Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
PRODUSE POPULARE
2022
Promovarea, cheia succesului
Promovarea
Promovarea înseamnă să faceţi cunoscută clientului valoarea produsului dumneavoastră. Un
element important al promovării este aşa-numitul branding.
Aceasta înseamnă crearea unui „brand” sau o marcă, de exemplu „brânză de munte”,
„zmeură de munte” şi să se adauge valoare acesteia prin promovarea atributelor care caracterizează
produsul respectiv . Spre exemplu: „calitate” sau „natură”, etc.
Aceste calităţi interesează atât consumatorii, cât şi comercianţii şi pot fi folosite pentru o
promovare eficace.
Acţiuni concrete
Câteva modalităţi de promovare a produselor
-Afişarea de postere în locuri publice care prezintă calităţile unice ale produsului (calitatea,
gustul, provenienţa, metodele de producţie) şi locurile în care produsul poate fi cumparat
-Distribuirea de fluturaşi informativi care să însoţească produsul. Conţinutul acestora poate
include: motive pentru achiziţionarea produsului, o scurtă prezentare a gospodăriei sau fermei dvs,
scurte istorii despre originea produsului, reţete culinare
-Realizarea de prezentări ale produselor la pieţe şi târguri: oferiţi informaţii directe despre
produs, procesul tradiţional de producţie, ingrediente, etc
-Oferiţi degustări ale produsului potenţialilor clienţi (în târguri, pe stradă, la pieţe sau în
magazine
-Oferte promoţionale. Spre exemplu: acum 9.00 RON in loc de 9.99 RON; al treilea produs
gratuit, etc. Astfel de promoţii pot fi organizate şi în colaborare cu alţi producători: ex. cumpăraţi o
bucată de brânză şi primiţi gratuit alt produs.
Etichetarea
Eticheta este locul perfect pentru promovarea produsului în sine şi unde se poate menţiona:
EXEMPLE
Un produs sau serviciu de calitate nu se vinde singur. Pentru ca acesta sa poata fi
valorificat, beneficiile lui trebuie sa fie comunicate clar potentialilor consumatori.
Croi: tip vestă deschisă pe mijlocul feţei, confecţionată din 3 bucăţi de pănură - una pentru spate
şi două pentru piepţi - răscroite la gât şi mâneci şi încheiate manual. Vesta este bordată/finisată cu
stofă roşie pe lângă gât, piepţi, poale şi răscroiala mânecilor. Pe fiecare piept sunt aplicate câte 2
buzunare mici, iar la interior un buzunar mare. Decorul prezintă 2 tipuri de compoziţii: benzi de
broderie peste o panglică de saten care urmăresc liniile de croi - răscroiala de la gât şi mâneci,
piepţi, poale, umeri, subraţ - şi motive concentrate în jurul buzunarelor de pe piept şi de pe mijlocul
spatelui. În cadrul decorului apare brodat, pe piept, între cele două buzunare, anul confecţionării
1956.
Motive decorative: vegetal florale: pomul vieţii (spate şi buzunare), coşuleţe cu flori (buzunarele),
"ruje"/inflorescenţe, geometrice: S-uri, "cârcei", "cârnel"/zig-zag. Cromatică: pănură albă, stofă
roşie, saten negru, motive cu: roşu, verde, ciclamen, vişiniu, albastru, bleu.
În concluzie, putem spune că portul popular din Ținutul Pădurenilor este o chintesență a
autenticității a unei culturi străvechi, dar și a unui trai greu într-o zonă izolată de munte.
3.PROMOVARE SERVICII
Bine aţi venit în cetatea Hunedoarei, devenită castelul celui mai strălucit rege al Ungariei
medievale, Matia Corvin.
Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de construcţie diverse, a prezenţei
unor inovaţii în plan militar şi civil, precum şi vieţii tumultoase de curte care l-a animat
vreme de peste 400 de ani.
Castelul Corvinilor impresionează prin prezenţa sa, ce domină oraşul Hunedoara. Pentru
cei atraşi de evul mediu, castelul reprezintă un monument singular în România şi printre
cele mai atractive din spaţiul european.
Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe
o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută
cu turnuri, bastioane și un donjon. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.
Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de Hunedoara.
Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct
strategic întărit, cât și drept reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au
modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul .
Ultimul turn de apărare (turnul „Ne boisa” = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul
lui Ioan de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un
vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai
pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepții), Turnul buzduganelor, Bastionul
alb care servea drept depozit de bucate și Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereți
(printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile
Lupu din Moldova). În aripa castelului numită Matia se mai deslușește destul de vag, o pictură
referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de
Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de
Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi
fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă.
Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea
că inscripția de pe zidul fântânii înseamnă „Apă ai, inimă n-ai!”. În realitate, conținutul descifrat de
specialiști este Cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în
cetatea de lângă biserică.