9/18/22, 8:54 PM Grafit - Wikipedia

Grafit
alotrop de carbon, mineral, substanță

Grafitul sau plombagina (denumire de specialitate)

este un mineral răspândit în natură ce face parte din Grafit
categoria nemetalelor, fiind după diamant un element
stabil datorită structurii simetrice de C60 cu o compoziție
chimică de carbon pur cristalizând hexagonal, rar
romboedric sau fiind sub formă amorfă. Grafitul are în
structură cristale opace de culoare neagră, hexagonale,
formă tabulară, solzoasă, sau bare.

Luciul fiind metalic la formele cristaline și mat la

agregatele amorfe. Duritatea pe scara Mohs este între 1 -
2, densitatea 2,1 - 2,3 având o urmă neagră cenușie.
Date generale
Denumirea de plombagină este folosită și pentru a se Formula
C
face referire la un tip de hârtie acoperit cu grafit ce chimică
servește la multiplicarea textelor. Obiectul mai este Clasa
mineralului semimetale, nemetale
cunoscut și ca hârtie de indigo, denumire dată de
Sistem de
culoarea caracteristică. cristalizare hexagonal
Clasa bihexagonal-bipiramidal
cristalului

Cuprins Culoare cenușiu până la negru

Urma neagră
Caracteristici Duritate 1-2
Istoric Masa specifică 2,1 - 2,3
Luciu metalic, mat
Răspândire
Transparență opac
Producere pe cale sintetică Spărtura neregulată, flexibil
Structură Clivaj perfect
Habitus hexagonal, plăci, solzos,
Legături externe
cristale mici, masiv, agragat
granular
Suprafața
{001}
Caracteristici cristalului
Punct de
topire 3700 °C
Grafitul sublimează la o temperatură de 3825  °C, fiind
Propriețăți optice
insolubil în acizi, devine magnetic bipolar numai după o
Indice de
tratare pirolitică (încălzire), are un caracter anizotropic refrație n=1,93-2,07 (roșu)
accentuat (de ex. radiația solară este izotropă (uniformă Deviația optică uniaxial negativ
în cele 3 dimensiuni), laserul este anizotrop) și este un Alte caracteristici
bun conductor electric. Reactivitatea
chimică insolubil în acizi
coeficientul de dilatare liniara pe °C - 7.86 Minerale
asemănătoare molibdenit
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grafit 1/3
9/18/22, 8:54 PM Grafit - Wikipedia

punct de fierbere °C - 4200 Radioactivitate inexistent

căldura latentă de topire Kcal/Kg - ≈4000 Magnetism grafitul pirolitic este magnetic
bipolar
căldura specifică Kcal/Kg x °C - 1,170 Caracterstici
conductivitatea termică la 20 °C Kcalx0,001/°C x cm deosebite anizotropie (ex. duritate)
x s - 0,012 Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G
căldura de ardere Kcal/Kg ≈7800 rafit&action=edit&section=0)
 

Istoric
Etimologia termenului provine din limba greacă: γραφειν (graphein) = a scrie, aceasta fiind datorată
urmei negre lăsată pe hârtie, proprietate care a determinat folosirea mineralului în fabricarea minelor
de creioane. In epoca târzie a fierului (între secolul V și I î.e.n.) grafitul era folosit la înnegrirea
obiectelor din ceramică, unele din acestea fiind descoperite în Passau.

Răspândire
Grafitul apare în natură sub formă de granule, în rocile metamorfice bogate în carbon, și ca vinișoare
sau sub formă de filon în pegmatite.

Mineralul este exploatat în România, China, Coreea, Madagascar, Zimbabwe, Brazilia, Cehia, Ucraina
și India în mine și cariere de exploatare la zi a grafitului, în total 600.000 tone pe an.

Producere pe cale sintetică

Prin coxificarea (încălzirea sub un curent de aer la 3000  °C) a materialelor bogate în carbon, cum
sunt cărbunele brun, antracitul, petrolul sau unele materiale sintetice, se produce o transformare a
materialului amorf bogat în carbon în grafit policristalin.

Structură
În grafitul cristalin există o structură de straturi paralele (straturi
bazale); aceste straturi au legături covalente hexagonale între
atomi (o legătură stabilă), în schimb două straturi alăturate sunt
legate între ele prin legături ionice (legături labile). Această
modificare de legături prin schimbarea de direcție determină
anizotropia grafitului, ce atrage după sine:

clivajul perfect dintre straturi

proprietățile de izolator termic și electric prin stratul bazal
(ortogonal) și conductibilitatea bună termică și electrică în
lungul straturilor bazale.

În așa numitele fibre de sticlă din carbon există straturi paralele,

dar nu ca filele unei cărți, ci ca file îndoite, șifonate; prin tratare
(piroliză) aceste straturi (file) vor fi netezite, rezultând fibrele de
Structura hexagonală a cristalelor
carbon, care pe o anumită direcție sunt bune conducătoare
de grafit
termice și electrice.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Grafit 2/3
9/18/22, 8:54 PM Grafit - Wikipedia

Legături externe
Materiale media legate de Graphit (https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Graphit
e?uselang=ro) la Wikimedia Commons
de Mineralienatlas:Graphit (Wiki)
en Webmineral - Graphite (http://webmineral.com/data/Graphite.shtml)
en MinDat - Graphite (http://www.mindat.org/min-1740.html)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grafit&oldid=15094282

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 8 septembrie 2022, ora 14:51.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și clauze
suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Grafit 3/3