România Rurală

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 28 Anul II, Mai 2015

Gheorghe Neață
Programul Național „Vita de Carne”
Angus-RO, o asociație care vrea să dezvolte
creșterea vacilor de carne în România
O investiție rentabilă și de viitor, la
Olari, în județul Arad
Ouăle de prepeliță, o afacere de succes
Pensiunea din Castel

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
 BIROURILE REGIONALE
Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală Cuprins
BRĂILA Editorial
Creșterea vitelor pentru carne, o afacere în ascensiune..........................................................................................................3
B-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, usr.sud.est@rndr.ro
Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016
CRAIOVA INTERVIU
Str. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421, Gheorghe Neață, director general adjunct MADR - Programul național „Vita de carne”.....................................................4

usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro
Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651
DEZVOLTARE RURALĂ
ZALĂU Angus-RO, o asociație care vrea să dezvolte creșterea vacilor de carne în România.......................................................... 13
Str. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro Karpaten Meat - pionier în creșterea vacii de carne din rasa Angus, în România............................................................... 16
Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158 Charolaise crește bine la Pojorâta..........................................................................................................................................23
Vaci de carne, cu genetică „made in Zănești”.........................................................................................................................26
TÂRGU MUREŞ
Str. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, usr.centru@rndr.ro
Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351 OAMENI
IAŞI O investiție rentabilă și de viitor, la Olari, în județul Arad...................................................................................................28
Zona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, usr.nord.est@rndr.ro De la televiziune la zootehnie.................................................................................................................................................30
Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282
TIMIŞOARA EXPERIENŢE
B-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, usr.vest@rndr.ro Ferma mea: Ouăle de prepeliță, o afacere de succes..........................................................................................................34
Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983 Afacerea mea: Pensiunea din Castel...................................................................................................................................36
TÂRGOVIŞTE
Str. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro
LEADER LA ZI
Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605
Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Valea Sâmbetei (GAL–MVS)..............................................................38
BUCUREŞTI
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro
Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215 ŞTIRI ȘI EVENIMENTE
Conferință RNDR pentru tinerii fermieri..............................................................................................................................43
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro
MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ
USR, Departamentul Publicaţii, Mai 2015 Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”................................................................................45

ISSN 2284-8665

ISSN-L 2284-8665

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Tipărit în România.

Copyright fotografii: Karpaten Meat, Dumitru Grigorean, Centrul de Excelență de la Zănești - Boviselect,
BioPrepelițe, Hotel Castel Daniel, Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Valea Sâmbetei

1
 România Rurală – nr. 28
Editorial
Creșterea vitelor pentru carne,
o afacere în ascensiune
Creșterea animalelor pentru carne nu
este o tradiție în România. În afară de
porci și păsări, strămoșii noștri țineau
animalele mai mult pentru lapte. Dar
lumea e în mișcare, tradițiile se uni-
formizează, se mondializează, iar gus-
turile sunt din ce în ce mai cosmopo-
lite. Galantarele sunt pline cu carne
din toate speciile, din toate rasele, fie
că sunt crescute pe plaiurile noastre,
fie că nu. Atunci, dacă tot sunt ceru-
te de piață, de ce să nu le producem
aici, la noi?
Cercetările în domeniul nutriției aduc
argumente în favoarea consumului
de carne de vită. Piața specifică este,
astfel, în continuă creștere, deoarece
2 3
consumatorii se reorientează. În
Europa există chiar un deficit în ceea
ce privește oferta.
Din nefericire, posibil din cauza lip-
sei de informații ori poate din inerția
crescătorilor de animale de la noi, nu
s-a declanșat de la sine o emulație în
această direcție. Fermierii nu au în-
ceput să crească în loc de vaci pentru
lapte, vite pentru carne. A fost nevoie
de o inițiativă de sus în jos, a unor oa-
meni care să creeze un program spe-
cial pentru vita de carne. Și e bine că
acest program a prins. Direcțiile pe
care Ministerul Agriculturii le-a cre-
ionat sunt bune și au fost adoptate re-
pede de fermieri. S-au creat asociații
care conlucrează cu statul pentru dez-
voltarea sectorului.
Probabil că sunt și nemulțumiți, pen-
tru că experiența e pe cale să se forme-
ze, iar până atunci se vor înregistra și
eșecuri. Dar drumul este încă la înce-
put, iar cei care au pornit pe el, dacă
vor avea răbdare, vor constata că au
făcut o afacere bună.
În ediția de față a României Rurale
vă prezentăm o parte din eforturile
care s-au făcut, de la început și până
azi, precum și câteva experiențe ale
unor fermieri.
Viv iana Vasile, Team Leader
a l proiec t u lui „ Înf iințarea și
Sprijinirea Rețelei Naționale de
Dezvoltare Rurală
 România Rurală – nr. 28

Interviu
Gheorghe Neață, director general adjunct Cu ce s-a început? O a treia formă de creștere este hibri-
darea trirasială. Pe metișii care s-au
liniilor directoare pentru producția
de carne, pentru că trebuie să gă-
Gheorghe Neață: S-a început prin obținut din încrucișările dintre tau- sească principalul mijloc de dezvol-
MADR - Programul Național „Vita de carne” crearea unor nuclee de vaci de car-
ne care au produs material genetic
rii din rasele de carne și vacile autoh-
tone, s-a venit cu a treia rasă și s-a
tare al sectorului și anume desfacerea
producției. Cu mici excepții, conduce-
pe care l-am distribuit în mai multe format «hibridul trirasial» care are o rea ministerului și eu, personal, sun-
P r o g r a mu l Na ț i o n a l rezistență la mediu sporită și scoruri tem foarte mulțumiți de modul cum
zone, în special în apropierea locului
„Vita de carne”, început de creștere foarte mari. Acesta este evoluează creșterea numerică a efec-
în care s-au creat. Primul nucleu a
produsul cel mai bun pentru matu- tivelor de vite de carne. Au fost reori-
cu aproximativ opt ani fost din rasa Angus, creat într-o fer-
rizare pentru că determină o calita- entate importurile de material semi-
în urmă, este rezultatul mă din Doștat unde s-a produs ma- nal. Materialul seminal provenit de
te crescută a carcasei și porțiunilor
unei inițiative din 2002 - terial genetic, în special pentru cres- la tauri din rase de carne a crescut.
de carcasă.
2003 a domnului dr. ing. cătorii din județul Alba. După aceea, Dacă prin 2003 importurile erau ti-
Gheorghe Neață, cel care printr-o firmă italiană, a fost dus în mide și vânzările de material semi-
Banat, la Teremia Mare, un nucleu de nal reduse, în 2011 – 2012 s-a ajuns la
în acea vreme era direc- Cum a fost pus în aplicare pro-
Limousine și s-au creat și difuzat ma- peste 300.000 de doze consumate de
tor general la Direcția gramul? Care au fost punctele material seminal de tauri din rase de
teriale genetice în acea zonă. pe care le-ați avut în vedere pen-
de Politici și Strategii a carne, ceea ce înseamnă aproximativ
Ministerului Agriculturii. tru dezvoltarea sectorului „vita 200.000 de viței, majoritatea ajun-
O a doua metodă de creștere a vi- de carne”?
Un program care la acea gând deja la vârsta de sacrificare, pen-
telor de carne este hibridarea ra-
dată părea greu de rea- tru că vita de carne nu poate fi crescută
selor autohtone, cum este Bălțata Gheorghe Neață: După ce a fost în stare hibridă până la a doua sau a
lizat a prins un contur Românească din zona Ardealului, conceput și implementat oarecum la treia generație. A crescut și consumul
neașteptat de promițător. care a fost fertilizată cu material se- nivelul fiecărei regiuni în parte, au de carne de vită pe piața românească,
Astăzi, domnul Neață este minal provenit de la tauri din rasele apărut, cum era și firesc, asociații ale au apărut lanțurile de magazine spe-
director general adjunct Limousine, Angus, Charolaise, Blue crescătorilor de vite de carne. Acestea cializate și încet, încet, românul este
în cadrul Ministerului Blanche. ne ajută foarte mult în adoptarea atras către acest sortiment.
Agriculturii și Dezvoltării
Rurale.

Care au fost primii pași pe care

i-ați făcut pentru realizarea
acestui program creionat în
urmă cu aproape 12 ani?

Gheorghe Neață: Proiectul a por-

nit de la ideea că România benefici-
ază de suprafețe imense de pășuni și
fânețe care ar putea fi valorificate prin
pășunat, prin creșterea extensivă a vi-
telor de carne. Al doilea aspect care
ne-a determinat a fost apariția cote-
lor de lapte care structurau, oarecum,
efectivele, deci, nu puteam să intrăm
în cota de lapte cu întreg efectivul de
vaci, pentru că se depășea cantitatea
De asemenea, trebuie să se țină cont că vaca de carne își are locul ei într-o
alocată României. În fine, un al trei-
de încă trei elemente decisive, în pri- economie națională de creștere a bo-
lea element care a condus la creiona-
mul rând de metisarea efectivului de vinelor. Orice țară care se respectă
rea programului a fost deficitul mare vaci din zonele greu accesibile pentru trebuie să specializeze fermele, pen-
de carne de vită la nivelul Uniunii producția de lapte, și mă refer aici la tru producția de lapte și de carne. Al
Europene, un deficit de aproxima- accesibilitatea la tehnologii de produ- treilea element este suprafața mare de
tiv 500.000 de tone de carne anual. cere a laptelui, la investițiile în acest pășuni și fânețe care implică creșterea
România, după calculele de la acea domeniu, la forța de muncă pe care vacii de carne. Din punctul meu de
dată, putea să asigure 70% dacă ar fi o implică producția de lapte, la sta- vedere, alături de creșterea oilor, este
exportat tot ce se producea la nive- bilitatea efectivelor pe plan regional, perspectiva imediată și de pe termen
lul țării. județean. A doua chestiune ar fi faptul mediu a zootehniei românești.

4 5
 România Rurală – nr. 28
Există asociații ale crescătorilor
pentru fiecare dintre rase?
Gheorghe Neață: Avem asociații
de creștere a vitelor specializate pe
Angus, Charolaise și Limousine.
Acestea sunt cele mai importante,
dar și ceilalți crescători care au alte
rase de carne au aderat la una din-
tre cele trei asociații și își respectă
programul de creștere în cadrul ra-
selor. Ei au acces acum la cărțile de
rasă și le conduc prin intermediul
Agenției Naționale de Ameliorare și
Reproducție în Zootehnie pentru că
nu au încă logistica bine pusă la punct,
dar, în perspectivă, prin apariția no-
ului regulament care este în lucru la
Comisia Europeană, trebuie ca fiecare
să-și conducă cartea de rasă și să ho-
tărască ce face cu animalele din rasa
respectivă.
Pentru a primi subvenția pentru
animalele pe care le cresc, fer-
mierii trebuie să fie înscriși în
cartea respectivă de rasă?
Gheorghe Neață: În măsurile de
susținere a zootehniei pe perioada
6 7
2015-2020, Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale a prevăzut la spri-
jinul voluntar cuplat o subvenție de
aproximativ 300-350 de euro la fina-
lul anilor 2020 pentru vitele de car-
ne și metișii acestora. Așadar se fac
eforturi, s-a înțeles foarte bine faptul
că vaca de carne nu numai că este o
necesitate absolută pentru România,
ci este și o oportunitate majoră a ni-
velului actual de creștere economică.
De unde a pornit nivelul
susținerii pentru vita de carne și
unde s-a ajuns în acest moment?
Ce înseamnă sprijinul acesta vo-
luntar cuplat? Mai sunt și alte
facilități pe care le au crescăto-
rii de vaci de carne?
Gheorghe Neață: Sprijinul volun-
tar-cuplat a pornit de la ideea de dez-
voltare a fermelor de vaci de carne și
se acordă crescătorilor care cresc ani-
male din rase de carne, începând de la
10 capete până la 250 de capete. Așa
cum v-am spus, subvenționarea înce-
pe din 2015, de la 300 de euro, și se va
ajunge la 350 de euro pe cap de vită în
anul 2020. A existat o susținere pen-
tru zonele defavorizate, greu accesibile
Ce ar trebui să aleagă crescă-
torii: genetică în rasă pură sau
ameliorare prin metisare cu rase
autohtone?
Gheorghe Neață: Genetica rasă
pură este pentru producerea materi-
alului biologic de înmulțire și de popu-
lare a fermelor nou create. Metoda de
ameliorare prin hibridare este la înde-
mâna oricui, inclusiv a fermelor pro-
ducătoare de lapte, dacă s-ar produce
hibrizi de carne pe vacile reformă, care
la ultima însămânțare ar putea să pro-
ducă un vițel de carne. Acesta ar pu-
tea fi valorificat la abator, când atinge
o greutate de 350-380 de kilograme.
Există posibilități de multiplicare
a geneticii vitelor de carne în toate
exploatațiile, însă trebuie avut grijă să
păstrăm și un coeficient de rase pure,
pentru că ne sunt necesare la hibri-
dări. Dacă s-ar merge cu un procent de
hibridare din rasele care nu sunt pro-
pentru colectarea producției de lapte, ducătoare de lapte – rasele mixte, 70%
la un nivel de 250 de euro pe cap de
vită, încă din anul 2013. Deci, s-au fă-
cut eforturi, se și vede că în aceste are-
aluri defavorizate există o schimbare
a structurii rasiale. Au apărut metișii
de generația a doua și a treia de vaci de
carne, care până la a treia sau a patra
generație se pot considera rase pure.
În agricultură lucrăm cu mentalități,
nu cu animale sau cu oameni. Dacă
într-un anumit areal, un cetățean se
apucă să crească vaci de carne fără să
le asigure confortul necesar – aici mă
refer la o alimentație rațională, abun-
dentă, pentru că o condiție a creșterii
vacilor de carne este să mănânce con-
tinuu – nu are cum să facă producție.
Dacă nu le asiguri un confort fura-
jer alimentar optim, nu vor avea spor.
Bineînțeles că omul se descurajează și
crede că s-a păcălit. Părerea mea este
că oamenii care se apucă de creșterea
vacii de carne trebuie să aibă în vedere
două chestiuni majore: genetica vacii
respective și nivelul de nutriție. Dacă
nu au terenul necesar pentru creșterea
vacilor de carne, nu este cazul să în-
cerce. Doar cei care au avut condiții
au făcut performanță.
 România Rurală – nr. 28

însămânțare cu vite de carne și 30%

însămânțare cu material seminal au-
tohton din rasele respective, s-ar putea
realiza programul perfect, fără impe-
dimente în ceea ce privește dispariția
raselor pure sau pentru diminuarea
procentului de animale hibride.

Aminteați de faptul că dacă nu ai

un nivel bun al pajiștii, mai bine
nu crești vită de carne. Ce presu-
pune afirmația dumneavoastră?

Gheorghe Neață: Vaca de car-

ne are un consum al furajelor verzi
prin pășunat foarte puternic. Este
influențată de calitatea furajelor, dar
consumă și plante cu care alte specii
sau alte rase de animale nu se hră-
nesc. Deci, sunt neselective în ceea ce
privește consumul de furaje, dar tre-
buie să mănânce cantități mai mari,
ca să aibă spor. Iarba provenită din
pășune trebuie să fie o combinație per-
fectă între leguminoase și graminee ca
să poată atinge optimul biologic și să
se îmbine cu optimul economic.

În România, rasele de carne sunt

crescute în rasă pură, altele au
apărut din hibridări, așa cum
s-a întâmplat după ‘90. A exis-
tat un program de dezvoltare a
efectivelor de vaci de carne încă
de atunci?
Gheorghe Neață: Așa a început,
având la bază un program condus de
dr. Edwin Robertson de la Christian
Veterinary Mission din SUA. Au fost
aduși primii embrioni și transferați pe
rasele autohtone. Eu am lucrat cu doc-
torul Robertson și am reținut vițelele
obținute în majoritatea fermelor în
care s-a făcut hibridare și, astfel, a în-
ceput primul experiment de creștere a
vacilor de carne în România, la ferma
din comuna Zănești, în județul Neamț.
Au mai fost câteva locuri, precum fer-
mele din Pantelimon și Matca, județul
Galați.
S-au transferat embrioni de vaci de
carne pe vaci de lapte și s-au obținut,
după a treia, a patra generație, anima-
le de rase pure de carne.
Primul program de vite de carne a în-
ceput cu mulți ani în urmă. Eram încă
student, prin anii 1975-1976, când re-
gretatul profesor Vasile Temișan a în-
cercat un program de creștere a vaci-
lor de carne la institutul care-și avea
sediul la Corbeanca. Era și director al
institutului de la Corbeanca și profesor
la Facultatea de Zootehnie. Programul
a continuat și în alte stațiuni care
aparțineau de institut, dar nu a avut
succes. În 1981, profesorul a plecat în
Germania unde a creionat programul
de carne al Uniunii Europene.
Trebuie să fim mândri că un profe-
sor din România a reușit să facă pro-
gramul de carne al Uniunii Europene,
numele său fiind menționat în regis-
trele de rase de carne de pe continen-
tul nostru.
Luând pe rând rasele pe care
le-ați amintit, care este cantita-
tea de furaj necesară pentru a
hrăni un animal din rasa Angus,
astfel încât sporul în greutate să
fie mare?
Gheorghe Neață: Cantitatea de
masă verde necesară, indiferent de
rasă, excepție făcând rasele mai dez-
voltate precum Charolaise, Limousine
și Albastru Belgian, este de până la 80
de kilograme/zi.
Angusul consumă aproximativ 60 de
kilograme de masă verde/ zi, ceea ce
îi oferă, pentru tăurașii care sunt și
alăptați, până la înțărcare la vârsta
de șapte luni, un spor de 1,5 kilogra-
me pe zi, dar condiția este ca pășunea
să fie de calitate, adică raportul
dintre leguminoase și graminee să
fie de 50% cu 50%. Numai în aces-
te condiții, se asigură necesarul de
substanțe nutritive din pășunat pen-
tru tăurași. În acest fel, vițelul suge,
în medie, șase litri de lapte pe zi, mai
mănâncă 35 de kilograme de masă
verde și are un spor mediu zilnic de
1,5-1,6 kilograme. În aceste condiții,
un vițel ajunge la greutatea de 320
de kilograme, la vârsta de doar șapte
luni, la înțărcare.
Aceștia sunt parametri economici de-a
dreptul excepționali și ușor de realizat.
Un calcul simplu arată că un kilogram
de carne de vacă s-ar putea produce cu
trei kilograme de lapte. Acestea ar fi
costurile. În anumite zone, de deal și
de munte, vacile care au un potențial
genetic de maximum 4000 de litri de
lapte pe lactație nu se pot compara cu
rasele care au un potențial de până la
7000 de litri de lapte și, astfel, trece-
rea la creșterea vacilor de carne ar fi
soluția ideală pentru rentabilizarea
creșterii vacilor.
Din calculul pe care l-ați făcut
reiese că un kilogram de car-
ne rezultă din trei litri de lapte.
Kilogramul de carne de vită cu
cât se vinde?
Gheorghe Neață: Se vinde cu 2,3
euro în România, dar nu este rezol-
vată problema comercializării, pentru
că asociațiile de creștere trebuie să-și
găsească piețe, atât în România, cât și
în alte țări. 1 kg de carcasă de vită de
carne, în piața San Marco, din Veneția,
se vinde cu patru euro. Dacă discutăm
despre specialități -vrăbioară, antri-
cot, cotlet la vacă- prețurile sunt mai
mari, de 10 -12 euro/kilogram.

8 9
 România Rurală – nr. 28
Am prezentat, până acum, rasa
Angus. Ce efectiv de animale
din rasa Charolaise există în
România?
Gheorghe Neață: În România sunt
aproximativ 6000 – 7000 de capete
– rasă pură. Din Angus, sunt aproxi-
mativ 15.000 de capete – rasă pură
și din Limousine – 3000 de capete.
Animalele din rasa Charolaise au
sporuri comparabile cu cele din rasa
Angus, dacă se cresc cu furaje de
calitate și se finisează cum trebuie
tăurașii. Se poate ajunge tot la 1,5 -
1,6 kilograme spor mediu zilnic, dar,
față de Angus, produce o carcasă mai
mare, având o constituție robustă,
foarte apreciată din punct de vede-
re calitativ.
Ceea ce recomandă hibridările cu
Charolaise, pe rasele românești
Bălțată și Brună, este capacitatea
10
mare de alăptare a metișilor obținuți
prin această combinație, încă din pri-
ma generație, în generația a doua con-
statându-se deja un nivel crescut al
sporului mediu zilnic. Având capaci-
tate mare de alăptare, vițelul crește
în greutate cu rapiditate, un animal
Charolaise putând consuma zilnic pe
pășune aproximativ 70- 80 de kilo-
grame de masă verde.
Care este randamentul la sacri-
ficare al acestei rase?
Gheorghe Neață: Randamentul la
sacrificare este mai mic de 62-63%,
comparativ cu Angus, la care procen-
tul de carne în carcasă este de 67-70%,
în timp ce carcasa de Limusine oferă
un randament de 62-64%.
Creșterea vacilor din rasa Charolaise
poate să se facă și în condiții de
stabulație, dar nu este economică.
Ducerea furajului la iesle presupune
costuri, în timp ce la pășune vaca se
hrănește singură, regina pășunilor fi-
ind Angusul.
Cât privește Limousine, este o rasă cu
o constituție mai fină decât Charolaise
și puțin mai mare decât Angus. Ea
este un intermediar între Charolaise
și Angus, dar este o rasă perfect adap-
tată la pășunat. Chiar în această pri-
măvară am fost în Franța și am vă-
zut efective care stau permanent pe
pășune, chiar și peste iarnă, fără să
se deosebească de cele care au avut
adăpost deasupra capului.
Din acest punct de vedere, animalele
din rasa Aberdeen Angus se pot crește
chiar și pe zăpadă, fără nicio proble-
mă. Pot avea, pentru fătări, un șopron.
Nu este niciun secret pentru nimeni.
Am văzut rasa aceasta în diferite me-
dii de creștere și realizează sporurile
ca și când ar fi în adăpost.
În ceea ce privește valorifica-
rea, la ce greutate ar trebui
comercializați vițeii pentru ca
un crescător să aibă un venit mai
mare?
Gheorghe Neață: Sunt adeptul li-
vrării la greutatea de 550, chiar 600
de kilograme la toate rasele, dar de-
oarece crescătorii individuali nu au
posibilități să aducă tăurașii la această
greutate, recomand să-i livreze la 300
de kilograme, urmând ca finisarea să
fie realizată de către exportatori.
Poate că, nu peste multă vreme, se
va găsi o formă de cooperare econo-
mică între asociațiile de creștere și
anumiți exportatori, pentru ca aceștia
din urmă să facă finisarea și, în acest
fel, fermierii să fie părtași la sporul
economic pe care îl aduce această eta-
pă de creștere, de trei sau patru luni,
în care vițeii ating greutatea de 500-
600 de kilograme.
Este o altă calitate a cărnii? Așa
cere piața sau obțin o rentabili-
tate mai bună crescătorii care
valorifică vitele la o greutate mai
mare?
Gheorghe Neață: Cred că se pune
problema de randamente și costuri ale
producerii unui kilogram de carne. Se
știe, calitatea cărnii este dată de vâr-
sta animalului: carnea obținută de la
un animal tânăr este cea mai bună.
Francezii sacrifică tăurași din rasa
Limousine până la 300 de kilograme
și rezultă un produs pe care îl numesc
„brutal”. La această greutate, carnea
este de cea mai bună calitate. Avem
„carnea albă”, de o calitate extraor-
dinară, pe care o consumă italienii și
care rezultă din sacrificarea vițeilor
hrăniți doar cu lapte. Carnea de la
vițeii de peste 500 de kilograme este
de o calitate medie, dar aduce avan-
taje economice prin cantitate mare pe
cap de animal și costuri mai reduse.
Cum este recomandat să se con-
sume carnea provenită de la ra-
sele pe care le-am prezentat
și care sunt calitățile ce o fac
deosebită?
Gheorghe Neață: În primul rând,
se detașează calitățile dictate de ge-
netică și, aici, carnea obținută de la
vacile din rasa Angus se pretează cel
mai bine pentru preparatele la grătar,
pentru că este o carne perselată, care
are între fibrele musculare țesut adi-
pos, seul interfibrilar care dă gustul
și frăgezimea fripturii.
De asemenea, prin conținutul mare de
aminoacizi esențiali, omega 3 și omega
6, această carne are efecte bune asu-
pra sănătății.
Există și la aceste specii rase care
pot contribui la păstrarea sănătății
umane. De exemplu, carnea vaci-
lor din rasa Aubrac și mai ales cea a
metișilor dintre Aubrac și Charolaise
are conținut foarte mare de fier, care
intră în compoziția hemoglobinei.
Carnea vitelor Limousine are un
înveliș de seu care îi conferă o calita-
te extraordinară și conține anumite
componente chimice ce îi influențează
gustul.
Deci, deși este dictată mai mult gene-
tic, finisarea făcută cu un anumit tip
de furaj, pentru toate rasele, poate să
schimbe în bine calitatea cărnii.
Pentru finisare există un furaj unic ce
conține o cantitate foarte mare de fu-
raje energetice și, în special, cereale.
De exemplu, vita de Kobe se finisează
cu bere, cu malț.
Am amintit de faptul că te apuci
să crești, dar trebuie să mai și
vinzi. Care este piața în România
pentru crescătorii actuali de vită
de carne?
Gheorghe Neață: Din păcate, piața
nu este organizată. Deci, încă suntem
la cheremul samsarilor care păcălesc
crescătorii, cumpără cu prețuri mici
față de valoarea biologică a cărnii care
11
 România Rurală – nr. 28

este înglobată în animalul respectiv.
Am discuții permanente cu asociațiile
de creștere pentru a-și găsi piețe eu-
ropene pentru valorificarea căr-
nii. Suntem la început de drum în
România. Abia s-a ajuns la doi euro
pe kilogram în anumite zone, ceea ce
este puțin, dar se pare că au început
să apară exportatorii care pot intra în
combinații cu crescătorii, pentru a-și
asigura un flux de animale de-a lungul
anului și a livra constant un camion
sau două pe lună, astfel încât să poa-
tă fi avantajos pentru ambele părți.
În ce măsură MADR a gândit un
program unitar care să porneas-
că de la import?
Gheorghe Neață: MADR gândește
tot felul de programe și probabil că va
asigura un program de ajutor de mini-
mis prin care să faciliteze cumpărarea
de material genetic valoros. Sigur că
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale nu poate stabili un preț la car-
ne, dar prin măsurile de reducere a
TVA-ului și prin stabilizarea pieței,
așa cum sperăm să se întâmple, cred
Dezvoltare rurală
că s-ar putea să crească prețul vitei
în viu. Angus-RO, o asociație care vrea să dezvolte
Care sunt avantajele creșterii vi-
creșterea vacilor de carne în România
tei de carne în România?
Gheorghe Neață: Eu recomand Asociația crescătorilor de
creșterea vitei de carne în zonele de bovine de carne din rasa
câmpie și aici aș sugera să se concea- Angus s-a înființat în pri-
pă un sistem de creștere mixtă adică o măvara anului 2012, având
jumătate de perioadă să fie pe pășune, sediul în comuna Baia
când este multă verdeață, și o jumătate – județul Suceava. Din
de perioadă să se crească în stabulație, această organizație pro-
asigurând furaje din pășunile culti- fesională fac parte ferme
vate. În primul rând, este în avanta- familiale, societăți comer-
jul fermierilor deoarece vaca de carne ciale, asociații agricole,
se crește cu investiții mai mici decât mici gospodării, precum
și alte categorii de crescă-
vaca de lapte. În al doilea rând, acolo
tori de vite pentru carne
unde nu există performanță de peste
din rasa Angus și hibrizi
4500-5000 de kilograme este inutil
ai acesteia.
să te apuci să crești vacă de lapte pen-
tru că nu devii competitiv și automat
te elimină piața. În al treilea rând, cu
ajutorul Ministerului Agriculturii și
al asociațiilor de creștere putem spo-
ri efectivele de animale prin sprijinul
pe care îl acordăm și cred că este des-
tul de substanțial pentru a-i convinge
pe fermieri să crească vaci de carne.

În prezent, Asociația Angus-RO
are în jur de 50 de membri la nivel
național, cu un efectiv total de apro-
ximativ 3000 de animale pentru car-
ne. „Această structură este puterni-
că și reprezentativă, pentru că inte-
grează oameni care respectă anumite
standarde, condiția performanței fi-
ind esențială în activitatea membri-
lor asociației”, declară președintele
Angus-RO, medicul veterinar Vasile
Pachițanu. El este inițiatorul și unul
dintre fondatorii Asociației Angus-
RO. De mai bine de zece ani, Vasile
Pachițanu este și promotorul creșterii
vacii de carne în gospodării, având
în vedere că acestea nu pot concu-
ra pe piața laptelui cu marile ferme
comerciale.
Asociația are ca scop sprijinirea direc-
tă și calificată a crescătorilor pentru
accelerarea ritmului de creștere a rasei
Angus și a hibrizilor acesteia, obținuți
prin programe de împerechere cu fe-
melele raselor și hibrizilor existente
în România (femele slab performante
pentru producția de lapte) în contex-
tul oferit de suprafețele mari de pajiști
naturale ale României, areal specific
de creștere a acestei rase.
„Misiunea Asociației Angus-RO este
de a furniza programe, servicii, teh-
nologie, management, marketing,
pentru a spori genetica de rasă
Angus, extinderea influenței sale în
industria cărnii de vită de calita-
te premium, formarea și extinderea
pieței de consum în România. Pentru
crescători este o afacere metisarea cu
Angus a vacilor cu o producție slabă
de lapte și a vacilor bătrâne. Un mare
avantaj este că rasa Angus nu pro-
voacă distocii la fătare, comparativ
cu alte rase. Iar tăurașii obținuți prin
metisare pot fi vânduți cu un preț bun,
care să-i asigure fermierului profit”,
subliniază medicul veterinar Vasile
Pachițanu, președintele asociației.
De ce rasa Angus?
„Sectorul agriculturii și creșterii ani-
malelor este într-o continuă expan-
siune datorită proiectelor susținute
de către guverne, care atrag inves-
titori în aceste ramuri ale economi-
ei. Omul dintotdeauna a consumat

12 13
 România Rurală – nr. 28

Principalele caracteristici ale rasei Angus:

- este cea mai populară rasă de vite pentru carne din lume (75% din efectivele de vite pentru car-
ne sunt Angus);
- se adaptează cu ușurință oricăror condiții de mediu;
- este ușor de întreținut, deoarece nu necesită adăposturi sofisticate;
- este o de vacă de pășune, pe toată perioada anului pășunând iarbă verde și uscată;
- efectuează un pășunat neselectiv, adică un tip de pășunat prin tăiere (cositoare) stil regrowth,
care face ca iarba să se regenereze față de pășunatul prin extragere –ripping;
- conversia furajelor în carne este foarte bună;
- este rezistentă la frig excesiv, umiditate și căldură;
- este o rasă rustică cu trăsături naturale alese;
- are temperament liniștit, este docilă, blândă, prietenoasă;
- are longevitate mare (bătrâna Granny, mama rasei Angus din Scoția a trăit 29 de ani, a fătat 25
de viței, din care 24 au supraviețuit);
- înălțimea medie este de130 - 150 cm;
- greutatea vacilor ajunge la 600 - 800 kg;
- are membre scurte și schelet fin;
- este acherată (fără coarne, caracter genetic care se transmite la descendenți);
- este de culoare neagră și roșie;
- are fertilitate mare, iar vacile sunt foarte bune mame, au o capacitate bună de alăptare;
- fătările sunt ușoare, fără distocii;
- greutatea vițeilor la naștere este de 28 – 32 kg;
- vițeii fătați sunt viguroși, sug natural de la vacă 6-8 luni, au viteză mare de creștere;
- sporul mediu zilnic este de 1250 – 1500 grame;
- greutatea la înțărcare (6-8 luni) ajunge la 300 – 350 kg;
- este o rasă precoce, greutatea la vârsta de 16-17 luni (greutatea de sacrificare) fiind de 650kg;
- randamentul la sacrificare în carcasă este de 65-76%;
- carnea în carcasă are cel mai mare randament (5/1);
- carnea este marmorată, suculentă, gustoasă, fiind cea mai apreciată pentru grătar;
- carnea de calitate premium se obține prin furajarea vitelor pe pășune (grassfeed);
- faptul că se pretează la hibridare, un caracter foarte important pentru obținerea de hibrizi
comerciali valoroși, cu oricare din rasele existente în România, face din rasa Angus opțiunea
numărul unu în alegerea fermierilor.

carne și, indiferent de schimbările ce
se vor petrece de-a lungul anilor din
punct de vedere climatic, monetar
etc., acest aliment - carnea - rămâ-
ne baza alimentației umane”, este de
părere Vasile Pachițanu.
Specialistul ne-a explicat de ce car-
nea de Angus este atât de căutată.
„Carcasa de Angus are o parte oase
și cinci părți carne. Nicio rasă de
vite de carne din lume nu are acest
randament. Cea mai bună calitate a
cărnii, din cinci rase din lume, o are
Angus, susține președintele Angus-
RO. Carnea este marmorată, acesta
fiind caracter genetic transmis și la
vitele hibride. Marmorarea înseamnă
că între fibrele de mușchi sunt încas-
trate fibrele de grăsime, iar pachetele
de fibră musculară sunt la fel. Această
calitate dă suculență cărnii, dă savoa-
re. În plus, carnea de Angus este cea
mai bună pentru grătar.”
Pentru fermier, Angus s-a dovedit de-a
lungul vremii o rasă profitabilă. Vaca
Angus nu paște selectiv și nu smulge
iarba, ci o taie, ai zice că „o cosește”.
În spatele ei, regenerarea pajiștii se
face foarte bine. Vaca se simte în ele-
mentul ei pe pășune. Dacă acolo sunt
parcele cu iarba mare, vacile Angus
pășunează tot și, dacă s-ar putea, tot
timpul anului, chiar și iarna. De ace-
ea, animalele din această rasă speci-
alizată pentru producția de carne se
țin în stabulație numai pentru finisa-
re și îngrășare.
Ani la rând, doctorul Vasile Pachițanu
s-a ocupat de ferma zootehnică de la
Zănești – Neamț a companiei TCE 3
Brazi, unde a crescut vite Angus și
hibrizi, cu rezultate comparabile ce-
lor obținute în America sau în Scoția.
În anul 2000, actualul președinte al
Asociației Angus-RO a realizat primul
transfer de embrioni în România pen-
tru această rasă.
Istoricul rasei Angus
în lume și în România
Rasa de vite Angus s-a format în
nord-estul Scoției, în cele patru co-
mitate: Aberdeen, Banf, Kincardine
și Angus, în anul 1870. Este o regiu-
ne cu ieșire la Marea Nordului, climat
temperat rece și umed, precipitații su-
ficiente și forme de relief variate (mun-
te, șes și dealuri). Fondatorul rasei
este Hugh Watson, care a folosit con-
sangvinizarea și selecția strictă pentru
producția de carne. Cea mai celebră
vacă a rasei este Old Granny, care a
trăit 29 de ani și a produs 25 de viței.
În anul 1873, rasa Angus emigrează
în SUA.
În 1999, Departamentul Agriculturii
al SUA (USDA) formulează o invitație,
prin Asociația Generală a Crescătorilor
de Taurine din România (AGCTR), unui
grup de specialiști români de a merge în
America, în cadrul Programului „Vite
pentru carne în România”. Din grupul
de specialiști a făcut parte și medicul
veterinar Vasile Pachițanu. S-au făcut
vizite de documentare la universități,
ferme de creștere și îngrășare a rasei
Angus, la abatoare, centre de produce-
re a materialului seminal congelat, la
centre de embriotransfer etc.
În anul 2000 a venit în România re-
numitul profesor american dr. Edwin
Robertson, specialist în embriotrans-
fer. „Au fost sincronizate vițele din ra-
sele Bălțată Românească, Holstein și
Brună. Transferul de embrioni aduși
din SUA de prof. dr. Edwin Robertson
a fost realizat la ferma Zănești a TCE
3 Brazi Piatra Neamț”, își amintește
Vasile Pachițanu.
Prin biotehnologia transferului de em-
brioni s-a dezvoltat un nucleu de rasă
pură (masculi și femele) care a fost fo-
losit la reproducție pentru obținerea
de material seminal congelat și meti-
sare cu rasele existente în România.

14 15
 România Rurală – nr. 28
Karpaten Meat - pionier în creșterea vacii
de carne din rasa Angus, în România
Samuel Widmer și Stefan
Jung, elvețieni de ori-
gine, au venit cu ani în
urmă în România să cum-
pere carne de vită. Nu au
găsit carne, dar au găsit
pășuni bogate, așa că au
dezvoltat o afacere baza-
tă pe creșterea bovinelor
de carne. Acum îi învață
și pe alți fermieri să facă
acest lucru și să dezvolte
afaceri înfloritoare.
Rasele de bovine specializate pentru
producția de carne au început să fie
tot mai căutate și în România. Timid
la început, fenomenul atrage acum tot
mai mulți fermieri.
Karpaten Meat, companie promotoa-
re pentru rasa Angus la noi în țară,
și-a început activitatea în anul 2008,
la Marpod, un sat așezat în sud-estul
județului Sibiu, pe Valea Hârtibaciului,
la 30 de kilometri de municipiul Sibiu.
Cei doi elvețieni, Samuel Widmer și
Stefan Jung, care au pus bazele acestei
afaceri în urmă cu șapte ani și o admi-
nistrează și azi, au venit în România
cu intenția de a cumpăra carne de vită
de calitate și de a o exporta în Elveția
și Germania. Surpriza lor de a nu găsi
carne de vită sau bovine de carne
pentru abatorizare a fost cu atât mai
mare cu cât pășunile erau ideale pen-
tru creșterea unor astfel de animale.
„Au rămas surprinși că toate pășunile
sunt neutilizate și neexploatate, cu
atât mai mult cu cât sunt bogate și
fertile, fiind ideale pentru bovina de
carne, pentru creșterea ei în sistem
extensiv. Având multe cunoștințe în
domeniul agriculturii, mai ales pe
partea de zootehnie și, în general,
despre rasa Angus, s-au hotărât să
se aventureze și au achiziționat aici,
la Marpod, o fermă, unde au început
să crească bovine de carne”, ne-a po-
vestit Florina Muntean, director de
marketing Karpaten Meat.
16
De la 120 la 4.000 de
animale Angus
Prima fermă pe care au cumpărat-o
investitorii elvețieni a fost cea de la
Marpod, aflată în afara localității. Aici,
unde este și sediul central al compani-
ei, a fost de fapt o Cooperativă Agricolă
de Producție - CAP din perioada co-
munistă. Clădirile au fost renovate,
iar la începutul anului 2009 s-au adus
la Marpod primele vaci gestante din
Germania – 120 de capete. Numărul
bovinelor a crescut constant și pro-
prietarii au mai cumpărat o fermă din
Marpod pe care au transformat-o, cre-
ând condiții ideale pentru creșterea
animalelor din rasa Angus. În timp,
Karpaten Meat a mai cumpărat fer-
me din localități vecine și a investit
în infrastructura necesară. Au fost,
de asemenea, create condițiile pentru
stabulația de iarnă în exterior. Astfel,
toate vacile stau pe tot parcursul anu-
lui afară, chiar dacă, spre exemplu,
temperaturile scad la minus 30º C,
așa cum s-a întâmplat în această iar-
nă în județul Sibiu.
Investițiile realizate la Karpaten Meat
au păstrat un trend ascendent și în fi-
ecare an s-au construit ori s-au mo-
dernizat ferme. „În momentul de față
avem patru ferme. De la 120 de vaci
am ajuns la 3.500-4.000 de animale,
depinde de câte avem la îngrășare.
Ultima fermă construită a fost fer-
ma de îngrășare, care are o capaci-
tate de 1.000 de capete. La aceasta se
lucrează în continuare, se moderni-
zează, pentru că vaca Angus nu este
îngrășată doar în stabulație. Are un
proces diferit de îngrășare care pre-
supune și mișcare, și pășune, și anu-
mite condiții pentru a crea acea mar-
morare, specifică rasei”, a explicat
Florina Muntean.
La Marpod se află și ferma de caran-
tină, respectiv ferma de vânzare. Aici
se aduc animalele din import, se țin în
carantină, se testează, se vaccinează și
sunt trimise mai departe către parte-
nerii din țară. În Nocrich, compania
deține alte două ferme, o fermă în care
sunt crescute animalele de reproducție
și o fermă de îngrășare.
Karpaten Meat deține aproximativ
4.000 de hectare de pășune – o par-
te în proprietate și o parte arendate.
Este tot mai greu să se cumpere te-
ren în această parte a țării , deoarece
zona Sibiului a cunoscut o dezvoltare
mare în domeniul agricol, în ultimii
ani. Prețul crește și datorită faptului
că este o regiune foarte căutată din
punct de vedere turistic.
Model de afacere pentru
alți crescători
Deși compania din Marpod face față
cu greu cererii de bovine de carne,
care este în continuă creștere, încear-
că să onoreze toate comenzile crescă-
torilor din România.
Scopul inițial al celor doi elvețieni nu
era să se extindă foarte mult și să se
dezvolte intern, ci să ajute și alți fer-
mieri români să dezvolte afaceri de
creștere a bovinelor pentru carne.
„Din anul 2011 am demarat comu-
nicarea, am început să-i învățăm pe
oameni cum să crească o vacă Angus
sau ce înseamnă bovina de carne
Angus. A existat comunicare în me-
dia, dar s-a mers foarte mult pe porți
deschise și pe invitații. Oricine a do-
rit să vină la noi la fermă a venit și
a primit informații despre creștere,
management, dotări tehnice, furaja-
re, utilaje necesare, rații de furaja-
re pe timp de iarnă sau de vară. Toți
fermierii interesați au primit absolut
toate informațiile necesare pentru
a-și face un altfel de bussines. Clienții
care cumpără vaci de la noi pot sem-
na un contract prin care Karpaten
Meat cumpără vițeii rezultați. În acest
fel, crescătorul are piața de desfacere
asigurată, în caz că își dorește acest
lucru”, ne-a explicat directorul de
marketing al companiei.
17
 România Rurală – nr. 28
Vițeii sunt înțărcați după 7-8 luni, pe-
rioada optimă pentru taurinele din
rasa Angus, după care sunt cumpărați
de către compania din județul Sibiu.
Karpaten Meat se ocupă de finisarea
și abatorizarea lor, iar carcasele sunt
vândute mai departe. Abatorizarea
are loc în România, deoarece se în-
cearcă închiderea lanțului comercial
local. „Nu ne dorim să exportăm ani-
male vii, nu vrem să importăm din
Germania sau Elveția, la un preț du-
blu, caserole cu carne de vită ce pro-
vine tot din România. Scopul este să
închidem lanțul în România și aici să
se producă carne de vită de calitate
pentru Europa. Acesta este obiectivul
Karpaten Meat. Investitorii compani-
ei au rămas fideli dorinței de a expor-
ta carne de vită de calitate în Elveția
și alte țări europene, doar că a du-
rat șapte ani ca să ajungă în această
etapă”, a mai spus Florina Muntean.
18
Sprijinul oferit de statul
român, un pas înainte
pentru dezvoltarea
sectorului vitei de carne
În momentul de față, Karpaten Meat
are peste 250 de parteneri în toată
țara, adică 250 de fermieri care au
început din 2010 să-și creeze nuclee
de taurine de carne Angus. Un su-
port în acest proces l-a oferit și sta-
tul român, care de anul trecut a făcut
diferențierea între vacile de lapte și
cele de carne. Un pas necesar, după
cum spun crescătorii.
„Sprijinul oferit din acest an bovi-
nei de carne, sprijinul cuplat volun-
tar de 300 de euro pe cap de bovi-
nă, este o mare realizare pentru toți
fermierii români crescători de bovi-
ne de carne, pentru că este un ajutor
fantastic. Eu cred că bovina de car-
ne Angus este chiar foarte potrivită
pentru România deoarece costuri-
le de management și de întreținere
sunt mici. Este o vacă care nu este
pretențioasă, mănâncă în proporție
de 95% doar iarbă, iar pe timp de iar-
nă - doar furaje din siloz de iarbă, de
lucernă”, a specificat Florina Muntean.
Angus, o rasă fără prea
mari pretenții
Fermierii care vor să înceapă creșterea
bovinelor pentru carne trebuie să aibă
pentru început pășunea, deoarece
Angus este o rasă pentru care iarba
este hrana de bază. La un hectar de
iarbă, poți avea o Unitate Vită Mare,
adică o vacă plus un vițel. În funcție de
calitatea pășunii, iarba poate ajunge
chiar pentru mai multe capete.
Animalele din această rasă trebuie să
poată sta afară, dar să fie ferite de cu-
rent. Se pot face niște pereți din baloți
de paie, dar este suficient și un paravan
pentru vânt care să oprească curenții
de aer. Este nevoie de un acoperiș dacă
se produc fătări iarna, pentru că vițeii
trebuie să fie protejați în cazul în care
sunt foarte multe precipitații.
Hrănirea nu este prea complicată, va-
cile mâncând iarbă, de când începe
vegetația, până toamna târziu sau chiar
iarna. Pe timpul iernii sunt suficiente
doar silozuri pe bază de ierburi, de lu-
cernă, trifoi, porumb.
O sensibilitate mai mare o au vițeii,
pentru care extrem de important este
laptele matern. „Laptele matern este
de bază și pentru calitatea cărnii. Din
acest motiv, Angusul se înțarcă așa
de târziu, la vârsta de 7-8 luni. Până
atunci este hrănit de mama lui. La
Angus, idealul de vacă este o mamă
slabă și un vițel gras și bine format
pe lângă ea”, a arătat directorul de
marketing al firmei Karpaten Meat.
Pe pășune, au nevoie și pe timp de vară
de un acoperiș pentru umbră, deoare-
ce, dacă este foarte cald, trebuie să aibă
un spațiu unde să se retragă în tim-
pul zilei. Vara se furajează pe timp de
noapte, când este mai răcoare, și este
nevoie de foarte multă apă. Se pot fo-
losi chiar și adăpătoare. Unii crescători
au forat și au realizat un lac natural,
beneficiind astfel de apă proaspătă în
fiecare zi.
Reproducția, un proces
continuu îmbunătățit
În ferma de lângă Sibiu, reproducția
este importantă, așa încât în fiecare an
este îmbunătățită genetica și se obțin
animale de reproducție performante.
Există un program pentru manage-
mentul fermei care ține evidența tu-
turor vacilor din fermă și a tuturor da-
telor despre ele (vaccinări, probleme,
spor mediu zilnic, viței fătați și greu-
tatea acestora, dezvoltarea lor etc.).
Această evidență include și masculii,
inclusiv cei care au fost abatorizați, ca-
litatea carcasei, grăsimea din carcasă.
La Karpaten Meat s-a folosit la începu-
turi monta naturală, dar în prezent se
pune accent pe partea de însămânțări
19
 România Rurală – nr. 28
artificiale cu material seminal care
provine de la tauri care au câștigat di-
verse concursuri la nivel internațional.
„Avem un partener în Germania care
este expert în genetică. Anul trecut, în
vară, am avut 120 de fătări pe zi. Pe
lângă partea de sincronizare și mon-
tare cu material seminal cu valoare
genetică ridicată, pentru fiecare fer-
mă în parte o anumită caracteristică
poate fi mai importantă decât alta. În
fiecare regiune și în fiecare parte a lu-
mii se merge pe o anumită caracteris-
tică. Pentru Australia este mai impor-
tantă partea de rezistență, ca vaca să
bea mai puțină apă. La noi în fermă
se urmăresc produși care au un spor
mediu zilnic ridicat, pe de o parte, și
pe de altă parte, urmărim ca fătările
să fie ușoare, adică să se obțină viței
fătați cu o greutate mică, de 25 de kilo-
grame, care să aibă o dezvoltare foar-
te bună”, a explicat Florina Muntean.
De pildă, anul trecut s-a folosit la fer-
ma din Marpod genetică de la un anu-
mit taur, genetică ce avea ca principa-
lă caracteristică fătarea vițeilor cu trei
săptămâni mai devreme. Toate vacile
însămânțate cu material seminal con-
gelat (MSC) de la acel taur au fătat cu
trei săptămâni înainte de termen, ceea
20
ce înseamnă trei săptămâni mai puțin
de furajat, un criteriu economic foar-
te important.
„Scopul nostru este să producem și în
România cât mai multe juninci. Până
acum, marea majoritatea a ceea ce s-a
produs la noi la fermă s-a păstrat aici.
A fost trimis spre abatorizare doar
dacă genetica nu a corespuns, pentru
că noi, dacă nu le păstrăm în grupul
nostru de bovine, nu le dăm nici la
alții. Pe partea de parteneri s-a mers
pe importuri și vânzare din import.
Angusul se adaptează foarte ușor la
climă. Sunt clienți care vor animale
cât mai ieftine și atunci nu prea se
uită la genetică și nu îi interesează,
dar nu este întotdeauna alegerea cea
mai bună. Majoritatea clienților care
cumpără de la noi știu ce vor, merg pe
genetică din Germania, cu pedigree
foarte bun, sau genetică din Scoția”,
a arătat directorul de marketing al
Karpaten Meat.
Pe lângă importurile de animale de
reproducție din Germania și Scoția,
se fac importuri și din Australia.
Dacă în Europa trendul e spre vaci-
le de culoare neagră - Black Angus, în
Australia e renumit Red Angus. Nu e
însă nicio diferență nici în tehnologia
de creștere și nici în ceea ce privește
calitatea cărnii.
Cererea de carne de vită,
în creștere
La nivel mondial, carnea de vită este
cea mai vândută carne după cea de
porc. Factorii politici și de mediu au
limitat producția de carne, fiind în pre-
zent un decalaj între cerere și ofertă.
La nivel european sunt tot mai puține
bovine de carne, motiv pentru care
și cei doi elvețieni și-au îndreptat
atenția spre țara noastră. Mai mult,
în Europa de Vest nu mai există pășuni.
În Germania, spre exemplu, dacă fer-
mierii au 30 de vaci nu își pot dezvolta
ferma pentru a deține 60 de vaci de-
oarece le este foarte greu să mai cum-
pere teren. În același timp, cererea de
carne de vită în țările balcanice este
foarte mare.
Piața cărnii este în creștere din 2007,
iar trendul se menține ascendent, con-
form specialiștilor din domeniu. Acest
deficit mare de carne de vită a dus la
importuri din Argentina și Australia.
„Pe lângă faptul că importurile sunt
foarte scumpe, calitatea nu este foar-
te bună pentru că este vorba de carne
congelată. Scopul nostru nu este să
vindem animale ale Karpaten Meat,
ci să achiziționăm viței pe care să-i
îngrășăm, să-i finisăm, să-i abatori-
zăm, să-i procesăm în țară și apoi să
vindem carne. Prețul pentru o junincă
gestantă de Angus variază între 1.600
și 2.200 de euro. Poate ajunge și la
2.500 de euro dacă este vorba despre
genetică scoțiană cu valori deosebite”,
a precizat Florina Muntean.
Vita de carne se dovedește
a fi profitabilă
Tot mai mulți fermieri cumpără ju-
ninci de la Karpaten Meat și majori-
tatea încheie contracte ca să revândă
produșii către această societate. În ge-
neral, numărul achiziționat inițial este
destul de mic, dar se reîntorc să cum-
pere deoarece investiția se amortizea-
ză destul de repede și imediat apare
și profitul.
„Poate unii crescători au început
inițial cu cinci animale sau cu zece
animale. În următorul an au mai
cumpărat 20-30 de animale. Clientul
care a cumpărat cel mai mult la în-
ceput a luat 30 de capete, după care
a mai luat încă 60 în următorul an,
în primăvară, și încă 60 în toamnă.
În mod normal, majoritatea începe
cu un număr mai mic de vite”, a po-
vestit Florina Muntean, care crede că
datorită subvenției actuale investiția
poate fi amortizată rapid.
Mai mult, există fermieri care își dez-
voltă afacerea împreună cu familia
și au început să depună proiecte cu
finanțare din fonduri europene. „Din
punct de vedere al fondurilor euro-
pene, eu cred că direcția în care s-a
pornit este corectă, pe partea de ti-
neri fermieri. 50.000 de euro pentru
achiziția de material genetic cred că
este o sumă suficientă și se poate lua
un grup frumos de animale cu care
se poate începe o afacere care să fie
și profitabilă”, a completat reprezen-
tanta companiei.
Toți cei care au început o afacere îm-
preună cu această companie și chiar
cei care au fost doar în vizită la fer-
mele din județul Sibiu au plecat cu
un bagaj consistent de cunoștințe.
Primesc indicații tehnice legate de
managementul animalelor, informații
despre dotările tehnice necesare, cu
estimări de prețuri, și chiar o rețetă
furajeră pentru vaca gestantă, taur,
vaca în repaus și vițel. Își pot face ast-
fel o estimare de cost pe baza acelor
exemple și rețete furajere.
Dezideratul e realizarea
unui lanț local de
producție
Compania de la Sibiu deține de apro-
ximativ trei ani același număr de ani-
male, între 3.500 și 4.000 de capete.
Scopul este să-i învețe pe fermierii ro-
mâni să demareze acest tip de afacere
pentru eventuale parteneriate pe vi-
itor, pe partea de îngrășare și proce-
sare a cărnii.
„Crescătorii români au făcut pași
importanți până acum. S-a reușit să
se investească în partea de valoare
genetică și ameliorare care se reali-
zează prin asociațiile de profil, care
au început să facă Controlul Oficial
al Producției și să țină Registrul
Genealogic. Următorul pas este par-
tea de procesare. Fermierii români
21
 România Rurală – nr. 28
au posibilitatea să finalizeze lanțul
cărnii de vită în România, cu ajutorul
fondurilor europene și al celor primi-
te de la statul nostru”, este de părere
Florina Muntean.
În realizarea acestui deziderat ar pu-
tea veni acordarea subvenției pe vițel
de la o anumită vârstă. Pe partea de
reproducție se merge, de exemplu,
până la 400 de kilograme pe cap de
vițel pentru acordarea unei subvenții.
La fel ar trebui să se ofere și pe partea
de abatorizare, cred fermierii.
România, furnizor
principal de carne de vită
pentru Vestul Europei –
obiectivul Karpaten Meat
Anul trecut, Karpaten Meat a fost
singura companie din România
22
care a exportat carcase de bovine.
Săptămânal, pleacă aproximativ 20 de
carcase de la abatorul cu care lucrează
această companie. „Noi ne dorim să
ne ocupăm și de partea de procesare,
dar este nevoie de ajutor din partea
statului și o educare a oamenilor în
vederea respectării cerințelor de ca-
litate, pentru că în Europa acestea
sunt foarte mari. Noi achiziționăm
de la parteneri viței până în 450 de
kilograme, pentru că ultima parte
a finisării este foarte importantă.
Încercăm, prin cunoștințele și prin
rețeta furajeră, să avem animale uni-
forme, conforme cu cerințele clientu-
lui. În Europa de Vest au crescut atât
cererea de cantitate de carne, cât și
pretențiile”, a afirmat directorul de
marketing al companiei.
Grija pentru animale se manifestă
la toate nivelelurile. Pășunile sunt
curățate și întreținute, în sistem
ecologic, în fiecare an, deoarece ani-
malele nu trebuie să se lovească la pi-
cioare. Majoritatea pășunilor au gard
fix, iar în acest moment sunt sute de
kilometri de gard fix pe pășune. În fer-
ma de la Marpod se folosesc medica-
mente în cazuri extreme, alegându-se
tratamentele homeopate.
Numărul angajaților se ridică la 50 și
fiecare fermă are inginer zootehnist
și medic veterinar, cu excepția fermei
de vânzare unde animalele stau doar
o lună.
Cuvintele cheie ale acestei afaceri sunt
sustenabilitate, perseverență, profe-
sionalism. Printre planurile de viitor
se află, pe lângă dezvoltarea a cât mai
multor parteneri din țară, chiar trans-
formarea României în principalul ac-
tor în furnizarea de carne de vită pen-
tru Europa de Vest.
Charolaise crește bine la Pojorâta
30 de animale, dintre care doar 12 Timpul de amortizare a
Charolaise este o rasă au fost ale lui, plus un taur luat din investiției
țară. Ferma a crescut treptat, iar acum
de carne foarte aprecia-
deține 74 de capete, dintre care apro- Bovinele au fost achiziționate prin
tă în județul Suceava, la ximativ 40 sunt rase pure, restul fiind
Programul Fermierul. „Programul
Pojorâta, unde mai mulți metisări cu rase autohtone, obținând Fermierul a însemnat un credit 100%,
rezultate foarte bune. toată suma fiind virată prin bancă.
fermieri și-au îndreptat
atenția către ea. Dumitru
Grigorean a adus primul
lot în urmă cu cinci ani,
și-a mărit efectivul și cre-
de că viitorul stă în vacile
de carne.
Creșterea vacilor de carne nu e o
modă, ci o tendință reală pe care o
adoptă tot mai mulți crescători de bo-
vine din motive economice eviden-
te. Dumitru Grigorean, din Pojorâta,
județul Suceava, este crescător de
vite de carne Charolaise. De profesie
inginer zootehnist, fermierul suce-
vean este și președinte al Asociației
Naționale a Crescătorilor de Bovine
pentru Carne. Și-a făcut debutul în do-
meniul creșterii vitelor în anul 2009,
când i-a venit primul lot de juninci
din Franța. „Am știut de atunci că
va veni data de 1 aprilie 2015, când
s-au eliminat cotele de lapte, că va fi
o concurență serioasă și că puțini vor
rezista pe piața laptelui. În afară de
asta, noi suntem într-o zonă de munte
și era greu să producem lapte din cau-
za accesului la pășune. Comparativ cu
vaca de lapte, am considerat că este
mai ușor să crești vite de carne și, tot-
odată, am anticipat că va fi o oportu-
nitate pe piață. Până la urmă, trebuie
să ne gândim și ce vindem și mai ales
cui vindem”, ne-a dezvăluit fermierul
motivul său de a începe o afacere în
zootehnie cu vite din rase pentru car-
ne. Tot el a specificat că eforturile pe
care le făcea pentru a crește 10 vaci de
lapte sunt echivalente cu cele pentru
creșterea a 30 de vaci de carne.
Inițial, acesta deținea 12 vaci de lap-
te, motiv pentru care a și început cu
un număr scăzut de vaci de carne.
Împreună cu un prieten a importat
23
 România Rurală – nr. 28

O problemă care încă dă bătăi de cap

este cea a valorificării. „Dacă noi, fer-
mierii, reușim să ne organizăm prin
asociații, ca să putem ajunge cumva
direct la consumator, scurtăm lanțul
de aprovizionare. De la noi pleacă
animalele și ajung în farfurie după
ce trec prin 3-4 intermediari și atunci
prețul la raft este mai mare. Nu întot-
deauna carnea ajunge la calitatea la
care trebuie”, a menționat fermierul.

Investițiile ar putea fi făcute împre-

Suma ne-a fost alocată de Ministerul
Agriculturii, iar noi o vom restitui
integral. Mai avem patru ani. Nu a
fost o subvenție directă. Ni s-au dat
toți banii cu care am cumpărat atunci
junincile și noi restituim 100%”, a ex-
plicat fermierul Dumitru Grigorean.
Preţurile pentru o vițică gestantă por-
nesc de la 1.200 de euro şi pot ajun-
ge până la 2.000 de euro, în timp ce
pentru un exemplar ajuns la matu-
ritate preţul se poate chiar dubla.
Pentru o junincă gestantă, fermierul
din Suceava a plătit 2300 de euro, cu
tot cu transport.
„Nu ne-am scos investiția, pentru
că am început cu un efectiv destul de
mic. În fiecare an am mai achiziționat
câte una sau două vițele. Tăurașii
nu-i ținem în fermă, îi vindem. Nu ai
cum să recuperezi investiția din 5-6
tăurași vânduți pe an. Sunt și deza-
vantaje la creșterea bovinelor de car-
ne, pentru că se recuperează mai greu
investiția inițială, deoarece abia după
2-3 ani începi să vinzi. Noi sperăm ca
de la anul să începem să recuperăm
investiția. Începuse să fie bine anul
trecut, când erau prețurile bune, era
și piață pentru vânzare, dar boala
limbii albastre ne-a dat peste cap toa-
te calculele. Pe piața internă scăde-
rea a fost între 30% și 40% la carnea
în carcasă”, ne-a explicat Dumitru
Grigorean.
Deși vânzările nu s-au stopat,
condițiile au fost mai aspre. Dacă, în
urmă cu doi ani, prețul de vânzare
era de 3,2 euro/kilogram, anul tre-
cut, după apariția bolii, a scăzut la 2,5
euro/kilogram.
Fermierii trebuie să
înțeleagă importanța
geneticii
Vânzările din ultima vreme au fost
mai scăzute ca volum pe piața internă.
La început, însă, se vindea bine și aici,
deoarece animalele erau înscrise și au
o genetică deosebită. Interesul crescut
era cu precădere pentru tăurași mas-
culi, folosiți ca tauri autorizați, care
s-au vândut la prețuri mai bune. Cu
toate acestea, fermierul din Pojorâta
spune că anul trecut a observat o scă-
dere a interesului fermierilor. „În con-
tinuare sunt colegi fermieri care nu
pun mare preț pe genetică sau nu sunt
atenți la taurii pe care îi folosesc pen-
tru montă și folosesc tauri fără nicio
origine, fără să fie dintr-o rasă anu-
me, indiferent că sunt de lapte sau
de carne. Unii nu înțeleg importanța
geneticii și mai este mult de lucru în
acest sens”, crede Dumitru Grigorean.
Asocierea crește calitatea
Crescătorii de bovine de carne spun că
acest sector are potențial de creștere
și poate aduce profit, mai ales în con-
textul actual, legat de problemele de
pe piața laptelui. Mai mult, începând
cu acest an, se acordă sprijinul volun-
tar cuplat.
ună, pentru construirea unui aba-
tor, pentru transportul animalelor,
crearea unui brand al asociației care
să ofere pe lângă calitate crescută și
un plus de încredere consumatoru-
lui. „Interesul nostru este ca ceea ce
ajunge la consumator să fie de cali-
tate, ori nu întotdeauna cei care sunt
între noi și consumatori au același
interes”, a mai spus acesta.
Printre planurile de viitor ale fermi-
erului sucevean se regăsește și acce-
sarea de fonduri europene, derulate
prin PNDR. Deoarece au o coopera-
tivă locală de creștere a animalelor,
cu șase membri ce își gestionează se-
parat ferma proprie, spune că se gân-
desc „la cofinanțarea pentru coopera-
tive și zone defavorizate, care ajunge
până la 90%”.
Prin cooperativă au reușit să
achiziționeze furaje la preț bun, dar nu
și organizarea pentru o vânzare avan-
tajoasă, deoarece efectivul deținut este
prea mic. Tot asocierea este cea care
poate aduce un plus de valoare în acest
sens, mai ales că este optimist în ceea
ce privește viitorul vitei de carne.
„Toate rasele sunt bune”
Legat de rase, mulți dintre cei care
cresc vaci de carne spun că pentru țara
noastră se pretează mai bine Angus.
Fermierul de la Suceava consideră,
însă, că nu e o mare diferență între
aceasta și Charolaise. Mai mult, chiar
și Limousine se adaptează bine aici,
excepție făcând Alb Albastru Belgian
care este pentru creștere intensivă și
nu prea merge la noi.
O atenție deosebită necesită însă fă-
tarea. Dacă la vaca de lapte, pierderea
unui vițel este mai puțin importantă
pentru că vaca se mulge și se obține
profit în cele din urmă, la vaca de car-
ne, pierderea unui vițel înseamnă un
an ratat.
„Toate rasele sunt bune. Depinde
mult de zona unde crești animalele.
Pentru zona montană, Charolaise și
Angus sunt pe același loc ca stabili-
tate. Charolaise este mai masivă, fată
puțin mai greu decât Angus, vițelul
este mai mare, dar și creșterea ulte-
rioară este mai rapidă. Diferența de
greutate la vițele este de 10 kilograme
în minus la Angus față de Charolaise.
Randamentul la carcasă este oare-
cum asemănător. Legat de calita-
tea gustului există o contradicție.
Dacă mergi în Franța și le vorbești
de Angus, toți vor spune că nu este
bună. Dacă te duci în Anglia și le spui
de Charolaise vor zice că Angusul este
mai bun”, a arătat fermierul Dumitru
Grigorean.
Consumul de carne de vită în România
este foarte scăzut - sub jumăta-
te față de media Uniunii Europene.
Deocamdată, piața românească nu
este specializată pe acest segment. O
cauză o reprezintă faptul că s-a tăiat
mai mult vacă reformă, de 10-12 ani,
care nu mai putea fi mulsă sau nu mai
dădea lapte și nu mai rămânea gestan-
tă. În procente, 90% din carnea care
este servită în restaurantele românești
provine din afara țării.

24 25
 România Rurală – nr. 28

Vaci de carne, cu genetică

„made in Zănești”
Un vis al specialiștilor din zootehnie din cadrul holdingului
TCE 3 Brazi, de la Zănești (Neamț), a fost realizat în anul 2008.
Și anume, o fermă de creștere a taurinelor pentru carne, dar și
un Centru de Excelență pentru producerea materialului semi-
nal congelat (MSC), transfer de embrioni și oferirea de servicii
pentru însămânțări artificiale. De fapt, Centrul de Excelență de Amortizarea investiției se face mult
la Zănești - Boviselect este un așa zis „Semtest”. Aici, în afara mai ușor dacă se merge pe îngrășare,
raselor de vite pentru carne, se găsește genetică performantă deoarece după un an animalul poate
și pentru rasele de lapte.
fi vândut. „Dacă mergi pe partea de
Boviselect vinde anual până la 300.000 de doze de MSC din rase reproducție pe sistem intensiv este
de carne, pentru însămânțare artificială. Poate face însă până la ca și la vaca de lapte, adică trebuie
un milion de doze și încearcă să ofere doar produse de calitate. să aștepți gestația nouă luni , apoi
durează doi ani până îngrași vițelul.
La Centrul de Excelență Boviselect Agrozootehnic Boviselect din cadrul Pe partea de îngrășare este mult
material seminal fermelor mici și mij- „Atâta timp cât laptele din colector Prin îngrășare se
există 27 de tauri care sunt folosiți în TCE 3 Brazi Zănești - Neamț. locii cu condiția să poată achiziționa mai rapid”, ne-a explicat Alexandru
pierde din ce în ce mai mult teren, cei
special pentru recoltarea de material vițeii până în 150 de kilograme. Scopul
amortizează mai rapid Alterescu.
care au pășuni și vor să beneficieze de
seminal. Cererea este de 250.000 – Societatea a început să aducă rase de este să îi poată îngrășa în propria fer- subvenții trebuie să se îndrepte către investiția
300.000 de doze pe an, în condițiile în carne încă din 2008. Au fost rase su- ma de îngrășare. „În momentul de față Boviselect are abator și carmange-
zona aceasta de creștere a vacii de
care pe piața din România concurența rogat, la embrion nefiind importan- capacitatea este de 1000 de capete și Societatea din județul Neamț a rie proprii, dar are și contracte de
carne. Dacă nu mai ai ce face cu lap-
este acerbă, marea majoritatea a firme- tă mama. S-au achiziționat tauri din încercăm să o mărim. Vrem să ajun- achiziție de taurină la îngrășat, în
tele, îl lași să-l sugă vițelul și scoți ba- renunțat la creșterea pe pășune, ocu-
lor aducând MSC din afara granițelor rasele Limousine, Simmental, Angus, gem la 10.000 de capete”, ne-a spus funcție de cantități, număr de ani-
țării. Societatea ar putea livra până la Wagyu, majoritatea taurilor din ferma nii pe el. Asta ar trebui să se întâmple pându-se doar de creștere intensivă.
Alexandru Alterescu despre ferma de male și greutate.
un milion de doze, dacă piața ar ce- Complexului Agrozootehnic Boviselect îngrășare. Vițeii sunt îngrășați și livrați la noi”, ne-a spus directorul tehnic. La vacile de carne, cea mai simplă
re-o. „În afară de preț, ne-am propus fiind obținuți prin embrioni. apoi la o medie de 450 de kilograme, metodă de creștere este cea extensi-
și mergem în continuare cu marfă de De la societatea de la Zănești, fer- La Boviselect lucrează patru angajați
greutatea optimă privind raportul ca- vă, pe pășune, unde nu au nevoie de-
calitate la prețuri accesibile pentru mierii pot achiziționa și juninci ges- pe partea de genetică, un medic, un
litate/preț pe taurina de carne. Pentru cât de un adăpost simplu ce nu nece-
toată lumea. Din acest punct de ve- Rasele de carne, tot mai ca vițeii să ajungă la această greutate, tante din rase de carne Angus și biolog și o echipă de vânzări forma-
dere, suntem în topul producătorilor. căutate Simmental. O junincă are prețul în- sită investiții foarte mari. De altfel, tă din trei persoane. Se investește în
sunt necesare și până la 11 luni.
Materialul este de foarte bună calita- tre 1700-1800 de euro fără TVA. Pe pentru a înființa o fermă de vaci de continuare în genetică, recent fiind
te”, ne-a explicat Alexandru Alterescu, Boviselect a avut o campanie în În ultima perioadă, tendința este de partea de reproducție, numărul de ca- carne, costurile vizează în principal aduși din Germania doi tauri Angus
directorul tehnic al Complexului județele din Moldova prin care dădea a se înființa multe ferme de carne. pete deținut de companie este de 250. achiziționarea animalelor. cu o genetică foarte bună.

26 27
 România Rurală – nr. 28

Oameni
O investiție rentabilă și de viitor, Amenajarea spațiului unde sunt adă-
postite animalele nu a însemnat cos-
Crede că a găsit cheia
succesului
proporție de 80%, de carne de vită
de calitate, o foarte mare cantitate
turi ridicate deoarece aceste exem- din vita consumată fiind importată.
la Olari, în județul Arad plare nu sunt pretențioase. „Avem un
grajd vechi, cu acoperișul schimbat,
L-am întrebat pe Călin Muscă dacă
Totodată, partea de procesare, fabri-
cile pentru producerea mezelurilor,
investiția în vita de carne este profita-
de carne se crește în condiții mult mai investițiile s-au făcut și cu ajutorul așternutul este din paie și mai exis- a salamurilor de calitate au nevoie
bilă. Fermierul arădean ne-a răspuns
simple și cu investiții mult mai mici. fondurilor europene. tă un padoc, pentru că animalele au atât de porc, cât și de vită”, precizea-
La Olari, în județul Arad, că mai are de așteptat însă, având
nevoie de spațiu de mișcare. Practic, ză Călin Muscă. El a adăugat că, în
a luat naștere o fermă mo- E drept că animalele nu costă puțin, în vedere contextul actual de la noi
dernă de vaci de carne, nu este nevoie de infrastructură sepa- condițiile în care la nivelul întregii
dar partea de infrastructură, mă re- din țară în ceea ce privește creșterea
proiect pus pe picioare fer la adăpost și la mâncare, repre- Rasa Charolaise necesită rată, specială. Nu îți trebuie stație de țări efectivele de animale specializa-
muls. Este foarte simplu și cu partea vacilor de carne, este de părere că
de Călin Muscă. Afacerea zintă niște costuri mult mai reduse”, condiții minime de te pentru carne sunt relativ mici, o ast-
de furajare. Pentru partea de adăpost investiția promite. „Vom începe lotu-
pornește cu 286 de vițele fel de investiție poate însemna cheia
menționează Călin Muscă. infrastructură trebuie să le asiguri ceva ca să nu le rile de montă în toamnă, deci putem
de rasă Charolaise, aduse succesului.
plouă, să nu le bată vântul tare, pen- să calculăm că, pentru primii produși
din Franța. Deși va dura Prin înființarea fermei de la Olari s-au La ferma din localitatea Olari au ajuns
până vor vedea roadele tru că sunt sensibile la curent, dar în pe care îi vom sacrifica, vom aștepta
creat cinci locuri de muncă, număr deja două camioane cu animale din
muncii sale, investiția este rest nu ai nicio problemă”, declară doi ani și jumătate. La ora actua-
care va crește odată cu dezvoltarea rasa Charolaise, adică 90 de capete
una profitabilă pe o piață fermierul Călin Muscă. lă, România are un deficit major, în
proiectului. dintr-un total de 286, plus trei tauri,
care duce lipsă de carne de acesta fiind primul contract semnat
vită de calitate. Ferma de vaci de carne este realizată al noii ferme de vaci de carne. Vacile
din fonduri proprii, spre deosebire de reprezintă tineret femel, cu vârste cu-
ferma de porcine de la Iratoșu, unde prinse între 9 și 14 luni.
Pasionat de calculatoare și cu stu-
dii în domeniu – a terminat Liceul
de Informatică, după care a fost stu-
dent la Automatizări și Calculatoare
–, Călin Muscă nu este la prima
experiență în domeniul creșterii
animalelor. Tânărul fermier a îmbi-
nat cunoștințele dobândite în școală
cu cele din timpul uceniciei făcute
la Combinatul Agroindustrial de la
Curtici și, în urmă cu nouă ani, a de-
marat un proiect pentru realizarea
unei ferme de porcine, în localita-
tea Iratoșu, din județul Arad, fermă
care azi este pe profit, după cum ne-a
zis fermierul. „La momentul cum-
părării fermei de porci, aceasta era
funcțională. Avea șase hale și un efec-
tiv de 300 de scroafe. Însă producția
era slabă, dotările lăsau de așteptat
și tehnologia lipsea. În anul 2009 am
accesat un proiect pe fonduri europe-
ne, desfășurat prin PNDR, pe măsu-
ra 121 - Modernizarea exploatațiilor
agricole - pentru modernizarea hale-
lor vechi, construcția altora noi pen-
tru o maternitate și pentru tineretul
porcin”, își amintește Călin Muscă.

Acum, în 2015, face un pas mai depar-

te și dezvoltă o fermă de creștere a va-
cilor de carne din rasa Charolaise, tot
în județul Arad, la Olari. „Din punctul
meu de vedere, este o șansă pentru
fermierii care nu au resurse pentru
partea de zootehnie, pentru că vaca

28 29
 România Rurală – nr. 28
De la televiziune la zootehnie
În urmă cu patru ani,
Vasile Lupuțiu a început să
crească vaci de carne din
rasa Angus. A plecat de la
30 de capete și acum are
130, investiția fiind făcu-
tă din surse proprii. Vrea
să ajungă la 250 de anima-
le, să depună un proiect cu
finanțare prin fonduri eu-
ropene pentru moderniza-
rea fermei și să-și rentabi-
lizeze și mai mult afacerea
despre care spune că e deja
profitabilă.
30
Vasile Lupuțiu, de profesie energetici-
an, este acum un pasionat crescător de
vaci pentru carne din rasa Angus, din
Șomcuța Mare, județul Maramureș.
Dragostea pentru animale o are dato-
rită tatălui său, care era cioban.
„Nu sunt zootehnist, dar am învățat
și această meserie. Am avut o televi-
ziune până în 2011, când a venit o fir-
mă mare și am fost nevoit să vând și
de atunci m-am axat pe agricultură”,
povestește Vasile Lupuțiu.
Înainte de 2011, creștea oi și capre,
dar spune că a fost dezamăgit de mo-
dul în care evoluau lucrurile, astfel
că a renunțat și s-a axat pe vaci din
rasa Angus.
Ideea care dă roade
Ideea de a crește vaci din această
rasă i-a venit când a vizitat compania
Karpaten Meat. „Am vrut să renunț
la oi și capre și să mă axez pe vaci de
carne, pentru că aveam pășuni pe
care nu le puteam folosi pentru agri-
cultura convențională. Am căutat pe
internet și am găsit o firmă din Sibiu
care vindea vaci. I-am vizitat, mi-au
plăcut și am cumpărat 30 de capete
de la ei”, ne spune fermierul despre
începuturile afacerii sale.
A păstrat vițelele și și-a mărit efecti-
vul de la an la an. Tăurașii i-a vândut
prin contract companiei cu care a por-
nit afacerea, Karpaten Meat oferind
această posibilitate tuturor celor care
achiziționează animale de la ei.
Însămânțările au fost doar naturale.
„Am cumpărat un taur de la Karpaten
Meat și vacile le ținem în sistem ha-
rem. Avem un mascul la 30 de feme-
le și avem trei haremuri de acest fel.
Fiecare harem are pășunea lui”, spe-
cifică fermierul.
Un hectar de pășune =
1000 de euro/an
Pășunea pe care o deține se întinde pe
250 de hectare, iar pe alte 50 de hecta-
re, teren arabil, cultivă lucernă și plan-
te furajere. Ferma sa se află într-o zonă
colinară, iar terenurile sunt de slabă
calitate și nu erau lucrate. „Din cauză
că zona noastră este mai accidentată,
terenurile erau terasate. Rămăseseră
nefolosite, deoarece oamenii din zonă
sunt în vârstă. Când am luat eu tere-
nurile, se aflau într-o stare avansată
de degradare. Am muncit mulți ani ca
să le defrișăm și am reușit să le facem
pășune”, spune Vasile Lupuțiu.
Investiția inițială în dotări nu a fost
foarte mare, având în vedere că Angus
este o rasă care rezistă foarte bine la
frig și căldură. Adăposturile pe care
le are la fermă sunt simple, în sistem
deschis, animalele stând mai mult afa-
ră. Mai scumpe sunt animalele, dacă
vrei să păstrezi rasa pură. „Când am
cumpărat primul lot de vaci am plă-
tit 50.000 de euro pentru 30 de ca-
pete. Se poate începe și cu mai puțin,
dar începând cu puțin se evoluează în
ritm de melc. Îmi pare rău că nu am
cumpărat 100 de capete, dar n-am
prevăzut amploarea afacerii și tre-
buie să recunosc că este o afacere
eficientă. Cu un hectar de pășune nu
puteam face mare lucru, dacă semă-
nam porumb sau grâu, dar dacă țin
o vacă pe acel hectar, îmi asigur un
venit de 1.000 de euro pe an”, arată
crescătorul.
Tehnologia utilizată este cea clasică
pentru recoltarea fânului: coasă, gre-
blă, presă de balotat.
Din acest an, la ferma din Șomcuța
Mare se va trece și la tehnologia ali-
mentării cu siloz, ceea ce presupune
utilaje mai complexe, pe care fermie-
rul le are deja pregătite.
31
 România Rurală – nr. 28
Pași necesari pentru
eficiență
Vacile de carne Angus sunt foarte
puțin pretențioase și nu au nevoie de
pășuni deosebit de valoroase. Vasile
Lupuțiu ne-a spus că din 15 aprilie
până în 15 noiembrie vacile sale stau
pe munte. Abia când începe să nin-
gă le aduce în grajd, unde sunt hră-
nite cu fân și paie. După ce animale-
le fată, sunt ajutate cu puțină făină,
dar nu mai mult de două kilograme pe
zi. Scopul este refacerea rapidă după
gestație și fătare, ca animalul să intre
mai repede în călduri și să se obțină
un vițel în fiecare an. Altfel, afacerea
nu este rentabilă.
„La vaca Bălțată Românească, dacă
se întâmplă să pierzi vițelul, mulgi
lapte. Dar la Angus, dacă l-ai pier-
dut, se duc toate încasările din anul
respectiv și animalul consumă în con-
tinuare”, explică fermierul.
Vițeii sunt lăsați lângă vacă timp de
opt luni și laptele pe care îl produce
32
vaca este supt de vițel. Media de greu-
tate la care animalul ajunge în aceas-
tă perioadă este de 270 de kilograme.
După înțărcare, masculii sunt vânduți,
iar femelele păstrate. Scopul este mă-
rirea efectivului până la 250 de capete,
un modul ușor de exploatat având în
vedere suprafața de pășune deținută.
„După aceea ne gândim să mai și vin-
dem din vițele. Avem cerere mare, de-
oarece fermierii preferă să cumpere
din țară decât să aducă din străină-
tate”, precizează Vasile Lupuțiu.
Acest pas ar duce la creșterea
rentabilității. Dar afacerea este deja
profitabilă, spune proprietarul, în
condițiile în care statul acordă și o
subvenție de 300 de euro pentru fi-
ecare animal, cu condiția să fie ținut
opt luni în exploatație.
Investițiile au fost făcute doar din sur-
se proprii, dar pe viitor se dorește de-
punerea unui proiect cu finanțare eu-
ropeană pentru modernizarea fermei.
Asocierea înseamnă
dezvoltare
Membru fondator al Asociației
Aberdeen Angus România, Vasile
Lupuțiu se ocupă de partea de
nord-vest a țării. „Fermierii trebuie
să învețe că prin asociere ne putem
organiza mult mai bine. Dacă apar
oportunități noi sau legi noi, mem-
brii sunt imediat informați”, susține
fermierul.
Aberdeen Angus România este pri-
ma asociație oficială din țară acre-
ditată pentru Controlul Oficial al
Producției la bovinele de carne, dar
și pentru Registrul Genealogic. Are
peste 290 de membri în toate regi-
unile țării, care dețin peste 11.000
de bovine Angus, acestea reprezen-
tând peste 85% din totalul de ani-
male existente la momentul acesta în
țară. Unele dintre scopurile acestei
asociații sunt îmbunătățirea calităților
de producție ale bovinelor, ameliora-
rea și perfecționarea rasei Aberdeen
Angus, creșterea popularității acestei
rase și a eficienței în ferme.
33
 România Rurală – nr. 28
experiențe
Ferma mea
Ouăle de prepeliță, o afacere de succes
Frații Sorin și Cristian
Surcel au pus bazele unei
ferme de prepelițe în urmă
cu trei ani, chiar în Capitală.
În timp activitatea a evolu-
at și a devenit o afacere de
familie. Acum, cei doi frați
vor să acceseze fonduri eu-
ropene și să găsească meto-
de prin care să-și dezvolte
afacerea.
Ouăle de prepeliță se regăsesc pe lista
de cumpărături a tuturor persoanelor
care aleg să ducă o viață sănătoasă.
Dacă oul de găină conține colesterol,
oul de prepeliță nu are această compo-
nentă, ba chiar asigură un surplus de
energie celor care îl consumă. Aceste
ouă sunt recomandate celor care trec
printr-o perioadă de stres sau de epu-
izare fizică, iar în cosmetică - pentru
34
îngrijirea tenului și a părului. Sunt tot
mai mulți cei care le consumă dacă
sunt diagnosticați cu boli respirato-
rii, digestive, hepatice, circulatorii,
de rinichi sau ale sistemului nervos.
Sorin Surcel și-a dorit să producă el
însuși ouăle de prepeliță pe care le
achiziționa de la hipermarket, ca să fie
sigur că păsările sunt hrănite în mod
corespunzător și că ouăle sunt de cea
mai bună calitate. Când fratele său,
Cristian, a aflat ce intenționează să
facă, i-a propus să înceapă o mică afa-
cere împreună. Astfel, au achiziționat
un incubator, au cumpărat câteva bate-
rii de creștere a prepelițelor și au pus
bazele unei mici afaceri de familie,
sub numele Bio Prepelița. În prezent,
au 1.000 de prepelițe și în jur de 700
de clienți, iar afacerea este în conti-
nuă dezvoltare.
Prepelițele, o afacere
gândită pe termen lung
Pentru că afacerea a început să ia am-
ploare, frații Surcel s-au văzut nevoiți
să o mute din București în localitatea
Radovanu, județul Călărași. „Dacă
vrei să crești și îți dorești cu adevă-
rat să performezi, trebuie să ai gri-
jă în primul rând de tine și să îți faci
singur loc. Dacă stai mereu să arăți
cu degetul către unul și altul, consi-
derându-i vinovați, nu se întâmplă
nimic”, au susținut cei doi frați.
Mutarea afacerii a venit ca o necesita-
te, deoarece era imposibilă obținerea
unei autorizații pentru fermă în
București. Au obținut certificatul de
producător, după ce o comisie de la
primărie a venit la ferma unde există
și loturi cultivate cu legume și pomi
fructiferi.
Primele semne pozitive ale acestei
schimbări s-au văzut din noiembrie
2014, când au mutat efectiv păsări-
le. Astfel, gustul cărnii și al ouălor de
prepeliță a devenit superior. „Păsările
erau crescute cu apă potabilă de la
rețea, iar la Radovanu au apă din
puț. Carnea ni se pare mai roșiatică,
oul este mai dulce. Cei care consu-
mă ouă și au o afinitate pentru acest
produs știu despre ce vorbesc. Cei
care consumă ouă doar ca să se hră-
nească, bineînțeles că nu vor putea
face diferența”, ne-au spus proprie-
tarii fermei.
În prezent, prepelițele sunt suprave-
gheate în timpul săptămânii de către
părinții celor doi frați, iar la final de
săptămână, de către Sorin și Cristian
Surcel. Momentan, acest ritm este ide-
al, dar pe viitor unul dintre frați va
trebui să se mute la Radovanu pentru
a putea ridica mai mult afacerea și a
crește producția.
„Este o afacere din care se poate trăi,
dar trebuie să te ocupi de ea bine, și
când spun asta mă refer la faptul că
nu trebuie să mai ai și o altă ocupație.
Atunci când te apuci de ea, trebuie
să gândești pe termen lung. Noi așa
am gândit-o”, ne-a spus Sorin Surcel.
Fondurile europene
asigură viitorul
Ferma de prepelițe de la Radovanu nu
și-a atins nici pe departe potențialul.
„Acum, pe piață sunt multe microfer-
me de prepelițe, dar foarte puține se
pot numi ferme în adevăratul sens al
cuvântului, în afară de câțiva crescă-
tori care au apărut în ultimii doi ani și
care au reușit cu ajutorul fondurilor
europene, pe care dorim și noi să le
accesăm. Am început să ne informăm,
pentru că rezultatele nu se obțin în
mod magic. Cei care se ocupă de aces-
te fonduri sunt cei mai în măsură să
ne dea informațiile”, a subliniat Sorin
Surcel, pentru care cel mai important
instrument rămâne comunicarea și
care precizează că specialiștii trebuie
să fie aproape de fermieri. Astfel, ac-
cesarea fondurilor europene va fi unul
dintre pașii importanți în creșterea
acestei afaceri de familie.
Promoțiile și
comunicarea, esențiale
pentru ferma de prepelițe
de la Radovanu
Ouăle de prepeliță de la ferma fraților
Surcel sunt 100% naturale și sunt
adecvate consumului de către întreaga
familie, conform site-ului aferent Bio
Prepelița. Prin această interfață web,
Sorin și Cristian Surcel țin perma-
nent legătura cu clienții. De altfel, ei
au învățat repede că unele dintre cele
mai importante instrumente ale unei
afaceri de succes sunt informarea și
comunicarea. „Consumatorii pe care
îi avem noi sunt prieteni, prietenii pri-
etenilor noștri etc., veniți prin reco-
mandări”, ne-a explicat Sorin Surcel.
Tot pe site-ul deținut de acest brand
se prezintă periodic diverse oferte sau
promoții. În prezent se derulează o
campanie prin care oricine poate pri-
mi o caserolă de ouă gratuită, dacă
oferă datele de contact a trei persoane
ce pot fi contactate. Ofertele nu se vor
opri aici, dar prioritară este deocam-
dată dezvoltarea afacerii de familie.
35
 România Rurală – nr. 28

Afacerea mea rurale şi diversificarea economiei ru-

rale” iar obiectivul general este dez-
În septembrie 2014, au fost finaliza-
te construcțiile pe acest proiect și s-a
nu noi am făcut asta, ci aceia care au
construit castelul acum 400 de ani.

Pensiunea din Castel

Hotel Castel Daniel este o
pensiune de patru marga-
rete care aduce în peisajul
autohton un concept nou.
Cumpărată în 2009 de fa-
milia Racz, clădirea veche
de 400 de ani este în pre-
zent o atracție turistică.
Investițiile au fost reali-
zate cu fonduri europene,
păstrându-se stilul arhi-
tectonic și tradiția.
Clădirea în care funcționează pensi-
unea este de fapt un imobil construit
la începutul secolului al XVII-lea, în
1610, de către o familie de nobili din
Ardeal, în localitatea Tălișoara, din
județul Covasna.
Astfel, din porunca baronului Mihai
Daniel și a soției sale Iudith Haller, a
fost ridicat un castel de vară pentru
familie, clădire care a ajuns în propri-
etatea familiei Racz, de la București.
Fără nicio legătură cu acest domeniu,
cei doi soți au decis să investească nu
doar într-un imobil, ci și în cultură.
Soțul a lucrat în sectorul IT, iar soția
în marketing. „Mulți consideră caste-
lul ca fiind farmecul locului, mai ales
că nu este un imobil standard, nu am
făcut o investiție neapărat bazată pe
concepte economice și financiare, ci
pe reconstruirea unei povești și sal-
varea unui monument istoric”, decla-
ră Attila Racz, proprietarul pensiunii
de la Tălișoara.
O astfel de pensiune este locul ideal
pentru cei care apreciază arta și is-
toria, aceștia putându-se întâlni cu
hobby-urile lor, odată ce-i trec pragul.
Tradiția și istoria sunt
atrăgătoare pentru
turiștii secolului XXI
Castelul a fost renovat ca pensiune,
păstrându-se arhitectura și conceptul
inițial, dar și statutul de monument is-
toric. „Am ținut cont de recomandări-
le Ministerului Culturii. Am conservat
clădirea și am transformat-o în hotel
păstrând arhitectura și respectând
caracteristicile monumentului istoric.
Puteți să vedeți că oriunde în lume, în
afară de România, monumentele is-
torice sunt valorificate, adică se face
ceva cu ele”, spune Attila Racz.
Pentru a finaliza acest proiect, propri-
etarii au vizitat așezăminte similare
din străinătate. Cu toate că inspirația
a fost de factură străină, stilul este
autohton.
Tradiția și istoria sunt la ele acasă în
pensiunea-castel, dar facilitățile sunt
cele ale secolului XXI. Renovarea a
păstrat linia arhitectonică, s-au găsit
soluții arhitecturale care să nu schim-
be forma clădirii, dar s-a mers și pe
ideea de a face castelul-pensiune cât
mai atractiv pentru turiști.
„Sperăm că o să dureze încă alți 400-
500 de ani în urma restaurării pe care
am făcut-o noi. În momentul de față,
dacă nu faci lucrurile ușoare pentru
omul secolului XXI, nu este bine. Ideile
care vin din străinătate nu trebuie
luate și puse în practică ca atare, ci
trebuie foarte bine adaptate locului”,
precizează proprietarul pensiunii-cas-
tel. Acesta a mai văzut în străinătate
că hotelurile unde proprietarii sunt
foarte aproape de afacere, merg foar-
te bine, iar turiștii rămân cu amintiri
plăcute și se întorc. De aceea, cei doi
soți Racz își petrec majoritatea tim-
pului în județul Covasna, la Tălișoara.
voltarea activităţilor turistice în zone-
le rurale, care să contribuie la creşte-
rea numărului de locuri de muncă şi
a veniturilor alternative, precum şi la
creşterea atractivităţii spaţiului rural.
Finanțarea a fost aprobată, iar va-
loarea totală a proiectului a fost
de 400.000 de euro, din care 50%
finanțare proprie. „Implementarea
proiectului a durat aproape cinci ani,
iar eu am o afacere în domeniul IT.
Acest tip de afacere este prosper, iar
banii rezultați i-am investit în cas-
tel. Combinând aceste două surse, am
construit pensiunea. Pe lângă veni-
turile mele, au fost și cele ale soției”,
vorbește Attila Racz despre cum a
reușit să susțină investiția.
Proiectul a vizat doar clădirea, dar
proprietarii au mai investit din resur-
se proprii și în amenajarea grădinii,
a gardului și a tot ceea ce a făcut din
acest loc unul căutat de turiști.
făcut ultima decontare. Tot de atunci,
pensiunea este deschisă publicului.
Moștenirea culturală
trebuie dusă mai departe
Cei care decid să se abată pentru câ-
teva nopți la pensiunea castel se vor
bucura de apele minerale din zonă,
dar și de pădurile întinse pe suprafețe
mari. Scopul este ca turiștii să apre-
cieze că dorm într-o cameră veche de
400 de ani, bucurându-se de tot con-
fortul modern și să savureze prepa-
rate specifice secolului al XVII-lea,
cu toate că servirea respectă normele
secolului nostru.
Majoritatea turiștilor sunt din
București și Cluj, zona Moldovei, dar
și din afara granițelor țării, tot mai
mulți fiind cei care încep să înțeleagă
și să aprecieze valoarea locului. „Mulți
întreabă de ce am construit pereți de
120 de centimetri și noi explicăm că
Suntem mândri”, spune proprieta-
rul, care adaugă că afacerea este pe
un trend ascendent.
Proiectul nu se oprește însă aici, fa-
milia Racz lucrând la dezvoltarea
și îmbunătățirea lui. „Am câștigat
finanțare și din fonduri norvegiene pe
axa de patrimoniu cultural. Avem un
proiect care se cheamă Living Castle
și care are ca scop valorificarea a tot
ceea ce am găsit în monumentul isto-
ric. Vrem ca monumentul să devină
bogat în elemente de artă și de cultu-
ră, să continuăm viața culturală pe
care am moștenit-o”, specifică propri-
etarul pensiunii-castel.
Alături de Atilla lucrează în această
afacere soția sa, dar, pe măsură ce vor
crește, își vor implica și cele trei fiice în
munca lor. Astfel, Hotel Castel Daniel
este un exemplu elocvent că afacerile
de familie, făcute cu pasiune și dedi-
care, dau roade.

Investiție dezvoltată cu
bani europeni

Imobilul a fost achiziționat în 2009

cu fonduri proprii. Un an mai târziu,
proprietarii au depus un proiect pe
măsura 313 „Încurajarea activităţilor
turistice” pentru a obține finanțare
europeană prin PNDR din FEADR.

Măsura se încadra în axa III –

„Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele

36 37
 România Rurală – nr. 28
Leader la zi
Asociația Grupul de Acțiune Locală
Microregiunea Valea Sâmbetei (GAL–MVS)
Asociația Grupul
de Acțiune Locală –
M ic r or eg iu ne a Va le a
Sâmbetei cuprinde par-
teneri publici, privați,
asociații nonguvernamen-
tale și grupuri profesiona-
le fără personalitate juri-
dică din toate sectoarele
de activitate.
Asociația are ca scop dez-
voltarea rurală durabilă
a celor nouă comune din
componența sa: Beclean,
Cincu, Drăg uș, Lisa,
Sâmbăta de Sus, Șoarș,
Ucea, Viștea, Voila, situa-
te de o parte și de alta a râ-
ului Olt.
Microregiunea Valea Sâmbetei este un
spațiu rural situat în vestul județului
Brașov, respectiv în centrul Țării
Făgărașului, una dintre cele mai mari
și mai bine individualizate depresiuni
ale Transilvaniei.
Peisajul străjuit de vârfuri mai înal-
te de 2500 metri (Munții Făgăraș)
se relevă ca un amfiteatru, care se
desfășoară în trei trepte de relief sub
versantul nordic al Munților Făgăraș.
Relieful muntos ocupă aproximativ o
treime din suprafața zonei, iar cel de-
presionar și deluros aproximativ două
treimi. Geograful francez Emmanuel
de Martonne a numit Munții Făgăraș
„Alpi ai Transilvaniei”, estimând
potențialul turismului montan din
această regiune.
Punctul de atracție al zonei îl consti-
tuie Munții Făgăraș, cu peisaje gran-
dioase și izvoare de apă limpede și
rece. Există aici numeroase și atrac-
tive obiective turistice: Mănăstirea
Brâncoveanu, herghelia de cai lipițani
din Sâmbăta de Jos (comuna Voila),
alte mănăstiri și biserici construite pe
38
văile munților, pe ruinele civilizațiilor
trecute.
Cele mai apropiate orașe sunt:
Făgăraș, Victoria, Brașov, Sibiu, situ-
ate pe DN1, ceea ce facilitează accesul
rapid spre interiorul regiunii.
Asociația este preocupată să îndrume,
să sprijine și să protejeze acest minu-
nat colț de țară, iar modul prin care
se va realiza acest lucru este descris
parțial în Planul de Dezvoltare Locală.
Măsurile pe care au fost de-
puse proiecte
Asociația GAL Microregiunea Valea
Sâmbetei a deschis patru sesiuni de
cereri de proiecte, în cadrul cărora
s-au depus la sediul GAL-MVS 63 de
proiecte, 48 dintre ele fiind selectate
și depuse la OJPDRP Brașov.
Măsurile pe care au fost depuse pro-
iecte sunt următoarele:
111 – „Formare profesională, informa-
re și difuzare de cunoștințe”
112 - „Instalarea tinerilor fermieri”
312 - „Sprijin pentru crearea și dezvol-
tarea de micro-întreprinderi”
313 - „Încurajarea activităților
turistice”
322B/d - „Dezvoltarea serviciilor
sociale”
322B/h - „Revitalizarea tradițiilor
culturale”
421 - „Implementarea proiectelor de
cooperare”
Din cele 48 de proiecte selectate și de-
puse la OJPDRP Brașov, 17 au semnat
contractele de finanțare și sunt în di-
verse stadii de implementare.
Proiectele finanțate din Programul
Național de Dezvoltare Rurală 2007 -
2013 (PNDR), respectiv prin Programul
LEADER au un impact major pentru
dezvoltarea economică, socială și cul-
turală a Microregiunii Valea Sâmbetei.
Rezultatele de până în acest mo-
ment arată că finanțările europene
în zona noastră au vizat, în princi-
pal, achiziționarea de utilaje specifi-
ce, dezvoltarea industriei turismului,
investiții de interes comunitar ce pri-
vesc renovarea și dezvoltarea satelor
(măsura 322), realizate de către pri-
măriile celor nouă comune.
Un lucru îmbucurător în finanțarea
proiectelor de investiții îl reprezin-
tă ponderea din ce în ce mai mare a
echipamentelor de producere a ener-
giei regenerabile, necesare pentru
funcționarea unităților de producție
și servicii.
În ceea ce privește beneficiari care au
accesat măsura 112, menționăm că 13
tineri doresc să se instaleze în zona
rurală și să demareze afaceri în do-
meniul agricol.
Rezultatele de până acum arată
contribuția majoră pe care fondurile
europene derulate de GAL-MVS o au
în economia rurală. Proiectele afla-
te în implementare contribuie la pro-
gresul mediului rural românesc din
Microregiunea Valea Sâmbetei.
39
 România Rurală – nr. 28

Câteva dintre contractele semnate în cadrul GAL-MVS Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”
Pop Olimpia
Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”
Gheorghe Florin Goicea
Titlul proiectului:
Dănuț Marian Bădeanu „Centrul de servicii în
Titlul proiectului: agricultură – Agriserv”
Titlul proiectului: „Achiziție de utilaje performante”
„Fermă zootehnică de creștere vaci de lapte Bădeanu Dănuț Marian, Bărcut, județul Brașov” Investiția constă în achiziția
Prin acest proiect dorește să achiziționeze: un tractor, cositoare cu discuri, de utilaje agricole în vede-
greblă de adunat și de răvășit fân, balotieră cu înfoliator, freză de curățat, rea prestării de servicii către
Prin acest proiect a fost solicitat sprijin financiar în valoare de 40.000 euro pentru dezvoltarea exploatației zoo- platformă pentru ridicat baloți, utilaje agricole de ultimă generație cu
tehnice (creștere vaci de lapte) și realizarea conformității acesteia cu standardele comunitare în domeniu, aplicând terțe persoane, deținători de
care să poată presta activități pentru întreținerea terenului, recoltat fu- terenuri agricole, fermieri din
practicile de agromediu. Pentru atingerea acestor obiective, prin planul de investiții s-a stabilit achiziționarea unui raje (cosit, uscat, balotat), administrarea îngrășămintelor la cel mai înalt
tractor, cositoare pentru asigurarea furajelor pentru animale, păstor electric (aparat generator de impulsuri pen- GAL-MVS. Centrul de servicii
nivel de performanță într-un timp cât mai scurt și cu costuri cât mai re- Agriserv, prin dotările sale teh-
tru garduri electrice, n.r.) cu sistem solar pentru producerea și stocarea energiei electrice cu panou fotovoltaic, duse. Investiția are ca obiectiv consolidarea și dezvoltarea sectorului de
îmbunătățindu-se fluxul tehnologic al exploatației. nice, respectiv prin achizițiile
prestări de servicii din România prin alinierea la standardele europene, de utilaje și echipamente agri-
aceasta rezultând din nevoia creșterii serviciilor de mecanizare, pe baza cole pe care le realizează în
principiilor dezvoltării durabile. În urma implementării proiectului, vor cadrul acestui proiect va pre-
Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice” fi create două locuri de muncă. Proiectul are valoarea de 169.120 euro. sta servicii de lucrări agrico-
le speciale către fermierii din
Rodica Lungu GAL-MVS pentru care aceștia
SC Nova Obiectiv SRL nu au dotarea tehnică și/sau
Titlul proiectului: experiența necesară. Agriserv
„Construire pensiune agroturistică P+M” Titlul proiectului: va presta aceste servicii pe tere-
„Achiziție dotări pentru studio producție audio-video” nurile/culturile fermierilor din
A dorit amenajarea unei pensiuni agroturistice cu patru camere de cazare duble, confort de minimum trei marga- zonă, activitatea sa fiind exclu-
Societatea NOVA OBIECTIV SRL dorește accesarea, prin programul siv de a executa lucrările prin
rete, achiziționarea de echipamente pentru producerea energiei necesare desfășurării activității în cadrul pensi- LEADER, de fonduri nerambursabile pentru dotarea unui studio cu echi-
unii, din surse regenerabile, păstrarea și promovarea culturii tradiționale prin achiziția de obiecte tradiționale și închirierea utilajelor cu opera-
pamentele necesare funcționării acestuia. Prin proiect, solicitantul își tor. În urma implementării pro-
încheierea de precontracte cu furnizori de servicii culturale tradiționale. În urma implementării proiectului, vor fi propune să realizeze un studio de producție și post-producție pentru ma-
create patru locuri de muncă. Proiectul are valoarea de 94.389 euro. iectului vor fi create trei locuri
teriale audio/video pentru televiziune și radio, cum ar fi programe, emi- de muncă. Valoarea proiectului
siuni, precum și spoturi și reclame. În urma implementării proiectului, este de 199.780 euro.
vor fi create trei locuri de muncă. Valoarea proiectului este de 67.103 euro.

SC DHB Senior Expert SRL

SC IF Construct SRL
Titlul proiectului:
Titlul proiectului: „Achiziție echipamente
„Achiziție utilaje pentru lucrări de instalații” pentru servicii de topogra-
Prin acest proiect, IF Construct dorește modernizarea activității societății fie și cadastru-geodezie”
și creșterea viabilității economice a acesteia prin achiziția unui mini-ex- Prin acest proiect se dorește
cavator, a unui mini-încărcător, a unui aparat de videoinspecție, a unei diversificarea activităților de
mașini profesionale de curățat canalizarea, precum și crearea a trei lo- topografie și cadastru-geode-
curi de muncă în activitatea de prestări de servicii pentru locuitorii din zie în zona central-vestică a
mediul rural. Valoarea proiectului: 67.095 euro. județului Brașov, prin achiziția
de echipamente performante și
software care permit derula-
rea activităților de topografie
Mihai Drugă
și cadastru-geodezie: un sistem
GNSS, o stație totală, un laptop
Titlul proiectului:
cu sistem de operare, un sistem
„Construire atelier de tâmplărie și elaborare PUZ”
desktop cu monitor și sistem
Prin proiect se dorește înființarea și dotarea unui atelier de tâmplărie. De de operare, un software GIS.
asemenea, se dorește achiziționarea de echipamente pentru producerea În urma implementării proiec-
de energie regenerabilă, necesară desfășurării activității în cadrul ateli- tului vor fi create două locuri
erului, din surse regenerabile. În urma implementării proiectului vor fi de muncă. Valoarea proiectului
create opt locuri de muncă. Valoarea proiectului: 192.919 euro. este de 46.736 euro.

40 41
 România Rurală – nr. 28

știri și evenimente
Măsura 322 B/d „Dezvoltarea serviciilor sociale”
Comuna Cincu
Conferință RNDR pentru tinerii fermieri
Comuna Beclean Mulți au venit din dorința de a afla se întâmplă în spațiul rural”, spune
Titlul proiectului: Radu Antohe, expert în cadrul RNDR,
În perioada 7-8 mai 2015, cât mai multe informații despre
„Înființare cantină socia-
Titlul proiectului: Unitatea de Sprijin a Rețelei oportunitățile de finanțare ale PNDR care s-a ocupat de organizarea eveni-
lă Cincu”.
„Înființare centru social pentru copiii din familiile cu proble- Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020. mentului de la Iași.
me din satul Hurez, comuna Beclean, județul Brașov” Proiectul vizează obținerea a organizat la Iași Conferința
de sprijin financiar pentru Tematică „Tineri Fermieri". Prin astfel de întâlniri, RNDR încear-
Centrul va oferi servicii educaționale și recreative profesioniste, pentru Subiectul central a fost că să asigure o cât mai bună informa-
Elemente de noutate
înființarea unei cantine socia-
elevii din clasele I-IV. În aceste spații, joaca se va îmbina armonios cu le. Este un proiect care preve- Submăsura 6.1 – Sprijin pen- re, implementare a proiectelor și, im-
învățarea, prin activități interesante și incitante, sub supravegherea și tru instalarea tinerilor fermi- Tema conferinței de la Iași a fost solici-
de investiții în infrastructura plicit, dezvoltarea spațiului rural.
îndrumarea permanentă a unui colectiv de cadre didactice specializate. eri și antreprenoriatul în me- tată de membrii RNDR: noua submă-
socială (lucrări de construcții) sură 6.1 – Sprijin pentru instalarea ti-
Astfel, se vine în sprijinul părinților prin modelarea și dezvoltarea inte- și achiziționarea de dotări ne- diul rural. La conferință au fost „RNDR este membru al Rețelei
lectuală și de comportament a copiilor, petrecerea timpului lor liber în prezente și persoane care locu- nerilor fermieri. Tot cu această ocazie
cesare bunei desfășurări a Europene de Dezvoltare Rurală, din
mod relaxant și creativ, alături de cei de vârsta lor. Valoarea proiectului iesc la oraș și sunt interesate de s-au dezbătut aspecte legate de antre-
activităților sociale. Valoarea care fac parte toate statele membre
este de 66.800 euro. dezvoltarea unei afaceri în me- prenoriatul în mediul rural, dar s-a
proiectului: 78.103 euro ale Uniunii Europene. Vorbim de un
diul rural. discutat și despre noile proceduri.
cadru reglementat care are ca scop
principal informarea și cooperarea. „Sunt necesare mai puține documente
Măsura 322 B/h „Încurajarea activităților turistice” Evenimentul de la Iași, organizat de Pe de-o parte, sunt instituțiile impli- la depunerea proiectelor. De aseme-
RNDR, a adunat aproximativ 120 cate în elaborarea politicilor și tot nea, sunt proiectele tip pe care cole-
de participanți, dintre care unii au ceea ce înseamnă dezvoltarea rura- gii noștri din Ministerul Agriculturii
Comuna Drăguș accesat deja fonduri europene prin lă, iar pe de altă parte, mediul asoci- și Dezvoltării Rurale le-au pus la
intermediul Programului Național ativ sau partenerii, fermierii, cei care dispoziția fermierilor”, a specificat
Titlul proiectului: de Dezvoltare Rurală 2007-2013. au un interes direct legat de ceea ce Radu Antohe.
„Modernizare casă tradițională și transformare în muzeu sătesc Dimitrie Gusti - amenajări ex-
terioare, împrejmuire front și construire anexă – șură”.
La Muzeul Național al Satului din București se află o casă tradițională (sec XIX) din localitatea Drăguș, adusă în
1936, gospodărie ce servește ca model de reabilitare și modernizare a casei tradiționale ce face obiectul acestui pro-
iect. Proiectul propune realizarea Muzeului sătesc „Dimitrie Gusti” prin valorificarea construcției tradiționale exis-
tente și prin construirea unei anexe șură, astfel încât moștenirea culturală a satului Drăguș, reprezentativă pentru
Țara Făgărașului, să fie cunoscută și apreciată. Urmărirea, implementarea și execuția expusă în prezentul proiect
vor avea efecte pozitive asupra vieții economice și culturale a satului Drăguș. Valoarea proiectului: 43.847 euro.

Comuna Ucea

Titlul proiectului:
„Achiziționare dotări pentru desfășurare activități culturale”.
Proiectul constă în achiziționarea unui sistem de sunet, a unui sistem de videoproiecție, a 300 de scaune, precum
și a zece costume populare bărbătești complete pentru Ceata de feciori din comuna Ucea. Proiectul promovea-
ză investiții în scopul conservării specificului local și a moștenirii culturale (conservarea patrimoniului imateri-
al, promovare, organizare de spectacole cu specific local etc.), realizate de comuna Ucea. Funcționarea obiectivu-
lui investiției este asigurată în parteneriat cu Asociația Badea Cârțan, conform acordului de parteneriat încheiat.
Beneficiara proiectului este Ceata de feciori din Comuna Ucea, formată din 10 tineri (persoane sub 40 ani), pentru
care se achiziționează costume populare complete. De asemenea, beneficiarii finali ai acestei investiții sunt locui-
torii comunei Ucea. Valoarea proiectului: 47.506 euro.

Criza economică globală a afectat și
Microregiunea Valea Sâmbetei și efec-
tele ei negative s-au simțit, de aseme-
nea, în zona noastră. În aceste condiții
Asociația GAL Microregiunea Valea
Sâmbetei își propune să crească rata
de absorbție a fondurilor europe-
ne destinate agriculturii. Cheltuirea
acestor fonduri presupune un proces
de gestiune laborios care înseamnă
totodată verificări înainte, în timpul
și după implementarea proiectelor.
Asociația GAL Microregiunea Valea
Sâmbetei, prin efort instituțional și
prin intermediul cursurilor organi-
zate pentru scrierea proiectelor de
finanțare, dovedește că este capabi-
lă să facă acest lucru în mod eficient.

42 43
 România Rurală – nr. 28
Un alt element de noutate, despre
care s-a discutat în cadrul conferinței
ieșene, este sistemul de depunere on-
line a proiectelor, experimentat de câ-
teva luni.
Fonduri 100%
nerambursabile pentru
tineri
Printre participanții la Conferința te-
matică organizată la Iași de RNDR
s-au regăsit beneficiarii unor măsuri
din PNDR 2007-2013, dar și mulți
tineri aspiranți, care doresc să de-
mareze acum un proiect prin PNDR
2014-2020.
44
Submăsura 6.1 – Sprijin pentru in-
stalarea tinerilor fermieri are ca scop
sprijinirea stabilirii pentru prima dată
a tinerilor fermieri ca șefi/conducă-
tori unici ai unei exploatații agricole.
„Sprijinul este de 50.000 de euro, în
funcție de dimensiunea economică
fermei, până în octombrie 2015 fi-
ind alocată o sumă de 111 milioane
de euro. Deci sunt bani pentru tine-
rii fermieri, interesați să-și dezvolte
o activitate în mediul rural”, a mai su-
pus specialistul RNDR Radu Antohe.
Evenimentul de la Iași a adunat per-
soane de diverse vârste, cu competențe
în agricultură, dar și locuitori ai
spațiului urban interesați să se în-
toarcă la sat și să dezvolte o afacere.
Membrii RNDR se prezintă
Agenția Națională pentru Zootehnie
„Prof. dr. G. K. Constantinescu”
„[...] Trebuie într-adevăr să introducem mai multă știință în agri-
cultură și zoocultură. Felul nostru de exploatare este prea înapo-
iat pentru a mai putea face față astăzi împrejurărilor. Trebuie
să organizăm, să raționalizăm și să ameliorăm producția. Iar
pentru a ajunge aici trebuie să plecăm de la știință. Cine va per-
severa în empirism va cădea înfrânt. În Occident și peste Ocean,
știința are deja o mare ascendență asupra producătorilor, care
în toate ocaziile recurg la lumina specialistului.” - Prof. dr. G.
K. Constantinescu, septembrie 1930
Agenția Națională pen-
tru Zootehnie„Prof. dr. G. K.
Constantinescu” (ANZ) este o uni-
tate bugetară, cu personalitate ju-
ridică, care funcționează în baza
H.G. nr. 1188/2014, aflată în subor-
dinea Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale. Această Agenție
reprezintă autoritatea națională com-
petentă în domeniul zootehnic pri-
vind exploatarea, ameliorarea și
reproducția animalelor, inspecția de
stat în zootehnie, controlul la produ-
cătorii și prim-cumpărătorii de lapte,
conservarea și managementul durabil
al resurselor genetice animale.
Agenția Națională pentru Zootehnie
poartă numele savantului român de
renume mondial, cel care a fost pă-
rintele zootehniei românești, prof. dr.
G. K. Constantinescu, un deschizător
de drumuri, cu o activitate și o operă
remarcabilă, fiind un model de profe-
sionalism pentru generațiile actuale
și viitoare de ingineri zootehniști și
medici veterinari.
Am citit și recitit următorul citat, plin
de conținut, din „Lecția de deschidere”
(publicată în anul 1924), când tână-
rul în vârstă de 36 de ani, prof. dr. G.
K. Constantinescu, reușea să expună
în câteva idei chintesența conceptu-
lui zootehnic: „Pentru mine, zooteh-
nia n-a fost numai o specialitate, o
profesie, o obligație de catedră, zoo-
tehnia m-a atras, m-a câștigat, m-a
învins! Ea este una dintre științele
cele mai bogate, mai frumoase, mai
pline de conținut. Ea a devenit pen-
tru mine o adevărată pasiune. În ea
m-am regăsit. Este câmpul de activi-
tate cel mai atractiv. Obiectul său de
studiu este un material special, care
încântă, stimulează, absoarbe, con-
centrează și satisface. Zootehnia nu
este numai zoologie, anatomie ori fi-
ziologie, aceasta se ocupă de anima-
lele domestice, care se deosebesc mult
de toate celelalte animale, iar zooteh-
nistul cercetează sub toate aceste as-
pecte rasele de animale domestice pe
45
 România Rurală – nr. 28

care le crește, le hrănește, le exploa-
tează și le transformă mereu în uzi-
ne tot mai productive, realizatoare
de beneficii. Ele îl interesează pe zo-
otehnist ca origine, ca devenire, ca
unități sistematice, ca material bi-
ologic, psihologic și, mai presus de
toate, economic. Câmpul zootehnic
este astfel un adevărat loc de întâlnire
al unor serii de interese. Darwin s-a
inspirat de la crescătorii de anima-
le ca să-și formuleze teoria selecției,
psihologii studiază elaborările psi-
hice la animale spre a-și crea baze
pentru psihologia omului, igienistul
studiază alimentația omului cu ali-
mente de origine animală, economis-
tul cercetează producția, circulația,
importul și exportul de produse zo-
otehnice, iar toate acestea le pune la
dispoziție crescătorului de anima-
le și îndrumătorului său, zootehnis-
tul. Nu cunosc disciplină mai bogată
în resurse. Avem o producție slabă,
care înseamnă o pierdere vinovată
a unui potențial neglijat, înseamnă
o spărtură nejustificată a economiei
naționale, înseamnă un câștig mai
mic pentru producător, înseamnă în-
mormântarea unei bogății pe care o
nimicim singuri, diminuând disponi-
bilul național care ni se cuvine. Alte
țări seacă mările ca să-și facă teren
pentru agricultură, iar noi avem te-
renul și nu-l exploatăm cum trebuie.
O caracteristică indiscutabilă a ex-
portului nostru agricol este exportul
cerealist, pe când în celelalte țări este
exportul zootehnic.”
Atribuțiile Agenției
Naționale pentru
Zootehnie
Respectând principiile mai sus
menționate, Agenția Națională pentru
Zootehnie (ANZ) își exercită funcțiile
printr-o serie de atribuții în dome-
niul ameliorării, reproducției, patri-
moniului genetic, inspecției de stat
în zootehnie, efectuează analize, teste
și experiențe în laboratoarele proprii
pentru certificarea datelor etc.
Ameliorarea speciilor este un proces
fundamental filogenetic și, ca atare, di-
namica lor este condiționată strict de
succesiunea ritmică a generațiilor, deci
de reproducție. Creșterea producției
animaliere globale se realizează
prin sporirea efectivelor și mărirea
producției pe cap de animal. Mărirea
producției globale prin creșterea efec-
tivelor nu este totdeauna cea mai eco-
nomică, întrucât presupune cheltuieli
în plus pentru adăpostirea, hrănirea și
îngrijirea animalelor. De dorit este să
se realizeze producții mari prin mări-
rea producției pe cap de animal, prin
îmbunătățirea potențialului genetic.
Plecând de la efectivele existente se
formează o generație nouă cu potențial
genetic superior, care să dea producții
superioare față de generația anteri-
oară. Această modificare reprezintă
ameliorarea, iar selecția - factorul de
bază al ameliorării - nu reprezintă o
simplă alegere a plusvariantelor ge-
netice dintr-o generație, ci realizarea
unei generații noi de indivizi adulți din
aceste plusvariante, ceea ce înseamnă
în primul rând reproducție.
Reproducția oferă ameliorării di-
ferite posibilități prin realizarea
însămânțărilor artificiale, mai ales
în condițiile în care acțiunea se poa-
te baza pe material seminal conge-
lat sau transfer de embrioni. Rasele,
liniile, hibrizii și noile creații bio-
logice la animalele domestice sunt
într-o continuă evoluție, modificare,
apariție - dispariție, proces cu impor-
tante implicații economice. Acest pro-
ces nu poate fi ținut eficient sub con-
trol decât pe baza cunoașterii exacte a
modificărilor genetice înregistrate în
timp, prin testarea lor comparativă -
proces de probare în aceleași condiții
de mediu a capacității de producție și
progresului genetic înregistrat, pre-
cum și de evidențiere a diferențelor de
adaptare a acestora la diferite condiții
de exploatare. Astfel, se pot lua decizii
corecte și eficiente de folosire, accep-
tare sau eliminare a diferitelor rase,
linii și hibrizi, măsurându-se exact
efectul muncii de ameliorare, impli-
cit eficiența economică.
național tranzitoriu 2014-2020 și spri-
jinul voluntar cuplat 2014-2020), aju-
torul de stat pentru ameliorarea rase-
lor de animale, ajutorul de stat pentru
bunăstarea animalelor, ajutorul de stat
pentru achiziționarea motorinei cu
acciză redusă, sprijinul de maximum
2500 lei/cap pentru achiziția de ber-
beci din rase specializate și de maxi-
mum 5000 lei/cap pentru achiziția de
juninci din rase specializate.
Referitor la resursele genetice ani-
male, având în vedere importanța pe
care o capătă din ce în ce mai mult
resursele de proteină animală în țara
noastră, este necesar să se trateze
cu seriozitate tema economicității
creșterii raselor care valorifică toc-
mai resursele mai puțin folosite, pe
măsura posibilităților de a le produce:
pășunile, resturile menajere, deșeurile
cerealiere și mai ales porumbul care se
cultivă în prezent pe suprafețe mari.
În condițiile procesului de ameliora-
re, în care un număr restrâns de rase
s-a evidențiat astfel încât să cores-
pundă sub aspectul indicilor tehni-
co-economici și calitativi, diversifica-
rea genetică existentă se reduce foarte
rapid. Crescătorii de animale în rasă
curată, deținători de efective de ani-
male angajați în conservarea patrimo-
niului genetic, vor beneficia de scheme
de ajutor de la bugetul statului și/sau
de la Uniunea Europeană, măsuri de
tip compensatoriu, pentru acoperi-
rea pierderilor de venit suportate de
beneficiarii care încheie angajamente
voluntare. Prima compensatorie acor-
dată pentru respectarea angajamen-
telor voluntare privind creșterea ani-
malelor femele adulte de reproducție
din rasele locale în pericol de aban-
don este plătită anual și se acordă pe
cap de femelă adultă de reproducție de
rasă pură. Această măsură va hotărî
soarta conservării resurselor geneti-
ce animale pentru următorii cinci ani.
În cadrul Agenției funcționează și o
bancă de gene prin care se realizează
păstrarea „ex situ" (prin crioconser-
vare) a materialului biologic cu status
de risc critic, cu potențial genetic va-
loros, prin care se gestionează, se pro-
tejează și se evaluează tot materialul
de reproducție congelat.
A NZ acreditează organizații și
asociații ale crescătorilor de animale
care înființează și conduc registre ge-
nealogice la animalele de fermă și/sau

În slujba crescătorilor de
animale

Venind în sprijinul crescătorilor de

animale, conștienți de faptul că pe
piața unică europeană, concurențială,
nu vor putea fi competitivi decât prin
realizarea unor producții ridicate, la
înalte standarde de calitate, Agenția
Națională pentru Zootehnie „Prof. dr.
G. K. Constantinescu” împreună cu
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale promovează politici de suste-
nabilitate coroborate cu o serie de
forme de sprijin cum ar fi schema de
plată în sectorul zootehnic (ajutorul

46 47
 România Rurală – nr. 28
pentru efectuarea controlului oficial al
producției - COP, inclusiv pentru cal-
cularea și publicarea rezultatelor, iar
pentru rasele cuprinse în programul
de carne menține conducerea regis-
trelor genealogice la nivelul agenției.
De asemenea, ANZ înregistrează
obiectivele avicole și acordă coduri-
le de identificare pentru fermele de
selecție, de reproducție și stațiile de
incubație, atestă asociațiile profesi-
onale de crescători la speciile de ani-
male care nu fac obiectul programelor
de conservare și utilizare a resurselor
genetice animale: păsări, animale de
blană, porumbei, câini, pisici și alte
animale de companie.
În ceea ce privește Programul Național
Apicol, măsurile luate în cadrul ce-
lor trei „ediții” ale PNA au contribu-
it la dezvoltarea sectorului apicol din
România, după cum reiese din datele
statistice cantitative referitoare la nu-
mărul familiilor de albine și producția
de miere, dar și din creșterea numă-
rului de tineri apicultori care au acce-
sat proiecte cu finanțare prin FEADR.
48
Potrivit domeniului său de activitate,
în condițiile legii, Agenția monitori-
zează identificarea, repartizarea nu-
merelor de identificare a stupinelor
și stupilor - constituie și actualizează
baza de date apicolă națională, iden-
tificarea și înregistrarea ecvideelor
- înregistrarea performanțelor și co-
rectitudinea evaluării genetice pentru
animalele cuprinse în controlul ofici-
al al producțiilor, unde se constată în
ultimii ani un interes din ce mai mare
din partea fermierilor ca animalele lor
sa fie cuprinse în COP, dându-le posi-
bilitatea, în urma rezultatelor, de a lua
decizii juste și de a-și specializa ani-
malele în direcția de creștere dorită,
dar și eficientă economic, fie de carne,
de lapte, mixtă, de pielicele etc.
În cadrul Agenției Naționale pen-
tru Zootehnie „Prof. dr. G. K.
Constantinescu” funcționează Centrul
național de formare profesională în
zootehnie, care se adresează persoane-
lor interesate să se califice în următoa-
rele meserii: operator de însămânțări
artificiale la animalele de fermă (cali-
ficare și/sau specializare), lucrător în
creșterea animalelor, în urma cărora
beneficiarilor cursurilor li se elibe-
rează certificate de calificare profesi-
onală. Pregătirea teoretică se realizea-
ză în localitatea Dej, județul Cluj, iar
componenta practică se realizează în
cadrul bioazelor cu material biologic
- atât în cea din localitatea Dej, cât și
în cea din localitatea Beclean, județul
Bistrița-Năsăud.
- Stabilirea paternității prin teste de
Obiectivele imediate ale
ANZ
Agenția Națională pentru Zootehnie
„Prof. dr. G. K. Constantinescu” și-a
propus câteva obiective de ordin
imediat:
- Continuarea măsurilor de imple-
- Analiza calității laptelui crud pri-
vind determinarea componentelor
de bază din laptele de vacă (grăsi-
me, proteină, număr de celule so-
matice) în vederea estimării valorii
de ameliorare a animalelor. Aceste
analize se realizează în laboratoa-
rele proprii utilate cu aparatură
ultraperformantă (laboratorul de
la București - la sediul Agenției,
care de curând a fost extins prin
transferarea aparaturii laboratoru-
lui de la Arad, pentru a veni prompt
în rezolvarea solicitărilor fermieri-
lor, într-un viitor apropiat urmând
să se pună în funcțiune și laborato-
rul de la Brașov, pentru a răspunde
solicitărilor fermierilor din nordul
și nord-vestul țării);
biologie moleculară în laboratorul
propriu de genetică moleculară,
pentru domeniul de activitate al
Agenției. La solicitarea beneficia-
rilor, se va realiza aniza materialu-
lui seminal, certificată prin buleti-
ne oficiale de analiză și expertiză a
calității acestuia;
mentare a programelor de produ-
cere a cărnii de taurine și ovine
prin extinderea hibridărilor repe-
tate ale taurinelor și ovinelor, din
afara populațiilor active. Rațiunea
ar fi cererea existentă pe piața de
carne, care este și va fi în creștere,
în cazul României, pornindu-se și
de la realitatea că mari întinderi
din zonele colinare și de munte nu
dispun de condițiile necesare pen-
tru procesarea laptelui de vacă. Pe
lista argumentelor se numără dez-
voltarea continuă a pieței, existența
unor animale perfect adaptate
condițiilor de mediu din România,
dar mai ales costurile de întreținere
scăzute. În vederea realizării aces-
tui program se are în vedere: folo-
sirea ca material biologic a rase-
lor cu potențial genetic ridicat în
producția de carne; încrucișarea
raselor mixte cu rasele Aberdeen-
Angus, Charolaise, Limousine,
Bleu Blanch Belgique; continua-
rea implementării unui program
de formare a fermierilor în scopul
creșterii și exploatării raselor de
carne, în acest sens prezentându-se
informații privind creșterea și stra-
tegia de hrănire a vacilor de car-
ne, înființarea de pășuni, precum
și popularea acestora cu taurine
pentru carne; difuzarea de tauri și
de material seminal; îmbunătățirea
performanțelor de producție prin
adoptarea tehnologiilor perfor-
mante de creștere și exploatare;
acordarea de stimulente pentru
producția de carne; eficientizarea
activității prin echilibrarea balanței
prețurilor pe segmentele filierei
cărnii; creșterea competitivității
cărnii de bovine pe plan național
și internațional, precum și adap-
tarea diferitelor rase și hibrizi la
condițiile pedoclimatice din dife-
ritele zone ale țării; creșterea ni-
velului mediu al performanțelor de
producție pe cap de animal, conco-
mitent cu creșterea potențialului
genetic pentru producția de car-
ne în funcție de rasă; elaborarea
de programe educaționale privind
avantajele creșterii bovinelor si ovi-
nelor de carne și ale consumului de
carne de taurine și ovine, compa-
rativ cu alte specii de animale din
fermă.
Pentru dezvoltarea și îmbunătățirea
calitativă a producției de carne pot
fi utilizate două variante, și anume:
creșterea unor nuclee din rase spe-
cializate în producția de carne sau
încrucișarea industrială a raselor loca-
le mixte și de lapte cu rase de carne în
vederea obținerii de hibrizi comerciali
49
 România Rurală – nr. 28
pentru abatorizare. Aceste încrucișări
pot fi simple sau multiple, în funcție
de obiectivele propuse privind ran-
damentul la sacrificare, dar mai ales
de calitatea cărnii și economicitatea
sporului de creștere.
Un mare proiect al ANZ este Centrul
Național de Recoltare, Examinare,
Prelucrare, Stocare, Însămânțare
A rtificială și Biotehnologii de
Reproducție, în vederea dezvoltării
însămânțărilor artificiale la specia ca-
baline, cu sediul la Târgu-Mureș, ale
cărui obiective principale sunt crearea
și dezvoltarea băncii naționale de gene
pentru specia cabaline prin introdu-
cerea de material seminal congelat,
ovule congelate și embrioni congelați,
depozitarea și conservarea materialu-
lui genetic de mare valoare zootehnică,
dezvoltarea cercetărilor referitoare la
fiziologia materialului seminal de ar-
măsar, tehnici de examinare, medii
de diluție, tehnici de conservare, dez-
voltarea și implementarea tehnicilor
de recoltare și transplant de embri-
oni proveniți de la iepe de mare valoa-
re zootehnică, difuzarea materialului
50
seminal de armăsar și implementa-
rea însămânțărilor artificiale la rase-
le de cai la care este admisă această
operațiune etc.
Referitor la patrimoniul pastoral, se
impune continuarea implementării
amenajamentelor pastorale.Acestea
reprezintă un sistem complex de lu-
crări tehnologice prin care se reali-
zează menținerea și refacerea con-
tinuă a covorului vegetal ierbos cu
specii de înaltă valoare furajeră,
în condițiile creșterii producției și
calității pajiștilor și se asigură bunăs-
tarea animalelor care pășunează. La
acestea se adaugă lucrările obligatorii
de investiție de lungă durată (constru-
irea de drumuri de acces, tarlalizarea
și împrejmuirea pajiștilor, efectuarea
de lucrări pentru asigurarea apei pen-
tru animale, realizarea de umbrare
și construcții speciale pentru prelu-
crarea primară a produselor anima-
liere etc.).
Începând cu 1 martie 2015, fermie-
rii români au posibilitatea de a be-
neficia de pășuni și fânețe în funcție
de numărul de animale deținute și
de capacitatea productivă a acestor
suprafețe. În acest context, este ne-
cesară o restructurare a producției
animale prin creșterea numărului de
ferme comerciale modernizate (în anul
2013, numărul exploatațiilor agrico-
le a scăzut cu 6% față de anul 2010,
efect al comasării terenurilor) și prin
conservarea și dezvoltarea sistemelor
pastorale. Prin valorificarea rațională,
eficientă, a uriașului potențial pasto-
ral (4,5 milioane hectare), efectivele
de rumegătoare ale României pot fi
dublate, iar ca efect producția anuală
de carne în carcasă ar putea crește.
România dispune de un potențial
agricol net superior multor state din
Uniunea Europeană, potențial dat de
suprafața agricolă de circa 13,3 milioa-
ne ha, din care 8,3 milioane ha sunt de
teren arabil. Raportul dintre suprafața
arabilă a României și numărul de lo-
cuitori este de 0,41 ha teren arabil/
locuitor, fiind net superior față de va-
loarea acestui raport în multe state din
Uniunea Europeană și aproape dublu
față de media UE 27, care este de doar
0,212 ha teren arabil/locuitor.
Este necesar ca acest uriaș potențial
agricol să fie valorificat prin politici
coerente de comasare a terenurilor și
creștere a dimensiunii exploatațiilor
agricole și zootehnice, precum și prin
aplicarea unor agrotehnici corespun-
zătoare fiecărei culturi și a unor teh-
nologii moderne de obținere a pro-
duselor. În dezvoltarea sectorului
zootehnic, România mizează pe câ-
teva puncte tari: suprafață agricolă
de aproximativ 13,3 milioane ha, 4,5
milioane ha pășuni și fânețe, pentru
valorificarea eficientă a acestora, efec-
tivele actuale de rumegătoare putân-
du-se dubla în următoarea perioadă,
existența raselor de animale adapta-
te condițiilor pedoclimatice și de ex-
ploatare, specialiști cu înaltă pregătire
profesională, capacitatea de a obține
produse alimentare folosind materie
primă în sistem bio.
Trebuie să recunoaștem însă că
avem și câteva puncte slabe, care se
pot remedia prin politici și strate-
gii naționale: dimensiunea redusă a
exploatațiilor zootehnice, tehnologii
de exploatare și utilaje învechite, rase
de animale nespecializate, un grad re-
dus de asociere a producătorilor, o sla-
bă promovare a produselor naționale.
Balanța comercială
import-export a
României
Analizând balanța comercială a
României pentru produse agroalimen-
tare, aceasta este deficitară în ansam-
blul ei, însă deficitul s-a redus gradual
de la 2217 milioane de lei în anul 2007,
la 746 de milioane de lei în anul 2012,
iar în anul 2013 aceasta a fost pozitivă,
înregistrându-se o creștere cu 334 de
milioane de lei.
Tendința de creștere din anul 2013 se
datorează în primul rând exportului
de produse vegetale, (în special grâu)
care, din păcate nu înglobează valoa-
re adăugată, dar care ar putea fi valo-
rificate în țară prin transformarea în
produse animaliere.
La capitolul produse animaliere și
animale vii, balanța comercială im-
port-export, este încă negativă, cu
toate că se înregistrează o tendință
de scădere a deficitului, începând cu
anul 2008.
Fermierii români trebuie să produ-
că și să-și valorifice producția zo-
otehnică pe o piață tot mai compe-
titivă, , în acest context, Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale
elaborând strategii specifice menite
să aducă nivelul sprijinului financiar
acordat fermierilor români la nivelul
sprijinului de care beneficiază fermi-
erii din celelalte state membre.
Pentru obținerea de valoare adăugată
pe lanțul produselor animaliere este
necesară îndeplinirea următoarelor
condiții :
- crearea unui cadru adecvat pentru
organizarea producătorilor în di-
ferite forme asociative (asociații,
cooperative, GAL-uri etc), insis-
tând pe faptul că fără integrarea
producției pe verticală, fermierii
nu vor fi beneficiarii rezultatu-
lui muncii lor, valoarea adăugată
a produsului realizându-se doar
prin prelucrare și valorificare ca
produs procesat;
- procesarea produselor agro-zo-
otehnice și evitarea comerțului
cu produse neprelucrate (cerea-
le, animale vii, carne în carcasă,
miere etc);
- promovarea consumului de
produse obținute în România,
inclusiv prin menționarea pe eti-
chetă „Produs în România” .
Aceasta este noua viziune a factorilor
decizionali prin care se urmărește cre-
area de valoare adăugată.
51
 România Rurală – nr. 28

Vă invităm să participaţi
la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa

dumneavoastră de dezvoltare rurală
pentru o posibilă publicare în revistă?

Ghid de
participare
Aceste indicaţii sunt orientative pen-
tru omogenizarea contribuţiilor. Au-
torii înţeleg că redacţia poate modi-
fica textul primit, pentru o mai bună
înţelegere.
Fotografii şi imagini
• Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.
• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate
(rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).
• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format
.JPEG

• Autor: Trebuie identificat cu • Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/
nume, prenume şi ocupaţia actuală. imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.
• Introducere: Trebuie inclusă o
scurtă introducere care să evidenţie-
ze relevanţa subiectului prezentat. Scrisori către Redacţie
• Lungimea articolului: 400 – • Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de
800 cuvinte
dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de
• Informaţii corecte: Nu prezen- cuvinte.
taţi decât informaţii de care sunteţi
100% sigur şi pe care le puteţi sus- • Redactorii pot interveni asupra textului,
ţine. Menţionaţi sursa informaţiilor, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea
atunci când prezentaţi date care pro- şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate
vin de la alte instituţii sau organizaţii.
scrisorile vor fi publicate.
• Stil: Vorbind despre un articol de
revistă, este de dorit ca textul să nu • Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile
semene cu un raport. De aceea, sunt care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate
indicate: pe website-ul RNDR.
»»0 exprimare simplă;
»»date relevante pentru a susţine
ideea principală a articolului, şi nu
toate detaliile proiectului;
»»evitarea excesului de acronime;
»»denumirea completă, urmată de
acronim, trebuie inserată atunci
când apare prima dată în text; Vă invităm să ne trimiteţi experienţele
»»evitarea comentariilor şi a referin- dumneavoastră, fotografii, scrisori şi
ţelor externe care pot fi controver-
sate sau greşit înţelese. articole la adresa: publicatii@rndr.ro

52
 Deschişi Către Viitor

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:
Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215
E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro
Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România,
în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală“. Proiect cofinanţat prin
FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.
Mai 2015
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Se distribuie gratuit.