ABORDAREA FILIEREI

INTEGRATE A CARNII–
TRASABILITATEA DE-A
LUNGUL LANTULUI
ALIMENTAR
Al imen t e sigu re pen t ru t ot i

2
 Noul regulament privind
controlul oficial- 625/2017
ELEMENTE NOI

 - sistem de supraveghere mai integrat si mai eficient

 -autenticitatea si integritatea lantului alimentar
 -certificarea oficiala
 -sistem computerizat de colectare si gestionare a
informatiilor
 -transparenta si confidentialitate
 - incadrarea operatorilor pe baza de rating- evaluarea
conformitatii
 - sanctiuni: eficiente; descurajante; proportionale cu riscul
S t a n da rdel e pen t ru a l im en t e
si n u t ret u ri

13
 Zoonoze: Sanatatea Animala
si Sanatatea Umana
 Interactiune cu importanta
si impact mondial fara
precedent
 Interdependeta intre om,
animale si produse
animaliere
 Lantul alimentar “de la Concluzie – nevoia supravegherii
ferma la masa” integrate conform conceptului de la
 Schimbarile climatice “furca la furculita” si monitorizarea
globale adecvata avand la baza managementul
 Fenomen universal si relatiilor internationale
complex in dinamica cu
impact social
 A. CONTEXTUL
CONTEMPORAN
I. Globalizarea -libera circulaţie a mărfurilor lipsite de risc pentru
 mediu
• Apă
• Aer Globalizare = risc crescut de sig. alim.
• Sol
 Plante
 Animale
 Om
 Cerinţa pentru serviciile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
(SSVSA)
• Identificarea factorilor de risc pentru
• Animale
• Om
• Certificarea absenţei acestor factori de risc
 Condiţia
Recunoaşterea capabilităţii identificării factorilor de risc prin
concordanţa rezultatelor laboratoarelor din ţările de destinaţie cu ale
celor din ţările de origine
II. Integrarea europeană libera circulaţie a mărfurilor în UE
controlul şi certificarea la origine

Lipsa factorilor de risc pentru

 -animale
- produse animaliere
- produse de origine animală
 Alimentele de origine nonanimală

 Cerinţă identificarea la origine a factorilor de risc pentru

- animale
- om
verificarea aleatorie la destinaţie a îndeplinirii acestor
condiţii
 Condiţia – recunoaşterea capabilităţii de a obţine rezultate
- conforme
- superpozabile
III. Economia concurenţială = a liberei iniţiative = a dorinţei de
câştig = reală: pe lângă efectele benefice
• Fraude; v. Grupul antifraudă din U.E.- adaptare si in
structurile nationale centrale si regionale
• Iniţiative cu orice preţ
• Concurenţă fără scrupule
 Cerinţa
Identificarea şi controlul factorilor de risc ce pot fi
introduşi prin:
• Fraudă – schimbarea identităţii - produselor
-
animalelor
• Iniţiative ştiinţifice insuficient stăpânite
exp. - ESB
- OMG
- decontaminări –
DIOXINA
IV. Siguranţa alimentelor
• Obiectivele fundamentale ale serviciilor veterinare
1. sănătatea animalelor – obiectiv final pentru
animale
- de companie
- de sport
- de hobby

2. siguranţa sanitară (intrinsecă) a alimentelor de

origine
animală = obiectiv final – bazat pe sănătatea
animalelor
producătoare de alimente

Sanatatea animala= siguranta alimentelor ?

TRASABILITATEA
 IMPORTANTA
TRASABILITATII
 reprezinta capacitatea de a trasa istoricul produsului produsului prin
refacerea lantului alimentar de la recoltare, transport, depozitare,
distributie si comercializare;
 permite identificarea cu rapiditate si siguranta a cauzelor de
neconformitate si identificarea destinatarilor loturilor de marfuri
necorespunzatoare pentru consumatori;
 poate fi utilizata pentru certificarea calitatii produsului;
 permite recastigarea increderii consumatorilor in calitatea produselor
alimentare;
 este un instrument util, de informare a consumatorilor, usurand
controalele si retragerea de pe piata a produselor;
 sistemele de trasabilitate permit, tinerea evidentei tuturor datelor
importante, referitoare la evolutia unui produs;
 Etapele de implementare a unui sistem de
trasabilitate in practica sunt:
 obtinerea de la furnizori de date despre, materiile
prime si ingrediente;
 identificarea loturilor individuale prin coduri de
produs;
 pastrare separata a loturilor la prelucrare si
depozitare;
 asocierea codurilor de lot cu inregistrarile de
prelucrare.
 protejeaza sanatatea publica prin retragerea
produselor alimentare de la vanzare;
 monitorizeaza numarul de animale in vederea
acordarii de subventii;
 ajuta la prevenirea fraudelor atunci cand
analizele nu pot fi folosite pentru autentificare.
 ajuta la controlul epizootiilor prin identificarea
rapida a cauzelor bolilor si surselor
 Sistemele de trasabilitate sunt deja
operationale in numeroase tari mari
importatoare sau exportatoare de
produse alimentare.

 Aceste tari s-au pozitionat deja pe piata

alimentara cu obtinerea de beneficii
importante

 Romania trebuie sa poata asigura un

sistem national competitiv de
trasabilitate
DEFINITIE SI TIPURI DE TRSASABLITATE

 Conform ISO 22005/2007, trasablilitatea reprezinta capacitatea de

a urmari istoricul unui produs sau locatia prin intermediul
informatiilor inregistrate

a. Pentru produse - legatura intre materiile prime- pana dupa

comercializare
b. Pentru date - date si calcule de-a lungul lantului
c. In calibrare - aparatura de masurare a parametrilor inscrisi in
standarde
d. In IT si Programare - proiectarea si implementarea proceselor in
conformitate cu cerintele unui sistem
 Luand in considerare impactul
major al globalizarii pietelor
alimentare asupra sanatatii si
sigurantei consumatorilor, Uniunea
Europeana a elaborat Carta Alba a
securitatii alimentare (Bruxelles,
Ian. 2000) si a impus un set de
norme, reglementari si standarde
cu privire la siguranta si
trasabilitatea alimentara, cum ar fi:
Directiva Consiliului Europei nr.
178/2002 –„General Food Law”,
„General Product Safety
Requirement Directive 2001/95/EC”,
HACCP, ISO 9001, ISO 22000, ISO
22000:2005
 aplicarea standardelor
EAN.UCC (EAN
International And Uniform
Code Council), face parte
dintr-un efort global al
tarilor industrializate de
generalizare a sistemelor
electronice de coduri EPC
(Electronic Product Codes)
 In tara noastra, incepand
cu 2004 EAN Romania a
promovat solutiile globale
de codificare EAN.UCC si
colaboreaza cu ANSVSA
pentru corelarea
reglementarilor nationale
cu legislatia europeana.
Managementul trasabilitatii de-a lungul lantului alimentar implica asocierea
unui flux informativ cu fluxul fizic al produselor detectabile
Fiecare actor implicat joaca un rol diferit in lantul alimentar, dar toti trebuie
sa urmareasca pasii prestabiliti ai procesului de trasabilitate.
 TIPURI DE TRASABILITATE
 Trasabilitate interna - informatii ce permit urmarirea produsului
in cadrul unei intreprinderi;
 Trasabilitatea externa - informatii pe care compania le primeste
sau furnizeaza altor membrii ai lantului
 Trasabilitatea lantului alimentar

! Posibilitati de implementare in practica a sistemelor de

trasabilitate
 In alimentatie ,trasabilitatea are o importanta deosebita prin
implementarea sistemelor de management a calitatii conform
standardelor ISO unde, trasabilitate se prezinta sub forma unui
subsistem esential al sistemului complex de management al
calitatii.

 Dezvoltarea unui sistem intern avansat de trasabilitate poate fi

simulata prin elaborarea si implementarea unui sistem eficient
de stocare a datelor,de control al procesului de productie si de
asigurare a calitatii.
Componentele filierei carnii
 TRASABILITATEA CARNII DE BOVINE

 Componentele filierei sunt:

- Producatorii de furaje destinate fermelor pentru ingrasare

- Exploatatiile de animale destinate ingrasarii
- Transportul animalelor
- Abatorizarea
- Procesarea
- Depozitarea
- Comercializarea
- Consumatorii
 Producătorii de furaje

 Sector important în agricultură

- Inițial productivitate
- Orientare sănătatea oamenilor, sănătatea și bunăstarea animală
- Caracteristicile sistemului de productie- un fenomen
complex( utilizarea pesticidelor, ingineriile genetice)
 Contaminarea diversa, inclusiv dioxina
 Producția de furaje:
• La nivelul fermelor
• Prin achizitie de la unitati autorizate
Igien a a l imen t el or si fu ra j el or

16
 NUTRITIA ANIMALELOR
 Baza legala pentru igiena furajelor pentru animale
Reg. 183/2005/CE

 Înregistrarea obligatorie a tuturor operatorilor care

acţionează în domeniul furajelor, de către autoritatea
competentă;

 Aprobarea unităţilor care operează în domeniul

furajelor pentru animale şi care realizează operaţiuni
cu substanţe mai sensibile, precum anumiti aditivi
pentru furaje, premixturi furajere şi produse din
nutreţuri compuse;

 Cerinţa de a se asigura ca toate unităţile care

acţionează în domeniul furajelor pentru animale
operează în conformitate cu cerinţele armonizate de
igienă;
 Cerinţa de a aplica bunele practici privind igiena la
toate nivelele producţiei agricole şi în utilizarea
furajelor;

 Introducerea principiilor HACCP pentru operatorii care

acţionează în domeniul furajelor, alţii decât cei ce
acţioneaza la nivelul producţiei primare;

 Ghiduri de bune practici comunitare şi naţionale pentru

producţia de furaje.

 Introducerea de cerinţe obligatorii pentru producţia de

furaje la nivelul fermei;

 Asigurarea unui cadru la nivelul UE pentru ghidurile de

bune practici în domeniul producţiei de furaje pentru
animale.
 COMERCIALIZAREA FURAJELOR
PENTRU ANIMALE

 Propunere de regulament privind etichetarea

si comercializarea furajelor pentru animale si a
hranei pentru animale de companie
 Simplificarea regulilor
 Adoptarea cerintelor pentru consumatori
 ADITIVI FURAJERI
 Baza legala-Reg. CE 1831/2003

 Aditivi tehnologici (de exemplu conservanţi,

antioxidanţi, emulsifianţi, agenţi de stabilizare,
regulatori de aciditate, aditivi pentru însilozare)
 Aditivi senzoriali (de exemplu arome, coloranţi)
 Aditivi nutriţionali (de exemplu vitamine,
minerale, aminoacizi, elemente urmă)
 Aditivi zootehnici (de exemplu agenţi de
îmbunătăţire a digestibilităţi, agenţi de
stabilizare a florei intestinale)
 Coccidiostatice şi histomonostatice.
 Comercializarea şi utilizarea furajelor

Sinteza Regulament CE 767/2009 + modificarile aferente

Furajele trebuie să:

 să fie sigure;
 să nu aibă un efect negativ direct asupra mediului sau asupra
bunăstării animalelor;
 să fie sănătoase, originale, pure, adaptate utilizării prevăzute şi de
calitate comercială;
 să fie etichetate, ambalate şi prezentate în conformitate cu legislaţia
în vigoare; şi
 să respecte dispoziţiile tehnice privind impurităţile şi alţi
determinanţi chimici (a se vedea anexa I la regulament).
 Trasabilitatea furajelor trebuie să fie garantată în toate etapele de producţie,
prelucrare şi distribuţie.- responsabilitatea operatorilor.

 Furajele care sunt comercializate în cadrul Uniunii Europene sau care ar

putea fi comercializate pe teritoriul său- etichetate adecvat pentru facilitare
trasabilitate.

 În cazul în care un operator din sectorul hranei pentru animale consideră că

un furaj nu îndeplineşte cerinţele privind siguranţa furajelor, acesta
demarează imediat procedurile de retragere de pe piaţă a furajului în cauză.

Operatorul trebuie apoi să informeze în cel mai scurt timp autorităţile

competente şi utilizatorii cu privire la acest lucru.
 Etichetare şi prezentare

Indicatii:
 tipul furajului;
 numele şi adresa operatorului din sectorul hranei pentru animale;
 numărul de referinţă al lotului;
 greutatea netă;
 lista aditivilor utilizaţi; şi
 conţinutul de apă.
 Etichetarea şi prezentarea furajului nu trebuie să inducă în eroare utilizatorul
în ceea ce priveşte utilizarea preconizată sau caracteristicile acestuia.

 Informaţiile de etichetare obligatorii trebuie să fie vizibile pe ambalaj,

 Sunt stabilite cerinţe specifice în materie de etichetare pentru materiile prime

pentru furaje, pentru furajele combinate şi pentru furajele „dietetice”.
 Orice menţiune privind un furaj trebuie să fie justificată.

 Etichetarea furajelor pentru animalele domestice trebuie să conţină un număr

de telefon destinat clienţilor care doresc să afle mai multe informaţii despre
ingredientele utilizate.
 Probleme in atentie
 Practicile agricole ( folorisirea insecticidelor)
 Emisiuni de gaze auto sau/si industriale
 Furaje mucegaite
 Autorizarea FNC-urilor si supravegherea
productiilor
 Aprovizionarea cu materii prime din unitati
cu statut cunoscut
 DDD si controlul eficientei acestora
Cine face supravegherea si cum?
 Specialisti din sectorul de siguranta al
alimentelor serviciu nonanimal
 Intocmirea si realizarea programului de
autocontrol de catre unitatea autorizata
 Recoltare de probe in PS
 Auditarea unitatii si a sistemelor de calitate
 Recoltari de probe pentru controlul eficientei
decontaminarilor
 FERMA DE INGRASARE
 Exploatații foarte mici-72%
• Structură fragmentată
• Infrastructura rurală foarte slab dezvoltată
• Inconsistența politicilor agricole
 Exploatații comerciale-2,23%
 Trendul productiei de carne - descrescator
 Exploatația-Veriga cea mai importantă din cadrul filierei
• Complexitatea activităților
• Aspecte pentru limitarea riscurilor
 Majoritatea exploatațiilor sunt de tip familial
 Bunastarea animalelor in timpul exploatatiilor
 Protecţia animalelor de fermă
Sinteza Regulament 58/98 CE

 Condiţiile de creştere
 Personalul (suficient, cu dedicatie si cunostinte)
 Inspecţia (cel putin o data pe zi, cu ingrijirea fara intarziere a animalelor
bolnave)
 păstrarea registrelor (indica tratamentele si se pastreaza cel putin 3 ani)
 libertatea de mişcare (trebuie alocat spatiu suficient)
 clădirile şi adăposturile (pretabile pentru a fi curatate si dezinfectate)
 echipamentele automate sau mecanice ( inspectate cel putin o data pe zi, cu
atentie la sistemul de ventilatie artificiala)
 hrana, apa şi alte substanţe (alimentatie sanatoasa si adaptata)
 metodele de creştere (metode care nu provoaca suferinte sau efecte negative
la sanatate si bunastare)
 Inspecţiile

- autoritatea naţională competentă

- raport către Comisie
- Comisia- propuneri privind armonizarea inspecţiilor

 Evaluarea şi punerea în aplicare

- o dată la cinci ani, Comisia prezintă Consiliului un raport si/sau

propuneri de îmbunătăţire
- Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată cu privire la acest raport
 Conditiile de productie
 Alegerea rasei
 Furajarea animalelor are influenta directa si indirecta asupra
calitatii carnii; Calitatea furajelor prin prezenta micotoxinelor si
contaminantilor
 Conditiile de cazare- determina incarcatura bacteriana de pe corpul
animalelor fiind necesar sa fie cunoscute sursele de contaminare
externa si interna
 Incarcatura de animale –cresterea intensiva/extensiva
(imbunatatirea fragezimii carnii in cazul animalelor crescute in aer
liber)
 Sanatatea animala – utilizarea medicamentului influenteaza
siguranta carnii; ingrijorari privind depasirea ale limitelor maxime
de reziduuri si introducerea de antibiotice in furaje
 Bu n a st a rea a n ima l el or in t impu l
t ra n sport u l u i si l a l oca t iil e de crest ere

15
 Transportul animalelor

 Conditiile de transport influenteaza atributele calitative ale carnii:

proprietati senzoriale- textura; siguranta alimentelor- contaminare
cu patogeni; stabilitate la depozitare
 Stresul la transport, frica, temperaturile scazute si ridicatul
determina aparitia carnii PSE si DFD
 Densitatea corespunzatoare pe timpul transportului
 Facilitati de imbarcare-debarcare
 Durata transporului
 Mixarea animalelor
 ABATOR
 Unitate autorizata pe baza respectarii conditiilor generale si
specifice impuse de regulamente europene
 Numarul abatoarelor in descrestere
 Componenta filierei cu impact mare in privinta aparitiei
contaminarii microbiologice si chimice
 Preventie prin sisteme de calitate si abordari bazate pe
analiza de risc
 Puncte in atentie: legislatie specifica impusa de regulament;
respectarea regulilor de igiena in tehnologia de taiere si a
personalului implicat
 FRECVENȚA CONTROALELOR IN
ABATOARE
Este necesar ca autoritatea competentă să asigure că un medic
veterinar oficial cel puțin este prezent:
• în abatoare, pe toată durata inspecțiilor atât ante-mortem, cât și
post- mortem
•în unitățile de prelucrare a vânatului sălbatic, pe toată durata
inspecției post-mortem.
 LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL
ALIMENTELOR VIZEAZĂ PREVENIREA:

A) PRACTICILOR FRAUDULOASE SAU

ÎNŞELĂTOARE;
B) FALSIFICĂRII ALIMENTELOR;
C) ORICĂROR PRACTICI CARE POT SĂ
INDUCĂ ÎN EROARE CONSUMATORUL .
 Incepand cu anul 2005 in Europa a fost
introdus conceptul de programare a controalelor
oficiale pe baza clasificarii fiecarei unitati in
functie de riscuri.

Reg. (CE)882/2004 prevede ca toate

controalele in unitatile de productie din
industria alimentara sa fie efectuate pe baza
“clasificarii riscurilor impuse de activitatile
vizate”.
 Reg. (CE)854/2004 prevede
tipul si frecventa controalelor oficiale
trebuie sa aiba la baza evaluarea riscurilor;
tipul si frecventa controlului oficial
pentru fiecare unitate depind de riscul evaluat;
nivelul riscurilor trebuie monitorizat
anual de serviciile veterinare (sau alte servicii),
astfel incat, sa se asigure re-evaluarea in functie
de prioritati, a activitatilor de control in unitati.
 EVALUAREA CANTITATIVA A RISCULUI MICROBIOLOGICA IN
UNITATILE DE ABATORIZARE A PASARILOR

 povocari datorita asocierii naturale a patogenilor (Salmonella,

Campylobacter, E.coli O157:H7, L. Monocytogenes) – riscul
crescut daca nu se respecta normele de igiena si programul de
monitorizare continua;

 reglementarile nationale si internationale utilizeaza abordarea

legata de “analiza de risc” – tinta actiunilor de control sunt fixate
de magnitudinea riscului;

 evaluarea calitativa a riscului ia in considerare toate stadiile

procesului de productie, in special pt cele implicate in TIA;

 exemple de strategii: reducerea prevalentei acestora in ferme,

reducerea temp. de depozitare, includerea unor etape de
decontaminare, abordarea integrata.
 CONTAMINAREA CARCASELOR DE PASARE IN TIMPUL
PROCESARII

Contaminarea carcaselor se produce:

Continutul gusei;
Continutul tractusului intestinal;
Influenta restrictiilor de hrana mai putin de 6-7 ore determina –
intestine pline si usor lezionate la eviscerare
Restrictia pe o perioada mai lunga ante-abatorizare (13-14 ore)
– creste eliminarea mucusului intestinal, determina fragilitatea
intestinelor si incarcarea cu bila in exces in ficat si in intestin.
In timpul restrictiilor de hrana pasarile consuma tot ce este
disponibil (gunoi, fecale, etc.).

Concluzie: Durata perioadei de restrictie a hranei are efect

asupra bacteriilor patogene din tubul digestiv al pasarilor.
 MICROFLORA CARNII DE PUI IN CADRUL ETAPEI DE
PROCESARE

Igiena in cadrul etapei de transport (curatire, spalare cu detergent

urmat de spalare cu apa curata si in final dezinfectie);

Portajul in timpul oparirii pasarilor depinde de temperatura apei si

combinatiei de timp relevante metodei alternative–oparire cu sprayere
cu apa fierbinte sau la aburi);

Portajul bacterian in timpul operatiei de deplumare a pasarilor

(eficienta este strict legata de oparire; clorinarea apei are eficienta in
timpul contaminarii incrucisate);

Portajul bacterian in timpul operatiunii de eviscerare – viteza de

procesare mare (>6000 pas/ora) determina inspectia greu de realizat –
Masura: reducerea manipularii manuale si a contamin. incrucisate.
 RISCUL REPREZENTAT DE SALMONELLA SPP.

Infectiile salmonelice sau transformate in probleme economice si

de sanatate publica, stand in atentia forurilor de specialitate
internationale;
Salmonella – spectru larg de patogenitate (Tiphimurium,
Enteritidis)
Infectiile salmonelice sunt frecvente la pasari pt ca agentii sunt
larg raspanditi;
Se remarca un adevarat asalt de contaminare cu semnalari
frecvente de serotipuri de salmonella.
Sunt izolate frecvente din alimente, furaje, continut intestinal, fara
sa fie exprimate in procese morbide cu relevanta clinica si
imunologica.
Sunt patogene aceste serotipuri?
Care este conduita in contextul masurilor de prevenire si
combatere?
Studiile incearca sa clarifice natura relatiilor ce se stabilesc intre
diferite tipuri de salmonella si organismele in care acestea au
patruns.

Exista aprecierea ca serotipurile de Salmonella, fata de care

organismul nu formeaza anticorpi sunt lipsite de patogenitate
pentru specia respectiva;

Observatiile imunologice evidentiaza ca 94% din pui broileri,

87% din efectivele de curcani, 47% din gainile ouatoare sunt
purtatoare de Salmonella – acest rezervor explica de ce 1/3 din
infectiile la om se datoreaza carnii de pasare si oualor.

Concluzie: toate tipurile de Salmonella, indiferent de originea lor,

au o potentialitate patogena a carei exprimare este dependenta de
natura relatiilor ce se stabilesc intre organism si germen, de doza
ingerata, de particularitatile reactive ale organismului, de
interventia unor factori cu actiune stresanta.
 PROCESAREA CARNII
 Unitati autorizate - fabrici de preparate din carne
- fabrici de conserve si semi-conserve
 Unitati inregistrate - macelarii
- carmangerii
Probleme in atentie: -sala de transare
- respectarea lantului de frig
- respectarea reteleor standard sau de
fabricatie
- controlul prelucarii termice
- ambalare si etichetare corecta
- depozitare si livrare conform GMP
 Conditii de prelucrare a carnii
 Importanta materiei prime, ingredientelor, aditivilor folositi si
conditii de prelucra (temperatura, presiune)
 Temperatura-timp se utilizeaza pentru reducerea numarului de
microorganisme si inactivarea activitatii enzimatice
 Activitatea apei(aw) factor activ in reglarea cresterii numarului de
microorganisme si activitatea enzimatica
 Aciditatea (pH)microorganismele au dezvoltarea ideala intre 6,6 si
7,5
 Aditivi alimentari adaugati in scopuri functionale de
acceptabilitate (imbanatatirea stabilitatii la depozitare, sporirea
valorii nutritive si a modului de prelucrare)
 Compozitia gazelor- din interiorul ambalajelor impreuna cu
proprietati protective si de ambalare; atentie la ambalajele utilizate
si la managementul deseurilor
 Distribuția și comercializarea carnii si produselor din carne

 Hipermarketuri, supermarketuri
 Vânzarea directă- macelarii
- unitati apartinand carmangeriilor
Factori majori care pot afecta securitatea și calitatea igienică a carnii si
produselor din carne pe acest segment al filierei:
- tipul produselor distribuite
- sist.de ambalare
- personalul implicat
- mijloacele de transport utilizate
- numărul, dimensiunile și locațiile unit.de vânzare, distanța dintre
acestea și fabrici
- depozitele
 SIGURANTA ALIMENTELOR PE FILIERA CARNII

 Abordare bazată pe riscuri: evaluare, management, comunicare

 Prevenirea contaminării produselor la sursă
 Abordare exhaustivă care să cuprindă toată filiera
alimentară
 Cerinte legislative referitoare la siguranta si
calitatea alimentelor
 Legislatia are cerinte ridicate pentru calitatea alimentelor si
sistemul de productie
 Sisteme legislative ce actioneaza la nivele diferite:
 Mondial – comisia Codex Alimentarius
 European – legislatia UE
 National – legi, HG si Ordine
 Fiecare sistem are structura specifica care sprijina si
controleaza autoritatile din subordine
 Legislatia alimentelor este in continua modificare ca o
consecinta a cresterii comertului international si sporirii
preocurarilor publice legate de SA
APLICATIE A SISTEMULUI DE TRASABILITATE
PENTRU CARNEA DE BOVINA
Sistem de idetificare si inregsitrare a animalelor la nivelul fermei:
- crotalii de identificare a fiecarui animal
- baza de date computerizata
- pasaport
- registru de ferma
- formular tip A pentru LA
 Sistem de identificare la nivelul abatorului:
- receptie pe baza de formulare tip, pasaport crotalii
- se instituie cod de referinta care face legcatura intre animal si carne,
care cuprinde numarul de abatorizare, tara de origine, tara in care s-a
sacrificat
Unitatea de procesare preia codul de referinta si il inscrie pe eticheta
produsului
 Unde pot sa a pa ra pericol e
in l a nt u l a l iment a r ?

Emisii de
gaze auto
Cultura
plantelor

Procesare

Practici
agricole Cresterea
animalelor Gatit
Co m e r c ia liza r e
ccoonnssuumm
Depozite de
deseuri pe sol Depozitare

Piscicultura

3
Emisii industrie
si efluenti industrie Distributie
 Factorii care influenteaza calitatea si siguranta pe lantul
alimentar
PRODUCTIA PROCESAREA VANZARE CONSUMATOR
PRIMARA ALIMENTELOR

  Distributie si depozitare

Productia  Procesarea
Produsele  Temperatura
animala alimentelor
 animale 
 Alegerea Timpul de  Temperatura  Distributie si  Transport si
rasei depozitare  pH depozitare depozitare
 Furajare  Umiditatea  Conservant
 Sanatate  Transportul  Compozitia aerului
 Radicalii
 intretinere animalelor  Manipularea  Presiunea
 Stres  Igiena  Pulsurile
 Utilizarea subst chimice voltajului
 Igiena
Ambalare
 La sacrificare Pproprietatile
 bariera
Stres
Compozitia atm
 Igiena modif
igiena
 FORMAREA PERSONALULUI DE CONTROL
SANITAR VETERINAR OFICIAL
Referitor la personalul care efectuează controale
oficiale:
(a) primesc, pentru domeniul lor de competență, formarea
adecvată care să le permită să-și îndeplinească atribuțiile
cu competență și să efectueze controale oficiale într-un
mod coerent;
(b) sunt informați permanent cu privire la domeniul lor de
competență și beneficiază periodic de formarea
suplimentară necesară;
(c)dispun de aptitudini pentru cooperare
multidisciplinară.
CALIFICAREA PROFESIONALĂ
Pot fi numiți medici veterinari oficiali
numai medicii veterinari care au reușit la un
test ce confirma cunoștințele candidaților în
ceea ce priveşte următoarele subiecte, în
măsura în care este necesar, în funcţie de
profilul şi de calificările medicului veterinar:
(a) legislaţia naţională şi comunitară privind
sănătatea publică şi animală, siguranţa
alimentelor, sănătatea animală, bunăstarea
animalelor şi substanţele farmaceutice;
(b) principiile politicii agricole comune, măsurile de
susţinere a pieţelor, restituirile la export şi detectarea
fraudelor (inclusiv pe plan mondial: OMC, SPS, Codex
Alimentarius, OIE);
(c) cunoştinţe de bază în domeniul prelucrării
alimentelor şi tehnologiilor alimentare;
(d) principiile, conceptele şi metodele bunei practici de
fabricare şi de gestionare a calităţii;
(e) gestionarea calităţii înainte de recoltare (buna
practică privind cultivarea);
(f) promovarea şi utilizarea igienei
alimentare şi a siguranţei alimentelor (buna
practică privind igiena);
(g) principiile, conceptele şi metodele de
analiză a riscurilor;
(h) principiile, conceptele şi metodele sistemului HACCP şi
utilizarea acestui sistem pe tot parcursul lanţului de producţie
a alimentelor;
(i) prevenirea şi controlul riscurilor de origine alimentară
pentru sănătatea umană;
(j) dinamica răspândirii infecţiilor şi intoxicaţiilor;
(k) epidemiologia diagnostică;
(l) sistemele de monitorizare şi de supraveghere;
(m) auditul şi evaluarea regulamentară a sistemelor de
gestionare a calităţii alimentelor;
(n) principiile şi modul de aplicare în diagnosticare a metodelor
moderne de examinare;
(o) tehnologiile informaţiei şi comunicării legate de
măsurile veterinare în legătură cu sănătatea
publică;
(p) prelucrarea datelor si aplicaţiile biostatisticii;
(q) anchetele asupra apariţiei bolilor de origine alimentară
la oameni;
(r) aspectele relevante în ceea ce priveşte EST;
(s) bunăstarea animalelor în timpul creşterii,
transportului şi sacrificării;
(t) problemele ecologice legate de producţia alimentară
(inclusiv gestionarea deşeurilor);
(u) principiul de precauţie şi preocupările
consumatorilor;

(v)principiile formării profesionale a

personalului care intervine în lanţul de
producţie.
 CONCLUZII
ROLUL MVO
Rolul va fi unul de sprijin şi de evaluare, nu unul exclusiv de control
birocratic.
Vor comunica celor inspectaţi obiectivele urmărite, procedurile de control
oficial aplicate şi criteriile de apreciere folosite.
Se vor comporta ca nişte profesionişti şi vor evita declanşarea vreunui
conflict.
Vor menţine un dialog practic şi productiv cu cei imlicaţi în inspecţie.
Vor asigura confidenţialitatea informaţiilor primite !!!!, privind unitatea
şi personalul, respectând dreptul indivizilor de a rămâne anonimi.
Vor prezenta un raport verbal asupra rezultatelor, vor evita limbajul
extrem de specializat şi nu vor lăsa loc ambiguităţilor.
Vor face deosebire între chestiunile minore şi cele majore, între
aspectele pozitive şi cele negative şi vor elabora un raport corect, cu
judecăţi exacte,comunicate cu claritate, onestitate şi fără părtinire.
Vor avea un mod de lucru transparent şi deschis şi vor oferi permanent
feed-back, informând conducerea cu problemele care apar şi cu
constatările lor.
S ist emu l ra pid de a l ert a

32
Multumesc pentru atentie!