SR en Iso 22.000 - 2019 Final

STANDARD EUROPEAN SR EN ISO 22000/2019
Sistem de management al siguranţei alimentelor
Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar

Preambul naţional
Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN ISO

22000:2018. Standardul a fast tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fast
publicat cu permisiunea CEN.
Acest standard reprezintă versiunea romană a textului în limba engleză al standardului
european EN ISO 22000:2018.
Acest standard înlocuieşte SR EN ISO 22000:2005.
Lista acronimelor specifice utilizate şi corespondenţa acestora cu termenii cărora le
corespund, atât în limba romană, cât şi în limba engleză, sunt prezentate în anexa naţională NA,
infarmativă.
Standardul intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 180, Seminţe de consum.
Cuvintele ,,standard european/internaţional" trebuie citite ,,standard român".
Versiunea română
Sisteme de management al siguranţei alimentelor

Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar
(ISO 22000:2018)
Acest standard european a fost adoptat de CEN la 26 mai 2018.
Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care

stipulează condiţiile în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national,
fără nici o modificare. Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste
standarde naţionale pot fi obţinute pe bază de cerere catre Centrul de Management
CEN/CENELEC sau orice membru CEN.
Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O
versiune în oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN,
în limba sa naţională şi notificată Secretariatului Central CEN/CENELEC, are acelaşi statut ca şi
versiunile oficiale.
Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria,
Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică lugoslavă a Macedoniei,
Franţa, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea
Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, România, Serbia, Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria.
Cuprins
Preambul european
lntroducere
1. Domeniu de aplicare
2. Referinte normative
3. Termeni şi definiţii
4. ContextuI organizaţiei
4.1. Înţelegerea organizaţiei şi a contextului în care activează
4.2. Înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor părţilor interesate
4.3. Determinarea domeniului de aplicare al sistemului de management al siguranţei alimentelor
4.4. Sistemul de management al siguranţei alimentelor
5. Leadership
5.1. Leadership şi angajament
5.2. Politica
5.2.1. Stabilirea politicii referitoare la siguranţa alimentelor
5.2.2. Comunicarea politicii referitoare la siguranţa alimentelor
5.3. Roluri organizaţionale, responsabilităţi şi autorităţi
6. Planificare
6.1. Acţiuni de tratare a riscurilor şi oportunităţilor
6.2. Obiective ale sistemului de management al siguranţei alimentelor şi planificarea realizării
lor
6.3. Planificarea schimbărilor
7. Suport
7.1. Resurse
7.1.1. Generalităţi
7.1.2. Personal
7.1.3. lnfrastructură
7.1.4. Mediu de lucru
7.1.5. Elemente ale sistemului de management al siguranţei alimentelor realizate în exterior
7.1.6. Controlul proceselor, produselor sau serviciilor furnizate din exterior
7.2. Competenţă
7.3. Conştientizare
7.4. Comunicare
7.4.2. Comunicare externă
7.4.3. Comunicare internă
7.5. lnformaţii documentate
7.5.2. Creare şi actualizare
7.5.3. Controlul informaţiilor documentate
8. Operare
8.1. Planificare şi control operaţional
8.2. Programe preliminare (PRP)
8.3. Sistem de trasabilitate
8.4. Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns
8.4.2. Gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a incidentelor
8.5. Controlul pericolelor
8.5.1. Etape preliminare care permit analiza pericolelor
8.5.2. Analiza pericolelor
8.5.3. Validarea măsurii (măsurilor) de control şi a combinaţiilor măsurilor de control
8.5.4. Planul de control al pericolelor (planul HACCP/OPRP)
8.6. Actualizarea informaţiilor care specifică PRP şi planul de control al pericolelor
8.7. Controlul monitorizării şi măsurarii
8.8. Verificarea referitoare la PRP şi planul de control al pericolelor
8.8.1. Verificare
8.8.2. Analiza rezultatelor activităţilor de verificare
8.9. Controlul neconformităţilor produselor şi proceselor
8.9.2. Corecţii
8.9.3. Acţiuni corective
8.9.4. Tratarea produselor potenţial nesigure
8.9.5. Retragere/rechemare
9. Evaluarea performanţei
9.1. Monitorizare, măsurare, analiză şi evaluare
9.1.2. Analiză şi evaluare
9.2. Audit intern
9.3. Analiza efectuată de management
9.3.2. Elemente de intrare pentru analiza efectuată de management
9.3.3. Elemente de ieşire ale analizei efectuate de management
10. Îmbunătăţire
10.1. Neconformitate şi acţiune corectivă
10.2. Îmbunătăţire continuă
10.3. Actualizarea sistemului de management al siguranţei alimentelor
Anexa A (informativă) Referinţe încrucişate între HACCP din CODEX şi acest document
Anexa B (informativă) Referinţe încrucişate între acest document şi ISO 22000:2005
Bibliografie
Preambul European
Acest document (EN ISO 22000:2018) a fost elaborat de comitetul tehnic CEN/TC 34
"Food products".
Acest standard european trebuie să primească statut de standard naţional fie prin
publicarea unui text identic, fie prin ratificare, până eel târziu în decembrie 2018 şi toate
standardele naţionale conflictuale trebuie anulate până eel târziu în decembrie 2018.
Se atrage atenţia asupra posibilităţii că unele elemente din acest document pot să facă
obiectul drepturilor de proprietate intelectuală. CEN nu trebuie considerat responsabil pentru
identificarea unora sau a tuturor acestor drepturi de proprietate intelectuală.
Acest document înlocuieşte EN ISO 22000:2005.
Conform Regulamentului Intern al CEN-CENELEC, organismele naţionale de

standardizare ale următoarelor ţări sunt obligate să adopte la nivel naţional acest standard
european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Fosta
Republică lugoslavă a Macedoniei, Franţa, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica
Ceha, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria.
Declaraţie de ratificare
Textul ISO 22000:2018 a fast aprobat de către CEN ca EN ISO 22000:2018 fără nicio
modificare.
Introducere
0.1. Generalităţi
Adoptarea unui sistem de management al siguranţei alimentelor N1) (SMSA) este o decizie
strategică a unei organizaţii, care poate ajuta la îmbunătăţirea performanţei sale globale privind
siguranţa alimentelor. Beneficiile potenţiale pentru o organizaţie care implementează un SMSA
pe baza acestui document sunt:
a) capabilitatea de a furniza în mod consecvent alimente sigure şi produse şi servicii

care satisfac cerinţele clientului şi cerinţele legale şi de reglementare aplicabile;
b) luarea în considerare a riscurilor şi oportunităţilor asociate contextului şi obiectivelor
sale;
c) capabilitatea de a demonstra conformitatea cu cerinţele specificate ale SMSA.
Acest document implică abordarea pe bază de proces (a se vedea 0.3), care incorporează
ciclul "Planifică - Efectuează - Verifică - Actionează" (PDCA) (a se vedea 0.3.2) şi gândirea pe
bază de rise (a se vedea 0.3.3).
Această abordare pe bază de proces permite unei organizaţii să îli planifice procesele şi
interacţiunile lor.
Ciclul PDCA permite unei organizatii sa se asigure ca procesele sale sunt gestionate
corect i au alocate resurse adecvate i ca oportunitatile de Tmbunatatire sunt determinate i se
actioneaza Tn consecinta.
Gândirea pe bază de rise permite unei organizaţii să determine factorii care ar putea cauza
abaterea proceselor sale şi a SMSA-ului său de la rezultatele planificate şi să pună în practică
controale pentru a preveni sau minimiza efectele negative.
În acest document sunt utilizate următoarele forme verbale:
- "trebuie (shall)" indică o cerinţă;

- "se recomandă (should)" indică o recomandare;
- "ar putea" (may) indică o permisiune;
- "poate" (can) indică o posibilitate sau o capabilitate.
,,NOTELE" furnizează îndrumări pentru înţelegerea sau clarificarea cerinţelor acestui

document
0.2. Principiile SMSA
Siguranţa alimentelor se referă la prezenţa pericolelor legate de siguranţa alimentelor în

momentul consumării acestora (ingestia de către consumator). Pericolele legate de siguranţa
alimentelor pot surveni în orice etapă pe parcursul lanţului alimentar. Prin urmare, realizarea
unui control adecvat pe tot parcursul lanţului alimentar este esenţială. Siguranţa alimentelor este
asigurată prin eforturile combinate ale tuturor părţilor participante în lanţul alimentar. Acest
document specifică cerinţele pentru un SMSA care combină următoarele elemente cheie general
recunoscute:
- comunicare interactivă;
- management al sistemului;
- programe preliminare;
- principii ale analizei pericolelor şi puncte critice de control (HACCP).
N 1)
NOTA NAŢIONALĂ - Pentru scopurile acestui standard termenul ,,aliment" şi
,,produs alimentar" sunt sinonimi, în înţelesul definiţiei din Legea 150/2004, art. 2, alineatul 1
,,În sensul prezentei legi, prin aliment ori produs alimentar se înţelege orice produs sau substanţă,
indiferent dacă este procesat integral, partial sau neprocesat, destinat consumului uman ori
preconizat a fi destinat consumului uman."
Suplimentar, acest document se bazează pe principiile care sunt comune standardelor ISO
privind sistemele de management. Principiile managementului sunt:
- orientarea către client;

- leadership;
- angajamentul personalului;
- abordarea pe bază de proces;
- îmbunătăţirea;
- luarea deciziilor pe bază de dovezi;
- managementul relaţiilor.
0.3. Abordare pe bază de proces
Acest document adoptă o abordare pe bază de proces atunci când se dezvoltă şi se

implementează un SMSA şi se îmbunătăţeşte eficacitatea acestuia. În scopul intensificării
producerii de produse şi servicii sigure în acelaşi timp îndeplinind cerinţele aplicabile.
Înţelegerea şi gestionarea proceselor corelate ca un sistem contribuie la eficienţa şi eficacitatea
organizaţiei de a obţine rezultatele preconizate. Abordarea pe bază de proces implică definirea şi
gestionarea sistematică a proceselor şi a interacţiunilor dintre ele, astfel încât să se obţină
rezultatele preconizate în conformitate cu politica referitoare la calitate şi cu direcţia strategică,
ale organizaţiei. Managementul proceselor şi al sistemului în ansamblul său poate fi realizat
utilizând ciclul PDCA, cu o concentrare generală pe gândirea pe bază de rise care vizează
beneficierea de oportunităţi şi prevenirea rezultatelor nedorite.
Recunoaşterea rolului şi poziţiei organizaţiei în cadrul lanţului alimentar este esenţială

pentru asigurarea unei comunicări interactive eficace pe tot parcursul lanţului alimentar.
0.3.2. Ciclul Planifică-Efectuează-Verifică-Actionează (PDCA}
Ciclul PDCA poate fi descris pe scurt astfel:
Planifică: se stabilesc obiectivele sistemului şi procesele acestuia, se furnizează resursele

necesare obţinerii rezultatelor şi se identifică şi se tratează riscurile şi oportunităţile;
Efectuează: se implementează ceea ce s-a planificat;
Verifică: se monitorizează şi (atunci când este cazul) se măsoară procesele, precum şi

produsele şi serviciile rezultate, se analizează şi se evaluează informaţiile şi datele obţinute prin
activităţile de monitorizare, măsurare şi verificare, şi se raportează rezultatele;
Actionează: se întreprind acţiuni pentru îmbunătăţirea performanţelor, după caz.
În acest document, şi aşa cum este ilustrat în figura 1, abordarea pe bază de proces
utilizează conceptul ciclului PDCA la două niveluri. Primul acoperă cadrul general al SMSA (de
la articolul 4 până la articolul 7 şi de la articolul 9 până la articolul 10). Celălalt nivel (planificare
şi control operaţional) acoperă procesele operaţionale din cadrul sistemului de siguranţă a
alimentelor aşa cum este descris în articolul 8. Comunicarea între cele două niveluri este deci
esenţială.
Figura 1 - llustrarea ciclului Planifică-Efectuează-Verifică-Acţionează la cele două niveluri
0.3.3. Gândirea pe bază de rise
0.3.3.1. Generalităţi
Gândirea pe bază de rise este esenţială pentru realizarea unui SMSA eficace. În acest
documen, gândirea pe bază de rise este tratată pe două niveluri, organizaţional (a se vedea
0.3.3.2.) şi operaţional (a se vedea 0.3.3.3.), ceea ce este în concordanţă cu abordarea pe bază de
proces descrisă la 0.3.2.
0.3.3.2. Managementul riscului organizaţional
Riscul este efectul incertitudinii şi orice astfel de incertitudine poate avea efecte pozitive
sau negative.
În contextul managementului riscului organizaţional, o abatere pozitivă generată de un
risc poate furniza o oportunitate, însă nu toate efectele pozitive ale riscului conduc la
oportunităţi.
Pentru a se conforma cerinţelor acestui documen, o organizaţie planifică şi
implementează acţiuni destinate tratării riscurilor organizaţionale (articolul 6). Tratarea riscurilor
constituie o bază pentru sporirea eficacităţii SMSA, pentru obţinerea unor rezultate îmbunătăţite
şi pentru prevenirea efectelor negative.
0.3.3.3. Analiza pericolelor - Procese operaţionale
Conceptul de gândire pe bază de risc, bazat pe principiile HACCP la nivel operaţional

este implicit în acest document.
Etapele următoare în cadrul HACCP pot fi considerate ca măsuri necesare pentru
prevenirea pericolelor sau pentru reducerea pericolelor la niveluri acceptabile, în scopul de a se
asigura că alimentele sunt sigure în momentul consumului (articolul 8).
Se recomandă ca deciziile luate în cadrul aplicării HACCP să aibă o bază ştiinţifică, să fie
imparţiale şi documentate. Se recomandă ca documentaţia să includă toate ipotezele cheie din
cadrul procesului de luare a deciziilor.
0.4. Relaţia cu alte standarde de sisteme de management
Acest document a fost elaborat conform structurii cadru ISO (HLS). Obiectivul HLS este
acela de a îmbunătăţi corelarea între standardele ISO de sisteme de management. Acest
document dă posibilitatea unei organizaţii să utilizeze abordarea pe bază de proces împreună cu
ciclul PDCA şi gândirea pe bază de rise pentru a corela sau integra abordarea SMSA al său cu
sau în cerinţele altor sisteme de management şi standarde conexe.
Acest document constituie principiul esenţial şi cadrul pentru SMSA şi stabileşte
cerinţele specifice ale SMSA pentru organizaţii pe tot parcursul lanţului alimentar. Alături de
acest cadru, pot fi folosite şi alte recomandări referitoare la siguranţa alimentelor, specificaţii
şi/sau cerinţe specifice sectoarelor alimentare.
Suplimentar, ISO a elaborat o familie de documente asociate. Acestea includ documente

privind:
- programe preliminare (seria ISO/TS 22002) pentru sectoare specifice din cadrul lanţului
alimentar;
- cerinţe pentru organisme de auditare şi certificare;
- trasabiIitate.
ISO furnizează de asemenea organizaţiilor documente de îndrumare privind modul de

implementare a acestui document şi a standardelor conexe. lnformaţiile sunt disponibile pe
pagina web a ISO.
1. Domeniu de aplicare
Acest document specifică cerinţe pentru un sistem de management al siguranţei

alimentelor (SMSA), pentru a permite unei organizaţii care este direct sau indirect implicată în
lanţul alimentar:
a) să planifice, să implementeze, să opereze, să menţină şi să actualizeze un SMSA care

furnizează produse şi servicii care sunt sigure, în conformitate cu utilizarea preconizată a
acestora;
b) să demonstreze conformitatea cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile, privind

siguranţa alimentelor;
c) să evalueze şi să estimeze cerinţele convenite de comun acord cu clienţii în privinţa

siguranţei alimentelor şi să demonstreze conformitatea cu acestea;
d) să comunice eficace părţilor interesate relevante din lanţul alimentar problemele privind
siguranţa alimentelor;
e) să asigure că organizaţia se conformează politicii sale declarate de siguranţă a

alimentelor;
f) să demonstreze conformitatea către părţile interesate relevante;

g) să urmărească certificarea sau înregistrarea SMSA propriu de către o organizaţie externă,
sau să facă o autoevaluare sau autodeclarare a conformităţii cu acest document.
Toate cerinţele acestui document sunt generice şi sunt destinate să fie aplicabile tuturor
organizaţiilor din lanţul alimentar, indiferent de mărime şi complexitate. Organizaţiile care sunt
implicate direct sau indirect includ, fără a fi limitate la, producătorii de hrană pentru animale,
producătorii de alimente pentru animale, culegătorii de plante sălbatice, vânătorii, pescarii,
fermierii, producătorii de ingrediente, procesatorii de alimente, comercianţii cu amănuntul şi
organizaţiile care furnizează servicii de alimentaţie publică, servicii de catering, servicii de
curăţenie şi dezinfectare, servicii de transport, depozitare şi distributie, furnizorii de
echipamente, de produse de curăţenie şi de dezinfectare, de materiale de ambalare şi alte
materiale care intră în contact cu alimentele.
Acest document permite oricărei organizaţii, inclusiv organizaţiilor mici şi/sau mai puţin
dezvoltate (de exemplu, o fermă mică, o unitate mică de ambalare-distribuţie, un magazin mic de
vânzare cu amănuntul sau unitate de alimentaţie publică), să implementeze în propriile SMSA
elemente dezvoltate în exterior.
Pot fi folosite resurse interne şi/sau externe pentru îndeplinirea cerinţelor acestui
document.
2. Referinţe normative
Nu sunt referinţe normative în acest document.
3. Termeni şi definiţii
Pentru scopurile acestui document, se aplică termenii urmatori şi definiţiile următoare.
ISO şi IEC mentin baze de date actualizate cu terminologia de utilizat în standardizare la
urmatoarele adrese:
Platforma ISO de navigare online: disponibilă la adresa https://www.iso.org/obp IEC
Electropedia: disponibilă la adresa http://www.electropedia.org/
3.1. nivel acceptabil

nivel al unui pericol pentru siguranţa alimentelor (3.22) care nu trebuie să fie depăşit în
produsul finit (3.15) furnizat de organizaţie (3.31).
3.2. criteriu de acţiune
specificaţie măsurabilă sau observabilă pentru monitorizarea (3.27) unui OPRP (3.30)
NOTA 1 la termen - Un criteriu de acţiune este stabilit pentru a determina dacă un OPRP este
menţinut sub control şi face distincţia între ceea ce este acceptabil (criteriu îndeplinit sau realizat
înseamna că OPRP funcţionează aşa cum este prevăzut) şi ceea ce este inacceptabil (criteriul nu
este îndeplinit şi nici realizat înseamnă că OPRP nu funcţionează aşa cum este prevăzut).
3.3. audit
proces (3.36) sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii dovezilor de audit
şi evaluării lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de
audit
NOTA 1 la termen - Un audit poate fi un audit intern (de primă parte) sau un audit extern (de
secundă parte sau de terţă parte) şi poate fi un audit combinat (care combină două sau mai multe
domenii).
NOTA 2 la termen - Un audit intern este efectuat de organizaţia însăşi, sau de o parte externă în
numele acesteia.
NOTA 3 la termen - Termenii ,,dovadă de audit" şi ,,criterii de audit" sunt definiţi în ISO 19011.
NOTA 4 la termen - Domeniile relevante sunt, de exemplu, managementul siguranţei
alimentelor, managementul calităţii sau managementul de mediu.
3.4. competenţă
capacitate de a aplica cunoştinte şi abilităţi pentru a obţine rezultate preconizate
3.5. conformitate
îndeplinirea unei cerinţe (3.38)
3.6. contaminare
introducerea sau apariţia unei substanţe contaminante, inclusiv a unui pericol pentru
siguranţa alimentelor (3.22) într-un produs (3.37) sau mediu de procesare
3.7. îmbunătăţire continuă
activitate repetată pentru creşterea performanţei (3.33)
3.8. măsură de control
acţiune sau activitate care este esenţială pentru prevenirea unui pericol semnificativ
pentru siguranţa alimentelor (3.22) sau pentru reducerea acestuia până la un nivel acceptabil
(3.1)
NOTA 1 la termen - A se vedea şi pericol semnificativ pentru siguranţa alimentelor (3.40)
NOTA 2 la termen - Măsura (măsurile) de control este identificată (sunt identificate) de analiza
pericolelor.
3.9. corecţie
acţiune de eliminare a unei neconformităţi (3.28) detectate
NOTA 1 la termen - O corecţie include manipularea produselor potenţial nesigure şi deci poate fi
realizată împreună cu o acţiune corectivă (3.10).
NOTA 2 la termen - O corecţie ar putea fi, de exemplu, reprocesarea , procesarea ulterioară
şi/sau eliminarea consecinţelor negative ale neconformităţii (cum ar fi dirijarea pentru altă
utilizare sau etichetare specifică).
3.10. acţiune corectivă
acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi (3 .28) şi de prevenire a reapariţiei
NOTA 1 la termen - Pot exista mai multe cauze pentru o neconformitate.
NOTA 2 la termen - Actiunea corectivă include analiza cauzelor.
3.11. punct critic de control
CCP
etapa în cadrul procesului (3.36) în care se aplică una sau mai multe măsuri de control
(3.8) pentru prevenirea unui pericol semnificativ pentru siguranţa alimentelor (3.40) sau
reducerea acestuia la un nivel acceptabil şi în care limita critică (limitele critice) (3.12) definită
(definite) şi măsurarea (3.26) permit aplicarea corecţiilor (3.9)
3.12. limita critică
valoare măsurabilă care separă acceptabilitatea de inacceptabilitate
NOTA 1 la termen - Limitele critice se stabilesc pentru a determina dacă un CCP (3.11) este
menţinut sub control. Dacă o limită critică este depaşită sau nu este realizată, produsele afectate
trebuie să fie tratate ca produse potenţial nesigure.
3.13. informaţii documentate
informaţii care necesită a fi controlate şi menţinute de o organizaţie (3.31), precum şi
suportul care le conţine
NOTA 1 la termen - lnformaţiile documentate pot fi în orice format, pe orice suport şi din orice
sursă.
NOTA 2 la termen - lnformaţiile documentate se pot referi la:
- sistemul de management (3.25), inclusiv la procesele (3.36) conexe;
- informaţiile create în scopul funcţionării organizaţiei (documentaţie);
- dovezi ale rezultatelor obţinute (înregistrări).
3.14. eficacitate
măsura în care activităţile planificate sunt realizate şi rezultatele planificate sunt obţinute
3.15. produs finit

produs (3.37) care nu va mai suferi nicio procesare sau transfarmare ulterioară din partea
organizaţiei (3.31)
NOTA 1 la termen - Un produs care suferă procesare sau transformare ulterioară de către o altă
organizaţie este un produs finit în contextul primei organizaţii şi o materie primă sau un
ingredient în contextul celei de a doua organizaţii.
3.16. hrană pentru animale
produs simplu sau compus (produse simple sau compuse), fie procesat (procesate),
semiprocesat (semiprocesate) sau brut (brute), care este destinat (sunt destinate) hrănirii
animalelor care sunt folosite pentru obţinerea de alimente
NOTA 1 la termen - În acest document se face distincţie între termenii aliment (3.18), hrană
pentru animale (3.16) şi al iment pentru animate (3.19):
- alimentul este destinat consumului uman şi animal şi include hrana pentru animale şi
alimentul pentru animale;
- hrana pentru animale este destinată hrănirii animalelor folosite pentru obţinerea de
alimente;
- alimentul pentru animale este destinat hrănirii animalelor care nu sunt folosite pentru
obţinerea de alimente, cum ar fi animalele de companie.
3.17. diagramă de flux

prezentare schematică şi sistematică a succesiunii şi interacţiunii etapelor în process
3.18. aliment
substanţă (ingredient), fie procesat, semiprocesat sau brut, care este destinată (destinat)
consumului şi include băuturi, gumă de mestecat şi orice substanţă care a fost falosită pentru
producerea, prepararea sau tratamentul ,,alimentului”, cu excepţia cosmeticelor sau tutunului sau
substanţelor (ingredientelor) falosite exclusiv ca medicamente
NOTA 1 la termen - În acest document se face distincţie între termenii aliment (3.18),
hrană pentru animale (3.16) şi aliment pentru animale (3.19):
alimente;
3.19. aliment pentru animale

produs simplu sau compus (produse simple sau compuse), fie procesat (procesate),
semiprocesat (semiprocesate) sau brut (brute), care este destinat (sunt destinate) hrănirii
animalelor care nu sunt falosite pentru obţinerea de alimente
NOTA 1 la termen - În acest document se face distincţie între termenii aliment (3.18),
hrană pentru animate (3.16) şi aliment pentru animale (3.19):
alimente;
3.20. lanţ alimentar

succesiune de etape în producerea, procesarea, distribuirea, depozitarea şi manipularea
unui aliment (3.18) şi a ingredientelor acestuia, de la producţia primară până la consum
NOTA 1 la termen - Aceasta include producerea de hrană pentru animalele (3.16) şi de
alimente pentru animate (3.19).
NOTA 2 la termen - Lanţul alimentar include şi producerea de materiale destinate să intre
în contact cu alimentele sau cu materiile prime.
NOTA 3 la termen - Lanţul alimentar îi include şi pe furnizorii de servicii.
3.21. siguranţa alimentelor
asigurarea faptului că alimentul nu va provoca un efect advers asupra sănătăţii
consumatorului atunci când este preparat şi/sau consumat în conformitate cu utilizarea sa
preconizata
NOTA 1 la termen - Siguranţa alimentelor este legată de apariţia pericolelor pentru
siguranţa alimentelor (3.22) în produsele finite (3.15) şi nu include alte aspecte legate de
sănătate, cum ar fi, de exemplu, malnutriţia.
NOTA 2 la termen - Ea nu trebuie confundată cu disponibilitatea alimentului şi accesul la
aliment ("securitatea alimentelor").
NOTA 3 la termen - Aceasta include hrana pentru animale şi alimentul pentru animale.
3.22. pericol pentru siguranţa alimentelor

agent biologic, chimic sau fizic prezent în aliment (3.18) cu potenţial de a provoca un
efect advers asupra sănătăţii
NOTA 1 la termen - Termenul ,,pericol” nu trebuie confundat cu termenul ,,rise” (3.39) care, în
contextul siguranţei alimentelor, înseamnă o funcţie de probabilitate a unui efect advers asupra
sănătăţii (de exemplu, a se îmbolnăvi) şi de gravitatea acelui efect (de exemplu, deces,
spitalizare) la expunerea la un anumit pericol.
NOTA 2 la termen - Pericolele pentru siguranţa alimentelor includ alergenii şi substantele
radiologice.
NOTA 3 la termen - În ceea ce priveşte hrana pentru animale şi ingredientele pentru hrana pentru
animale, pericolele relevante pentru siguranţa alimentelor sunt acelea care pot fi prezente în
şi/sau pe hrana pentru animale şi ingredientele pentru hrana pentru animale şi care, prin
consumul de către animale a hranei pentru animale, pot fi transferate alimentelor şi care pot avea
astfel potenţial de a determina un efect advers asupra sanătăţii consumatorului animal sau uman.
În ceea ce priveşte operaţiile, altele decât acelea în care se realizează direct manipularea hranei
pentru animale sau a alimentelor (de exemplu, producătorii de materiale de ambalare,
dezinfectanţi), pericolele relevante pentru siguranţa alimentelor sunt acele pericole care pot fi
transferate direct sau indirect alimentului atunci când sunt utilizate aşa cum a fost prevăzut (a se
vedea 8.5.1.4).
NOTA 4 la termen - În ceea ce priveşte alimentele pentru animale, pericolele relevante pentru
siguranţa alimentelor sunt acelea care sunt periculoase pentru specia de animale căreia îi sunt
destinate respectivele alimente.
3.23. parte interesată (termen preferat)
parte implicată (termen acceptat)
persoană sau organizaţie (3.31) care poate afecta, poate fi afectată sau se poate percepe pe
sine a fi afectată de o decizie sau activitate
3.24. lot
cantitate definită dintr-un produs (3.37) produs şi/sau procesat şi/sau ambalat în aceleaşi
condiţii
NOTA 1 la termen - Lotul este determinat de parametri stabiliţi în prealabil de organizaţie şi
poate fi descris de alţi termeni, de exemplu, serie.
NOTA 2 la termen - Lotul poate fi redus la o singură unitate de produs.
3.25. sistem de management

ansamblu de elemente corelate sau în interacţiune ale unei organizaţii (3.31) prin care se
stabilesc politicile (3.34) şi obiectivele (3.29), precum şi procesele (3.36) prin care se realizează
acele obiective
NOTA 1 la termen - Un sistem de management poate să trateze o singură disciplină sau mai
multe discipline.
NOTA 2 la termen - Elementele sistemului includ structura, rolurile şi responsabilităţile,
planificarea şi functionarea organizaţiei.
NOTA 3 la termen - Domeniul de aplicare al unui sistem de management poate include întreaga
organizaţie, funcţiuni specifice şi identificate ale organizaţiei, secţiuni specifice şi identificate ale
organizaţiei sau una sau mai multe funcţiuni în cadrul unui grup de organizaţii.
NOTA 4 la termen - Domenii relevante sunt, de exemplu, un sistem de management al calităţii
sau un sistem de management de mediu.
3.26. măsurare
proces (3.36) pentru determinarea unei valori
3.27. monitorizare
determinare a stării unui sistem, a unui proces (3.36) sau a unei activităţi
NOTA 1 la termen - Pentru determinarea stării poate fi nevoie de verificare, supervizare sau
observare critică.
NOTA 2 la termen - În ceea ce priveşte siguranţa alimentelor, monitorizarea constă în realizarea
unei succesiuni planificate de observaţii sau măsurari pentru a evalua dacă un poces funcţionează
aşa cum a fost prevăzut.
NOTA 3 la termen - În acest document se face distincţie între termenii validare (3.44),
monitorizare (3.27) şi verificare (3.45):
- validarea se realizează înaintea unei activităţi şi furnizează informaţii despre capacitatea
de furnizare a rezultatelor preconizate;
- monitorizarea se realizează în decursul unei activităţi şi furnizează informaţii pentru
acţiune într-un interval de timp specificat;
- verificarea se realizează după o activitate şi furnizează informaţii pentru confirmarea
conformităţii.
3.28. neconformitate
neîndeplinirea unei cerinţe (3.38)
3.29. obiectiv
rezultat de îndeplinit
NOTA 1 la termen - Un obiectiv poate fi strategic, tactic sau operaţional.
NOTA 2 la termen - Obiectivele pot fi legate de diferite discipline (cum ar fi obiective
financiare, în domeniul sănătăţii şi securităţii sau de mediu) şi se pot aplica la diferite niveluri
(cum ar fi la nivel strategic, la nivelul întregii organizaţii, nivel de proiect, produs şi proces
(3.36)).
NOTA 3 la termen - Un obiectiv poate fi exprimat în alte moduri, de exemplu, ca un rezultat
preconizat, un scop, un criteriu operaţional, ca un obiectiv al SMSA sau prin utilizarea altor
cuvinte cu înţeles similar (de exemplu, ţel, scop sau ţintă).
NOTA 4 la termen - În contextul SMSA, obiectivele sunt stabilite de organizaţie, în concordanţă
cu politica referitoare la siguranţa alimentelor, pentru realizarea unor rezultate specifice.
3.30. program preliminar operaţional
OPRP
măsură de control (3.8) sau combinaţie de măsuri de control aplicate pentru a preveni
apariţia unui pericol semnificativ pentru siguranţa alimentelor (3.40) sau pentru a-I reduce la un
nivel acceptabil (3.1) şi în cadrul căreia criteriul de acţiune (3.2) şi măsurarea (3.26) sau
observarea permit un control eficace al procesului (3.36) şi/sau produsului (3.37)
3.31. organizaţie
persoană sau grup de persoane care are propriile sale funcţii cu responsabilităţi, autorităţi
şi relaţii, pentru a-şi îndeplini obiectivele (3.29)
NOTA 1 la termen - Conceptul de organizaţie include, dar nu se limitează la, întreprinzător
individual, companie, corporaţie, firmă, întreprindere, autoritate, parteneriat, instituţie de
binefacere sau instituţie, sau parte ori combinaţie a acestora, parte a unei corporaţii sau nu,
publică sau privată.
3.32. externaliza, verb
a stabili un aranjament prin care o organizaţie externă (3.31) realizează o parte din funcţia
sau procesul (3.36) unei organizaţii
NOTA 1 la termen - O organizaţie externă este în afara domeniului de aplicare al sistemului de
management(3.25), deşi funcţia sau procesul externalizat face parte din domeniul de aplicare.
3.33. performanţă
rezultat măsurabil
NOTA 1 la termen - Performanţa se poate raporta atât la parametri cantitativi, cât şi la parametri
calitativi.
NOTA 2 la termen - Performanţa se poate raporta la managementul activităţilor, proceselor
(3.36), produselor (3.37) (inclusiv serviciilor), sistemelor sau organizaţiilor (3.31).
3.34. politică
intenţii şi direcţie ale unei organizaţii (3.31) aşa cum sunt exprimate oficial de
managementul său de la eel mai înalt nivel (3.41)
3.35. program preliminar
PRP
condiţii şi activităţi de bază care sunt necesare în cadrul organizaţiei (3.31) şi pe tot
parcursul lanţului alimentar (3.20) pentru a menţine siguranţa alimentelor
NOTA 1 la termen - PRP necesare depind de segmentul din lanţul alimentar în cadrul căruia
funcţionează organizaţia şi de tipul de organizaţie. Exemple de termeni echivalenţi sunt: Bune
practici pentru agricultură (GAP), Bune practici pentru veterinari (GVP), Bune practici de
fabricaţie (GMP), Bune practici de igienă (GHP) , Bune practici de producţie (GPP), Bune
practici de distribuţie (GDP) şi Bune practici comerciale (GTP).
3.36. proces
ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune care transformă elementele de intrare în
elemente de ieşire
3.37. produs
element de ieşire care este rezultatul unui proces (3.36)
NOTA 1 la termen - Un produs poate fi un serviciu.
3.38. cerinţă
nevoie sau aşteptare care este declarată, în general implicită sau obligatorie
NOTA 1 la termen - ,,În general implicit” înseamnă că reprezintă o practică internă sau o
obişnuinţă pentru organizaţie şi pentru părţile interesate ca nevoia sau aşteptarea luată în
considerare să fie implicită.
NOTA 2 la termen - O cerinţă specificată este aceea care este declarată, de exemplu, în
informaţii documentate.
3.39. risc
efect al incertitudinii
NOTA 1 la termen - Un efect este o abatere, pozitivă sau negativă, de la o aşteptare.
NOTA 2 la termen - lncertitudinea este starea, chiar şi parţială, de insuficienţă de informaţii
legate de înţelegerea sau cunoaşterea unui eveniment, a consecinţelor sau plauzibilităţii acestuia.
NOTA 3 la termen - Riscul este caracterizat adesea prin referire la ,,evenimente” potenţiale (aşa
cum sunt definite în Ghidul ISO 73:2009, 3.5.1.3) şi ,,consecinţele” lor (aşa cum sunt definite în
Ghidul ISO 73:2009, 3.6.1.3) sau o combinaţie a acestora.
NOTA 4 la termen - Riscul este adesea exprimat ca o combinaţie între consecinţele unui
eveniment (inclusiv modificările de circumstanţe) şi ,,plauzibilitatea” asociată (aşa cum este
definită la 3.6.1.1 din Ghidul ISO 73:2009) de apariţie.
NOTA 5 la termen - Riscul pentru siguranţa alimentelor este o funcţie a probabilităţii unui efect
advers asupra sănătăţii şi a gravităţii acelui efect, ca urmare a prezenţei unui pericol (unor
pericole) în aliment (3.18), conform prevederilor din Manualul de procedura al Codex [11].
3.40. pericol semnifieativ pentru siguranţa alimentelor
pericol pentru siguranţa alimentelor (3.22), identificat în cursul evaluării pericolelor, care
necesită să fie ţinut sub control prin măsuri de control (3.8)
3.41. management de la eel mai înalt nivel
persoană sau grup de persoane care conduce şi controlează o organizaţie (3.31) la eel mai
înalt nivel
NOTA 1 la termen - Managementul de la eel mai înalt nivel are puterea de a delega autoritatea şi
de a furniza resurse în cadrul organizaţiei.
NOTA 2 la termen - Dacă domeniul de aplicare al sistemului de management (3.25) acoperă
numai o parte din organizaţie, atunci managementul de la eel mai înalt nivel se referă la cei care
conduc şi controlează acea parte a organizaţiei.
3.42. trasabilitate
capacitatea de a urmări istoricul, aplicarea, mişcarea şi localizarea unui obiect pe
parcursul unei (unor) etape specificate de producţie, procesare şi distribuţie
NOTA 1 la termen - Mişcarea se poate referi la originea materialelor, istoricul procesărilor sau
distribuţia alimentului (3.18).
NOTA 2 la termen - Un obiect poate fi un produs (3.37) , un material, o unitate, un echipament,
un serviciu, etc.
3.43. actualizare
activitate imediată şi/sau planificată pentru a asigura aplicarea celor mai recente
informaţii
NOTA 1 la termen - ,,Actualizare" este diferit de termenii ,,menţinere” şi ,,păstrare”:
- ,,menţinere” constă în asigurarea continuităţii a/a păstra ceva în stare bună;
- ,,păstrare” înseamnă a păstra ceva care este regăsibil.
3.44. validare
<siguranţa alimentelor> obţinerea de dovezi care demonstrează că o măsura de control
(3.8) (sau o combinaţie de măsuri de control) va fi capabilă să controleze în mod eficace un
pericol semnificativ pentru siguranţa alimentelor (3.40)
NOTA 1 la termen - Validarea se realizează în momentul proiectării unei combinaţii de măsuri
de control sau ori de câte ori se realizează modificări la măsurile de control implementate.
conformităţii.
-
3.45. verificare
confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, că cerinţele (3.38) specificate au fost
îndeplinite
conformităţii.
4. Contextul organizaţiei
4.1. Înţelegerea organizaţiei şi a contextului în care activează
Organizaţia trebuie să determine aspectele externe şi interne care sunt relevante pentru
scopul său şi care influenţează capabilitatea sa de a realiza rezultatele preconizate ale sistemului
sau de management al siguranţei alimentelor.
Organizaţia trebuie să identifice, să analizeze şi să actualizeze informaţiile corelate cu
aceste aspecte externe şi interne.
NOTA 1 - Aspectele pot include factori pozitivi şi negativi sau condiţii pozitive şi negative de
luat în considerare.
NOTA 2 - Înţelegerea contextului poate fi facilitată prin luarea în considerare a aspectelor
externe şi interne, inclusiv, dar fără a fi !imitate la, cele legislative, tehnologice, concurenţiale,
privitoare la piaţă, culturale, legate de mediul social şi economic, securitatea cibernetică şi frauda
alimentară, protecţia alimentelor şi contaminarea intenţionată, cunoştinţele şi performanţa
organizaţiei, la nivel internaţional, naţional, regional sau local.
4.2. Înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor părţilor interesate
Pentru a se asigura că organizaţia are capacitatea de a furniza în mod constant
produse şi servicii care satisfac cerinţele legale, normative şi ale clienţilor aplicabile în
privinţa siguranţei alimentelor, organizaţia trebuie să determine:
a) părţile interesate care sunt relevante pentru SMSA;
b) cerinţele relevante ale părţilor interesate de SMSA.
Organizaţia trebuie să identifice, să analizeze şi să actualizeze informaţiile corelate cu
părţile interesate şi cerinţele acestora.
4.3. Determinarea domeniului de aplicare al sistemului de management al siguranţei
alimentelor
Organizaţia trebuie să determine limitele şi aplicabilitatea SMSA pentru a-i stabili
domeniul de aplicare. Domeniul de aplicare trebuie să specifice produsele şi serviciile,
procesele şi locul (locurile) de producţie care sunt incluse în SMSA. Domeniul de aplicare
trebuie să includă activităţile, procesele, produsele sau serviciile care pot avea o influenţă asupra
siguranţei alimentelor produselor sale finite.
Atunci când determină acest domeniul de aplicare, organizaţia trebuie să ia în
considerare:
a) aspectele externe şi interne la care se face referire la 4.1;
b) cerinţele la care se face referire la 4.2.
Domeniul de aplicare trebuie să fie disponibil şi să fie menţinut ca informaţie
documentată.
4.4. Sistemul de management al siguranţei alimentelor
Organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze, să menţină, să actualizeze şi să
îmbunătăţească în mod continuu un SMSA, inclusiv procesele necesare şi interacţiunile dintre
acestea, în conformitate cu cerinţele din acest document.
5. Leadership
5.1. Leadership şi angajament
Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să demonstreze leadership şi angajament
referitor la SMSA, prin:
a) asigurarea că politica referitoare la siguranţa alimentelor şi obiectivele SMSA sunt
stabilite şi sunt compatibile cu direcţia strategică a organizaţiei;
b) asigurarea integrării cerinţelor SMSA în procesele de afaceri ale organizaţiei;
c) asigurarea că resursele necesare pentru SMSA sunt disponibile;
d) comunicarea importanţei unui management eficace al siguranţei alimentelor şi a
conformării cu cerinţele SMSA, cerinţele legale şi de reglementare aplicabile şi cu cerinţele
referitoare la siguranţa alimentelor stabilite de comun acord cu clientul (clienţii);
e) asigurarea că SMSA este evaluat şi mentinut pentru a realiza rezultatul preconizat
(rezultatele preconizate) (a se vedea 4.1);
f) direcţionarea şi susţinerea persoanelor pentru a contribui la eficacitatea SMSA;
g) promovarea îmbunătăţirii continue;
h) susţinerea altor roluri relevante de management, pentru a demonstra leadership al
acestora aşa cum se aplică zonelor lor de res ponsabilitate.
NOTA - Referirea la termenul “afacere” în acest document poate fi interpretată mai larg ca
însemnând acele activităţi care sunt esenţiale pentru scopurile existenţei organizaţiei.
5.2. Politica
5.2.1. Stabilirea politicii referitoare la siguranţa alimentelor
Managementul de la eel mai înalt nivel trebuie să stabilească, să implementeze si să
menţina o politică referitoare la siguranţa alimentelor care:
a) este adecvată scopului şi contextului organizaţiei;
b) furnizează un cadru pentru stabilirea şi revizuirea obiectivelor SMSA;
c) include un angajament pentru satisfacerea cerinţelor aplicabile privind siguranţa
alimentelor, inclusiv cerinţele legale şi de reglementare şi cerinţele referitoare la siguranţa
alimentelor stabilite de comun acord cu clientul (clienţii);
d) abordează comunicarea internă şi externă;
e) include un angajament de îmbunătăţire continuă a SMSA;
f) abordează necesitatea de a asigura competenţe în domeniul siguranţei alimentelor.
5.2.2. Comunicarea politicii referitoare la siguranta alimentelor

Politica referitoare la siguranţa alimentelor trebuie:
a) să fie disponibilă şi menţinută ca informaţie documentată;
b) să fie comunicată, înţeleasă şi aplicată la toate nivelurile în cadrul organizaţiei;
c) să fie disponibilă părţilor interesate relevante, după caz.
5.3. Roluri organizaţionale, responsabilităţi şi autorităţi

5.3.1. Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se asigure că responsabilităţile
şi autorităţile pentru rolurile relevante sunt atribuite, comunicate şi înţelese în cadrul organizaţiei.
Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să atribuie responsabilităţi şi autorităţi
pentru:
a) a se asigura că SMSA se conformează cu cerinţele acestui document;
b) raportarea către managementul de la eel mai înalt nivel privind performanţa SMSA;
c) numirea echipei pentru siguranţa alimentelor şi a conducătorului echipei pentru siguranţa
alimentelor;
d) desemnarea persoanelor cu responsabilitate şi autoritate definită pentru a iniţia şi
documenta una sau mai multe acţiuni.
5.3.2. Conducătorul echipei pentru siguranţa alimentelor trebuie să fie responsabil

pentru:
a) asigurarea că SMSA este stabilit, implementat, menţinut şi actualizat;
b) gestionarea şi organizarea activităţii echipei pentru siguranţa alimentelor;
c) asigurarea instruirii şi a competenţelor relevante ale echipei pentru siguranţa alimentelor
(a se vedea 7.2);
d) raportarea către managementul de la eel mai înalt nivel privind eficacitatea şi adecvarea
SMSA;
5.3.3. Întreg personalul trebuie să aibă responsabilitate pentru a raporta unei (unor)
persoane identificate o problemă (probleme) cu privire la SMSA.
6. Planificare
6.1. Acţiuni de tratare a riscurilor şi oportunităţilor
6.1.1. Atunci când se planifică SMSA, organizaţia trebuie să ia în considerare aspectele
menţionate la 4.1 şi cerinţele menţionate la 4.2 şi 4.3 şi să determine riscurile şi oportunităţile
care necesită a fi tratate pentru:
a) a da asigurări că SMSA poate obţine rezultatul preconizat (rezultatele preconizate);
b) a creşte efectele dorite;
c) a preveni sau a reduce efectele nedorite;
d) a realiza îmbunătăţirea continuă.
NOTĂ - În contextul acestui document, conceptul de riscuri şi oportunităţi este limitat la
evenimente şi consecinţele acestora legate de performanţa şi eficacitatea SMSA.
Responsabilitatea privind tratarea riscurilor pentru sănătatea publică revine autorităţilor publice.
Organizaţiile au obligaţia să gestioneze pericolele pentru siguranţa alimentelor (a se vedea 3.22)
şi cerinţele legate de acest proces care sunt enuntaţe în articolul 8.
6.1.2. Organizaţia trebuie să planifice:

a) acţiuni de tratare a acestor riscuri şi oportunităţi;
b) modul în care:
1) să integreze şi să implementeze acţiunile în procesele SMSA;
2) să evalueze eficacitatea acestor acţiuni.
6.1.3. Acţiunile întreprinse de organizaţie pentru tratarea riscurilor şi oportunităţilor

trebuie să fie proporţionale cu:
a) impactul asupra cerinţelor privind siguranţa alimentelor;
b) conformitatea produselor şi serviciilor alimentare cu cerinţele clienţilor;
c) cerinţele părţilor interesate din cadrul lanţului alimentar.
NOTA 1 - Acţiunile de tratare a riscurilor şi oportunităţilor pot include: evitarea riscului,
asumarea riscului pentru a valorifica o oportunitate, eliminarea sursei de rise, schimbarea
plauzibilităţii sau a consecinţelor, împărţirea riscului sau acceptarea prezenţei riscului prin
decizie informată.
NOTA 2 - Oportunităţile pot conduce la adoptarea de noi practici (modificarea produselor sau
proceselor), prin utilizarea de noi tehnologii şi alte posibilităţi de dorit şi viabile pentru a trata
necesităţile privind siguranţa alimentelor ale organizaţiei sau ale clienţilor săi.
6.2. Obiective ale sistemului de management al siguranţei alimentelor şi planificarea

realizării lor
6.2.1. Organizaţia trebuie să stabilească obiectivele pentru SMSA pentru funcţiile şi
nivelurile relevante.
Obiectivele SMSA trebuie:
a) să fie consecvente cu politica referitoare la siguranţa alimentelor;
b) să fie măsurabile (dacă este posibil);
c) să ia în considerare cerinţele aplicabile privind siguranţa alimentelor, inclusiv cerinţele
legale, de reglementare şi ale clientului (clienţilor);
d) să fie monitorizate şi verificate;
e) să fie comunicate;
f) să fie menţinute şi actualizate, după caz.
Organizaţia trebuie să păstreze informaţiile documentate privind obiectivele SMSA.
6.2.2. Atunci când planifică modul în care să-şi realizeze obiectivele SMSA organizaţia
trebuie să determine:
a) ce se va face;
b) ce resurse vor fi necesare;
c) cine va fi responsabil;
d) când se va finaliza;
e) cum se vor evalua rezultatele.
6.3. Planificarea schimbărilor

Atunci când organizaţia determină necesitatea de schimbare a SMSA, inclusiv schimbări
de personal, schimbările trebuie efectuate şi comunicate într-un mod planificat.
Organizaţia trebuie să ia în considerare:
a) scopul schimbărilor şi consecinţele potenţiale ale acestora;
b) integritatea permanentă a SMSA;
c) disponibilitatea resurselor necesare implementării eficace a schimbărilor;
d) alocarea sau realocarea responsabilităţilor şi autorităţilor.
7. Suport
7.1. Resurse
Organizaţia trebuie să determine şi să furnizeze resursele necesare pentru stabilirea,
implementarea, menţinerea, actualizarea şi îmbunătăţirea continuă a SMSA.
Organizaţia trebuie să ia în considerare:
a) capabilităţile şi constrângerile referitoare la resursele interne existente;
b) necesitatea unor resurse externe.
7.1.2. Personal
Organizaţia trebuie să asigure că personalul necesar pentru operarea şi menţinerea unui
SMSA eficace este competent (a se vedea 7.2).
Atunci când se utilizează sprijinul unor experţi externi pentru dezvoltarea,
implementarea, operarea sau evaluarea SMSA, dovezile privind acordurile sau contractele care
definesc competenţa, responsabilitatea şi autoritatea experţilor externi trebuie păstrate ca
informaţii documentate.
7.1.3. lnfrastructura
Organizaţia trebuie să furnizeze resurse pentru determinarea, stabilirea şi menţinerea
infrastructurii necesare îndeplinirii conformităţii cu cerinţele SMSA.
NOTĂ - lnfrastructura poate include:
- teren, recipiente, clădiri şi utilităţi asociate;
- echipamente, inclusiv hardware şi software;
- transport;
- tehnologie informaţională şi de comunicaţii.
7.1.4. Mediu de lucru

Organizaţia trebuie să determine, să pună la dispoziţie şi să menţină resursele pentru
stabilirea, managementul şi menţinerea mediului de lucru necesar realizării conformităţii cu
cerinţele SMSA.
NOTĂ - Un mediu adecvat poate fi o combinaţie de factori umani şi fizici, cum ar fi:
a) sociali (de exemplu, nediscriminare, atmosferă calmă, fără confruntări);
b) psihologici (de exemplu, reducerea stresului, prevenirea epuizării, protecţie emoţională)
c) fizici (de exemplu, temperatura, căldură, umiditate, iluminare, aerisire, igienă, zgomot).
Aceşti factori pot să difere, în mod substanţial, în funcţie de produsele şi serviciile
furnizate.
7.1.5. Elemente ale sistemului de management al siguranţei alimentelor realizate în
exterior
Când organizaţia îşi stabileşte, menţine, actualizează şi îmbunătăţeşte continuu sistemul
SMSA utilizând elemente ale SMSA realizate în exterior, inclusiv PRP, analiza pericolelor şi
planul de control al pericolelor (a se vedea 8.5.4), organizaţia trebuie să asigure că elementele
furnizate sunt:
a) realizate în conformitate cu cerinţele acestui document;
b) aplicabile sediilor, proceselor şi produselor organizaţiei;
c) adaptate specific proceselor şi produselor organizaţiei de către echipa pentru siguranţa
alimentelor;
d) implementate, menţinute şi actualizate conform cerinţelor acestui document;
e) păstrate ca informaţii documentate.
7.1.6. Controlul proceselor, produselor sau serviciilor furnizate din exterior

Organizaţia trebuie:
a) să stabilească şi să aplice criterii de evaluare, selectare, monitorizare a performanţei şi
reevaluare a furnizorilor externi de procese, produse şi/sau servicii;
b) să asigure comunicarea adecvată a cerinţelor impuse către furnizorul extern (furnizorii
externi);
c) să asigure că procesele, produsele sau serviciile furnizate din exterior nu afectează în mod
negativ capacitatea organizaţiei de a îndeplini în mod constant cerinţele SMSA;
d) să pastreze informaţiile documentate referitoare la aceste activităţi şi la orice acţiuni
necesare ca urmare a evaluărilor şi reevaluărilor .
7.2. Competenţă
a) să determine competenţele necesare ale persoanei (persoanelor), inclusiv furnizorii
externi, care lucrează sub controlul organizaţiei şi care influenţează performanţa sa în privinţa
siguranţei alimentelor şi eficacitatea SMSA;
b) să asigure că aceste persoane, inclusiv echipa pentru siguranţa alimentelor şi cei care sunt
responsabili pentru funcţionarea planului de control al pericolelor, sunt competente pe baza
studiilor, instruirilor sau experienţei adecvate;
c) să asigure că echipa pentru siguranţa alimentelor dispune de o combinaţie de cunoştinţe şi
de experienţă multidisciplinare în dezvoltarea şi implementarea SMSA (inclusiv, dar fără a fi
limitată la, produsele organizaţiei, procesele şi echipamentele acesteia, precum şi privind
pericolele pentru siguranţa alimentelor, în cadrul domeniului de aplicare a SMSA);
d) atunci când este aplicabil, să întreprindă acţiuni de dobândire a competenţei necesare să
evalueze eficacitatea acţiunilor întreprinse;
e) să păstreze informaţii documentate corespunzătoare, ca dovadă a competenţei
NOTĂ - Acţiunile aplicabile pot include, de exemplu, furnizarea instruirii, mentoratul sau
realocarea personalului deja angajat; sau angajarea sau contractarea persoanelor competente.
7.3. Conştientizare
Organizaţia trebuie să asigure că persoanele relevante care lucrează sub controlul
organizaţiei trebuie să fie conştientizate referitor la:
a) politica referitoare la siguranţa alimentelor;
b) obiectivele SMSA relevante pentru sarcina (sarcinile) lor;
c) contribuţia lor individuală la eficacitatea SMSA, inclusiv beneficiile performanţei
îmbunătăţite a siguranţei alimentelor;
d) implicaţiile neconformării cu cerinţele SMSA.
7.4. Comunicare
Organizaţia trebuie să determine comunicările interne şi externe relevante pentru SMSA,
inclusiv:
a) despre ce se comunică;
b) când se comunică;
c) cu cine se comunică;
d) cum se comunicâ;
e) cine comunică.
Organizaţia trebuie să asigure că cerinţa privind o comunicare eficace este înţeleasă de
către toate persoanele ale căror activităţi au un impact asupra siguranţei alimentelor.
7.4.2. Comunicare externă
Organizaţia trebuie să asigure că în exterior sunt comunicate suficiente informaţii şi că
acestea sunt disponibile părţilor interesate din cadrul lanţului alimentar.
Organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o comunicare eficace
cu:
a) furnizorii şi contractorii externi;
b) clienţii şi/sau consumatorii, cu privire la:
1) informaţiile despre produs corelate cu siguranţa alimentelor, pentru a permite
manipularea, prezentarea, depozitarea, prepararea, distribuirea şi utilizarea produsului în cadrul
lanţului alimentar sau de către consumator;
2) pericolele identificate privind siguranţa alimentelor care necesită să fie ţinute sub
control de către alte organizaţii din cadrul lanţului alimentar şi/sau de către consumatori;
3) înţelegerile contractuale, cererile de ofertă şi comenzile, inclusiv amendamentele
acestora;
4) feedback de la client şi/sau consumator, inclusiv reclamaţiile;
c) autorităţile legale şi de reglementare;
d) alte organizaţii care au impact asupra, sau vor fi afectate de, eficacitatea sau actualizarea
SMSA.
Persoane desemnate trebuie să aibă responsabilitate şi autoritate definite pentru
comunicarea în exterior a oricăror informaţii privind siguranţa alimentelor. Acolo unde este
relevant, informaţiile obţinute prin intermediul comunicării externe trebuie incluse ca elemente
de intrare pentru analiza efectuată de management (a se vedea 9.3) şi pentru actualizarea SMSA
(a se vedea 4.4 şi 10.3).
Dovezile privind comunicarea externă trebuie păstrate ca informaţii documentate.
7.4.3. Comunicare internă
Organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină un sistem eficace de
comunicare a elementelor care au impact asupra siguranţei alimentelor.
Pentru a menţine eficacitatea SMSA, organizaţia trebuie să asigure că echipa pentru
siguranţa alimentelor este informată la timp privind schimbările în urmatoarele privinţe:
a) produse sau produse noi;
b) materii prime, ingredient şi servicii;
c) sisteme şi echipamente de producţie;
d) spaţii de producţie, amplasament al echipamentelor şi mediu ambiant;
e) programe de curăţare şi dezinfectare;
f) sisteme de ambalare, depozitare şi distribuţie;
g) competenţe şi/sau atribuire a responsabilităţilor şi a autorizărilor;
h) cerinţe legale şi de reglementare aplicabile;
i) cunoştinţe referitoare la pericolele privind siguranţa alimentelor şi măsurile de control;
j) cerinţe ale clienţilor, ale sectorului şi alte cerinţe pe care organizaţia le respectă;
k) cereri de ofertă i comunicări relevante de la părţile interesate externe;
I) reclamaţii şi alerte care semnalează pericole privind siguranţa alimentelor asociate cu
produsul finit;
m) alte condiţii care au impact asupra siguranţei alimentelor.
Echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să asigure că aceste informaţii sunt incluse
atunci când este actualizat SMSA (a se vedea 4.4 şi 10.3).
Managementul de la eel mai înalt nivel trebuie să asigure că informaţiile relevante sunt
incluse ca elemente de intrare în analiza efectuată de management (a se vedea 9.3).
7.5. lnformaţii documentate

Sistemul SMSA al organizaţiei trebuie să includă:
a) informaţii documentate cerute de acest document;
b) informaţii documentate determinate de organizaţie ca fiind necesare pentru
eficacitatea SMSA;
c) informaţii documentate şi cerinţe referitoare la siguranţa alimentelor cerute de
autorităţile legale şi de reglementare şi de clienţi.
NOTĂ - Amploarea informaţiilor documentate pentru un SMSA poate să difere de la o
organizaţie la alta în funcţie de:
- mărimea organizaţiei şi tipul activităţilor, proceselor, produselor şi serviciilor sale;
- complexitatea proceselor şi interacţiunile acestora;
- competenţa persoanelor.
7.5.2. Creare şi actualizare
Atunci când sunt create şi actualizate informaţiile documentate, organizaţia trebuie să
asigure că urmatoarele aspecte sunt adecvate:
a) identificarea şi descrierea (de exemplu, titlu, dată, autor sau număr de referinţă);
b) formatul (de exemplu, limbă, versiune software, grafică) şi suportul (de exemplu,
hârtie, electronic);
c) analizarea şi aprobarea din punct de vedere al potrivirii şi adecvării.
7.5.3. Controlul informaţiilor documentate
7.5.3.1. lnformaţiile documentate cerute de SMSA şi de acest document trebuie
controlate pentru a se asigura că:
a) sunt disponibile şi adecvate pentru utilizare, acolo unde şi atunci când este
necesar;
b) sunt protejate adecvat (de exemplu, împotriva pierderii confidenţialităţii, utilizării
incorecte sau deteriorării).
7.5.3.2. Pentru controlul informaţiilor documentate, organizaţia trebuie să trateze
următoarele activităţi, după caz:
a) difuzare, acces, regăsire şi utilizare;
b) depozitare şi protejare, inclusiv menţinerea lizibilităţii;
c) controlul modificărilor (de exemplu, controlul versiunilor);
d) păstrare şi eliminare.
lnformaţiile documentate de origine externă determinate de organizaţie ca fiind necesare
pentru planificarea şi operarea SMSA trebuie identificate, după cum este cazul şi controlate.
lnformaţiile documentate păstrate ca dovezi ale conformităţii trebuie protejate împotriva
deteriorărilor neintenţionate.
NOTĂ - Accesul poate implica o decizie referitoare la permisiunea numai de vizualizare
a informaţiei documentate sau la permisiunea şi autoritatea de vizualizare şi modificare a
informaţiei documentate.
8. Operare
8.1. Planificare şi control operaţional
Organizaţia trebuie să planifice, să implementeze, să ţină sub control, să menţină şi să
actualizeze procesele necesare pentru îndeplinirea cerinţelor privind realizarea de produse sigure
şi să implementeze acţiunile determinate la 6.1, prin:
a) stabilirea de criterii pentru procese;
b) implementarea controlului proceselor în conformitate cu criteriile;
c) păstrarea informaţiilor documentate atât cât este necesar pentru a avea încrederea
demonstrării că procesele au fost realizate conform celor planificate .
Organizaţia trebuie să controleze schimbările planificate şi să analizeze consecinţele
schimbărilor neintenţionate, întreprinzând acţiuni care să diminueze orice efecte negative, după
cum este necesar.
Organizaţia trebuie să asigure că procesele externalizate sunt controlate (a se vedea
7.1.6).
8.2. Programe preliminare (PRP)

8.2.1. Organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze, să menţină şi să actualizeze
PRP (unul sau mai multe) pentru a facilita prevenirea şi/sau reducerea substanţelor contaminante
(inclusiv pericolele privind siguranţa alimentelor) din produse, din procesarea produselor şi din
mediul de lucru.
8.2.2. PRP trebuie să fie:
a) adecvat organizaţiei şi contextului acesteia în privinţa siguranţei alimentelor;
b) adecvat mărimii şi tipului de operare, precum şi naturii produselor fabricate şi/sau
manipulate;
c) implementat în cadrul întregului sistem de producţie, fie ca program cu
aplicabilitate generală, fie ca program aplicabil doar unui anumit produs sau proces;
d) aprobat de echipa pentru siguranţa alimentelor.
8.2.3. Atunci când selectează şi/sau elaboreaza PRP, organizaţia trebuie să asigure că au
fost identificate cerinţele legale şi de reglementare aplicabile, precum şi cele convenite de comun
acord cu clienţii. Se recomandă ca organizaţia să ia în considerare:
a) partea aplicabilă din seria ISO/TS 22002;
b) standardele, codurile de bune practici şi liniile directoare aplicabile.
8.2.4. Atunci când elaborează PRP, organizaţia trebuie să ia în considerare:
a) construcţia, planul de amplasare al clădirilor şi utilităţilor aferente;
b) planul de amplasare al spaţiilor, inclusiv zonarea, spaţiile de lucru şi facilităţile
pentru angajaţi;
c) alimentarea cu aer, apă, energie şi alte utilităţi;
d) combaterea dăunătorilor, eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate şi serviciile
aferente;
e) caracterul corespunzător al echipamentelor şi accesibilitatea oferită de acestea
pentru curăţare şi întreţinere;
f) procesele de aprobare şi de monitorizare a furnizorilor (de exemplu, materii
prime, ingrediente, produse chimice şi materiale de ambalare);
g) recepţia materialelor care intră, depozitarea, expedierea, transportul şi
manipularea produselor;
h) măsurile pentru prevenirea contaminării încrucişate;
i) curăţenia şi dezinfectarea;
j) igiena personală;
k) informaţii privind produsele/conştientizarea consumatorilor;
I) altele, după caz.
lnformaţii documentate trebuie să specifice selectarea, stabilirea, monitorizarea aplicabilă
şi verificarea PRP.
8.3. Sistem de trasabilitate
Sistemul de trasabilitate trebuie să fie capabil să identifice în mod unic materialele care
intră de la furnizori şi prima etapă a traseului de distribuţie a produsului finit. Atunci când se
elaborează şi se implementează sistemul de trasabilitate, trebuie luate în considerare eel puţin
următoarele:
a) relaţia dintre loturile de materiale, ingrediente şi produse intermediare primite cu
produsele finite;
b) reprelucrarea materialelor/produselor;
c) distribuirea produsului finit.
Organizaţia trebuie să asigure că sunt identificate cerinţele legale şi de reglementare
aplicabile, precum şi cele ale clienţilor.
lnformaţiile documentate ca dovezi pentru sistemul de trasabilitate trebuie păstrate pentru
o perioadă definită care să includă eel puţin termenul de valabilitate a produsului. Organizaţia
trebuie să verifice şi să supună încercărilor eficacitatea sistemului de trasabilitate.
NOTĂ - Acolo unde este cazul, verificarea sistemului este de aşteptat să includă
armonizarea între cantităţile de produs finit şi cantităţile de ingrediente, ca dovadă a eficacităţii.
8.4. Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

Managementul de la eel mai înalt nivel trebuie să asigure că au fast implementate
proceduri de răspuns la situaţii de urgenţă sau incidente potenţiale care pot avea impact asupra
siguranţei alimentelor şi care sunt relevante pentru rolul organizaţiei în cadrul lanţului alimentar.
Trebuie elaborate şi menţinute informaţii documentate pentru gestionarea acestor situaţii
şi incidente.
8.4.2. Gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a incidentelor
a) să răspundă la situaţiile de urgenţă şi incidentele reale prin:
1) asigurarea identificării cerinţelor legale şi de reglementare aplicabile;
2) comunicarea la nivel intern;
3) comunicarea la nivel extern (de exemplu, cu furnizorii, cu clienţii, cu autorităţile
corespunzătoare, cu mass media);
b) să întreprindă acţiuni pentru reducerea consecinţelor situaţiei de urgenţă, adecvate
amplorii situaţiei de urgenţă sau a incidentului şi impactului potenţial asupra siguranţei
alimentelor;
c) să verifice periodic procedurile, dacă acest lucru este posibil;
d) să revizuiască şi, dacă este cazul, să actualizeze informaţiile documentate după apariţia
oricărui incident, situaţie de urgenţă sau după verifiăari.
NOTĂ - Exemple de situaţii de urgenţă care pot afecta siguranţa alimentelor şi/sau producţia
sunt dezastrele naturale, accidentele de mediu, bioterorismul, accidentele la locul de muncă,
situaţiile de urgenţă în domeniul sănătăţii publice sau alte accidente, de exemplu, întreruperea
unor servicii esenţiale, cum ar fi alimentarea cu apă, cu electricitate sau cu agent frigorific.
8.5. Controlul pericolelor
8.5.1. Etape preliminare care permit analiza pericolelor
Pentru efectuarea analizei pericolelor, echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să
colecteze, să menţină şi să actualizeze informaţii documentate preliminare. Aceasta trebuie să
includă, dar să nu fie limitată la:
a) cerinţe aplicabile şi de reglementare aplicabile şi cele exprimate de clienţi;
b) produsele, procesele şi echipamentele organizaţiei;
c) pericolele privind siguranţa alimentelor, relevante pentru SMSA.
8.5.1.2. Caracteristici ale materiilor prime, ingredientelor şi materialelor care intră
în contact cu produsul
Organizaţia trebuie să menţină informaţii documentate privitoare la toate materiile prime,
ingredientele şi materialele care intră în contact cu produsul, atât cât este necesar pentru a realiza
analiza pericolelor (a se vedea 8.5.2), inclusiv informaţiile referitoare la următoarele, după caz:
a) caracteristici biologice, chimice şi fizice;
b) compoziţia ingredientelor conform reţetei, inclusiv aditivii şi auxiliarii tehnologici;
c) sursa (de exemplu, animală, minerală sau vegetală);
d) locul de origine (provenienţa);
e) metoda de producţie;
f) metoda de ambalare şi livrare;
g) condiţii de depozitare şi termenul de valabilitate;
h) pregătirea şi/sau manipularea înainte de utilizare sau procesare;
i) criterii de acceptare referitoare la siguranţa alimentelor sau specificaţiile
materialelor şi ingredientelor achiziţionate, corespunzătoare utilizării preconizate a acestora.
8.5.1.3. Caracteristici ale produselor finite
Organizaţia trebuie să asigure că au fost identificate toate cerinţele privind siguranţa
alimentelor legale şi de reglementare aplicabile pentru toate produsele finite care urmează să fie
produse.
Organizaţia trebuie să menţină informaţii documentate privitoare la caracteristicile
produselor finite, atât cât este necesar pentru a realiza analiza pericolelor (a se vedea 8.5.2),
inclusiv informaţiile referitoare la următoarele, după caz:
a) denumire produs sau identificare similară;
b) compoziţie;
c) caracteristici biologice, chimice şi fizice relevante pentru siguranţa alimentelor;
d) termen de valabilitate şi condiţii de depozitare preconizate;
e) ambalare;
f) etichetare referitoare la siguranţa alimentelor şi/sau instrucţiuni pentru manipulare,
preparare şi utilizare preconizată;
g) metodă (metode) de distribuţie şi livrare.
8.5.1.4. Utilizare preconizată

Utilizarea preconizată, inclusiv manipularea rezonabilă a produsului finit, precum şi orice
utilizare neprevăzută, dar rezonabilă prin manipularea şi utilizarea necorespunzătoare a
produsului finit, trebuie luate în considerare şi trebuie păstrate ca informaţii documentate,
atât cât este necesar pentru efectuarea analizei pericolelor (a se vedea 8.5.2).
Acolo unde este cazul, trebuie identificate grupuri de consumatori/utilizatori pentru
fiecare produs.
Trebuie identificate grupurile de consumatori/utilizatori cunoscute ca fiind în mod special
vulnerabile la pericole specifice pentru siguranţa alimentelor.
8.5.1.5. Diagrame de flux şi descrierea proceselor

8.5.1.5.1. Elaborarea diagramelor de flux
Echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să stabiliească, să menţină şi să actualizeze diagrame
de flux ca informaţii documentate pentru produsele sau categoriile de produse şi procesele
acoperite de sistemul SMSA.
Diagramele de flux furnizează o reprezentare grafică a procesului. Diagramele de flux trebuie
utilizate în cadrul analizei riscurilor ca bază pentru evaluarea eventualei prezenţe, creşteri,
reduceri sau introduceri a unor pericole pentru siguranţa alimentelor.
Diagramele de flux trebuie să fie clare, exacte şi suficient de detaliate, atât cât este necesar
pentru a realiza analiza pericolelor. Diagramele de flux trebuie să includă, dacă este cazul,
următoarele:
a) succesiunea şi interacţiunea etapelor de fabricaţie;
b) orice procese externalizate;
c) punctele de intrare în flux a materiilor prime, ingredientelor, auxiliarilor tehnologici,
materialelor de ambalare, utilitaţilor şi produselor intermediare;
d) punctele unde au lac reprelucrarea şi reciclarea;
e) punctele de eliberare sau eliminare a produselor finite, produselor intermediare,
produselor derivate şi deşeurilor.
8.5.1.5.2. Confirmarea la faţa locului a diagramelor de flux
Echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să confirme la faţa locului exactitatea diagramelor de
flux, să actualizeze diagramele de flux acolo unde este cazul şi să le păstreze ca informaţii
documentate.
8.5.1.5.3. Descrierea proceselor şi a mediului proceselor
Echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să descrie, atât cât este necesar efectuării analizei
pericolelor:
a) planul de amplasare al spaţiilor, inclusiv zonele de manipulare a alimentelor şi produselor
nealimentare;
b) echipamentele de procesare şi materialele care intră în contact, auxiliarii tehnologici şi
fluxul materialelor;
c) PRP existente, parametrii procesului, măsurile de control (dacă există) şi/sau stricteţea
cu care acestea sunt aplicate, sau procedurile care pot influenţa siguranţa alimentelor;
d) cerinţele externe (de exemplu, din partea autorităţilor legale sau de reglementare sau a
clienţilor) care pot avea impact asupra alegerii şi stricteţii măsurilor de control.
Trebuie incluse, după caz, variaţiile rezultate în urma schimbărilor sezoniere aşteptate sau a
schimbărilor în structura organizaţională.
Descrierile trebuie să fie actualizate după caz şi menţinute ca informaţii documentate.
8.5.2. Analiza pericolelor

Echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să realizeze analiza pericolelor pe baza
informaţiilor preliminare, pentru a determina pericolele care necesită să fie ţinute sub control.
Nivelul de control trebuie să asigure siguranţa alimentelor şi, dacă este cazul, trebuie utilizată o
combinaţie de măsuri de control.
8.5.2.2. ldentificarea pericolelor şi determinarea nivelurilor acceptabile
8.5.2.2.1. Organizaţia trebuie să identifice şi să documenteze toate pericolele pentru siguranţa
alimentelor previzibile în mod rezonabil în legatură cu tipul de produs, tipul de proces şi mediul
în care se desfăşoară procesele .
ldentificarea trebuie să se bazeze pe:
a) informaţii preliminare şi date colectate în conformitate cu 8.5.1;
b) experienţă;
c) informaţii interne şi externe, inclusiv, în măsura posibilului, datele epidemiologice,
ştiintifice şi alte date istorice;
d) informaţii provenind de la lanţul alimentar referitoare la pericolele pentru siguranţa
alimentelor corelate cu siguranţa produselor finite, a produselor intermediare şi a alimentelor în
momentul consumului acestora;
e) cerinţele legale, de reglementare şi cele exprimate de clienţi.
NOTA 1 - Experienţa poate include informaţii provenind de la personal şi de la experţii externi
care sunt familiarizaţi cu produsul şi/sau procesele în alte locuri de producţie.
NOTA 2 - Cerinţele legale şi de reglementare pot include obiective privind siguranţa alimentelor
(FSO). Comisia Codex Alimentarius defineşte FSO ca fiind ,,Frecvenţa şi/sau concentraţia
maximă a unui pericol într-un aliment în momentul consumului acestuia, care furnizează sau
contribuie la un nivel adecvat de protecţie (ALOP)”.
Se recomandă ca pericolele să fie luate în considerare într-un mod suficient de detaliat pentru a
permite evaluarea pericolelor şi selectarea măsurilor de control adecvate.
8.5.2.2.2. Organizaţia trebuie să identifice etapa (etapele) (de exemplu, primirea materiilor
prime, procesarea, distribuţia şi livrarea) în care fiecare pericol pentru siguranţa alimentelo poate
fi prezent, poate fi introdus, poate creşte sau poate persista.
Când identifică pericolele, organizaţia trebuie să ia în considerare:
a) etapele precedente şi cele care urmează în cadrul lanţului alimentar;
b) toate etapele din cadrul diagramei de flux;
c) echipamentele asociate procesului, utilităţile/serviciile, mediul de proces şi personalul.
8.5.2.2.3. Organizaţia trebuie să determine, când este posibil, nivelul acceptabil în produsul finit
al fiecărui pericol pentru siguranţa alimentelor identificate.
Când determină nivelurile acceptabile, organizaţia trebuie:
a) să asigure identificarea cerinţelor aplicabile legale, de reglementare şi exprimate de
clienţi;
b) să ia în considerare utilizarea preconizată a produsului finit;
c) sa ia în considerare orice alte informaţii relevante .
Organizaţia trebuie să menţină informaţii documentate privitoare la determinarea
nivelurilor acceptabile şi la justificarea nivelurilor acceptabile.
8.5.2.3. Evaluarea pericolelor

Organizaţia trebuie să efectueze, pentru fiecare pericol pentru siguranţa alimentelor
identificat, o evaluare a pericolului pentru a determina dacă este esentială prevenirea sau
reducerea acestuia la un nivel acceptabil.
Organizaţia trebuie să evalueze fiecare pericol pentru siguranţa alimentelor în privinţa:
a) probabilităţii apariţiei acestuia în produsul finit înaintea aplicării măsurilor de control;
b) gravităţii efectelor adverse asupra sănătaăţii ale acestuia corelate cu utilizarea preconizată
(a se vedea 8.5.1.4).
Organizaţia trebuie să identifice orice risc semnificativ pentru siguranţa alimentelor.
Metodologia folosită trebuie descrisă, şi rezultatul evaluării pericolelor trebuie menţinut
ca informaţie documentată.
8.5.2.4. Selectarea şi clasificarea măsurii (măsurilor) de control

8.5.2.4.1. Pe baza evaluării pericolelor, organizaţia trebuie să selecteze o măsură de control sau o
combinaţie de măsuri de control adecvată, care va fi capabilă să prevină pericolele semnificative
pentru siguranţa alimentelor identificate sau să le reducă până la niveluri acceptabile definite.
Organizaţia trebuie să clasifice măsura (măsurile) de control identificată (identificate),
selectată (selectate) pentru a fi gestionată (gestionate) ca OPRP (a se vedea 3.30) sau la nivelul
de CCP (a se vedea 3.11).
Clasificarea trebuie realizată utilizând o abordare sistematică. Pentru fiecare dintre
măsurile de control selectate trebuie să existe o evaluare a următoarelor:
a) a probabilităţii eşecului funcţionării acesteia;
b) a gravităţii consecinţelor în caz de eşec al funcţionării acesteia; această evaluare trebuie
să includă:
1) efectul asupra pericolelor semnificative pentru siguranţa alimentelor identificate;
2) poziţionarea în raport cu altă măsură (alte măsuri) de control;
3) dacă este stabilită şi aplicată în mod specific pentru reducerea pericolelor la un
nivel acceptabil;
4) dacă este o măsură individuală sau face parte dintr-o combinaţie de măsuri de
control.
8.5.2.4.2. În plus, pentru fiecare măsură de control, abordarea sistematică trebuie să includă o
evaluare a fezabilităţii:
a) stabilirii unor limite critice măsurabile şi/sau a unor criterii de acţiune
măsurabile/observabile;
b) monitorizării în scopul detectării oricărui eşec de rămânere în limita critică şi/sau
a criteriilor de acţiune măsurabile/observabile;
c) aplicării prompte a corecţiilor în caz de eşec.
Procesul de luare a deciziilor şi rezultatele selectării şi clasificării măsurilor de control
trebuie menţinute ca informaţii documentate.
Cerinţele externe (de exemplu, cerinţele legale, de reglementare, sau cele exprimate de
clienţi) care pot avea impact asupra selectării şi stricteţea măsurilor de control trebuie de
asemenea menţinute ca informaţii documentate.
8.5.3. Validarea măsurii (măsurilor) de control şi a combinaţiilor măsurilor de

control
Echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să valideze faptul că măsurile de control
selectate sunt capabile să exercite controlul prevăzut asupra pericolului semnificativ (pericolelor
semnificative) pentru siguranţa alimentelor. Această validare trebuie realizată înainte de
implementarea măsurii (măsurilor) de control şi a combinaţiilor de măsuri de control de inclus în
planul de control al pericolelor (a se vedea 8.5.4) şi după orice modificare adusă acestuia (a se
vedea 7.4.2, 7.4.3, 10.2 şi 10.3).
Atunci când rezultatul validării arată că măsura (măsurile) de control nu este capabilă (nu
sunt capabile) să exercite controlul prevăzut, echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să
modifice şi să reevalueze măsura (măsurile) de control şi/sau combinaţia (combinaţiile) de
măsuri de control.
Echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să menţină ca informaţie documentată
metodologia de validare şi dovada capacităţii măsurii (măsurilor) de control de a exercita
controlul prevăzut.
NOTĂ - Modificarea poate include schimbări la nivelul măsurii (măsurilor) de control (adică al
parametrilor procesului , al rigurozităţii şi/sau combinaţiei acestora) şi/sau schimbare (schimbări)
în tehnologiile de fabricaţie a materiilor prime, în caracteristicile produsului finit, în metodele de
distribuţie şi în utilizarea preconizată a produselor finite.
8.5.4. Planul de control al pericolelor (planul HACCP/OPRP}

Organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze, şi să menţină un plan de control al
pericolelor. Planul de control al pericolelor trebuie menţinut ca informaţie documentată şi trebuie
să includă următoarele informaţii pentru fiecare măsură de control la nivelul fiecărui CCP sau
OPRP:
a) pericolul (pericolele) privind siguranţa alimentelor de ţinut sub control la nivelul CCP sau
de OPRP;
b) limita critică (limitele critice) la nivelul CCP sau criteriile de acţiune pentru OPRP;
c) procedura (procedurile) de monitorizare;
d) corecţia (corecţiile) de realizat dacă limitele critice sau criteriile de acţiune nu sunt
îndeplinite;
e) responsabilităţile şi autorităţile;
f) înregistrările monitorizării.
8.5.4.2. Determinarea limitelor critice şi a criteriilor de acţiune
Limitele critice la nivelul CCP şi criteriile de acţiune pentru OPRP trebuie specificate.
Raţionamentul care a stat la baza determinării lor trebuie menţinut ca informaţie documentată.
Limitele critice la nivelul CCP trebuie să fie măsurabile. Conformitatea cu limitele critice
trebuie să garanteze că nivelul acceptabil nu este depaşit.
Criteriile de acţiune pentru OPRP trebuie să fie măsurabile sau observabile.
Conformitatea cu criteriile de acţiune trebuie să contribuie la garantarea faptului că nivelul
acceptabil nu este depăşit.
8.5.4.3. Sisteme de monitorizare la nivelul CCP şi pentru OPRP
La nivelul fiecarui CCP trebuie stabilit un sistem de monitorizare pentru fiecare măsura
de control sau combinaţie de măsuri de control pentru detectarea oricărui eşec în respectarea
limitelor critice. Sistemul trebuie să includă toate măsurarile programate referitoare la limita
critică (limitele critice).
Pentru fiecare OPRP trebuie stabilit un sistem de monitorizare pentru măsura de control
sau combinaţia de măsuri de control pentru detectarea eşecului în respectarea criteriului de
acţiune.
Sistemul de monitorizare la nivelul fiecărui CCP sau pentru fiecare OPRP trebuie să fie
constituit din informaţii documentate, inclusiv:
a) măsurari sau observaţii care furnizează rezultate într-un interval de timp corespunzător;
b) metode sau dispozitive de monitorizare utilizate;
c) metode de etalonare aplicabile sau, pentru OPRP, metode echivalente de verificare a
fiabilităţii măsurarilor sau observaţiilor (a se vedea 8.7);
d) frecvenţa monitorizării;
e) rezultatele monitorizării;
f) responsabilitate şi autoritate corelate cu monitorizarea;
g) responsabilitate şi autoritate corelate cu evaluarea rezultatelor monitorizării .
La nivelul fiecarui CCP, metoda şi frecvenţa de monitorizare trebuie să poată detecta
prompt orice eşec în privinţa respectării limitelor critice, pentru a permite izolarea şi evaluarea
rapidă a produsului (a se vedea 8.9.4).
Pentru fiecare OPRP, metoda şi frecvenţa de monitorizare trebuie să fie proporţionale cu
probabilitatea eşecului şi cu gravitatea consecinţelor.
Atunci când monitorizarea unui OPRP se bazează pe date subiective provenite din
observaţii (de exemplu, inspectie vizuală), metoda trebuie să fie susţinută de instrucţiuni sau
specificaţii.
8.5.4.4. Acţiuni întreprinse atunci când limitele critice sau criteriile de acţiune nu
sunt respectate
Organizaţia trebuie să specifice corecţiile (a se vedea 8.9.2) şi acţiunile corective (a se
vedea 8.9.3) de întreprins atunci când limitele critice sau criteriile de acţiune nu sunt respectate şi
trebuie să asigure că:
a) produsele potenţial nesigure nu sunt eliberate (a se vedea 8.9.4);
b) cauza neconformităţii este identificată;
c) parametrul controlat (parametrii controlaţi) la nivelul CCP sau de OPRP este conform
(sunt conformi) din nou cu limitele critice sau criteriile de acţiune;
d) este prevenită reapariţia.
Organizaţia trebuie să realizeze corecţiile în conformitate cu 8.9.2 şi acţiunile corective în
conformitate cu 8.9.3.
8.5.4.5. lmplementarea planului de control al pericolelor
Organizaţia trebuie să implementeze şi să menţină planul de control al pericolelor şi să
păstreze dovezile privind implementarea ca informaţii documentate.
8.6. Actualizarea informaţiilor care specifică PRP şi planul de control al pericolelor

După stabilirea planului de control al pericolelor, organizaţia trebuie să actualizeze
următoarele informaţii, dacă este necesar:
a) caracteristicile materiilor prime, ingredientelor şi materialelor care intră în contact cu
produsul;
b) caracteristicile produselor finite;
c) utilizarea preconizată;
d) diagramele de flux şi descrierile proceselor şi a mediului procesului.
Organizaţia trebuie să asigure că planul de control al pericolelor şi/sau PRP sunt
actualizate.
8.7. Controlul monitorizării şi măsurării

Organizaţia trebuie să furnizeze dovezi privind faptul că metodele de monitorizare şi
măsurare specificate şi echipamentele folosite sunt adecvate pentru activităţile de monitorizare şi
măsurare corelate cu PRP şi planul de control al pericolelor.
Echipamentele de monitorizare şi măsurare utilizate trebuie să fie:
a) etalonate sau verificate la intervale specificate înainte de utilizare;
b) reglate sau reglate din nou în funcţie de necesităţi;
c) identificate pentru a permite determinarea stadiului etalonării;
d) protejate împotriva ajustărilor care ar invalida rezultatele măsurării;
e) protejate împotriva avarierii şi deteriorării.
Rezultatele etalonării şi verificării trebuie păstrate ca informaţii documentate.
Etalonarea tuturor echipamentelor trebuie să fie trasabilă pănă la etaloane de măsurare
internaţionale sau naţionale; în cazul în care nu există etaloane, baza utilizată pentru etalonare
sau verificare trebuie să fie păstrată ca informaţie documentată.
Organizaţia trebuie să evalueze validitatea rezultatelor măsurării anterioare atunci când se
constată că echipamentele sau mediul de proces nu sunt conforme cerinţelor. Organizaţia trebuie
să întreprindă acţiunile corespunzătoare în privinţa echipamentelor sau a mediului de process şi a
oricărui produs afectat de neconformitate.
Evaluarea şi acţiunea rezultantă trebuie să fie menţinute ca informaţii documentate.
Software-ul utilizat pentru monitorizare şi măsurare în cadrul SMSA trebuie validat de
organizaţie, furnizorul de software sau o terţă parte înainte de utilizare. lnformaţiile documentate
privind activităţile de validare trebuie menţinute de organizaţie şi software-ul trebuie actualizat
prompt.
De câte ori intervin schimbări, inclusiv în privinţa configuraţiei/modificărilor software-
ului comercial gata de utilizare, acestea trebuie autorizate, documentate şi validate înainte de
implementare.
NOTĂ - Software-ul comercial gata de utilizare folosit în general în domeniul de aplicare
proiectat poate fi considerat ca având un nivel suficient de validare.
8.8. Verificarea referitoare la PRP şi planul de control al pericolelor

8.8.1. Verificare
Organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină activităţi de verificare.
Planificarea verificării trebuie să definească scopul, metodele, frecvenţele şi responsabilităţile
privind activităţile de verificare.
Activităţile de verificare trebuie să confirme faptul că:
a) PRP sunt implementate şi eficace;
b) planul de control al pericolelor este implementat şi eficace;
c) nivelurile pericolelor se încadrează în nivelurile acceptabile identificate;
d) elementele de intrare pentru analiza pericolelor sunt actualizate;
e) alte acţiuni stabilite de organizaţie sunt implementate şi eficace.
Organizaţia trebuie să asigure că activităţile de verificare nu sunt realizate de persoana
responsabilă de monitorizarea aceloraşi activităţi.
Rezultatele verificării trebuie păstrate ca informaţii documentate şi trebuie comunicate.
Atunci când verificarea se bazează pe încercări asupra eşantioanelor de produs finit sau
pe eşantioane prelevate direct din proces şi atunci când aceste eşantioane de încercare prezintă
neconformitate faţă de nivelul acceptabil al pericolului privind siguranţa alimentelor (a se vedea
8.5.2.2), organizaţia trebuie să trateze lotul de produse afectat (loturile de produse afectate) ca
fiind potenţial nesigur (nesigure) (a se vedea 8.9.4.3) şi să aplice acţiuni corective în
conformitate cu 8.9.3.
8.8.2. Analiza rezultatelor activităţilor de verificare
Echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să realizeze o analiză a rezultatelor verificării
care trebuie utilizată ca element de intrare pentru evaluarea performanţei SMSA (a se vedea
9.1.2).
8.9. Controlul neconformităţilor produselor şi proceselor

Organizaţia trebuie să asigure că datele obţinute din monitorizarea OPRP şi la nivelul
CCP sunt evaluate de persoane desemnate care sunt competente şi deţin autoritatea de a iniţia
corecţii şi acţiuni corective.
8.9.2. Corecţii
8.9.2.1. Organizaţia trebuie să asigure că, atunci când limitele critice la nivelul CCP şi/sau
criteriile de acţiune pentru OPRP nu sunt respectate, produsele afectate sunt identificate şi
controlate în privinţa utilizării şi eliberării lor.
Organizaţia trebuie să stabilească, să menţină şi să actualizeze informaţii documentate
care includ:
a) o metodă de identificare, evaluare şi corecţie pentru produsele afectate, pentru a asigura
tratamentul corespunzător al acestora;
b) dispoziţii pentru revizuirea corecţiilor realizate.
8.9.2.2. Atunci când limitele critice la nivelul CCP nu sunt respectate, produsele afectate trebuie
identificate şi tratate ca produse potenţial nesigure (a se vedea 8.9.4).
8.9.2.3. Atunci când criteriile de acţiune pentru un OPRP nu sunt respectate, trebuie realizate
următoarele:
a) determinarea consecinţelor acelui eşec referitor la siguranţa alimentelor;
b) determinarea cauzei (cauzelor) eşecului;
c) identificarea produselor afectate şi tratarea acestora în conformitate cu 8.9.4.
Organizaţia trebuie să păstreze rezultatele evaluării ca informaţii documentate.
8.9.2.4. Trebuie păstrate informaţii documentate pentru descrierea corecţiilor aplicate produselor
şi proceselor neconforme, inclusiv:
a) natura neconformităţii;
b) cauza (cauzele) eşecului;
c) consecinţele ca rezultat al neconformităţii.
8.9.3. Acţiuni corective

Necesitatea de acţiuni corective trebuie evaluată atunci când limitele critice la nivelul
CCP şi/sau criteriile de acţiune pentru OPRP nu sunt respectate.
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină informaţii documentate care specifică
acţiuni corespunzătoare pentru identificarea şi eliminarea cauzei neconformităţilor detectate,
pentru prevenirea recurenţei şi pentru restabilirea controlului asupra procesului după
identificarea unei neconformităţi.
Aceste acţiuni trebuie să includă:
a) analiza neconformităţilor identificate de reclamaţiile clienţilor şi/sau consumatorilor
şi/sau de rapoartele inspecţiei oficiale;
b) analiza tendinţelor evidenţiate de rezultatele monitorizării, care pot indica pierderea
controlului;
c) determinarea cauzei (cauzelor) neconformităţilor;
d) determinarea şi implementarea acţiunilor care să asigure că neconformităţile nu vor
reapărea;
e) documentarea rezultatelor acţiunilor corective întreprinse;
f) verificarea acţiunilor corective întreprinse pentru asigurarea eficacităţii acestora.
Organizaţia trebuie să păstreze informaţii documentate cu privire la toate acţiunile
corective.
8.9.4. Tratarea produselor potenţial nesigure

Organizaţia trebuie să întreprindă una sau mai multe acţiuni pentru a preveni pătrunderea
produselor potenţial nesigure în lanţul alimentar, cu excepţia situaţiei în care poate demonstra că:
a) pericolul (pericolele) în cauză pentru siguranţa alimentelor este redus (sunt reduse) la
nivelurile acceptabile definite;
b) pericolul (pericolele) în cauză pentru siguranţa alimentelor va fi redus (vor fi reduse) la
nivelurile acceptabile identificate înainte de intrarea în lanţul alimentar; sau
c) produsul îndeplineşte în continuare nivelul acceptabil definit al pericolului (nivelurile
acceptabile definite ale pericolelor) în cauză pentru siguranţa alimentelor în pofida
neconformităţii.
Organizaţia trebuie să păstreze controlul asupra produselor care au fost identificate ca
fiind potenţial nesigure până când produsele au fost evaluate şi modul de acţiune în privinţa lor a
fost determinat.
Dacă produsele care au ieşit de sub controlul organizaţiei sunt ulterior determinate ca
fiind nesigure, organizaţia trebuie să notifice părţile interesate relevante şi să iniţieze o
retragere/rechemare (a se vedea 8.9.5).
Controalele şi răspunsurile asociate de la părţile interesate relevante precum şi
autorizarea de tratare a produselor potenţial nesigure trebuie păstrate ca informaţii documentate.
8.9.4.2. Evaluarea pentru eliberare
Fiecare lot de produse afectat de neconformitate trebuie evaluat.
Produsele afectate de nerespectarea limitelor critice la nivelul CCP nu trebuie să fie
eliberate, ci trebuie să fie tratate în conformitate cu 8.9.4.3.
Produsele afectate de nerespectarea criteriului de acţiune pentru OPRP nu trebuie să fie
eliberate ca fiind sigure decât în cazul în care este aplicabilă oricare dintre următoarele condiţii:
a) dovezi, altele decât sistemul de monitorizare, demonstrează că măsurile de control au fost
eficace;
b) dovezile arată că efectul combinat al măsurilor de control pentru respectivul produs este
conform performanţei preconizate (adică nivelurilor acceptabile identificate);
c) rezultatele eşantionării, analizei şi/sau altor activităţi de verificare demonstrează că
produsele afectate sunt conforme cu nivelurile acceptabile identificate pentru respectivul pericol
(respectivele pericole) pentru siguranţa alimentelor.
Rezultatele evaluării pentru eliberarea produselor trebuie păstrate ca informaţii
documentate.
8.9.4.3. Mod de acţiune în privinţa produselor neconforme

Produsele care nu sunt acceptabile pentru eliberare trebuie să fie:
a) reprocesate sau procesate ulterior în cadrul organizaţiei sau în afara acesteia, pentru a
asigura reducerea pericolului pentru siguranţa alimentelor la niveluri acceptabile; sau
b) redirecţionate pentru altă utilizare, atâta timp cât siguranţa alimentelor în cadrul lanţului
alimentar nu este afectată; sau
c) distruse şi/sau eliminate ca deşeuri.
Trebuie păstrate informaţii documentate privind modul de acţiune în privinţa produselor
neconforme, inclusiv identificarea persoanei (persoanelor) care deţin autoritatea de aprobare.
8.9.5. Retragere/rechemare
Organizaţia trebuie să fie capabilă să asigure retragerea/rechemarea promptă a loturilor
de produse finite care au fost identificate ca potenţial nesigure, prin desemnarea persoanei
(persoanelor) competente investite cu autoritatea de a iniţia şi realiza retragerea/rechemarea .
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină informaţii documentate pentru:
a) notificarea părţilor interesate relevante (de exemplu, autorităţile legale şi de reglementare,
clienţii şi/sau consumatorii);
b) tratarea produselor retrase/rechemate, precum şi a produselor aflate încă în stoc;
c) realizarea succesiunii de acţiuni care trebuie întreprinse.
Produsele retrase/rechemate şi produsele finite aflate încă în stoc trebuie să fie securizate
sau menţinute sub controlul organizaţiei până în momentul gestionării lor în conformitate cu
8.9.4.3.
Cauza, amploarea şi rezultatul unei retrageri/rechemări trebuie păstrate ca informaţii
documentate şi raportate managementului de la eel mai înalt nivel ca elemente de intrare pentru
analiza efectuată de management (a se vedea 9.3).
Organizaţia trebuie să verifice implementarea şi eficacitatea retragerilor/rechemărilor prin
intermediul unor tehnici adecvate (de exemplu, simularea retragerii/rechemării sau exersarea
retragerii/rechemării) şi să păstreze informaţii documentate.
9. Evaluarea performanţei
9.1. Monitorizare, măsurare, analiză şi evaluare
Organizaţia trebuie să determine:
a) ce necesită să fie monitorizat şi măsurat;
b) metodele de monitorizare, măsurare, analizare şi evaluare, după caz, pentru a se asigura
rezultate valide;
c) când trebuie efectuate monitorizarea şi măsurarea;
d) când trebuie analizate şi evaluate rezultatele monitorizării şi măsurării;
e) cine trebuie să analizeze, să evalueze rezultatele monitorizării şi măsurării.
Organizaţia trebuie să păstreze informaţii documentate adecvate ca dovadă a rezultatelor.
Organizaţia trebuie să evalueze performanţa şi eficacitatea SMSA.
9.1.2. Analiză şi evaluare

Organizaţia trebuie să analizeze şi să evalueze datele şi informaţiile corespunzătoare
rezultate din monitorizare şi măsurare, inclusiv rezultatele activităţilor de verificare corelate cu
PRP şi planul de control al pericolelor (a se vedea 8.8 şi 8.5.4), auditurile interne (a se vedea 9.2)
şi auditurile externe.
Analiza trebuie realizată pentru a:
a) confirma faptul că performanţa generală a sistemului îndeplineşte dispoziţiile prevăzute şi
cerinţele SMSA stabilite de organizaţie;
b) identifică necesitatea actualizării sau îmbunatăţirii SMSA;
c) identifică tendinţele care indică o creştere a posibilităţii de apariţie a produselor potenţial
nesigure sau a eşecurilor în cadrul proceselor;
d) stabili informaţiile necesare pentru planificarea programului de audit intern privind
situaţia şi importanţa domeniilor care urmează a fi auditate;
e) furniza dovezi că acţiunile corective şi corecţiile sunt eficace.
Rezultatele analizei şi activităţile care decurg din aceasta trebuie păstrate ca informaţii
documentate.
Rezultatele trebuie raportate managementului la eel mai înalt nivel şi folosite ca elemente
de intrare pentru analiza efectuată de management (a se vedea 9.3) şi pentru actualizarea SMSA
(a se vedea 10.3).
NOTĂ- Metodele de analiză a datelor pot include tehnici statistice.
9.2. Audit intern

9.2.1. Organizaţia trebuie să desfăşoare audituri interne la intervale planificate pentru a
furniza informaţii care să permită să se determine dacă SMSA:
a) este conform cu:
1) propriile cerinţe ale organizaţiei referitoare la SMSA;
2) cerinţele acestui document;
b) este implementat şi menţinut eficace.
9.2.2. Organizaţia trebuie:

a) să planifice, stabilească, implementeze şi să menţină un program (programe) de audit,
inclusiv frecvenţa, metodele, responsabilităţile, cerinţele privind planificarea şi raportarea, care
trebuie să ia în considerare importanţa proceselor în cauză, schimbările aduse SMSA şi
rezultatele monitorizării, măsurării şi ale auditurilor anterioare;
b) să definească criteriile de audit şi domeniul de aplicare pentru fiecare audit;
c) să selecteze auditori competenţi şi să desfăşoare audituri pentru a asigura obiectivitatea şi
imparţialitatea procesului de audit;
d) să asigure că rezultatele auditurilor sunt raportate către echipa pentru siguranţa
alimentelor şi către managementul relevant;
e) să păstreze informaţii documentate ca dovezi ale implementării programului de audit şi
ale rezultatelor auditului;
f) să efectueze corecţiile necesare şi să întreprindă acţiunile corective necesare în intervalul
de timp convenit;
g) să determine dacă SMSA răspunde intenţiilor politicii referitoare la siguranţa alimentelor
(a se vedea 5.2) şi obiectivelor SMSA (a se vedea 6.2).
Activităţile de urmărire derulate de organizaţie trebuie să includă verificarea acţiunilor
întreprinse şi raportarea rezultatelor verificării.
NOTĂ - ISO 19011 furnizează linii directoare pentru auditarea sistemelor de management.
9.3. Analiza efectuată de management

Managementul de la eel mai înalt nivel trebuie să analizeze SMSA al organizaţiei la
intervale planificate, pentru a asigura permanenta stare corespunzătoare, adecvare şi eficacitate a
acestuia.
9.3.2. Elemente de intrare pentru analiza efectuată de management
Analiza efectuată de management trebuie să ia în considerare:
a) stadiul acţiunilor decise în analizele efectuate de management anterioare;
b) schimbările survenite în aspectele externe şi interne care sunt relevante pentru SMSA,
inclusiv schimbările în cadrul organizaţiei şi contextului acesteia (a se vedea 4.1);
c) informaţiile privind performanţa şi eficacitatea SMSA, inclusiv tendinţele în privinţa:
1) rezultatului (rezultatelor) activităţilor de actualizare a sistemului (a se vedea 4.4 şi
10.3);
2) rezultatelor monitorizării şi măsurării;
3) analizei rezultatelor activităţilor de verificare corelate cu PRP şi cu planul de
control al pericolelor (a se vedea 8.8.2);
4) neconformităţilor şi acţiunilor corective;
5) rezultatelor auditului (intern şi extern);
6) inspecţiilor (de exemplu, din partea autorităţilor de reglementare, a clienţilor);
7) performanţei furnizorilor externi;
8) analizei riscurilor şi oportunităţilor şi a eficacităţii acţiunilor întreprinse pentru
tratarea acestora (a se vedea 6,1).
9) măsura în care au fost îndeplinite obiectivele SMSA
d) adecvarea resurselor;
e) orice situaţie de urgenţă, incident (a se vedea 8.4.2) sau retragere/rechemare (a se vedea
8.9.5) survenite;
f) informaţiile relevante obţinute prin comunicările externe (a se vedea 7.4.2) şi interne (a
se vedea 7.4.3), inclusiv solicitările şi reclamaţiile de la părţile interesate;
g) oportunităţile pentru îmbunătăţire continuă.
Datele trebuie prezentate într-un mod care să permită managementului de la eel mai înalt
nivel să coreleze informaţiile cu obiectivele stabilite ale SMSA.
9.3.3. Elemente de ieşire ale analizei efectuate de management
Elementele de ieşire ale analizei efectuate de management trebuie să includă:
a) decizii şi acţiuni referitoare la oportunităţile de îmbunătăţire continuă;
b) orice nevoie de actualizare şi schimbare a SMSA, inclusiv resursele necesare şi revizuirea
politicii referitoare la siguranţa alimentelor şi a obiectivelor SMSA.
Organizaţia trebuie să păstreze informaţii documentate ca dovezi ale rezultatelor
analizelor efectuate de management.
10. Îmbunătăţire
10.1. Neconformitate şi acţiune corectivă
10.1.1. Atunci când apare o neconformitate, organizaţia trebuie:
a) să reacţioneze la neconformitate şi, după cum este cazul:
1) să întreprindă acţiuni pentru controlul şi corectarea acesteia;
2) să se ocupe de consecinţe;
b) să evalueze necesitatea de acţiuni pentru eliminarea cauzei (cauzelor) neconformităţii, cu
scopul ca aceasta să nu reapară sau să apară în altă parte, prin:
1) analizarea neconformităţii;
2) determinarea cauzelor neconformităţii;
3) determinarea unor neconformităţi similare existente sau care ar putea eventual să
apară;
c) să implementeze orice acţiune necesară;
d) să analizeze eficacitatea oricărei acţiuni corective întreprinse;
e) să efectueze modificări ale SMSA, dacă este necesar.
Acţiunile corective trebuie să fie adecvate efectelor neconformităţilor survenite.
10.1.2. Organizaţia trebuie să păstreze informaţii documentate ca dovadă pentru:
a) natura neconformităţilor şi orice acţiuni întreprinse ulterior;
b) rezultatele oricărei acţiuni corective .
10.2. Îmbunătăţire continuă

Organizaţia trebuie să îmbunătăţească continuu starea corespunzătoare, adecvarea şi
eficacitatea sistemului de management al calităţii.
Managementul de la eel mai înalt nivel trebuie să asigure că organizaţia îmbunătăţeşte
continuu eficacitatea SMSA utilizând comunicarea (a se vedea 7.4), analiza efectuată de
management (a se vedea 9.3), auditul intern (a se vedea 9.2), analiza rezultatelor activităţilor de
verificare (a se vedea 8.8.2), validarea măsurii (măsurilor) de control şi a combinaţiei
(combinaţiilor) măsurilor de control (a se vedea 8.5.3), acţiunile corective (a se vedea 8.9.3) şi
actualizarea SMSA (a se vedea 10.3).
10.3. Actualizarea sistemului de management al siguranţei alimentelor

Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să asigure că SMSA este actualizat
continuu. Pentru a realiza acest lucru, echipa pentru siguranţa alimentelor trebuie să evalueze
SMSA la intervale planificate. Echipa trebuie să ia în considerare dacă este necesar să
revizuiască analiza pericolelor (a se vedea 8.5.2), planul stabilit de control al pericolelor (a se
vedea 8.5.4) şi PRP stabilite (a se vedea 8.2). Activităţile de actualizare trebuie să se bazeze pe:
a) elementele de intrare furnizate de comunicare, atât cea externă, cât şi cea internă (a se
vedea 7.4);
b) elementele de intrare furnizate de alte informaţii privind starea corespunzătoare,
adecvarea şi eficacitatea SMSA;
c) elementele de ieşire din analiza rezultatelor activităţilor de verificare (a se vedea 9.1.2);
d) elementele de ieşire din analiza efectuată de management (a se vedea 9.3).
Activităţile de actualizare a sistemului trebuie păstrate ca informaţii documentate şi
raportate ca elemente de intrare pentru analiza efectuată de management (a se vedea 9.3).
Anexa A
(informativă)
Referinţe incrucişate între HACCP din CODEX şi acest document

Tabelul A.1 - Referinţe încrucişate între principiile şi etapele de aplicare ale HACCP din
CODEX şi articolele acestui document
Principiile HACCP din HACCP din CODEX Acest document

CODEX etape de aplicarea
Alcătuirea Etapa 1 5.3 r Echipa pentru siguranţa
echipei HACCP r alimentelor
Descrierea produsului Etapa 2 8.5.1.2 Caracteristici ale materiilor
prime, ingredientelor şi
materialelor care intră în
contact cu produsul
8.5.1.3 Caracteristici ale

produselor
finite
ldentificarea utilizării Etapa 3 8.5.1.4 Utilizare preconizată
preconizate
Construirea diagramei Etapa 4 8.5.1.5 Diagrame de flux şi
de flux Etapa 5 descrierea proceselor
Confirmarea diagramei
de flux la faţa locului
Principiul 1 Enumerarea tuturor Etapa 6 8.5.2 Analiza pericolelor

pericolelor potenţiale 8.5.3 Validarea măsurii
Realizarea analizei Realizarea unei analize (măsurilor) de control şi a
pericolelor a pericolelor combinaţiilor măsurilor de
Luarea în considerare control
de măsuri de control
Principiul 2 Determinarea CCP Etapa 7 8.5.4 Planul de control al

pericolelor
Determinarea
punctelor critice de
control (CCP)
Principiul 3 Stabilirea limitelor Etapa 8 8.5.4 Planul de control al
critice pentru fiecare pericolelor
Stabilirea limitei CCP
(limitelor) critice
Principiul 4 Stabilirea unui sistem Etapa 9 8.5.4.3 Sisteme de monitorizare la
de monitorizare pentru nivelul CCP şi pentru
fiecare CCP OPRP
Stabilirea unui sistem
de monitorizare a
controlului CCP
Principiul 5 Stabilirea acţiunilor Etapa 10 8.5.4 Planul de control al
corective pericolelor
Stabilirea acţiunilor 8.9.2 Corecţii
corective
8.9.3 Acţiuni corective
pentru situaţiile în care
monitorizarea indică faptul
că
un CCP nu este sub control
Principiul 6 Stabilirea Etapa 11 8.7 Controlul monitorizării şi
procedurilor de măsurării
Stabilirea procedurilor de verificare Verificarea referitoare la
verificare pentru 8.8 PRP şi planul de control al
confirmarea faptului că pericolelor
sistemul HACCP 9.2 Audit intern
funcţionează eficace
Principiul 7 Stabilirea Etapa 12 7.5 Informaţii documentate
documentaţiei şi
Stabilirea unui sistem de păstrarea
documente specifice pentru
toate procedurile şi înregistrărilor
înregistrările, în
conformitate cu principiile
anterioare şi aplicarea lor în
practică
a
Publicaţiile CODEX sunt disponibile prin intermediul referinţei [12].
Anexa B
(informativă)
Referinţe încrucişate între acest document şi ISO 22000:2005
Tabelul B.1 - Structura principală
Acest document ISO 22000:2005

4. Contextul organizaţiei Titlu nou
4.1. Înţelegerea organizaţiei şi a contextului în care activează Nou
4.2. Întelegerea necesităţilor şi aşteptărilor părţilor interesate Nou
4.3. Determinarea domeniului de aplicare al sistemului de management 4.1. (şi nou)
al siguranţei alimentelor
4.4. Sistemul de management al siguranţei alimentelor 4.1.
5. Leadership Titlu nou
5.1. Leadership şi angajament 5.1., 7.4.3. (şi nou)
5.2. Politică 5.2 .(şi nou)
5.3. Roluri organizaţionale, responsabilităţi şi autorităţi 5.4., 5.5., 7.3.2. (şi nou)
6. Planificare Titlu nou
6.1. Acţiuni de tratare a riscurilor şi oportunităţilor Nou
6.2. Obiective ale sistemului de management al siguranţei alimentelor 5.3. (şi nou)
şi planificarea realizării lor
6.3. Planificarea schimbărilor 5.3. (şi nou)
7. Suport Titlu nou
7.1. Resurse 1., 4.1., 6.2., 6.3., 6.4. (şi nou)
7.2. Competenţă 6.2., 7.3.2. (şi nou)
7.3. Conştientizare 6.2.2.
7.4. Comunicare 5.6., 6.2.2.
7.5. lnformaţii documentate 4.2., 5.6.1.
8. Operare Titlu nou
8.1. Planificare şi control operaţional Nou
8.2. Programe preliminare (PRP) 7.2.
8.3. Sistem de trasabilitate 7.9. (şi nou)
8.4. Pregătire pentru situaţii de urgentă şi capacitate de răspuns 5.7. (şi nou)
8.5. Controlul pericolelor 7.3., 7.4., 7.5., 7.6., 8.2. (şi nou)
8.6. Actualizarea informaţiilor care specifică PRP şi planul de control 7.7.
al pericolelor
8.7. Controlul monitorizării şi măsurării 8.3.
8.8. Verificarea referitoare la PRP şi planul de control al pericolelor 7.8., 8.4.2.
8.9. Controlul neconformităţilor produselor şi proceselor 7.10.
9. Evaluarea performanţei Titlu nou
9.1. Monitorizare, măsurare, analiză şi evaluare Titlu nou
9.1.1. Generalităţi Nou
9.1.2. Analiză şi evaluare 8.4.2., 8.4.3.
9.2. Audit intern 8.4.1.
9.3. Analiza efectuată de management 5.8. (şi nou)
9.3.1. Generalităţi 5.2., 5.8.1.
9.3.2. Elemente de intrare pentru analiza efectuată de management 5.8.2. (şi nou)
9.3.3. Elemente de ieşire ale analizei efectuate de management 5.8.1., 5.8.3.
10. Îmbunătăţire Titlu nou
10.1. Neconformitate şi acţiune corectivă Nou
10.2. Îmbunătaăţire continuă 8.1., 8.5.1.
10.3. Actualizarea sistemului de management al siguranţei alimentelor 8.5.2.
Tabelul B.2 - Articolul 7: Suport

7. Suport Titlu nou
7.1. Resurse 6.
7.1.1. Generalităţi 6.1.
7.1.2. Personal 6.2., 6.2.2. (şi nou)
7.1.3. lnfrastructură 6.3.
7.1.4. Mediu de lucru 6.4.
7.1.5. Elemente ale sistemului de management al siguranţei alimentelor 1 (şi nou)
realizate în exterior
7.1.6. Controlul proceselor, produselor sau serviciilor furnizate din 4.1. (şi nou)
exterior
7.2. Competenţă 6.2.1., 6.2.2., 7.3.2.
7.3. Conştientizare 6.2.2.
7.4. Comunicare 5.6.
7.4.1. Generalităţi 6.2.2. (şi nou)
7.4.2. Comunicare externă 5.6.1.
7.4.3. Comunicare internă 5.6.2.
7.5. lnformaţii documentate 4.2.
7.5.1. Generalităţi 4.2.1., 5.6.1.
7.5.2. Creare şi actualizare 4.2.2.
7.5.3 Controlul informaţiilor documentate 4.2.2., 4.2.3. (şi nou)
Tabelul B.3 - Articolul 8: Operare

8. Operare Titlu nou
8.1. Planificare şi control operaţional 7.1. (şi nou)
8.2. Programe preliminare (PRP) 7.2.
8.3. Sistem de trasabilitate 7.9. (şi nou)
8.4. Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns 5.7.
8.4.1. Generalităţi 5.7.
8.4.2. Gestionarea situaţiilor de urgeţă şi a incidentelor Nou
8.5. Controlul pericolelor Titlu nou
8.5.1. Etape preliminare care permit analiza pericolelor 7.3.
8.5.1.1. Generalităţi 7.3.1.
8.5.1.2 Caracteristici ale materiilor prime, ingredientelor şi materialelor 7.3.3.1.
care intră în contact cu produsul
8.5.1.3. Caracteristici ale produselor finite 7.3.3.2.
8.5.1.4. Utilizare preconizată 7.3.4.
8.5.1.5. Diagrame de flux şi descrierea proceselor 7.3.5.1.
8.5.1.5.1. Elaborarea diagramelor de flux 7.3.5.1.
8.5.1.5.2. Confirmarea la faţa locului a diagramelor de flux 7.3.5.1.
8.5.1.5.3. Descrierea proceselor şi a mediului proceselor 7.2.4., 7.3.5.2. (şi nou)
8.5.2. Analiza pericolelor 7.4.
8.5.2.1. Generalităţi 7.4.1.
8.5.2.2. ldentificarea pericolelor şi determinarea nivelurilor acceptabile 7.4.2.
8.5.2.3. Evaluarea pericolelor 7.4.3., 7.6.2. (şi nou)
8.5.2.4. Selectarea şi clasificarea măsurii (măsurilor) de control 7.3.5.2., 7.4.4. (şi nou)
8.5.3. Validarea măsurii (măsurilor) de control şi a combinaţiilor 8.2.
măsurilor de control
8.5.4. Planul de control al pericolelor (planul HACCP/OPRP) Titlu nou
8.5.4.1. Generalităţi 7.5., 7.6.1.
8.5.4.2. Determinarea limitelor critice şi a criteriilor de acţiune 7.6.3. (şi nou)
8.5.4.3. Sisteme de monitorizare la nivelul CCP şi pentru OPRP 7.6.3., 7.6.4. (şi nou)
8.5.4.4. Acţiuni întreprinse atunci când limitele critice sau criteriile de 7.6.5.
acţiune nu sunt respectate
8.5.4.5. lmplementarea planului de control al pericolelor Nou
8.6. Actualizarea informaţiilor care specifică PRP şi planul de control al 7.7.
pericolelor
8.7. Controlul monitorizării şi măsurării 8.3.
8.8. Verificarea referitoare la PRP şi planul de control al pericolelor Titlu nou
8.8.1. Verificare 7.8., 8.4.2.
8.8.2. Analiza rezultatelor activităţilor de verificare 8.4.3.
8.9. Controlul neconformităţilor produselor şi proceselor 7.10.
8.9. Generalităţi 7.10.1., 7.10.2.
8.9.2. Corecţii 7.10.1.
8.9.3. Acţiuni corective 7.10.2.
8.9.4. Tratarea produselor potenţial nesigure 7.10.3.
8.9.4.1. Generaliăţi 7.10.3.1.
8.9.4.2. Evaluarea pentru eliberare 7.10.3.2.
8.9.4.3. Mod de acţiune în privinţa produselor neconforme 7.10.3.3.
8.9.5. Retragere /rechemare 7.10.4
Bibliografie
[1] ISO 9000:2015, Quality management systems - Fundamentals and vocabulary
[2] ISO 9001 :2015, Quality management systems - Requirements
[3] ISO 19011, Guidelines for auditing management systems
[4] ISO/TS 22002 (all parts), Prerequisite programmes on food safety
[5] ISO/TS 22003, Food safety management systems - Requirements for bodies providing
audit and certification of food safety management systems
[6] ISO 22005, Traceability in the feed and food chain -General principles and basic
requirements for system design and implementation
[7] ISO Guide 73:2009, Risk management- Vocabulary
[8] CAC/GL 60-2006, Principles for Traceability / Product Tracing as a Tool Within a Food
Inspection and Certification System
[9] CAC/GL 81-2013, Guidance for governments on prioritizing hazards in feed
[1O] CAC/RCP 1-1969, General Principles of Food Hygiene
[11] Joint FAO/WHO Food Standards Programme. Codex Alimentarius Commission:
Procedural Manual. Twenty-fifth edition, 2016
[12] Codex Alimentarius. AvaiIable from: http://www.fao.org/fao-who-codexalimentarius/en/
Anexa naţională NA
(informativă)
Acronime specifice utilizate
În versiunea în limba romană au fost păstrate majoritatea acronimelor provenind de la

termenii în limba engleză, deoarece sunt în uz.
Corespondenţa între acronimele specifice utilizate şi termenii cărora le corespund este
prezentată în tabelul NA.1.
Tabelul NA.1 - Corespondenţa între acronimele specifice utilizate şi termenii cărora le

corespund
Nr. Termen in limba engleză

crt. Termen in limba romană Acronim (// în limba franceză, după caz)
1 nivel adecvat de protecţie ALOP appropriate level of protection
2 punct critic de control CCP critical control point

obiectiv (obiective) privind siguranţa
3 FSO food safety objective(s)
alimentelor
analiza pericolelor şi puncte critice de hazard analysis and critical control point
4 HACCP
control (principii) (principles)
5 structură cadru high level structure (eng) // la

HLS structure-cadre (fr)
6 program preliminar operaţional OPRP operational prerequisite programme
7 (ciclul) "Planifică - Efectuează -

Verifică - Actionează" PDCA Plan-Do-Check-Act (cycle)
8 program preliminar PRP prerequisite programme
9 sistem de management al siguranţei

alimentelor SMSA food safety management system

SR en Iso 22.000 - 2019 Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SR en Iso 22.000 - 2019 Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STANDARD EUROPEAN SR EN ISO 22000/2019

Sistem de management al siguranţei alimentelor

Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar

Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN ISO

Sisteme de management al siguranţei alimentelor

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 26 mai 2018.

Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care

Acest document înlocuieşte EN ISO 22000:2005.

Conform Regulamentului Intern al CEN-CENELEC, organismele naţionale de

a) capabilitatea de a furniza în mod consecvent alimente sigure şi produse şi servicii

În acest document sunt utilizate următoarele forme verbale:

- "trebuie (shall)" indică o cerinţă;

,,NOTELE" furnizează îndrumări pentru înţelegerea sau clarificarea cerinţelor acestui

Siguranţa alimentelor se referă la prezenţa pericolelor legate de siguranţa alimentelor în

- orientarea către client;

0.3. Abordare pe bază de proces

Acest document adoptă o abordare pe bază de proces atunci când se dezvoltă şi se

Recunoaşterea rolului şi poziţiei organizaţiei în cadrul lanţului alimentar este esenţială

0.3.2. Ciclul Planifică-Efectuează-Verifică-Actionează (PDCA}

Ciclul PDCA poate fi descris pe scurt astfel:

Planifică: se stabilesc obiectivele sistemului şi procesele acestuia, se furnizează resursele

Efectuează: se implementează ceea ce s-a planificat;

Verifică: se monitorizează şi (atunci când este cazul) se măsoară procesele, precum şi

Actionează: se întreprind acţiuni pentru îmbunătăţirea performanţelor, după caz.

0.3.3.2. Managementul riscului organizaţional

0.3.3.3. Analiza pericolelor - Procese operaţionale

Conceptul de gândire pe bază de risc, bazat pe principiile HACCP la nivel operaţional

0.4. Relaţia cu alte standarde de sisteme de management

Suplimentar, ISO a elaborat o familie de documente asociate. Acestea includ documente

ISO furnizează de asemenea organizaţiilor documente de îndrumare privind modul de

Acest document specifică cerinţe pentru un sistem de management al siguranţei

a) să planifice, să implementeze, să opereze, să menţină şi să actualizeze un SMSA care

b) să demonstreze conformitatea cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile, privind

c) să evalueze şi să estimeze cerinţele convenite de comun acord cu clienţii în privinţa

e) să asigure că organizaţia se conformează politicii sale declarate de siguranţă a

f) să demonstreze conformitatea către părţile interesate relevante;

Nu sunt referinţe normative în acest document.

3.1. nivel acceptabil

3.15. produs finit

3.17. diagramă de flux

3.19. aliment pentru animale

3.20. lanţ alimentar

3.22. pericol pentru siguranţa alimentelor

3.25. sistem de management

5.2.2. Comunicarea politicii referitoare la siguranta alimentelor

5.3. Roluri organizaţionale, responsabilităţi şi autorităţi

5.3.2. Conducătorul echipei pentru siguranţa alimentelor trebuie să fie responsabil

6.1.2. Organizaţia trebuie să planifice:

6.1.3. Acţiunile întreprinse de organizaţie pentru tratarea riscurilor şi oportunităţilor

6.2. Obiective ale sistemului de management al siguranţei alimentelor şi planificarea

6.3. Planificarea schimbărilor

7.1.4. Mediu de lucru

7.1.6. Controlul proceselor, produselor sau serviciilor furnizate din exterior

7.5. lnformaţii documentate

8.2. Programe preliminare (PRP)

8.4. Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

8.5.1.4. Utilizare preconizată

8.5.1.5. Diagrame de flux şi descrierea proceselor

8.5.2. Analiza pericolelor

8.5.2.3. Evaluarea pericolelor

8.5.2.4. Selectarea şi clasificarea măsurii (măsurilor) de control

8.5.3. Validarea măsurii (măsurilor) de control şi a combinaţiilor măsurilor de

8.5.4. Planul de control al pericolelor (planul HACCP/OPRP}