gazul furnalelor de cocs si instalatii de incalzire
1 Valori de referinta
Valorile de emisie pentru gazele pierdute prin incalzire dezvolta un nivel al volumului de
oxigen gazos de 5%.
2 Furnale de cocs gazos si lichid
Ca o derogare de la valorile limits a emisiei generale pentru SO2 asa cum au fost specificate in
art. 4.4.3.1., greutatea medie a concentratiei cantitatii compusilor de sulfuri in gazul din arderea
insuficienta, la fel ca si in gazele generate de cuptoarele de cocs folosite drept combustibil nu
pot depasi 0,80g/m.c. de sulfuri intr-un an calendaristic.
3 Oxizi de azot
Cu prima masurare emisiile de monoxid de nitrogen si bioxid de nitrogen in efluente gazoase
din arderea insuficienta nu pot depasi 0,50 g/ m. c. exprimat in bioxid de nitrogen. Trebuie
aplicate cele mai bune tehnici aflate le dispozitie pentru a reduce cresterea emisiei datorate
imbatrnirii.
Masurile de dirijat pentru prima oars dupa infiintare sau dupa modificari semnificative, trebuie
rezolvate dupa ce instalatiile au ajuns la operatiuni continue, dar cel mai devreme dupa 3 luni
de operare si cel mai trziu 12 luni dupa ce au fost in operare.
Art. 5.20.3.2 Umplerea cuptoarelor de cocs
Cu descarcarea carbunelui din rezervorul de carbune in carucior, trebuie evitate emisiile de
praf. Trebuie colectate gazele de umplere.
La descarcare, gazele de umplere trebuie transferate in gazele brute sau intr-un cuptor din
apropiere ct mai mult posibil, cu procesarea viitoare a smolii de carbune brut.
La zdrobire, gazele de umplere trebuie transferate in gazul brut ct mai mult posibil.
Gazele de umplere care nu pot fi transferate trebuie luate intr-o incapere de incinerare. Praful
care contine emisii in efluentele gazoase ale incinerarii nu pot depasi 25mg/m.c.
440 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
La activitile de nivelare, la descrcarea crbunelui, emisiile gazelor de umplere trebuie reduse
de sigilarea nivelului de deschidere.
Art. 5.20.3.3 Capace ce se deschid prin umplere (CDU)
Emisiile cu umplerea cptuelii deschise trebuie evitate ct mai mult timp posibil, de exemplu
prin folosirea CDU cu suprafee mare de sigiliu, imbrcarea CDU se va zidi de fiecare dat dup
umplerea cuptoarelor i dup curirea regulat a marginilor de umplere deschise i CDU inainte
de inchiderea umplerii deschise. Resturile de crbune trebuie mutate regulat de pe acoperiul
cuptorului.
Art. 5.20.3.4 Cptueala conductei colectoare
Pentru evitarea gazului i a emisiei smolii de crbune, cptueala conductei colectoare trebuie s
fie fixat cu mecanisme de pstrare a umezelii sau alte asemenea mecanisme.
Art. 5.20.3.5 Maini care opereaz ca i cuptoarele de cocs (MOCC)
MOCC trebuie fixate cu mecanisme de curire a suprafeelor de sigilare a marginilor uilor
cuptorului.
Art. 5.20.3.6 Uile cuptorului de cocs ( UCC)
UCC cu efect de sigilare (etaneizare) foarte mare, trebuie folosite, de exemplu, ca ui cu
diafragm sau ui cu efect echivalent celui de sigilare. Suprafaa de sigilare a uilor cuptorului
trebuie curit in mod regulat.
Dac nu sunt alte specificri in autorizaia mediului, bateriile cuptorului de cocs trebuie astfel
aranjate inct pe partea uii cu maina i pe partea uii cu cocs pot fi instalate elemente de
extragere cu mecanisme de eliminare a prafului.
Art. 5.20.3.7 Extragerea din cocs
La extragerea din cocs gazele consumate trebuie conectate i conduse ctre instalaia de
eliminare a prafului.
Dac nu sunt alte specificri in autorizaia mediului, concentraia de praf in emisii nu va depi
valoarea limit de emisie de 50mg/Nmc, i praful care conine emisii nu poate depi 5 g / t de
cocs obinut.
Art. 5.20.3.8 Rcirea cocsului
1 1Dac este aplicat rcirea uscat, numai dac este specificat altfel in autorizaia mediului,
emisia prafului in efluentul gazos nu poate depi 20 mg /mc.
2 Dac se aplic rcirea ud, turnul de inbuire folosit trebuie s fie potrivit cu extractoarele
de praf.
Ca o derogare de la valorile limit de emisie general artate in art.4.4.3.1., valorile limit de
emisie sunt exprimate in g /t de cocs. O valoare limit de emisie de 60 g de particule
suspendate pe tona de cocs nu poate fi depit, msurat in conformitate cu directiva VDI,
VDI2303 sau alt metod echivalent de msurare aceasta este aprobat de ctre un expert in
mediu acreditat in domeniul aerului. Toate acestea au loc doar dac nu este specificat altfel in
autorizaia mediului.
Art. 5.20.3.9 Operarea manual
Waste Water and Waste Gas Treatment 441
Anexe
Operarea manual trebuie s conin msuri pentru reducerea emisiei cu operarea cuptorului de
cocs; n particular acesta privete:
1. Sigilarea deschiderilor
2. Garantarea faptului c doar materialul ars n ntregime va fi eliminate
3. Evitarea emisiei n atmosfer a gazelor nearse
Art. 5.20.3.10 Instalaii existente
Pentru instalaiile existente, prevederile acestei seciuni se aplic de la 1.01.1998.
Sectiunea 5.20.4 Producerea fibrei de sticl sau a fibrei de piatr i a vatei de sticl,
producerea sticlei (plate, concave i sticlei speciale) i producerea ceramici
brute
Subsectiunea 5.20.4.1 Producerea sticlei (plate, concave i sticlei speciale) i a fibrei de
sticl sau a fibrei de piatr
Art. 5.20.4.1.1
1 Valoare de referin
Emisia valorii limit pentru cuptoarele de topire a sticlei se refer la un nivel al volumului de 8
% i cu cuptoare creuzet cu flacr care acoper un nivel al volumului de oxigen n gazul
consumat de 13 %.
2 Oxid de azot
Emisiile de monoxid de nitrogen i oxid de nitrogen, exprimat n dioxid de nitrogen, n efluentul
gazos nu poate depi urmtoarele valori:
Petrol
ars(g/Nm
3
)
Gaz
ars(g/Nm
3
)
Cuptoare creuzet
1.2 1.2
Cptueal cu sistem de
recuperare a cldurii
1.2 1.4
Capac deschis
1.6 1.6
Capac U-foc cu
recuperare de cldur
1.8 2.2
Capac cu foc ncruciat cu
recuperare de cldur
3.0 3.5

Pn acum, din considerentele calitii produciei, purificarea cu nitrat este necesar, emisia nu
poate depi dublul valorilor specificate n subseciunea anterioar.
Se vor aplica toate posibilitatile de reducere a emisiilor oxizilor de azot prin masurile tehnice de
incalzire si alte masuri disponibile.
3 Oxizi de sulf.
Emisiile dioxidului de sulfur i a trioxidului de sulfur n gazul ars exprimate prin dioxid de
sulfur, nu poate depi urmtoarele valori la o mas lichid de 10 Kg/h sau mai mult cu
arderea.
a) cuptoarele de topire a sticlei: 1,8 g/Nm
3

b) cuptoare creuzet i capac deschis 1,1 g/Nm
3

442 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Subsectiunea 5.20.4.2 Producerea ceramicii brute
Art. 5.20.4.2.1
1 Valoare de referin
Valoarea limit a emisiei privete un nivel al volumului de oxigen n efluentul gazos de 18 %.
2 Oxizi de sulf
Cu un coninut de sulfur a materialelor prime de mai puin de 0,12 %, emisiile de dioxid de
sulfur i trioxid de sulfur exprimate n dioxid de sulfur , n efluent gazos la o masa de fluid de
10 Kg/h sau mai mult, nu poate depi 0,5 g/Nm
3
.
Cu un coninut de sulfur a materialelor prime de 0,12 % sau mai mult, emisiile de dioxid de
sulfur i trioxid de sulfur, exprimate n dioxid de sulfur n efluentul gazos la o mas fluid de
10 Kg/1h , dou ore sau mai multe, nu pot depi 1,5g/Nm
3
.
Toate posibilitile pentru reducerea emisiilor prin curirea instalaiilor pentru efluentul gazos
trebuie s fie aplicate.
3 Pentru stabilirile existente la care s-a referit seciunea 30.9. a listei de clasificare,
prevederile capitolului 5.30. se aplic de asemenea.
Sectiunea 5.20.5 Instalaiile pentru producerea energiei hidroelectrice la fel ca i
instalaiile pentru sustragerea puterii vntului pentru producerea
energiei
Art. 5.20.5.1
1 Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile la subseciunile 20.1.5. i 20.1.6. ale listei de
clasificare.
2 Ca o derogare de la prevederile capitolului 4.5. n acest caz, standardele de zgomot nu
sunt aplicabile. n licena de mediu limitele emisiei de zgomot pot fi impuse depinznd de
condiiile locale.
3. DANMARCA
Nu sunt furnizate informaii
4. FINLANDA
Legislatia finlandeza de protectie a mediului a fost revizuita recent si un nou Act de
Protectie a Mediului a intrat in vigoare cu 1 martie 2000. Noul act implementeaza in
totalitate Directiva Uniunii Europene de Prevenire si Control Integrat al Poluarii si are un
mod de abordare integrat pentru controlul emisiilor cauzate de industrie. In conformitate
cu Actul de Protectie a Mediului o autorizatie de mediu este ceruta pentru instalatii din
industria chimica.
In procedura de autorizare mediul este considerat ca un intreg si toate efectele activitatii sunt
estimate in acelasi timp. Toate conditiile necesare autorizarii sunt stabilite intr-o singura
autorizatie. Cererea de autorizare este analizata de o autoritate competenta.
In Finlanda conditiile de autorizare sunt stabilite in principal de la caz la caz. In acest moment
nu exista reglementari speciale privind emisiile in aer sau apa uzata in industria chimica. In
schimb exista citeva Decizii ale Consiliului de Stat privind descarcarea anumitor componenti in
Waste Water and Waste Gas Treatment 443
Anexe
sistemul de canalizare public sau in cursuri de apa. In plus, exista reglementari care limiteaza
sau restrictioneaza utilizarea unor substante chimice periculoase. Toate sunt valabile in sectorul
industriei chimice ca si in toate ramurile industriale.
Recomandarile internationale, ex.: recomandarile HELCOM (Comisia de la Helsinki, Comisia
Marii Baltice de Protectie a Mediului), sunt de asemenea luate in considerare la stabilirea
conditiilor de autorizare.
5. FRANTA
Legislatia pentru sectorul chimic este compusa din:
- Cadrul general pentru controlul poluarii industriale si prevenirea riscului, asa cum este
stabilita in legea de clasificare a instalatiilor din 19 iulie 1976 si Ordinul din 2 februarie
1998. Acest Ordin specifica faptul ca valorile limita ale emisiilor ar trebui sa se bazeze si pe
conditiile locale de mediu si BAT. Ordinul da valori generale pentru limitele de emisie in
aer si apa pentru toate instalatiile clasificate, si specifica de asemenea valorile limita pentru
multe activitati industriale, din care majoritatea sunt incluse in sectorul chimic.
- Legislatie speciala, fiecare referindu-se la un sector particular din industria chimica, si
detaliind prevederile generale ale cadrului general pentru acest sector particular.
Principalele sectoare acoperite de aceasta legislatie speciala sunt:
- producerea superfosfatilor
- producerea compusilor organici cu sulf
- producerea detergentilor si sapunurilor
- extragerea cu abur a parfumurilor si esentelor sub forma de pacura
- producerea vopselelor
- obtinerea produselor farmaceutice
- producerea materialelor plastice, cauciucului
- utilizarea sau reutilizarea maselor plastice, cauciucului
- depozitarea maselor plastice, cauciucului
- depozitarea anvelopelor
- producerea acumulatorilor
.
6. GERMANIA
Reglementari importante relevante pentru instalatiile industriale din Germania sunt
trecute in Actul Federal de Control al Imisiilor [BImSchG], Actul Federal al Apei
[WHG] si Actul Federal al Managementului deseurilor si reciclarii [KrW-/AbfG].
Germania foloseste un sistem de autorizare functie de mediu, pentru diferite segmente
de mediu, dar decizia finala privind cererea este luata prin evaluarea impactului asupra
tuturor segmentelor de mediu de catre autoritatile competente. In procesul de autorizare
sunt luate in considerare si cerintele privind zgomotul. Principiul precautiei este
legiferat ceea ce permite stabilirea de standarde. Standardele legale nu sunt negociabile
in procesul de autorizare german.
Conform structurii federale germane, responsabilitatea implemenatarii legislatiei de mediu si a
decretelor revine statelor federale [Bundeslander] care pot implementa diferit procedura
administrativa. Pentru instalatiile noi, care sunt considerate relevante sub aspectul emisiilor si
descarcarilor in mediu, se cere si o evaluare a impactului asupra mediului in timpul autorizarii.
Reglementari privind calitatea aerului
Legea de baza pentru controlul poluarii aerului este Actul Federal de Control al Imisiilor.
Specificarile sunt facute in 21 ordonante si in Instructiunile Tehnice privind Calitatea Aerului.
444 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Instructiunile Tehnice privind Calitatea Aerului[TALuft] au fost stabilite ca reglementari
administrative generale in legatura cu 48BimSchG. TA Luft specifica ulterior cerintele ce trebuie
indeplinite de instalatii supuse autorizarii. Prin urmare se prescriu limitele de emisie pentru toti
poluantii virtuali ai aerului ca si cerintele structurale si operationale proiectate pentru limtarea
emisiile difuze.
Valorile limita de emisie continute in TA Luft reprezinta modelul pentru masurile
tehnice pentru reducerea emisiilor (datind din 1986). Aceste valori au fost stabilite pe
baza descoperirilor si cercetarilor stiintifice, luind in considerare aspecte toxicologice,
epidemiologice si bioacumulative.
Cerinte privind controlul emisiilor stipulate inTA Luft
Substanta emisa
(sectiunea TA Luft)
8 C
L
A
S
A
Substantele Prag
debit
masic
[g/h]
Limit
a
conce
ntrati
ei
[mg/m
3]
Pulberi totale 500
500
150
50
Pulberi anorganice
(3.1.4)
I (Hg, Cd, Tl) Suma de substante 1 0.2
II (As, Co, Ni, Te, Se) Suma de substante 5 1
III (ex.: Sb, Pb, Cr,
CN, F, Cu, Mn, Pt,
Pd, Rn, V, Sn,
substante care sunt
foarte suspectate de
a determina aparitia
cancerului
Suma de substante 25 5
I+II Suma de substante 1
I+III, II+III Suma de substante 5
Substante anorganice
gazoase sau sub
forma de vapori
(3.1.6)
I (ex.: AsH3) Pe substanta 10 1
II (ex.: HF, Cl2, H2S) Pe substanta 50 5
III (ex.: Cl si compusi
ca HCl)
Pe substanta 300 30
IV (ex.: SO2+SO3 ca
SO2, NO+NO2 ca
NO2)
Pe substanta 5000 500
Substante organice
(3.1.7)
I (ex.:clormetan) Clasificare conform
Anexei E a TA Luft
100 20
II (ex.: Clor benzen) 2000 100
III (ex.:alchilalcooli) 3000 150
Emisie gazoasa sau
sub forma de vapori
in timpul tratarii si
rafinarii substantelor
organice (3.1.8)
Cerintele pentru reducerea emisiilor difuze de substante organice de instalatii
sau echipamente tehnice, de ex. unitati de pompare, compresoare, imbinari,
valve de inchidere si statii de recoltat probe.
Substante
cancerigene (2.3)
I (ex.: Cd
1)
, As
1)
,
azbest,benzo(a)pire
n)
Suma de substante 0.5 0.1
II (ex.:Ni, crom(VI)) Suma de substante 5 1
III (ex.: acrilonitrit
benzen)
Suma de substante 25 5

Waste Water and Waste Gas Treatment 445
Anexe
1)
pe baza deciziei adoptate la Conferinta pentru Mediu a Guvernului Federal/Ministerele Federale de Stat
din 21/22 noiembrie 1991, o valoare a concentratiei emisiei de 0.1 mg/m3 a fost stipulata pentru Cd si
compusii lui, dati ca Cd, ca si pentru As si compusii lui, dati ca As.

Limitele de emisie impuse sunt date sub forma de masa de substante emise functie de volumul de gaz
emis in conditii standard (0C, 101.3 kPa)dupa indepartarea continutului de vapori de apa.
Daca exista substantele organice din citeva clase, concentratia masica in gazul emis nu
trebuie sa depaseasca un total de 0.15 mg/Nm3 cu debit masic total de 3 kg/h sau mai mult.
In cazul debitelor masice mari de emisii, emisiile trebuie monitorizate continuu.
Nici o valoare medie zilnica a substantelor respective emise nu trebuie sa depaseasca limitele de
emisie impuse, 97%din toate valorile medii la jumatate de ora nu trebuie sa depaseasca sase
cincimi din limitele de emisie cerute, si toate valorile medii la jumatate de ora nu trebuie sa
depaseasca limitele de emisie impuse de mai mult de doua ori.
Cerinte specifice de control a emisiilor trecute in TA Luft pentru industria
chimica organica
Sector Cerinte
Producerea 1,2 dicloretan (EDC)
si clorurii de vinil
(VC)(3.3.4.1.g.1)
Concentratii limita ale emisiilor : 5mg/Nm3 EDC
sau VC
Producerea acrilonitrilului (AN)
(3.3.4.1.g.2)
Concentratii limita ale emisiilor : 0.2 mg/Nm3 AN
Gazele reziduale provenite din distilare sau rafinare
trebuie indepartate
Producerea pesticidelor
(3.3.4.1.g.3)
Pulberi
In cazul producerii de pesticide care sunt
persistente, acumulabile sau cu utilizare limitata
conform Directivei Interzicerii plasarii pe piata sau
utilizarii agentilor de protectie a plantelor continind
substante active specifice
Concentartii limita ale emisiilor: 5mg/Nm3 (prag
debit masic: 25g/h)
Instalatii pentru macinare,
amestecare, rafinare si ambalare a
pesticidelor (3.3.4.2.1)
Concentratia limita a emisiilor : 5mg/Nm3 pulberi

Reglementari privind Calitatea Apei
Cadrul legal pentru managementul apei este Actul federal al Apei (WHG). WHG se aplica apei
uzate generate de diferite procese industriale. Utilizarea apelor de suprafata, de coasta si
subterane cere aprobare de la autoritatea competenta. Descarcarile in apa sunt reglementate in
Ordonanta Apei Uzate incluzind si Anexele.(AbwV). Sunt specificate cerintele minime ce
trebuie stipulate la acordarea unei autorizatii pentru descarcarea apei uzate din categoriile de
surse listate in Appendice, in receptori.
Specificate de catre Guvernul Federal in acord cu Statele federale, aceste cerinte minime sunt
obligatorii pentru autoritatile competente pentru autorizare si controlul descarcarilor. Functie de
conditiile locale, pot fi stabilite mai multe cerinte obligatorii . Cerintele minime se bazeaza pe
principiul emisiei si pe principiul precautiei.Cerintele generale conform Ordonantei Apei
Uzate sunt cuprinse in Art. 3 a listei de mai jos:
Cerinte generale:
446 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
i.in cazul in care nu este prevazut in Appendice, o autorizatie de descarcare a apei uzate in
cursuri de apa, trebuie date doar daca incarcarea cu poluanti la locul aparitiei lor, bazata pe
examinarea in fiecare caz individual a conditiilor, este pastrata atit de redusa astfel incit
utilizarea procedurilor de economisire a apei cum ar fi pentru operatiile de spalare si curatare,
racire indirecta si utilizarea materiilor prime de alimentare cu incarcare redusa in poluanti si
autorizatie pentru materii auxiliare;
ii.cerintele acestei Ordonante nu trebuie indeplinite ca un cumul de proceduri acolo unde
poluarea mediului este transferata unui alt segment de mediu cum ar fi aer sau sol in ciuda
actualului stadiu al tehnicii
iii. cerintele specificate ca nivele de concentratii nu trebuie indeplinite prin diluare
iv.daca cerintele prioritare care se intrepatrund sunt specificate, atunci cumulul ar trebui sa fie
posibil pentru tratamentul combinat, oferind cel putin aceeasi reducere globala a incarcarii pe
parametru in contaminanti, ca cea care ar fi obtinuta prin realizarea separata a cerintelor
relevante
v. daca cerintele sunt specificate pentru locul de producere a apei uzate, cumulul este permis
pentru cerintele corespunzatoare
vi. daca debitele de apa uzata care fac subiectul diferitelor cerinte sunt descarcate impreuna ,
atunci cerinta relevanta decisiva pentru fiecare parametru in parte ar trebui sa fie determinata de
modul de amestecare
vii. daca cerintele guverneaza locul unde apare apa uzata sau sunt prioritare in cazul amestecarii
sunt impuse in Appendice, atunci paragraful iv si v. trebuie sa ramina neschimbate
Cerintele care se refera la punctul unde apa uzata este descarcata in receptor si, cind este
specificat in Appendicele acestei Ordonantei, de asemenea, la locul de producere a apei uzate de
aici se considera cumulat. Punctul de descarcare este sinonim cu evacuarea din instalatia de
tratare a apei uzate unde apa uzata a fost tratata ultima oara. Locul de cumulare este si punctul
de descarcare in statia publica de tratare a apei uzate.
Daca un nivel specificat in aceasta Ordonanta nu este respectat, conform rezultatelor
analizei in contextul monitorizarii de catre stat, nu ar trebui totusi sa nu fie considerat ca
indeplinit daca, potrivit rezultatelor monitorizarii daca patru analize guvernamentale prioritare
nu depasesc nivelul pentru patru cazuri si nici un rezultat nu depaseste nivelul mai mult de
100%. Analizele desfasurate cu mai mult de trei zile in urma trebuie sa nu fie luate in seama.
Productia in sectoarele specifice sunt prinse in Anexele acestei reglementari. Anexele
relevante ale sectorului chimic sunt:
- Anexa 22 (sectorul chimic)
- Anexa 36 (producerea hidrocarburilor)
Anexa 22 privind Industria chimica
A. Scopul aplicatiei
(1)Aceasta anexa ar trebui sa se aplice apei uzate avind drept origine primara producerea de
substante folosind tehnici chimice, biochimice sau fizice inclusiv pretratarea, tratamentul
intermediar si post-tratarea necesare.
(2)aceasta anexa nu se aplica la descarcarile de apa uzata mai mici de 10 m3/zi.
(3)pentru apa uzata derivata din procesul de producere (ex.: producerea substantelor si pregatirea
prin amestecare, dizolvare sau imbuteliere) care este descarcata fara a fi amestecata cu alte ape
uzate care se incadreaza in scopul aplicarii acestui Appendix, doar partea B a acestui Appendix
ar trebui aplicata.
B. Cerinte generale
O autorizatie pentru descarcarea apei uzate in receptori ar trebui sa fie data, cu
specificarea cerintei ca incarcarea cu poluanti la locul formarii apei uzate sa fie
mentinuta atit de mica cit permit masurile de urmat , dupa studierea situatiei in fiecare
caz individual:
- utilizarea tehnicilor de economisire a apei, cum ar fi spalarea in
contracurent;
Waste Water and Waste Gas Treatment 447
Anexe
- utilizare multipla si recircularea, de ex.: cu procese de spalare si purificare; -
racire indirecta, de ex.: pentru a raci faza de vapori in loc de a folosi
condensatori cu jet sau racitoare cu jet
- utilizarea tehnicilor fara apa uzata pentru a genera vid si pentru purificarea
aerului uzat;
- retentia sau recuperarea substantelor prin prepararea unui lichid mama si
prin tehnici optimizate;
- folosirea materiilor prime si auxiliare cu continut scazut in poluant.
Dovada indeplinirii cerintelor generale ar trebui sa fie furnizata sub forma unui registru al apei
uzate.
C. Cerinte pentru apa uzata in punctul de descarcare
(1)Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate in punctul de descarcare in receptor:
1. Cerinta chimica de oxigen (COD)
a) pentru debite de apa uzata ale caror concentratii in COD in punctul de formare a apei uzate
sunt mai mari decit de 50000 mg/l, ar trebui realizata o concentratie in COD de 2500 mg/l;
b) pentru mai mult de 750 mg/l, ar trebui realizata o concentratie in COD echivalenta
unei reduceri cu 90%in COD;
c) pentru 750 mg/l sau mai putin, ar trebui realizata o concentratie in COD de 75 mg/l;
d) pentru mai putin de 75 mg/l, ar trebui sa se aplice concentratia COD in punctul de formare.
Cerintele ar trebui sa fie de asemenea indeplinite prin realizarea unei concentratii in 75 mg/l intr-
o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore, corespunzator partii B.
2. Azotul total, ca suma de azot din amoniu, nitrit si nitrati (Ntot): 50 mg/l intr-o proba
intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore. O concentratie mai mare de pina la 75 mg/l
poate fi specificata in autorizatia de descarcare a apei uzate, prevazind 75% reducere in
incarcarea cu azot. O valoare stabilita trebuie realizata de asemenea, prevazind nivelul
definit ca azot total legat (TNb).
3. Fosfor total: 2 mg/l intr-o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore. Aceasta cerinta ar
trebui de asemenea realizata, prevazind nivelul definit compusi de fosfor si fosfor total.
4. Toxicitate:
Toxicitate la pesti Tf=2
Toxicitate la Daphnia TD= 8
Toxicitate la alge TA= 16
Testul bacteriilor luminiscente Tl=32
Potential mutagen (test umu) TM= 1.5
Cerintele se refera la o proba intimplatoare si o proba compusa la 2 ore.
(2) daca masurile integrate de proces se aplica pentru a reduce incarcarea prin intelegerea cu
autoritatea competenta, atunci ar trebui utilizata ca baza prioritara pentru implementare
incarcarea decisiva.
(3)pentru o cerere chimica de oxigen (COD), incarcarea totala la jumatate de ora sau 2 ore ar
trebui limitata prin autorizatia de descarcare. Incarcarea totala este suma incarcarilor individuale
de la debite individuale de apa uzata. Incarcarea totala care nu trebuie sa aiba depasiri se refera
la concentratia probelor intimplatoare sau probelor combinate la 2 ore si debitul volumetric al
apei uzate la jumatate de ora sau la 2 ore, corespunzator luarii probei.
D.Cerinte pentru apa uzata pregatita pentru amestecare:
(1)Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate pregatite pentru amestecare cu alta apa uzata:
448 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

Halogenuri organice adsorbabile
a)apa uzta de la producerea epiclorhidrinei, propilen oxidului si butilen oxidului 3 mg/l
b)apa uzata de la producerea in doua trepte a acetaldehidei 80g/t
c) apa uzata de la producerea intr-o treapta a acetaldehidei 30 g/t
d)apa uzata de la producerea AOX- coloranti organici importanti produsi aromatici
intermediari, care sunt folositi cu precadere in producerea colorantilor organici
8 mg/l
e)apa uzata de la producerea AOX-ingredienti farmaceutici activi importanti 8 mg/l
f)apa uzata de la producerea C1 hidrocarburilor clorurate prin metoda de clorinare a
metanului si esterificare a metanolului, si a tetraclorurii de carbon si a
percloretanului prin metoda perclorinarii
10 g/t
g)apa uzata de la producerea 1,2 dicloretanului (EDC), inclusiv procesarea
ulterioara la policlorura de vinil (VC)
Nivelul de incarcare se refera la capacitatea de productie pentru purificarea EDC.
Capacitatea ar trebui specificata cu referire corespunzatoare fractiei de EDC care nu
este descompusa in unitatea pentru de clorura de vinil (VC) legata de unitatea de
producere a EDCsi care este reintrodusa in circuitul de productie in instalatia de
purificare a EDC.
2 g/t
h)apa uzata de la producerea policlorurii de vinil (PVC) 5 g/t
i)debite de apa uzata cu o concentratie in AOX de mai mult de 0.1mg/l si mai putin
de 1mg/l fara masuri de indeplinit
0.3 mg/l
j)debite de apa uzata de la producerea, procesare ulterioara si aplicatiile
substantelor care nu sunt reglementate separat in alta parte cu o concentratie
depasita mai mare de 1 mg/l sau mai putin de 1 mg/l pentru masurile urmarite
1 mg/l sau 20 g/t
Nivelul de incarcare se refera la capacitatea produselor organice avute in vedere. Nu se refera la aplicatiile
substantelor.

Alte substante
Probe individuale sau compuse la 2 ore [mg/l]
Mercur 0.05 0.001
Cadmiu 0.2 0.005
Nichel 0.5 0.1
Plumb 0.5 0.05
Crom total 0.5 0.05
Zinc 0.5 0.05
staniu 2 0.2
2 0.2
Cererile din coloana I se aplica debitelor de apa uzata de la producerea, procesarea ulterioara sau aplicatiile
acestor substante. Cerintele din coloana II se refera la debitul de ape uzate care nu provin de la producere,
procesare ulterioara sau aplicatii ale acestor substante dar care nu sunt contaminate cu astefel de substante sub
nivelurile de concentratii precizate in coloana I.

(2)pentru indeplinirea cerintelor privitoare la AOX si cerintelor generale in conformitate cu
partea B, cerintele Appendixului 48, partea 10 ar trebui sa fie indeplinite
(3)cerintele privind AOX nu ar trebui aplicate substantelor iodo-organice din apa uzata de la
producerea si intubarea mediului de contrast al radiatiilor X
(4)pentru halogenuri organice adsorbabile (AOX) si substantele limitate in paragraful (1),
numarul 2, incarcarea totala pe parametru in jumatate de ora sau 2 ore ar trebui limitata in
autorizatia de descarcare a apei uzate. Incarcarea totala respectiva deriva din suma incarcarilor
individuale ale debitelor de apa uzta separate. Incarcarea totala care nu trebuie sa aiba depasiri se
refera la concentratia probei individuale sau compuse la 2 ore si la un debit masic volumetric al
apei uzate la jumatate de ora sau la 2 ore, functie de tipul de proba.
(5)un debit masic poate fi amestecat cu alt debit de apa uzata, pentru a dovedi ca incarcarea
carbonului organic total fixat(TOC) din acest debit de apa uzata stabilit pentru locul de
producere este redus cu 80%pe total. Aceasta cerinta nu trebuie aplicata acolo unde incarcarea
reziduala in TOC descarcat prin respectivul debit de apa uzata in receptor nu trebuie sa
Waste Water and Waste Gas Treatment 449
Anexe
depaseasca 20 kg pe zi sau 300 kg pe an sau 1 kg pe tona capacitate de productie a produsului
organic urmarit. Pentru a dovedi reducerea incarcarii, in cazul unei instalatii fizico-chimice de
tratare a apei uzate, nivelul de eliminare TOC a unor astfel de instalatii ar trebui utilizat ca punct
de plecare, pe cind in cazul instalatiilor de tratare biologica a apei uzate, rezultatul studiului
corespunzator numarului 407 din Anexa Articolului 4 ar trebui considerat punct de plecare.
E. Cerinte pentru apa uzata la locul de producere:
(1)pentru crom (VI), o concentratie de 0.1 mg/l trebuie considerata pentru probe aleatorii
(2)pentru halogeni organici volatili fixati, o concentratie de 10 mg/l se cere pentru o proba
aleatorie. Aceasta cerinta trebuie sa fie indeplinita, inainte de intrarea in sistemul de canalizare
fara risc de pierderi prin scurgere si fara diluarea apei uzate.
F. Cerinte pentru descarcari existente:
(1)pentru descarcari existente de apa uzata de la instalatii care erau legal in operare inainte de 1
ianuarie 1999 sau a caror constructie a fost legal inceputa inainte de aceasta data, prevederile din
partile A, B, C si D ar trebui aplicate mai departe astfel incit sa nu existe cerinte contrare
paragrafului (2) pina la (5).
(2)In ciuda partii B, dovada realizarii cerintelor generale trebuie facuta pentru 90% din
parametrii incarcarii totale in fiecare caz. Utilizarea tehnicilor ce nu produc apa uzata care
genereaza vacuum sau pentru purificarea gazului rezidual trebuie testata doar pentru parametrii
specificati in partea D sau E. Testari suplimentare referitoare la alti parametri nu sunt necesare.
(3)Cerintele partii C corespunzatoare COD nu trebuie aplicate apei uzate de la producerea
poliacrilonitrilului
(4)In ciuda partii D, urmatoarele cerinte pentru AOX trebuie aplicate urmatoarelor debite de apa
uzata inainte de a se amesteca cu alte ape uzate:
Apa uzata de la producerea PVC: 1 mg/l sau 20 g/l
(5)Cerintele privind potentialul mutagen (testul umu) trebuie aplicate conform partii C,
paragraful (1) si cerintele TOC trebuie aplicate conform partii D, paragraful (5).
Apendice 36 privind Producerea de hidrocarburi
A. Scopul aplicarii
Acest apendice trebuie aplicat apei uzate a carei incarcare in poluanti isi are originea cu
precadere in urmatoarele domenii ale productiei de hidrocarburi:
- producerea anumitor hidrocarburi, in special hidrocarburi olefinice, cu 2 pina la 4 atomi de
carbon, ca si a benzenului, toluenului si xilenului din ulei mineral prin fractionare cu
ajutorul aburului ( cracare cu abur)
- producerea hidrocarburilor pure sau a unor anumite amestecuri de hidrocarburi din ulei
mineral utilizind metode de separare fizice
- conversia hidrocarburilor in alte hidrocarburi utilizind tehnici chimice de hidrogenare,
dehidrogenare, alchilare, dezalchilare, hidrodezalchilare, izomerizare sau disproportionare.
Se include de asemenea orice apa de precipitare care vine in contact cu hidrocarburile in spatiul
de procesare a instalatiei de productie.
(2)Acest appendix nu ar trebui aplicat apei uzate de la producerea parafinelor pure, a cerii
necoezive, rafinarea petrolului, sistemele de racire indirecte sau de la instalatiile de tratare a
apei.
B. Cerinte generale:
Nu se impun cerinte suplimentare sau prin Art.3.
C. Cerinte pentru apa uzata in punctul de descarcare:
(1) Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate la punctul de descarcare in receptor:
450 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

Probe aletorii sau probe compuse la 2 ore [mg/l]
Cerere chimica de oxigen (COD) 120
Cerere biochimica de oxigen la 5 zile (BOD5) 25
Azot total ca suma de azot din amoniu, nitriti si nitrati 25
Fosfor total 1.5
Hidrocarburi totale 2

(2) pentru COD, o concentratie mai mare de 190 mg/l in proba aleatorie sau in proba
compusa la 2 ore poate fi permisa, prevazindu-se ca incarcarea cu COD este
redusa cu cel putin cu 80% intr-o instalatie centrala de tratare a apei uzate.
Reducerea incarcarii in COD se refera la raportul dintre incarcarea in COD a
efluentului separatorului gravitational a fractiilor ulei-apa si a efluentului
instalatiei de tratare biologica a apei uzate pe o perioada de timp reprezentativa
care nu depaseste 24 ore.
(3) Pentru azotul total, o concentratie mai mare este permisa, prevazindu-se ca
incarcarea in azot sa fie redusa cu cel putin 75% in instalatia centrala de tratare a
apei uzate. Reducerea incarcarii in azot se refera la raportul dintre incarcarea in
azot a efluentului separatorului gravitational a fractiilor ulei-apa si a efluentului
instalatiei de tratare biologica a apei uzate pe o perioada de timp reprezentativa
care nu depaseste 24 ore. Azotul total legat ar trebui folosit ca baza de calcul
pentru determinarea incarcarilor.
D. Cerinte pentru apa uzata inainte de amestecare
Urmatoarele cerinte ar trebui aplicate apei uzate inainte de amestecare cu alta apa uzata:
Probe aletorii sau probe compuse la
2 ore [mg/l]
Proba aleatorie [mg/l]
Halogenuri organice adsorbabile
(AOX)
- 0.1
Indice de fenol dupa distilare sau
extractie coloranti
0.15 -
Benzen si derivati 0.05 -
Tiosulfuri si tiomercaptani 0.6 -

Daca producerea de hidrocarburi include si producerea etilbenzenului si cumenului, ar trebui
aplicat un nivel AOX de 0.15 mg/l.
E. Cerinte privind apa uzata pentru locul de producere:
Apap uzta de la producerea etilbenzenului si cumenului nu trebuie sa depaseasca un nivel de 1
mg/l pentru halogenuri organice adsorbabile (AOX) in proba aleatorie.
7. GRECIA
No information supplied.
8. IRLANDA
Evacuari in aer:
Conditiile de referinta pentru concentratii de substanta in emisii in aer de la surse incluse:
Pentru gaze necombustibile Temperatura: 273 K
Presiunea 101.3 kPa
Fara corectie pentru apa din vapori
Pentru gaze combustibile: Temperatura: 273 k
Presiunea: 101.3 kPa
Waste Water and Waste Gas Treatment 451
Anexe
Gaz uscat
Continut in oxigen : 3% (uscat)pentru combustibil gazos si lichid
6% (uscat)pentru combustibil solid
Respectarea concentratiilor limita de emisie prin introducerea aerului nu este permisa
Pentru emisiile monitorizate continuu, trebuie indeplinite urmatoarele, pentru a fi in acord cu
masuratorile bazate pe valori medii la 30 minute( cu exceptia cazului cind se stipuleaza alte
conditii):
97% din toate masuratorile medii la 30 minute ar trebui sa fie de 1.2 ori mai mici ca
limita emisiei
i. nici o masuratoare la 30 minute nu trebuie sa depaseasca de 2 ori limita de emisie
ii. toate valorile medii zilnice ar trebui sa fie mai mici decit limita de emisie
Acolo unde se utilizeaza monitorizarea periodica pentru a verifica respectarea cerintelor, toate
probele ar trebui sa indeplineasca conditiile impuse.



Valori limita de emisie pentru producerea de acid sulfuric
Proces Rata minima de conversie (SO2 la SO3)
Proces nou Stationare: 99.7%
Pornire: 98%
(medie orara pentru primele 5 ore)

Valori limita de emisie pentru producerea de amoniac
Sursa Emisie VLE [mg/Nm3]
Instalatii de reformare abur
Oxizi de azot(ca NO2 la 3% oxigen)
450

Dioxid de sulf (alimentat cu
gaz natural)
2
Monoxid de carbon
10
Emisii difuze
1 t/yr

Oxizi de azot (emisii discontinue
ca NO2)
20 kg/h
Scruber pentru gaz de purjare
40 g NH3 per tonne NH3
produced

Valori limita de emisie pentru productia de fertilizatori
Proces Sursa VLE (mg/N m3)
Producere azotat de amoniu Turnuri de racire
15
pulberi in suspensie
10
amoniac
Producere azotat de amoniu Neutralizatori/reactoare/racitoare/
30
uscatoare
50
pulberi in suspensie
amonia
c Producere azotat de amoniu
Evaporatoare
15
pulberi in suspensie
50
amoniac
Producere fosfat de amoniu -pulberi in suspensie 15
10
amoniac
Producere alti fertilizatori -pulberi in suspensie 50
200
oxizi de sulf(ca SO2)
200
oxizi de azot
(ca NO2) 50
amoniac 10
fluoruri(ca HF)
452 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

Instalatii pentru oxidare
partiala- boiler auxiliar pentru
gaz combustibil
Dioxid de sulf
1700
Oxizi de azot (ca NO2)
700
Monoxid de carbon (maxim orar)
(medie zilnica)
175
10

Pulberi in suspensie (ingredient activ)
(maxim orar)
(medie zilnica)
50
10
Instalatii de oxidare partiala-
schimbator de caldura cu abur
pentru gaz combustibil
Oxizi de azot (ca NO2)
450

Dioxid de sulf (alimentat cu
gaz natural)
2
Monoxid de carbon
30
Hidrogen sulfurat
0.3
Metanol
100


Valori limita de emisie pentru materiale specifice
Parametru
mg/Nm
3

Prag debit masic pentru
VLE
Cadmiu
0.1 >1 g/h
Cloruri (ca HCl)
10 >0.3 kg/h
Ioduri (ca HI)
5 >50 g/h
Disulfura de carbon
5 >0.1 kg/h
Acid cianhidric
2 >50 g/h
Mercaptani
2 >0.1 kg/h
Amine (totale)
10 >0.1 kg/h
Trimetil amina
2 >0.1 kg/h
Fenoli/crezoli/xiloli
10 >0.1 kg/h
1,2 diclor etan
5 >0.1 kg/h
Pulberi contaminate cu
pesticide
a

0.15 >1 g/h
Pulberi farmaceutice
a

0.15 >1 g/h
Brom
10 >50 g/h
Clor
10 >50 g/h
Iod
10 >50 g/h
Mercur
0.1 >1 g/h
Metale grele totale
1.5 >5 g/h
Oxizi de azot(ca NO2)
300 >3 kg/h
Oxizi de sulf(ca SO2)
300 >3 kg/h
Particule in suspensie-general
20 >0.5 kg/h
1,1-Dicloretena
5 >0.1 kg/h
Acrilonitril
20 >0.1 kg/h
Toluen diisocianat
1 >0.1 kg/h
Etil acrilat
1
b
Izobutil acrilat
1
b
Metil acrilat
5
b
n-Butil acrilat
5
b
t-Butil acrilat si esteri acrilati
superiori
20
b
a
Pulberi ca ingredienti activi

b
Se aplica doar pentru ventile de la rezervoarele de stocare (>20tone)

Waste Water and Waste Gas Treatment 453
Anexe

Valori limita ale emisiilor pentru emisii generale din aer(mai putin emisiile de la
incineratoare) pentru materiale care nu sunt deja cuprinse in tabelul de mai sus
Grup
a
constituent
sau parametru
Clasa Prag debit masic
pentru VLE
b

VLE (mg/Nm3)
Substante cancerigene T.A.Luft I >0.5 g/h 0.1

>5.0 g/h 1.0

T.A.Luft II
>25.0 g/h 5.0

T.A.Luft III
>0.5 kg/h 5.0

Substante(altele decit
cele de mai sus) cu
denumirea R45

Pulberi anorganice T.A.Luft I >1 g/h 0.2

>5 g/h 1.0

T.A.Luft II
T.A.Luft III
>25 g/h 5.0
Substante anorganice T.A.Luft I >10 g/h 1

>50 g/h 5
-vapori sau gaze T.A.Luft II
>0.3 kg/h 30

T.A.Luft III
>5.0 kg/h 500

T.A.Luft IV

Substante organice cu U.K.AEA 1 >0.5 kg/h 20
potential in ozon
fotochimic-POCP
U.K.AEA 2
>2.0 kg/h 50
Substante organice
c
T.A.Luft I >0.1 kg/h 20

T.A.Luft II >2.0 kg/h 100

T.A.Luft III
>3.0 kg/h 150
Pulberi generale

<0.5 kg/h 150

>0.5 kg/h 20
Pulberi de pesticide si
produse
farmaceutice(ca
ingredient activ)

>1 g/h 0.15
Emisii fugitive
d

Note la tabel
a
Unde o substanta intra in mai mult decit o categorie se aplica ELV inferior

b
Debitul masic este calculat in kg/h pentru gazul brut si este determinat in punctul dinaintea
instalatiei de depoluare sau purificare gaz ,dar dupa orice instalatie inerenta in
proces(ex.condensatorii partiali ai reactorului sau cicloane).Debitul masic este emisia care poate
aparea la fiecare ora de operare a instalatiei,de pe intregul site.Acolo unde debitul masic
depaseste pragul masic depoluarea va fi necesara conform unui ELV potrivit cu exceptia cazului
in care concentratia gazului brut este deja sub ELV ,caz in care nu se cere depoluarea.

c
Unde sunt prezente substante organice din citeva clase de substante, suplimentar la limitele de
ami sus, suma claselor I si II nu trebuie sa depaseasca limita clasei II si suma claselor I, II si III
nu trebuie sa depaseasca limita clasei III.

d
emisiile fugitive de solvent trebuie sa fie in acord cu cerintele Directivei Solventilor (Directiva
Consiliului 1999/13/EC [cww/tm/88]) sau trebuie autorizata corespunzator

Descarcari in apa
ELV pentru descarcarile in apae bazeaza pe o proba compusa proportionala cu un debit masic la
24 ore, daca nu exista alte specificatii.
Incarcarea efluentului trebuie micsorata prin recuperearea materialelor acolo unde este posibil.
Utilizarea unei ape de calitate scazuta poate fi posibila pentru citeva aprti ale procesului in locul
apei curate.
454 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Cu exceptia apei de ploaie necontaminata, toate descarcarile in apa se supun unei autorizari de
catre Agentia de Protectie a Mediului. Totusi, orice descarcare in canalizare va cere
consimtamintul autoritatii locale sau unitatii de care patroneaza reteaua de canalizare.
BATNEEC pentru minimizarea evacuarii de substante va include in general reducerea la sursa si
orice tratament specific a unui flux contaminat pentru indepartarea substantelor specifice sau co-
tratare a curentilor de efluenti combinati sau ambele.
Valori limita de emisie pentru descarcari in apa
aa

Grup constituent sau
parametru
ELV Nota
pH
6-9 5
Numar unitati de toxicitate
10 2, 5
Azot total (ca N) >80% eliminare sau 15 mg/l
5
Fosfor total (ca P) > 80% eliminare sau 2 mg/l
5
Amoniac total(mg/l ca N)
10 5
Pacura, grasimi si lubrifianti
(mg/l)
10 5
Halogenuri organice (mg/)
0.1 (medie lunara) 4 , 5
Fenoli (mg/l)
1.0 5
Cianuri (mg/l ca CN)
0.2 5
Mercur (mg/l)
0.05 5 , 7
Staniu (mg/l)
2.0 5, 7
Plumb (mg/l)
0.5 5, 7
Crom (VI)(mg/l ca Cr)
0.1 5, 7
Crom total (mg/l ca Cr)
0.5 5, 7
Cadmiu (mg/l)
0.05 5, 7
Zinc (mg/l)
0.5 5, 7
Cupru (mg/l)
0.5 5, 7
Pacura minerale (mg/l)separator
20 5
Pacura minerale (mg/l) tratare
biologica
1.0 5
Directiva 76/464/EC, lista 1 Conform listei 1
BTX (mg/l combinat) 0.1 (medie lunara)
Organisme modificate genetic Ca pentru Directiva 90/219/EEC
si S.I. nr. 345/1994

BOD 91 % eliminare totala
1
COD 75% eliminare totala
1, 6
Infectare pesti Fara infectare
3

Note la tabel:
a
Toate valorile referitoare la mediile zilnice, cu exceptia cazului cind se stabileste contrar, si cu
exceptia pH-ului care se refera la valori continue

1
incarcarea zilnica in apa uzata bruta pentru BOD/COD e definita ca media masica zilnica
rezultind de la tratare la fiecare trei luni. Calcularea ratei de eliminare a BOD/COD ar trebui sa
se bazeze pe diferentele dintre incarcarile de la evacuare si descarcarilor in receptori . Cantitatile
eliminate prin tratare (fizica, chimica, biologica) trebuie incluse in calcul. Calculul apei uzate
brute in BOD/COD ar trebui sa excluda orice incarcare asociata indepartarii biomasei celulare
microbiene sau recuperarii solventului. Totusi, cantitatile reziduale care ramin dupa aceste
practici trebuie sa fie incluse in calculul incarcarii apei uzate brute.

Pentru anumiti efluenti specifici unde ratele de eliminare BOD/COD nu se pot atinge, o
concentratie limita ar putea fi mai potrivita. Acest lucru trebuie inclus in autorizare.
2
unitate de toxicitate= 100/x ore E(L) C50 in procente de volum unde x este definit prin
procedeul test. Toxicitatea efluentului procesului ar trebui determinata pentru cel putin doua
specii acvatice corespunzatoare.

3
nici o substanta nu trebuie descarcata intr-un mod sau intr-o concentratie care, urmind dilutiei
initiale, cauzeaza pestilor sau scoicilor, interfera migratiei obisnuite a pestilor sau se acumuleaza
in sedimente sau tesuturi biologice in detrimentul pestilor, vietii salbatice sau pradatorilor lor.

Waste Water and Waste Gas Treatment 455
Anexe
4
in termen de 6 luni de la inceperea productiei (sau asa cum este relevant pentru o campanie),
efluentul trebuie monitorizat pentru o lista de poluanti prioritari.

5
conditiile pentru acord pentru acesti parametri in cazul descarcarii in statii municipale de
tratare pot fi stabilite impreuna cu autoritatea care autorizeaza si se pot aplica valori diferite.

6
aceste limite se aplica numai la:

- producerea substantelor chimice intr-o instalatie chimica integrata
- producerea olefinelor si a derivatilor lor sau a monomerilor si polimerilor
incluzind stirenul si clorura de vinil
- producerea, prin procese chimice de reactie, a produselor chimice organice
sau organo-metalice
- producerea pesticidelor, substantelor farmaceutice sau produselor veterinare si
intermediarii lor
7
unde continutul metalic al efluentului , apare ca un contaminant de neevitat al materiei prime,
aceste limite pot sa nu fie aplicate

9. ITALIA
Emisii in aer
Valorile limita de emisie pentru reducerea emisiilor poluante din instalatiile
existente
Valorile limita de emisie pentru instalatii existente(ex.: instalatii construite sau autorizate
inainte de intrarea in vigoare a legii de mai sus) sunt stabilite in trei Anexe:
Anexa 1: rapoarte asupra valorilor limita de emisie generale
Anexele 2 si 3: listeaza limitele specifice si precizarile pentru activitatile specificate acolo
Anexa 4 : cuprinde metode de prelevare probe, analiza si evaluare emisii
Anexa 5: cuprinde tehnici de eliminare
Anexa 6: cuprinde emisii difuze
Anexa 7: cuprinde emisii fugitive
De retinut:
Doar o parte din Anexa 2 este trecuta in acest document.
Valorile limita de emisie nu au fost inca stabilite pentru instalatii noi, in Italia.
Anexa 1 (Valori limita de emisie generale):
1.1 Substante considerate cancerigene si/sau teratogene si/sau mutagene (tabel A1)
1.2 Substante cu toxicitate foarte mare si bioacumulabilitate (tabel A2)
2.Substante anorganice, de preferinta sub forma de pulberi (tabel B)
3.Substante anorganice, de preferinta sub forma de gaz sau vapori (tabel C)
4.Substante organice sub forma de gaz, vapori sau pulberi (tabel
D) 5.Pulberi totale
Anexa 2 Limite pentru emisii specifice pentru instalatii listate mai jos:
1. Instalatii de ardere cu putere termica < 50 MW
2. Instalatii de desicare
3. Motoare cu combustie interna
4. Turbine cu gaz fixe
5. Incineratoare de deseuri
6. Unitati de producere a cimentului
7. Cuptoare de calcinare a bauxitei, dolomitei, gipsului, calcar, kiselgur, magnezit, cuartit
8. Cuptoare pentru producerea sticlei
9. Cuptoare pentru coacerea produselor ceramice din argila
456 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
10. Instalatii pentru fluidizarea produselor minerale, in special bazaltului, diabazului
sau tunderului
11. Instalatii pentru producerea tigle ceramice
12. Instalatii pentru aglomerarea perlitei, sistului sau argilei expandate
13. Instalatii pentru producerea sau fluidizarea compusilor bitumului si gudronului si
produselor minerale incluse in instalatiile de pregatire a materialelor pentru drumuri bazate
pe bitum si instalatiilor de producere a pietrisului, a gudronului
14. Instalatii de distilare a carbunelui uscat(cocsificare)
15. Instalatii pentru aglomerarea fierului mineral
16. Instalatii pentru producerea fontei brute
17. Instalatii pentru producerea de otel prin conversie. Cuptoare cu arc electric si cuptoare
cu topire sub vacuum
18. Topitorii de fier si otel
19. Cuptoare de tratare termica pentru instalatii de laminare si alte tratamente
20. Instalatii pentru finisarea suprafetelor metalice cu zinc topit
21. Instalatii pentru tratamentul suprafetelor metalice cu acid azotic
22. Instalatii pentru producerea aliajelor de fier prin procese electrotermice sau pirometalurgice
23. Instalatii pentru productia primara a metalelor neferoase
24. Instalatii pentru producerea de aluminiu
25. Instalatii pentru topirea aluminiului
26. Instalatii pentru topirea secundara a altor metale neferoase si aliajelor lor
27. Instalatii pentru producerea acumulatorilor cu plumb
28. Instalatii pentru producerea oxidului de sulf, acidului sulfuric si oleumului
29. Instalatii pentru producerea clorului
30. Instalatii Claus pentru producerea sulfului
31. Instalatii pentru producerea, granularea si desicarea fertilizatorilor cu continut in fosfor,
azot sau potasiu
32. Instalatii pentru producerea acrilonitrilului
33. Instalatii pentru producerea ingredientilor activi ai pesticidelor
34. Instalatii pentru producerea PVC
35. Instalatii pentru producerea poliacrilonitrililor
36. Instalatii pentru producerea viscozei
37. Instalatii pentru producerea acidului nitrozilsulfuric
38. Instalatii pentru producerea poliesterilor
39. Instalatii pentru producerea fibrelor acetatcelulozice
40. Instalatii pentru producerea fibrelor poliamidice
41. Instalatii pentru obtinerea pesticidelor speciale
42. Instalatii pentru nitrificarea celulozei
43. Instalatii pentru producerea oxidului de titan
44. Instalatii pentru producerea fibrelor acrilice
45. Instalatii pentru producerea policarbonatului
46. Instalatii pentru producerea carbunelui negru
47. Instalatii pentru producerea carbunelui sau electrografitului cu ardere, producere
de electrozi
48. Instalatii pentru vopsirea in serie a caroserie autovehiculelor si a componentelor lor,
cu exceptia caroseriilor de autobuz
49. Alte instalatii vopsire
50. Instalatii de obtinere a produselor din cauciuc
51. Instalatii pentru impregnarea fibelor de sticla sau fibrelor minerale cu rasini
52. Instalatii pentru producerea zaharului
53. Instalatii pentu extractie si rafinarea uleiului de masline
Instalatii pentru extractie si rafinarea pacuralor din seminte
Waste Water and Waste Gas Treatment 457
Anexe
ANEXA 3 (INSTALATII MARI SI DOMENII SPECIFICE):
A: Instalatii mari de ardere
Domeniul de aplicare
Valori de emisie timpul pentru conformare
Tehnici de reducere functionarea defectuasa a instalatiilor de reduccere
B: Rafinariile uleiurilor minerale
Domeniu de aplicare
Valori de emisie
Masurutori
Alte specificatii
Cerintele pentru conformarea rafinariilor
C: Instalatii pentru cultivarea hidrocarburilor si a fluidelor geotermale
Domeniu de aplicare
Cultivarea hidrocarburilor
Instalatii ce utilizeaza fluidele geotermale
ANEXA 4 (PRELEVARE, ANALIZA SI METODE DE EVALUARE A EMISIILOR)
ANEXA 5 (TEHNICILE DE REDUCERE)
Cuprinsul
Criterii de aplicare
ANEXA 6 (EMISII VOLATILE)
ANEXA 7 (EMISII FUGITIVE)
ANEXA 1: Limite valorice si ale concentratiei debitului masic
(conditii standard: 0 C, 101.3 kPa; valori orare)
1.1 Substante considerate cancerigene si/sau teratogene si/sau mutagene (tabel
A1) Tabelul A1
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare 0.5 g/h: 0.1 mg/Nm
3

- - Azbest (crisotil, crocidolit, amosit,
antofilit, actinolit si tremolit)
- Benzo(a)piren
- Beriliu si compusii sai, exprimati ca Be
- Dibenzo(a,h)antracen
- 2-Naphthylamine and its salts
- Benzo(a)antracen
- Benzo(b)fluoranten
Class II
- Benzo(j)fluoranten
- Benzo(k)fluoranten
- Dibenzo (a,h) acridin
- Dibenzo(a)piren
- Dimetilnitrosamin
- 5-Nitroacenapten
- 2-Nitronaftalen
- 1-Metil-3-Nitro-1-Nitrosoguanidin

Daca fluxul masic egaleaza sau depaseste 5 g/h: 1 mg/Nm
3

458 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
- Arseniu si compusii sai, exprimati in As - benzidina si sarurile sale
-crom (VI)si compusii sai, exprimati in Cr -4,4metilen-bis(2-cloroanilina)si sarurile sale
-cobalt si compusii sai, exprimati in Co -dietil sulfat
-3,3diclorobenzidina si sarurile sale -3,3-dimetilbenzidina si sarurile sale
-dimetil sulfat -hexametilfosforotriamida
-etilenimina -2-metilaziridina
-nichel si compusii sai, exprimati in Ni -metil azoximetil acetat
-4-amino bifenil si sarurile sale -sulfalat
-dimetil carbamoylclorura
-3,3-dimetoxibenzidina si sarurile sale
ClasaIII
Daca debitul masic este egal sau mai mare de 25g/h: 5 mg/Nm3
-acrilonitril -clorometil metil eter
-benzen -N,N dimetil hidrazina
-1,3-butadiena -hidrazina
-1 cloro 2,3 epoxipropan (epiclorohidrina) -etilen oxid
-1,2 dibrom etan -etilen tiouree
-1,2 epoxipropan -2 nitropropan
-1,2 dicloretan -Bis Clorometileter
-VCM -3 propanolida
-1,3 dicloro 2 propanol -1,3 propan sultona
-stiren oxid
1.2 Substante cu o toxicitate foarte mare si bioacumulabilitate (tabelul A2)
Tabelul A2
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.02 g/h: 0.01 mg/Nm3
-PCDD -PCDF
Clasa II
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.5 g/h: 0.5 mg/Nm3
-PCB -policloronaftene
-PCT
2.Substante anorganice, in special sub forma de pulbere (tabel B)
Tabel B
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 1 g/h: 0.2 mg/Nm3
-cadmiu si compusii sai, exprimati in Cd -taliu si compusii sai, exprimati in Tl
-mercur si compusii sai, exprimati in Hg
Clasa II
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 5 g/h: 1 mg/Nm3
-seleniu si compusii sai, exprimati in Se -telur si compusii sai, exprimati in Te
Waste Water and Waste Gas Treatment 459
Anexe
Clasa III
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 25 g/h: 5 mg/Nm3
-stibiu si compusii sai, exprimati in Sb -platina si compusii sai, exprimati in Pt
-cianuri, exprimate in CN -cuart,pulbere, daca este sub forma de
silicon cristalizat se exprima in SiO2
-crom(III) si compusii sai, exprimati in Cr -cupru si compusii sai, exprimati in Cu
-mangan si compusii sai, exprimati in mangan -rodiu si compusii sai, exprimati in Rh
-paladiu si compusii sai, exprimati in Pd -staniu si compusii sai, exprimati in Sn
-plumb si compusii sai, exprimati in Pb -vanadiu si compusii sai, exprimati in V
3. Substante anorganice, in special sub forma de gaz sau vapori (tabel C)
Atit debitele masice cit si concentratiile se refera la o substanta sau o familie de
substante
Tabel C
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 10 g/h: 1 mg/Nm3
-clorocianura -fosgen
-hidrogen fosforat
Clasa II
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 50 g/h: 5 mg/Nm3
-acid cianhidric -fluor si compusii sai, exprimati in acid
fluorhidric
-brom si compusii sai, exprimat ca acid bromhidric -hidrogen sulfurat
-clor
Clasa III
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit kg g/h: 30 mg/Nm3
-compusii anorganici cu clor gazosi sau sub forma de vapori, excluzind clorocianurile si
fosgenul se exprima sub forma de acid clorhidric
Clasa IV
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 2 kg/h: 250 mg/Nm3
-amoniac
Clasa V
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 5 kg/h: 500 mg/Nm3
-NOx (NO si NO2), exprimati in NO2 -SOx(SO2 si SO3), exprimati in SO2
4.Substante organice sub forma de gaz, vapori sau pulbere (tabel
D) Tabel D
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 25 g/h: 5 mg/Nm3
-anisidina -diglicidil eter
-butilmercaptan -etilacrilat
-clorpicrina -etilen imina
-diazometan -etilmercaptan
-dicloroacetilena -izocianati
460 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
-dinitrobenzen -metil acrilat
-dinitrocrezol -nitroglicerina
-hexaclorobutadiena -perclorometilmercaptan
-hexaclorociclopentadiena -1,4 dioxan
-hexafluoroacetona
Clasa II
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.1 kg/h: 20 mg/Nm3
-acetaldehida -cloroacetaldehida
-acid cloroacetic -1 clor 1 nitropentan
-acid formic -crezol
-acid triglicolic -crotonaldehida
acid tricloracetic -1,2 dibutilamino etanol
anhidrida talica -dibutil fosfat
anhidrida maleica -orto diclorbenzen
-anilina -1,1 dicloroetena
-clorura de benzil -dicloroetileter
-bifenil -diclorofenol
-acrilat de butil -diclorometan
-butilamina -dietilamina
-camfor sintetic -difenilamina
-tetrabromometan -diizopropilamina
-tetraclorometan -dimetilamina
-ciclohexilamina -etilamina
-etanolamina -nitrometan
-2 etoxietanol -1 nitropropan
-2 etoxietilacetat -nitrotoluen
-fenol -piretra
-ftalati -piridina
-2-furaladehida -alchili de plumb
-furfurol -2-propenal
-triiodometan -1,1 2,2 tetracloretan
-izoforona -tetracloretena
-izopropilamina -tetranitrometan
-metilacrilonitril -m si p toluidina
-metilamina -tributil fosfat
-metilanilina -triclorfenol
-brommetan -tricloretena
-bromura de metil n-butil -triclormetan
-clormetan -trietilamina
-metil 2 cianoacrilat -trimetil fosforat
-metilstiren -bromura de vinil
-2 metoxietanol -xileni (fara 2,4 xilen)
-2 metoxi etanol acetat -formaldehida
-nitroetan
Clasa III
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 2 kg/h: 150 mg/Nm3
-acid acrilic -N,N dimetilacetamida
-acetonitril -N,N dimetil formamida
-acid propionic -dipropilcetona
-acid acetic -hexametilen diamina
-n-butanol -n-hexan
-I-butanol -etilamilcetona
-sec-butanol -etilbenzen
Waste Water and Waste Gas Treatment 461
Anexe
-tert-butanol -etilbutilcetona
-metanol -etilenglicol
-butiraldehida -izobutilglicidil eter
-p-tert-butiltoluen -izopropoxietanol
-2 butoxietanol -metilmetacrilat
-caprolactama -metilamilcetona
-disulfura de carbon -o- metil ciclohexanona
-ciclohexanona -metilcloroform
-ciclopentadiena -metil formiat
-clorbenzen -metil izobutil cetona
-2-clor 1,3 butadiena -metil izobutil carbinol
-o-clor stiren -naftalina
-o-clor toluen -propilen glicol
-p-clor toluen -propilen glicol monometileter
-cumen -propion aldehida
-diacetonalcool (4 hidroxi 4 metil 2
pentanona) -stiren
-1,4 diclobenzen -tetrahidrofuran
-1,1 dicloetan -trimetil benzen
-diclorpropan -n- veratraldehida
-dietanolamina -vinil acetat
-dietilformamida -vinil toluen
-diizobutil cetona -2,4 xilen
Clasa IV
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 3 kg/h: 300 mg/Nm3
-propanol -metilacetat
-izopropanol -metil etilcetona
-n-amilacetat -metil izopropil cetona
-metil benzoat -n-metil pirolidona
-n-butil acetat -pinen
-izobutil acetat -n-propil acetat
-dietilcetona -izopropil acetat
-difluoro dibromometan -toluen
-sec-hexilacetat -xilen
-etilformiat
Clasa V
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 4 kg/h: 600 mg/Nm3
-acetona -dimetil eter
-etanol -heptan
-butan -hexan(tehnic)
-ciclohexan -izopropil eter
-ciclohexena -etilacetat
-clorpentan -metilacetilena
-clorobromometan -metil ciclohexan
-clor difluor metan -pentan
-cloro penta fluoro etan -1,1,1,2 tetraclor 2,2 difluoretan
-dibromdifluoretan -1,1,2,2 tetraclor 1,2 difluoretan
-dibutileter -triclorfluormetan
-diclor fluormetan -1,1,2 triclor 1,2,2 trifluoretan
-diclortetrafluoretan -trifluormetan
-dietileter -trifluorbrom metan
-diizopropil eter
462 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
5. Pulberi totale
Valorile emisiilor sunt:
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.5 kg/h: 50 mg/Nm3
Clasa II
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.1 kg/h,
raminind sub valoarea de 0.5 kg/h: 150 mg/Nm3
Azbest(particule in suspensie si fibre): valoarea limita a emisiei nu trebuie sa depaseasca 0.1
mg/Nm3 [DLGS 17/03/1995,n.114 Gazz. Uff. serie generala n.92 din 20 aprilie 1995]
Extras din Anexa 2
32. Instalatii pentru producerea acrilonitrilului
Gazul uzat produs de un reactor si de absorber trebuie sa fie ars. Emisia gazoasa produsa de
reactie, in timpul purificarii produselor de distilare, si cea provenind de la transfer trebuie
dirijate catre sisteme de purificare potrivite.
34.Instalatii pentru producerea PVC
VCM(monomer clorura de vinil) rezidual in polimer trebuie redus la valori minime in special in
limitele dintre sistemul deschis si cel inchis; valoarea finala urmareste sa reduca ulterior
concentratia clorurii de vinil in fluxul gazos care vine de la uscator.
Debit masic a PVC 10 mg VCM/kg PVC
Homopolimeri in suspensie 100 mg VCM/kg PVC
Copolimeri in suspensie 400 mgVCM/kg PVC
PVC in microsuspensie si emulsie de PVC 1500 mgVCM/kg PVC
Fluxul de gaze venit din uscator trebuie utilizat ca materie prima intr-o instalatie de ardere,
pentru reduce ulterior concentratia de clorura de vinil.
Emisii in apa
Prevederile pentru protectia apei contra poluarii si adoptarea Directivei Consiliului
91/271/EEC privind tratarea apei uzate urbane si Directiva Consiliului 91/676/EEC
privind protectia apelor contra poluarii cauzate de nitratii din surse agricole [Decret
legislativ din 11 mai 1999 nr.152, revizuit de D. Lgs. 18 august 2000, nr.258]..
Valori limita de emisie pentru descarcari de apa uzata in apa de suprafata si in sistemele
de canalizare municipale.

Parametru Unitate Descarcare in apa de
suprafata
Descarcare
in sistemele
de colectare
municipale
Descarcare in
Laguna Venice si
apele de
suprafata din
zona de
drenare(extract)
pH
5,5-9,5 5,5-9,5 6.0 9.0
Temperatu
r a
C (1) (1)

Waste Water and Waste Gas Treatment 463
Anexe

Parametru Unitate Descarcare in apa de
suprafata
Descarcare
in sistemele
de colectare
municipale
Descarcare in
Laguna Venice si
apele de
suprafata din
zona de
drenare(extract)
Culoare Imperceptibila dupa
dilutia 1:20
Imperceptibila
dupa dilutie 1:40
Imperceptibila dupa
dilutie 1:10
Miros Nu trebuie sa cauzeze
disconfort
Nu trebuie sa
cauzeze disconfort
Nu trebuie sa
cauzeze
disconfort Material
grosier

Absent Absent Absent
TSS
mg/l 80 200 35
BOD5(c
a O2)
mg/l 40 250 25
COD(ca O2)
mg/l 160 500 120
Aluminiu
mg/l 1 2.0

Arseniu
mg/l 0.5 0.5

Bariu
mg/l 20 -

Bor
mg/l 2 4

Cadmiu
mg/l 0.02 0.02

Crom total
mg/l 2 4

Crom(VI)
mg/l 0.2 0.20

Fier
mg/l 2 4

Mangan
mg/l 2 4

Mercur
mg/l 0.005 0.005

Nichel
mg/l 2 4

Plumb
mg/l 0.2 0.3

Cupru
mg/l 0.1 0.4

Seleniu
mg/l 0.03 0.03

Staniu
mg/l 10

Zinc
mg/l 0.5 1.0

Cianura
totala
(ca CN)
mg/l 0.5 1.0

Clor liber
activ
mg/l 0.2 0.3

Sulfura (ca
S)
mg/l 1 2

Sulfit
(ca
SO2)
mg/l 1 2

Sulfat(ca
SO3)(2)
mg/l 1000 1000

Clorura(2)
mg/l 1200 1200

Fluorura
mg/l 6 12

Fosfor
total(c
a P)(3)
mg/l 10 10

Amoniu(ca
NH4)(3)
mg/l 15 30

Nitrit (ca N)
mg/l 0.6 0.6

Nitrat(ca N)
mg/l 20 30

Grasimi si
ulei
animal/vege
t al
mg/l 20 40

Hidrocarburi
totale
mg/l 5 10


464 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe

Parametru Unitate Descarcare in apa de
suprafata
Descarcare
in sistemele
de colectare
municipale
Descarcare in
Laguna Venice si
apele de
suprafata din
zona de
drenare(extract)
Fenoli
mg/l 0.5 1

Aldehide
mg/l 1 2

Solventi
organici
aromatici
mg/l 0.2 0.4

Solventi
organici ce
contin azot
mg/l 0.1 0.2

Detergenti
totali
mg/l 2 4

Pesticide(co
nti-nind
fosfor)
mg/l 0.10 0.10

Pesticide
totale(exclu
s iv cele
care contin
fosfor) si, de
asemenea:
mg/l 0.05 0.05

-Aldrin
mg/l 0.01 0.01

-Dieldrin
mg/l 0.01 0.01

-Endrin
mg/l 0.002 0.002

-Isodrin
mg/l 0.002 0.002

Solventi
organici
clorurati
mg/l 1 2

Coli
escherichia(
4)
cfu/100 ml Footnote

Test
toxicitate
acuta (5)

Sample considered not
to be acceptable if after
24 hours the fraction of
immobilised test
organisms 50 %
Sample considered
not to be acceptable if
after 24 hours the
fraction of
immobilised test
organisms 80 %


Note la tabel:
(1) functie de apa receptoare se aplica urmatoarele prescrieri:
- Ape curgatoare: diferenta maxima de temperatura inainte si dupa punctul de descarcare este
3

C
- Lacuri: temperatura apei uzate trebuie sa fie 30

C si mai departe de 50 metri de la punctul

de descarcare cresterea temperaturii in cursul de apa trebuie sa fie 3

C
- Canale artificiale: valoarea medie a temperaturii in orice sectiune nu trebuie sa depaseasca
35

C
- Mare si zone de delta/estuar a riurilor mai mici: temperatura apei uzate nu trebuie sa
depaseasca 35

C si mai departe de 1000 metri de la punctul de descarcare cresterea

temperaturii in cursul apei trebuie sa fie de 3

C
(2) aceste limite nu se aplica la apele uzate descarcate in mare (asimilarea se aplica apelor
de coasta)
(3) apele uzate industriale descarcate in zone sensibile trebuie sa respecte limitele pentru
fosfor total si azot total de 1 mg/l, respectiv 10 mg/l.
Waste Water and Waste Gas Treatment 465
Anexe
(4) se recomanda limita generala de 5000 cfu/100 ml. Autoritatea competenta va stabili cea
mai potrivita limita in concordanta cu starea mediului, de igiena si sanitara a receptorului si
cu utilizarile lui.
(5) testul de toxicitate este obligatoriu. In completarea testului Daphnia magna, testele de
toxicitate acuta pot fi facute asupra ceriodaphnia dubia, Selenastrum capricornutum, bacterii
bioluminiscente sau alte organisme cum ar fi Artemia salina pentru continutul de sare din
efluentii de apa uzata sau alte organisme care vor fi indicate. Trebuie luat in considerare cel
mai prost rezultat al testului. Un test pozitiv nu este chiar penalizat, dar sunt necesare
urmatoarele actiuni: o investigare analitica atenta, cautarea surselor de toxocitate si
indepartarea lor.
.
10. LUXEMBURG
Nu sunt furnizate informatii.
11. OLANDA
Olanda are doua acte cadru principale de mediu: Act privind Managementul de
Mediu si Actul privind Poluarea Apelor de Suprafata. Aceste acte ofera impreuna
cadrul pentru emiterea autorizatiilor de mediu si pentru stabilirea conditiilor de
autorizare. Actele sunt in concordanta cu cerintele Directivei IPPC si autorizarea
integrata este garantata de autoritatile competente care coordoneaza procedura de
autorizare. Ambele acte cadru determina un numar de Decrete si Reglementari care
ofera cerinte privitoare la activitatile potential poluatoare.
Reglementarile Olandeze privind Emisiile (NeR) se ocupa cu emisiile din
proces in aer si functioneaza ca linii directoare pentru emiterea autorizatiilor si/sau
modificarea conditiilor de autorizare. NeR au fost utilizate ca ghid pentru acordarea
autorizatiilor din 1 mai 1992. In NeR sunt date standardele pentru concentratii, pentru
diferite substante, standarde care constituie limitele superioare pentru surse punctuale
distincte, in functie de debitul masic. In plus, in reglementari speciale se dau reguli
pornind de la standarde generale de emisie pentru anumite industrii sau instalatii
specifice.
Standardele pentru emisii in Olanda (NeR) nu sunt legal obligatorii si NeR
nu inlocuieste acordurile obligatorii existente. Totusi, daca autoritatea de autorizare
doreste sa porneasca de la NeR, motivele pentru a o face trebuie sa fie stabilite in
preambulul autorizarii.
Acorduri facultative
Acordurile facultative sau conventiile sunt declaratii de intentie asupra implementarii
politicii de mediu pentru anumite sectoare industriale. Declaratiile de intentie sunt acorduri
intre autoritati si industrie. Participarea intr-o conventie da autoritatilor si companiilor
avantajul unei cai mai transparente, coerente si previzibile de imbunatatire a conditiilor de
mediu si de investitii. Conventiile se aplica in doua domenii:
- Realizari generale legate de mediu, referitor la poluantii traditionali
- Eficienta energetica.
Realizari generale legate de mediu, referitor la poluantii traditionali
In declaratia de intentie a acestui acord, autoritatile au trasat un Plan Tinta Integral de
Mediu(IETP), bazat pe Planul National de Politica de Mediu(NEPP), Memorandumul
privind Managementul Apei , Planul de Actiune pentru Marea Nordului, Programul de
466 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Actiune pe Rhine, Memorandumul privind Conservarea Energiei si alte planuri oficiale
existente la momentul semnarii declaratiei.
Plan Tinta Integral se refera la poluarea mediului cu poluanti traditionali(Sox, Nox, VOC,
metale grele, PAH, etc) cauzata de sectoare industriale relevante. IETP a fost realizat in
1994/1995 si va fi modificat in 2000 si 2010. Separat de reducerea emisiilor in aer, apa si
sol, IETP incorporeaza de asemenea politica privind conservarea energiei, conservarea apei,
depoluarea solului, riscul, disconfortul olfactiv, zgomotul si sistemele de management
intern. Totusi, in special pentru conservarea energiei si reducerea CO2, au fost realizate alte
doua conventii.
Pentru industria chimica, declaratia de intentie a fost semnata pe 2 aprilie 1993. Un factor
semnificativ este intelegerea faptului ca, din punctul de vedere al unui mare numar de
companii separate, din sectorul chimic, contributia individuala a fiecarei companii la
implementarea IETP in industrie poate fi diferita. Responsabilitatea companiilor individuale
de a contribui la implementarea IETP in industrie cere acestor companii o atitudine activa.
Contributia unei companii va fi definita in Planul de Mediu al Companiei (BMPs) care
este realizat de fiecare companie. Aceste BMPs sunt reinnoite la fiecare patru ani si trebuie
acceptate de autoritatea care autorizeaza.
Eficienta energetica: Acorduri pe termen lung privind eficienta energetica
In Olanda, Acordurile pe termen lung privind eficienta energetica (MJAs) au fost realizate
intre Ministerul Afacerilor Economice si reprezentantii organizatiilor din fiecare sector
industrial. Cel mai important aspect al MJAs este target-ul pentru imbunatatirea eficientei
energetice in sectoare relevante ale industriei intr-un anumit interval de timp. Pentru
elaborarea MJAs, au fost stabilite acorduri bilaterale intre companii individuale si agentia
care sprijina , care este NOVEM. Pentru industria chimica, un MJAs a fost semnat in 24
noiembrie 1993 si s-a stabilit o imbunatatire a eficientei energetice cu 20% in perioada
1989-2000. Propunerea a fost adoptata de sector si o a doua runda a MJAs se afla in
pregatire, desi majoritatea companiilor din sectorul chimic se vor alatura conventiei
Benchmarking.
Eficienta energetica: conventia Benchmarking
Conventia Benchmarking este un acord intre autoritatile olandeze si industria mare
consumatoare de energie . In contrast cu MJAs mentionate mai sus, nu este fixat un target
cuantificat pentru imbunatatirea eficientei energetice. In schimb, industria a fost de acord sa se
situeze in top in lume privind eficienta energetica si autoritatile vor mai impune masuri de
taxare aditionala pe energie. Motivul pentru acest mod diferit de abordare este acela ca , datorita
competitiei internationale, industria a cerut guvernarii sa acorde importanta efortului reciproc
privind eficienta energetica in industria olandeza in raport cu copetitorii straini. Acordul priveste
toate companiile care utilizeaza energie de 0.5 PJ pe an sau mai mult. Acordul de pricipiu a fost
semnat pe 6 iulie 1999, intre organizatii industriale si autoritati. Acum, ca aceasta intelegere a
fost semnata, acordul este deschis spre semnare companiilor individuale.
Waste Water and Waste Gas Treatment 467
Anexe
Niveluri de emisii asociate BAT pentru emisii din process

Categorii** Nivel de meisie
asociat BAT
(mg/Nm3)
Prag
(kg/h)
Observatie
Subsatnte extrem de
periculoase

Dioxine si furani
0-0.1 ng/Nm
3
I-TEQ
Fara prag Reducerea este obligatorie
PCB 0-0.1 ng/Nm
3
pcb-TEQ Fara prag
Reducerea este obligatorie
Particule

Materii in suspensie
525
Fara prag Functie de tehnica aplicata si
conditiile de proces
Substante cancerigene*

C1 0-0.1 0.0005
Reducerea este necesara
C1 + C2 0-1.0 0.005
Reducerea este necesara
C1 + C2 + C3 0-5.0 0.025
Reducerea este necesara
Substante organice (gaz si
vapori)*

gO1 20 0.1

gO1 + gO2 100 2.0

gO1 + gO2 + gO3 100-150 3.0

Substante organice(solide)*
sO1 510 Fara prag
Vezi materii in suspensie
sO2 and sO3 525 Fara prag
Vezi materii in suspensie
Subst. anorganice(gaz si
vapori)

gI1 1.0 0.01

gI2 5.0 0.05

gI3 30 0.3

gI4 200 5

Subst. Anorganice (solide)*

sI 1 0.2 0.001

sI1 + sI2 1.0 0.005

sI1 + sI2 + sI3 5.0 0.025

*pentru categoriile de substante marcate cu asterisc, se aplica regula de insumare. Aceasta
inseamna ca nivelul dat de emisie se aplica sumei de substante din categoria relevanta plus cele
din categoria inferioara
**diferitele substante sunt clasificate mai jos

Clasificarea substantelor cancerigene
Categorie Substanta
C1
Benzo(a)antracen, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten,
benzo(k)fluoranten, dibenzo(a,h)antracen, 2-naftilamina, 2-nitropropan, beriliu
(si compusii sai)ca Be, crom (VI) (si compusii sai) ca Cr
C2
3,3 diclorbenzidina, dietilsulfat, dimetil sulfat, etilen oxid, nichel (si compusii sai) ca Ni
C3
Acrilonitril, benzen, 1,3 butadiena, 1,2 dibrom metan, 1,2 dicloretan, epiclorhidrina,
hidrazina, propilen oxid, clorura de vinil

Substante organice
Substantele organice au fost clasificate conform ecotoxicitatii lor. Se fac distinctii intre
gaze/vapori si solide (gO si sO). Standardul se aplica unei emisii suma de substante ( asa numita
regula de insumare). Trebuie luat in considerare faptul ca clasificarea asa cum este data mai sus
nu este completa ( lista totala include citeva sute de compusi), dar citeva substante relevante au
fost incluse aici.
468 Waste Water and Waste Gas Treatment
Anexe
Clasificarea substantelor organice
Categorie Substanta
O1
Multi compusi ( ex.: acetaldehida, acroleina, acid acrilic, amino benzen/etan/metan, anilina,
antracen, bisfenol A, caprolactama, 1,2 diclor benzen, diclorfenoli, formaldehida, metilamina,
compusi nitro aromatici monociclici, fenol, piridina, tetraclor metan, triclor metan, compusi
organici cu staniu
O2
Multi compunenti(ex.; 1,3/4 diclorbenzen, cumen, etil benzen, monoclorbenzen, stiren,
tetraclor etena, toluen, 1,1,1 tricloretan, xileni)
O3
Multi compusi( ex.: diclormetan, multi alcooli, alcani, cetone)

Substante anorganice
S-a facut distinctie intre substantele anorganice gazoase si solide (gI respectiv sI). Motivul
este acela ca tehnicile folosite pentru reducerea emisiilor pentru componenti gazosi si solizi
sunt diferite. Substantele au fost clasificate in conformitate cu ecotoxicitatea lor. Standardul
pentru substante anorganice solide se aplica emisiei suma de substante (asa numita regula de
insumare).
Clasificarea substantelor anorganice
Categorie Substanta
gI1
Clorcian, clordioxid, diboran(B2H6), arsina, fosfina, fosgen
gI2 Brom (si compusii sai) ca HBr, triclorura/trifluorura de bor, clor, acid cianhidric, fluor (si
compusi) ca HF, acid fosforic, trifluorura de azot, sulfura de hidrogen, acid sulfuric, hidrura
de germaniu, tetra fluorura /tetrahidrura de siliciu
gI3
Compusi cu clor ca HCl, diclorohidrura de siliciu, acid azotic, tetraclorura de siliciu,
triclorohidrura de siliciu, hexafluorura de sulf(SF6)
gI4
Amoniac, oxizi de azot(ca NO2), oxizi de sulf (ca SO2)
sI1
Azbest pulbere*, arseniu (si compusii sai )ca As*, cadmiu (si compusii sai) sa Cd, mercur (si
compusii sai) ca Hg, compusi de platina ca Pt, compusi cu rhodiu ca Rh, fier-pentacarbonil,
dioxid de siliciu ( cristobalit , tridimit)*, argint (si compusi) ca Ag, taliu (si compusi) ca Tl,
compusi ai vanadiului ( in special oxizi, halogenuri, sulfati si vanadati)ca V
sI2
Clorura de crom, cobalt(fum si compusi)ca Co, cupru-fum ca Cu, plumb (ca si compusi de
plumb anorganici)ca Pb, dioxid de siliciu ( cristobalit , tridimit) ca pulberi- fractia respirabila,
rhodiu ( si compusii insolubili in apa) ca Rh, seleniu (si compusi) ca Se, telur (si compusi) ca
Te
sI3
Stibiu (si compusii sai) ca Sb, bariu (si compusii sai) ca Ba, oxid de calciu, crom (si
compusi, ex,: Cr(VI)) ca Cr, cupru (si compusii, ex.: fum) ca Cu, cianuri ca CN, fluoruri ca Fl,
mangan (fum si compusi) ca Mn, paladiu (si compusi) ca Pd, platina (si compusi insolubili in
apa) ca Pt, hidroxid de potasiu/sodiu, staniu (si compusi cu staniu anorganici) ca Sn,
vanadiu (si aliaje si carburi) ca Vn, clorura de zinc (fum)
* compusii marcati cu asterisc sunt considerati cancerigeni in raport cu o valoare de prag . Acestor
componenti ar trebui sa li se acorde o atentie speciala

12. PORTUGALIA
Nu sunt informatii.
13. SPANIA Nu
sunt informatii.
Waste Water and Waste Gas Treatment 469
Anexe
14. SUEDIA
1. Legislatia suedeza este cuprinsa in Codul de Mediu. Fiecare problema este de sine statatoare
si cerintele cu privire la tratare apa si gaz este stabilita individual in functie de receptor, etc.
In acest Cod se formuleaza o serie de principii:
- Sarcina pricipiului dovezii- operatorii trebuie sa demonstreze ca operatiile lor sunt realizate
intr-o maniera acceptabila fata de mediu, sarcina de a dovedi este totdeauna a operatorului
- Cerinte de cunoastere- persoanele care desfasoara o activitate trebuie sa aiba
cunostintele necesare potrivit scopului si naturii activitatii. Scopul acestei prevederi este
de a asigura faptul ca operatorii au experienta necesara inainte de a porni operatia,
prevenindu-se daunele sau distrugerile
- Principiul precautiei- limitarea riscului de distrugere implica obligatia de a lua masurile
necesare pentru a preveni sau combate efecte adverse asupra mediului si sanatatii
- Cea mai buna tehnologie- se aplica tehnologiei de operare si pentru construirea, operarea si
dezafectarea instalatiei. O conditie esentiala este aceea de a fi fezabila economic si
industrial in interesul unitatilor
- Principiul poluatorul plateste- operatorul trebuie sa plateasca pentru masurile de prevenire
si remediere care trebuie luate
- Principiile managementului resurselor si ecociclului- o operatie trebuie facuta astfel incit
sa asigure folosirea eficienta a materiilor prime si energiei si reducerea consumului si
deseurilor
- Principiul ratiunii- toate regulile se aplica in raport cu beneficiile si costurile. Operatorul
este cel care, conform sarcinii principiului dovezii, trebuie sa demonstreze ca un cost al
unie masuri de protectie nu se justifica dintr-un punct de vedere raportat la mediu sau ca
reprezinta o impunere nerationala.
In procesul de autorizare, operatorul trebuie sa demonstreze ce tehnici de tratatre sunt
valide, si sa sugereze una sau mai multe pentru tratarea apei uzate sau gazelor reziduale etc.
Tehnologiile alese si conditiile stabilite vor depinde de BAT in masura in care sunt
disponibile pentru industria chimica, tehnologia este aplicata cu succes in conditii similare,
etc. Sunt posibile o multitudine de conditii si solutii functie de localizare, tehnologia de
proces, etc.
2. Din acestea rezulta mai mult sau mai putin ca nu exista o literatura generala de referinta cu
privire la documentele de autorizare. Personalul tehnic dintr-o autoritate de mediu trebuie
sa stapineasca bine tehnologiile folosite si disponibile sau sa aiba acces la astfel de
tehnologii, si impactul produs asupra mediului si ce trebuie facut pentru a contracara acest
impact. Personalul ofera organului de decizie declaratii privind ceea ce este influenta
acceptata asupra mediului si cum ar trebui aceasta influenta controlata.
Actual autorizarea este data de un Curte de Mediu in cazul proceselor industriale majore.
Reglementarile se bazeaza pe informatia si indrumarile primite de la autoritatile nationale,
regionale si locale si de la operator.
15. ANGLIA
Nu sunt informatii disponibile.
470 Waste Water and Waste Gas Treatment
Glossary
GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI
Simboluri chimice
Al Aluminiu
Al2O3 Oxid de aluminiu
As Arsen
Cd Ca d mi u
Br- Ion brom
Br2 Brom
Ca(OH)2 Hidroxid de calciu,var
Cl- Ion clor
Cl2 Clor
OCl- Ion hipoclorit
ClO3- Ion clorat
CN- Ion cianura
CO Monoxid de carbon
CO2 Dioxid de carbon
COS Oxisulfura de carbon
C r C r o m
Cr3+ Ion crom(lll)
(CrO4)2- Ion cromat
CS2 Sulfura de carbon
Cu Cupru
F- Ion fluor
Fe Fier
HBr Acid bromhidric
HCl Acid clorhidric
HCN Acid cianhidric
HF Acid fluorhidric
Hg Mercur
H2O2 Peroxid de hidrogen
H2S Hidrogen sulfurat
H2SO4 Acid sulfuric
HNO3 Acid azotic
N2 Azot gaz
NaOH Hidroxid de sodiu
Na2CO3 Carbonat de sodiu,soda
NaHCO3 Carbonat acid de sodiu,bicarbonat
NaOCl Hipoclorit de sodiu
NaClO3 Clorat de sodiu
NaHSO3 Sulfit acid de sodiu,bisulfit
NH2CN Cianamida
(NH2)2CO Uree
NH3 Amoniac
NH4+ Ion amoniu
Ni Nichel
N2O Oxid azotos
NO Oxid de azot
NO2 Dioxid de azot
(NO2)- Ion nitrit
(NO3)- Ion nitrat
NOx Oxizi de azot(amestec de NO si NO2)
O2 Ox i g e n
O3 Oz o n
P Fosfor
Waste Water and Waste Gas Treatment 471
Glossary
Pb Plumb
(PO4)3- Ion fosfat
(PO4)-P Fosfat(calculat ca P)
Sn Staniu
S2- Ion de sulf
SO2 Dioxid de sulf
SO3 Trioxid de sulf
(SO3)2- Ion sulfit
(SO4)2- Ion sulfat
SOx Oxizi de sulf(amestec de SO2 si SO3)
Zn Zinc
Prefixe
p pico 10
-12

n nano 10
-9

micro 10
-6

m mili 10
-3

c centi 10-2
d deci 10-1
h hecto 10
2

k k i l o 1 0
3

M m e g a 1 0
6

G giga 10
9

T tera 10
12

P peta 10
15

Unitati si factori de conversie
bilion 1000 milioane
C grad Celsius,centigrade
cm centimetru
d zi
g gram
h ora
I-TEQ echivalenti internationali de toxicitate a dioxinelor
J Joule (1J=0.239cal)
kg kilogram
kPa kilopascal (1kPa=10mbar)
kWh kilowat-ora (1kWh=3.6MJ)
l litru (1l=0.001mc)
m me t r u mg
mi l i g r a m
m2 metru patrat
m3 metru cub
MJ magajoule (1MJ=239kcal=0.2778kWh)
472 Waste Water and Waste Gas Treatment
Glossary
MPa megapascal (1MPa=10bar)
Nm3 normal mc (metru cub pentru gaze,masurat la 101.3kPa si 273.15K)
Pa pascal (presiune;1 Pa=1 N/m2)
ppm parti pe milion(in masa)
ppmv parti pe milion(in volume) (ppm x greutatea moleculara/22.41=mg/Nm3)
1 ppm NO2=2.05 mg/Nm3 NO2)
s secunda
S siemens
tonne tona (1 tona=1000kg)
v - % procentaj in volume
wt - % procentaj in greutate
y r a n
o h m
Prescurtari/Acronime
ACP Proces de contact anaerob
ACR Reactor de contact anaerob
AMS Sistem automat de masurare (instalat si cu operare continua in teren)
AOX Compusi organici halogenati adsorbabili
API Institutul american pentru petrol
ATS Schilling austriac (moneda)
BAT Cele mai bune tehnici disponibile ,conform definitiei din Art.2 (11) al Directivei
BEF Franc belgian (moneda)
BODx Consum biochimic de oxigen in timpul a x zile (normal 5 sau 7 ) indicind
cantitatea de materie organica biodegradabila din apa uzata
BREF Document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile
BTEX Benzen,Toluen,Etilbenzen,Xilen
CEFIC Consiliul European pentru industrie chimica
COD Consumul chimic de oxigen indicind, cantitatea de materie organica oxidabila
chimic ,din apa uzata
CONCAWE Asociatia Europeana pentru rafinare,pentru mediu sanatate si securitate
CPI Separator cu discuri cu caneluri
CSTR Reactor tip rezervor cu agitare continua
CWW BREF despre tratarea gazului uzat si a apei uzate orasenesti/ sisteme de
management in sectorul chimic
DAF Flotatia aerului dizolvat
DDT 1,1,1-triclor-2,2-bis-(p-clorfenil)etan;pesticid
DEM Marca germana (moneda)
DTA Evaluarea directa a toxicitatii
EC50 Concentratia efluentului in apa de dilutie care cauzeaza un efect negativ
masurabil asupra a 50% din populatia test
EIPPCB Biroul European pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii
ELV Valori limita de emisii
EMAS Eco-management si shema de audit (Reglementarea Cosiliului 761/2001)
EMFA Analiza fluxului de energie si materie
EMS Sistem de management de mediu
EOX Compusi organici halogenati extractibili
EQO Obiective de calitate a mediului
EQS Standarde de calitate a mediului
ESP Precipitator electrostatic
EUR Euro (moneda)
FGD Desulfurarea gazelor de ardere
FIM Marca finlandeza (moneda)
Waste Water and Waste Gas Treatment 473
Glossary
FRP Material plastic intarit cu fibre de sticla
GAC Carbon activ granulat
GBP Lira sterlina englezeasca (moneda)
GMP Buna practica a productiei
HAP Poluanti din aer periculosi
HEAF Filtru de aer cu eficienta inalta
HEAP Filtru pentru particule din aer cu eficienta inalta
HEL Limita superioara de explozie
HSE Sanatate, securitate si mediu
IAF Flotatie indusa a aerului
ICC Camera internationala de comert
IMPEL Reteaua Uniunii Europene pentru implementarea si aplicarea legislatiei de mediu
IPPC Prevenirea si controlul integrat al poluarii
IR Infrarosu
ISO Organizatia internationala pentru standardizare
LC50 concentratia efluentului in apa de diluare care cauzeaza mortalitate la 50% din
populatia testata
LCA Evaluarea ciclului de viata
LDAR Detectare pierderi si reparare
LEL Limita inferioara de explozie
LID Dilutie minima ineficienta; valoare numerica data ca valoare de dilutie
reciproca(adimensionala) a apei uzate pentru care nu se observa nici un efect
LVIC BREF in macroindustria chimica anorganica
LVOC BREF in macroindustria chimica organica
MEK Metil etil cetona
MF Microfiltrare (proces cu membrana, sectiunea apa uzata)
MIBK Metil izobutil cetona
NF Nanofiltrare (proces cu membrana, sectiunea apa uzata)
NFL gulden olandez (moneda)
NH4-N amoniu (calculat ca azot)
NO2-N nitrit (calculat ca azot)
NO3-N nitrat (calculat ca azot)
OFC BREF in industria chimica organica de rafinare
ORP potential redox
OSPAR Conventia de la Oslo si Paris pentru Protejarea mediului marin al Atlanticului
de Nord-est
PAC pulbere de carbon activ
PAH Hidrocarburi aromatice policiclice
PCDDs dibenzodioxine policlorurate
PCDF dibenzofurani policlorurati
p.e populatie echivalenta
PM particule materiale in suspensie (poluant pentru aer)
PMx particule materiale in suspensie, cu diametru aerodinamic de x m (poluant
pentru aer)
POP poluant organic persistent
PPI separator cu talere paralele
PSA adsorbtie cu variatia presiunii
PTFE politetrafluor etilena (TEFLON)
PVC clorura de polivinil
RO osmoza inversa (proces cu membrana, sectiunea apa uzata)
SAC cationit puternic acid
SBA anionit puternic bazic
SCA Suprafata specifica de colectare (ESP: proportia din suprafata de colectare a
electrodului fata de curentul de gaz)
474 Waste Water and Waste Gas Treatment
Glossary
SCR reducere catalitica selectiva (reducere Nox)
SCWO oxidarea apei suoracritica
SIC BREF in specialitatea industrie chimica anorganica
SME intreprinderi mici si mijlocii
SNCR reducere selectiva necatalitica (reducere Nox)
SPC control al procesului statistic
SVI index al volumului de namol: volumul in ml ocupat de 1 g de namol activ
dupa decantare in conditii specifice pentru un interval de timp specific
TA toxicitate alge; determinarea netoxicitatii apei uzate fata de algele verzi
(Scenedesmus subspicatus (CHODAT), utilizind diferite dilutii ale apei uzate;
valoare este un numar adimensional, care da factorul de dilutie
TD toxicitate Daphniae; determinata netoxicitatii acute a apei uzate la Daphniae
(Daphnia magna STRAUS) pentru o perioada de expunere de 24 ore, utilizind
diferite dilutii ale apei uzate; valoarea este un numar adimensional care da
factorul de dilutie
TF toxicitate pesti; determinarea netoxicitatii acute a apei uzate la pesti
(Leuciscus idus L) pentru o perioada de expunere de 48 ore, utilizind diferite
dilutii ale apei uzate; valoarea este adimensionala si da factorul de dilutie
TL toxicitate bacterii luminiscente; determinari pe termen scurt a efectului
inhibitor (efecte toxice subletale) al apei uzate asupra emisiei de lumina a
Photobacterium phosphoreum, utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoare
numerica adimensionala ce da factorul de dilutie
TM mutagenitate; determinarea celui mai scazut nivel de dilutie la care nu se
observa manifestarea genotoxicitatii apei uzate asupra organismului
Salmonella typhimurium TA 1535/pSK 1002; valoare este un numar
adimensional, care da factorul de dilutie
TOC Carbon organic total
TSS Total materii solide in suspensie(in apa uzata)
UASB Reactor sau proces cu strat filtrant de namol anaerob cu flux ascendent
UF Ultrafiltrare (proces cu membrabna, sectiunea apa uzata)
USD dolar US (moneda)
USEPA Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite
UV Ultraviolet
VCM monomer clorura de vinil
VOC Compusi organici volatili
VOX Halogenuri organice volatile
VRU Unitate de recuperare a vaporilor
WAC Cationit slab acid
WBA Anionit slab bazic
WEA Evaluarea integrala a efluentului
WEER Riscul integral al efluentului asupra mediului
WWTP Instalatie de tratare apa uzata
Termeni folositi in acest document
Proces aerob proces de tratare biologica care se desfasoara in prezenta oxigenului
Proces anaerob proces de tratare biologica care se desfasoara in absenta oxigenului
Denitrificare anoxica proces prin care NO3-N este convertit biologic la azot gazos in absenta
oxigenului
Indepartarea indepartarea azotului si fosforului in procesul de tratare biologica a nutrientilor
biologici
Component substanta incorporata intr-un amestec (ex.: in apa uzata, gaz rezidual sau aer)
Continut materie continuta intr-un mediu
Efecte in mediu posibil schimb al presiunii mediului de la un compartiment de mediu la alta
Waste Water and Waste Gas Treatment 475
Glossary
Denitrificare proces biologic prin care nitratul este convertit la azot si alte produse
gazoase finale
Emisii difuze emisii difuze care nu sunt eliberate prin puncte de emisie specifice
(cosuri,etc)(cww/tm/154)
Factor de dilutie utilizat la determinarea toxicitatii in apa uzata; definit ca raportul dintre
cantitatea totala de proba dupa diluare si cantitatea de apa uzata
continuta in proba fara efecte detectabile asupra organismelor test;
factori mari de dilutie sunt echivalenti cu o toxicitate mare a apei uzate
Efluent fluxul uzat (apa uzata sau gaz uzat) descarcat dintr -un proces, o
instalatie sau un site
Emisii eliberare directa sau indirecta de substante, vibratii caldura sau zgomot
din surse individuale sau difuze in aer, apa sau sol, asa cum este definit
in Art. 2(5) al Directivei
Aer exhaustat curent de aer (gaz uzat) dintr-o instalatie contaminata cu componenti
gazosi, in mod obisnuit cu concentratii scazute
Instalatii existente instalatii in operare sau existente inainte de data la care aceasta
Directiva a intrat in vigoare, conform Art. 2(4) al Directivei
Gaz de cos gazelor reziduale generate in procesul de incinerare
Emisii fugitive orice emisie care nu este sub forma de gaze uzate sau compusi organici
volatili in aer, sol si apa sau de solventi continuti in orice fel de produsi.
Include emisii necaptate,eliberate in mediul exterior prin ferestre, usi,
ventilatoare sau deschideri similare (cww/tm/88)
Compusi organici un compus organic care contine cel putin un atom de brom, clor, fluor
sau iod
Halogenati in molecula
Instalatie unitate tehnica stationara in care se desfasoara una sau mai multe
activitati mentionate in Anexa I a Directivei , si orice alte activitati
direct asociate care au o conexiune tehnica cu activitatile realizate in
afara acestui site si care ar putea avea efect asupra emisiilor si poluarii
(Art 2(3) al Directivei)
Adaos de apa apa adaugata unui proces pentru a initia sau mentine o reactie, pregati o
solutie, amesteca reactantii, dilua reactantii
Lesia mama flux de apa uzata rezultat direct dintr-o reactie chimica sau o sinteza, in
general cu concentratie mare in produsi, materiale de initiere sau
produse secundare, in special in descarcari apoase initiale
Nitrificare proces biologic prin care amoniacul este convertit mai intii in nitrit si
apoi in nitrat
Operatii de pornire, perioada de operare care pune in functiune sau scoate din functiune sau
sfirseste
oprire o perioada de mers in gol a unei activitati, unui echipament sau unui
rezervor . Fazele obisnuite de variatie a acivitatii nu pot fi considerate
ca porniri sau opriri (cww/tm/88)
Substante Element chimic si compusii lui, cum este definit in Art 2(1) al
Directivei
Schimbare esentiala schimb in operare care, in opinia unei autoritati competente, poate
determina efecte negative semnificative asupra fiintelor umane si
mediului, asa cum se defineste in Art. 2(1) al Directivei
Compus organic orice compus organic avind o presiune de vapori de 0.01 kPa sau mai
mult, la
volatil 293.15 K sau cu o volatilitate corespunzatoare in conditii particulare de
utilizare (cww/tm/88)
Gaz rezidual (VOC) sau alti poluanti evacuati in aer de la cos sau de la
echipamentele de depoluare
476 Waste Water and Waste Gas Treatment
Glossary
Apa uzata efluent apos rezultat din procesele chimice, de productie, de pregatire a
materiei prime, de curatare echipamente si din activitatile de incarcare si
depozitare. Apa pluviala sau apa de racire indirecta nu se include
datorita diferitelor definitii pentru apa uzata folosite in statele membre.
Apa pluviala si necesarul de epurare este tratata separat. Apa de racire
este tratata in BREF-ul orizontal respectiv pentru Sisteme Industriale de
Racire
Waste Water and Waste Gas Treatment 477