Ghid ARA privind elaborarea

Planului de Siguranță a Apei (PSA)

pentru sistemele centralizate de
aprovizionare cu apă

București
2022

Elaborat: Conf. univ. dr. Mihaela Vasilescu, Universitatea Ecologică din București
Consilier ARA
Document proprietate a Asociaţiei Române a Apei. Difuzarea electronică şi reproducerea parţială sau totală sunt interzise
fără acordul scris al Asociaţiei Române a Apei.
0
 Cuprins

Capitolul 1 Ce este un Plan de Siguranță a Apei (PSA)? 3

1.1 Scurt istoric despre etapele dezvoltării conceptului de PSA 3
1.2 Cadrul juridic al implementării PSA în statele membre ale 3
Uniunii Europene și în România
1.3 Principalii pași ai elaborării unui PSA 5

Capitolul 2 Ghid pentru operatorii de apă, privind elaborarea Planului de 6

Siguranță a Apei (PSA)
2.1 Principalele etape ale elaborării PSA pentru un sistem 6
centralizat de aprovizionare cu apă potabilă
2.2 Constituirea echipei care elaborează PSA 10
2.3 Descrierea sistemului de aprovizionare cu apă 14
2.4 Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor 19
2.5 Stabilirea, monitorizarea și validarea măsurilor de control 28
2.6 Monitorizarea operațională 34
2.7 Management și comunicare 37
2.7.1 Pregătirea procedurilor de management 37
2.7.2 Elaborarea programelor suport 39
2.8 Revizuirea și actualizarea PSA 40

Bibliografie 42

Anexe 44

Anexa 1. Pericole, Riscuri și Măsuri de control, într-un sistem centralizat de 44

aprovizionare cu apă, exemple din experiența operatorilor membri ARA

Anexa 2. Măsuri de control ce pot fi stabilite pentru un sistem centralizat 53

de aprovizionare cu apă, exemple din experiența operatorilor membri ARA

1
Lista abrevierilor
APM - Agenția de Protecția Mediului
ABA - Administrația Bazinală de Apă
ANM - Agenția Națională de Meteorologie
ANAR - Administrația Națională „Apele Române”
CMA - Concentrații Maxim Admise
DSPJ - Direcția de Sănătate Publică județeană
DSPMB - Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București
HACCP - Evaluarea pericolului și controlul în puncte critice (Hazard Assessment and
Control in Critical Points)
HPA - Hidrocarburi Policiclice Aromatice
IWA - Asociația Internațională a Apei (International Water Association)
MS - Ministerul Sănătății
OMS/WHO - Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organization)
PSA - Plan de Siguranță a Apei
THM - Trihalometani

*
* *

Colegiale mulţumiri membrilor Comisiei Principale „Apa potabilă” a Asociaţiei Române a Apei
şi Operatorilor de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare care au furnizat
exemple şi au emis sugestii pentru întocmirea acestui Ghid.

2
Capitolul 1 Ce este un Plan de Siguranță a Apei (PSA)?

1.1 Scurt istoric despre etapele dezvoltării conceptului de PSA

Prima publicație a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care se ocupă în mod special de
calitatea apei potabile a apărut în anul 1958 sub forma unui document intitulat Standarde
Internaționale pentru Apa Potabilă. În anii 1984-85, a fost publicată prima ediție a Ghidului
OMS privind calitatea apei potabile. În anul 1995 s-a luat decizia ca Ghidul să fie supus unui
proces de revizuire continuă. În timpul revizuirii Ghidului OMS privind calitatea apei potabile
care a condus la ediția a 3-a, valoarea instrumentului de management preventiv cunoscut
sub denumirea de Plan de Siguranță a Apei (PSA) a fost evidențiată în mod repetat.
Potențialul aplicării PSA a fost evaluat într-o serie de reuniuni ale experților care au avut loc
la Berlin (2000), Adelaide (2001) și Loughborough (2001) [1].

“Cel mai eficient mod de a asigura în mod consecvent siguranța aprovizionăriii cu apă
potabilă este utilizarea unei abordări cuprinzătoare a evaluării riscurilor și a gestionării
acestora, care să includă toate etapele de furnizare a apei de la priza de captare din bazinul
hidrografic, până la robinetul consumatorului. O astfel de abordare este denumită Plan de
Siguranță a Apei (PSA)”. Definiția aceasta deschide Capitolul 4 al celei de-a 3-a ediții a
Ghidului OMS privind calitatea apei potabile (2004) și captează filozofia abordării de tip PSA.
Ghidul OMS descrie mai degrabă principiile generale ale abordării de tip PSA, nefiind un
îndrumar al aplicării lor în practică. Acesta este motivul pentru care în anul 2009 a fost
publicat "Planul de siguranță a apei, Manualul de management pas cu pas a riscului, pentru
furnizorii de apă potabilă" prin efortul comun al OMS și al Asociației Internaționale a Apei
(IWA). Obiectivul acestui Manual este de a oferi orientări practice pentru a facilita
elaborarea unui PSA, concentrându-se în special asupra aprovizionării cu apă gestionată de
un operator de apă sau de o entitate similară [2].

1.2 Cadrul juridic al implementării PSA în statele membre ale Uniunii

Europene și în România

Cadrul juridic privind calitatea apei potabile la nivelul Uniunii Europene este reprezentat de
Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman 98/83/CE care urmărește
protejarea sănătății umane împotriva efectelor negative ale oricăror contaminări ale apei,
asigurându-se că aceasta este sanogenă și curată [3]. Directiva stabilește standardele esențiale

3
de calitate la nivelul UE, un total de 48 de parametri microbiologici, chimici și indicatori care
trebuie monitorizați și testați în mod regulat și se bazează pe Ghidul OMS privind apa
potabilă. Ediția din 1998 a directivei nu conectează în mod specific calitatea apei la sursă, cu
calitatea apei la robinetul consumatorului, iar procedurile de gestionare a sistemului de
aprovizionare cu apă nu țin cont de legătura cauzală între contaminarea apei și efectul
acesteia asupra sănătății umane.

Textul consolidat al reglementării, cu cele mai recente amendamente incluse în Directiva

2015/1787/UE, a introdus în mod specific practica de evaluare și de gestionare a riscurilor,
care este de fapt conceptul Planurilor de Siguranță a Apei [4]. Evaluarea riscurilor menționată
în directivă se bazează pe principiile generale de evaluare a riscurilor stabilite în standardul
internațional EN 15975-2 "Security of drinking water supply - Guidelines for risk and crisis
management. Part 2. Risk management” [5].

Statele membre trebuie să pună în aplicare actele cu putere de lege și pe cele administrative
necesare pentru a se conforma Directivei 2015/1787/UE, în termen de doi ani de la intrarea
sa în vigoare, adică până în anul 2017. Calendarul de conformare a statelor membre la
prevederile directivei, este de cinci ani de la intrarea sa în vigoare, adică până în anul 2020.

Legislația în vigoare în România este Ordonanța nr. 22 din 30 august 2017 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, care prevede
că Planurile de Siguranță a Apei devin obligatorii începând cu 1 ianuarie 2021, pentru
sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în
medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 m 3/zi sau deservesc mai mult de 5.000 de
persoane”.

În luna octombrie a acestui an, a fost pus în discuție publică pe website-ul Ministerului
Sănătății proiectul de Ordin de Ministru privind aprobarea “Cadrului general pentru planurile
de siguranță a apei, precum și stabilirea responsabilităților autorităților competente și a
producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea
planurilor de siguranță a apei”. Standardul internațional EN 15975-2 a fost adoptat ca
standard românesc SR EN 15975-2 Securitatea alimentării cu apă potabilă, linii directoare
pentru gestionarea riscului și a crizei. Partea 2. Gestionarea riscului [5].

Noua Directivă 2020/2184/UE privind calitatea apei destinate consumului uman [6] urmează
să fie transpusă în legislația națională până la data de 12.01.2023 și vine să întărească
obligativitatea implementării Planurilor de Siguranță a Apei, ca bază a stabilirii viitoarelor
programe de monitorizare a calității apei distribuite consumatorilor.

4
1.3 Principalii pași ai elaborării unui PSA

Planul de Siguranță a Apei este considerat de OMS cel mai eficient mijloc de menținere a
securității unui sistem public de aprovizionare cu apă potabilă. Analiza complexă a riscurilor
și a managementului riscurilor, reprezintă coloana vertebrală a acestor planuri, care au ca
scop gestionarea într-o manieră preventivă a riscurilor asupra sănătății umane asociate
consumului unei ape potabile posibil contaminate, nu doar prin monitorizarea produsului
final - apa de robinet și reacția după ce incidentul s-a produs deja, ci prin anticiparea și
evitarea evenimentelor care ar putea conduce la contaminarea apei de-a lungul sistemului
de aprovizionare, de la priza de captare, până la robinetul consumatorului. Principiile și
conceptele altor paradigme de gestionare a riscurilor sunt utilizate pe larg în proiectarea
PSA, incluzând-o pe aceea a ridicării unor bariere succesive în calea contaminării (măsuri de
control) și analiza pericolelor în puncte critice (HACCP), preluate din industria alimentară [7].

Pentru a elabora un PSA, furnizorul de apă trebuie să efectueze o evaluarea aprofundată a

sistemului (infrastructura) și procesului de aprovizionare cu apă (tratare și distribuție), de la
priza de captare a apei brute din sursă, până la robinetul consumatorului. Trebuie
identificate pericolele și riscurile și apoi investigați pașii corespunzători pentru minimizarea
acestor riscuri. Interacțiunea și cooperarea părților interesate sunt vitale pentru succesul
implementării PSA. Pașii principali pentru elaborarea și punerea în aplicare a unui
management preventiv de tip PSA pentru un sistem centralizat de aprovizionare cu apă
potabilă, sunt:
se stabilesc echipa și metodologia de elaborarea a PSA
se identifică toate pericolele și evenimentele periculoase care pot afecta siguranța
sistemului de aprovizionarea cu apă (captare, tratare, distribuție, robinetul
consumatrului)
se evaluează riscul asociat fiecărui pericol și eveniment periculos
se verifică dacă există metode de control/ bariere împotriva fiecărui risc semnificativ și
dacă aceste măsuri sunt eficiente
se validează eficiența măsurilor de control/ barierelor în calea contaminării apei
se implementează un plan de îmbunătățire a măsurilor de control/ barierelor, dacă este
necesar
se demonstrează că sistemul de aprovizionare cu apă potabilă este în siguranță în mod
constant
se revizuiesc periodic pericolele, riscurile și măsurile de control în funcție de evoluția
situației
se mențin înregistrări corecte pentru transparența măsurilor de management și
justificarea rezultatelor.

5
Capitolul 2 Ghid pentru operatorii de apă privind elaborarea
Planului de Siguranță a Apei (PSA)

2.1 Principalele etape ale elaborării PSA pentru un sistem centralizat de

aprovizionare cu apă

Planul de siguranță a apei garantează o aprovizionare sigură cu apă potabilă, prin:

(i) cunoașterea și documentarea întregului sistem de aprovizionare cu apă;

(ii) identificarea locului și modalității în care pot apărea pericolele;
(iii) construirea barierelor și sistemelor de management pentru a preveni apariția
problemelor;
(iv) asigurarea că toate componentele sistemului funcționează corect.

Sectorul apei potabile este din ce în ce mai conștient de limitarea reprezentată de testarea
produsului final - apa de robinet, pentru a oferi siguranță consumatorilor. Analiza pericolelor
în punctele critice de control (HACCP), principiul care fundamentează elaborarea PSA,
identifică și gestionează pericole semnificative în punctele-cheie ale procesului de producție
a apei. Principalul rol al analizei HACCP este de a înțelege riscurile asociate fiecărei etape a
procesului de producție a apei potabile, concentrându-se asupra controlului procesului, de la
apa brută, până la apa de la robinet, reducând astfel la minimum valorile (scorurile) de risc
pentru produsul final și câștigând tot mai mult încrederea consumatorilor [8]. Prezentarea
generală a matricii de elaborare a PSApoate fi identificată în Tabelul 1.

Tabelul 1 Matricea de elaborarea a PSA

Etapele elaborării Componentele principale ale unui sistem de aprovizionare cu apă
PSA
Sursa de apă Stația de tratare Sistemul de Robinetul
distribuție consumatorului

Colectarea Tipul de captare, Diagrame, procese de Diagrame, fluxul Tipul de spații,

informațiilor sursa de apă tratare, capabilitate, de producție, materialele din care
control echipamente, este confecționată
rezervoare de rețeaua domstică de
înmagazinare, distribuție
starea supapelor

Identificarea Surse de poluare, Zona de captare, Contaminare Sifonare, scurgeri din

pericolului în climă reactivii utilizați în externă, fluctuații conducte, igienă
punctele critice tratarea apei în scopul de debit,
potabilizării, conexiuni
materialele folosite, neautorizate,

6
Etapele elaborării Componentele principale ale unui sistem de aprovizionare cu apă
PSA
Sursa de apă Stația de tratare Sistemul de Robinetul
distribuție consumatorului

ineficiența sifonare inversă

tratamentului, penele
de alimentare cu
energie electrică

Evaluarea riscului Probabilitatea Probabilitatea unui Probabilitatea de Probabilitatea

producerii și tratament ineficient, eșec, consecințe apariției riscului,
consecințele consecințele consecințele
poluării ineficienței

Măsurile de Managementul Procesul de tratare, Proceduri Elemente de

control bazinului monitorizarea operaționale, etanșare, tratament
hidrografic și a acestuia, sistemele de materiale pentru îndepărtarea
rezervoarelor de avertizare, oprirea aprobate, starea plumbului dizolvat
înmagazinare a furnizării apei în supapelor (migrat din
apei tratate rețeaua de distribuție conducte), educație

Monitorizarea Monitorizarea Apa brută, procesul de Debitul, Inspectarea

măsurilor de punctelor de tratare, apa presiunea, sistemului
control deversare ale dezinfectată furnizată concentrația de
poluanților, în rețeaua de dezinfectant
calitatea apei distribuție (produsul rezidual
brute final)

Acțiuni în cazul Oprirea preluării Oprirea preluării apei Evacuarea apei, Consilierea
depășirii apei din sursă, din sursă, ajustarea spălarea țevilor, consumatorilor
Concentrațiilor ajustarea procesului de tratare, sfătuirea
Maxim Admise procesului de închiderea stației de oamenilor să
(CMA) tratare tratare fiarbă apa

(Sursa: Ghidul OMS, 2017)

Urmărind matricea de mai sus, întregul sistem de aprovizionare cu apă trebuie analizat în
punctele sale critice, iar scorurile de risc trebuie stabilite pentru fiecare componentă a
lanțului cauzal, în conformitate cu matricea de risc prezentată în Tabelul 2.
Cheia stabilirii scorurilor de probabilitate este următoarea:

 5 - aproape sigur, înseamnă o apariție zilnică a unui eveniment periculos;

 4 – probabil, este o dată pe săptămână;
 3 – probabilitatea moderată, este o dată pe lună;
 2 - puțin probabil, este o dată pe an;
 1 – rar, o dată la 5 ani [7].

7
Instrucțiunile privind modul de stabilire a scorurilor pentru gravitatea evenimentului
periculos sau cu alte cuvinte, consecințele impactului asupra sănătății umane sunt
următoarele:
 Catastrofal, înseamnă potențial letal pentru o populație numeroasă;
 Major, este pentru potențial letal pentru o populație puțin numeroasă;
 Moderat, înseamnă potențial nociv pentru o populație numeroasă;
 Minor, este potențial dăunător pentru o populație puțin numeroasă;
 Nesemnificativ, înseamnă nici un impact sau un impact care nu poate fi detectat [7].

Tabelul 2 Matricea scorurilor de risc

Severitate/ Nesemnificati
Minor Moderat Major Catastrofal
Consecința impactului v
Probabilitate
1 2 3 4 5

Aproape sigur 5 5 (S) 10 (m) 15 (M) 20 (FM) 25 (FM)

Probabil 4 4 (S) 8 (m) 12 (M) 16 (FM) 20 (FM)

Probabilitate moderată 3 3 (S) 6 (m) 9 (m) 12 (M) 15 (M)

Improbabil 2 2 (S) 4 (S) 6 (m) 8 (m) 10 (m)

Rar 1 1 (S) 2 (S) 3 (S) 4 (S) 5 (S)

(Sursa: Ghidul OMS, 2017)

Pe baza acestor criterii, domeniul scorurilor de risc este cuprins între 1 și 25. După evaluarea
riscurilor din sistemul de aprovizionarea cu apă potabilă în puncte critice, se recomandă
diferite acțiuni în funcție de mărimea scorurilor de risc, clasificate după cum urmează: risc
scăzut (scor 6), risc mediu (scor 6-9), risc mare (scor 10-15) sau risc foarte mare (scor 15).

Acțiunile care trebuie întreprinse în funcție de valoarea scorului de risc:

 Risc scăzut (S): gestionarea sistemului de aprovizionare cu apă se efectuează în

conformitate cu procedurile de rutină, care sunt revizuite periodic.
 Risc mediu (m): este nevoie de acțiune și planificare.
 Risc mare (M): sunt necesare acțiuni prioritare pentru a reduce imediat pericolul.
 Risc foarte mare (FM): sunt necesare acțiuni urgente pentru a preveni pericolul, de
exemplu întreruperea furnizării apei, avertizarea consumatorilor să fiarbă apa,
instituirea restricțiilor în utilizare și acțiuni prioritare pentru reducerea imediată a
pericolului.

8
HACCP, care este la origine un sistem de management al siguranței alimentelor și care a fost
adoptat pentru elaborarea PSA, poate controla pericolele microbiologice, chimice și fizice
pentru a obține o apă potabilă sigură. Protecția calității apei potabile este foarte importantă
pentru fiecare stație de tratare, dar mai ales pentru sistemele mici de aprovizionare care
sunt în principal exploatate la nivelul comunităților.

Indiferent de mărimea sistemului de aprovizionare cu apă, Planul de siguranță a apei este:

 instrumentul viitor pentru calitatea și siguranța apei
 cea mai bună practică la nivel internațional
 oferă beneficii semnificative consumatorilor privind asigurarea calității apei și serviciului
furnizat
 este inclus în noua Directivă 2020/2184/UE privind calitatea apei potabile.

Planul de siguranță a apei bazat pe principiile de evaluare și de gestionare a riscurilor, este

un instrument de management eficient și ușor de utilizat pentru reducerea riscului în
sistemele de aprovizionare cu apă, cu accent pe controlul proceselor din sistem și pe
acțiunile de operare eficientă.

În perioada elaborării acestui Ghid, Ministerul Sănătăţii avea în etapa de avizare un „ORDIN
privind aprobarea Cadrului general pentru planurile de siguranță a apei, precum și stabilirea
responsabilităților autorităților competente și a producătorilor și/sau distribuitorilor de apă
privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță a apei”
(http://www.ms.ro/2021/10/25/proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-cadrului-general-
pentru-planurile-de-siguranta-a-apei-precum-si-stabilirea-responsabilitatilor-autoritatilor-
competente-si-a-producatorilor-si-sau-distribuitorilo/) . În Anexa 3 a ORDINULUI se pezintă
următoarea matrice de evaluare a riscurilor:

Matricea de evaluare a riscurilor conform Organizatiei Mondiale a Sănătății

Probabilitatea Severitatea consecințelor
(frecvența) Nesemnificativă Impact minor Impact moderat Impact major Impact catastrofal
sau fără impact Posibil dăunător Posibil dăunător Posibil letal pentru asupra sănătății
1 pentru populaţia pentru populaţia populaţia publice
aprovizionată de aprovizionată de aprovizionată de Posibil letal pentru
sisteme mici sisteme mari sisteme mici populaţia
2 3 4 aprovizionată de
sisteme mari
5

Aproape sigură 5 10 15 20 25
O dată/zi – scor 5
Probabilă 4 8 12 16 20
1 / săptămână –
scor 4
Probabilitate 3 6 9 12 15
moderată
1/lună – scor 3
Improbabilă 2 4 6 8 10

9
 Probabilitatea Severitatea consecințelor
(frecvența) Nesemnificativă Impact minor Impact moderat Impact major Impact catastrofal
sau fără impact Posibil dăunător Posibil dăunător Posibil letal pentru asupra sănătății
1 pentru populaţia pentru populaţia populaţia publice
aprovizionată de aprovizionată de aprovizionată de Posibil letal pentru
sisteme mici sisteme mari sisteme mici populaţia
2 3 4 aprovizionată de
sisteme mari
5

1/an – scor 2
Rară 1 2 3 4 5
O dată/5 ani –
scor 1
(Sursa: proiect Ordin Ministerul Sănătăţii, 2022)

cu următoarele indicaţii pentru completare:

Scor de risc între 1 și 2 – nu este necesară luarea de măsuri
Scor de risc între 3 și 5 – nu este necesară luarea de măsuri, dar se asigură supraveghere/ planificare de măsuri
operaționale la stația de tratare
Scor de risc între 6 și 10 – măsură operațională/ posibilă investiție de capital necesară la stația de tratare
Scor de risc între 12 și 16 - măsură operațională relativ urgentă și probabilă investiție de capital necesară la
stația de tratare sau la alte componente ale sistemului
Scor de risc între 20 și 25 - măsură operațională urgentă și probabilă investiție de capital necesară la stația de
tratare sau alte componente ale sistemului.

RECOMANDARE: Decizia privind utilizarea uneia sau alteia dintre cele două matrice aparţine Echipei PSA.

2.2 Constituirea echipei care elaborează PSA

Elaborarea Planurilor de Siguranță a Apei (PSA) pentru sistemele centralizate de

aprovizionare cu apă ar trebui să se bazeze pe o înțelegere aprofundată a relațiilor dintre
factorii de risc și evenimentele care cauzează o contaminare.

Având în vedere legislația și organizarea instituțională din România, principalii actori

implicați în aprovizionarea cu apă potabilă sunt producătorul de apă, autoritatea de sănătate
publică și autoritatea pentru protecția mediului.

Echipa PSA include reprezentanți ai principalelor părți interesate (stakeholderi):

producătorul de apă, autoritățile de sănătate publică și de protecția mediului, administratorii
resursei de apă, susținute de autoritățile locale și regionale. Producătorul de apă are în mod
normal rolul principal. Cooperarea și schimbul de informații sunt vitale în stabilirea canalelor
de comunicare, ca parte a elaborării și implementării PSA.

10
Producătorul de apă ia în considerare riscurile din cadrul bazinului hidrografic, întocmește
harta sursei/surselor de aprovizionare cu apă, identifică și gestionează riscurile generate de
branșamentul de furnizare a apei către imobil, elaborează PSA, implementează și
documentează sistemele de management și de monitorizare a calității apei distribuite.

Autoritatea de Sănătate Publică colaborează cu producătorul de apă pentru identificarea

pericolelor asupra sănătății, efectuează auditul sistemului de aprovizionare cu apă,
investighează posibilele boli asociate apei, sfătuiește populația și administratorii imobilelor
să mențină siguranța apei în rețelele interioare, avizează PSA și supraveghează sistemele
mici de aprovizionare cu apă.

Administrația Națională “Apele Române” (ANAR) și structurile instituționale locale,

gestionează resursele de apă, monitorizează calitatea apelor de suprafața și subterane,
comunică datele privind calitatea apei la sursă și măsurile pentru protejarea acesteia către
operatorul de apă și direcția de sănătate publică și cooperează cu producătorul de apă
pentru identificarea pericolelor din zona de captare.

Autoritatea pentru Protecția Mediului sprijină politicile de introducere a PSA, în special

identificarea riscurilor din bazinul hidrografic, sprijină PSA din punct de vedere al
managementului riscului în bazinul hidrografic, înțelege procesul de elaborare a PSA.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) permite accesul la datele meteorologice din

Fondul Național de Date Meteorologice în baza unui Protocol de colaborare cu operatorii de
apă potabilă și emite avertizări de fenomene meteorologice periculoase/extreme.

Pentru implementarea cu succes a PSA, este important ca echipa de conducere a

operatorului de apă să sprijine procesul, pentru a disponibiliza resursele financiare necesare
și pentru a promova în mod activ siguranța apei ca scop declarat al organizației.

În funcție de mărimea operatorului de apă și a numărului de sisteme de aprovizionare cu apă

de care este responsabil, poate fi necesar să existe mai multe grupuri de lucru ale PSA care
să raporteze unei echipe centrale; această situație trebuie evaluată de la începutul
procesului, caz în care se recomandă următoarea structură:
 o echipă principală;
 grupuri de lucru subordonate care se ocupă de anumite aspecte ale PSA, cum ar fi
grupul de lucru pentru „captare”, „sursa de apă”, „tratare” și „sistem de distribuție”
și dacă este necesar, atunci când aspectele de tratare sunt complicate și variate, pot
exista echipe separate specializate în tratarea apei (ex. apă de suprafață, apă de
profunzime, amestec, etc.);

11
  membri externi ai echipei și evaluatori, ce includ personal guvernamental și experți
independenți.

Echipa PSA are în componență atât angajați ai operatorului de apă, cât și ai părților
interesate, având responsabilitatea colectivă de a înțelege sistemul de aprovizionare cu apă
și de a identifica pericolele care pot afecta calitatea și siguranța apei de-a lungul lanțului de
alimentare. Echipa PSA are responsabilitatea colectivă pentru elaborarea, implementarea
și menținerea PSA, ca parte esențială a atribuțiilor zilnice ale membrilor echipei. Cu excepția
unuia sau mai multor coordonatori, ceilalți membri ai echipei PSA nu vor fi 100% dedicați
sarcinilor PSA, ci vor continua să aibă și îndatoririle lor normale. Membrii echipei PSA trebuie
să aibă în mod colectiv abilitățile necesare pentru a identifica pericolele și pentru a înțelege
cum pot fi controlate aceste pericole. În plus, această echipă trebuie să aibă autoritatea de a
pune în aplicare și de a gestiona măsurile de control, astfel încât PSA să devină parte din
sistemul de management operațional.

Este vital pentru succesul elaborării PSA și al dinamicii echipei, ca la constituirea aceasteia să
se respecte următoarele criterii de selecție a membrilor ei:
 competență tehnică și experiență operațională specifică sistemului, necesară pentru
elaborarea PSA;
 capacitate și disponibilitate de a participa la elaborarea, implementarea și
menținerea PSA;
 autoritate organizațională de a raporta persoanelor/ instituțiilor relevante de control
cum ar fi directorul executiv al operatorului de apă, Direcția de Sănătate Publică sau
autoritățile locale;
 înțelegerea sistemelor și proceselor organizaționale și de management care
transformă planurile în acțiuni, pentru a comunica rezultatele monitorizării și a face
raportările cerute;
 înțelegerea țintelor de sănătate care trebuie îndeplinite;
 aprecierea generală a nevoilor utilizatorilor finali, privind calitatea apei;
 înțelegerea aspectelor practice ale implementării PSA în contextul operațional dat;
 înțelegerea politicilor instituției și modului de reglementare a funcționării acesteia;
 cunoașterea programelor de instruire și conștientizare a personalului.

Membri echipei PSA Înregistrări privind

echipa PSA
 Șeful echipei (inginer principal sau manager calitatea apei)  Nume și prenume
 Ingineri (operare, întreținere, proiectare, investiții de capital)
 Personal de control al calității apei (microbiologi și chimiști)  Funcție și atribuții
 Personal tehnic care asigură funcționarea zilnică a uzinei de
apă  Rolul în echipa PSA

12
 Membri echipei PSA
 Membri externi: reprezentanți ai DSPJ/DSPMB, APM, ABA,
ANM, autorități publice locale/ județen
Înregistrări privind
echipa PSA
 Datele de contact
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Manualul PSA elaborat de OMS și IWA oferă exemplul prezentat în caseta de mai sus, despre
componența echipei PSA din punct de vedere al competențelor tehnice ale membrilor ei și
despre înregistrările care trebuie să existe despre componenții nominali ai echipei, împreună
cu exemplul concret al operatorului de apă din Melbourne, Australia.

Exemplul 1: Echipa PSA a uzinei de apă din Melbourne ( 12 persoane), Australia (3,5mil.
consumatori și stații de tratare diferite)
Denumirea funcției
Șeful echipei – inginer principal
Operator alimentare cu apă
Servicii tehnice pentru susținerea
procesului
Operator alimentare cu apă
Șeful secției de tratare a apei
Contractor operațiuni
Operator alimentare cu apă
Inginer de proces
Operator alimentare cu apă
Operator alimentare cu apă
Cercetător principal
Șef de secție
Specialist în domeniul distribuției
apei
Inginer distribuție apă
Inginer manager distribuție apă
Secția în care lucrează
Planificarea calității apei
Echipa de recoltare a probelor de
apă
Operatorul stației din zona de Nord
Echipa din zona de Vest a portului
Sisteme de tratare
Operatorul stației din zona de Sud
Echipa rezervorului Thomson
Operatorul stației din zona de Nord
Echipa rezervorului Silvan
Echipa rezervorului Maroondah-
Winneke
Planificarea calității apei
Operare
Secția de distribuție a apei
Secția de distribuție a apei
Secția de distribuție a apei
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)
Competențele
Ingineria calității apei (tehnologia
tratării apei)
Operarea stației de apă Upper
Yarra
Specialist tratarea apei
Operare, distribuție, tratare apă
Managementul activelor stației de
tratare a apei
Ingineria alimentării cu apă
Operarea rezervorului Thomson
Ingineria alimentării cu apă
Operare stație tratare apă
Operarea rezervoarelor Sugarloaf
și Maroondah, a stației de tratare
Winneke
Microbiologie
Operarea zonei de captare
Specialist în calitatea apei/ chimist
Inginer calitatea apei (distribuție)
Planificarea calității apei

Exemplul următor se referă la o modalitate de prezentare tabelară a informațiilor despre

părțile (entitățile) afectate/ interesate (stakeholderi) care își desfășoara activitatea în bazinul
hidrografic al sursei de apă utilizate de un operator de apă. Informațiile trebuie să fie însoțite
de numele și datele de contact ale instituțiilor/persoanelor de contact care fac parte din
echipa PSA.

Exemplul 2: Formular PSA pentru identificarea entităților afectate/interesate (stakeholderi)

Numele Probleme Puncte Persoana de Persoana Mecanismul Referințe ale
entității cauzate critice contact din de contact de întâlnirilor și

13
 sistemului de echipa PSA a entității interacțiune înregistrărilor
aprovizionare
cu apă
Agenția de Reglementează Afectează Responsabilul Directorul Întâlniri Înregistrările
Protecția agenții protecția cu regional anuale APM
Mediului economici mari captării reglementările
(APM) (ex. IPPC)
Organizații Creșterea Minimizează Responsabilul Managerul Întâlniri Dosarul
de fermieri animalelor introducerea pentru executiv informale și agenților
cu terenul Utilizarea pericolelor protecția programate economici din
situat în substanțelor microbiene și bazinului zona captării
vecinătatea chimice în chimice la hidrografic
prizei de agricultură captare
captare
Fabrică de Evacuări Respectarea Responsabilul Directorul Întâlniri Dosarul
substanțe punctuale în standardelor cu fabricii anuale agenților
chimice, etc. bazinul pentru reglementările economici din
hidrografic efluenții zona captării
industriali
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

PSA reprezintă o responsabilitate semnificativă care trebuie împărtășită de toți angajații

relevanți ai operatorului de apă. Elaborarea și implementarea PSA necesită timp, resurse
importante și angajament la toate nivelurile ierarhice ale organizației. Menținerea PSA are
nevoie de o atenție continuă din partea conducerii operatorului de apă, pentru a consolida o
cultură de conformare la cerințele planului. Poate dura câțiva ani pentru a vedea toate
beneficiile implementării PSA, dar experiența a arătat că acest plan duce la eficiență și la o
mai bună înțelegere a sistemului de aprovizionare cu apă, inclusiv la producerea unei ape de
calitate, care îndeplinește în mod constant obiectivele de sănătate publică [9].

2.3 Descrierea sistemului de aprovizionare cu apă

Prima sarcină a echipei PSA este să descrie în detaliu sistemul de aprovizionare cu apă, de la
sursa de apă până la robinetul consumatorului, incluzând tehnologia de tratare. Pentru
sistemele în care nu există deja o documentație completă este necesară deplasarea pe teren
pentru evaluarea sistemului. Mulți operatori de apă au însă o experiență extinsă și dețin
documentația completă a sistemului de aprovizionare cu apă, situație în care echipa PSA
solicită această documentație și verifică acuratețea ei pe teren. Descrierea trebuie să
furnizeze suficiente informații pentru a identifica punctele în care sistemul este vulnerabil la
evenimente periculoase, care sunt tipurile relevante de pericole și măsurile de control
asociate. Descrierea trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

14
  Captările: geologie și hidrogeologie; meteorologie și regim climatic; captări generale
și starea ecologică a râului/ lacului (corpului de apă); animalele sălbatice și sursele
potențiale de contaminare; alți utilizatori de apă; natura și intensitatea dezvoltării
economice și a utilizării teritoriului; alte activități în zona de captare care ar putea
contamina sursa de apă; alte activități planificate pentru viitor.

 Sursele de apă de suprafață: descrierea tipului de apă (ex. râu, rezervor, lac de
acumulare); caracteristicile fizice precum mărimea, adâncimea, gradientul termic,
altitudinea; debitul sursei și constanța acestuia; timpii de retenție; caracteristicile
apei (fizice, chimice, microbiene); protecția (ex. zone de protecție, împrejmuiri,
acces); activitățile de recreere și antropice; transportul volumului de apă.

 Sursele de apă subterană: strat acvifer închis sau deschis; hidrogeologia stratului
acvifer; debitul și direcția de curgere a apei; zona de reîncărcare a acviferului;
protecția izvorului; adâncimea forajului; transportul volumului de apă.

Pot fi incluse sursele alternative de apă, de unde se preia apa brută în cazul unor
incidente.

 Sistemele de tratare (uzina de apă): procese de tratare (inclusiv cele opționale); tipul
echipamentului; echipamentul de monitorizare și automatizarea; substanțele chimice
utilizate pentru tratare; eficiența tratării; îndepărtarea germenilor patogeni prin
dezinfecție; dezinfectantul rezidual/ timpul de contact.

 Rezervoarele de stocare și rețeaua de distribuție: tipul de rezervor; timpul de

stocare; variațiile sezoniere; protecția rezervorului (ex. acoperiș, împrejmuire, acces);
tipul rețelei de distribuție; descrierea materialelor în contact cu apa; condițiile
hidraulice (ex. vârsta apei, presiuni, debite); protecția împotriva sifonării;
dezinfectantul rezidual; identificarea utilizărilor și utilizatorilor apei (ex. calitatea și
cantitatea apei ce pot să satisfacă cerințele grupurilor vulnerabile) [10].

Poate fi adăugată disponibilitatea personalului instruit pentru fiecare verigă a lanțului

de aprovizionare și dacă există proceduri documentate pentru operarea sistemului.

Pentru descrierea sistemului de aprovizionare cu apă, se elaborează o diagramă de flux

(exemplu în Figura 1). Identificarea clară a pericolelor, necesită scheme specifice ale
sistemului de aprovizionare cu apă, care să indice procesele implicate în fiecare etapă de
tratare și distribuție. Este esențial ca reprezentarea sistemului să fie conceptual corectă,
deoarece stă la baza analizei pericolelor. Diagrama de flux trebuie să fie integrată în sistemul
de control al calității documentelor, fiind înregistrată și semnată de un membru al echipei

15
PSA, pentru confirmarea corectitudinii și integrității. Informațiile extensive privind captările
și sursele de apă pot face parte din diagramele de fux, sau pot fi dispuse în sistem geografic
(hărți GIS).

Exemplu următor prezintă o modalitate de descriere sintetică a procesului de aprovizionare

cu apă în sistem centralizat, sugerând diverse tipuri de documente care pot susține această
descriere și care pot fi preluate dintre cele deja existente în sistemul de management al
calității al fiecărui operator de apă.

Exemplul 3: Descrierea procesului

Etapa Descrierea procesului Referințe pentru detalii
Sursa de apă Apă de suprafață așa cum este preluată de la ANAR. Zona de captare Hărți GIS și Rapoarte
include agricultură intensivă și localități urbane mari, ceea ce implică
tratarea extensivă în scopul potabilizării.
Tratarea apei Filtrare, tratare cu ozon și cărbune activat pentru a îndeplini Procesul de tratare
cerințele autorității de sănătate publică, așa cum se specifică în Diagrame
proiectul stației de tratare, manualele de operare și specificațiile Registrul reactivilor de
constructorului. Sunt adăugați reactivi de tratare. tratare
Stocarea Descrierea rezervoruluiși amplasarea sa (GIS). Diagrame de sistem în Diagrame ale sistemului
după tratare format tipărit.
Distribuția Conductele de distribuție și stațiile de pompare în sistem GIS și Hărțile sistemului pe
format tipărit. layere GIS
Controale Calitatea reactivilor de tratare și materialelor în contact cu apa, Specificațiile din
speciale utilizate în producția și distribuția apei. contractele furnizorilor*
cerute
Cerințele Versiunea în vigoare a legislației și cerințele speciale ale autorității Legea 458/2002 privind
privind de sănătate publică locale calitatea apei potabile, cu
calitatea apei modificările ulterioare
*) se recomandă trimiteri la documente deja existente în sistemul de ( Sursa: Manual PSA, 2006)
management al calității al operatorului de apă, pentru a evita duplicările.

Probleme ce pot apărea:

Lipsa hărților care să redea cu acuratețe sistemul de aprovizionare cu apă
Lipsa informațiilor despre utilizarea/ managementul terenului în zona captării
Lipsa informațiilor privind intreprinderile industriale și riscurile asociate
Identificarea tuturor agențiilor guvernamentale care dețin informații sau pot juca un rol
Timpul îndelungat necesar pentru culegerea datelor de pe teren
Proceduri și documentație neactualizate.

16
 Fig. 1 Diagrama de flux a unui sistem de aprovizionare cu apă potabilă
(Sursa: Operator de apă, membru ARA)

Validarea capabilității sistemului

Validarea presupune obținerea dovezilor că informațiile care stau la baza PSA sunt corecte și
că funcționarea sistemului în conformitate cu PSA permite respectarea țintelor de sănătate.
Validarea este procesul de utilizare a dovezilor empirice din studii pilot sau din operararea
completă a sistemului, a rezultatelor obținute din testarea calității apei, a consultării
literaturii tehnice publicate și a judecății experților.

17
Validarea trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:
 baza pentru prioritizarea riscurilor
 justificarea valorilor stabilite pentru limitele operaționale/ critice și dacă aceste limite
permit controlul riscurilor identificate
 eficiența practică a programului de monitorizare și acțiunilor corective
 dovezile care arată că proiectarea și funcționarea generală a sistemului de aprovizionare
cu apă sunt adecvate pentru a furniza în mod constant o apă de calitatea specificată
pentru atingerea obiectivelor bazate pe sănătatea publică.

Exemplul următor prezintă două modalități de stabilire a limitelor critice pentru

dezinfectantul rezidual, respectiv pentru prevenirea returului, cu o justificare bazată pe
țintele de sănătate, preluând explicațiile tehnice din ultima ediție a Ghidului OMS privind
calitatea apei potabile.

Exemplul 4: Informații referitoare la validare capabilității sistemului

Componenta de validat
Clorul rezidual liber – valori
limită critice
Prevenirea returului – limite
critice
Ct = concentrația produsului de dezinfecție și timpul de contact
Validarea Referința
Reducerea cu 99% a Giardiei prin dezinfecția apei, Guideline for Drinking-
este necesară pentru atingerea țintelor de sănătate. water Quality 2017
Pentru dezinfecția primară se utilizează clor, Ct = 250 WH O, Geneva. Table
mgmin/L, valoare stabilită pe baza Ghidului OMS 7.7, Page 140.
care afirmă că sunt necesare Ct = 230mgmin/L
pentru a inactiva 99% din chisturile de Giardia, la
0,5C.
Dispozitive de prevenire a refluxului trebuie instalate Guideline for Drinking-
în sistemele de alimentare cu apă, pentru a îndeplini water Quality 2004
obiectivele bazate pe sănătate. Conexiunile cu WHO, Geneva. Section
pericol mare și mediu sunt prevăzute cu dispozitive 6.8.4, Page 119.
duble de prevenire a refluxului. La baza acestei
decizii stau recomandările din Ghidul OMS care
afirmă că trebuie instalate dispozitive de prevenire a
returului pentru a preîntâmpina contaminarea apei,
acolo unde scăderea presiunii ar putea genera un
reflux.
( Sursa: Manual PSA, 2006)

RECOMANDARE: Operatorii care au implementat SR EN ISO 22000:2019 “Sistemul de management al

siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar" [15], vor verifica eventualele
inadvertenţe, ţinând cont că prevederile Ordinului MS devin obligatorii după aprobare și publicare în M.Of.
Directiva 2020/2184/UE privind calitatea apei destinate consumului uman face legătura dintre legislație de
mediu reprezentată de Directiva cadru a apei 2000/60/CE și legislația privind sănătatea, reprezentată de
Protocolul apa și sănătate. În UE, apa este privită ca un factor de mediu, NU ca aliment, motiv pentru care ea
este reglementată la nivelul Comisiei Europene de DG Environment (Mediu) și nu de DG SANCO (Sănătate și
Siguranță Alimentară).
2.4 Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor

18
Pericolul este reprezentat de orice agent biologic, fizic, chimic sau radiologic care poate
afecta negativ calitatea apei, făcând-o improprie consumului și punând un risc pentru
sănătatea consumatorilor.

Evenimentul periculos este un incident sau o situație care poate genera pericolul, ca de
exemplu contaminarea apei sau eșecul de a elimina prin tratare, agenții biologici, fizici,
chimici sau radiologici.

Riscul este probabilitatea ca pericolul identificat să afecteze populația expusă o anumită

perioadă de timp prin consumul apei, incluzând anvergura prejudiciului.

Măsurile de control (bariere în calea pericolelor) sunt activități și procese menite să prevină
apariția pericolului. Măsurile de control se adresează acelor componente ale sistemului de
aprovizionare cu apă care afectează în mod direct calitatea apei potabile și care în mod
colectiv trebuie să asigure o apă potabilă care îndeplinește obiectivele de sănătate publică.

Un management eficient al riscului necesită identificarea tuturor pericolelor posibile, a

provenienței lor, a efectelor adverse pe care le pot genera, evaluându-le pe fiecare în parte.

Etapa PSA corespunzătoare identificării pericolelor, impune ca echipa PSA să ia în

considerare toate amenințările posibile de natură biologică, fizică, chimică și radiologică, sau
de operare, asociate sistemului de aprovizionare cu apă, înceapând cu sursa de apă și
parcurgând toți pașii indicați în diagrama de flux, validată. Fiecare etapă are două obiective
principale:

 identificarea surselor de contaminare și

 identificarea măsurilor de control aferente fiecărui tip de pericol.

Exemplul următor sugerează o modalitate de a asocia diverse pericole ce pot fi prezente într-
un sistem centralizat de aprovizionare cu apă, cu măsuri tipice de control, preluate din
literatura de specialitate. Operatorii de apă vor selecta doar acele sugestii care se potrivesc
situației particulare a a sistemului de alimentare pe care îl gestionează.

Exemplul 5: Pericole și măsuri de control

Pericole Exemple de măsuri de control
Microbiene (M)  Protecția captărilor față de activitățile de creștere a animalelor, în special a
Ex. bacterii, virusuri, juvenililor (cryptosporidium)/pășunat, respectiv așezări umane (ape uzate).
protozoare  Împrejmuirea captărilor și cursurilor de apă pentru a împiedica pătrunderea
animalelor domestice.
 Stoparea preluării de apă din sursă în perioadele cu contaminare foarte mare,
ex. după furtuni.
 Amestecarea depozitelor de apă pentru reducerea cyanobacteriilor.
 Tratare mai sigură prin introducerea sistemelor de serviciu și de rezervă.
 Sisteme de închidere automată pentru a evita furnizarea în rețea a unei ape
inadecvat tratată.

19
  Protejarea rezervoarelor de stocare cu acoperișuri sau plase pentru a
împiedica pătrunderea păsărilor sau insectelor.
 Menținerea unei presiuni continue în sistem pentru a preveni intruziunile.
 Menținerea condițiilor de igienă și elaborarea procedurilor privind reparațiile.
 Dispozitive pentru prevenirea returului.
Chimice (C)  Noi proceduri/ echipamente pentru dozarea reactivilor.
Ex. produși secundari de  Studii de optimizare a clorinării pentru a reduce formarea THM.
dezinfecție, impurități  Îndepărtarea precursorilor (acizi humici) pentru a reduce formarea THM.
chimice, detergenți,  Izolarea sistemului pentru protejarea împotriva unor deversări potanțiale.
pesticide  Proceduri AC pentru furnizorii de reactivi chimici.
 Prevenirea returului de la principalele obiective industriale.
 Noi garnituri/ materiale pentru conducte și rezervoare.
Fizice (F)  Creșterea frecvenței de curățare a rețelei de distribuție.
Ex. particule  Înlocuirea țevilor și fitingurilor necăptușite.
sedimentabile, compuși  Introducerea etapelor de floculare sau filtrare în tratarea apei.
corozivi  Proceduri Standard de Operare pentru a preveni antrenarea depozitelor din
conducte.
 Practici pentru a evita inversare fluxurilor.
( Sursa: Manual PSA, 2006)

Procesul de evaluare a riscului poate avea o abordare graduală în funcție de mărimea și

complexitatea sistemului de aprovizionare cu apă, de la decizia luată de echipa PSA, până la
o analiză semicantitativă/ cantitativă a riscurilor, însoțită de prioritizarea acestora.

Metoda de prioritizare a riscurilor bazată pe decizia echipei PSA

Această metodă se bazează pe judecata profesională a membrilor echipei PSA care vor
identifica pericolele pe fiecare treaptă a sistemului de aprovizionare cu apă, vor stabili dacă
ele sunt sub control și vor documenta care dintre evenimente necesită o atenție urgentă.
Descrierea riscurilor este calitativă, așa cum este exemplificată în tabelul următor.

Exemplul 6: Prioritizarea simplă a riscului bazată pe decizia echipei PSA

Risc Semnificație Explicație
Semnificativ Reprezintă în mod clar o prioritate Riscul trebuie analizat de echipa PSA pentru a stabili
dacă sunt necesare noi măsuri de control sau dacă o
anumită treaptă de tratare trebuie suplimentată într-un
punct critic de control al sistemului (HACCP).
Incert Nu este sigur dacă evenimentul Acest tip de risc are nevoie de studii suplimentare
reprezintă sau nu un risc pentru a înțelege dacă evenimentul reprezintă sau nu
semnificativ un risc semnificativ, ca de exemplu prezența
substanțelor cu rol de perturbatori endocrini.
Nesemnificativ În mod clar nu este o prioritate Acest risc va fi descris și documentat pentru
transparența procesului și va fi revăzut odată cu
actualizarea PSA.
( Sursa: Manual PSA, 2006)

Pericole și Riscuri la captarea apei

20
Exemplul 7 prezintă cele mai comune evenimente periculoase care pot afecta un bazin
hidrografic și asocierea lor cu pericolele de natură fizică, microbiană sau chimică ce pot fi
generate de acestea.

Exemplul 7: Pericole tipice care afectează un bazin hidrografic (captare sursă de suprafață)
Evenimentul periculos Pericolul asociat
(sursa pericolului) (aspectul care trebuie luat în considerare)
Meteorologie și modele meteorologice Inundații, schimbări rapide ale calității sursei de apă
Variații sezoniere Modificări ale calității sursei de apă
Geologie Arsen, fluoruri, plumb, uraniu, radon
Pătrunderea apei de suprafață, în acvifer
Agricultură Contaminare microbiană, pesticide, nitrați
Răspândirea nămolului și a bălegarului
Eliminarea animalelor moarte
Silvicultură Pesticide, hidrocarburi policiclice aromatice (HPA), incendii
Industrie (inclusiv situri abandonate) Contaminare chimică și microbiană
Pierderea potanțială a sursei de apă, din cauza contaminării
Minerit (inclusiv mine abandonate) Contaminare chimică
Transport – drumuri Pesticide, produse chimice, combustibil (accidente în trafic)
Transport – căi ferate Pesticide
Transport - aeroporturi Substanțe chimice organice
Dezvoltare Scurgeri
Locuințe – tancuri septice Contaminare microbiană
Abatoare Contaminare organică și microbiană
Animale sălbatice Contaminare microbiană
Utilizarea apei în scop recreativ Contaminare microbiană
Competiție în utilizare sursei de apă Volum insuficient de apă (stres pe resursa de apă)
Stocarea apei brute Înfloriri algale și toxine
Stratificare
Acvifer neconfinat (nu este sub presiune) Calitatea apei poate suferi modificări neașteptate
Capul puțului/ forajului nu este etanș Pătrunderea apei de suprafață
Carcasa forajului este corodată sau Pătrunderea apei de suprafață sau din stratul acvifer
incompletă superior
Inundații Afectarea calității și cantității de apă brută
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Evenimentele periculoase și pericolele asociate acestora, pentru captarea dintr-o sursă de

apă de profunzime pot fi prezentate și într-o manieră mai elaborată, adăugând o descriere
calitativă a riscului, bazată pe decizia echipei PSA, măsurile de control asociate și
fundamentarea lor pe baza unor ținte de sănătate sau a indicatorilor de caracterizare a
calității apei potabile (a se vedea Exemplul 8).

21
Exemplul 8: Identificarea pericolului și prioritizarea simplă a riscului pentru captarea dintr-
o sursă de profunzime
Etapă proces Eveniment Tipul de pericol Măsurile de Riscul Fundamentarea
periculos control
Sursă de apă de Bălegar de la Microbiologic Păstrarea Semnificativ Pericol de
profunzime vite în (germeni perimetrelor de sănătate
vecinătatea patogeni) protecție publică generat
prizei de sanitară de germenii
captare patogeni de la
neîmprejmuite Chimic Construcția vite:
cu gard – (nutrienți) corectă a Cryptosporidium
pericol de forajului și E. Coli O157
pătrundere a
germenilor Contaminarea
patogeni, în apei cu azot și
special în fosfor proveniți
anotimpurile cu din bălegar
precipitații
(Sursa: Manual PSA, 2006)

Metoda semicantitativă de prioritizare a riscurilor

Unele standarde de management a riscului utilizează metoda semicantitativă de prioritizare
a riscurilor, ca de exemplu SR EN 15975-2 Securitatea alimentării cu apă potabilă, linii
directoare pentru gestionarea riscului și a crizei. Partea 2. Gestionarea riscului.

Severitatea consecințelor
MICĂ MEDIE MARE
Probabilitate MICĂ Risc mic Risc mic Risc mare
a MEDIE Risc mic Risc mediu Risc mare
producerii MARE Risc mediu Risc mare Risc mare

Metoda cantitativă de prioritizare a riscurilor

Metoda cantitativă de prioritizare a riscului presupune calcularea scorurilor de risc prin
înmulțirea scorurilor atribuite probabilității apariției pericolului, cu cele atribuite severității
consecințelor asupra sănătății consumatorilor.

Exemplul 9 prezintă o modalitate de identificare a evenimentelor periculoase și pericolelor

asociate, adăugând o metodă cantitativă de calculare a riscurilor, pe bază de scoruri, dar și
măsurile de control pentru diminuarea riscurilor, ce parametri trebuie monitorizați pentru a
valida măsurile de control și valorile limită ale parametrilor de caracterizare a calității apei
potabile.

22
Exemplul 9: Analiza cantitativă a riscului pentru captarea dintr-o sursă de apă de suprafață
Etapă Evenime Tipul de Pobabilit Severi Scor Măsura Monitoriz Limite
proces nt pericol ate tate de de are (Legea 458
periculos risc control Ghidul OMS)
Captar Defecare Microbiologi Filtrare Turbiditat 1 UNT
e dintr- vitelor c 3 5 15 lentă e
o sursă urmată Cryptosporidi (o dată risc prin On-line pt
de de o um pe lună) mare nisip, proces 0,1-0,5mg
suprafa furtună Cărbune On line Cl Cl/l
ță  Clostridium activat, în apa
transport perfringens Dezinfecț finală 10/1l
agenți (indicator pt ie cu clor Rezultate/ Cryptosporidi
patogeni protozoare) gazos avertizare um
în UV dispecerat
concentr Chimic Amestec Amoniac 0,50 mg/l
ații mari, Nutrienți 3 2 6 are cu Azotiți 0,5 mg/l
la priza (nitrați) risc apă Azotați 50 mg/l
de mic provenit
captare ă dintr-o
sursă
care nu
conține
nitrați/
pesticide

Pesticide 2 4 8 Cărbune Pesticide 0,1 g/l

(o dată risc activat 0,5 g/l total
pe an) mediu
Fizic Doze Turbiditat 1UNT
Turbiditate 2 5 15 adecvate e
mare ) de Clor
coagulan rezidual
t liber
Dezinfecț THM
ie

Referitor la pericolul microbiologic, există înregistrări despre izbucnirea unor epidemii

hidrice generate de germeni patogeni proveniți de la animale (Canada, UK), inclusiv
Cryptosporidium și E. Coli O157, care s-au produs în scenarii similare [11].

Scorul de risc 15 este mare, rezultând din scorul 5 maxim pentru severitatea consecințelor
înmulțit cu 3 pentru probabilitatea producerii unui astfel de incident, apreciat a fi posibil o
dată pe lună. Dacă există înregistrări meteorologice privind creșterea frecvenței unor astfel
de evenimente, în condițiile schimbărilor climatice actuale, se va lua în considerare
atribuirea unui alt scor pentru probabilitatea producerii și stabilirea unor măsuri de control
suplimentare ca de exemplu: identificarea stakeholderilor și stabilirea unor programe
comune de control al pășunatului; invitarea unui reprezentant al fermierilor în echipa PSA;
un program de stat pentru implementarea bunelor practici agricole; recomandarea de a
fierbe apa.

23
Conform prevederilor propunerii de Ordin MS “Cadrului general pentru planurile de
siguranță a apei, precum și stabilirea responsabilităților autorităților competente și a
producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea
planurilor de siguranță a apei”, un scor de risc egal cu 15, implică și măsuri operaționale
relativ urgente și o probabilă investiție de capital necesară la stația de tratare sau la alte
componente ale sistemului.

Turbiditatea mare este asociată cu prezența germenilor patogeni ceea ce reprezintă un risc
mare pentru sănătate și a acizilor humici care sunt precursori pentru formarea produșilor
secundari de dezinfecție numiți trihalometani (THM), asociați cu cancerul de colon și de
vezică urinară[12][13].

Pericole și Riscuri la stația de tratare a apei

Exemplul 10 prezintă cele mai comune evenimente periculoase care pot afecta stația de
tratare a apei în scopul potabilizării și pericolele asociate ce pot fi generate de acestea,
preluate din experiența internațională.

Exemplul 10: Pericole tipice asociate tratării apei

Evenimentul periculos Pericolul asociat
(sursa pericolului) (aspectul care trebuie luat în considerare)
Orice pericol care nu a fost controlat/ După cum este identificat la captare
atenuat în bazinul hidrografic
Întreruperi ale alimentării cu energie Întreruperea tratării, pierderea dezinfecției
electrică
Depășirea capaității de tratare a stației Suprasolicitarea stației de tratare a apei
Dezinfecție Fiabilitate
Produși secundari de dezinfecție
Posibilitate de bypass Tratament inadecvat
Eșecul tratamentului Apă netratată
Substanțe și materiale de tratare, Contaminarea sistemului de aprovizionare cu apă
neaprobate
Reactivi de tratare, contaminați Contaminarea sistemului de aprovizionare cu apă
Filtre blocate Îndepărtarea inadecvată a particulelor
Adâncime inadecvată a mediului de filtrare Îndepărtarea inadecvată a particulelor
Securitate/ vandalism Contaminare/ întreruperea alimentării cu apă
Avarierea aparaturii Pierderea controlului
Telemetrie (comunicare la distanță) Erori de comunicare
Inundații Încetarea sau restrângerea activității stației de tratare a apei
Incendiu/ explozie Încetarea sau restrângerea activității stației de tratare a apei
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

24
Pericole și riscuri în rețeaua de distribuție a apei

În mod similar, exemplul 11 prezintă cele mai comune evenimente periculoase care pot
afecta sistemul de distribuție al apei și pericolele asociate ce pot fi generate de acestea,
preluate din experiența internațională.

Exemplul 11: Pericole tipice în rețeaua publică de distribuție a apei

Evenimentul periculos
(sursa pericolului)
Orice pericol care nu a fost controlat/
atenuat în stația de tratare a apei
Explozia conductelor
Fluctuații ale presiunii
Întreruperi în furnizarea apei
Deschiderea/ închiderea valvelor
Utilizarea unor materiale neaprobate
Accesul terților, la hidranți
Conectări neautorizate
Rezervor deschis de stocare a apei
Scurgeri din rezervorul de stocare a apei
Acces neprotejat la rezervorul de stocare
Securitate/ vandalism
Teren contaminat
Pericolul asociat
(aspectul care trebuie luat în considerare)
După cum este identificat la tratare
Pătrunderea contaminanților
Pătrunderea contaminanților
Pătrunderea contaminanților
Curgere inversată sau modificată care antrenează depozitele
din conducte
Introducerea apei stagnante
Contaminarea sistemului de aprovizionare cu apă
Contaminare prin retur
Debit crescut care perturbă depozitele din conducte
Contaminare prin retur
Contaminare prin prezența vietăților sălbatice
Pătrunderea contaminanților
Contaminare
Contaminare
Contaminarea sistemului de aprovizionare cu apă prin
utilizarea unor conducte dintr-un material impropriu
(permeabil pentru contaminanții din sol)
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Exemplul 12: Calcularea riscului în rețeaua publică de distribuție a apei

Evenimentul Pierderea integrității rețelei prin conexiuni ilegale, ceea ce poate duce la
pătrunderea agenților patogeni
Severitatea Impact asupra sănătății publice, inclusiv cazuri de boală și decese potențiale - 5
evenimentului și scorul
Probabilitatea Există controale/ inspecții ale instalațiilor sanitare, dar sunt ineficiente – au apărut
evenimentului și scorul cel puțin 2 focare de boli posibil asociate apei, de la conexiunile ilegale, în ultimii 5
ani - 2
Scorul de risc 5 x 2 = 10 (Risc mare)
Acțiune Riscul necesită stabilirea priorităților de acțiune, inclusiv revizuirea controalelor
actuale și implementarea unora suplimentare
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Conform prevederilor proiectului de Ordin MS “Cadrul general pentru planurile de siguranță

a apei, precum și stabilirea responsabilităților autorităților competente și a producătorilor
și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță
a apei”, un scor de risc egal cu 10, implică măsuri operaționale.

25
Pericole și riscuri în rețeaua interioară de distribuție

Exemplul 13: Pericole tipice în rețeaua interioară din locuința consumatorului (domestică)
Evenimentul periculos Pericolul asociat
(sursa pericolului) (aspectul care trebuie luat în considerare)
Orice pericol care nu a fost controlat/ atenuat După cum este identificat în rețeaua publică de distribuție
în rețeaua publică de distribuție a apei
Conexiuni neautorizate Contaminare prin retur
Conducte/ conexiuni din plumb Contaminare cu plumb
Conducte din plastic Contaminarea sistemului de aprovizionare cu apă prin
utilizarea unor conducte dintr-un material inadecvat
Formare de biofilm/ modificări ale parametrilor
organoleptici
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Exemplul 13 prezintă evenimentele periculoase și pericolele asociate rețelei interioare

(domestice) din imobile. Aceste pericole pot genera riscuri ce conduc la neconformarea la
prevederile legislației în vigoare a calității chimice și microbiologice a apei furnizate la
robinet și implicit la reclamații din partea consumatorilor.

Exemplul 14: Analiza cantitativă a riscului într-un sistem centralizat de aprovizionare cu apă
Etapă Eveniment Tip de pericol Probabili Severitate Scor Ierarhizare Consecințe
periculos tate de a riscului*
risc
Sursă - apă Defecarea Microbiologic 3 5 15 Mare Posibile
de vitelor în îmbolnăviri cu
profunzime vecinătate germeni
a captării, proveniți de la
posibilă vite,
pătrundere Cryptosporidiu
a agenților m
patogeni,
în perioade
cu
precipitații
Sursă Amestec Chimic 2 4 8 Mediu Depășirea CMA
de pesticide în apă
pesticide
din
agricultură
Sursă Depozitare Microbiologic 1 1 1 Mic Posibilitatea
deșeuri Chimic pătrunderii
solide deșeurilor
pericuoase
Rezervor de Dejecte de Microbiologic 2 5 10 Mare Posibile
stocare la păsările îmbolnăviri de
sălbatice, la Salmonella
dacă nu și/ sau
există Campylobacter

26
 Etapă Eveniment Tip de pericol Probabili Severitate Scor Ierarhizare Consecințe
periculos tate de a riscului*
risc
acoperiș
Stație de Nu există Microbiologic 2 5 10 Mare Posibilă
tratare surse de Chimic întrerupere a
rezervă pt tratării,
alimentare nefuncționarea
a cu pompelor,
electricitat pierderea
e presiunii
Rețea de Scurgeri Microbiologic 5 3 15 Mare Posibilă sursă
distribuție din de contaminare
conducte cu germeni
patogeni,
% mare de apă
necontorizată
*)Înaintea măsurilor de control (Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Exemplul 14 ilustrează o modalitate de prezentare sintetică a analizei sistemului de

aprovizionare cu apă, identificând evenimentele periculoase și pericolele asociate, calculând
scorurile de risc și ierarhizând riscurile (prioritizare), alături de posibile consecințe.

Scorurile de risc cele mai mari (15), se înregistrează în cazul unei captări neprotejate și/sau a
unei rețele de distribuție care prezintă spărturi. În asociere cu întreruperi în distribuția apei
sau scăderi ale presiunii în rețea, situația poate conduce la contaminarea microbiologică
și/sau chimică a apei și potențiale probleme de sănătate publică pe termen scurt dacă ne
referim la prezența germenilor, sau pe termen lung dacă ne referim la prezența unor
substanțe toxice. Măsurile de control trebuie stabilite în funcție de gravitatea consecințelor
și de probabilitatea producerii lor.

Deoarece evenimentele periculoase pot apărea pe orice segment al sistemului de

aprovizionare cu apă, este important să se decidă care dintre ele prezintă un risc
semnificativ, pentru reducerea/eliminarea căruia trebuie intreprinse anumite acțiuni. Este
deci necesară o prioritizare (ierarhizare) a evenimentelor/ pericolelor/ riscurilor. Toate
riscurile semnificative identificate prin procesul de evaluare a riscurilor trebuie investigate în
continuare și trebuie reduse la un nivel tolerabil, prin măsurile de control stabilite [14].

Mai multe exemple de posibile evenimente periculoase care se pot produce de-a lungul
sistemului de aprovizionare cu apă, precum și de stabilire a unor măsuri de control
inginerești și/sau manageriale, preluate din experiența operatorilor de apă membri ARA,
sunt prezentate în Anexa 1. Este recomandată și consultarea „Manualului pentru inspecție

27
sanitară și monitorizarea calității apei în sistemele de alimentare cu apă” de Marin Sandu și
Gabriel Racovițeanu[10].

Pentru aprecierea severității consecințelor și stabilirea scorului de risc aferent, se vor

consulta autoritățile de sănătate publică județene sau reprezentantul acestora în echipa PSA,
iar ca material bibliografic Ghidul OMS privind calitatea apei potabile, ediția a 4a [7].

Oricare dintre abordările prezentate de identificare și prioritizare a riscurilor (bazată pe

decizia echipei PSA, semicantitativă sau cantitativă) permite ierarhizarea riscurilor, deși
legislația națională – Proiectul de Ordin MS privind aprobarea “Cadrului general pentru
planurile de siguranță a apei, precum și stabilirea responsabilităților autorităților
competente și a producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și
avizarea planurilor de siguranță a apei”, indică metoda cantitativă, cu scoruri de risc.

Identificarea unui pericol nu înseamnă că operatorul de apă este responsabil pentru cauză.
Multe pericole apar în mod natural sau ca rezultat al activităților antropice (agricole și/sau
industriale). Abordarea PSA presupune ca utilitățile de apă să colaboreze cu alte părți
interesate (stakeholderi) pentru a le face conștiente de responsabilitățile care le revin și de
impactul pe care acțiunile lor îl au asupra capacității companiei de apă de a furniza
consumatorilor, o apă potabilă sigură. Abordarea PSA promovează dialogul, educația și
colaborarea, pentru eliminarea sau minimizarea riscurilor.

RECOMANDARE: Decizia privind utilizarea descrierii cantitative sau calitative a riscului aparţine Echipei PSA.
Proiectul de Ordin MS indică metoda cantitativă cu scoruri de risc. Totuşi, pot exista situaţii (de exemplu, lipsa
datelor, limitări de ordin științific etc.) în care este posibilă doar utilizarea metodei calitative, caz în care se
recomandă trasabilitatea la prevederilor Directivei 2020/2184/UE a Parlamentului European și a Consiliului din
16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)[6] și a legislației în vigoare din
România, care fac trimitere la standardul SR EN 15975-2 Securitatea alimentării cu apă potabilă, linii directoare
pentru gestionarea riscului și a crizei. Partea 2. Gestionarea riscului [15], care prezintă matricea evaluării calitative
a riscului (a se vedea maticea la pagina 22 din prezentul Ghid PSA).

2.5 Stabilirea, monitorizarea și validarea măsurilor de control

În multe cazuri măsurile de control (adeseori denumite „bariere”) vor exista, acolo unde sunt
necesare; ele trebuie evaluate pentru a determina dacă îndeplinesc criteriile curente, de
exemplu ţintele bazate pe sănătate[14].

28
Măsurile de control sunt identificate pe baza evenimentelor periculoase, care pot cauza
contaminarea apei, atât în mod direct cât şi indirect; ele reprezintă activităţile necesare
pentru atenuarea riscurilor ce pot apărea ca urmare a acelor evenimente. Măsurile de
control trebuie identificate atât în punctul de contaminare (unde apare pericolul), cât şi în
aval, astfel încât efectul lor să poată fi judecat în ansamblu. Diagramele de flux sunt în mod
special utile pentru identificarea măsurilor de control. Este posibil să fie sute de măsuri de
control pentru un sistem mare, sau pentru un plan de siguranţă a apei care acoperă mai
multe sisteme mici.

Măsurile de control pot fi eficiente în reducerea nivelelor pericolelor prin:

 Reducerea pătrunderii lor în sistemul de alimentare cu apă,
 Reducerea concentraţiei lor odata ce au pătruns în sistemul de alimentare,
 Reducerea proliferării.

Deoarece măsurile de control ar trebui aplicate întregului proces de aprovizionare cu apă,

cele care vizează pericolele generate de microorganismele patogene sau de substanţele
chimice, includ protecţia sursei de apă şi tehnologia de tratare: de exemplu protecţia prizelor
de captare, staţiilor de tratare a apei potabile, staţiilor de dezinfecţie, rezervoarelor de
stocare şi protecţia împotriva sifonării. Majoritatea măsurilor de control nu sunt inginereşti,
multe dintre procedurile de operare standard (POS) incluzând consideraţii privind siguranţa
apei. Respectarea POS poate fi considerată o măsură de prevenire a contaminării, aşadar o
măsura de control şi face parte din planul de siguranţă a apei.

Concomitent cu identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor, echipa PSA trebuie să

documenteze și măsurile de control existente/ potențiale, după ce au analizat în prealabil
eficiența măsurilor de control existente. Acest lucru se poate face prin inspecția la fața
locului, specificația producătorului sau datele de monitorizare. Riscurile trebuie apoi
recalculate în termeni de probabilitate și consecințe, ținând cont de constatările făcute.

Se utilizează diagrame de flux pentru a testa dacă măsurile de control sunt bune şi suficiente
sau mai trebuie instituite altele noi. Diagramele pot ajuta la identificarea unor pericole noi

prin evidenţierea stării de fapt din punctele critice/ vulnerabile – HACCP. În punctele critice

se iau în considerare metodele de control care previn/ reduc contaminarea. Se examinează

apoi efectele corelate ale instituirii mai multor măsuri de control (bariere).

Apa care este trimisă în sistemul de distribuţie trebuie să fie sigură din punct de vedere
microbiologic şi biostabilă. Sistemul de distribuţie trebuie să furnizeze o barieră securizată

29
împotriva contaminării post-tratare, pe parcursul transportului apei către consumator.
Dezinfectantul rezidual asigură o protecţie parţială împotriva contaminării microbiene, dar
poate de asemenea să interfere în detectarea contaminării cu organisme rezistente, dacă se
utilizează indicatorii convenţionali de contaminare cu bacterii fecale cum sunt E. coli.

Formularele de inspecţie sanitară ar trebui utilizate pentru evaluarea evenimentelor

periculoase. Acestea includ o serie de factori care pot fi clasificaţi în trei grupuri mari

(Howard 2002):
- factori de risc – sunt potenţiale surse de contaminare fecală care prin amplasarea lor pot
reprezenta un risc pentru sursa de apă (ex. latrine);
- factori de transmitere – sunt căi potenţiale prin care contaminanţii pot pătrunde în
sistemul de aprovizionare cu apă (ex. erodarea zonelor rambleu care protejează
izvoarele, sau scurgerile din conducte)
- factori indirecţi – sunt factorii care reprezintă lipsa unei măsuri de control pentru a
preveni contaminarea (şi prin urmare creşterea probabilităţii unui pericol sau
dezvoltarea unei căi de transmitere), dar care nu reprezintă prin ei înşişi un pericol sau o
cale, ex. un gard în jurul sursei de apă. Absenţa gardului nu va duce în mod direct la
contaminare, dar poate permite animalelor sau oamenilor să aibă acces la sursă,
generând fie un pericol (prin defecare), fie o cale (prin cauzarea unor avarii la sursă sau
nereguli în imediata ei vecinătate).

Exemplul 15 ilustrează o modalitate sintetică de prezentare a măsurilor de control asociate

diverselor pericole ce pot exista într-un sistem centralizat de aprovizionare cu apă.

Exemplul 15: Măsuri de control tipice, asociate pericolelor dintr-un sistem centralizat de
aprovizionare cu apă
Captare
Acces restricționat în zona de captare
Utilitatea de apă deține în proprietate terenul din zona de captare și controlează această zonă
Împrejmuirea captării
Îndepărtarea animalelor din zona captării, în special în perioada de fătare
Coduri de bune practici agricole și de împrăștiere a nămolurilor
Mutarea activităților agricole departe de zona de captare
Controale planificate
Acorduri și comunicare cu companiile de transport
Informarea și educarea părțior interesate (stakeholderi) din bazinul hidrografic
Standarde pentru efluenții industriali și controlul volumelor deversate
Depozitarea apei brute
Posibilitatea tehnică de a închide preluarea apei din sursă (informații privind timpii de transport ai poluanților)
Biologia corpului de apă – indicatori ai contaminării difuze sau punctiforme
Acoperirea și protejarea captărilor (izvoarelor)
Capacitatea de a folosi surse alternative cu apă bună, atunci când există pericole care afectează sursa
principală de apă brută

30
Monitorizarea continuă a apei captate și a râului/ lacului
Inspecții la fața locului
Inspecții interne regulate ale puțurilor/ forajelor
Tratare
Validarea procesului de tratare
Stabilirea limitelor de alertă
Generator electric de rezervă
Sisteme de oprire automată
Monitorizare continuă și sisteme de alarmă
Personal instruit (operator competent)
Politică și procedură pentru achiziții
Împrejmuire, spații securizate, alarme pentru intruși
Back up pentru comunicații
Distribuție
Inspecții regulate ale rezervoarelor (interne și externe)
Acoperirea rezervoarelor de înmagazinare deschise
Hărți actualizate ale rețelei de distribuție
Cunoașterea stării valvelor
Politică și procedură pentru achiziții
Procedură pentru repararea rețelei de distribuție
Personal instruit (operator competent)
Proceduri de igienă
Asigurarea securității hidranților
Supape anti retur
Monitorizarea și înregistrarea presiunii
Protejarea conductelor
Garduri, trape încuiate, alarme de intruziune pentru rezervoarele de înmagazinare și turnuri
Distribuție în locuința consumatorului
Inspecții ale proprietății
Educarea consumatorilor
Controlul dizolvării plumbului (plumbosolvență)
Supape anti retur
Sfaturi privind fierberea apei sau neutilizare ei în scop potabil
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Dacă sunt instituite măsuri de control adecvate, atunci apa trebuie să fie mult mai sigură.
Totuşi, dacă se produce un incident, prin investigarea cauzelor producerii acestuia se pot
stabili măsuri de control noi sau îmbunătăţite. Măsurile de control vor fi elaborate şi
îmbunătăţite pe baza tuturor ameninţărilor (pericolelor) din sistem. Pentru a fi actualizate şi
îmbunătăţite, măsurile de control trebuie revizuite de echipa PSA, nu de incidente!

Parametrii selectionaţi pentru monitorizarea operaţională (de control) ar trebui să reflecte

eficienţa fiecărei măsuri de control, să ofere informaţii privind modul de funcţionare al
sistemului la un moment dat, să fie uşor de măsurat şi să permită un răspuns corespunzător
în caz de neconformare (monitorizarea de control prevăzută de Directiva 98/83/CE).

31
O serie de caracteristici ale apei pot fi folosite ca indicatori pentru anumiţi parametri pentru
care testarea directă este mai dificilă sau mai scumpă. Conductivitatea electrică de exemplu,
este un indicator folosit pentru determinarea valorilor totale de substanțe dizolvate în apă.
În majoritatea cazurilor, monitorizarea de rutină se bazează pe observaţii simple sau teste
cum sunt turbiditatea, respectiv integritatea reţelei de distribuţie, mai mult decât pe analize
complexe ale parametrilor microbiologi sau chimici. Parametri analitici mai complecşi se
analizează ca parte a activităţilor de validare şi verificare (monitorizarea de audit, în
conformitate cu legislaţia în vigoare).

O “limită operaţională”, adesea definită ca limită de alertă sau limită de acţiune, este un
criteriu care indică dacă o măsură de control funcţionează aşa cum a fost gândită.
Depăşirea “limitei operaţionale” implică necesitatea unei acţiuni care să prevină ca măsura

de control să iasă în afara domeniului de conformare. Termenul de “limită critică” se referă,

în cele mai multe PSA-uri, la un parametru operaţional a cărui depăşire pune în pericol
siguranţa apei.

Monitorizarea este actul de a conduce o serie planificată de observaţii sau măsurători a

limitelor operaţionale şi/sau limitelor critice pentru a evalua dacă toate componentele
sistemului de aprovizionare cu apă funcţionează corect. Primul pas îl reprezintă stabilirea
limitelor operaţionale care să conducă la obţinerea unei ape potabile ce îndeplineşte ţintele
de sănătate (respectă CMA-urile din legislaţia în vigoare). Cum rareori se poate măsura în
mod direct concentraţia pericolului, trebuie identificate alte ţinte ale procesului de
monitorizare. Prin urmare trebuie stabilită o relaţie între performanţa măsurii de control
determinată prin parametri măsurabili şi performanţa controlării pericolului. Aceste relaţii se
stabilesc teoretic sau empiric, prin analiza datelor de operare acumulate pe perioade mai
mari de timp.

Nu toate proprietăţile măsurabile ale măsurilor de control sunt adecvate pentru procesul de
monitorizare, ci doar cele care îndeplinesc următoarele criterii:

(i) limite pentru acceptabilitatea operaţională;

(ii) aceste limite să poată fi monitorizate direct sau indirect;
(iii) o acţiune corectivă pre-determinată (răspuns) care să poată fi adoptată când
anumite deviaţii sunt detectate prin monitorizare;
(iv) acţiunea corectivă să poată proteja siguranţa apei prin aducerea măsurii de
control înapoi în limitele specificaţiilor, sau prin consolidarea barierei sau prin
punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare de control;

32
 (v) detectarea deviaţiilor şi aplicarea măsurilor corective să poată fi făcute în timp
util, pentru a menţine siguranţa apei potabile.

Exemplul 15 prezintă limitele critice și ceea ce trebuie monitorizat în cazul măsurilor de

control instituite pentru pericolele mocrobiologice dintr-un sistem centralizat, pentru a
evalua dacă toate componenetele sistemului de aprovizionare cu apă funcţionează corect.

Exemplul 15: Limitele critice și monitorizarea măsurilor de control, corelate cu pericolele

microbiologice
Treapta de tratare Pericolul Măsurile de control Limitele critice Monitorizarea
potențial
Blocare prizei de captare Microbian Fixarea prizei la o adâncime  - Viteza de
de mică adâncime adecvată şi păstrarea ei pompare
curată
Oscilaţia pompelor de Microbian Curăţarea regulată a 3.500m3/h la 2 Viteza de
preluare a apei brute, grătarelor şi menţinerea pompe (una în pompare
cauzată de înfundarea vitezei de pompare aşteptare)
grătarelor
Performanţa slabă a Microbian Menţinerea vitezei de filtrare 38,7m3/h la 0,9 Viteza de
filtrelor Mannesman şi a curăţeniei filtrelor bar curăţare
Formarea excesivă a Chimic Spălarea în contracurent la <7,7m/h viteza Viteza de filtrare;
algelor în filtrele min. 18h şi menţinerea de filtrare Inspecţie
Patterson vitezei de filtrare
Clorul nu este dozat în Microbian Menţinerea dozei de 3kg/h la 3kg/l doza de Dozarea clorului
raport cu debitul maxim debit minim al apei şi apoi Cl/ pompă
al apei amestecare cu apa care este dozatoare
preluată în sistem
Clorinare ineficientă Microbian Menţinerea permanentă a 0,2-0,5mg/l Cl Clor rezidual liber,
cauzată de scurgerile din unei concentraţii de min. 1 rez. Turbiditate, pH
linia îngropată de mg/l Cl rezidual liber <1NTU, pH 6,5-
alimentare cu Clor 7
(Sursa: Davidson, 2006)

Mai multe exemple de posibile măsuri de control inginerești și/sau manageriale, preluate din
experiența operatorilor de apă membri ARA, sunt prezentate în Anexa 2.

Exemple de posibile măsuri de control și acțiuni corective sunt prezentate și în Anexa 4 a

proiectului de Ordin MS privind aprobarea “Cadrului general pentru planurile de siguranță a
apei, precum și stabilirea responsabilităților autorităților competente și a producătorilor
și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță
a apei”.

33
Validarea este procesul de obținere a dovezilor privind eficiența măsurilor de control. Pentru
multe dintre măsurile de control, validarea presupune un program de monitorizare intensiv
pentru a demonstra că acestea funcționează atât în condiții normale, cât și excepționale.
Acest lucru nu trebuie confundat cu monitorizarea operațională care indică faptul că
măsurile de control validate continuă să lucreze eficient.

Eficacitatea fiecărei măsuri de control ar trebui determinată în punctul din sistemul de

aprovizionare cu apă căruia îi este destinată, mai degrabă decât izolat. Dacă un control a fost
instituit de ceva timp, atunci operatorul de apă are suficiente date de operare care să îi ofere
încredere că nu este necesară o monitorizare suplimentară a validării.
Validarea măsurilor de control implică o varietate de metodologii. De exemplu, validarea
zonelor de protecție și a gardului din jurul prizei de captare se vor face prin inspecții sanitare
care vor confirma sau nu, că există un risc minim de pătrundere a germenilor patogeni în
captare. O sursă alternativă de energie ca de exemplu un generator electric, poate fi validată
prin testarea acesteia că pornește atunci când nu mai este furnizată electricitatea și că are
suficientă putere pentru a permite funcționarea optimă a procesului.

Riscurile trebuie recalculate din punct de vedere al probabilității și consecințelor, luând în

considerare eficiența fiecărei măsuri de control. Măsurile de control trebuie evaluate nu
doar pentru eficiența lor pe termen lung, dar și pentru posibilitatea de a eșua sau a fi
ineficiente pe termen scurt. Este important ca riscurile semnificative care nu beneficiază de
măsuri de control, să fie evidențiate.

Riscurile trebuie prioritizate (ierarhizate) din punct de vedere al impactului potențial asupra
capacității sistemului de aprovizionare cu apă de a furniza o apă sigură. Eliminarea riscurilor
cu prioritate mare ar putea însemna modificarea sau modernizarea sistemului pentru a
atinge criteriile de calitate a apei. Riscurile cu prioritate mai mică pot fi deseori diminuate
prin aplicarea bunelor practici ale operării de rutină a sistemului.

Probleme ce pot apărea:

Identificarea personalului responsabil cu analiza pericolelor și stabilirea măsurilor de
control
Siguranța că au fost identificate măsurile de control adecvate și că ele sunt eficiente din
punct de vedere al costurilor și al sustenabilității
Incertitudine în ierarhizarea riscurilor din cauza lipsei datelor; cunoașterea precară a
activităților care au loc în sistemul de aprovizionare cu apă și contribuției lor relative la
tipul de pericol generat de evenimentele periculoase, dar și a stabilirii scorului de risc
asociat.

34
2.6 Monitorizarea operațională
Monitorizarea operațională constă în efectuarea unei secvențe planificate de observații și
măsurători, pentru a evalua dacă măsurile de control aplicate într-un punct al sistemului își
ating obiectivele.

Monitorizarea măsurilor de control este esențială pentru a sprijini managementul riscului,

prin demonstrarea faptului că măsura de control este eficientă și că dacă este detectată o
abatere, acțiunile necesare pot fi întreprinse în timp util pentru a preveni compromiterea
obiectivelor de sănătate.

O monitorizare eficientă se bazează pe următoarele repere: Ce, Cum, Unde, Când, Cine va
monitoriza? În cele mai multe cazuri, monitorizarea operațională de rutină se bazează pe
observații sau teste surogat simple, cum sunt turbiditatea sau integritatea structurală, mai
degrabă decât pe teste microbiologice sau chimice complexe. Exemple de parametri ce pot
face parte din monitorizarea operațională:

(i) măsurabili: clor rezidual liber, pH, turbiditate;

(ii) observabili: integritatea gardurilor de împrejmuire (captare) sau a plaselor
împotriva insectelor (rezervorul de înmagazinare).

În definirea monitorizării operaționale se vor lua în considerare următoarele aspecte:

 Au fost definite limite pentru măsura de control?

 Poate fi măsurat parametrul în timp util? (monitorizarea trebuie să fie în concordanță
cu viteza cu care bariera poate eșua în a-și îndeplini scopul; în mod ideal, procesele
critice ar trebui monitorizate on line, iar cele mai puțin critice cu o frecvență lunară).
 Pot fi implementate acțiuni corective ca răspuns la abaterile detectate?
 A fost verificată lista evenimentelor periculoase/ pericolelor în raport cu
monitorizarea, pentru a controla toate riscurile semnificative? Pentru unele măsuri
de control poate fi necesar să se definească și “limite critice” în afara cărora siguranța
apei nu poate fi menținută. Abaterile de la aceste limite critice necesită de obicei
acțiuni urgente și pot implica notificarea imediată a autorității locale de sănătate
publică.

Dacă prin monitorizare se detectează că un proces funcţionează în afara specificaţiilor

limitelor operaţionale sau critice, trebuie să existe o procedură de a corecta devierea. O
componentă importantă a planului de siguranţă a apei este dezvoltarea acestor acţiuni
operaţionale de corectare pentru devieri specifice de la limitele stabilite.

35
O acţiune corectivă este definită ca acţiunea ce trebuie făcută atunci când rezultatele

monitorizării indică o abatere de la o limită operaţională sau critică. Acţiunile corective pot fi
foarte diverse, dar într-un sistem ideal, posibilitatea de a avea temporar o sursă de apă
alternativă este una dintre cele mai des folosite acțiuni. La fel de comună este utilizarea unei
staţii de dezinfecţie de rezervă sau a unei dozări la faţa locului pentru a corecta eşecul etapei

de dezinfecţie din sistemul de aprovizionare cu apă. Pentru altele, cum ar fi controlul

densităţii animalelor în bazinul hidrografic, monitorizarea poate fi anuală, iar devierea
necesită acţiuni corective ce se pot aplica pe perioade de luni sau ani.

Acţiunile corective de obicei cuprind:

(i) responsabilităţile şi datele de contact pentru personalul cheie;
(ii) descrierea clară a acţiunii cerute în cazul producerii unei abateri (deviaţii);
(iii) locul şi identitatea Procedurilor Standard de Operare şi a echipamentului necesar;
(iv) locul echipamentului de rezervă;
(v) informaţiile logistice şi tehnice relevante.

Asigurându-vă că o urgenţă este tratată cu promptitudine în cazul unei abateri în raport cu

limitele critice stabilite, astfel încât siguranţa şi securitatea aprovizionării cu apă să poată fi

menţinută. Timpul de reacţie în cazul detectării unei abateri este esenţial. Pentru anumite
măsuri de control cum ar fi clorinarea, monitorizarea ar trebui să se facă on-line, iar măsura
corectivă să fie luată instantaneu, ca răspuns la deviere.

Pornind de la reperele “Ce, Cum, Unde, Când, Cine” care definesc o monitorizare eficientă,
exemplul 16 prezintă un model de monitorizare operațională a două componente ale unui
sistem centralizat de aprovizionare cu apă, alături de limitele operaționale și acțiunile
corective asociate.

Exemplul 16: Monitorizarea operațională și acțiunile corective

Etapa Limita Monitorizarea Acțiunea
procesului/ operațională Ce Unde Când Cum Cine corectivă
Măsura de
control

Sursă/ 1 tanc Aprobări Sediile Anua La sediile Responsabil Îndepărtare

Control septic/ 40ha; de la autorități l autoritățilo captare/ tancuri
activități în nici unul la autorităț r bazin septice prin
zona 30m de la ile locale hidrografic acțiuni în
captării cursul apei/ justiție
drenuri
Împrejmuirea Bune Direcția Anua La sediul Responsabil Întâlniri cu

36
 Etapa Limita Monitorizarea Acțiunea
procesului/ operațională Ce Unde Când Cum Cine corectivă
Măsura de captării practici agricolă l Direcției desemnat proprietarii
pentru agricole agricole de teren
eliminarea Audituri care au
accesului încălcat
vitelor regulile/
discuții,
stimulente
Tratare/ Concentrația Dezinfec Punctul de On Analizor de Responsabilu Activare
Clorinarea clorului în apa tant intrare în line clor l cu calitatea potocol
apei la care părăsește rezidual rețeaua de rezidual apei depășire
stația de uzina 0,5-1,5 distribuție liber concentrați
tratare mg/l e clor
(Sursa: Davidson, 2006)

Pentru elaborarea acțiunilor corective din cadrul PSA, se ia în considerare următoarea listă
de verificare:

- acțiunile corective au fost documentate în mod corespunzător, inclusiv atribuirea

responsabilităților pentru realizarea lor?
- este personalul instruit corect pentru realizarea acțiunilor corective?
- sunt eficiente acțiunile corective?
- există un proces de revizuire în vigoare pentru analizarea acțiunilor corective în scopul
prevenirii reapariției necesității unei acțiuni corective?

Indiferent de cât de detaliat este un plan de siguranţă, pot apărea evenimente neprevăzute
sau neconformări, pentru care nu este prevăzută nici o acţiune corectivă. În astfel de cazuri
este necesară elaborarea „acţiunilor corective fără avertizare” sau a unui plan general de
răspuns pentru situaţii neprevăzute sau cazuri de urgenţă.

Un plan pentru răspuns în situaţii de urgenţă nu poate avea definiţii specifice ale limitelor
operaţionale şi critice, care dacă sunt depăşite atrag după sine o acţiune corectivă. Planul
include mai degrabă un protocol pentru evaluarea situaţiei şi modalitatea de declarare a
evenimentelor care necesită activarea planului pentru situaţii de urgenţă. Protocolul include
personalul responsabil şi criterii categorice de selecţie, ca de exemplu:
(i) timpul până la producerea efectului;
(ii) populaţia afectată;
(iii) natura pericolului suspectat.

2.7 Management și Comunicare

37
 2.7.1 Pregătirea procedurilor de management

Procedurile clare de management care documentează acțiunile ce trebuie intreprinse atunci

când sistemul funcționează în condiții normale (Proceduri Standard de Operare) sau când în
sistem se produc incidente (acțiuni corective), sunt parte integrantă din Planul de Siguranță a
Apei. Procedurile trebuie scrise de angajații cu experiență și trebuie actualizate ori de câte
ori este necesar, ca urmare a implementării planului de revizuire a incidentelor, situațiilor de
urgență și a celor evitate la limită.

Documentarea tuturor aspectelor PSA este esențială. Procedurile de management reprezintă

acțiunile care trebuie efectuate în timpul funcționării normale a sistemului de aprovizonare
cu apă și detaliează pașii specifici ce trebuie făcuți în cazul unui anumit incident în care se
poate pierde controlul operațional. Personalul de management este responsabil pentru
menținerea procedurilor într-o versiune actualizată și la locul adecvat, pentru a stimula
operatorii și managerii implicați în activitatea curentă, să acționeze adecvat și să asigure
resursele necesare, nu să ascundă informațiile despre posibile incidente. Revizia și o
actualizare ciclică eficientă a procedurilor, este foarte importantă.

Exemplul 17 sugerează posibile proceduri standard de operare preluate din experiența

internațională.

Exemplul 17: Proceduri standard de operare (POS) pentru un sitem de aprovizionare cu apă
Categorie Sub-categorie POS
Prezentarea generală a Sarcini/ informații generale Rutina zilnică
funcționării stației de Securitatea sistemului
tratare Păstrarea înregistrărilor
Proceduri de raportare
Prevenirea contaminării încrucișate pentru
operatori
Prelevarea probelor Proceduri de prelevare
Răspuns în situații de urgență Întreruperea alimentării cu electricitate
Captare și pre-tratare Apă brută Operarea valvelor
Screening calitate apă
Măsurarea debitului Calibrarea aparatelor de măsură
Pomparea Funcționarea pompelor în regim de comutare
Creșterea/ scăderea operațiunii de pompare
Dozarea reacțivilor ... ...
Dezinfecția ... ...
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Rezultatele procedurilor normale de management și a celor privind incidentele/ situațiile de

urgență, se referă la:

38
- acțiuni de răspuns
- monitorizare operațională
- responsabilități ale operatorului de apă și a altor părți interesate (stakeholderi)
- protocoale de comunicare și strategii, inclusiv proceduri de notificare și datele de contact
ale persoanelor responsabile
- responsabilitățile referitoare la măsurile de coordonare în situații de urgență
- un plan de comunicare pentru a alerta și informa utilizatorii apei și alte părți interesate
(ex. servicii de urgență)
- un program de revedere și revizuire a documentației, după necesități
- un plan de furnizare și distribuire a apei în situații de urgență.

Controlul de calitate al procedurilor trebuie înregistrat pentru toate aspectele posibile ale
PSA. Toate analizele de laborator efectuate ca parte a măsurilor de control, trebuie să fie
subiectul controlului intern și extern de calitate analitică.

Operatorii de apă au deja proceduri de bună practică și proceduri standard de operare,

provocarea fiind să le adapteze cerințelor PSA și să le facă parte a acestuia.

2.7.2 Elaborarea programelor suport

Programele suport sunt activităţile care susțin dezvoltarea cunoștințelor și abilităților

personalului, precum și angajamentul pentru implementarea PSA și capacitatea de a
exploata sistemul astfel încât să furnizeze o apă sigură. Programele adesea se referă la
instruiri, cercetare și dezvoltare. Programele suport pot de asemenea să implice activități
care susțin indirect siguranța apei, ca de exemplu îmbunătățirea controlului de calitate în
activitatea laboratorului de analize. Ele conferă asigurări că mediul de operare,
echipamentele utilizate şi oamenii, nu devin o sursă suplimentară de pericole potenţiale care
pot afecta sistemul de aprovizionare cu apă potabilă. De cele mai multe ori aceste programe
există, dar sunt omise a fi menționate ca părți componente ale PSA. Câteva exemple de
programe suport care pot fi incluse în PSA, ca de exemplu cursuri de formare continuă,
calibrarea echipamentelor, mentenanță preventivă, igienă și sanitație, aspecte legale cum ar
fi înțelegerea obligațiilor de conformare ale organizației, etc. sunt incluse în tabelul următor.

Exemplul 18: Tipuri de programe suport care pot fi incluse în PSA

Program
Instruire și conștientizare
Scop Exemple
Pentru a asigura că personalul Instruire elaborare PSA
organizației (și contractantului) înțelege Cerințe privind competența
ce este siguranța apei și influența Instructaj la angajare
acțiunilor proprii asupra acesteia. Proceduri de igienă

39
Cercetare & Dezvoltare
Calibrare
Protocol privind reclamațiile
clienților
Pentru a susține deciziile de îmbunătățire
sau menținere a calității apei
Pentru a asigura că limitele critice de
monitorizare sunt de încredere și au o
precizie acceptabilă
Pentru a asigură că li se răspunde
clienților care au întrebări legate de
calitatea apei
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)
Înțelegerea pericolelor potențiale
Cercetări privind identificarea unor
indicatori de contaminare mai buni
Programarea calibrărilor
Echipamente cu autocalibrare
Call centre
Instruire privind conduita în caz de
reclamații

Probleme ce pot apărea:

Resurse umane
Echipamente
Resurse financiare
Lipsa de susținere din partea managementului
Neidentificarea procedurilor și proceselor ca făcând parte din PSA.

2.8 Revizuirea și actualizarea PSA

Echipa PSA trebuie să se întâlnească periodic pentru a revizui planul, ca urmare a experienței
dobândite. Acest proces este foarte important pentru implementare, furnizând baza
viitoarelor evaluări. După producerea unui incident sau a unei situații de urgență, riscul
trebuie reevaluat, ceea ce ar putea conduce la actualizarea PSA.

PSA poate foarte ușor să nu mai reflecte realitatea dacă în etapele de captare, tratare sau
distribuție apar modificări care afectează diagramele de flux și evaluarea riscului, dacă sunt
revizuite anumite proceduri standard de operare, dacă personalul se schimbă, dacă datele
de contact ale stakeholderilor se modifică.

În concluzie, PSA trebuie revizuit imediat ce apare o modificare semnificativă a

circumstanțelor sau o problemă în sistemul de aprovizionare cu apă, sau ca urmare a
experienței dobândite prin implementarea planului. Orice modificare a PSA ca urmare a
procesului de revizuire, trebuie documentată. Lista indicativă de verificare a motivelor
pentru care un PSA poate fi revizuit, este prezentată în exemplul 19.

Exemplul 19: Lisă de verificare pentru revizuirea PSA

Motive pentru revizuirea PSA

40
 Notițele de la ultima întâlnire de revizuire a PSA
 Notițele oricărei revizuiri intermediare
 Modificarea componenței echipei PSA
 Modificări în sistemul de aprovizionare (captare, tratare, distribuție)
 Revizuirea tendințelor datelor de operare
 Validarea noilor măsuri de control
 Rapoartele auditurilor interne și externe
 Comunicarea cu stakeholderii
 Data următoarei întâlniri pentr revizuirea PSA
(Sursa: Manualul PSA OMS/IWA, 2009)

Documentarea & Menţinerea înregistrărilor pentru PSA

PSA este alcătuit dintr-o serie de documente şi proceduri active folosite zilnic, reunind toate
standardele şi manualele de operare pentru fiecare fază a procesului de aprovizionare cu
apă. Documentarea şi înregistrarea sunt esenţiale pentru analizarea conformităţii planului de
siguranţă şi a corespondenţei acestuia cu sistemului de aprovizionare cu apă real.

Prin urmărirea înregistrărilor generate de PSA, un operator sau manager poate deveni

conştient de faptul că un proces se apropie de limita de funcţionare sau de limita critică.

Trecerea în revistă a înregistrărilor poate avea un rol esenţial în identificarea tendinţelor şi

efectuare ajustărilor operaţionale. Sistemele de documentare şi înregistrările trebuie să fie

cât mai simple şi focalizate posibil. Ar trebui stabilite mecanisme pentru a revizui periodic
documentele, astfel încât să reflecte modificările survenite în sistem. Documentele trebuie
elaborate într-un mod care să permită modificarea lor cu uşurinţă. Trebuie să existe un
sistem de control al documentelor care să asigure că versiunile curente sunt în uz, iar

documentele ieşite din uz sunt eliminate. Ar trebui documentate corespunzător şi situaţiile

de urgenţă.

41
Bibliografie
1. Annette Davison, Dan, Deere, Melita Stevens, Guy Howard and Jamie Bartram, Water Safety Plans Manual,
May 2006, manual.pdf (who.int)

2. Water safety plan manual: step-by-step risk management for drinking-water suppliers, World Health
Organization, 2009, ISBN 9789241562, http://apps.who.int/iris/handle/10665/75141

3. Council Directive 98/83/EC of 3 November 1998 on the quality of water intended for human consumption,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A31998L0083

4. Commission Directive (EU) 2015/1787 of 6 October 2015 amending Annexes II and III to Council Directive
98/83/EC on the quality of water intended for human consumption, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.L_.2015.260.01.0006.01.ENG

5. SR EN 15975-2 Securitatea alimentării cu apă potabilă, linii directoare pentru gestionarea riscului și a crizei.
Partea 2. Gestionarea riscului (Security of drinking water supply – Guidelines for risk and crisis
management EN 15975 – part 1 & 2)

6. Directiva 2020/2184/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea
apei destinate consumului uman (reformare) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?
uri=CELEX:32020L2184

7. Guidelines for Drinking Water Quality incorporating the 1st Addendum, 4th ed., WHO, 2017, ISBN: 978-92-
4-154995-0, Guidelines for drinking-water quality, 4th edition, incorporating the 1st addendum (who.int)

8. Yokoi H, Embutsu I, Yoda M, Waseda K., Study on the introduction of hazard analysis and critical control
point (HACCP) concept of the water quality management in water supply systems, Water Sci Technol.,
2006; 53(4-5):483-92, Study on the introduction of hazard analysis and critical control point (HACCP)
concept of the water quality management in water supply systems | Water Science & Technology | IWA
Publishing (iwaponline.com)

42
9. David Drury, Angella Rinehold, A practical guide of auditing the water safety plans, WHO/IWA, 2016,
Final_15186_Audit for WSP For Web (susana.org)

10. Marin Sandu și Gabriel Racovițeanu, Manualului pentru inspecție sanitară și monitorizarea calității apei în
sistemele de alimentare cu apă, editura Compress, București

11. Rachel M. Chalmers, Waterborne oubreaks of cryptosporidiosis, Cryptosporidium Reference Unit, Public
Health Wales, Singleton Hospital, Swansea, UK, Ann Ist Super Sanità 2012 | Vol. 48, No. 4: 429-446, 429-
446 (scielosp.org)

12. Martin J. Allen et al., Turbidity and Microbial Risk in Drinking Water, The Minister of Health Province of
British Columbia, pursuant to Section 5 of the Drinking Water Act (S.B.C. 2001), 2008

13. Charles E. Laurence et al., Trihalomethanes in Drinking Water and Human Colorectal Cancer JNCI: Journal
of the National Cancer Institute, Volume 72, Issue 3, March 1984, Pages 563–568,  Trihalomethanes in
Drinking Water and Human Colorectal Cancer2 | JNCI: Journal of the National Cancer Institute | Oxford
Academic (oup.com)

14. Drinking Water Quality Management from Catchment to Consumer – A practical guide for utilities based on
Water Safety Plan, ed. Bob Breach, IWA Publishing, London UK, 2012

15. Protocol on Water and Health, UNECE,

http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/documents/2000/wat/mp.wat.2000.1.r.pdf

16. SR EN ISO 22000:2019 - "Sistemul de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie
din lanţul alimentar"

43
Anexe

44