COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA

REFERAT LIMBA ROMANA

PROFESOR ELEV
DRONCA RALUCA IANCU CRISTIAN CONSTANTIN
 Morometii

de Marin Preda

Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.

In prim plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Taran
mijlocas, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei
sale, pentru a-l transmite apoi baietilor.
Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nila si Achim, isi doresc independenta economica si
un trai mai bun la oras. Ei se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Ilie Moromete s-
a insurat cu alta femeie, Catrina, si ca are inca trei copii: Tita, llinca si Niculae. indemnati de sora
lui Ilie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei trei baieti pun la cale un plan distructiv, dandu-si
seama ca problemele economice ale familiei nu vor putea fi depasite. Ei intentioneaza sa plece la
Bucuresti, fara stirea familiei, pentru a-si face un rost. In acest scop, ei vor sa ia oile, cumparate
printr-un imprumut la banca si al caror lapte constituie principala hrana a familiei, si caii,
indispensabili pentru munca la camp.
Prin vanzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras. Datoria la banca
nefiind achitata, planul celor trei baieti da o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatalui sa-l lase
sa plece cu oile la Bucuresti, sa le pasca in marginea orasului si sa vanda laptele si branza la un pret
mai bun in capitala. Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan, amana achitarea datoriei la
banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe pamant, fonciirea. Insa
Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor.
Dupa amanarile generate de refuzul lui Nila de a-si lasa tatal singur in preajma secerisului, cei doi
fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din
pamant pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati foncierea, rata la banca si taxele de scolarizare
ale lui Niculae, fiul cel mic.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala:
boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu, dragostea
dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor si al autoritatilor in satul
interbelic.

In volumul al doilea, vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind inlocuita de o alta,
lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se diminueaza, iar unitatea familiei nu se reface. Se deruleaza
o istorie tulbure.
Taranii isi schimba atitudinea fata de Ilie Moromete. Vechile dusmanii se sting. Guica murise, fara
ca relatiile cu fratele ei sa schimbe. Moromete se apucase de negot, treburile ii mergeau bine,
castigase bani frumosi, dar, in mod inexplicabil, il retrage pe Niculae de la scoala pe motiv ca nu-i
aduce nici un beneficiu. Toata atentia si energia tatalui se concentreaza in incercarea de a-i aduce
acasa pe baietii fugari. Astfel el cumpara la loc pamanturile vandute odinioara si pleaca la
Bucuresti pentru a-i convinge pe baietii mai mari sa revina in sat.
Paraschiv care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila, portar la un bloc si Achim, care avea un mic
magazin de “Consum alimentar” refuza incercarea de reconcilere a tatalui. Mai mult decat atat,
afland de “tradarea” sotului, Catrina il paraseste, ducandu-se sa locuiasca “in vale”, la fata ei din
prima casatorie, Alboaica. Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in razboi. Fetele se
casatoresc, dar familia Moromete pare atinsa de un blestem, fiindca sotul Titei, desi scapase din
razboi, moare intr-un accident stupid in sat. Paralel cu procesul de disolutie a familiei Moromete,
este prezentata si destramarea satului traditional.

Fiul cel mic, Niculae, se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal sau, se inscrie in partidul
comunist, este trimis la o scoala pentru activisti si se intoarce in sat cu sarcina de a supraveghea
strangerea cotelor si predarea lor catre stat. Niculae se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi
pusa la cale de oportunistii de profesie, care isca un conflict in sat. Aceste intamplari determina
destituirea activistului Niculae Moromete, care se retrage pentru a-si continua studiile si devine
inginer horticultor. Evenimentele se concentreaza in vara anului 1951, in paralel cu secerisul si
treieratul graului si cu sedinta organizatiei de partid satesti, in care este numit presedinte al Sfatului
Popular tanarul taran sarac, Vasile al Moasei.

Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde prestigiul de altadata, autoritatea lui in sat se diminueaza,
vechii prieteni au murit sau l-au parasit, iar noii prieteni i se par mediocri. Barbatul traieste o iubire
tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei lui sotii, care a fost toata viata indragostita de el, apoi se
implica in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan in functia de presedinte
al Sfatului Popular, pentru ca acesta sa tempereze actiunea de colectivizare. Ilie Moromete nu
accepta ideea ca rostul lui in lume a fost gresit si ca taranul trebuie ,,sa dispara “.

Romanul se incheie zece ani mai tarziu cand Niculae, ajuns inginer horticol si casatorit cu
Marioara, fiica lui Adam Fantana, care a devenit si ea asistenta medicala, afla de la Ilinca, sora sa,
ca Moromete murise, se stinsese incet fara a suferi de vreo boala. In ultimele clipe de viata,
Moromete avea slabiciunea de a umbla prin sat.

Ultima oara fusese adus acasa cu roaba. Cazut la pat, el isi exprima crezul de viata spunandu-i
doctorului: Domnule eu totdeauna am dus o viata independenta.In finalul romanului, tatal si fiul se
impaca in visul lui Niculae.