COMISIA EUROPEANĂ

DIRECȚIA GENERALĂ SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

Audituri și analize în materie de sănătate și alimentație

DG(SANTE) 2018-6700

RAPORT FINAL AL UNUI AUDIT

EFECTUAT ÎN
ROMÂNIA
ÎN PERIOADA 17 OCTOMBRIE 2018 - 25 OCTOMBRIE 2018
ÎN VEDEREA
EVALUĂRII PUNERII ÎN APLICARE A CONTROALELOR ÎN DOMENIUL
SĂNĂTĂȚII ANIMALE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

Ca răspuns la informațiile furnizate de autoritatea competentă, orice eroare factuală

consemnată în proiectul de raport a fost corectată; orice clarificare apare sub forma unei
note de subsol.
 Rezumat
Prezentul raport descrie rezultatele unui audit efectuat în România în perioada 17-25 octombrie
2018. Acest audit a fost efectuat ca răspuns la răspândirea rapidă a pestei porcine africane în vara
anului 2018 în partea de sud-est a României. Epizootia în această zonă a apărut prima dată la
mistreți, dar s-a răspândit rapid în rândul efectivelor de porci domestici.

Obiectivele auditului au fost de a evalua punerea în aplicare a măsurilor de depistare a pestei

porcine africane într-un stadiu incipient și de a preveni răspândirea bolii. În plus, auditul a evaluat
eficacitatea controlului oficial al măsurilor de combatere a bolilor, al trasabilității porcilor vii și al
introducerii pe piață a cărnii de porc și a produselor din carne din porc.

Auditul a constatat că autoritățile veterinare au luat măsuri eficace pentru a investiga cazurile de
suspiciune a bolii și pentru a efectua controale adecvate în apropierea focarelor epidemice la porcii
domestici și la cazurile de boală la mistreți.

Se colectează un număr tot mai mare de probe în cadrul supravegherii, ceea ce sporește
probabilitatea ca boala să fie depistată într-un stadiu incipient.

Noile norme de biosecuritate pentru exploatațiile de porci domestici și planul național recent
introdus pentru eradicarea pestei porcine africane la mistreți au potențialul de a reduce riscul de
răspândire suplimentară a bolii. Cu toate acestea, având în vedere existența a peste 600 000 de
exploatații necomerciale în România, autoritățile veterinare se confruntă cu o provocare majoră în
ceea ce privește punerea lui în aplicare pentru asigurarea aplicării normelor.

Cerințele suplimentare de sănătate animală aplicabile produselor din carne de porc destinate
schimburilor intracomunitare sunt îndeplinite. Cu toate acestea, pe piața națională circulă porci vii
și produse din carne de porc provenind din sectorul necomercial de creștere a porcilor. Nu au fost
luate măsuri suficiente pentru a reglementa aceste circulații și pentru a urmări până la sursă
animalele vii și produsele derivate sau persoanele și vehiculele care ar fi putut să transporte virusul
din zonele infectate.

Concluziile generale arată că autoritățile veterinare din România sunt competente în ceea ce
privește gestionarea focarelor de boală la porcii domestici. Cu toate acestea, lipsa unor măsuri
eficace de trasabilitate și de biosecuritate pentru porcii vii și pentru produsele de origine animală
transportate între exploatațiile necomerciale înseamnă că ele nu sunt în măsură să limiteze boala la
zonele infectate.

Continuarea circulației virusului pestei porcine africane în rândul populației de mistreți reprezintă
o amenințare continuă la adresa producției interne de porcine în țară. Autoritățile competente
trebuie să aplice cu strictețe cerințele de identificare a porcilor și de biosecuritate în zonele cu risc
mare. În caz contrar, riscul de reapariție a bolii în zonele repopulate este mare, iar viitoarea
viabilitate a producției comerciale de porcine este incertă.

Raportul adresează autorităților veterinare o serie de recomandări care vizează remedierea

deficiențelor identificate și îmbunătățirea punerii în aplicare a măsurilor de control.

II
III
Cuprins

1 Introducere .....................................................................................................................................1
2 Obiective și sferă de cuprindere .....................................................................................................1
3 Temei juridic ..................................................................................................................................2
4 Context ...........................................................................................................................................3
5 Constatări și concluzii ....................................................................................................................4
5.1 Prevenirea bolii........................................................................................................................4
5.1.1 Porci domestici.................................................................................................................4
5.1.2 Mistreți .............................................................................................................................6
5.2 Depistarea timpurie a bolii ......................................................................................................8
5.2.1 Porci domestici.................................................................................................................8
5.2.2 Mistreți .............................................................................................................................9
5.2.3 Rețeaua de laboratoare..................................................................................................10
5.3 Controlul focarelor ................................................................................................................11
5.3.1 Porci domestici...............................................................................................................12
5.3.2 Mistreți ...........................................................................................................................14
5.4 Limitarea răspândirii bolii .....................................................................................................16
5.4.1 Exploatațiile comerciale ................................................................................................16
5.4.2 Exploatațiile necomerciale.............................................................................................17
5.5 Coordonarea ..........................................................................................................................19
6 Concluzii generale........................................................................................................................20
7 Reuniunea de închidere ................................................................................................................20
8 Recomandări ................................................................................................................................21

IV
ABREVIERI ȘI DEFINIȚII UTILIZATE ÎN PREZENTUL RAPORT

Abreviere Explicație
ADNS Sistemul de notificare a bolilor animalelor
PPA Pesta porcină africană
DG(SANTE) Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară
ELISA Test de imunoadsorbție cu anticorpi marcați enzimatic
UE Uniunea Europeană
Standardul Organizației Internaționale de Standardizare pentru
ISO 17025
laboratoarele de testări și etalonări
LNR Laborator național de referință
ANSVSA Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
RENAR Asociația de Acreditare din România
RT-PCR Reacția în lanț a polimerazei în timp real

V
1 INTRODUCERE

Acest audit a avut loc în România în perioada 17-25 octombrie 2018 în vederea evaluării
punerii în aplicare a controalelor în domeniul sănătății animale în ceea ce privește pesta
porcină africană (PPA). Acest audit a fost adăugat în programul de audit al DG Sănătate și
Siguranță Alimentară în contextul înrăutățirii situației epizootice din România în vara anului
2018 și în vederea evaluării eficacității măsurilor de prevenire și control luate de autoritățile
române.

La reuniunea de deschidere din 17 octombrie 2018, echipa a confirmat obiectivele și sfera de

cuprindere a auditului, precum și itinerariul.

Echipa de audit a fost însoțită de reprezentanți ai autorității centrale competente și ai

Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentară (ANSVSA) pe tot
parcursul auditului.

2 OBIECTIVE ȘI SFERĂ DE CUPRINDERE

Obiectivele auditului au fost de a evalua:

 aplicarea cerințelor legislative relevante și a standardelor aplicabile pentru a asigura:
 depistarea timpurie a PPA prin supraveghere activă și pasivă;
 prevenirea răspândirii bolii prin porcii domestici vii, germoplasme, carne,
produse din carne sau subproduse de origine animală provenind de la porcii
domestici sau sălbatici.
 eficacitatea controalelor oficiale asupra punerii în aplicare a programelor, în special
asupra circulației și trasabilității.

Sfera de cuprindere a auditului a inclus:

1. programul român1 pentru combaterea și eradicarea PPA aprobat pentru finanțare în
conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului
European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru
gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor,
precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor;
2. controale oficiale, nivelul de informare și coordonarea între părțile implicate;
3. înregistrarea exploatațiilor, identificarea animalelor în cazul porcilor;
4. controale și restricții privind circulația porcilor, a materialului seminal de porc, a
cărnii, a produselor din carne și a subproduselor de origine porcină (porci domestici și
sălbatici);
5. biosecuritatea în exploatații, fondurile de vânătoare și unitățile relevante;

1 https://ec.europa.eu/food/funding/animal-health/national-veterinary-programmes_en

1
 6. supravegherea și gestionarea populației de mistreți;

7. supravegherea porcilor domestici;

8. măsurile luate în cazul apariției unui focar epidemic;

9. protocoale de prelevare a probelor și timpul de întoarcere a rezultatelor analitice.
Auditul a fost realizat prin revizuirea datelor și a documentelor și prin reuniuni cu
funcționarii din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare, cu autoritățile din domeniul vânătorii și
agriculturii, cu autoritatea responsabilă de protecția biosferei Deltei Dunării, cu crescătorii de
porci și cu vânătorii.

Echipa de audit a organizat reuniuni de deschidere și de închidere la București și a vizitat trei

județe afectate în mod deosebit de epizootia PPA în anul 2018: Tulcea, Brăila și Constanța.

Echipa de audit s-a întâlnit cu/a vizitat următoarele:

Loc vizitat/autoritate întâlnită Nr. Observații

Autoritățile veterinare competente 2 Autoritățile centrale - reuniuni de deschidere și de
închidere

3 Autoritățile la nivel județean și local (Brăila,

Tulcea, Constanța)

Laboratoarele veterinare de diagnostic 2 Laboratorul național de referință

Laboratorul veterinar regional - Constanța

Alte autorități competente 3 Prefecții la nivel județean (Brăila și Tulcea)

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării

Exploatațiile de porcine 3 Comerciale – 2

Necomerciale – 1

Abatoarele de sacrificare a porcilor 1 Nefuncțional

Administratorii fondurilor de vânătoare 3 (Brăila, Tulcea, Constanța)

3 TEMEI JURIDIC

Auditul a fost efectuat în conformitate cu dispozițiile generale ale legislației UE, în particular
articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului
privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația
privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de
bunăstare a animalelor.

Referințele juridice complete sunt prevăzute în anexa 1. Actele juridice citate în prezentul
raport se referă, după caz, la ultima versiune modificată.

2
4 CONTEXT

PPA a fost depistată pentru prima dată în România la porcii domestici în iulie 2017, în două
exploatații situate în județul Satu Mare, în nord-estul țării, în apropierea granițelor cu Ungaria
și Ucraina. Nu s-au raportat alte focare până în 2018, când au fost confirmate trei noi focare
în același județ în lunile ianuarie și martie. Primul caz confirmat de PPA la mistreți a fost
raportat în aceeași zonă în mai 2018.

Următorul focar a apărut în cealaltă parte a țării, în județul Tulcea, aproape de granița cu
Ucraina, la începutul lunii iunie 2018. Boala s-a răspândit rapid în zonă pe parcursul lunii
respective, fiind confirmate 199 de focare de PPA la porcii domestici și cinci cazuri la
mistreți. Primele focare au apărut în Rezervația Biosferei Delta Dunării, una dintre cele mai
mari și mai importante zone umede din Europa, care acoperă o suprafață de aproximativ 58
000 km2. Autoritățile veterinare au corelat introducerea bolii în această zonă cu migrarea
mistreților care au traversat Dunărea.

Boala a continuat să se răspândească, fiind raportate alte 350 de focare în Tulcea în lunile
iulie și august. Focarele au fost confirmate, de asemenea, în județele învecinate, Brăila și
Constanța, în care au fost raportate 46 și, respectiv, 61 de focare la porcii domestici în aceeași
perioadă. Focarele din județul Brăila au inclus un grup de trei ferme comerciale aflate în
proprietate comună, care au pierdut aproximativ 140 000 de porci.

Spre sfârșitul lunii august a fost confirmat primul caz de PPA la mistreți în Constanța – nu au
fost confirmate cazuri în județul Brăila la momentul auditului.

La începutul lunii octombrie, autoritățile veterinare au raportat că 246 de localități din 13

județe au fost afectate de boală. Până la momentul respectiv au fost înregistrate 999 de focare
confirmate la porcii domestici și 90 de cazuri confirmate la mistreți.

Informații suplimentare despre contextul epidemiologic din România și despre organizarea și

funcționarea autorităților veterinare pot fi consultate în următoarele rapoarte de audit:

DG(SANTE) 2017-6118 – evaluarea programului privind supravegherea și pregătirea pentru

situații de urgență în legătură cu pesta porcină africană;
http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/act_getPDF.cfm?PDF_ID=13292

DG(SANTE) 2018-6477 – evaluarea aplicării măsurilor zoosanitare de combatere a pestei

porcine clasice;
http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/act_getPDF.cfm?PDF_ID=13715

O prezentare generală a modului în care sistemele de control sunt organizate în România, pe

baza informațiilor furnizate de autoritățile române, este disponibilă în profilul de țară pentru
România și la următoarea adresă:
http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/country_profiles/details.cfm?co_id=RO

3
5 CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII

Controlul efectiv și eradicarea bolii epizootice depind de aplicarea corectă a măsurilor de:
1. prevenire a introducerii bolilor la animale sănătoase.
2. depistare a cazurilor noi cât mai curând posibil.
3. control al focarelor de boli prin separarea și eliminarea animalelor infectate și a
animalelor aflate în contact cu cele infectate.
4. izolare a animalelor potențial infectate, a produselor derivate de la acestea și a altor
surse posibile de contaminare în zonele afectate cunoscute.
5. coordonare a activităților autorităților veterinare la nivel intern și cu cele ale altor
autorități și agenții.
Rezultatele și concluziile auditului sunt prezentate mai jos pentru fiecare dintre aceste
aspecte.

5.1 PREVENIREA BOLII

Cerințe juridice
 Directiva 2002/60/CE a Consiliului, în special articolul 15
 Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei, în special articolul 17
 Decizia de punere în aplicare 2013/764/UE a Comisiei, în special articolul 6
Pe lângă cerințele juridice menționate mai sus, se face trimitere la următorul document de
orientare fără caracter obligatoriu:
 Documentul de lucru al Comisiei SANTE/7113/2015 de stabilire a unei strategii
privind pesta porcină africană pentru UE (Rev. 9), care include:
o standarde minime de biosecuritate pentru exploatațiile necomerciale, comerciale și
în aer liber;
o un regim de inspecție care se aplică exploatațiilor de porci domestici;
o standarde minime de biosecuritate pentru vânători și personalul asociat;
o ghid privind eliminarea în siguranță a carcaselor de mistreț.

Constatări
Notă: Informațiile privind sistemul stabilit în România pentru înregistrarea exploatațiilor de
porci domestici, identificarea porcilor domestici și controalele privind circulația se regăsesc
în următoarele rapoarte de audit: DG(SANTE) 2017-6118 și DG(SANTE) 2018-6477.

5.1.1 Porci domestici

1. Ordinul 20/195/2018 al ANSVSA din 20 martie 2018 a introdus noi norme de

biosecuritate privind exploatațiile de porci domestici. Trei niveluri de biosecuritate sunt
definite în funcție de dimensiunea exploatațiilor, iar cinci tipuri de exploatații sunt

4
 definite în Ordinul 300/2017 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (a se
vedea anexa la prezentul raport). Aceste norme îndeplinesc cerințele minime stabilite în
Decizia de punere în aplicare 2013/764/UE a Comisiei și sunt, în linii mari, conforme cu
recomandările formulate în Strategia privind pesta porcină africană pentru UE
(SANTE/7113/2015 Rev. 9).

2. A fost acordată o perioadă de tranziție de șase luni (încheiată în septembrie 2018) pentru
a permite activităților comerciale și necomerciale să se conformeze acestor cerințe.

3. Autoritățile veterinare au realizat un studiu preliminar în 18 județe cu cel mai mare risc
de introducere a PPA pentru a evalua impactul și fezabilitatea punerii în aplicare a noilor
norme privind biosecuritatea. Printre principalele constatări și concluzii raportate se
numără:
a. o lipsă de cunoaștere a noilor cerințe de biosecuritate în rândul crescătorilor de
porci, în special în cazul exploatațiilor necomerciale care au contacte rare cu
medicii veterinari;
b. circulația neînregistrată a porcilor vii între exploatații necomerciale fără notificarea
medicului veterinar autorizat;
c. dificultăți practice pentru inspectorii veterinari în a distinge exploatațiile
necomerciale care desfășoară activități comerciale locale de cele care dețin porci
numai pentru uz personal;
d. multe ferme comerciale din grupul „ferme de dimensiuni medii” nu aveau instituite
programele de biosecuritate necesare;
e. respectarea cerințelor de biosecuritate în unele ferme comerciale industriale nu a
fost satisfăcătoare;
f. asigurarea aplicării specifice a normelor de biosecuritate în exploatațiile comerciale
(tipul A și industriale) este fezabilă. Acest fapt nu se aplică în cazul exploatațiilor
necomerciale.

4. Articolul 6 din Decizia de punere în aplicare 2013/764/UE a Comisiei privind măsurile

zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice impune autorităților veterinare să se
asigure că toate exploatațiile de porci domestici din teritoriu respectă cel puțin cerințele
de bază privind biosecuritatea.

5. De mai mulți ani, autoritățile veterinare au efectuat controale oficiale de două ori pe an
asupra tuturor fermelor comerciale de porci (mici și mari) pentru a asigura respectarea
cerințelor de biosecuritate.

6. Înainte de introducerea noilor norme de biosecuritate menționate mai sus (punctul 1),
controalele de biosecuritate asupra exploatațiilor necomerciale nu au fost efectuate.

5
7. Echipa de audit a vizitat două exploatații comerciale industriale, ambele confruntându-se
cu focare de boală. Pe parcursul vizitelor nu a fost observat niciun porc în niciuna dintre
cele două exploatații. Au fost formulate următoarele observații:
a. Condițiile de biosecuritate, inclusiv structurile și practicile operaționale din ambele
exploatații, au fost bune sau excelente atunci când au fost evaluate în raport cu
standardele stabilite pentru exploatațiile comerciale în abordarea strategică privind
gestionarea PPA pentru UE;
b. Ambele exploatații s-au aflat sub supraveghere veterinară continuă și au fost
inspectate periodic de către medicii veterinari oficiali în cadrul controalelor oficiale
menționate mai sus. Nu s-au detectat neconformități.

8. Ambele exploatații erau situate în zonele de supraveghere de 10 km stabilite în jurul

focarelor din cadrul exploatațiilor necomerciale. În acest timp, supravegherea pasivă a
ambelor ferme a fost intensificată.

9. Crescătorii responsabili de fiecare exploatație au explicat că au făcut obiectul

restricțiilor de circulație cu câteva săptămâni înainte ca boala să fie depistată în
exploatațiile lor. În această perioadă, aceștia s-au confruntat cu dificultăți financiare
grave.

10. În practică, crescătorii au considerat că derogările care permit circulația sau sacrificarea
animalelor din exploatațiile situate în zonele de supraveghere au o valoare limitată,
întrucât aceștia nu puteau găsi o piață pentru produsele sau animalele lor.

5.1.2 Mistreți

11. Autoritățile veterinare au furnizat următoarele informații privind populația de mistreți și

performanța vânătorii:

Sezonul de vânătoare
Capete de mistreți 2017/2018 2018/2019
Populația optimă 37 266 37 266
Populația actuală 104 756 117 963
Cota de vânătoare 43 252 51 065
Vânatul efectiv 37 589 ------

12. Comitetul național pentru situații speciale de urgență a decis în august 2018 să adopte un
plan național de eradicare a PPA la porcii mistreți din România. O copie a acestui plan a
fost transmisă Comisiei.

13. Fiecare fond de vânătoare se află sub supravegherea medicului veterinar din zona
respectivă. La începutul sezonului de vânătoare, fiecare asociație de vânătoare semnează

6
 un protocol prin care își asumă angajamentul de a respecta cerințele veterinare. Printre
acestea se numără:
a. obligația de a notifica autoritățile veterinare ori de câte ori sunt găsiți mistreți morți
sau care prezintă semne clinice anormale;
b. interzicerea hrănirii, cu excepția celei cu rol de momeală;
c. patrule regulate însărcinate cu colectarea și eliminarea carcaselor de mistreți;
d. furnizarea de facilități pentru eviscerarea carcaselor și pentru depozitarea la rece în
condiții de siguranță a cărnii și a subproduselor de origine animală;
e. colectarea de probe (de către un medic veterinar oficial sau un tehnician de
vânătoare instruit) de la mistrețul găsit mort sau împușcat (conform cerințelor).

14. Nici autoritățile veterinare, nici autoritățile în domeniul vânătorii nu efectuează

controale oficiale la fața locului pentru a verifica dacă și modul în care asociațiile de
vânătoare aplică aceste cerințe de biosecuritate (a se vedea, de asemenea, punctul 26).

15. Autoritățile veterinare iau măsuri pentru a reduce populația de mistreți. Obiectivul este
de a atinge o densitate maximă a populației de mistreți de 0,5 capete de mistreț/km2 (pe
întreg teritoriul României). Pentru a atinge acest obiectiv, se aplică următoarele măsuri:
a. perioada de vânătoare a femelelor de mistreți a fost extinsă pentru a acoperi
întreaga perioadă din iunie până în ianuarie;
b. o cotă de „intervenție” suplimentară de 28 000 de capete de mistreți peste cota de
recoltă aprobată (a se vedea mai sus). Această cotă urma să fie realizată în cursul
unei perioade de 90 de zile începând cu sfârșitul lunii august;
c. au fost introduse recompense (a se vedea punctul 23) care stimulează vânarea
femelelor de reproducție;
d. vânătoarea intensivă de mistreți și specii de prădători se realizează de către vânători
autorizați de-a lungul granițelor cu Ucraina și Republica Moldova;
e. au fost stabilite aranjamente cu autoritățile Rezervației Biosferei Delta Dunării
pentru a desfășura vânătoarea selectivă în scopul de a reduce populațiile de mistreți
și de specii de prădători.

16. Măsurile menționate mai sus, care au fost introduse recent în Programul de combatere și
eradicare a PPA pentru gestionarea populației de mistreți, sunt, în mare măsură,
conforme cu Strategia privind pesta porcină africană (SANTE/7113/2015 - Rev 9).

7
Concluzii privind prevenirea bolii

17. Noile norme de biosecuritate aplicabile tuturor exploatațiilor de porci domestici

completează controalele deja aplicate fermelor comerciale. Ele oferă, de asemenea, o
bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a bolilor în cadrul exploatațiilor
necomerciale care sunt proporționale cu riscurile de sănătate animală cu care se
confruntă și cu activitățile pe care le întreprind. Exploatațiile necomerciale care
desfășoară activități comerciale la nivel local determină cel mai mare risc de răspândire
a bolii și sunt, de asemenea, cele mai dificil de reglementat.

18. Măsurile care au fost introduse recent în Programul de combatere și eradicare a PPA
pentru gestionarea populației de mistreți și îmbunătățirea biosecurității în fondurile de
vânătoare sunt, în mare măsură, conforme cu Strategia privind pesta porcină africană
pentru UE (SANTE/7113/2015 - Rev 9) și ar trebui să reducă posibila răspândire și
persistență a PPA. Cu toate acestea, lipsa controalelor oficiale la fața locului pune sub
semnul întrebării eficacitatea măsurilor în practică.

5.2 DEPISTAREA TIMPURIE A BOLII

Cerințe juridice
 Directiva 2002/60/CE a Consiliului, în special articolele 3, 4, 14, 15, 16 și 18 și anexa
IV
 Decizia 2003/422/CE a Comisiei
 Regulamentul (CE) nr. 882/2004, în special articolul 4

Pe lângă cerințele juridice menționate mai sus, se face trimitere, de asemenea, la Strategia
privind pesta porcină africană pentru UE (SANTE/7113/2015 - Rev 9), care include orientări
privind:
 testele de laborator în scopul depistării bolii
 supravegherea pasivă intensificată a porcilor domestici și a mistreților
 campaniile de creștere a nivelului de informare

Constatări

5.2.1 Porci domestici

19. Programul național de combatere și eradicare a PPA include următoarele proceduri de

supraveghere a porcilor domestici:
a. exploatațiile necomerciale – supraveghere pasivă;
b. fermele comerciale (industriale și de tip A) – supraveghere pasivă și supraveghere
activă în județele cu risc mare în care există o frontieră comună cu Ucraina sau
Republica Moldova.

8
20. Programul de supraveghere activă în exploatațiile comerciale impune crescătorilor să
transmită săptămânal probe prelevate de la cel puțin doi porci (în vârstă de peste două
luni) care mor în fermă. Această cerință se aplică în prezent numai în județele cu risc
mare. Autoritățile veterinare intenționează să extindă această cerință la întreaga țară.

21. Următorul tabel prezintă succint numărul probelor prelevate în cadrul supravegherii
(pasive și active) analizate în 2017 și 2018 (ianuarie - iunie). Numărul de probe cu
rezultate pozitive detectate este indicat între paranteze.

Probe analizate 2017 2018

Porci domestici 4 132 (7) 7 586 (452)

22. Creșterea numărului de probe prelevate în cadrul supravegherii pasive este deosebit de
evidentă în județele care au fost deja afectate de boală.

23. Ar trebui remarcat faptul că PPA a fost depistată în mod regulat în timpul depopulării
exploatațiilor din zonele în care s-au înregistrat cazuri de infecții și care au fost vizitate
pe parcursul acestui audit (a se vedea punctul 45). Autoritățile veterinare nu au primit
notificări privind suspiciunea de boală în aceste cazuri.

5.2.2 Mistreți

24. Programul național de combatere și eradicare a PPA include următoarele proceduri de

supraveghere a mistreților:
a. Mistreți bolnavi sau găsiți morți – supraveghere pasivă;
b. Mistreți vânați – probe colectate în județele cu risc mare în care există o frontieră
comună cu Ucraina sau Republica Moldova.

25. Următorul tabel prezintă succint numărul probelor prelevate în cadrul supravegherii
(pasive și active) analizate utilizând testul rT-PCR în 2017 și 2018 (ianuarie-iunie).
Numărul de probe cu rezultate pozitive detectate este indicat între paranteze.

Probe analizate 2017 2018

Mistreți (găsiți morți) 278 (0) 2 617 (17)

Mistreți (împușcați) 5 035 (0) 2 780 (0)

26. Pentru a încuraja transmiterea probelor și pentru a reduce populația de mistreți,

autoritățile veterinare plătesc asociațiilor de vânătoare următoarea recompensă:
a. 50 EUR pentru transportul către laborator al probelor provenite de la mistreții găsiți
morți;
b. 90 EUR pentru colectarea de probe de la fiecare femelă de mistreț împușcată;
c. 15 EUR pentru colectarea de probe de la fiecare mascul de mistreț împușcat.

9
27. Pe lângă aceste recompense, sezonul de vânătoare prelungit și cotele de vânătoare
crescute au avut un impact pozitiv asupra numărului de probe transmise. Administratorii
fondurilor de vânătoare vizitați pe parcursul auditului au confirmat că aceste
aranjamente funcționează corespunzător.

28. Decesul majorității mistreților „găsiți morți” în județele vizitate a survenit în urma
accidentelor rutiere. Numărul de mistreți morți raportați în fondurile de vânătoare a fost
mai mic decât numărul anticipat de autoritățile veterinare.

29. Autoritățile veterinare nu verifică înregistrările activităților de vânătoare în raport cu

înregistrările probelor transmise pentru a stabili dacă toți mistreții vânați au fost testați
într-adevăr pentru posibila prezență a PPA. Cu toate acestea, toate probele prelevate de
la mistreți care sunt transmise laboratoarelor județene pentru testarea în scopul depistării
Trichinella sunt testate în mod curent pentru depistarea PPA.

30. În viitor, probele nu vor mai fi colectate de la toți mistreții vânați în zonele afectate. În
schimb, vor fi colectate probe suficiente pentru a detecta prezența bolii la o prevalență
de 5 % cu un nivel de fiabilitate de 95 %. Acest lucru este contrar abordării prezentate în
strategia UE, care recomandă testarea probelor de la toți mistreții vânați în aceste zone.

5.2.3 Rețeaua de laboratoare

31. Laboratorul Național de Referință pentru PPA (LNR) se află în cadrul Institutului de
Diagnostic și Sănătate Animală. LNR este acreditat de organismul național de
acreditare, RENAR, în conformitate cu standardul ISO 17025, pentru a stabili un
diagnostic al PPA utilizând metode de testare pentru detectarea virusului și a anticorpilor
serici, astfel cum se descrie în manualul de diagnostic.

32. În plus, LNR este acreditat în conformitate cu standardul ISO 17043 pentru a organiza
teste de competență care acoperă o gamă largă de boli veterinare (deși, în prezent, nu
pentru depistarea PPA). În 2017, LNR a organizat teste naționale de competență pentru
toate cele zece laboratoare județene autorizate să efectueze testul rt-PCR pentru
diagnosticarea PPA. Toate laboratoarele au efectuat testele în mod satisfăcător.

33. Toate laboratoarele din cadrul rețelei de laboratoare fac obiectul unor controale regulate
din partea autorităților veterinare centrale.

34. Începând cu anul 2017, autoritățile veterinare au echipat și au autorizat laboratoarele

județene să efectueze testele de diagnosticare a PPA. Pentru a fi autorizate de către
ANSVSA să efectueze testele de diagnosticare a PPA, laboratoarele județene trebuie mai
întâi să fie supuse instruirii și validării performanțelor lor de testare de către LNR. Pe
baza unei propuneri primite din partea LNR, ANSVSA poate ulterior să desemneze
laboratoarele județene care să efectueze diagnosticarea oficială a PPA.

35. La momentul misiunii, 18 laboratoare județene erau desemnate să efectueze teste rt-
PCR. Cinci alte laboratoare județene erau nominalizate pentru desemnare. Patru
laboratoare județene erau desemnate să efectueze testul de imunoadsorbție cu anticorpi

10
 marcați enzimatic (ELISA) pentru depistarea anticorpilor PPA. 19 alte laboratoare
județene erau în curs de instruire și autorizare. Toate aceste laboratoare au fost
desemnate sau au fost nominalizate pentru a fi desemnate să efectueze teste de
diagnosticare a pestei porcine clasice. Până la sfârșitul anului 2018, serviciile veterinare
ar trebui să poată investiga pe deplin cazurile suspecte de ambele boli la nivel județean.

36. Mai multe laboratoare județene sunt acreditate, de asemenea, în conformitate cu

standardul ISO 17025 să utilizeze metodele de testare rt-PCR și/sau ELISA pentru
depistarea PPA. Celelalte laboratoare autorizate de ANSVSA să efectueze aceste teste
sunt în curs de acreditare.

37. Printre alte îmbunătățiri realizate începând cu anul 2017 se numără:

a. proceduri simplificate de notificare a probelor și de raportare a rezultatelor pentru
eliminarea întârzierilor în procesul de diagnosticare;
b. reuniuni periodice ale laboratoarelor din cadrul rețelei pentru a discuta și a
soluționa problemele de natură operațională;
c. LNR a organizat un exercițiu de simulare pentru laboratoare care a implicat
aproape toate laboratoarele din rețea, în noiembrie 2017. El a testat nivelul lor de
pregătire în gestionarea focarelor de PPA, de pestă porcină clasică și de gripă
aviară.

38. Echipa de audit a vizitat LNR și un laborator județean și a revizuit rezultatele raportate
de alte două laboratoare județene. Autoritățile competente au luat măsuri eficace pentru
a asigura competența personalului din cadrul laboratorului și calitatea rezultatelor
raportate (în ceea ce privește atât fiabilitatea, cât și promptitudinea).

Concluzii privind depistarea timpurie a bolii:

39. Creșterea semnificativă a numărului de probe în cadrul supravegherii pasive prelevate de

la porcii domestici și mistreți sporește probabilitatea ca boala să fie depistată într-un
stadiu incipient. Cu toate acestea, numărul mare de focare suplimentare depistate pe
parcursul activităților de depopulare indică faptul că nu a fost raportat un număr
semnificativ de cazuri suspecte.

40. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală coordonează și supraveghează funcționarea

corespunzătoare a rețelei de laboratoare și îndeplinește rolul său de laborator național de
referință pentru PPA. Extinderea capacității de diagnosticare a PPA la întreaga rețea de
laboratoare, pe lângă modificările realizate în ceea ce privește procedurile de notificare
și de raportare, asigură faptul că factorii de decizie primesc rezultate prompte și fiabile.

5.3 CONTROLUL FOCARELOR

Cerințe juridice
 Directiva 2002/60/CE a Consiliului, în special articolele 4, 5, 8-11, 15 și 16

11
  Decizia 2003/422/CE a Comisiei

Constatări
41. Autoritățile veterinare au publicat o versiune actualizată a manualului operațional pentru
gestionarea focarelor de PPA în iulie 2017 (denumit în continuare manual operațional).
Acesta include instrucțiuni detaliate pentru gestionarea cazurilor de suspiciune a bolii, a
focarelor la porcii domestici și a cazurilor confirmate la mistreți în conformitate cu
anexa VI litera (e) la Directiva 2002/60/CE.

5.3.1 Porci domestici

42. Echipa de audit a revizuit măsurile luate pentru investigarea și controlul focarelor de
boală în exploatațiile de porci domestici din fiecare dintre județele vizitate. Au fost
formulate următoarele observații:
a. În toate cazurile, intervalele dintre notificarea suspiciunii, colectarea probelor,
analiza de laborator și raportare au fost foarte scurte. În mod tipic, confirmarea
oficială a focarelor a fost realizată de laboratoarele județene în maxim 24 de ore de
la notificarea inițială;
b. În urma confirmării, depopularea a fost realizată, de regulă, în mod prompt (fiind
finalizată, în general, într-o singură săptămână). Acest lucru a fost facilitat de
implicarea agențiilor guvernamentale locale în unitățile locale de gestionare a
situațiilor de criză;
c. În toate focarele examinate, autoritățile veterinare au hotărât să îngroape carcasele
animalelor bolnave și reformate, în loc să le transmită către unitățile de
neutralizare. Locurile de îngropare au fost identificate și aprobate în consultare cu
autoritățile municipale competente și cu agențiile de mediu;
d. În cazul unor focare, nu au fost colectate probe pentru depistarea focarelor de la
porcii rămași în exploatația afectată. Acest lucru contravine cerințelor stabilite în
manualul de diagnostic. Cu toate acestea, probe reprezentative (inclusiv probele
serologice) au fost colectate în timpul depopulării realizate în zonele de protecție.
În faza incipientă a bolii epizootice, toate animalele testate au fost seronegative,
indicând introducerea foarte recentă a bolii.

43. Manualul operațional oferă instrucțiuni privind finalizarea anchetei epidemiologice:

a. Pentru a pregăti ancheta epidemiologică inițială și finală în cazul unor focare de
mari dimensiuni (de regulă, în exploatațiile care cresc peste 20 de porci), ar trebui
să se utilizeze modele detaliate (formularele B.7 și B.8).
b. În cazul focarelor de mici dimensiuni, ar trebui să se utilizeze o versiune
prescurtată a modelului de raport epidemiologic (formularul A.4). Acesta
colectează datele de contact ale exploatației și înregistrează informații de bază
despre fermă colectate în timpul interviurilor inițiale cu crescătorul de animale și
medicul veterinar local în liberă practică.

12
44. Echipa de audit a analizat anchetele epidemiologice desfășurate pentru mai multe focare
în exploatațiile necomerciale de porci. Autoritățile veterinare nu au identificat, în
niciunul dintre cazuri, circulația persoanelor, a vehiculelor, a porcilor, a carcaselor, a
materialului seminal, a cărnii și a altor materiale care ar fi putut să poarte virusul în sau
din exploatațiile respective, ceea ce nu este în conformitate cu cerința prevăzută la
articolul 8 din Directiva 2002/60/CE a Consiliului.

45. Având în vedere înrăutățirea situației epizootice, Guvernul României a emis Hotărârea
nr. 484 a Guvernului (din 5 iulie 2018), prin care autorizează prefecții să dispună
reformarea preventivă a porcilor crescuți în localități cu risc mare de răspândire a bolii.
Hotărârea permite, de asemenea, plata despăgubirilor pentru animalele suspecte sau
bolnave, cu condiția ca acestea să fi fost identificate corespunzător.

46. În conformitate cu această hotărâre, prefectul județului Brăila a ordonat uciderea

preventivă a aproximativ 29 000 de porci domestici în zona cunoscută sub numele de
Insula Mare a Brăilei. Aceasta este o zonă în care exista un număr mare de exploatații
necomerciale (multe dintre acestea fiind neînregistrate), dar fără ferme comerciale. Mulți
dintre porci nu au fost identificați și au fost crescuți în aer liber.

47. Au fost prelevate probe în timpul depopulării acestei zone, dovada de infecție activă
fiind confirmată în aproape toate satele.

48. Exerciții similare s-au desfășurat în Tulcea (4 390 porci reformați), Constanța (4 915
porci reformați) și în alte șase județe, 48 691 porci fiind reformați în total (conform
informațiilor furnizate Comisiei de către autoritățile veterinare la 11 octombrie 2018).

49. Următoarea diagramă ilustrează evoluția epizootiei PPA la porcii domestici în cursul
celor șase luni, din iunie până în noiembrie 2018, utilizând datele introduse în sistemul
de notificare a bolilor animalelor (ADNS):

13
 ASF outbreaks - Domestic Pigs
140

120

100

80
Whole country
00038 - TULCEA
00009 - BRAILA
60
00014 - CONSTANTA

40

20

0
11/06/2018 11/07/2018 11/08/2018 11/09/2018 11/10/2018 11/11/2018

Figura 1 - Datele ADNS - Porci domestici

Trebuie remarcate următoarele aspecte cu privire la figura 1:

i. În urma unei creșteri inițiale a numărului de focare raportate în județul Tulcea în
luna iulie, incidența săptămânală a cazurilor a scăzut rapid. Deși mai puțin
vizibile, tendințe similare pot fi observate, de asemenea, în județele Constanța și
Brăila.
ii. Curba incidenței săptămânale pentru întreaga țară arată că epizootia a persistat în
pofida progreselor înregistrate în cele mai afectate județe. Acest lucru are loc ca
urmare a răspândirii bolii în zone care nu au fost afectate anterior. Între începutul
lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie 2018, a fost confirmată izbucnirea unor
focare în șase județe care nu au fost afectate anterior de boală: Teleorman,
Maramureș, Vrancea, Dolj, Argeș și Olt.

5.3.2 Mistreți

50. După confirmarea bolii la mistreți, s-a stabilit o zonă afectată cu o rază de cel puțin 13
km în jurul fondului de vânătoare afectat.

51. În conformitate cu Ordinul nr. 827 al Ministerul Apelor și Pădurilor din 23.8.2018,
vânătoarea de mistreți în zonele afectate este permisă numai dacă se realizează prin
metode silențioase (cu alte cuvinte, vânătorul rămâne pe loc și ascuns).

52. Cu toate acestea, autorizarea vânătorii în primele 30 de zile de la confirmarea unui caz
este contrară abordării recomandate în Strategia privind pesta porcină africană pentru
UE (SANTE/7113/2015-Rev 9).

14
53. Hrănirea este interzisă în zonele afectate, cu excepția celei cu rol de momeală, iar
activitățile de patrulare zilnică sunt desfășurate pentru a căuta mistreții morți. Probele
sunt colectate de la toți mistreții găsiți morți și de la un eșantion reprezentativ de mistreți
împușcați. Carcasele tuturor mistreților împușcați și găsiți morți sunt incinerate în gropi
sub supravegherea unui medic veterinar.

54. Autoritățile veterinare efectuează un recensământ al tuturor exploatațiilor de porci din

zona afectată. Crescătorii sunt obligați să dispună de covoare dezinfectante la punctele
de intrare în exploatația lor și să ia măsuri de precauție suplimentare pentru a preveni
introducerea bolii. Circulația porcilor vii din zona afectată este interzisă, iar sacrificarea
porcilor din exploatație trebuie supravegheată de un medic veterinar.
ASF Cases - Wild boar
16

14

12

10

Whole country

8 00032 - SATU MARE

00038 - TULCEA
00036 - TELEORMAN
6

0
28/05/2018 28/06/2018 28/07/2018 28/08/2018 28/09/2018 28/10/2018 28/11/2018

Figura 2 - Datele ADNS - Mistreți

Trebuie remarcate următoarele aspecte cu privire la figura 2:

i. Cazurile de PPA la mistreți au fost depistate periodic în județul Tulcea încă de la
introducerea bolii. Depopularea porcilor domestici din exploatațiile situate în
apropierea habitatelor principale ale mistreților a împiedicat izbucnirea unor
focare la exploatațiile de porci domestici din această zonă.
ii. Există o tendință ascendentă semnificativă a numărului de cazuri de mistreți
raportate în 2018, ceea ce reprezintă o amenințare tot mai mare pentru populația
de porci domestici.

15
Concluzii privind controlul focarelor:

55. Autoritățile veterinare aplică măsurile necesare în fermele infectate și în zonele de

protecție și supraveghere. Reformarea preventivă în zonele cunoscute cu cazuri de
infecții este utilizată în mod eficace pentru a eradica boala.

56. Lipsa unor anchete epidemiologice minuțioase vizând exploatațiile necomerciale, care
reprezintă peste 90 % din toate focarele de PPA, înseamnă că se pierd oportunități de a
identifica animalele vii infectate și produsele contaminate înainte de răspândirea bolii în
zone care nu au fost infectate anterior.

57. Măsurile aplicate în zonele afectate care înconjoară zonele în care s-au constatat cazuri
de infectare a mistreților sunt conforme cu cerințele prevăzute la articolul 15 din
Directiva 2002/60/CE a Consiliului și sunt, în mare parte, aliniate la Strategia privind
pesta porcină africană pentru UE (SANTE/7113/2015-Rev 9). Prin urmare, riscul de
transmitere a bolii de la mistreți la populația de porci domestici este redus semnificativ.

5.4 LIMITAREA RĂSPÂNDIRII BOLII

Cerințe juridice
 Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei
 Directiva 2008/71/CE
 Regulamentul (CE) nr. 882/2004, în special articolele 54 și 55

Constatări

5.4.1 Exploatațiile comerciale

58. Inițial, autoritățile regionale veterinare au fost copleșite de amploarea și complexitatea

măsurilor necesare pentru controlul introducerii pe piață a produselor din carne de porc
originare din zone ale României incluse în partea III a anexei la Decizia de punere în
aplicare 2014/709/UE a Comisiei (denumită în continuare denumit teritoriu menționat în
partea III).

59. În luna iulie, autoritățile veterinare au emis o serie de note de serviciu2 prin care
instruiau medicii veterinari oficiali responsabili ai exploatațiilor de porci de proveniență
și de destinație și ai unităților de sacrificare a porcilor aprobate. Aceste instrucțiuni
stabilesc în mod corect cerințele de eligibilitate pentru porcii care provin de pe teritoriul
menționat în partea III sau care urmează să fie sacrificați pe teritoriul menționat în partea
III.

60. Cu toate acestea, ele nu specifică controalele care ar trebui efectuate pentru a verifica
respectarea condițiilor (prezența în exploatație timp de 30 de zile, rezultate negative ale

2 NS 26971 din 10.7.2018, NS 27049 din 18.7.2018 și NS 27127 din 27.7.2018

16
 testelor de laborator sau inspecțiile periodice la exploatație) pe care trebuie să le
îndeplinească porcii vii pentru introducerea cărnii derivate de la aceștia pe piața
națională.

61. Mai mult, notele de serviciu nu impun medicilor veterinari oficiali responsabili de
exploatațiile de origine să declare că aceste condiții au fost verificate în documentele
care însoțesc animalele la abator. În consecință, medicii veterinari oficiali responsabili
de aplicarea mărcilor de sănătate și/sau de certificarea provenienței cărnii proaspete de la
animale eligibile nu se află în posesia tuturor informațiilor necesare.

62. Echipa de audit a examinat documentele care însoțesc porcii sacrificați provenind de pe
teritoriul menționat în partea III. Ele au fost completate în conformitate cu notele de
serviciu și nu au inclus toate informațiile necesare privind eligibilitatea animalelor.

63. Autoritățile centrale veterinare au emis instrucțiuni adresate autorităților județene

responsabile de autorizarea și controlul oficial al unităților de sacrificare a porcilor, de
tăiere și de prelucrare pentru a produce și expedia carne de porc, preparate din carne de
porc și produse din carne de porc din zonele de pe teritoriul menționat în partea III.

64. Aceste unități fac obiectul unui audit efectuat de autoritățile veterinare centrale la șase
luni de la aprobarea inițială. La momentul auditului, au fost auditate 10 abatoare de
carne roșie. În plus, autoritățile veterinare centrale au finalizat verificări procedurale în
două județe pentru a verifica dacă cerințele au fost aplicate.3

65. Echipa de audit a constatat că unitatea de sacrificare vizitată a sacrificat și a expediat

carne de porc pentru o perioadă de câteva săptămâni de la includerea sa pe teritoriul
menționat în partea III și înainte de a obține o aprobare în acest sens. Cu toate acestea,
toată carnea produsă în această unitate de sacrificare în această perioadă a fost supusă
unui tratament termic.

66. Nu a existat nicio dovadă că produsele de porc care prezintă un risc pentru sănătatea
animalelor au părăsit teritoriul menționat în partea III.

5.4.2 Exploatațiile necomerciale

67. Conform informațiilor furnizate de autoritățile veterinare, aproximativ 47 % din totalul

populației de porci (aproximativ 4,3 milioane de capete) este deținut de către crescători
necomerciali în 630 000 de exploatații. Majoritatea acestor crescători dețin mai puțin de
cinci porci, care sunt crescuți pentru consum personal. Cu toate acestea, nu există o
limită legală, iar aceștia pot deține, de asemenea, un număr semnificativ mai mare de
animale.

68. Pentru a ilustra acest lucru, rapoartele ADNS arată că cel puțin 1 095 focare de PPA au
izbucnit în exploatațiile necomerciale în perioada iunie-noiembrie. Marea majoritate a

3 În răspunsul la proiectul de raport, autoritatea competentă a observat că, începând cu 25 octombrie 2018, au
fost finalizate 11 audituri în unități autorizate de sacrificare, iar verificările procedurale au fost finalizate în
trei birouri județene suplimentare.

17
 acestor focare a apărut în exploatațiile care păstrează unul sau doi porci. Cu toate
acestea, 136 de focare au apărut în exploatațiile necomerciale care păstrează între 21 și
100 de porci și 15 focare au apărut în exploatațiile necomerciale care dețin peste 100 de
porci.

69. În mai multe rapoarte de audit ale Comisiei au fost raportate niveluri mari de
nerespectare a cerințelor Uniunii privind identificarea, înregistrarea și circulația porcilor
în exploatațiile necomerciale. Cel mai recent, raportul de misiune DG(SANCO) 2014-
7045 a inclus o recomandare specifică4 pe această temă.

70. Autoritățile veterinare nu au întreprins acțiuni adecvate pentru a asigura aplicarea

cerințelor juridice și nici pentru a aplica sancțiuni proporționale și disuasive în cazurile
de nerespectare a cerințelor, în conformitate cu articolul 54 și, respectiv, articolul 55 din
Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

71. Controalele recente efectuate de autoritățile veterinare pentru a evalua nivelurile de

biosecuritate au identificat niveluri mari de nerespectare în exploatațiile necomerciale în
ceea ce privește cerințele de păstrare a registrelor de exploatație și de notificare a
autorităților veterinare cu privire la circulația porcilor (a se vedea, de asemenea, punctul
3).

72. Lipsa unor date fiabile privind localizarea și circulația porcilor în sectorul necomercial
înseamnă că deseori nu este posibilă urmărirea până la sursă a animalelor care ar fi putut
să fie purtătoare ale virusului PPA către sau dinspre exploatațiile în care a apărut un
focar de boală. Aceasta înseamnă, de asemenea, că autoritățile veterinare nu pot aplica
interdicția de expediere a porcilor vii provenind din zonele de pe teritoriul menționat în
partea III în cazul exploatațiilor necomerciale.

73. Pe de altă parte, autoritățile veterinare au stabilit puncte de control rutier permanente în
mai multe zone din județele afectate. Au fost efectuate peste 2 200 de controale în trafic.
Au fost aplicate amenzi în 360 de cazuri în care porcii și/sau carnea de porc erau
transportate ilegal.

Concluzii privind limitarea răspândirii bolii:

74. În general, autoritățile veterinare iau măsuri eficace pentru a împiedica intrarea pe piață
a cărnii și a produselor din carne neeligibile originare din zone supuse restricțiilor de
sănătate animală. Cu toate acestea, documentele care însoțesc porcii domestici la
unitățile de sacrificare nu furnizează informații suficiente pentru a determina
eligibilitatea produselor derivate de la ei care urmează să fie introduse pe piețele
naționale sau ale Uniunii.

4 DG(SANCO) 2014-7045: Recomandarea 4 - Asigurarea aplicării cerinței de aplicare a mărcilor de identificare

înainte ca animalele să părăsească exploatația de proveniență, precum și a cerinței unui registru actualizat cu
date privind circulația (inclusiv data, proveniența sau destinația și mărcile de identificare aplicate în
exploatațiile nonprofesionale și exploatațiile de tipul A). Articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (1)
litera (a) din Directiva 2008/71/CE; articolele 54 și 55 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

18
75. Porcii vii și produsele derivate de la aceștia care provin din exploatații necomerciale
situate în zonele stabilite în partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare
2014/709/UE a Comisiei intră pe piața națională. Acest lucru a permis ca boala să se
răspândească pe distanțe lungi în județe care anterior nu erau afectate de PPA.

5.5 COORDONAREA

Cerințe juridice
 Regulamentul (CE) nr. 882/2004, în special articolele 4-10
 Directiva 2002/60/CE a Consiliului, în special anexa VI litera (c)

Constatări
76. Autoritățile veterinare centrale au stabilit un lanț clar de comandă care este susținut de
instrucțiuni scrise, de formare periodică și de mecanisme de raportare, astfel cum se
prevede în anexa VI litera (c) la Directiva 2002/60/CE. Ele desfășoară în mod periodic
audituri la nivel județean și local și în laboratoare pentru a verifica punerea în aplicare
corectă a acestor instrucțiuni.

77. Autoritățile veterinare județene au supravegheat în mod eficace activitățile de combatere

a bolilor în județele vizitate. Ele au colaborat cu medicii veterinari la nivel local pentru a
depăși obstacolele tehnice cu care s-au confruntat.

78. Măsurile luate pentru combaterea și eradicarea PPA sunt coordonate de centrele de
combatere a bolilor care operează la nivel național, județean și local. La nivel județean,
prefectul conduce centrul de combatere a bolii, iar reprezentantul direcţiei sanitar-
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene acționează în calitate de adjunct.

79. Echipa de audit s-a întâlnit cu prefecții din două dintre județele vizitate. Ambii prefecți
au subliniat importanța menținerii sub control a PPA și au demonstrat o bună înțelegere
a problemelor tehnice cu care se confruntă serviciile veterinare. Ei au evidențiat modul
în care poliția (civilă și militară), armata și agențiile de mediu au fost mobilizate în
sprijinul serviciilor veterinare.

80. Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare (autoritățile răspunzătoare de

vânătoare) furnizează informații actualizate privind populația de mistreți și activitățile de
vânătoare. Ele cooperează cu autoritățile veterinare pentru a pune în aplicare cerințele
veterinare în fondurile de vânătoare. Ele nu asigură în mod direct respectarea acestor
cerințe.

81. Ministerul Agriculturii, cel al Mediului și cel al Apelor și Pădurilor sprijină activ
autoritățile veterinare. Ele au obținut acordul Administrației Rezervației Biosferei Delta
Dunării pentru a pune în aplicare un program intensiv de vânătoare menit să reducă
populația de mistreți din Deltă la niveluri minime.

19
Concluzii privind coordonarea:

82. Autoritățile veterinare la nivel central, județean și de local colaborează în mod

coordonat. Grupurile de combatere a bolilor stabilite la fiecare nivel permit ca deciziile
de combatere a bolilor să fie luate rapid și asigură faptul că toate resursele disponibile
pot fi mobilizate atunci când este necesar.

6 CONCLUZII GENERALE

Autoritățile veterinare din România sunt competente în ceea ce privește gestionarea focarelor
de boală apărută la porcii domestici. Cu toate acestea, lipsa unor măsuri eficace de
trasabilitate și de biosecuritate pentru porcii vii și pentru produsele de origine animală
transportate între exploatațiile necomerciale înseamnă că ele nu sunt în măsură să limiteze
boala la zonele infectate.

Continuarea circulației virusului PPA în rândul populației de mistreți reprezintă o amenințare

continuă la adresa producției interne de porcine în țară. Autoritățile competente trebuie să
aplice cu strictețe cerințele de identificare a porcilor și de biosecuritate în zonele cu risc mare.
În caz contrar, riscul de reapariție a bolii în zonele repopulate este mare, iar viitoarea
viabilitate a producției comerciale de porcine este incertă.

7 REUNIUNEA DE ÎNCHIDERE

La 25 octombrie 2018, a avut loc o reuniune de închidere cu autoritățile veterinare centrale și

cu reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în care echipa de audit a
prezentat principalele constatări și concluzii preliminare ale auditului.

20
8 RECOMANDĂRI

Următoarele recomandări sunt adresate autorităților veterinare:

Nr. Recomandare

1. Să întreprindă acțiuni specifice pentru a asigura respectarea normelor Uniunii

privind identificarea și înregistrarea animalelor și a cerințelor naționale de
biosecuritate în sectorul creșterii porcilor în scopuri necomerciale,
concentrându-se în special pe exploatațiile situate în zone cu risc înalt care
desfășoară activități comerciale în afara localităților lor imediate
• Articolul 17 din Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei
• Articolul 6 din Decizia de punere în aplicare 2013/764/UE a Comisiei
• Articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (1) din Directiva
2008/71/CE
• Articolele 54 și 55 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004

Recomandare bazată pe concluzia: 72

Constatări asociate: 3, 6, 67, 68, 69 și 70

2. Să identifice și să urmărească în mod activ animalele vii, produsele derivate de

la acestea, persoanele și vehiculele care ar fi putut să poarte virusul PPA în
localitate sau în afara acesteia, ca parte a anchetelor epidemiologice efectuate
în cazurile de suspiciune de boală sau de boală confirmată în exploatațiile
necomerciale de mici dimensiuni

Articolul 8 din Directiva 2002/60/CE a Consiliului

Recomandare bazată pe concluzia: 56
Constatări asociate: 43 și 44

3. Să se asigure faptul că documentele care însoțesc porcii vii destinați

sacrificării, în special cei care provin din părți ale României incluse în partea
III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei, conțin
toate informațiile necesare pentru a certifica eligibilitatea lor pentru comerț pe
piața națională și/sau piața Uniunii

Articolul 5 din Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei

Recomandare bazată pe concluzia: 75
Constatări asociate: 60, 61 și 62

Răspunsul autorității competente la recomandări poate fi găsit la:

21
http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/rep_details_en.cfm?rep_inspection_ref=2018-6700

22
ANEXA 1 – REFERINȚE JURIDICE

Referință juridică Jurnalul Oficial Titlul

Regulamentul (CE) JO L 165, 30.4.2004, Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al
nr. 882/2004 - p. 1, rectificat și Parlamentului European și al Consiliului din
articolul 45 (SM) republicat în JO L 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale
191, 28.5.2004, p. 1 efectuate pentru a asigura verificarea
conformității cu legislația privind hrana
pentru animale și produsele alimentare și cu
normele de sănătate animală și de bunăstare a
animalelor

Directiva JO L 192, 20.7.2002, Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27

2002/60/CE p. 27-46 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor
specifice de combatere a pestei porcine
africane și de modificare a Directivei
92/119/CEE în ceea ce privește boala
Teschen și pesta porcină africană

Decizia 2003/422/CE JO L 143, 11.6.2003, 2003/422/CE: Decizia Comisiei din 26 mai

p. 35-49 2003 de aprobare a manualului de diagnostic
al pestei porcine africane

Directiva JO L 213, 8.8.2008, Directiva 2008/71/CE a Consiliului din

2008/71/CE p. 31-36 15 iulie 2008 privind identificarea și
înregistrarea porcinelor (versiune codificată)

Decizia 2013/764/UE JO L 338, 2013/764/UE: Decizia de punere în aplicare a

17.12.2013, p. 102- Comisiei din 13 decembrie 2013 privind
106 măsurile zoosanitare de combatere a pestei
porcine clasice în anumite state membre

Decizia 2014/709/UE JO L 295, 2014/709/UE: Decizia de punere în aplicare a

11.10.2014, p. 63–78 Comisiei din 9 octombrie 2014 privind
măsurile zoosanitare de combatere a pestei
porcine africane în anumite state membre și
de abrogare a Deciziei de punere în aplicare
2014/178/UE

23
ANEXA 2 – CERINȚELE DE BIOSECURITATE ÎN EXPLOATAȚIILE DE PORCI DOMESTICI
(ORDINUL 20/195/2018 AL ANSVSA)

Categoria de exploatație Nivelul de biosecuritate

Fermă de subzistență (<= 5 Nivelul 1
capete porcine)
 Păstrarea unui registru de exploatație actualizat
(porci pentru îngrășat pentru
 Implicarea veterinarilor în liberă practică în funcție de
consumul personal)
nevoi
 Închiderea și separarea porcilor de ceilalți porci și
mistreți
 Interzicerea hrănirii cu deșeuri de bucătărie
Fermă de semisubzistență (6-20 Nivelul 2
de capete porcine) La fel ca nivelul 1, plus:
(desfășurarea de activități
 Interzicerea creșterii scroafelor de reproducție parțial
comerciale: vânzarea de porci vii
în aer liber
și de carne)
 Accesul interzis pentru persoanele neautorizate
Fermă mică (21-30 de capete
porcine)  Utilizarea obligatorie a echipamentului și hainelor
personale de protecție
 Covoare/băi dezinfectante la punctele de intrare/ieșire
 Includerea în programul oficial de supraveghere a
bolilor la animale
Fermă medie (31-640 de capete Nivelul 3
porcine)
La fel ca nivelul 2, plus:
 Contract stabilit cu medicul veterinar în liberă
practică
 Delimitarea zonei de producție de zona administrativă
 Reguli de igienă aplicabile vizitatorilor/personalului
și registru al vizitatorilor
 Filtru sanitar-veterinar (cameră de schimb și facilități
pentru spălare)
 Controlul păsărilor sălbatice
 Facilități și proceduri de dezinfectare a vehiculelor
 Interzicerea accesului vehiculelor care transportă
subproduse de origine animală
 Programul de curățare, dezinfectare și combatere a
dăunătorilor
 Aplicarea principiului „totul plin – totul gol”
 Spații de depozitare a porcilor morți/materialelor

1
Categoria de exploatație
Fermă mare (>= 641 de capete
porcine)
Nivelul de biosecuritate
patogene
 Proceduri aplicabile subproduselor de origine animală
 Facilități pentru examinarea post-mortem
 Interzicerea deţinerii de porci la domiciliu sau a
introducerii alimentelor în exploatație de către
personal