Ref.

Ares(2016)1068252 - 02/03/2016

COMISIA EUROPEANĂ
DIRECȚIA GENERALĂ SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

Direcția F - Oficiul Alimentar și Veterinar

DG(SANTE) 2015-7506 - MR

RAPORT FINAL PRIVIND AUDITUL

EFECTUAT ÎN
ROMÂNIA
ÎNTRE 2 IUNIE 2015 ȘI 12 IUNIE 2015
ÎN VEDEREA
EVALUĂRII PROGRAMELOR NAȚIONALE DE CONTROL AL SALMONELEI LA
NIVELUL ANUMITOR POPULAȚII DE PĂSĂRI DE CURTE (EFECTIVE DE
REPRODUCȚIE, GĂINI OUĂTOARE, PUI DE CARNE ȘI CURCANI)

Ca răspuns la informațiile furnizate de autoritatea competentă, orice eroare de fapt

observată în proiectul de raport a fost corectată; orice clarificare apare sub forma unei
note de subsol
 Rezumat

Prezentul raport descrie rezultatele unui audit efectuat de către Oficiul Alimentar și
Veterinar în România, în perioada 2-12 iunie 2015.

Obiectivul auditului a constat în evaluarea măsurilor luate de autoritățile competente

române pentru controlul salmonelei, în special punerea în aplicare a programelor naționale
de control al salmonelei la nivelul diferitelor populații de păsări de curte.

Raportul concluzionează că programele naționale de control al salmonelei sunt puse în

aplicare în România și acoperă toate populațiile de păsări de curte relevante.

Autoritatea competentă a făcut eforturi pentru a îmbunătăți situația de la ultimul audit al

Oficiului Alimentar și Veterinar din 2010. Punerea în aplicare a programelor este sprijinită
de o bază de date specială și un sistem de raportare care îi permite autorității competente să
examineze și să evalueze evoluția acestora. Unele deficiențe identificate în timpul auditurilor
interne realizate cu privire la aceste programe în toate județele în 2012 sunt similare celor
pe care echipa de audit a Oficiului Alimentar și Veterinar le-a identificat, dar care nu au fost
rectificate și monitorizate.

Măsurile și activitățile conținute în programele naționale de control al salmonelei nu s-au

pus în aplicare întotdeauna astfel cum s-au prezentat în programele în cauză. Datorită
deficiențelor sistemului implementat care nu permit autorității competente să monitorizeze la
nivel central performanța personalului oficial la nivel de județ, continuă să existe deficiențe
în ceea ce privește frecvența eșantionării și procedurile de autocontrol care nu sunt
identificate la nivel de județ și, prin urmare, nu sunt raportate către nivelul central. În plus,
funcționarii competenți nu au luat unele dintre măsurile de urmărire necesare, după
rezultatele pozitive pentru Salmonella.

Alte probleme privesc controalele în materie de biosecuritate, practicile de eșantionare

pentru confirmare și ouăle care pot fi trimise direct către consumul uman, deși efectivele
producătoare s-au dovedit pozitive pentru Salmonella în baza unei testări oficiale a unui
eșantion de praf.

Raportul comunică autorităților competente române o serie de recomandări destinate să

rectifice deficiențele identificate și să întărească sistemul de control implementat.

1
 Cuprins

1. Introducere .........................................................................................................................4
2. Obiective și domeniu de aplicare .......................................................................................4
3. Temei juridic ......................................................................................................................5
4. Context ...............................................................................................................................5
5. Constatări și concluzii ........................................................................................................6
5.1 Autoritatea competentă................................................................................................6
5.2 Controale la nivel de exploatație ...............................................................................10
5.3 Probleme generale cu privire la PNCS ......................................................................13
5.4 PNCS pentru efectivele de reproducție .....................................................................17
5.5 PNCS pentru găini ouătoare ......................................................................................18
5.6 PNCS pentru pui de carne .........................................................................................21
5.7 PNCS pentru curcani .................................................................................................22
5.8 Laboratoare................................................................................................................24
6. Concluzie generală ...........................................................................................................26
7. Reuniunea de încheiere ....................................................................................................27
8. Recomandări ....................................................................................................................27

2
ABREVIERI ȘI DEFINIȚII UTILIZATE ÎN PREZENTUL RAPORT

Abreviere Explicație
DA Direcția Audit

AC Autoritatea competentă

DJSVSA Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

LJSVSA Laboratorul Județean Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor

DG SANTE Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară

EFSA Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

UE Uniunea Europeană

LRUE Laboratorul de referință al UE

OSA Operator din sectorul alimentar

ILA Informații privind lanțul alimentar

OAV Oficiul Alimentar și Veterinar

HD Hotărâre de Guvern

IDSA Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală

LIMS Sistemul de management al informațiilor de laborator

SM Stat membru

LNR Laboratorul național de referință

ANSVSA Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor

DGNSVSA Direcția Generală Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor

RASFF Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje

RENAR Organismul național de acreditare din România

SE Salmonella enteritidis

PNCS Programul național de control al salmonelei

ST Salmonella typhimurium

3
1. INTRODUCERE

Auditul a avut loc în România între 2 și 12 iunie 2015 și a fost întreprins ca parte programului
de audit planificat al Oficiului Alimentar și Veterinar (OAV).

Echipa de audit a cuprins doi inspectori de la OAV și un expert național. Un observator al G5

din cadrul DG SANTE a fost prezent în cursul auditului, în zilele de 3 și 4 iunie 2015. Pe
parcursul întregului audit, reprezentanți din cadrul autorității competente (AC) au însoțit
echipa de audit.

La 2 iunie 2015 a avut loc o reuniune de deschidere împreună cu AC. În cadrul acestei
reuniuni, echipa de audit a confirmat obiectivul și traseul auditului și au fost solicitate
informații suplimentare necesare pentru finalizarea auditului în condiții satisfăcătoare.

2. OBIECTIVE ȘI DOMENIU DE APLICARE

Obiectivul auditului a fost de a evalua măsurile luate de AC română pentru a combate

Salmonella la păsările de curte, în special punerea în aplicare a programelor naționale de
control al salmonelei (PNCS) în ceea ce privește efectivele de reproducție, găinile ouătoare
din specia Gallus gallus, efectivele de pui de carne și curcanii.

Pentru a realiza obiectivul, echipa de audit a evaluat organizarea AC și capacitatea acesteia

de a pune în aplicare cerințele Uniunii Europene (UE) în cauză.

Tabelul următor enumeră locurile vizitate și reuniunile organizate pentru a realiza obiectivul
de mai sus:

AUTORITATEA COMPETENTĂ
Biroul central al AC 1 Reuniunea de deschidere și de încheiere
Birourile regionale ale AC 4 Trei Direcții Județene Sanitare Veterinare și pentru
Siguranța Alimentelor (DJSVSA) și o AC DJSVSA
întâlnite în cursul unei vizite la fața locului
LABORATOARE
Laboratorul național de 1 LNR pentru sănătatea animală în materie de
referință (LNR) Salmonella
Laborator oficial 2
PRODUCȚIE PRIMARĂ
Exploatații pentru efectivele 2
de reproducție
Exploatații de găini ouătoare 2
Exploatații de pui de carne 2
Exploatații de curcani 1

4
3. TEMEI JURIDIC

Auditul s-a efectuat în temeiul dispozițiilor generale din legislația UE și, în special, al:

• articolului 45 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al

Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura
verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele
alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor;

• articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al

Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonelei și al altor agenți
zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară.

Referințele complete la instrumentele juridice UE citate în prezentul raport sunt furnizate în

anexa 1 și ele se referă, dacă este cazul, la ultima versiune modificată.

4. CONTEXT

Un audit în materie de păsări de curte a avut loc în România în 2010 [DG (SANCO) 2010-
8460] pentru a evalua PNCS la nivelul anumitor populații de păsări de curte ca parte a
auditului general privind sistemul de control oficial. Acest audit anterior a evidențiat
deficiențele în ceea ce privește instruirea personalului oficial, punerea la dispoziția publicului
a informațiilor privind programele, măsurile de biosecuritate, acțiunile de consolidare,
evaluarea analizei și evoluției PNCS, programul de eșantionare și monitorizare la nivelul
efectivelor de reproducție, găini ouătoare și pui de carne, informațiile privind lanțul alimentar
(ILA) și sistemul de asigurare a calității al laboratoarelor și participarea acestora la testele
comune. S-au primit garanții scrise de la AC în legătură cu recomandările făcute. În baza
planului de acțiune primit de la AC, s-a considerat că toate recomandările au fost soluționate
în mod satisfăcător. Informații suplimentare privind auditul respectiv pot fi găsite pe
următoarele site-uri web:

http://ec.europa.eu/food/fvo/audit_reports/index.cfm

În România, conform datelor furnizate de AC, în 2014 existau 383 efective de găini de
reproducție, 564 efective de găini ouătoare, 9 435 efective de pui de carne și 260 de efective
de curcani pentru îngrășare, toate acoperite de programe. Nu există efective de curcani de
reproducție.

Controlul producției în industria cărnii de pasăre și în industria ouălor este caracterizat de un

nivel de integrare pe verticală înalt în cazul căruia toate legăturile din lanțul de producție sunt
deținute de același operator din sectorul alimentar (OESA). Un procentaj mai mic de OESA a
optat pentru integrarea prin contractare. De exemplu, în cazul sectorului cărnii de pasăre, 80
% dintre întreprinderi sunt integrate pe verticală întrucât majoritatea producătorilor dețin
efective de păsări de reproducție, incubatoare, fabrici de furaje, abatoare, unități de prelucrare
și posedă propriul lor sistem de distribuție. Echipa de audit a vizitat unele unități integrate pe

5
verticală cu incubatoare, exploatații de creștere și de producție amplasate, în unele cazuri, în
imediata proximitate una față de cealaltă.

Numărul efectivelor de exploatații neprofesionale este foarte mare. Conform AC, există 1 078
412 exploatații neprofesionale înregistrate în România.

Au existat unsprezece notificări ale Sistemului de alertă rapidă pentru alimente și furaje
legate de carnea de pasăre din România în cursul ultimilor trei ani, dar niciuna legată de ouăle
de consum.

Conform AC, ultimele valori cunoscute ale prevalenței infecției cu Salmonella (2014) în
România au fost următoarele:

Media la nivel UE
Categorie Țintă % Rezultat %
%

Găini de reproducție 1 0,2 0,4

Găini ouătoare 2 1,6 1,0

Pui de carne 1 1,0 0,2

Curcani pentru
1 0,0 0,2
îngrășare

5. CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII

5.1 AUTORITATEA COMPETENTĂ

Cerințe juridice

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003.

Articolul 4 alineatul (6) și articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Constatările auditului

1. O prezentare amănunțită a AC poate fi găsită în profilul de țară pentru România, pe

următorul site web:
http://ec.europa.eu/food/fvo/country_profiles/details.cfm?co_id=RO
2. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA),
care se află sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este AC
desemnată pentru controalele oficiale în materie de punere în aplicare a PNCS.
3. ANSVSA este răspunzătoare pentru întocmirea, coordonarea și evaluarea PNCS.
ANSVSA actualizează programele dacă este necesar și colectează și raportează datele la

6
 Comisia Europeană și la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
AC asigură instructajul personalului oficial în cauză.
4. La nivel central, în cadrul ANSVSA, Direcția Generală Națională Sanitară Veterinară și
pentru Siguranța Alimentelor (DGNSVSA) și Direcția Generală pentru Control Oficial
sunt răspunzătoare pentru punerea în aplicare a programelor de control, respectiv în ceea
ce privește dispozițiile privind sănătatea animală și controalele oficiale realizate pentru
verificarea conformității cu legislația privind sănătatea animală, hrana pentru animale și
produsele alimentare.
5. La nivel regional, în cadrul ANSVSA, 42 de DJSVSA coordonează și pun în aplicare
programe de realizare a controalelor oficiale asupra exploatațiilor avicole relevante
(inspecții, eșantionare oficială și supraveghere a măsurilor restrictive). În cadrul fiecărei
DJSVSA a fost numit un funcționar în calitate de specialist însărcinat cu punerea în
aplicare a programelor.
6. 31 de laboratoare județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (LJSVSA)
și LNR pentru sănătatea animală în materie de Salmonella participă la programul care
realizează testarea pentru depistarea salmonelei.

Legislația

7. Competențele juridice de efectuare a controalelor oficiale sunt acordate prin Ordonanța

Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru
siguranța alimentelor.
8. În România, temeiul juridic al PNCS este furnizat prin diversele ordine ale ANSVSA, în
special:
 Ordinul nr. 29/2014 de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere,
prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la
animale la om, protecția animalelor și protecția mediului. Acest program era
anual și actualizat în fiecare an de către ANSVSA, până în 2013, după care a
devenit un program multianual;
 Hotărârea de Guvern (HG) nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea
și plata despăgubirilor ce se cuvin OESA proprietari de animale tăiate, ucise sau
altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale
animalelor;
 Ordinul nr. 147/2006 al ANSVSA privind măsurile de biosecuritate în
exploatațiile avicole comerciale (aflat în curs de revizuire);
 Ordinul nr. 16/2010 al ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a
unităților/centrelor de colectare/exploatațiilor de origine și a mijloacelor de
transport în vederea sănătății și bunăstării animalelor;
 Ordinul nr. 34/2006 al ANSVSA privind monitorizarea zoonozelor și a agenților
zoonotici.

7
9. Echipa de audit a observat că în unele cazuri cerințele naționale depășesc cerințele UE,
de exemplu, cele referitoare la eșantionarea oficială a tuturor efectivelor din exploatațiile
avicole în caz de suspiciune de serotip de Salmonella vizat (în cazul în care se identifică
serogrupul) (a se vedea punctele 55, 74, 87, 88, 89, 98 și 99), eșantionarea oficială a
tuturor efectivelor noi după depopularea exploatațiilor de pui de carne găsite pozitive cu
privire la serotipul vizat în urma testării eșantioanelor de autocontrol (a se vedea punctul
98).
10. Pentru a facilita punerea în aplicare unitară a programelor, ANSVSA a elaborat
proceduri specifice de colectare, transport și primire de eșantioane de la diverse
populații de păsări de curte și proceduri privind respingerea eșantioanelor neconforme
colectate în baza PNCS și acestea sunt puse la dispoziția personalului responsabil prin
intermediul intranetului AC.
11. AC a elaborat, de asemenea, instrucțiuni interne („note de serviciu”) conținând
informații cu privire la punerea în aplicare a programelor, care se pot accesa prin
intermediul sistemului intranet la nivel județean. Echipa de audit a observat în special că
personalul oficial are acces online la nota de serviciu (nota de serviciu nr. 4109/2011)
privind verificarea oficială a autocontroalelor.
12. AC a elaborat și publicat pe site-ul său web orientări în ceea ce privește bunele practici
în materie de igienă destinate OESA. Printre altele, un ghid pentru prevenirea și
combaterea salmonelei în exploatațiile de pui de carne și un ghid pentru prevenirea și
exterminarea rozătoarelor în scopul combaterii salmonelei în exploatațiile avicole.
Ghidul comunitar de bune practici de igienă în creșterea puilor și a efectivelor de găini
ouătoare și ghidul elaborat de industria europeană a producătorilor de carne privind
bunele practici de igienă la efectivele de pui de carne1 pot fi găsite pe site-ul web al AC
în limba română.

Sancțiuni

13. HG nr. 984/2005 cu modificările ulterioare stabilește sancțiunile în cazul încălcărilor

legislației în materie de produse alimentare, inclusiv cele în contextul programelor
PNCS. AC a elaborat o procedură generală de stabilire și aplicare de sancțiuni
administrative pe baza dispozițiilor legale naționale.

Formarea

14. În 2013, AC a organizat o sesiune de formare pentru directorii de DJSVSA cu privire la

programele cofinanțate, inclusiv PNCS, în special la metodele de eșantionare, frecvența
eșantionării și măsurile care trebuie luate după un rezultat pozitiv la testare. Conform
AC, participanții la aceste cursuri au transmis respectivilor lor subordonați instructajul
primit. De asemenea, în 2013 s-a organizat o reuniune cu directorii DJSVSA la care au
fost discutate probleme legate de punerea în aplicare a programelor PNCS.

1 Ghid privind bunele practici de igienă pentru prevenirea și combaterea microorganismelor patogene, în
special cu referire la prezența salmonelei în efectivele de păsări din specia Gallus gallus (pui de carne)
crescute pentru carne – la ferme și în timpul prinderii, a încărcării și a transportului acestora

8
15. Echipei de audit i s-au furnizat cele mai recente planuri de formare anuale în care s-a
tratat ca temă Salmonella zoonotică. Nu toate sesiunile de formare planificate au putut
avea loc din motive de buget, totuși s-au desfășurat sesiuni de formare sub formă de
videoconferințe, la care au fost discutate probleme legate de punerea în aplicare a PNCS.
16. Legislația națională prevede că toți prelevatorii de eșantioane implicați în PNCS trebuie
să fie instruiți. AC a informat echipele OESA că un curs de formare privind PNCS se
organizează în fiecare an la nivel de județ pentru personalul oficial, OESA și medicii
veterinari privați contractați de OESA. Dovada participării la aceste cursuri de formare a
fost pusă la dispoziția echipei de audit (a se vedea și punctul 45).
17. În plus, OESA și personalul oficial de la nivel județean și central participă cu
regularitate la ședințele trimestriale organizate de o asociație a medicilor veterinari
privind problemele privitoare la sectorul păsărilor de curte, inclusiv cele legate de
PNCS.
18. Prezentările elaborate de AC pentru toate evenimentele de formare diverse (cum ar fi
reuniuni cu asociația medicilor veterinari sus-menționată și cu directorii DJSVSA,
videoconferințe etc.) pentru oficiali și/sau OESA și medicii veterinari contractați de
OESA au fost puse la dispoziția echipei de audit.

Auditul

19. Echipa de audit a fost informată de AC că în 2012, toate județele au fost auditate de
către o unitate de audit independentă a DJSVSA pentru a se evalua sistemul de control
oficial privind salmoneloza în rândul populațiilor de pui de carne, găini de reproducție,
găini ouătoare și curcani. Echipa de audit a constatat elementele de probă conform
cărora rapoartele de audit au fost elaborate. Echipa de audit a fost informată că s-au
elaborat planuri de acțiune și că neconformitățile identificate au fost comunicate la
nivelul central. Unele dintre deficiențele evidențiate în rapoartele de audit rezultate sunt
similare celor identificate de către echipa de audit a OAV în cursul auditului de față
[cum ar fi autorizarea exploatațiilor (a se vedea punctul 31), frecvența eșantionării în
rândul puilor de carne etc.]. AC a informat echipa de audit că deficiențele constatate în
cursul acestor audituri nu au fost urmărite din cauza reorganizării sistemului de auditare.
Acest lucru nu este în concordanță cu articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr.
882/2004 care prevede că măsurile corective ar trebui luate în lumina rezultatelor
auditurilor interne.
20. Odată cu reorganizarea ANSVSA în 2013, responsabilitatea pentru auditurile interne
revine în prezent Direcției de Audit (DA) a acesteia, subordonată direct Președintelui
ANSVSA și independentă de toate celelalte structuri implicate în controalele oficiale. În
2014, DA a efectuat un audit intern în sectorul cărnii de pasăre, care a inclus vizite la
fața locului în exploatațiile de pui de carne. Echipa de audit a observat că o deficiență
identificată în prezentul raport se referea la frecvența de eșantionare pentru autocontrol
în rândul puilor de carne. În conformitate cu planul de acțiune furnizat echipei de audit,
se transmisese o avertizare în scris către OESA, până la termenul prevăzut în plan.
Conform AC, auditul privind salmoneloza zoonotică, care a fost inclus în planul de audit

9
 al DA pentru 2014, a fost amânat până în 2015 ca urmare a cererii Direcției pentru
Sănătate Animală din cadrul DGNSVSA (prin scrisoarea nr. 416/4.11.2014).

Concluzii privind autoritatea competentă

21. AC răspunzătoare pentru controalele oficiale din cadrul domeniului de aplicare al

prezentului audit este desemnată în mod clar, în conformitate cu cerințele UE. AC are
competențele juridice necesare pentru punerea în aplicare a PNCS.

22. Normele naționale cu privire la punerea în aplicare a cerințelor prevăzute în

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 au fost stabilite și, în unele situații, cerințele naționale
depășesc cerințele UE.

23. Personalul însărcinat cu controalele oficiale ale PNCS au beneficiat de instructajul

pertinent.

24. AC încă nu s-a asigurat că se iau măsuri corective adecvate în lumina rezultatelor
auditurilor interne privind punerea în aplicare a PNCS.

5.2 CONTROALE LA NIVEL DE EXPLOATAȚIE

Cerințe juridice

Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 852/2004.

Capitolul I din anexa II la Directiva nr. 2009/158/CE.

Constatările auditului

25. Toate exploatațiile avicole comerciale sunt înregistrate în baza de date națională cu un
număr de înregistrare unic. Echipa de audit a observat că în cadrul DJSVSA vizitate a
fost găsită o listă actualizată a exploatațiilor avicole locale. Conform Ordinului nr.
16/2010 al ANSVSA, pentru a înregistra o exploatație, un avicultor trebuie să prezinte
DJSVSA un program sanitar-veterinar cu privire la sănătatea animală și bunăstarea
animalelor. Măsurile de biosecuritate trebuie prevăzute în acest plan. În plus, un
avicultor este obligat prin lege să încheie un contract cu un medic veterinar privat care
va fi răspunzător pentru îngrijirea veterinară a exploatației.
26. DJSVSA evaluează acest plan și se efectuează o vizită oficială la exploatație. Dacă
inspecția și evaluarea sunt satisfăcătoare, datele exploatației sunt introduse în baza de
date națională care alocă un număr de înregistrare. Direcția Evidență Informatizată,
Identificare și Înregistrare Animale la nivel central validează această înregistrare și
exploatația avicolă este autorizată să funcționeze.
27. Toate exploatațiile vizitate de echipa de audit erau înregistrate și dețineau un număr de
înregistrare ca exploatație.

10
28. Echipa de audit a remarcat că în exploatații se desfășoară controale oficiale cu
regularitate. Procedurile de realizare a unei evaluări pe bază de riscuri în scopul de a
stabili frecvența inspecțiilor au fost elaborate de AC pentru populația puilor de carne.
29. Conform PNCS, exploatațiile avicole sunt inspectate în ceea ce privește respectarea
condițiilor de biosecuritate cel puțin o dată pe an. Echipa de audit a observat că această
frecvență a fost respectată și, în unele exploatații, frecvența a fost chiar mai mare.
30. Echipa de audit a remarcat că pe intranetul AC este disponibilă o listă de verificare
standard care vizează biosecuritatea. În unele județe, această listă de verificare a fost
utilizată de oficialii de la DJSVSA, în timp ce în alte județe, după controale, s-a elaborat
un raport de inspecție care acoperă controalele în materie de biosecuritate. Conform AC,
în trecut, lista de verificare a fost folosită în toate județele. În prezent, este la latitudinea
DJSVSA să decidă în ceea ce privește verificarea măsurilor de biosecuritate, fie prin
completarea acestei liste de verificare speciale, fie prin elaborarea unui raport de
inspecție. Echipa de audit a fost informată că, după vizita de inspecție, OESA primește
întotdeauna o copie după raportul/lista de verificare rezultat(ă). Aceste documente erau
disponibile în exploatații.
31. Cu excepția a două exploatații, măsuri de biosecuritate adecvate pentru prevenirea
apariției salmonelei erau implementate în toate exploatațiile vizitate. Una dintre cele
două excepții fusese anterior pozitivă la Salmonella enteritidis (SE). În această
exploatație s-au observat deficiențe grave, cum ar fi iarbă înaltă și vegetație abundentă,
precum copaci, în jurul perimetrului adăposturilor pentru păsări de curte, depozitare de
material excesiv care ar putea eventual să atragă rozătoare, adăposturi pentru păsări de
curte neetanșeizate, absența controalelor OESA privind integritatea structurală a
adăposturilor pentru păsări de curte. În cazul uneia dintre aceste exploatații, controlorul
oficial nu a înregistrat și nu a raportat aceste neconformități. O deficiență în materie de
biosecuritate a fost înregistrată, dar nu s-a stabilit niciun termen pentru corectarea sa.
Cealaltă exploatație cu deficiențe grave a fost autorizată recent (în martie 2015) să
funcționeze după ce fusese închisă de proprietarul precedent, când a fost găsită pozitivă
pentru Salmonella. Echipa de audit a observat că integritatea structurală a adăposturilor
și combaterea dăunătorilor erau extrem de slabe. DJSVSA nu a identificat și înregistrat
aceste probleme și i-a acordat OESA autorizația de funcționare. Problemele privind
controlul oficial al măsurilor de biosecuritate aplicate de OESA în exploatație au fost
remarcate în cursul auditului OVA din 2010 cu privire la PNCS.
32. În toate exploatațiile vizitate, evidențele privind efectivele OESA au fost în ordine și
disponibile pentru echipa de audit. Înregistrările privind tratamentele medicale și
vaccinarea au fost, de asemenea, disponibile în toate exploatațiile vizitate.
33. AC a informat echipa de audit că în temeiul legislației naționale, toate transporturile de
efective comerciale cu destinație națională trebuie să fie însoțite de un certificat de
sănătate și o notă însoțitoare privind, de exemplu, identificarea efectivelor și cele mai
recente rezultate ale testului de depistare a salmonelei. Elementele de probă ale acestei
documentații s-au furnizat în cursul vizitelor la fața locului. Acest lucru constituie o
garanție suplimentară în ceea ce privește combaterea salmonelei.

Controlul hranei pentru animale

11
34. DGNSVSA răspunde pentru punerea în aplicare a PNCS în ceea ce privește
Regulamentul (CE) nr.183/2005 privind igiena furajelor. Eșantionarea oficială a
furajelor vizând Salmonella se realizează în conformitate cu un plan anual național de
control în fabricile de furaje și la nivel de exploatație. Acest lucru depășește cerințele
UE. În caz de rezultat pozitiv, se efectuează o anchetă de către DJSVSA competentă, al
cărei rezultat este transmis la nivel central. În 2014, 97 de eșantioane de furaje au fost
testate pentru depistarea salmonelei, dintre care trei au fost găsite pozitive.
35. În temeiul normelor naționale, furajele din exploatațiile pozitive pentru Salmonella
trebuie să fie întotdeauna testate oficial pentru depistarea prezenței salmonelei în ceea ce
privește serotipurile vizate. Echipa de audit a observat că această normă s-a respectat în
cazurile examinate.
36. AC a elaborat și publicat pe site-ul său web un ghid voluntar privind combaterea
salmonelei din furaje, destinat OESA. Eșantionarea bacteriologică a furajelor, inclusiv
pentru testarea de depistare a salmonelei se efectuează cu regularitate de OESA în
exploatațiile vizitate. În 2014, 1 143 de eșantioane de furaje de autocontrol au fost
testate pentru depistarea salmonelei, dintre care trei au fost găsite pozitive.
37. Echipa de audit a remarcat că în exploatațiile vizitate se utilizau în general furaje tratate
termic.

Controlul apei

38. În majoritatea exploatațiilor vizitate, alimentarea cu apă se face din fântâni private.
Echipa de audit a observat că, în general, s-au prelevat cu regularitate probe de apă de
către OESA și că, în toate cazurile, apa a fost analizată în ceea ce privește parametrii
chimici și microbiologici. Rezultatele analizelor au fost puse la dispoziția echipei de
audit. Echipa de audit a remarcat, de asemenea, că, în conformitate cu legislația
națională, apa trebuie să fie întotdeauna testată pentru depistarea salmonelei în
exploatațiile cu rezultate pozitive la testul de depistare a salmonelei efectuat în cadrul
PNCS și că această normă a fost respectată. Acest lucru depășește cerințele UE.

Curățare și dezinfectare

39. În exploatațiile vizitate, curățenia și dezinfectarea se efectuau în mod curent fie de către
OESA, fie de către o societate externă autorizată de DJSVSA competentă. O listă a
societăților autorizate se păstrează la nivel de județ. Echipa de audit a remarcat într-o
exploatație vizitată că, în cazul în care curățenia și dezinfectarea fuseseră efectuate de o
societate neautorizată, controlorul oficial a identificat și raportat către OESA în cauză
această problemă. Potrivit legislației naționale și PNCS, după fiecare curățenie și
dezinfectare, OESA este obligat să verifice eficacitatea acestora, prin prelevarea de
probe.
40. Conform legislației naționale și în cadrul PNCS, după depopularea unor efective
pozitive în ceea ce privește serotipurile vizate de Salmonella, trebuie efectuate o
curățenie și dezinfectare eficace, de către o societate externă autorizată de DJSVSA.
Dovada eficacității acesteia trebuie furnizată DJSVSA competente de către OESA și
sunt prelevate probe de mediu pentru verificarea acestei eficacități. Echipa de audit a

12
 fost informată de AC că acele adăposturi pentru păsări de curte unde au fost ținute
păsările în cauză pot să fie repopulate numai în cazul în care eficacitatea curățeniei și
dezinfectării a fost confirmată de rezultate la testare negative. Dovada că această
prelevare de probe oficială a avut loc în exploatațiile respective vizitate a fost furnizată
echipei de audit.

Studii epidemiologice în cadrul PNCS

41. Echipa de audit a fost informată de AC și a văzut dovada că s-a efectuat o anchetă
epidemiologică de către DJSVSA în toate cazurile depistate pozitive la serotipurile
relevante de Salmonella. Nu a fost posibil întotdeauna ca AC să identifice sursa
contaminării cu Salmonella în toate cazurile depistate pozitive pentru Salmonella
examinate de echipa de audit. Rapoartele acestor anchete au fost disponibile pentru
echipa de audit în toate exploatațiile vizitate care fuseseră depistate pozitive la testul
pentru serotipurile vizate de Salmonella și în toate dosarele examinate de echipa de
audit, în cazul exploatațiilor nevizitate.

Concluzii privind controalele la nivel de exploatație

42. Exploatațiile sunt înregistrate și supuse controlului oficial regulat. Cu toate acestea, AC
nu garantează că aceste controale oficiale sunt pe bază de riscuri la nivelul majorității
populațiilor de păsări de curte în cauză.
43. Sunt implementate instrumente adecvate de prevenire a contaminării cu Salmonella,
cum ar fi curățenia și dezinfectarea eficace și controalele privind calitatea apei și a
furajelor. În unele cazuri, cerințele naționale depășesc cerințele UE.
44. Sistemul de control implementat vizează verificarea conformității OESA cu dispozițiile
generale privind igiena stipulate în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 în ceea ce privește
producția primară. Cu toate acestea, controalele privind biosecuritatea nu sunt eficiente.

5.3 PROBLEME GENERALE CU PRIVIRE LA PNCS

45. Echipa de audit a observat că eșantioanele oficiale sunt prelevate de oficialii din cadrul
DJSVSA în timp ce eșantioanele de autocontrol sunt prelevate de OESA sau de medicii
veterinari privați contractați de OESA. În cazurile examinate, echipei de audit i s-a
furnizat dovada că prelevatorii în cauză au beneficiat de instructajul pertinent.
46. Echipa de audit a remarcat că legislația națională prevede ca personalul oficial să
realizeze un control documentar (de exemplu, examinarea înregistrărilor privind
tratamentul cu agenți antimicrobiene) înainte de a preleva eșantioanele oficiale din
rândul tuturor populațiilor de păsări de curte relevante. În cazul în care un efectiv se află
sub tratament antimicrobian, eșantionul oficial este prelevat după ce perioada de
retragere s-a scurs. Acest lucru a fost confirmat de documentația furnizată echipei de
audit. Această normă depășește cerințele UE care prevăd ca aceste controale să fie
efectuate numai în rândul populațiilor de pui de carne și de curcani.
47. Echipa de audit a observat că se folosește un formular-tip de declarație care să
însoțească eșantioanele pentru autocontrol și cele oficiale la LJSVSA. Acest formular

13
 este disponibil pentru personalul oficial prin intranetul AC. Formularul de declarație este
dat OESA sau medicilor veterinari contractați de OESA, de către LJSVSA.
48. Prelevatorul introduce în formularul de declarație informații, cum ar fi: scopul
eșantionării (pentru control oficial sau autocontrol), tipul populației de păsări de curte,
metoda de producție (adică, în cuști, în hale la sol sau în aer liber), identificarea
efectivului, data eșantionării, tipul de eșantion, numărul de unități din eșantion, vârsta
păsărilor din efectiv, vaccinarea și dacă efectivul în cauză a beneficiat de tratament
veterinar. Toate formularele de declarație examinate de echipa de audit erau completate
corespunzător.
49. LJSVSA care execută analizele verifică dacă formularul de declarație este completat cu
toate informațiile necesare și corespondența dintre acest document și eșantioanele
primite, și anume, starea eșantionului, numărul și tipul de eșantioane, temperatura,
greutatea eșantionului. Echipa de audit a fost informată de către AC și personalul
laboratorului că în cazul în care se constată o neconformitate, eșantionul este respins în
conformitate cu procedura implementată și este înregistrat într-un jurnal special. În
general, echipa de audit a văzut proba faptului că toate eșantioanele au fost primite de
laboratoare în cadrul termenului prevăzut de la momentul prelevării. Echipa de audit a
remarcat că la un LJSVSA vizitat, un eșantion a fost respins din cauză nerespectării
termenului.
50. Cu toate acestea, echipa de audit a observat în cadrul aceluiași LJSVSA, în ceea ce
privește protocolul de eșantionare pentru populația de găini ouătoare, că au fost
acceptate toate eșantioanele pentru autocontrol neconforme (și anume, cu un număr
incorect de unități în eșantion). Într-un alt LJSVSA desemnat vizitat, echipa de audit a
fost informată că nu s-a constatat nicio neconformitate de la începutul programelor
(2007). Cu toate acestea, echipa de audit a remarcat că și aici au fost acceptate
eșantioane neconforme (și anume, cu un număr incorect de unități în eșantion, o
cantitate insuficientă de praf provenind dintr-o exploatație de reproducție vizitată)
(pentru informații suplimentare a se vedea punctele 72 și 126).
51. Informațiile conținute în formularul de declarație sunt înregistrate de LJSVSA într-o
bază de date specială de analiză și gestionare a datelor PNCS (sistemul de management
al informațiilor de laborator - LIMS). Baza de date generează în mod automat un număr
de identificare a efectivului care constă din numărul de înregistrare al exploatației, al
adăpostului și al compartimentului adăpostului, data populării. În cazul în care este
disponibil rezultatul analizei, acesta se înregistrează în sistem de respectivul LJSVSA.

Măsuri în cazurile de efective pozitive pentru Salmonella

52. Ca urmare a izolării serogrupurilor relevante (serogrupul B sau D din eșantioanele

pentru autocontrol sau oficiale) într-un LJSVSA, rezultatele analizei (buletinul de
analiză) sunt trimise la DJSVSA competentă și la OESA în cauză, iar izolatul este
înaintat la LNR în vederea serotipizării ulterioare.
53. În această etapă, potrivit PNCS, trebuie luate măsuri restrictive cu privire la efectivul
(efectivele) în cauză, cum ar fi limitarea deplasării personalului, păsărilor, ouălor. OESA
este obligat, de asemenea, să întărească măsurile în materie de biosecuritate în

14
 exploatație. Echipa de audit a văzut dovada că un OESA a fost informat prin adresă
oficială cu privire la rezultatele analizelor și la faptul că trebuie să fie impuse măsuri
restrictive. Cu toate acestea, în unul dintre cazuri măsurile restrictive s-au impus la o
etapă ulterioară, de exemplu, într-o exploatație de pui de carne vizitată, doar când a fost
disponibil rezultatul serotipizării (a se vedea punctul 99).
54. Echipa de audit a fost informată de AC că, în cadrul tuturor programelor, un efectiv este
considerat pozitiv numai atunci când Salmonella a fost izolată în cursul eșantionării
oficiale și când serotipizarea efectuată de LNR a depistat oricare dintre serotipurile de
Salmonella relevante. Practic, atunci când rezultatul pentru eșantionul pentru autocontrol
este pozitiv în ceea ce privește serotipurile de Salmonella vizate la nivelul unui efectiv,
acesta este considerat ca suspect și ANSVSA repetă eșantionarea (adică eșantionarea
oficială) pentru a verifica rezultatul pozitiv al autocontrolului. În plus, în cazul
efectivelor de găini ouătoare, nu se aplică punctul 4, partea D din anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 din cauza faptului că această eșantionare repetată este
considerată eșantionare oficială de rutină și nu una de confirmare. Mai mult, dacă acest
eșantion repetat iese pozitiv pentru Salmonella, OESA are posibilitatea de a contesta
rezultatele prin prelevarea unor eșantioane suplimentare sub supraveghere oficială (și
anume, într-un caz s-a reexaminat ancheta bacteriologică asupra eșantioanelor de cecum
și de oviduct de la 300 de păsări).
55. Echipa de audit a mai remarcat că, potrivit legislației naționale, la toate populațiile de
păsări de curte, ori de câte ori este constatat un efectiv pozitiv din eșantioanele pentru
autocontrol, toate celelalte efective prezente în unitatea respectivă sunt eșantionate în
mod oficial. În cazul populațiilor de reproducție și ouătoare, această normă se aplică și
în caz de rezultate oficiale pozitive.
56. În timpul reexaminării cazurilor pozitive legate de populația de găini ouătoare din
diverse județe, echipa de audit a observat inconsecvența în ceea ce privește verificarea
absenței folosirii antimicrobienelor care ar afecta eventual rezultatele analizei. Păsările
moarte nu au fost luate sau au fost luate într-o etapă ulterioară spre analiză. Într-un caz,
oficialul din cadrul DJSVSA a explicat că acest lucru nu s-a făcut din cauză că
eșantionarea se efectuase în exploatație cu zece zile mai devreme. Într-un alt caz, atunci
când OESA a contestat rezultatul oficial, a avut loc eșantionarea de confirmare fără a se
verifica absența antimicrobienelor prin prelevarea de eșantioane oficiale.
57. Echipa de audit a observat că există o lipsă de claritate și exhaustivitate în procedurile
aflate la dispoziția personalului competent în ceea ce privește urmărirea rezultatelor
pozitive la testul de depistare a salmonelei.
58. Dacă se depistează un serotip vizat în eșantioanele de autocontrol sau cele oficiale,
rezultatul este înregistrat în LIMS de către LNR. În cazul unui rezultat pozitiv privind
Salmonella, LNR are obligația de a notifica imediat ANSVSA, la nivel central, DJSVSA
competentă și LJSVSA în cauză. DJSVSA comunică OESA, printr-o adresă, rezultatul
serotipizării din eșantioanele oficiale împreună cu măsurile suplimentare privind
depopularea, curățenia și dezinfectarea și repopularea.

Monitorizarea punerii în aplicare a PNCS

15
59. Un program de eșantionare de autocontrol trebuie să fie transmis de către OESA la
DJSVSA competentă la începutul fiecărui an și se supune aprobării acesteia. La sfârșitul
aceluiași an, OESA înaintează către DJSVSA un document de ansamblu care indică
eșantionarea de autocontrol efectuată în exploatație.
60. Echipa de audit a văzut în exploatațiile vizitate dovada că verificarea punerii în aplicare
a autocontroalelor de către OESA s-a efectuat în timpul controalelor oficiale la
exploatații. Exploatațiile avicole sunt obligate să țină evidențe cu informații privind
eșantionarea în materie de Salmonella și rezultatele aferente care trebuie să fie puse la
dispoziție în timpul controalelor oficiale. Aceste evidențe au fost găsite în toate
exploatațiile vizitate.
61. Rapoartele de analiză sunt comparate la DJSVSA cu programul de eșantionare pentru
autocontrol furnizat de OESA. Această procedură este implementată pentru a monitoriza
frecvența eșantionării în timp ce LJSVSA desemnat, care efectuează analiza
eșantioanelor pentru autocontrol monitorizează protocolul de eșantionare prin acceptarea
sau respingerea eșantioanelor. AC a informat echipa de audit că dacă DJSVSA sau
LJSVSA constată o deficiență, aceasta este comunicată la nivel central.
62. Echipa de audit a fost informată de către un oficial din cadrul DJSVSA că, atunci când
frecvența eșantionării pentru autocontrol nu a fost respectată, prelevatorul este informat
și frecvența de eșantionare este corectată. Echipa de audit a observat un caz în care
DJSVSA nu a depistat o neconformitate în frecvența de eșantionare într-o exploatație de
pui de carne timp de aproape un an și, când neregula a fost identificată, nu s-au luat
măsuri pentru a remedia situația în exploatație (a se vedea și punctul 97). În ceea ce
privește protocolul de eșantionare, în ambele LJSVSA vizitate, echipa de audit a
observat deficiențe importante în legătură cu monitorizarea protocolului de eșantionare
datorită acceptării de eșantioane neconforme.
63. Conform notei de serviciu nr. 4105/2011, toate DJSVSA trebuie să trimită un raport
lunar la nivel central, la AC, care să includă informații privind fiecare efectiv supus
PNCS, cum ar fi numărul de înregistrare al exploatației, numărul adăpostului, numărul
de păsări existent în fiecare efectiv, datele populării și depopulării adăpostului. Ar
trebui, de asemenea, furnizate ca parte a raportului lunar și alte informații specifice
privind activitățile de eșantionare, care să vizeze date cum ar fi scopul eșantionării (dacă
este pentru un control oficial sau pentru autocontrol), data eșantionării, vârsta păsărilor
din efectiv și, când s-a prelevat eșantionul, tipul eșantionului, unitățile de eșantion, data
rezultatului analizei, laboratorul în cauză. În acest scop se folosește un format
standardizat. Acest sistem, care s-a constatat că este implementat la DJSVSA vizitate,
permite AC de la nivel central să calculeze în mod exact numărul de efective avicole
comerciale prezente în România.
64. În plus, prin LIMS, care poate fi accesat de AC, se pun la dispoziție informații
referitoare la activitățile de eșantionare. ANSVSA a oferit o demonstrație practică cu
privire la funcțiile bazei de date și are în vedere dezvoltarea în viitor a unor funcții
suplimentare pentru a perfecționa acest instrument IT.
65. Toate aceste informații sunt colectate, apoi agregate și folosite pentru elaborarea
rapoartelor către EFSA și Comisia UE. Acest lucru permite AC să examineze și să
evalueze evoluția PNCS.

16
Concluzii privind problemele generale cu privire la PNCS

66. România a instituit măsuri care depășesc cerințele UE pentru a verifica dacă rezultatele
nu sunt modificate de prezența antimicrobienelor și a altor substanțe care inhibă
proliferarea bacteriilor.
67. AC dispune de instrumente (bază de date, sistem de auditare și sistem de raportare)
implementate pentru a facilita monitorizarea punerii în aplicare a eșantionărilor oficiale
și pentru autocontrol și examinează și evaluează evoluția PNCS. Cu toate acestea, există
deficiențe în sistem întrucât acesta nu permite nivelului central să monitorizeze
performanța DJSVSA și LJSVSA și, în consecință, să garanteze că activitățile conținute
în PNCS sunt puse în aplicare astfel cum au fost prezentate în programe. În realitate,
deficiențele legate de frecvența eșantionării și de procedurile de eșantionare pentru
autocontroale depistate de echipa de audit nu au fost identificate/înregistrate de
personalul oficial de la nivel de județ și, prin urmare, nu au fost comunicate de la nivel
județean către nivelul central. În plus, inconsecvența de la nivel județean în ceea ce
privește măsurile de urmărire adoptate în urma rezultatelor pozitive privind Salmonella
(și anume, eșantionarea de depistare a antimicrobienelor în caz de eșantionare de
confirmare la populația de găini ouătoare și impunerea de măsuri restrictive) nu a fost
identificată de către AC la nivel central.

5.4 PNCS PENTRU EFECTIVELE DE REPRODUCȚIE

Cerințe juridice

Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003.

Articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 200/2010.

Constatările auditului

68. Conform datelor furnizate de AC, obiectivul UE privind prevalența în cazul găinilor de
reproducție a fost îndeplinit în România, în anul 2014.
69. PNCS pentru efectivele de reproducție este pus în aplicare în județele vizitate și se
bazează pe eșantionarea la nivel de exploatație.
70. Echipa de audit a fost informată de către AC că programul vizează toate efectivele
avicole cu cel puțin 250 de păsări de reproducție.
71. Deși nu există obligația legală la nivelul UE de a se vaccina efectivele de reproducție,
încă din 2014 vaccinarea efectivelor de reproducție împotriva SE/ST este obligatorie și,
anterior acestei date, vaccinarea era recomandată cu tărie de către AC. În toate
exploatațiile de reproducție vizitate, efectivele erau vaccinate și vaccinarea era conformă
cu programul de vaccinare aprobat de AC.
72. Echipa de audit a vizitat două exploatații de reproducție (atât cu efective de adulți cât și
cu efective de pui). Echipa de audit a observat că eșantionarea oficială era efectuată în
conformitate cu legislația UE privind frecvența eșantionării și protocolul de eșantionare
la efectivele de adulți. În cazul unei eșantionări pentru autocontrol, s-a constatat că

17
 frecvența eșantionării era în conformitate cu cerințele UE atât în cazul efectivelor de
adulți cât și a celor de pui, în timp ce protocolul de eșantionare era incorect în privința
efectivelor de adulți într-una dintre cele două exploatații de reproducție vizitate. OESA a
colectat două perechi de huse pentru cizme sau o pereche de huse pentru cizme și o
probă de praf, în loc de cinci perechi, așa cum se prevede. Aceste eșantioane au fost
acceptate în totalitate în vederea analizelor, de către LJSVSA desemnat (a se vedea, de
asemenea, punctele 50 și 126). Protocolul de eșantionare aplicat efectivelor de pui este
același cu cel folosit la efectivele de adulți.
73. Potrivit legislației naționale și PNCS, testarea de confirmare trebuie să se efectueze
întotdeauna în cazul unui rezultat pozitiv pentru Salmonella în ceea ce privește
serotipurile vizate în autocontroale. AC a explicat că motivul executării eșantionării de
confirmare ca rutină este de se evita ca OESA să solicite compensații în cazul unor
rezultate fals pozitive. Acest lucru nu este în acord cu cerința UE care permite efectuarea
unei eșantionări din nou numai în cazul în care AC are motive să pună la îndoială
rezultatul testării (cum ar fi, rezultate fals pozitive sau fals negative).
74. Echipa de audit a vizitat o exploatație avicolă și a examinat documentația unui caz de
rezultat pozitiv din 2012, în care s-a depistat Salmonella infantis la un efectiv de adulți
de reproducție în timpul eșantionării de autocontrol. Echipa de audit a remarcat că s-au
impus măsuri restrictive în exploatație atunci când s-a depistat serogrupul C de
Salmonella. S-a efectuat eșantionarea de confirmare la efectivul în cauză. Echipa de
audit a remarcat că eșantionarea oficială s-a efectuat la toate celelalte efective prezente
în exploatație, ceea ce depășește cerințele UE. De asemenea, s-au prelevat eșantioane
oficiale pentru depistarea prezenței agenților de inhibare a proliferării bacteriilor.
Întrucât rezultatul eșantionării de confirmare a fost pozitiv, păsările au fost sacrificate și
ouăle distruse. Rezultatele pentru eșantioanele oficiale prelevate de la toate celelalte
efective au fost negative în ceea ce privește Salmonella.

Concluzii privind PNCS pentru efectivele de reproducție

75. Punerea în aplicare a PNCS în cazul găinilor de reproducție este, în general, realizată în
conformitate cu programul și cu cerințele UE, în special în ceea ce privește frecvența și
protocolul eșantionării în cazul controalelor oficiale și frecvența eșantionării în cazul
autocontroalelor.
76. De asemenea, România a instituit măsuri care depășesc cerințele UE pentru a verifica
dacă, în cazul în care un efectiv este depistat pozitiv în privința serotipurilor de
Salmonella relevante, celelalte efective prezente în exploatație nu sunt infectate.
77. Totuși, există unele neconformități în PNCS în ceea ce privește protocolul de
eșantionare aplicat în cazul autocontroalelor și politica de eșantionare de confirmare.

5.5 PNCS PENTRU GĂINI OUĂTOARE

Cerințe juridice

Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003.

18
Articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 517/2011.

Constatările auditului

78. Conform datelor furnizate de AC, obiectivul UE a fost atins în România, în anul 2014.
79. Echipa de audit a observat că PNCS pentru efectivele ouătoare este pus în aplicare în
județele vizitate.
80. PNCS se aplică efectivelor ouătoare în toate exploatațiile care constau din cel puțin 350
de păsări care produc ouă pentru consumul uman.
81. Eșantionarea oficială se realizează în exploatațiile care cuprind cel puțin 1 000 de păsări.
82. Potrivit PNCS, din 2014 este obligatoriu să se vaccineze efectivele de găini ouătoare
împotriva SE și Salmonella typhimurium (ST). Acest lucru depășește cerințele UE.
Înainte de a fi obligatorie, vaccinarea era recomandată cu tărie de către AC. În toate
exploatațiile vizitate, efectivele erau vaccinate conform cu programul de vaccinare
aprobat de AC.
83. Echipa de audit a vizitat două exploatații de găini ouătoare (sistemul cu hale la sol). În
timpul vizitei la DJSVSA, echipa de audit a examinat, de asemenea, documentația legată
de alte exploatații depistate pozitive și a remarcat că:
 frecvența de eșantionare pentru controalele oficiale și pentru autocontroale a fost
conformă cu legislația UE.
În privința protocolului de eșantionare aplicat:
 protocolul de eșantionare pentru controalele oficiale a fost în concordanță cu
cerințele UE și cu PNCS, în timp ce în cazul autocontroalelor, acesta a fost
incorect (de exemplu, două perechi de huse de cizme dintr-un grup în exploatațiile
care utilizează sistemul cu hale la sol ca metodă de producție);
 într-o fermă vizitată, în care erau prezente și găini de reproducție, protocolul de
eșantionare aplicat pentru eșantionarea pentru autocontrol a fost în acord cu
cerințele UE și cu PNCS.
84. Potrivit legislației naționale și PNCS, întotdeauna se realizează o eșantionare de
confirmare în cazul în care rezultatele autocontroalelor sunt pozitive. Acest lucru nu este
în acord cu punctul 4, partea D din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, care
permite efectuarea unei noi eșantionări numai pentru a exclude rezultatele inițiale fals
pozitive (a se vedea punctul 54).
85. Conform PNCS, dacă s-a izolat SE sau ST într-un eșantion de praf oficial, efectivul este
considerat suspect și este supus unui control oficial (adică, sunt prelevate două perechi
de huse de cizme sau excremente la interval de două săptămâni, ca o garanție
suplimentară). În timpul acestei perioade, ouăle care provin de la efectivul în cauză pot
continua să fie trimise către consumul uman direct. Acest lucru nu este în acord cu
punctul 2, partea D din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003.
86. Într-o exploatație de găini ouătoare vizitată, în 2014, s-a depistat Salmonella în timpul
eșantionării pentru autocontrol la trei din cele patru efective din exploatație. S-au impus
măsuri restrictive, și anume asupra personalului, păsărilor și ouălor cu privire la
efectivele în cauză când s-a depistat respectivul serogrup de Salmonella și s-a efectuat
eșantionarea oficială la cel de-al patrulea efectiv. Echipa de audit a observat că DJSVSA

19
 a realizat eșantionarea de confirmare ca rutină și protocolul prevăzut de legislația UE nu
a fost folosit. În plus, eșantioanele de verificare a absenței substanțelor antimicrobiene
nu s-au prelevat atunci când s-au colectat eșantioanele de confirmare. Acest lucru nu
este conform cu cerințele UE. Efectivele în cauză s-au dovedit a fi negative pentru
Salmonella.
87. Într-un alt județ, echipa de audit a examinat un caz depistat pozitiv pentru Salmonella
dintr-o exploatație de găini ouătoare. Echipa de audit a observat că atunci când păsările
moarte au fost incluse în eșantion de către OESA în cadrul programului sanitar în
materie de Salmonella gallinarum și pullorum și au fost depistate pozitive pentru SE,
DJSVSA a aplicat procedurile din PNCS (eșantionare oficială în rândul tuturor
efectivelor). Rezultatele la nivel de eșantion oficial au fost pozitive cu privire la SE
pentru două din cele patru efective existente în exploatație. Cu toate acestea, OESA a
fost informat printr-o adresă oficială cu privire la posibilitatea unui litigiu privind
rezultatele pozitive pentru SE și acesta a prelevat eșantioane suplimentare sub
supravegherea DJSVSA, deși nu exista niciun motiv să se pună la îndoială valabilitatea
rezultatelor inițiale. La cererea OESA, s-a realizat o eșantionare de confirmare
folosindu-se protocolul prevăzut de legislația UE. În plus, nu s-au prelevat eșantioane
suplimentare pentru a verifica absența folosirii de antimicrobiene atunci când s-au
prelevat eșantioanele de confirmare. Acest lucru nu este conform cu cerințele UE.
Rezultatele testului de confirmare au indicat prezența SE. Păsările au fost sacrificate și
ouăle au fost trimise la o unitate de produse prelucrate din ouă (praf de ouă).
88. Într-un alt județ, echipa de audit a examinat un caz pozitiv cu ST depistat la o
eșantionare pentru autocontrol (2014). Atunci când s-a realizat o eșantionare de
confirmare la efectivul depistat pozitiv, nu s-a aplicat protocolul prevăzut de legislația
UE. Eșantioanele oficiale au fost prelevate de la al doilea efectiv prezent în exploatație.
Ambele efective au fost găsite pozitive cu privire la ST. Păsările au fost sacrificate și
ouăle distruse.
89. Echipa de audit a examinat un caz depistat pozitiv pentru Salmonella dintr-un alt județ.
Un efectiv dintr-o exploatație de găini ouătoare a fost depistat ST pozitiv în urma unei
eșantionări de autocontrol în 2014. S-au impus măsuri restrictive atunci când s-a depistat
respectivul serogrup și s-au prelevat eșantioane oficiale din toate celelalte efective. Când
s-a realizat eșantionarea de confirmare la efectivul suspect, protocolul prevăzut de
legislația UE nu s-a aplicat și nu s-au colectat eșantioane pentru a verifica absența
folosirii de substanțe antimicrobiene. Rezultatele analizelor la toate efectivele din care s-
au prelevat eșantioane au fost negative pentru Salmonella. Ulterior, un alt efectiv din
aceeași exploatație a fost găsit SE pozitiv în timpul eșantionării pentru autocontrol. S-au
impus măsuri restrictive atunci când s-a depistat serogrupul respectiv, s-au prelevat
eșantioane oficiale de la toate celelalte efective și s-a realizat eșantionarea de
confirmare. Nu s-a utilizat protocolul prevăzut de legislația UE. S-au prelevat, de
asemenea, eșantioane oficiale pentru a se verifica absența folosirii de antimicrobiene.
Întrucât rezultatul la testul de confirmare a fost găsit pozitiv pentru o tulpina de vaccin,
măsurile restrictive au fost ridicate.

Concluzii privind PNCS pentru găini ouătoare

90. Punerea în aplicare a PNCS în cazul găinilor ouătoare este, în general, realizată în

20
 conformitate cu programul și cu cerințele UE, în special în ceea ce privește frecvența
eșantionării pentru controale oficiale și autocontroale și protocolul de eșantionare folosit
în cursul eșantionării oficiale de rutină. În plus, s-au luat măsuri restrictive privind
efectivele depistate pozitive la testarea cu privire la serogrupurile de Salmonella
respective, evitându-se astfel punerea pe piață de ouă infectate pentru consumul uman
direct.
91. Cu toate acestea, punerea în aplicare a PNCS nu este pe deplin satisfăcătoare, întrucât
prezintă unele neconformități privind cerințele UE. În special, acestea privesc:
protocolul de eșantionare pentru autocontroale folosit, politica de realizare a eșantionării
de confirmare ca rutină (folosind un protocol diferit de cel prevăzut de legislația UE și
neverificându-se absența folosirii de antimicrobiene) și posibila trimitere, direct către
consumul uman, a ouălor, în ciuda faptului că efectivele s-au dovedit a fi pozitive pentru
Salmonella pe baza testării oficiale a unui eșantion de praf.

5.6 PNCS PENTRU PUI DE CARNE

Cerințe juridice

Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003.

Articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 200/2012.

Constatările auditului

92. Conform datelor furnizate de AC, obiectivul UE cu privire la reducerea prevalenței

pentru anul 2014 a fost atins în România.
93. În județele vizitate s-a pus în aplicare un PNCS pentru efectivele de pui de carne.
94. Echipa de audit a fost informată de AC că efectivele de pui de carne nu sunt vaccinate în
România.
95. Conform legislației naționale, eșantionarea oficială se efectuează în fiecare an la un
efectiv din cel puțin 10 % dintre exploatațiile cu peste 5 000 de păsări, astfel cum
prevede legislația UE. Selectarea exploatațiilor este făcută la nivel de DJSVSA și este
bazată pe riscuri. Obiectivul de 10 % în ceea ce privește eșantionarea oficială a fost
realizat, întrucât echipa de audit a remarcat că în acest scop au fost selectate aproape 100
% dintre exploatații. În plus, echipa de audit a observat în exploatațiile de pui de carne
vizitate și din documentația examinată că toate efectivele existente în exploatațiile
selectate au fost eșantionate în mod oficial.
96. Echipa de audit a observat că eșantionarea oficială s-a efectuat în concordanță cu
cerințele UE în ceea ce privește frecvența și protocolul aplicat.
97. În cele două exploatații vizitate, eșantionarea pentru autocontroale s-a efectuat în
conformitate cu legislația UE în privința protocolului de eșantionare folosit. În privința
frecvenței de eșantionare, o exploatație a întrunit frecvența prevăzută. În a doua
exploatație, echipa de audit a observat că unele păsări erau incluse în eșantion cu mai
mult de trei săptămâni anterior datei de sacrificare, întrucât efectivele erau practic
sacrificate în decursul a mai multe zile. Deși această practică era dezvoltată de aproape

21
 un an, problema a fost înregistrată abia la data de 25.5.2015, în cursul unei vizite
oficiale, și a fost considerată acceptabilă de către DJSVSA datorită costurilor pe cale le
implica pentru OESA. Oficialul a explicat că se realiza o eșantionare suplimentară la
abator, dar, conform raportului oficial, acest eșantion a fost verificat numai în cazul celei
mai recente livrări de păsări la abator și, în plus, în PNCS nu există proceduri în ceea ce
privește puii de carne trimiși spre a fi sacrificați, cu starea sănătății necunoscută.
98. Una dintre exploatațiile de pui de carne vizitate a fost depistată SE pozitivă în 2013, în
timpul eșantionării oficiale. Măsurile luate de DJSVSA au fost în concordanță cu PNCS
și cu cerințele UE. În plus, după depopulare, toate efectivele noi au fost eșantionate în
mod oficial. Acest lucru depășește cerințele UE. Toate rezultatele analizelor de la testele
de depistare a salmonelei la efectivele noi au fost negative.
99. La o altă DJSVSA vizitată, echipa de audit a examinat documentația unui caz pozitiv
pentru Salmonella în 2014, când s-a depistat ST la un efectiv de pui de carne în timpul
eșantionării de autocontrol. Echipa de audit a observat că după depistarea serogrupului B
de Salmonella respectiv, DJSVSA nu a impus măsuri restrictive la exploatație așa cum
se prevede în PNCS (adică, interdicția de a deplasa păsările în caz de suspiciune de
infectare cu Salmonella). S-au prelevat eșantioane oficiale din toate celelalte efective și
s-a realizat eșantionarea de confirmare, întrucât PNCS permite AC să realizeze
prelevarea de eșantioane suplimentare pentru confirmarea infectării cu Salmonella. AC a
informat echipa de audit că eșantionarea de confirmare se realizează în toate cazurile
depistate pozitive la autocontroale în ceea ce privește serotipurile vizate pentru a evita ca
un OESA să obțină compensații în caz de rezultate fals pozitive. Acest lucru nu este în
acord cu cerințele UE, întrucât eșantionarea de confirmare nu este prevăzută în legislația
UE legat de PNCS pentru populația de pui de carne.
100. În cazurile examinate, rezultatele testului de depistare a salmonelei au fost incluse în
ILA.

Concluzii privind PNCS pentru puii de carne

101. Este instituit un PNCS pentru puii de carne. Punerea sa în aplicare în materie de
frecvență și protocol de eșantionare în cazul controalelor oficiale, care este o normă mai
strictă decât aceea prevăzută de legislația UE, se realizează în conformitate cu
programul și cu cerințele UE. În plus, sunt instituite măsuri care depășesc cerințele UE
(de exemplu, testarea tuturor efectivelor noi, după depopulare).
102. Cu toate acestea, există deficiențe în punerea în aplicare a programului, în special în
ceea ce privește frecvența de eșantionare aplicată de OESA, absența instituirii de măsuri
restrictive în cazul în care un efectiv este depistat pozitiv cu privire la un serogrup de
Salmonella relevant și politica de eșantionare de confirmare instituită.

5.7 PNCS PENTRU CURCANI

Cerințe juridice

22
Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003.

Articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1190/2012.

Constatările auditului

Curcani pentru reproducție

103. Echipa de audit a fost informată de AC că nu există efective de curcani de reproducție în

România.

Curcani pentru îngrășare

104. Obiectivul UE în privința reducerii prevalenței pentru 2014 a fost realizat în România, în
anul 2014.
105. În județele vizitate s-a pus în aplicare un PNCS pentru curcanii pentru îngrășat.
106. Echipa de audit a fost informată de AC că efectivele de curcani pentru îngrășat nu sunt
vaccinate în România.
107. Potrivit legislației naționale, eșantionarea oficială se efectuează în fiecare an la toate
efectivele de curcani pentru îngrășat în 10 % din exploatațiile cu cel puțin 500 de păsări.
Selectarea celor 10 % din exploatații este bazată pe riscuri și obiectivul de 10 % în ceea
ce privește eșantionarea oficială a exploatațiilor a fost realizat. Echipa de audit a
observat că aproape toate exploatațiile de curcani prezente în România au fost selectate
în vederea eșantionării oficiale în 2014: doar o singură fermă de curcani din 15 nu a fost
testată în mod oficial. În plus, cerințele UE stipulează că eșantionarea oficială se face la
cel puțin un efectiv de curcani pentru îngrășat din exploatația selectată, în timp ce
legislația națională impune o astfel de eșantionare la toate efectivele. Această prevedere
depășește cerințele juridice ale UE. În ferma vizitată, toate cele 18 efective de curcani au
fost supuse eșantionării oficiale.
108. Echipa de audit a observat că eșantionarea oficială s-a efectuat în concordanță cu
legislația UE în ceea ce privește frecvența și protocolul aplicat.
109. În ferma vizitată, eșantionarea pentru autocontroale s-a efectuat în conformitate cu
legislația UE în privința protocolului de eșantionare folosit. În ceea ce privește frecvența
eșantionării, DJSVSA a acordat autorizația de executare a eșantionării pentru
autocontrol în ultimele șase săptămâni anterioare datei de sacrificare. Echipa de audit a
observat că, în mai multe cazuri, păsările au fost trimise la abator în situația în care erau
ținute în fermă mai puțin de 100 de zile. Acest lucru nu este conform cu punctul 2.1
litera (a) subpunctul (i) din anexa la Regulamentul (UE) nr.1190/2012. În plus, nu există
în PNCS proceduri cu privire la sacrificarea curcanilor cu stare de sănătate necunoscută.
110. În cazurile examinate, rezultatele testului de depistare a salmonelei au fost incluse în
ILA.
111. Echipa de audit a remarcat că atât legislația națională, cât și normele din PNCS prevăd
că eșantionarea de confirmare trebuie să fie realizată întotdeauna în cazul unor rezultate
pozitive la autocontroale. Acest lucru nu este în acord cu cerințele UE, întrucât

23
 eșantionarea de confirmare nu este prevăzută în legislația UE legat de PNCS pentru
populațiile de curcani.

Concluzii privind PNCS pentru curcani

112. Este instituit un PNCS pentru curcanii pentru îngrășat. Punerea sa în aplicare în materie
de frecvență și protocol de eșantionare în cazul controalelor oficiale, care este o normă
mai strictă decât aceea prevăzută de legislația UE, se realizează în conformitate cu
programul și cu cerințele UE.
113. Cu toate acestea, există deficiențe în punerea în aplicare a programului, în special în
ceea ce privește frecvența eșantionării pentru autocontroale și politica de eșantionare de
confirmare aplicată.

5.8 LABORATOARE

Cerințe juridice

Articolul 12 alineatul (2) și articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004

Articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003.
Punctul 3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 200/2010.
Punctul 3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 200/2012.
Punctul 3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 517/2011.
Punctul 3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 1190/2012.
Constatările auditului

114. Există 32 de laboratoare oficiale desemnate de AC (laboratoarele LJSVSA și laboratorul

LNR) implicate în PNCS. Lista laboratoarelor desemnate este publicată de site-ul web al
AC. Toate eșantioanele prevăzute în PNCS (pentru controale oficiale și pentru
autocontroale) sunt analizate în aceste laboratoare.
115. Echipa de audit a vizitat LNR și două LJSVSA desemnate.
116. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) este LNR în privința sănătății
animale în România. Acesta a fost desemnat de către ANSVSA, în subordinarea căreia
funcționează ca LNR în ceea ce privește Salmonella la animalele vii. IDSA efectuează
serotipizarea salmonelei și determinarea sensibilității acesteia la antimicrobiene pentru
toate tulpinile de Salmonella izolate de LJSVSA desemnate în cadrul programelor.
Izolatele de SE și ST pot fi, de asemenea, supuse lizotipiei. IDSA realizează depistarea
salmonelei și screeningul de discriminare între tulpinile de vaccin împotriva salmonelei
și tulpinile de tip sălbatic.
117. IDSA stabilește și actualizează lista LJSVSA desemnate, efectuează o evaluare tehnică a
documentației furnizate de LJSVSA candidate și, în cazul în care aceasta este favorabilă,

24
 propune ANSVSA desemnarea laboratorului în cauză. Pentru a fi desemnate,
laboratoarele trebuie să fie acreditate conform ISO 17025.
118. IDSA organizează teste în comun pentru LJSVSA și realizează urmărirea acestor teste.
IDSA îndeplinește următoarele sarcini:
 coordonează activitatea laboratoarelor LJSVSA;
 organizează și urmărește teste comparative între LJSVSA;
 comunică informațiile furnizate de Laboratorul de referință al UE (LRUE);
 asigură sprijin tehnic ANSVSA și LJSVSA;
 asigură instructajul specialiștilor din cadrul personalului de la DJSVSA și LJSVSA;
precum și
 raportează părților în cauză rezultatele privind PNCS.
119. Echipa de audit a fost informată de IDSA că s-au oferit 23 de cursuri de formare privind
depistarea salmonelei pentru 62 de cursanți din LJSVSA de-a lungul perioadei 2007-
2014. Durata fiecărui curs de formare a fost de cinci zile și acesta a constat dintr-o
prezentare teoretică a procedurilor, o demonstrație practică a procesului, executarea unei
lucrări de către cursant(ă) și evaluarea performanței acestuia/acesteia. Certificatele de
participare la aceste cursuri de formare au fost prezentate echipei de audit în ambele
LJSVSA vizitate.
120. Echipa de audit a fost informată că IDSA colaborează cu LRUE și cu LNR străine și
întocmește rapoarte tehnice regulate privind incidența și distribuția salmonelei și
rezistența acesteia la antimicrobiene, care sunt transmise ANSVSA și EFSA. LNR
participă la analiza legislației naționale în sfera sa de competență.
121. IDSA este acreditat conform ISO 17025 de către organismul național de acreditare
(RENAR) și acreditarea sa actuală este valabilă până la 30.10.2018. Metodele utilizate
pentru depistarea Salmonella spp și serotipizare sunt cele prevăzute în legislația UE și se
află în cadrul sferei de aplicare a acreditării.
122. Echipa de audit a fost informată și a văzut dovada că LNR a participat cu regularitate la
testele în comun pentru depistarea salmonelei și la serotipizarea organizate de LRUE,
precum și la cele de depistare a salmonelei organizate și de un LNR dintr-un alt stat
membru, cu rezultate bune.
123. Echipa de audit a văzut dovada că s-a desfășurat un instructaj adecvat al personalului.
124. Echipa de audit a văzut dovada că LJSVSA desemnate vizitate sunt acreditate conform
ISO 17025 de către RENAR și metoda folosită pentru depistarea Salmonella spp este
cea prevăzută de legislația UE și în cadrul sferei de aplicare a acreditării lor. Dovada
participării la testele în comun organizate de IDSA cu rezultate favorabile a fost
furnizată echipei de audit în ambele laboratoare vizitate. În plus, LNR a furnizat echipei
de audit un tablou sinoptic al tuturor rezultatelor legate de testele în comun obținute de
fiecare LJSVSA desemnat, pentru perioada 2012-2014. În cazul unui rezultat
nesatisfăcător la testele în comun, personalul implicat a fost instruit din nou și dacă
personalul înregistrează din nou un eșec, se realizează o anchetă internă cuprinzătoare la
LJSVSA, care include, printre alte elemente, metoda de lucru, echipamentul, reactivii,
standardele și materialul de referință, personalul etc., pentru a se stabili cauzele posibile
ale rezultatelor la teste neconforme. Rezultatul anchetei și măsurile de remediere care

25
 urmează să fie luate în urma testelor în comun trebuie să fie comunicate către ANSVSA.
Dovada neconformităților soluționate poate fi demonstrată printr-o participare nouă, cu
rezultate satisfăcătoare, la testarea în comun.
125. Dosarele de instructaj ale personalului din laborator au fost examinate de echipa de audit
și au fost găsite satisfăcătoare.
126. Echipa de audit a observat că în ambele laboratoare există proceduri standard specifice
instituite pentru respingerea eșantioanelor colectate în contextul PNCS, care se bazează
pe procedurile emise de ANSVSA la nivel central. Cu toate acestea, echipa de audit a
remarcat că în ambele laboratoare aceste proceduri nu au fost urmate pe deplin de către
LJSVSA în cauză, întrucât mai multe eșantioane neconforme, și anume, un număr eronat
de unități de eșantion nu au fost identificate și au fost acceptate pentru analiză. Această
problemă a fost remarcată și la auditul PNCS din 2010. Într-un LJSVSA vizitat,
cantitatea minimă de eșantion de praf (100 mg) indicată de procedurile AC în ceea ce
privește efectivele de reproducție nu a fost respectată, ceea ce a dus la acceptarea
consecventă a eșantioanelor neconforme (a se vedea punctele 50 și 62).

Concluzii privind laboratoarele

127. LNR execută sarcinile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 882/2004 în ceea ce privește
colaborarea cu LRUE, coordonarea activității laboratoarelor, organizarea și urmărirea
testelor comparative și, în sfârșit, comunicarea informațiilor și furnizarea de asistență,
agenților în cauză.
128. Laboratoarele implicate în PNCS vizitate îndeplinesc cerințele prevăzute de
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 privind desemnarea, acreditarea, participarea regulată
la testarea în comun organizată de LNR și folosirea metodelor de analiză a eșantioanelor
colectate potrivit PNCS.
129. Sunt instituite procedurile pentru respingerea eșantioanelor neconforme colectate
potrivit programelor. Cu toate acestea, la nivel de județ, există deficiențe în punerea lor
în aplicare și acest lucru a permis, în consecință, ca eșantioane neconforme să fi fost
acceptate de laboratoare în vederea analizei. Acest aspect nu este în concordanță cu
cerințele UE și cu PNCS aprobate.

6. CONCLUZIE GENERALĂ

PNCS sunt puse în aplicare în România și acoperă toate populațiile pertinente de păsări de
curte.

Autoritatea competentă a făcut eforturi pentru a îmbunătăți situația de la ultimul audit al

Oficiului Alimentar și Veterinar din 2010. Punerea în aplicare a programelor este sprijinită de
o bază de date specială și un sistem de raportare care îi permite autorității competente să
examineze și să evalueze evoluția acestora. Unele deficiențe identificate în timpul auditurilor
interne realizate cu privire la aceste programe în toate județele în 2012 sunt similare celor pe
care echipa de audit a OAV le-a identificat, dar care nu au fost rectificate și monitorizate.

26
Măsurile și activitățile conținute în programele naționale de control al salmonelei nu s-au pus
în aplicare întotdeauna astfel cum s-au prezentat în programele în cauză. Datorită
deficiențelor sistemului implementat care nu permit autorității competente să monitorizeze la
nivel central performanța personalului oficial la nivel de județ, continuă să existe deficiențe în
ceea ce privește frecvența eșantionării și procedurile de autocontrol care nu sunt identificate
la nivel de județ și, prin urmare, nu sunt raportate către nivelul central. În plus, funcționarii
competenți nu au luat unele dintre măsurile de urmărire necesare, după rezultatele pozitive
pentru Salmonella.

Alte probleme privesc controalele în materie de biosecuritate, practicile de eșantionare pentru

confirmare și ouăle care pot fi trimise direct către consumul uman, deși efectivele
producătoare s-au dovedit pozitive pentru salmonela în baza unei testări oficiale a unui
eșantion de praf.

7. REUNIUNEA DE ÎNCHEIERE

În timpul reuniunii de încheiere care a avut loc la București în data de 12 iunie 2015, echipa
de audit a prezentat autorității competente principalele sale constatări și concluziile
preliminare ale auditului. AC a luat la cunoștință constatările OAV.

8. RECOMANDĂRI

AC ar trebui să furnizeze serviciilor Comisiei garanții și un plan de acțiune, inclusiv un

calendar de execuție a acestuia, în termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea raportului, în
scopul de a aborda toate deficiențele identificate și, în special, următoarele recomandări:

Nr. Recomandare

27
1. AC ar trebui să ia măsuri adecvate având în vedere rezultatele auditurilor
interne, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr.
882/2004.

Recomandare bazată pe concluzia nr. 24

Constatarea asociată nr. 19

2. AC ar trebui să se asigure că sunt instituite norme de igienă adecvate în toate

exploatațiile avicole, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr.
852/2004 în ceea ce privește producția primară, în special cele privind
biosecuritatea [punctul 4 litera (f), partea A(II), anexa I].

Recomandare bazată pe concluzia nr. 44

Constatarea asociată nr. 31

3. Pentru a se respecta articolul 15 alineatul (1) litera (a) din Decizia nr.
2013/722/UE, AC ar trebui să furnizeze garanții că activitățile și măsurile
implementate de personalul oficial la nivel de județ sunt în conformitate cu
cele prezentate în PNCS aprobate, în special în privința verificării prin
autocontrol și impunerii de măsuri restrictive.

Recomandare bazată pe concluziile nr. 67 și 129

Constatările asociate nr. 50, 56, 62, 99 și 126

4. AC ar trebui să se asigure că la nivelul efectivelor de reproducție adulte din

specia Gallus gallus:

1. protocolul de eșantionare respectă punctul 2.2.2.1. din anexa la

Regulamentul (UE) nr. 200/2010;
2. politica de eșantionare de confirmare respectă punctul 2.2.2.2.
litera (c) din anexa la Regulamentul (UE) nr. 200/2010.

Recomandare bazată pe concluzia nr. 77

Constatările asociate nr. 72, 73 și 74

5. AC ar trebui să se asigure că la nivelul efectivelor ouătoare:

1. protocolul de eșantionare respectă punctul 2.2.1. litera (b) din

anexa la Regulamentul (UE) nr. 517/2011;
2. politica de eșantionare de confirmare respectă punctul 4, partea D
din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
3. ouăle care sunt suspectate a fi infectate cu serotipurile vizate nu
sunt trimise direct către consumul uman, în conformitate cu

28
 punctul 2, partea D din anexa II la Regulamentul (CE) nr.
2160/2003.
Recomandare bazată pe concluzia nr. 91
Constatările asociate nr. 83, 84, 85, 86, 87, 88 și 89

6. AC ar trebui să se asigure că la nivelul efectivelor de pui de carne:

1. frecvența eșantionării pentru autocontroale respectă punctul 2.1 litera

(a) din anexa la Regulamentul (UE) nr. 200/2012;
2. eșantionarea de confirmare nu se execută, întrucât legislația UE nu o
prevede.

Recomandare bazată pe concluzia nr. 102

Constatările asociate nr. 97 și 99

7. AC ar trebui să se asigure că la nivelul efectivelor de curcani pentru îngrășat:

1. frecvența eșantionării pentru autocontroale respectă punctul 2.1. litera

(a) subpunctul (i) din anexa la Regulamentul (UE) nr. 1190/2012;
2. eșantionarea de confirmare nu se execută, întrucât legislația UE nu o
prevede.

Recomandare bazată pe concluzia nr. 113

Constatările asociate nr. 109 și 111

Răspunsul autorității competente la recomandări poate fi găsit la adresa:

http://ec.europa.eu/food/fvo/rep_details_en.cfm?rep_inspection_ref=2015-7506

29
ANEXA 1 - REFERINȚE JURIDICE

Referință juridică Jurnalul Oficial Denumire

Decizia 2013/722/UE JO L 328, 7.12.2013,
p. 101-117
2013/722/UE: Decizia de punere în aplicare a
Comisiei din 29 noiembrie 2013 de aprobare
a programelor anuale și multianuale de
eradicare, combatere și monitorizare a
anumitor boli ale animalelor și zoonoze,
prezentate de statele membre pentru 2014 și
următorii ani, precum și a contribuției
financiare a Uniunii la aceste programe

Directiva JO L 343, Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30

2009/158/CE 22.12.2009, p. 74- noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate
113 animală care reglementează comerțul
intracomunitar și importurile din țări terțe de
păsări de curte și de ouă pentru incubație

Regulamentul (CE) JO L 325, Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al

nr. 2160/2003 12.12.2003, p. 1-15 Parlamentului European și al Consiliului din
17 noiembrie 2003 privind controlul
salmonelei și al altor agenți zoonotici
specifici, prezenți în rețeaua alimentară

Regulamentul (CE) JO L 139, 30.4.2004, Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al

nr. 852/2004 p. 1, corectat și Parlamentului European și al Consiliului din
republicat în JO L 29 aprilie 2004 privind igiena produselor
226, 25.6.2004, p. 3 alimentare

Regulamentul (CE) JO L 165, 30.4.2004, Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al

nr. 882/2004 p. 1, corectat și Parlamentului European și al Consiliului din
republicat în JO L 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale
191, 28.5.2004, p. 1 efectuate pentru a asigura verificarea
conformității cu legislația privind hrana
pentru animale și produsele alimentare și cu
normele de sănătate animală și de bunăstare a
animalelor

Regulamentul (CE) JO L 35, 8.2.2005, p. Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al

nr. 183/2005 1-22 Parlamentului European și al Consiliului din
12 ianuarie 2005 de stabilire a cerințelor
privind igiena furajelor

30
Regulamentul (UE) JO L 61, 11.3.2010, Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei
nr. 200/2010 p. 1-9 din 10 martie 2010 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului în
ceea ce privește obiectivul UE de reducere a
prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella
la efectivele reproducătoare adulte din specia
Gallus gallus

Regulamentul (UE) JO L 138, 26.5.2011, Regulamentul (UE) nr. 517/2011 al Comisiei

nr. 517/2011 p. 45-51 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului cu
privire la stabilirea unui obiectiv al UE de
reducere a prevalenței anumitor serotipuri de
Salmonella la găinile ouătoare din specia
Gallus gallus și de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 și a
Regulamentului (UE) nr. 200/2010 al
Comisiei

Regulamentul (UE) JO L 71, 9.3.2012, p. Regulamentul (UE) nr. 200/2012 al Comisiei

nr. 200/2012 31-36 din 8 martie 2012 privind un obiectiv al
Uniunii de reducere a Salmonella enteritidis
și Salmonella typhimurium la efectivele de
pui de carne, astfel cum se prevede în
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului

Regulamentul (UE) JO L 340, Regulamentul (UE) nr. 1190/2012 al

nr. 1190/2012 13.12.2012, p. 29-34 Comisiei din 12 decembrie 2012 privind un
obiectiv al Uniunii de reducere a Salmonella
enteritidis și a Salmonella typhimurium la
efectivele de curcani, astfel cum se prevede
în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului

31