România Rurală

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Numărul 15 Anul II, IANUARIE 2015

VIOREL MORĂRESCU
Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat în
acest moment, cu toate că are un potențial enorm în
domeniu
LA CULES DE PLANTE MEDICINALE
SIMION FLORIAN
Suntem foarte mândri că oamenii au început să știe din
nou de plafar
Culturile de lavandă – nuanța de mov de pe piața
plantelor aromatice din românia
Andrei Barbu - de la computere, la culturi de
plante aromatice

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
 România Rurală – nr. 15

BIROURILE REGIONALE
Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

BRĂILA
B-dul Independenței, nr. 282, et. 1, cod poștal 810124, usr.sud.est@rndr.ro
Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVA
Str. Libertății, nr. 19, cod poștal 200421, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro
Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂU
Str. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poștal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro
Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘ
Str. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poștal 540331, usr.centru@rndr.ro
Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAȘI
Zona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poștal 700064, usr.nord.est@rndr.ro
Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIȘOARA
B-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poștal 300074, usr.vest@rndr.ro
Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIȘTE
Str. Vărzaru Armașu, nr. 7A, cod poștal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro
Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREȘTI
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poștal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro
Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicații are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informații suplimentare despre MADR și USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicații, Ianuarie 2015

ISSN 2284-8665
ISSN-L 2284-8665
© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicații este autorizată cu condiția menționării sursei.

Tipărit în România.

Copyright fotografii: Cristian-Alexandru Catană, Monica Anghelovici, MADR, GAL Valea Muntelui, GAL Colinele
Buzăului, Stațiunea de Cercetare –Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea, Muzeul Național al Țăranului Român,
www.fao.org, www.gruenewoche.de.
Cuprins
EDITORIAL................................................................................................................................................................................ 3

INTERVIU
Viorel Morărescu: Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat suficient în acest moment, cu toate că are un potențial
enorm în domeniu.................................................................................................................................................................... 4

DEZVOLTARE RURALĂ
România produselor din plante medicinale și aromatice....................................................................................................... 8
Culturile de lavandă – nuanța de mov de pe piața plantelor aromatice din România..........................................................12
La cules de plante medicinale..................................................................................................................................................14
Uleiurile esențiale, o afacere frumoasă ce conferă frumusețe și relaxare ............................................................................18
Calendar – Festivalurile începutului de an............................................................................................................................ 20
Simion Florian: Suntem foarte mândri că oamenii au început să știe din nou de Plafar.................................................... 22
Andrei Barbu - de la computere, la culturi de plante aromatice........................................................................................... 26

OAMENI
Lăcrămioara Ionescu, meșter popular din Argeș - săculeţe cu levănţică, cusute manual cu modele muscelene............... 28

EXPERIENȚE
Ferma mea: Victorița Meiroșu pornește o afacere dâmbovițeană „parfumată” în domeniul culturilor de lavandă....... 30
Afacerea mea: Pensiunea „Casa Matei” din Berca - ospitalitate și rafinament pe malul Buzăului................................. 32
Comunitatea mea: Valorificarea plantelor medicinale și aromatice recoltate din zone nepoluate ale Transilvaniei.... 36

LEADER LA ZI
GAL Valea Muntelui................................................................................................................................................................ 40
GAL Colinele Buzăului............................................................................................................................................................ 42

ȘTIRI ȘI EVENIMENTE
Știri.......................................................................................................................................................................................... 44
Reprezentanții Grupurilor de Acțiune Locală și oficiali ai MADR și AFIR, reuniți la Sinaia............................................. 46

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ.............................................................................................................................................50

1
 România Rurală – nr. 15

2
Editorial
Cultivarea
plantelor
medicinale
și aromatice,
o activitate
rentabilă
Plantele medicinale și aromatice
sunt folosite încă din Antichitate,
cunoscute fiind proprietățile lor
considerate miraculoase. Datori-
tă virtuților lor în vindecarea sau
ameliorarea bolilor am ales să le
prezentăm în acest număr cititorilor
revistei producători și procesatori
de plante medicinale, precum Ho-
figal, Dacia Plant și Fares. Nu a fost
uitat nici Plafar, companie ce deținea
supremația în acest domeniu înainte
de 1989. Dintr-un interviu cu Simi-
on Florian, directorul Plafar, aflăm
informații despre evoluția societății
și despre noutățile pe care firma le
aduce pe piața produselor din plante
medicinale.
Vom afla informații despre sprijinul
acordat acestui domeniu prin PNDR
2014-2020, de la domnul Viorel Mo-
rărescu, director general al Direcției
Generale Industrie Alimentară din
cadrul MADR.
Domeniile terapeutice de utilizare a
plantelor medicinale sunt foarte va-
riate. De exemplu, menta și lavanda
se pot consuma sub formă de ceai,
dar se pot folosi și sub formă de tinc-
turi, extracte uleioase macerate ori
uleiuri volatile, folosite în industria
de cosmetice. Despre succesul unei
afaceri cu uleiuri, creme și produse de
întreținere pe bază de plante medici-
nale aflăm în paginile ce urmează.
Și dacă tot am menționat lavanda,
datorită parfumului puternic al aces-
teia, ce îi conferă proprietăți medi-
cinale de înlăturare a stresului, vom
afla în acest număr și sub ce formă
poate fi prezentată pentru a ne în-
miresma casa, chiar de la meșterul
popular din Argeș care coase cu mult
drag săculețe cu lavandă. Mai mult
decât atât, vom face o incursiune și
printre culturile de lavandă din țară
noastră.
În ceea ce privește plantele aromati-
ce, datorită proprietăților medicale și
culinare, multe dintre acestea sunt la
mare căutare pe piața din România.
În țara noastră, cele mai răspândite
culturi sunt cele de busuioc, rozma-
rin, salvie, mentă, dafin și maghiran.
În acest număr, aflăm povestea unui
tânăr ce a lăsat deoparte cariera în
IT, înființându-și o cultură de plante
aromatice și medicinale în localita-
tea Valea Măcrișului.
Tocmai datorită gustului aromat și
parfumat pe care îl dau unele plan-
te, acestea sunt folosite și în rețetele
multor restaurante, pentru a impri-
ma o notă aparte bucatelor. Proprie-
tarii pensiunii „Casa Matei” din Ber-
ca ne dezvăluie rețete din gastrono-
mia specifică zonei, în care se adaugă
plantele aromatice.
Din paginile revistei aflăm despre
cum culesul plantelor medicinale și
aromatice poate reprezenta o soluție
pentru servicii de tip agrement,
team-building-uri și organizarea ta-
berelor în cadrul pensiunilor din me-
diul rural.
Pe lângă universul atât de plăcut al
plantelor medicinale și aromatice
vom mai afla că anul 2015 a fost de-
clarat de către Organizația pentru
Hrană și Agricultură a Națiunilor
Unite (FAO) – Anul Internațional al
Solurilor.
Viviana Vasile, Team Leader al
proiectului „Înființarea și Sprijinirea
Rețelei Naționale de Dezvoltare
Rurală”
3
 România Rurală – nr. 15

interviu
Viorel Morărescu, director general al
Direcției Generale Industrie Alimentară
din cadrul MADR
„Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat
suficient în acest moment, cu toate că are un
potențial enorm în domeniu.”

Conform datelor deținute de
MADR, câte soiuri de plante me-
dicinale și aromatice sunt la noi
în țară?
Viorel Morărescu: În urma
selecției și ameliorării efectuate la
Stațiunea de Cercetare Fundulea, în
anul 2002 erau raportate 29 de so-
iuri omologate (coriandru, tarhon,
fenicul, levănțică, mentă, busuioc,
cimbru, mac, degețel lânos, degețel
roșu, cicoare, mușețel, anghinare,
odolean, saschiul mic, crăițe).
În cultură au fost introduse circa 24
de specii preluate din flora sponta-
nă, care au fost „domesticite” relativ
ușor, datorită plasticității lor ecolo-
gice remarcabile; populații valoroase
din punctul de vedere al conținutului
de principii active (chiar rase lo-
cale) au fost identificate în diverse
bazine geografice din țară (coada
șoricelului, angelica, mătrăguna,
chimionul, rostopasca/negelarița,
ghințura, sunătoarea, pătlagina,
odoleanul, saschiul mic).
Alte 10 specii de plante medicinale
care nu există în flora spontană au
fost aclimatizate la condițiile de cul-
tură de la noi din țară (degețelul lâ-
nos-Digitalis lanata; Echinacea pur-
purea; macul galben – Glaucium fla-
vum; castravetele amar- Momordica
charantia, cimbrul – Satureja mon-
tana și altele).

4
Are România produse tradi-
ționale atestate, pe bază de
plante medicinale și aromatice?
Câte sunt?
Viorel Morărescu: Există o
tradiție îndelungată de folosire a
plantelor medicinale și aromatice de
către locuitorii acestor meleaguri.
Multe secole la rând mănăstirile au
fost adevărate laboratoare de leacuri.
În anii 1980-1990, industria far-
maceutică și cea de cosmetice din
România aveau secții de prelucra-
re a plantelor medicinale pentru
obținerea de „medicamente natura-
le”, din plante (Antibiotice Iași, de
exemplu) sau produse de întreținere
corporală (Miraj, care folosea ule-
iuri esențiale extrase la SCPMA
Fundulea chiar și la fabricarea par-
fumurilor, nu numai a cremelor și
șampoanelor).
În prezent există pe piață două cate-
gorii de produse atestate:
• medicamente tradiționale din
plante medicinale care, probabil,
sunt de ordinul zecilor de produ-
se (la nivelul UE existau, în anul
2012, peste 700 astfel de medica-
mente tradiționale);
• suplimente alimentare care
conțin plante medicinale și aro-
matice ca atare sau sub formă de
extracte vegetale, singulare sau
combinate cu produse ale stupu-
lui, vitamine și minerale și ex-
tracte animale.
În opinia dumneavoastră acest
sector este valorificat suficient
(atât de producători, cât și de
instituțiile statului)? Ce ar tre-
bui făcut pentru o îmbunătățire
a situației?
Viorel Morărescu: Sectorul
plantelor medicinale nu este valo-
rificat suficient în acest moment;
cu toate că are un potențial enorm
în domeniu, România a pierdut
poziția fruntașă de exportator și
procesator de plante medicinale (în
anii 1980-90 se găsea între prime-
le cinci state din Europa la export
și primele șapte la procesare). Nu
mai există o corelare a activităților
agricole cu cele industriale, pe fi-
liera de produs: în lipsa marilor
consumatori de plante medicinale
și aromatice, suprafețele agrico-
le alocate acestora s-au diminuat.
Lipsesc sursele locale de semințe
certificate. Stațiunile de Cercetări
Agricole au fost desființate sau trec
prin dificultăți financiare, surse-
le de germoplasmă sunt restrânse,
iar colecțiile de plante medicina-
le sunt tot mai greu de întreținut.
Cultivarea plantelor medicinale nu
este simplă, necesită cunoștințe și
echipamente agricole specifice, ca
și legumicultura.
MADR se poate implica în mai mul-
te domenii: reglementarea, arbitra-
rea problemelor știintifice și tehnice
întâlnite în cursul activității de no-
tificare, supravegherea și controlul
SNPMAPS (prin Comitetul tehnic a
cărui președinție o asigură Direcția
Generală Industrie Alimentară), su-
pravegherea și controlul pieței su-
plimentelor alimentare, cercetare-
dezvoltare, obținerea de sămânță
certificată etc.
Care sunt mecanismele de
sprijin pentru producătorii de
plante medicinale și aroma-
tice? Ce linii de finanțare și
subvenții le stau la dispoziție?
Viorel Morărescu: În PNDR
2014-2020 sunt prevăzute măsuri
financiare, ca de exemplu măsura
6 - submăsura 6.3. „Sprijin pentru
dezvoltarea fermelor mici”, spri-
jin public nerambursabil care este
de până la 15.000 de euro, pentru
o exploatație agricolă pe o perioa-
dă de maximum cinci ani, în două
tranșe (80% - 20%). O altă măsură
este măsura 11 „Agricultură ecologi-
că”, submăsura 11.1. „Sprijin pentru
conversia la metodele de agricultură
ecologică, prin plăți pentru conver-
sie”, acordate în procent de 100%;
plăți pentru menținerea practicilor
de agricultură ecologică. De ase-
5
 România Rurală – nr. 15
menea există şi pachetul 5 „Plante
medicinale şi aromatice” în cadrul
submăsurii 11.1.
Sunt investitori străini în
România care se axează pe așa
ceva? Atragerea lor este un scop
al autorităţilor române?
Viorel Morărescu: În domeniul
culturii de plante aromatice există o
investiție italiană de referință, care
s-a facut în Bihor (Agriro Fresh).
Aceștia au culturi în seră și livrează
în lanțurile de retail (supermarket)
lăstari/frunze proaspete de plante
aromatice în cutii de plastic, pen-
tru utilizare la aromatizarea și de-
6
corarea mâncărurilor, băuturilor,
înghețatei (salvie, mentă, rozma-
rin, oregano, cimbru etc.).
În România, în anii 2005-2007
nu puteau fi asigurate culturile de
plante medicinale și mulți produ-
cători erau dezamăgiți (încheiase-
ră contracte cu procesatorii, dar
au fost refuzați în momentul livră-
rii mărfurilor, pentru că agenții
economici respectivi cumpăraseră
mai ieftin din import sau de la alte
firme, aceeași marfă).
Există, însă, tendința pozitivă a
unor firme mari din România de
a-și dezvolta propriile ferme și a-și
produce în condiții controlate ma-
teriile prime.
România exportă plantele me-
dicinale/aromatice sau cererea
vine mai mult de pe piața inter-
nă? Ar exista în afară o piață pe
care România ar putea fi compe-
titivă?
Viorel Morărescu: Export mai
realizează doar PLAFAR (plante de
cultură), și din ce în ce mai puțin și
ROMSILVA (specii din floara spon-
tană), însă volumul exporturilor este
diminuat de circa 10 ori (ajungând la
sute de tone) față de anii de referință
’80-90 (când se exportau mii de
tone).
Interes există în UE, Germania e cel
mai mare importator (firma Martin
Bauer), România fiind cunoscută ca
exportator, doar că în ultimul timp se
cere material ecologic, plante proas-
pete congelate, cantități mari de zeci
de tone/specie, calitate și standarde
UE – condiții tot mai greu de înde-
plinit, din motive obiective.

Ministerul încearcă de ceva

timp să promoveze ideea struc-
turilor asociative pentru micii
producători români. Cum stau
lucrurile în ceea ce privește
plantele medicinale - câte astfel
de structuri există și care sunt
avantajele?
Viorel Morărescu: Există o
reținere la asociere, multe suspiciuni
privind valorificarea plantelor (și mo-
dul de împarțire a profitului) și din ce
în ce mai puține persoane interesate
de agricultură capabile să se ocupe
de cultivarea pamântului (populație
îmbătrânită, tineri atrași de oraș și
existența alternativei de plecare la
muncă în străinătate, care rămâne
atractivă).
Desigur că avantajele pot fi numeroa-
se. Am vizitat o cooperativă ecologi-
că în Elveția (zona Crans-Montana),
formată din fermieri mici (aveau în-
tre 0.5-5 ha/persoană), care furnizau
materiile prime pentru o fabrică de
bomboane și sucuri naturale (Ricola)
și care erau foarte mulțumiți. Aveau
un parc de mașini și un uscător co-
mun, un plan de cultură asigurat pe
cinci ani, cei cu suprafețe mai mici
aveau repartizate speciile care se vin-
deau mai scump (floare de colț, de
exemplu), managementul asociației, Având în vedere sezonul rece în tare cu rol de susținere a sistemului
marketingul și contractările erau care ne aflăm, ce plante medici- imunitar (Echinacea, propolis, vita-
făcute de către un economist (anga- nale/aromatice nu ar trebui să mina C), sucurile naturale (coacăze,
jat, nu membru al cooperativei), iar lipsească din casele românilor? cătină, măceșe) și siropurile (pătla-
investițiile în irigații, sera pentru ră- gină, muguri de brad).
Care sunt avantajele lor?
saduri și panourile solare erau parțial
suportate de fabrică, prin proiecte, în Viorel Morărescu: În sezonul
calitate de co-finanțator. Proiectele rece, când suntem predispuși la ră- Ce plante conține băutura pre-
erau realizate de o stațiune de cerce- celi, este bine să avem în casă ceaiuri
ferată a dumneavoastră?
tare montană, situată în apropiere, din plante (soc, tei, cimbrișor, busu-
care propunea aplicații practice pen- ioc, mușețel) pe care să le consumăm Viorel Morărescu: Tei, mușetel și
tru terenurile membrilor cooperati- calde, cu lămâie și îndulcite cu miere. mentă, îndulcit cu miere, în cantități
vei. De folos sunt și suplimentele alimen- mai mari iarna.

7
 România Rurală – nr. 15

dezvoltare rurală
România produselor din plante
medicinale și aromatice
Țara noastră are o tradiție îndelun-
gată în ceea ce privește prepararea
produselor naturiste, precum și so-
luri ce avantajează culturile de plan-
te medicinale și aromatice. Iar când
vorbim de produse naturale pe piața
autohtonă, trei nume vin în minte
oricărui român: Fares, Hofigal și Da-
cia Plant.
Compania Hofigal Export Import
S.A. s-a înființat în 1990 și s-a im-
pus rapid pe piața românească drept
unul dintre principalii furnizori de
produse naturale. Hofigal produce
și comercializează o gamă largă de
produse din plante medicinale și
aromatice, medicamente, suplimen-
te alimentare, cosmetice și substanțe
farmaceutice active, sub formă de
comprimate (obișnuite sau acoperi-
te), capsule cu conținut solid/lichid
(acoperite sau neacoperite), soluții
de uz extern și intern, multi și mo-
nodoze, ovule, supozitoare, creme și
geluri.
Hofigal se bazează pe plante medici-
nale și aromatice obținute din culturi
proprii, în condiții ecologice. An de
an, firma a cunoscut o evoluție con-
tinuă, atât în ceea ce privește teh-
nologizarea fluxurilor de producție
și a laboratoarelor de analize fizico-
chimice și microbiologice cu echipa-
mente moderne și personal calificat,
cât și în ceea ce privește creșterea
productivității și diversificarea ga-
mei de produse.
Toate produsele Hofigal îndeplinesc
cerințele GMP (Good Manufacturing
Practice), iar laboratoarele de con-
trol al calității fizico-chimice și mi-
crobiologice îndeplinesc cerințele
prevăzute în Farmacopeea Europea-
nă și alte farmacopei de circulație
internațională.
Echipa Hofigal este reprezentată de
tineri specialiști cu un bagaj bogat
de cunoștințe, precum și de persoane
experimentate în domeniile farma-
ceutic, medical, chimico-biologic și
inginerie. Aceste colaborări fructu-
oase au avut un rol determinant în
dezvoltarea firmei, ducând la pro-
duse noi, originale, create după teh-
nologii proprii, brevetate în țară și

8
premiate la târguri internaționale.
De la trei produse fabricate în 1990,
Hofigal a ajuns în anul 2010 la 500.
Această creștere a fost sprijinită de
construirea, în anul 2001, a unei fa-
brici moderne dotate cu cele mai noi
echipamente.
În 2003, Hofigal a deschis Centrul
de Terapie Naturală „Alexandra” în
Breaza, județul Prahova, iar trei ani
mai târziu, a lansat Centrul Medi-
cal HOFIMED în capitală. În cadrul
acestei clinici se folosesc metode de
diagnostic și tratament ce contribuie
la stimularea forțelor proprii de refa-
cere și autovindecare ale organismu-
lui, evitându-se astfel reacțiile ad-
verse. Specialiștii centrului se mân-
dresc cu eforturile de a trata „omul
bolnav, și nu boala”.
Un alt producător autohton de reme-
dii naturale este Dacia Plant, care de
11 ani realizează produse care au la
bază plante medicinale și aromatice.
Reprezentanții firmei se mândresc
cu faptul că produsele lor sunt prin-
tre cele mai sigure și eficiente reme-
dii naturiste de pe piața românească.
Compania s-a înființat în 2002 și a
pornit de la o investiție foarte mică
- 100 de euro. Această sumă a fost
împrumutată de doi colegi de la fa-
cultatea de Silvicultură de la părinții
lor. Banii au fost investiți în năpraz-
nic și brânca-ursului, iar la scurt
timp producția de alimente naturale
9
 România Rurală – nr. 15
a început să crească. Inițial, aceasta
a fost bazată pe tincturi și plante de
leac (ceaiuri).
După patru ani, au apărut primele
culturi proprii ale companiei. Dacia
Plant cultivă peste 30 de specii de
plante medicinale și aromatice, pe
patru hectare certificate ecologic, fi-
ind singurul producător român cer-
tificat în ceea ce privește înmulțirea
eco la plantele medicinale și aroma-
tice.
În 2007, a fost lansată prima linie de
comprimate, în prezent acest depar-
tament producând 60 de produse,
atât pentru piața autohtonă, cât și
pentru cea externă.
În 2010, a fost inaugurată la Bod,
lângă Brașov, o fabrică modernă,
construită după standardul GMP,
10
unde peste 150 de angajați produc
aproape 250 de suplimente alimen-
tare, 100% naturale, din plante ne-
tratate și neprelucrate chimic, fără
coloranți, conservanți, arome sau
îndulcitori artificiali, după rețete noi
sau vechi din tradiția românească.
Aproximativ 200 de plante intră în
componența acestor produse. Tot
în 2010, conducerea Dacia Plant a
achiziționat o flotă de automobile cu
care realizează distribuția proprie.
Un an mai târziu, Dacia Plant a tre-
cut la parteneriate cu distribuitori de
produse farmaceutice și lanțuri de
farmacii, vânzări online și crearea
unui call center, precum și imple-
mentarea unui sistem performant
de gestiune (ERP). În 2012, compa-
nia a demarat primul său studiu cli-
nic, pentru Interferonat, iar echipa
a fost prezentă în marile orașe din
țară, unde a informat peste 3 500
de medici și farmaciști cu privire la
beneficiile produselor Dacia Plant.
Anul 2012 a fost marcat și de lansa-
rea unei game de ceaiuri realizate în
colaborare cu acad. dr. Ovidiu Bojor,
părintele fitoterapiei românești și a
unei game pentru copii.
În 2013, Dacia Plant a lansat o gamă
de comprimate în format blisteri-
zat, o parte dintre acestea purtând
semnătura prof. dr. farm. Ursula
Stănescu, membru al Academiei de
Științe Medicale.
Produsele Dacia Plant sunt distri-
buite, în prezent, în peste 3 000 de
magazine naturiste și farmacii din
țară și se remarcă prin cea mai mare
concentrație de substanță activă per
comprimat.
Compania Fares a fost înființată în
urmă cu mai bine de opt decenii, în
1929. Numele său este însă legat de
tradițiile dacice și de înființarea, la
Orăștie, a primei farmacii, „La Leul
de Aur”, consemnată în 1697. Două
secole mai târziu, mica farmacie
avea să se schimbe alături de Andrei
Farago, farmacistul care a trecut sub
semnul științei înțelepciunea po-
pulară. El a fondat, în 1929, firma
„Digitalis, Prima Companie Română
pentru cultivarea plantelor medici-
nale”, care astăzi se numește Fares.
Sub îndrumarea lui Farago, au apărut
ceaiuri, siropuri și uleiuri esențiale,
produse într-o manieră riguroasă, cu
uscătoare, mașini de tocare și selec-
tare. În acea perioadă, Fares a utili-
zat prima linie de extracție a uleiuri-
lor esențiale din România.
În perioada interbelică, succesul
companiei a depășit granițele țării,
iar uleiul esențial de mentă a ajuns să
fie considerat nivelul celor preparate
în Germania sau Marea Britanie, în
vreme ce frunzele cultivate au fost
declarate Etalon Național Român.
Relațiile comerciale ale firmei s-au
întins în toată Europa și chiar în Sta-
tele Unite ale Americii. În anul 1934,
Andrei Farago a primit distincția re-
gală Meritul Comercial și Industrial
Clasa I.
În perioada comunistă, firma a fost
inclusă în mod forțat în structura de
stat Plafar, timp în care aproximativ
70% din cifra de afaceri a acesteia
din urmă provenea din sucursala de
la Orăștie.
După căderea regimului comunist,
s-a desprins compania privată Fares,
una din cele mai importante pe piața
ceaiurilor și a remediilor din plante
medicinale. Fares comercializează,
în prezent, peste 350 de produse sub
formă de capsule, ceaiuri, complexe
naturale, creme și geluri, ovule și su-
pozitoare, preparate solubile și pul-
beri, siropuri, tonice și tincturi, dar
și uleiuri.
Potrivit reprezentanților compani-
ei, succesul Fares nu este întâmplă-
tor, iar faptul că activitatea lor se
desfășoară în apropiere de Sarmise-
getuza este o marcă a identității eco-
logice și românești a firmei.

11
 România Rurală – nr. 15

Culturile de lavandă,
nuanța de mov de pe piața plantelor aromatice
din România Istoria lavandei începe pe vremea
fenicienilor, egiptenilor și a arabi-
lor care foloseau această plantă fie
ca parfum, fie pentru procedeele de
mumificare (mumiile erau înfășurate
în veșminte îmbibate în ulei de la-
vandă). Ulterior, lavanda este din
ce în ce mai folosită cu scop aroma-
tizant, mai ales în Imperiul Roman,
cunoscute fiind băile romane cu la-
vandă. De aici și originea cuvântului
„lavandulă” de la latinescul „lavare”
care se traducea prin a spăla. Lavan-
da a fost printre primele plante adu-
se de coloniștii europeni pe pămân-
tul Americii.

„Parfum” de profitabilita-
te
În ceea ce privește cultura lavandei
în România, aceasta este de dată
recentă. Se preconizează că prime-
le tufe de lavandin au fost întâlnite
în grădinile din jurul Bucureștiului
având proveniență bulgărească.
De la an la an cultura de lavandă își
dovedește din ce în ce mai mult pro-
fitabilitatea. Florile de lavandă se
prelucrează imediat după procesul
de recoltare. De pe un hectar cultivat
cu lavandă se poate obține minimum
o tonă de flori. Florile de lavandă
uscate sunt valorificate la un preț
cuprins între 10 și 20 de euro/kilo-
gram. La un calcul simplu rezultă
un venit de cel puțin 15.000 de euro/
hectar. Foarte puține culturi din Ro-
mânia își dovedesc o asemenea ren-
tabilitate.

Ce trebuie să știți despre

cultura lavandei:
• Dacă nu aveți experiență în dome-
niu, este recomandat să începeți
cu o suprafață mică, astfel încât
să vă obișnuiți cu procedurile de
cultivare;

12

Uleiul volatil de lavandă
se poate obține prin disti-
larea inflorescențelor la-
vandei, utilizând urmă-
toarele metode:
• Distilarea cu abur: mate-
ria primă se va pune într-un
cazan uscat. Prin instalații
speciale, aburii sunt produși
în afara cazanului, introdu-
cându-se apoi sub materia
primă din cazan.
• Distilarea cu abur și cu apă:
apa va fi adăugată în cazan,
dar sub materia primă.
Astfel, aburii vor trece inițial
prin apă, apoi prin materia
primă de unde vor prelua
uleiul volatil;
• Distilarea în apă: materia
primă va fi în totalitate aco-
perită cu apă. Încălzirea
poate fi efectuată la foc di-
rect sau la aburi.
• Se recomandă plantarea butașilor
pe un teren înclinat. Solul nu trebu-
ie să băltească de apă, inundațiile
fiind cel mai mare pericol pentru
culturile de lavandă;
• Este foarte important ca solul să
aibă un pH cu valori cuprinse între
6,5 și 7,5;
• Plantarea butașilor se face fie în
luna martie, fie în octombrie-no-
iembrie;
• Butașii de lavandă se vor sădi la o
distanță de aproximativ 50 de cen-
timetri unii de ceilalți, respectiv de
100 de centimetri între rânduri;
• Se recomandă să investiți într-un
sistem de irigație bine pus la punct
(prin picurare), mai ales în primul
an, când planta se află în creștere.
O alternativă foarte întâlnită în
cazul culturilor din România este
udarea printre rânduri dintr-un
tractor/mașină cu rezervor exteri-
or de apă;
• Plantațiile situate în zone cu tem-
peraturi medii zilnice ridicate
(peste 20 de grade Celsius) se ma-
turizează timpuriu;
• Recoltarea lavandei se face de obi-
cei manual, prin secerare, în luna
iunie;
• Lavanda ajunge la maturitate abia
în anul trei;
• Prețurile de cumpărare ale ule-
iului de lavandă pornesc de la 70
de euro/litru. De pe un hectar de
lavandă se pot obține 100 de litri
de ulei;
• În România este omologat erbici-
dul Gesagard 50 (în doze de 8 – 10
kg/ha). Acesta se poate aplica în
lunile octombrie și noiembrie sau
la sfârșitul lunii februarie, înainte
ca planta să înverzească.
Uleiul volatil de lavandă –
cea mai avantajoasă valo-
rificare a culturii
Pentru obținerea unui ulei de lavan-
dă cât mai bun calitativ, florile tre-
buie culese în perioada de înflorire
deplină, când conțin maximum de
eteri. Uleiul de lavandă este un com-
pus complex însumând peste 150 de
constituenți activi. Uleiul este bo-
gat în esteri (molecule aromatice cu
proprietăți antispasmodice calman-
te și stimulatoare), constituenți bo-
tanici cu rol antiinflamator, antiviral
și antibacterian.
În ce domenii se poate va-
lorifica producția de la-
vandă?
• companii farmaceutice naturiste;
• producători de ceaiuri;
• industria alimentară;
• industria parfumurilor și distile-
rii;
• companii de produse cosmetice și
de înfrumusețare;
• apicultură;
• persoane/firme interesate de
achiziția butașilor;
• firme de decorațiuni și cu profil pe-
isagistic.
13
 România Rurală – nr. 15
La cules de plante medicinale,
de la teorie la practică
„Trăiește natural” – program special promovat
în pensiuni
Medicina tradițională nu
trebuie ignorată. 75% -
80% din populația lunii se
tratează în mod naturist
Conform datelor furnizate de
Organizația Mondială a Sănătății,
75% - 80% din populația lumii se
tratează în mod naturist, folosind
plantele medicinale. Astfel, se ob-
servă cât de imperativă va deveni
integrarea medicinei tradiționale
naturale în medicina modernă. Atât
pe piața Uniunii Europene cât și pes-
te ocean se observă o preocupare tot
mai mare pentru dezvoltarea și pro-
movarea industriei naționale de me-
dicamente prin valorificarea plan-
telor medicinale autohtone. În ulti-
14
mii ani, România participă activ cu
specialiști în studiul și prelucrarea
plantelor medicinale la realizarea
unor studii științifice și programe ale
Organizației Națiunilor Unite pentru
Dezvoltarea Industrială pe piețele
asiatice și africane.
În România, medicina
tradițională este prea
puțin valorificată
Dintr-un total de aproximativ 3600
de specii de plante superioare care
cresc spontan în zone necultivate
din România, indiferent de forma
de relief, circa 750 au proprietăți
medicinale, putând fi valorificate în
acest scop. Dintre acestea, 200 sunt
recoltate și valorificate prin rețeaua
Plafar. Pentru a evita importurile,
în țară se cultivă aproximativ 70 de
specii de plante medicinale aclima-
tizate.
În România, din flora spontană și
din culturi se recoltează anual circa
10 000 de tone de plante medicinale.
Acestea sunt utilizate atât ca mate-
rii prime pentru fabricile de medi-
camente, cât și pentru farmaciile și
magazinele naturiste, în industria
ceaiurilor medicinale și pentru valo-
rificare pe piețele externe.
Aceste statistici prezintă doar o mică
parte din potențialul încă nevalorifi-
cat în materie de plante medicinale.
Astfel, din cauza lipsei de cunoștințe,
informare și educație sau chiar din
cauza dezinteresului, multe plante
medicinale și culturi rămân nevalo-
rificate.
Trebuie profitat de pe urma numă-
rului în continuă creștere al persoa-
nelor preocupate de proiecte euro-
pene privind investițiile în culturile
de plante medicinale în România.
Aceste proiecte asigură continuita-
tea valorificării resurselor medicale
obținute din flora românească. Nu
trebuie să uităm nici că este vorba de
o activitate plăcută, prin care omul se
apropie de natură și interacționează
cu aceasta.
„Trăiește natural” – pro-
gram turistic din ce în ce
mai promovat în pensiu-
nile din mediul rural
În România, există pensiuni care își
diversifică oferta de programe pen-
tru turiști introducând invitația de a
participa într-un cadru organizat la
cules de plante medicinale. Pachetul
turistic este ideal pentru familiile cu
copii, grupuri de elevi (excursii orga-
nizate, tabere) și chiar pentru team-
building-uri.
În prealabil, grupurilor interesate li
se va face un scurt instructaj de că-
tre un specialist în domeniu, prin
care le vor fi prezentate soiurile de
plante medicinale, beneficiile aces-
tora, metode de recoltare și de pre-
lucrare. Instructajul poate lua forma
unei prezentări susținute într-o sală
de conferințe a unității de cazare sau
folosind mapele de studiu puse la
dispoziția participanților.
Tipuri de organe de plante medicina-
le ce pot fi recoltate:
• Părțile rădăcinoase, stolonii, rizo-
mii, bulbii și tuberculii se recoltea-
ză înainte de începerea perioadei
de vegetație, cu predilecție în luni-
le de început de primăvară, respec-
tiv sfârșitul toamnei, la încheierea
perioadei de vegetație. Procedeul
de recoltare este smulgerea din
pământ a rădăcinilor, folosindu-ne
fie de tulpina plantei, fie de sapă,
săpăligă sau o altă unealtă;
• Mugurii se recoltează în principal
în lunile de început de primăvară
(uneori și în luna februarie, oda-
tă cu începutul circulației sevei).
Mugurii se vor recolta cu mâna,
când se constată că sunt destul de
dezvoltați, însă nedesfăcuți;
• Scoarțele se recoltează odată cu în-
ceperea circulației sevei prin plan-
tă, în lunile de primăvară. În aces-
te condiții, scoarța este mai ușor
de desprins. De obicei, scoarțele se
recoltează de pe plante cu vârsta
de minimum trei ani. Recoltarea
se va face cu ajutorul unui obiect
ascuțit (cuțit, briceag), crestând
scoarța circular, la o distanță de
15-25 cm. Pentru desprindere se
recomandă inciziile longitudinale;
• Florile se recoltează atât în perioa-
da de îmbobocire, cât și în cea de
înflorire. Specialiștii ce vor însoți
turiștii vor alege recoltarea optimă
în funcție de concentrația principi-
ilor active ale plantei;
• Frunzele se recomandă a fi recol-
tate doar uscate, în zilele cu soare.
• Fructele se culeg la coacerea aces-
tora, în lunile de sfârșit de toamnă,
înainte de căderea brumei, când se
consideră a fi mature;
• Semințele se recoltează la maturi-
tate deplină, când ajung la forma și
culoarea specifice.
„Trăiește natural – cunoa-
șterea florei spontane” -
program eco-turistic pro-
movat și de Pensiunea „La
Mesteceni”, Sălicea, Cluj
Un astfel de program eco-turistic
este promovat în cadrul pensiunii
„La Mesteceni”, din localitatea Să-
licea, județul Cluj. Zona vizată este
Sălicea-Ciurila-Vălișoara-Băișoara.
Programul ia forma unui circuit în
natură cu scopul cunoașterii și re-
coltării plantelor medicinale cres-
cute pe diferite trasee eco-turistice
din zona munților Apuseni. Timp de
patru zile, participanții vor fi însoțiți
de un ghid local și de un fitoterapeut.
Rolul acestuia va fi de a-i învăța pe
turiști procesul de culegere, prelu-
crare și folosire a plantelor ca reme-
dii naturiste.
Ziua 1- Cazare și cină „La Mesteceni”.
Turiștii se vor organiza în echipe și
vor participa la discuții pentru pro-
gramarea zilei următoare și a între-
gului sejur de 4 zile.
Ziua 2- După micul dejun, turiștii
se pregătesc de începerea programu-
lui de identificare și de cunoaștere a
vegetației și a plantelor medicinale
din zona Sălicea-Ciurila. Prânzul va
fi servit la pachet, în timpul unui po-
pas în mijlocul naturii. Pe parcursul
drumeției turiștii vor întâlni și vor
culege următoarele soiuri de plante:
• Afinul - Vaccinum Myrtillus (frun-
ze-fructe) - proprietăți curative
pentru diabet, afecțiuni urinare,
cistite. Recoltarea optimă se efec-
tuează în perioada iunie – octom-
brie;
• Arnica - Arnica Montana (flori) -
proprietăți curative pentru leuco-
ree, acnee, afecțiuni dermatologi-
ce. Recoltarea optimă se efectuea-
ză în perioada iunie – septembrie;
15
 România Rurală – nr. 15
• Bradul - Abies Alba (rășină, mu-
guri) - proprietăți curative pentru
dermatite, răni, afecțiuni renale.
Recoltarea optimă se efectuează în
perioada aprilie – noiembrie;
• Merișorul -Vaccinum Vitis Idaea
(fructe) – bun diuretic, folositor în
cazul afecțiunilor oculare. Recol-
tarea optimă se efectuează în peri-
oada mai – august;
• Sunătoarea - Hypericum Perfora-
tum (flori) – antibiotic, proprietăți
curative pentru afecțiuni hepatice.
Recoltarea optimă se efectuează în
perioada iunie – septembrie;
• Fierea Pământului - Erytraea Cen-
taurium (planta) - proprietăți cura-
tive pentru boli de piele și stomac.
Recoltarea optimă se efectuează în
perioada iulie – septembrie;
• Iarba mare - Inula Helenium (ră-
dăcină) - folosită pentru tratarea
dermatitelor și pentru creșterea
eficientă a părului. Recoltarea op-
16
timă se efectuează în perioada au-
gust – noiembrie;
• Iarba roșie - Polygonum Persica-
ria (planta) – recomandată pentru
diminuarea transpirației, antiin-
flamator pentru răni. Recoltarea
optimă se efectuează în perioada
iunie – septembrie;
• Turița mare - Agrimonia Eupatoria
(planta) - proprietăți curative pen-
tru TBC și hemoragii. Recoltarea
optimă se efectuează în perioada
iunie – octombrie;
Înainte de apusul soarelui, turiștii
se vor întoarce spre cazare, bogați în
plante medicinale și sănătate (cazare
și cină „La Mesteceni”).
Ziua 3- Turiștii vor servi micul de-
jun, vor participa la discuții și la pre-
zentarea câtorva tratamente locale.
Urmează deplasarea spre un alt are-
al de plante. La micul dejun, turiștii
vor servi ceai din plantele culese în
ziua precedentă și vor încerca con-
dimente din flora spontană. În tim-
pul drumeției din cea de-a treia zi,
turiștii vor culege:
• Crețișoara - Alchemilla Vulgaris
(planta) - hemostatică, antiinfla-
matoare, tratament recomandat
pentru răni. Recoltarea optimă se
efectuează în perioada mai – sep-
tembrie;
• Pedicuța - Lycopodium Clavatum
(planta) - antialcool, antitabac, tra-
tament recomandat pentru ciroze.
Recoltarea optimă se efectuează în
perioada iunie – noiembrie;
• Ienupărul - Juniperus Communis
(fructe) - depurativ, antitoxic, tra-
tament recomandat pentru acnee.
Recoltarea optimă se efectuează în
perioada septembrie – noiembrie;
• Osul iepurelui - Onosis Spinosa
(flori) - depurativ, calmant, trata-
ment recomandat pentru alergii
diverse. Recoltarea optimă se efec-
tuează în perioada iunie – septem-
brie;
• Ventrilica - Veronica Officinalis
(planta) - tratament recomandat
în cazul afecțiunilor dermatologi-
ce, cicatrizant, recomandat pentru
memorie. Recoltarea optimă se
efectuează în perioada iunie – sep-
tembrie;
• Brândușa de toamnă - Colchicum
Autumnale (semințe) - proprietăți
curative pentru: cancer, reuma-
tism. Recoltarea optimă se efectu-
ează în perioada iulie – octombrie;
Seara, turiștii se vor întoarce pentru
cazare și cină la pensiunea din Săli-
cea.
Ziua 4 - Turiștii vor servi micul de-
jun, vor purta discuții, vor împărtăși
impresii privind zilele precedente și
vor pleca spre un nou areal, la cules
de plante și de ciuperci.
• Spânzul - Helleborus Purpuras-
cens (rădăcină) – tratament reco-
mandat în cazul bolilor infecțioase,
cancer, afecțiuni ale inimii. Recol-
tarea optimă se efectuează în peri-
oada aprilie – august;
• Vâscul - Viscum Album (planta) –
normotensor și cardiotonic, trata-
ment recomandat pentru preveni-
 rea cancerului. Recoltarea optimă
se efectuează în perioada februarie
– august;
• Ciuperci din flora spontană din
care turiștilor li se va prepara o
masă tradițională.
Seara se încheie cu cazarea și
cina la pensiunea „La Mesteceni”.
Participanții vor primi diplome de
participare și pachețele cu plantele
culese.
*Notă: plantele menționate sunt
identificate în fiecare zonă în funcție
de perioada anului în care se face re-
zervarea.
„Acest program turistic presupune
drumeții cu un nivel scăzut de difi-
cultate. Îmbinând utilul cu plăcutul,
timpul liber va fi alocat sănătății
în natură. Programul este varian-
ta ideală de a petrece un sfârșit de
săptămână prelungit sau câteva zile
de vacanță împreună cu familia sau
prietenii. Turiștii vor fi asistați în
Prima stațiune experimen-
permanență de studenții secțiilor tală din lume, specializată în
IMAPA și IMIT din cadrul USAMV recoltarea și studiul plantelor
Cluj, ei fiind cei care vor dezvălui medicinale, a fost înființată la
informații despre plantele culese, Cluj, în anul 1904. Este prac-
tic startul dat cercetării expe-
modul de conservare, remediile la
rimentale și științifice în do-
care sunt utilizate în medicina na- meniul plantelor medicinale și
turistă, precum și produsele care se aromatice din țara noastră.
obțin din acestea. Recomand acest
program ca fiind o cură de turism
sănătos!”, declară Ioana Oprea –
Pensiunea „La Mesteceni”.
17
 România Rurală – nr. 15
Uleiurile esențiale, o afacere frumoasă ce
conferă frumusețe și relaxare
Încă din Antichitate, istoria folosi-
rii uleiurilor esențiale este strâns
legată de cea a plantelor medicina-
le. Primele popoare care au folosit
beneficiile aromoterapiei prin uti-
lizarea uleiurilor esențiale au fost
chinezii, egiptenii și indienii. Prin
arderea tămâii, chinezii creau o
atmosferă de armonie și de calm.
Câțiva ani mai târziu, egiptenii au
construit o distilerie ce le permitea
extragerea uleiului de cedru crud.
Tot ei sunt și cei care au început
să utilizeze plantele medicinale și
aromatice, pentru proprietățile lor
curative, în scopuri cosmetice și
medicinale, dar și pentru îmbălsă-
marea faraonilor. Perșii și indienii
au creat, la rândul lor, mașinării
de distilat ulei, punând bazele unei
veritabile culturi pe care o întâl-
nim și astăzi în țările asiatice. Mai
târziu, pe continentul european,
separarea compușilor din uleiurile
esențiale a dus la apariția chimica-
lelor sintetice și a medicamentelor.
Combinând ingredientele din ule-
18
iurile esențiale cu produși chimici
s-au obținut remedii terapeutice
ale căror rezultate au condus la
dezvoltarea medicinei moderne. Ca
o consecință directă, consumul de
uleiuri esențiale pure a scăzut.
Ce sunt uleiurile esențiale?
Uleiurile esențiale sunt, de fapt,
substanțe aromatice volatile pro-
duse de plante, ce pot fi extrase sub
formă de lichid. Deși denumirea
de ulei poate crea confuzii, uleiuri-
le esențiale pure nu vor lăsa nicio
urmă, spre deosebire de uleiurile ve-
getale. Întregul proces de obținere
și extracție de uleiuri esențiale este
foarte costisitor, justificând astfel
prețul ridicate de pe piață al uleiu-
rilor esențiale pure. De exemplu,
pentru obținerea unui litru de ulei
esențial sunt necesare aproxima-
tiv 35 de kilograme de plante. Din
plantă se pot distila diferite părți
cum ar fi rădăcinile, frunzele, flori-
le, semințele, rășinile și scoarța.
Andreea Sipoș – de la pa-
siune la începutul unei
afaceri cu produse natu-
rale homemade, având la
bază uleiurile esențiale
Andreea Sipoș este o tânără băcă-
uancă de 28 de ani, pasionată de me-
dicina naturistă, mai ales de cea ba-
zată pe utilizarea uleiurilor esențiale.
De la o simplă pasiune la începutul
unei mici afaceri a fost doar un pas,
așa că tânăra din Bacău și-a înființat
un S.R.L prin care comercializea-
ză produse de medicină naturistă,
realizate de ea prin achiziționarea
și combinarea uleiurilor esențiale.
Uleiurile provin de la distribuitori
autorizați din țară. Sub denumirea
 acești ani, am studiat foarte mult pe
Internet și am participat la un curs
de medicină ayurvedică și terapii
panchakarma în India”, afirmă An-
dreea.

Tânăra băcăuancă și-a amenajat aca-

să un spațiu special destinat pentru
a lucra la produsele sale. Uleiurile de
corp și tratamentele de păr nu nece-
sită foarte mult timp, acestea fiind
lucrate la rece. În schimb, săpunu-
rile, untul de corp și balsamurile de
buze sunt lucrate la cald. De partea
de ambalare și promovare a produ-
selor sale pe Internet se ocupă tot ea.
În viitor, Andreea dorește să inves-
tească într-un laborator specializat.

„Țările asiatice, în special India și

China, folosesc beneficiile uleiurilor
esențiale și au aceste terapii înrădă-
cinate în cultura lor. Pentru ei este
un stil de viață și unul chiar foarte
sănătos. Din păcate, noi nu avem o
cultură dezvoltată legată de folo-
sirea acestor terapii, deși utiliza-
rea uleiurilor esențiale ajută foarte
mult atât sistemul imunitar, cât și la
înfrumusețare și relaxare. În Româ-
nia, aceste lucruri sunt privite mai
mult drept fițe”, conchide Andreea
Sipoș.

de Maruna Handmade, gama produ-
selor Andreei cuprinde tratamente
pentru păr, uleiuri de masaj, seruri
refermizante, balsam de buze, unt de
corp și săpunuri exfoliante, antisep-
tice și hidratante.
„Pentru mine, totul a început acum
trei ani ca o obsesie de a-mi îngriji
părul utilizând tot felul de măști și
uleiuri de păr. Astfel, am început să
achiziționez uleiuri esențiale și să
studiez cele mai bune căi de a le com-
bina. Rezultatele erau foarte bune,
așa că încetul cu încetul am înce-
put să fac și pentru prieteni, care la
rândul lor au recomandat produsele
mele mai departe. «Jaanam – hra-
nă pentru păr» este denumirea pri-
mului tratament de păr realizat și
pe care astăzi îl comercializez. Este
printre cele mai vândute și apreci-
ate produse, având la bază uleiuri
esențiale de rozmarin și salvie, ulei
vegetal de cânepă și alți compuși
naturali”, povestește Andreea.
Andreea preferă să cumpere uleiuri
esențiale de foarte bună calitate de
la un distribuitor din Oradea. Aceste
produse vin deja însoțite de o fișă a
analizelor aferente fiecărui produs în
parte, simplificând substanțial mun-
ca Andreei, dar reducând foarte mult
și costurile. În România, analiza de
eficacitate pentru un produs costă
aproximativ 800 de euro, la care se
adaugă restul analizelor și certifică-
rilor necesare, care ajung și ele la o
valoare de 600-700 de euro.
„Foarte mulți producători din
România intră în acest domeniu
motivați de pasiune. Când se lovesc
de legislație și mai ales de costuri,
foarte mulți renunță. În cazul meu,
investiția inițială pornește de la
20.000 de euro pentru toate pro-
dusele Maruna. Faptul că lucrez cu
uleiuri esențiale cu toate analizele
în regulă nu conferă deloc finali-
tate produsului meu. Combinarea
acestor uleiuri și compuși necesită
foarte multă răbdare și atenție. În
Știați că…
• …uleiul de mușețel este un
bun calmant, reduce febra și
combate insomnia?
• …uleiul de cimbru adăugat
în șampon conferă străluci-
re părului?
• …uleiul de busuioc combate
epuizarea și stresul și poate
fi folosit împotriva migrenei?
• …uleiul de lavandă poate
fi eficace în calmarea nou-
născuților? Se poate folosi
drept odorizant în camera
bebelușului;
• …uleiul de trandafir, unul
dintre cele mai scumpe ule-
iuri esențiale, este un leac
anti-rid, ajutând la tonifica-
rea tenului și catifelarea pie-
lii ?

19
 România Rurală – nr. 15
Calendar - Festivalurile începutului de an
Începutul de an aduce cu sine o serie
de evenimente specifice anotimpului
friguros, unele dintre ele legate de
tradițiile și obiceiurile iernii, altele
marcând debutul târgurilor apicole
din 2015. Târgurile de iarnă repre-
zintă un bun prilej de a aduce în prim
plan datinile și tradițiile strămoșești
adânc înrădăcinate în cultura popo-
rului român.
2 ianuarie 2015 - Festivalul obi-
ceiurilor și tradițiilor de Anul
Nou, Târgu Neamț, județul
Neamț
A treia ediție a Festivalului obice-
iurilor și tradițiilor de Anul Nou
este organizată de Casa Culturii
„Ion Creangă” în parteneriat cu Pri-
măria orașului Târgu Neamț și se
desfășoară în „Piața Adormirea Mai-
cii Domnului” din Târgu Neamț. În
cadrul festivalului are loc o paradă
a formațiilor participante, cu pre-
zentarea celui mai frumos obicei de
20
iarnă din zona din care provin și o
festivitate de premiere.
În folclorul românesc, printre obice-
iurile de iarnă se numără umblatul
cu steaua, dansul cu capra, jocuri-
le cu măști, plugușorul, umblatul
cu sorcova și cântatul colindelor.
Dacă unele dintre ele sunt specifice
sărbătorii de Crăciun sau au loc în
ajunul Anului Nou, altele țin până
la Bobotează, cum este umblatul cu
steaua, obicei vechi ce se întâlnește
la aproape toate popoarele creștine și
care amintește de steaua care a vestit
nașterea lui Iisus și i-a călăuzit pe cei
trei magi.
3 - 31 ianuarie 2015 - Târgul de
iarnă, Cluj Napoca, județul Cluj
„Târgul de iarnă pe căsuțe” este
un târg de gastronomie și tradiții
ce marchează începutul de an. La
eveniment participă producători
tradiționali alimentari și non-ali-
mentari, dar și meșteșugari. Eve-
nimentul se desfășoară în parcarea
Hipermarketului Cora din Cluj-Na-
poca.
10 ianuarie 2015 – Festiva-
lul „D’ale porcului”, Oradea,
județul Bihor
Festivalul are ca scop promovarea
tradițiilor populare bihorene. În ca-
drul festivalului are loc un concurs
de preparare tradițională a porcu-
lui, care pune față în față echipe din
22 de comune (Aușeu, Borș, Căbești,
Diosig, Girișu de Criș, Ineu de Criș,
Mădăras, Nojorid, Oșorhei, Pomezeu,
Popești, Răbăgani, Săcuieni, Sânni-
colau Român, Sânmartin, Tileagd,
Tinca, Toboliu, Tulca, Vadu Crișului,
Valea lui Mihai și Vârciorog). Fiecare
echipă concurentă pregătește toroș
(pomana porcului), cârnați, caltaboș
și jumări, preparate ce sunt servite
participanților, alături de pălincă de
casă. Concursul se desfășoară de la
ora opt dimineața, începând cu ritu-
alul degustatului palincii, urmat de
prelucrarea și pârjolirea tradițională
a porcului. Ziua se încheie cu o cină
festivă și o ceremonie de premiere.
Locul de desfășurare este la ERA
Shopping Park Oradea.
Evenimentul are și o conotație
internațională prin participarea, în
calitate de invitați, a două echipe din
Ungaria, ce reprezintă județul Békés
și orașul Derecske ce găzduiesc în fie-
care an manifestări similare.

14 - 18 ianuarie 2015, Expo Na-

poca 2015, Cluj Napoca, județul
Cluj
Expoziția internațională de porumbei
de agrement, păsări de curte și ani-
male mici are loc la Expo Transilvania
din Cluj Napoca, în perioada 14 - 18
ianuarie 2015. În cadrul expoziției vor
fi prezentați și premiați porumbeii,
păsările de curte și animalele cu blană
aduse de crescători din toată țara.

23 ianuarie – 17 februarie, Ser-

bările Zăpezii, Bran, județul
Brașov
„Serbările Zăpezii” din acest an vor
bucura iubitorii de schi și nu numai,
chiar pe Pârtia Zănoaga din Bran. În
cadrul „Serbărilor Zăpezii” se orga-
nizează concursuri de schi destinate
amatorilor. După ce competițiile de
pe pârtie se încheie, cei prezenți pot
participa la diferite concerte de mu-
zică pop-rock, precum și la spectaco-
le de muzică populară.

24 - 25 ianuarie 2015, Târgul

Apicol, Târgu Mureș, județul
Mureș
Prima ediție a Târgului Apicol din
Târgu Mureș se desfășoară în incin-
ta Sălii Polivalente, situată în Piața
„Matei Corvin”. Mierea și produsele
apicole, cosmeticele naturiste, dul-
ciurile, utilajele și echipamentele
apicole aduse din toate regiunile
țării și din străinătate vor fi prezen-
te la prima ediție a Târgului Apicol
Târgu Mureș.

21
 România Rurală – nr. 15

Simion Florian, director general al

Societății Naționale PLAFAR
„Suntem foarte mândri că oamenii au început
să știe din nou de Plafar. În ultimii doi ani am
înregistrat profit, iar de patru ani suntem pe locul
cinci la capitolul branduri românești notorii.”

22
Povestiți-ne despre istoria
Plafar. Care au fost momentele
decisive de-a lungul timpului?
Simion Florian: Plafar s-a înființat
în 1948. A fost o structură în cadrul
Cooperației de Consum care se ocu-
pa cu achiziționarea plantelor medi-
cinale. În 1955, s-a înființat o entitate
mai mare, fabrica de la Orăștie (fir-
ma Digitalis), unde a început să se
dezvolte această activitate a procesă-
rii plantelor medicinale. În anul 1975
a luat ființă trustul Plafar. Au început
să se dezvolte mici întreprinderi au-
tonome la Cluj, Timișoara, Brașov,
Craiova, Roman, Brăila și Botoșani,
iar exportul se făcea prin trust.
În 1990, trustul a fost desființat și
s-a înființat Regia Autonomă Plafar,
iar în 1999 a apărut Societatea
Națională Plafar cu nouă sucursale în
țară. Fiecare dintre aceastea avea în
subordine patru județe. Aproximativ
jumătate își desfășurau activitatea în
culturi, iar cealaltă jumătate în floră
spontană, România fiind una dintre
țările cu cea mai bogată floră sponta-
nă din Europa.
În 1997, a venit însă criza. Colegii
specializați pe culturi aveau
suprafețe foarte mari de coriandru,
muștar și fenicul. Piața din Asia era
o mare cumpărătoare. Se vindeau
6-7,000 de tone/an la vremea aceea
în Thailanda, Indonezia, Malaezia
și Singapore. În 1997 a venit criza
din Asia, iar prețul coriandrului s-a
înjumătățit. Costurile de producție
din România, pe fondul creșterii
prețului carburanților, au fost tot
mai mari, motiv pentru care a înce-
put picajul. De atunci, au apărut pro-
blemele.
Înainte de a ajunge director ge- director de sucursală la Cluj, post pe
S-au înregistrat datorii mari la bu- care l-am avut până în 2012. Acum
neral, ați condus unitatea de la
get, așa că s-a impus sechestru asi- doi ani m-au adus la București, pen-
gurator până în 2009, când s-a intrat Cluj. Cât timp ați lucrat acolo și
cum ați ajuns să lucrați în do- tru că sucursala de la Cluj fusese cea
în insolvență. Nu avea însă rost să mai bună, avea și potențial, iar admi-
ținem oamenii și entitățile și să ne meniul plantelor medicinale?
nistratorul judiciar a propus ca eu să
scufundăm cu toții, astfel că s-au preiau Plafarul. De atunci, Plafarul a
Simion Florian: După facultate
vândut toate sucursalele, în afară de fost încontinuu pe profit.
cea din Cluj. m-am angajat la Plafarul de la Cluj.
Nu aveam serviciu, eram economist
La Cluj s-au investit aproape 500 000 și nu exista un post de economist,
de euro. În 2012 am ieșit din așa că am fost arhivar. Apoi am lu- Fabrica de la Cluj este, de altfel,
insolvență, iar în 2013 și 2014 am în- crat la desfacere cinci ani, ceea ce cunoscută drept cea mai longe-
registrat profit. De patru ani suntem m-a ajutat să învăț dedesubturile vivă și eficientă dintre puncte-
pe locul cinci la capitolul branduri vânzărilor. Ulterior, am fost revizor le de lucru Plafar. Cu ce a fost
românești notorii, conform unui stu- contabil (cinci ani), iar în 1989 am aceasta deosebită?
diu media. Am trecut și printr-un dat concurs și am ajuns contabil-șef.
proces de rebranding. Suntem foarte Simion Florian: Longevitatea
mândri că au început oamenii să știe Din 2000, am venit la București, am Plafarului din Cluj are ca justifica-
din nou de Plafar. dat concurs și am obținut postul de re faptul că a fost specializată pe

23
 România Rurală – nr. 15
achiziția de plante medicinale. Noi
știam foarte bine zonele cu plante,
cunoșteam flora spontană, am avut
puncte de colectare în toate comune-
le din zonă, precum și o colaborare
foarte bună cu agențiile de mediu,
cu Institutul de Cercetări Biologice
și filiala Academiei Române la Cluj,
ceea ce ne-a ajutat la obținerea acre-
ditărilor.
De asemenea, am fost specializați în
producția de ceaiuri. Noi colectam
plantele, le procesam și apoi valorifi-
cam produsele. Nu ne-am concentrat
pe culturi. Ne-am specializat în floră
spontană și cred că a fost alegerea
cea mai bună.
Plafar a avut de înfruntat multe
dificultăți în ultimul deceniu.
Care este situația în prezent în
ceea ce privește distribuția?
Simion Florian: Nu mai avem
magazine proprii, în 1998 acestea
au fost cesionate Centrofarm-ului.
Noi lucrăm cu ei și le furnizăm cea-
iuri. Noi suntem însă producătorii
numărul unu de ceaiuri în România,
iar valorificarea produselor noastre
se face numai prin retail modern și
magazine naturiste. Suntem în ma-
24
rile lanțuri de supermarketuri și hi-
permarketuri precum Real, Auchan,
Cora, Kaufland, Carrefour etc.
Ce gamă de produse are în pre-
zent Plafar?
Simion Florian: Avem o gamă
foarte variată. Producem șase
mari categorii de ceaiuri: ceaiuri
tradiționale (coada-calului, flori de
tei, urzică etc.) care sunt aproape 90
la număr. Producem ceaiuri în doză
simplă (mușețel, mentă, sunătoa-
re etc.), care sunt mai accesibile ca
preț. Apoi avem ceaiurile Premium,
din fructe, care sunt tot un amestec
de produse naturale, însă fiecare
pliculeț este pus într-o anvelopă se-
parată.
Mai avem o gamă de ceaiuri pentru
echilibru, așa-numitele ceaiuri de
„good shape”, dieta zilei, ceai negru
cu trandafir și altele. Avem ceaiurile
din fructe - fructe de pădure, afine,
coacăze negre, măr cu scorțișoară
etc. Producem, de asemenea, o gamă
de ceaiuri negre - cu anason, cu men-
tă, scorțișoară sau trandafir.
Nu în ultimul rând, avem o gamă de
32 de siropuri din plante și fructe,
din care 25 sunt doar din plante sau
fructe, fără arome. Acestea sunt și
ele separate în două categorii, pentru
plăcere și medicinale.
De unde obțineți plantele medi-
cinale folosite în produse? Le și
importați?
Simion Florian: În primul rând,
avem zonele noastre din Cluj, dar
acum luăm plante din toată țara -
cele din flora spontană le culegem cu
predilecție din zonele Brașov, Satu
Mare, Oradea. Există în acele locuri
și o cultură a culesului de plante me-
dicinale, oamenii sunt instruiți, le
cunosc. Trebuie subliniat și faptul
că sunt plante care se pot confunda
foarte ușor - brusturele și căptălanul,
de exemplu. De aceea este cu atât mai
bine să apelezi pentru cules la oame-
nii care știu foarte bine, care sunt din
acele zone.
Aducem plante și din străinătate, din
Republica Moldova, Ungaria, Egipt etc.
Care sunt produsele cele mai so-
licitate de clienții Plafar?
Simion Florian: Sunt diverse ca-
tegorii: iarna se vând cel mai bine
siropurile care se folosesc ca adju-
vante în tratamentul unor afecțiuni
precum gripă, guturai, tuse sau sinu-
zită. Tot iarna se consumă mugurii
de brad, de pin, ceaiul de mentă, de
tei, de soc sau sunătoare. Sunătoarea
este foarte bună și pentru afecțiunile
hepatice, ajutându-i pe cei care mă-
nâncă mult de sărbători.
Este foarte bun și ceaiul de măr
cu scorțișoară. Echinaceea este
un imunostimulator foarte utili-
zat, iar cătina și propolisul sunt
polivitaminizanți de excepție.
Vara sunt preferate ceaiurile recon-
fortante: ceaiul verde, ceaiurile de
mentă și de măceșe și cele vitamini-
zante. La siropuri, în sezonul cald se
vând cele de vișine sau de coacăze.
Care sunt prioritățile Plafar în
viitor?
Simion Florian: Vrem să accesăm
fonduri europene. Intenționăm să
dezvoltăm o linie de ice tea și deo-
camdată nu am renunțat la idee. Este
însă foarte greu să ajungi din urmă
jucătorii mari de pe piață. Totuși,
având în vedere că avem o linie de si-
ropuri, am putea să pătrundem și în
acest sector.
Vrem să dezvoltăm și o linie de
producție bio și să accesăm fonduri
europene pentru echipamente per-
formante. Tot la capitolul fonduri eu-
ropene, am vrea să ne dotăm cu un
uscător nou. Este un pas pe care tre-
buie să-l facem pentru a ne menține
calitatea.
Un lucru la care ținem foarte mult
este pătrunderea cu produsele noas-
tre în rețeaua turistică: restaurante,
hoteluri și pensiuni. Apoi, am vrea
ca ceaiurile noastre să se consume și
de către cei care călătoresc cu CFR și
Tarom. Acestea sunt planuri de per-
spectivă, trebuie să ne mișcăm încet-
încet în acea direcție și să le arătăm
oamenilor că și în România se fac lu-
cruri de calitate.
25
 România Rurală – nr. 15

Andrei Barbu - de la computere, la culturi

de plante aromatice
de succes în IT, la care ai renunțat
pentru a urma un vis, poate părea
ireal. Așa s-a întâmplat cu tânărul
Andrei Barbu, care a cumpărat un
teren viran de 16 hectare în Bără-
gan, în localitatea Valea Măcrișului
din județul Ialomița cu gândul de a
cultiva plante medicinale și aromati-
ce, îndeletnicire pe care tatăl său, de
profesie geolog, o practica de câțiva
ani în Dâmbovița, considerând că
există o nișă în acest sens pe piața
din România.
A început cu o suprafață de numai
2000 mp cu busuioc, levănțică, tar-
hon, mentă, schinel, isop, rozma-
rin, maghiran, anghinare și cimbru,
acestea fiind doar câteva dintre plan-
tele medicinale și aromatice cultivate
de tânărul fermier în mica stațiune
de cercetare, în loturi de înmulțire
ce au fost mutate ulterior pe câmpul
din Bărăgan. A construit și o hală de
uscare, folosind scânduri de lemn,
nu folii de plastic, așa cum se face in-
dustrial, pentru ca frunzele și florile
Cultivarea plantelor medicinale și „Plantele medicinale tre- să rămână vii. Semințele le-a cumpă-
aromatice reprezintă o activitate
din ce în ce mai profitabilă dacă ne
buie să aibă miros, gust și rat inițial din stațiunile de cercetare
înființate înainte de 1989, dar și din
gândim la multitudinea magazine- efect terapeutic” afară, în țară oferta fiind limitată.
lor de produse naturiste care apar
în fiecare an. Românii au început să Chiar dacă anul 2009, când a în-
perceapă beneficiile acestora și să se A face agricultură de când te-ai năs- ceput să se ocupe de agricultură, a
orienteze nu numai către consumul cut poate părea normal. A începe fost dificil (deoarece a locuit chiar
de ceaiuri și de produse farmaceuti- să faci agricultură după o carieră într-o baracă din lemn), în următorii
ce din plante, ci și spre utilizarea de
cosmetice ori diversele suplimente
alimentare naturiste.
Cert este că potențialul natural al
României este destul de ridicat, flora
medicinală fiind reprezentată de 800
de specii, din cele 3700 care cresc în
țara noastră.
Tot mai multe firme private, la care
se adaugă în ultima vreme și produ-
cătorii agricoli individuali au început
să acorde importanță acestui sector,
ocupându-se fie numai de cultivarea
plantelor medicinale, fie inclusiv de
procesarea și valorificarea acestora.
Cultivarea plantelor medicinale ar
putea reprezenta tehnologia viitoru-
lui pentru cei care dețin pământ ara-
bil, fiind o afacere foarte rentabilă.

26
 Tânărul a început să se documenteze
cu privire la agricultura ecologică și
să meargă pe aceeași linie, a produ-
selor sănătoase, de calitate, hrănite
cu îngrășământ natural.
În afara fondurilor europene neram-
bursabile, primite pentru dezvolta-
rea de mici afaceri în agricultură,
pentru cultivarea legumelor, Andrei
a făcut investiții în modernizarea
exploatației, cu ajutorul banilor
obținuți din cultivarea plantelor
medicinale și aromatice. Astfel, a
achiziționat un tractor, utilaje, so-
larii și sisteme de irigat, precum și
o bază logistică pentru livrări (de la
camera frigorifică, spații de ambalat,
ani lucrurile au început să se limpe- consumatorului final, eliminând,
zească și afacerea să prindă contur. astfel, intermediarii, deși astăzi co- până la mașina de livrări).
Cel mai bine se cultivă busuiocul, chetează și cu distribuția la scară Alături de cultura cartofului și a
levănțica, menta și salvia. Pe un largă. Andrei s-a axat pe comerțul sfeclei de zahăr, plantele medici-
hectar de nalbă, de exemplu, poate online ce pare să fie mediul propice
nale reprezintă elemente esențiale
obține producție în valoare de maxi- pentru tranzacționarea produselor
mum 15.000 de euro, însă în spatele din agricultura ecologică, intrând în agricultura sustenabilă, Andrei
succesului se află multă muncă. Suc- în parteneriat cu alt fost IT-ist, și Barbu cultivându-le fără pesticide și
cesul afacerii depinde și de găsirea implicându-și, în cele din urmă în- îngrășăminte chimice, așa cum se fă-
unui sistem eficient de valorificare treaga familie. cea odinioară.
a producției. După recoltare, a am-
balat plantele și le-a vândut fie în
târguri tradiționale, fie prin rețeaua
HoReCa, pe care a ajuns să o cunoas-
că foarte bine.
Experiența și-a căpătat-o lucrând
mai întâi cu tatăl său. Acesta i-a in-
suflat dragostea pentru agricultu-
ră. La început a fost vorba de multă
muncă fizică, de la dat cu sapa până
la bătut cuie. Atunci când începi un
lucru de la zero, îl faci singur, dar, ul-
terior, tânărul a reușit să delege din
atribuții până a ajuns să se ocupe în
mare parte doar de antreprenoriat,
activitate pe care o stăpânește foarte
bine.
Deși a cochetat cu o posibilă ple-
care în străinătate, pe domeniul IT,
Andrei a ales să rămână în România
pentru că aici oamenii sunt calzi și
sufletiști. Viața la țară este frumoa-
să, însă Andrei Barbu nu a renunțat
definitiv la viața de la oraș, unde își
distribuie produsele.
Inițial, antreprenorul absolvent de
Automatică și Calculatoare la Poli-
tehnică și-a folosit fondurile proprii
pentru a începe cultivarea acelor
plante aromatice care nu sunt foarte
căutate în România. A urmat cultiva-
rea ecologică a legumelor destinate

27
 România Rurală – nr. 15
Oameni
Lăcrămioara Ionescu, meșter popular
din Argeș - săculețe cu levănțică, cusute
manual cu modele muscelene
Lavanda, cunoscută și sub numele de
levănțică, iar popular ca „aurul vio-
let”, este o plantă aromatică medici-
nală de origine mediteraneană care
numără nu mai puțin de 30 de specii.
Dacă Franța a reușit să facă renumite
dealurile din Provence prin cultiva-
rea lavandei, aducând prosperitate
satelor, aceasta încă nu este cultivată
pe scară largă în România. În Roma
antică era folosită inclusiv pentru
parfumarea băilor publice.
Levănțica se plantează toamna sau
primăvara și se poate recolta și de
două ori pe ani, în lunile de vară, iar
terenul pe care se cultivă trebuie să
fie puțin înclinat, orientat către sud.
Înălțimea acesteia la maturitate este
de un metru, iar circumferința de 1,8
metri.
28
Planta cu florile de culoare mov se
folosește în industria farmaceutică și
cosmetică, florile putând fi utilizate
pentru prepararea ceaiurilor și tinc-
turilor, fiind benefică organismului,
iar mirosul acesteia alungă stresul și
insomnia.
Uleiul esențial de lavandă este pro-
dusul principal obținut din dis-
tilarea inflorescențelor. Pentru a
nu-și pierde din proprietăți, se culeg
dimineața, pe rouă, iar uleiul care
se obține are proprietăți antisepti-
ce și antiinflamatorii, regenerând
țesuturile și ajutând la cicatrizarea și
vindecarea rănilor.
Legenda spune că lavanda ar fi fost
luată din grădina Raiului și că este
benefică și împotriva duhurilor rele,
fiind ținută la intrarea în casă și la
icoane.
Aflând de aceste proprietăți deosebi-
te ale lavandei, Lăcrămioarei Iones-
cu, meșter popular din județul Argeș,
care de mai bine de zece ani s-a ocu-
pat cu realizarea de șervete și fețe
de masă brodate cu multă măiestrie
și talent, i-a venit ideea să realizeze
manual săculețe pe care să le umple
cu semințele acestei plante parfuma-
te.
Ideea nu s-a născut oriunde, ci chiar
în Franța, țara celebră pentru culti-
varea plantei, devenită o veritabilă
ambasadoare a lavandei, în timpul
unui festival al lavandei, care a fas-
cinat-o. În satele din Provence se țin
astfel de festivaluri când au loc para-
 curoasă că a reușit să îmbine tradiția
cu utilul, datorită parfumului cu
proprietăți terapeutice ale lavandei
care este introdusă în săculețele lu-
crate cu migală.
Iubind această plantă, ea încearcă
în acest moment să o cultive la scară
redusă, iar dacă proiectul îi reușește,
Lăcrămioara Ionescu se gândește
chiar să devină cultivator de lavandă.
Lavanda reechilibrează sistemul
nervos și este indicată în stările de
depresie, tensiune, melancolie, dar și
în stări de surmenaj. Planta reușește
să combată afecțiunile respiratorii și
să inducă un somn odihnitor. Moti-
ve suficiente pentru ca Lăcrămioara
Ionescu să meargă mai departe cu
pasiunea ei.
În afară de lavandă, săculețele ar pu-
de și străzile se parfumează cu apă lar realizează din pânză brodată și tea fi umplute și cu alte plante medi-
de lavandă, aceasta fiind comerciali- magneți de frigider, semne de carte, cinale aromatice și benefice organis-
zată în toate formele, de la lavanda în gentuțe, fețe de masă și ștergare. mului uman, care să înlăture stresul
sine și până la săpunurile și lumână- și oboseala și să ofere o stare de re-
Produsele sunt mereu admirate de vigorare.
rile decorative.
către potențialii cumpărători, mai
Întoarsă acasă, Lăcrămioara Ionescu ales de către străini care doresc să Indiferent ce plante medicinale
a început să confecționeze manual își achiziționeze amintiri ce simbo- sau aromatice pot umple săcuțelele
săculețe în miniatură, din pânză bro- lizează România, cele mai căutate tradiționale, acestea reprezintă o
dată cu diferite motive tradiționale săculețe cu lavandă fiind cele care amintire frumoasă și utilă oricui le
românești, în funcție de sărbătorile au broderii tricolore sau care sunt cumpără, fiind foarte rezistente în
care au loc în cursul unui an. Astfel, inscripționate cu numele țării. timp, planta conținută de ele putând
pe săculețe regăsim brăduți, clopoței, Lăcrămioara Ionescu iubește foarte fi înlocuită atunci când își pierde
iepurași, flori sau tricolorul, unele mult tradițiile și a căutat întotdeauna proprietățile curative sau pot fi păs-
modele fiind realizate cu fir prin ră- să le pună în valoare. Acum este bu- trate ca atare, în scop decorativ.
sucire.
Săculețele căptușite cu pânză din
bumbac sunt umplute cu semințe de
lavandă și legate cu un șnur croșetat
în diferite culori. Lavanda este luată
de la distribuitorii autorizați.
Produsele sunt comercializate prin
diferite magazine de artizanat,
însă cel mai mult prin târgurile
tradiționale la care Lăcrămioara Io-
nescu participă cu drag. Un astfel
de târg a fost la Muzeul Național al
Țăranului Român, la care Lăcră-
mioara Ionescu a participat pen-
tru prima dată și care i-a dat curaj
în realizarea visului ei, acela de a
aduce în casele oamenilor mirosul
parfumat al lavandei în săculețele
confecționate manual, cu motive
tradiționale. A participat chiar la
Piața de Crăciun din București (Bu-
charest Christmas Market), unde
săculețele au fost foarte căutate.
Pe lângă săculețe, meșterul popu-

29
 România Rurală – nr. 15
Experiențe: Ferma mea
Victorița Meiroșu pornește o afacere
dâmbovițeană „parfumată” în domeniul
culturilor de lavandă
Pentru Victorița Meiroșu, ideea unei
plantații de lavandă a apărut în anul
2011. A studiat acest domeniu timp
de trei ani, astfel că în anul 2014 s-a
decis să aplice la un proiect pe fon-
duri europene, pe măsura 121 „Mo-
dernizarea exploataţiilor agricole”
din PNDR, semnând în luna decem-
brie a anului trecut contractul de
finanțare cu o durată de implemen-
tare de 12 luni. Valoarea contractu-
lui este de 264 809 de euro, din care
contribuția proprie este de 132 405
de euro.
„Am citit foarte mult despre culturi-
le de lavandă până să mă decid asu-
pra unui astfel de proiect. În acest
sens, am efectuat mai multe vizite
la Stațiunea de cercetări Fundulea,
unde am avut ocazia să stau de vor-
bă cu singurul specialist în plante
aromatice care mai lucrează acolo.
Nefiind o cultură foarte răspândită
în România, am citit și diverse studii
realizate în țări cu tradiție în culti-
varea lavandei precum Franța, An-
30
glia și Bulgaria. Pentru mine, lavan-
da este regina plantelor aromatice,
ea fiind folosită deopotrivă atât în
industria farmaceutică, cât și în in-
dustria cosmetică, astfel că decizia
înființării plantației a venit oarecum
natural. Măsura 121 din PNDR a fost
cea mai potrivită alegere pentru
înființarea unei astfel de culturi”, ne
declară doamna Meiroșu.
Achiziția butașilor de lavandă
va fi făcută în lunile de primăva-
ră, conform procedurilor aferente
achizițiilor publice. Butașii se vor
planta pe 11 hectare, în localitatea
Vadu Stanchii, comuna Corbii Mari,
județul Dâmbovița.
„Odată cu înființarea plantației de
lavandă o să mă dedic doar acestei
culturi. Consider că este necesar
să aloc toată atenția și resursele
pentru ca această cultură să aibă
rezultatele pe care mi le doresc. În
ceea ce privește munca agricolă
efectivă, voi contracta pentru fie-
care etapă acele persoane necesare
desfășurării activității în cele mai
bune condiții, bazate pe rezultat.
Legat de producție, ea va fi valori-
ficată către un procesator. În Româ-
nia, lavanda se cultivă pe suprafețe
destul de mici, așa că nu ne putem
referi încă la o piață organizată a
lavandei, chiar dacă există mari
companii farmaceutice sau de pro-
duse cosmetice care achiziționează
lavanda de pe piața locală. În ultima
perioadă, am inițiat discuții cu pri-
vire la valorificarea producției atât
cu reprezentanți ai unor companii
românești, cât și cu reprezentanți
din Bulgaria, Germania și Franța.
Cultura mea va intra pe rod abia în
anul trei, ceea ce înseamnă suficient
timp pentru stabilirea legăturilor
comerciale interne, dar și externe”,
afirmă fermiera dâmbovițeană.
În perioada următoare, în funcție de
posibilitatea efectuării investițiilor
în aparatură și echipamentele spe-
cifice prelucrării lavandei, pe lângă
cultura efectivă de lavandă, Victorița
Meiroșu va analiza posibilitatea pre-
lucrării unei părți a producției sale,
ce s-ar transforma în produse ce pot
fi promovate.
„Având în vedere că sunt încă la de-
butul proiectului, va urma punerea
la punct a unei strategii de relații
publice și marketing. Promovarea în
mediul online este imperativă, astfel
că voi apela la o echipă de specialiști
în marketing online și IT. Este foar-
te important ca potențialii clienți
să conștientizeze beneficiile pe care
le poate aduce folosirea lavandei.
De exemplu, băile de lavandă au un
efect de relaxare, lucru cunoscut și
studiat încă din Antichitate. Lavan-
da are un rol esențial și în industria
farmaceutică și cosmetică”, afirmă
Victorița Meiroșu.

31
 România Rurală – nr. 15
Experiențe: Afacerea mea
Pensiunea „Casa Matei” din Berca -
ospitalitate și rafinament pe malul
Buzăului
Situată pe malul Buzăului, în locali-
tatea Berca, pensiunea „Casa Matei”,
clasificată cu patru margarete, își
așteaptă oaspeții. Deschisă pe data
de 1 ianuarie 2007, odată cu adera-
rea României la Uniunea Europeană,
pensiunea buzoiană avea să strângă
de la an la distincții ce o situează ală-
turi de pensiunile cu servicii demne
de un turism rural la standarde eu-
ropene.
Distincții și recunoașteri
care certifică serviciile de
calitate ale pensiunii bu-
zoiene
Recomandări și recunoașteri ale
ospitalității pensiunii „Casa Matei”
32
din Berca vom regăsi în ghidurile
europene de turism „Michelin Vert”
și „Guide du routard”. Nici pe plan
național, serviciile pensiunii nu sunt
ignorate, astfel că, de-a lungul anilor,
„Casa Matei” a primit două distincții
„Margareta de aur”, din partea AN-
TREC România, pentru gastrono-
mie și promovarea tradițiilor prin
organizarea Festivalului Cârnaților
de Pleșcoi. De asemenea, pensiu-
nea a fost apreciată cu o diplomă
de excelență în anul 2012, marcând
buna colaborare între pensiunea
buzoiană și Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară
din București.
În toți acești ani, „Casa Matei” și-a
menținut rigurozitatea în prestarea
serviciilor de calitate, atât pe partea
de cazare și gastronomie, cât și de
agrement, oferind oaspeților pen-
siunii posibilitatea petrecerii unor
sejururi de neuitat. Un lucru de apre-
ciat și poate și un exemplu pentru
celelalte unități de cazare este grija
pe care o au proprietarii pentru in-
struirea angajaților. Acest demers
este evidențiat de gradul ridicat de
apreciere pe care turiștii îl au față de
serviciile oferite de pensiune.
„Am reușit să transformăm de-
viza-slogan a pensiunii – ospita-
litate și rafinament - într-o mar-
că de calitate și prestigiu. Pentru
oaspeții noștri fideli, fiecare nouă
vizită la pensiunea noastră va fi, cu
siguranță, o surpriză plăcută. Prin
serviciile de agrement propuse, pu-
nem în valoare atracțiile naturale

ale zonei (Vulcanii Noroioși, Munte-
le de sare, lacurile Mociru, Meledic
și Vulturilor, trovanții de la Ulmet),
obiectivele istorice și culturale (ceta-
tea de la Berca, Cetățuia, așezările
rupestre, mănăstirile buzoiene,
zona tezaurului de la Pietroasa,
șantierul de la Cârlomănești, terme-
le romane), atracțiile gastronomice
și oenologice (cârnații de Pleșcoi,
babicul de Buzău, numeroasele cra-
me recunoscute la nivel național
și internațional)”, ne informează
doamna doctor Simona Tănase, pro-
prietara pensiunii „Casa Matei”.
Condiții de cazare
Pensiunea „Casa Matei” pune la
dispoziția turiștilor 16 camere duble
și un apartament. Atât camerele, cât
și apartamentul sunt dotate cu gru-
puri sanitare individuale.
Distribuția camerelor:
• Parter: patru camere duble cu te-
rasă proprie. Camerele sunt dotate
cu aer condiționat;
• Etajul 1: opt camere duble și un
apartament. Atât camerele cât și
apartamentul sunt prevăzute cu
balcon, oferind o perspectivă spre
râul Buzău;
• Mansardă: patru camere cu câte
două paturi;
• Apartamentul este spațios, având
o suprafață de 110 metri pătrați.
Este alcătuit din două dormitoa-
re (un pat matrimonial și două
single), living, o baie cu cadă și
un grup sanitar cu cabină de duș.
De asemenea, dispune și de aer
condiționat.
Facilități camere și servi-
cii gratuite:
• aer condiționat (la parter și în
apartament);
• telefon, mini-bar, televizor, inter-
net wireless;
• plata prin card bancar;
• micul dejun inclus în tariful camerei;
• room-service la cerere;
• acces la piscină;
• parcare păzită;
• la cerere se poate adăuga pătuț-
țarc pentru bebeluși.
Accesul cu animale de companie este
interzis!
Gastronomia, pusă în va-
loare în restaurantul pen-
siunii
Atenția pentru calitatea servirii și
satisfacerea celor mai rafinate gus-
turi primează în bucătăria pensiunii.
Meniurile tradiționale se armoni-
zează cu cele internaționale, turistul
fiind purtat într-o adevărată excur-
sie a gustului pentru a descoperi în
fiecare farfurie autograful culinar al
bucătăriei pensiunii „Casa Matei”.
Preparate tradiționale din
meniul restaurantului:
• Vulcanii Noroioși;
• Gigantica de Berca;
• Tigăița de Pleșcoi;
• Fasolea lu’ boier Ciolanu;
• Cloșca cu puii de aur;
• Pofta lui Athanariq;
• Ospățul Goților.
Plantele aromatice – plu-
sul de aromă și de gust
în preparatele bucătăriei
„Casei Matei”
Folosirea plantelor aromatice aduce
un plus de aromă și savoare prepara-
telor bucătăriei pensiunii. Rozmari-
nul este o plantă des folosită în bu-
cătăria zonei, datorită proprietăților
33
 România Rurală – nr. 15

sale de activare a funcțiilor digestive,

fiind un bun colagog și antispastic. În
zona Berca, rozmarinul se folosește
atât sub formă de ceai (accelerează
tranzitul intestinal, optimizează ac-
tivitatea hepatică etc.), cât și în com-
prese pentru cazurile de reumatism.
Zona Berca nu este întâmplător cu-
noscută pentru relaxare. Astfel, în
aceste locuri, rozmarinul este pre-
zent sub formă de cultură în majori-
tatea culturilor din grădini.
„Noi îl folosim, în principal, pentru
cartofii copți cu rozmarin - conferă
o aromă inconfundabilă- și pentru
friptura de miel. Zona Berca este
cunoscută pentru carnea de oaie și
pentru produsele tradiționale bu-
zoiene, cârnații de Pleșcoi, babicul,
cârnații uscați și pastrama. Folosim
aroma rozmarinului în prepara-
te precum friptura de oaie, drobul,
ciorba de miel, stufatul și altele”, de-
clară doamna doctor Simona Tănase.
De-a lungul timpului, gastronomia
pensiunii a fost promovată în cadrul
diverselor evenimente de turism și
gastronomie la care doamna Tăna-
se a participat: târguri naționale de
turism, concursuri și festivaluri gas-
tronomice, Congresul internațional
de tradiții culinare desfășurat la
București în anul 2014 și multe al-
tele. Bucătăria autohtonă este pro-
movată an de an prin organizarea
în cadrul pensiunii a Festivalului
Cârnaților de Pleșcoi, manifestare ce
se bucură de o mare popularitate.

34
Evenimente speciale în
cadrul pensiunii
Restaurantul pensiunii are o capa-
citatea de 120 de locuri, fiind prevă-
zut cu instalație de aer condiționat.
Acestuia i se alătură o terasă tip
„café-bar” cu o capacitate de 50 de
persoane și un foișor de lemn unde
se pot organiza diverse aniversări
și activități în aer liber. Capacita-
tea acestuia este de 40 de persoane.
Există și o miniterasă pe marginea
râului Buzău, cu opt-zece locuri.
La pensiunea „Casa Matei” se pot or-
ganiza evenimente speciale precum
nunți, aniversări, petreceri tematice
și team-building-uri. Un catalog cu
fotografii de la evenimente este dis-
ponibil la recepția pensiunii. Pen-
tru activitățile corporatiste se poate
închiria sala de conferințe având
suprafața de 110 metri pătrați. Se pot
organiza și ateliere de lucru sau se-
minarii, pensiunea dispunând și de
săli cu o capacitate mai redusă, de
cinci până la zece locuri.
Posibilități de agrement
și de petrecere a timpului
liber în cadrul pensiunii
„Casa Matei”
• piscină în aer liber;
• loc de joacă special amenajat pen-
tru copii;
• curte cu grădină unde se pot orga-
niza chiar și ședințe foto;
• micro-fermă de animale;
• terenuri de tenis de câmp, mini-
fotbal, mese de ping-pong;
• închirieri de biciclete;
• spațiu în interior cu bibliotecă,
mese de biliard, rummy și cărți de
joc;
• drumeții și off-road;
• rafting pe râul Buzău;
• pescuit;
• echitație la herghelia Cislău;
• căutare de trufe;
• saună și masaj.
35
 România Rurală – nr. 15

Experiențe:
Comunitatea mea
Valorificarea plantelor medicinale și
aromatice recoltate din zone nepoluate ale
Transilvaniei

36
Binefacerile utilizării plantelor me-
dicinale pentru tratarea diverselor
afecțiuni sunt cunoscute din cele
mai vechi timpuri. Învățații din An-
tichitate și Evul Mediu au consemnat
însușirile medicinale de netăgăduit a
numeroase plante.
Este bine cunoscut faptul că apro-
ximativ jumătate dintre produsele
farmaceutice ce se fabrică astăzi pe
glob au la bază plante medicinale ori
principii active extrase din acestea.
Plantele medicinale nu au încetat,
însă, să fie utilizate și în stare pură
pentru menținerea sănătății sau ca
adjuvante în procesul de vindecare a
numeroase boli, diversificarea utili-
zării lor fiind în plin avânt.
Plantele medicinale ascund în ele
puteri tămăduitoare ce se datorează
substanțelor active pe care le conțin.
În extractele obținute din ele, princi-
piile active au virtuți vindecătoare.
Datorită condițiilor pedo-climate-
rice din România, cultivarea plane-
telor medicinale și aromatice este
favorizată în țara noastră. Cererea
pentru astfel de plante este în plină
ascensiune, indiferent că ne referim
la piața internă sau la cea externă, în
special europeană, fără să mai vor-
bim de randamentul ridicat al aces-
tor culturi.

VITAPLANT – 100% natu-

ral, din județul Mureș
Cu o vechime de peste 15 ani, SC
VITAPLANT SRL realizează în
prezent o gamă largă de produse
100% naturale, plantele medicina-
le ce intră în compoziția ceaiurilor
sale fiind recoltate din zone nepo-
luate din Transilvania, regiune re-
cunoscută pentru aerul sau puter-
nic ozonat.
Cele 40 de tipuri de plantele medi-
cinale pe care le comercializează
sunt atent selecționate, prelucra-
te și ambalate, respectându-se cu
strictețe normele în vigoare de igie-
nă și siguranță a alimentelor.
Deși activitatea firmei s-a
desfășurat la început în Sovata,
din 2007, aceasta activează în co-
muna Eremitu din județul Mureș,
aflată la numai 15 km de cunoscuta
stațiune balneoclimaterică.

37
 România Rurală – nr. 15

Ceaiurile pe care SC VITAPLANT

SRL le pune în vânzare pot fi atât
simple cât și în combinații de mai
multe plante medicinale.
Compania oferă pe piață:
• ceaiuri în doze filtru: ceaiuri de
fructe cu diferite arome (de pier-
sici, zmeură, fructe de pădure);
• ceai din plante medicinale: mentă,
mușețel, sunătoare, tei, măceșe,
dar și negru, aromat;
• ceaiuri în doze concis (vrac mă-
cinat): păpădie, coada-calului,
coada-șoricelului, păducel, crușin,
salvie, urzică, rostopască, vâsc,
gălbenele;
• ceaiuri în doze concis (amestec din
plante medicinale): Sedativ, Lacto-
vit, Expectorant, Gastric, Vitadil,
Vitafi.

Ingredientele din produsele compu-

se sunt alese de către un farmacist cu
vastă experiență în fitoterapie, pen-
tru ca rezultatul să fie cel mai bun.
Cu toate acestea, Laszlo Bokor, unul
dintre patronii firmei, declară că e
bine ca „fiecare persoană să fie doc-
torul său”, în sensul că fiecare dintre
noi simte ce este bine pentru orga-
nism. Un ceai compus poate fi bene-
fic pentru 60 de persoane din 100,
pentru aceeași afecțiune, de exem-
plu, iar pentru restul, rezultatele ar
putea să nu fie la fel de spectacu-
loase. Tocmai de aceea există și mai
multe combinații de plante medici-
nale adaptate pentru diferite nevoi.
Pe lângă ceaiuri, compania VITA-
PLANT mai produce și comerciali-
zează tinctură hepatică și semințe
de in, fenicul, chimion, anason, dar
și oțet de mere. Acesta se prelucrează
în combinații cu diferite plante aro-
matice, obținându-se oțet de mere
cu busuioc, chimion, salvie, tarhon,
cimbrișor, coriandru, mărar, ie-
nupăr, iarbă de lămâie, oregano și
rozmarin. Folosirea plantelor aro-
matice în combinație cu oțetul de
mere pentru salate aduce beneficii
suplimentare. De exemplu, oțetul de
mere cu chimion cu aromă de nucă
și lemn dulce se poate folosi pentru
a aromatiza preparatele din legu-
me. Proprietățile antihistaminice
ale uleiului volatil din chimen re-
duc reacțiile alergice în caz de astm

38
bronșic, având și o acțiune tonică
asupra sistemului nervos ori efect
anti-tumoral. Oțetul de mere cu co-
riandru se poate administra intern,
în caz de aciditate gastrică, calmând
durerile și extern, pentru a grăbi
erupția cutanată în caz de vărsat de
vânt.
Diversificarea produselor obținute
din plante medicinale și aromatice
necesită investiții ridicate, astfel că,
pe viitor, Laszlo Bokor speră să ac-
ceseze și fonduri europene pentru
creșterea gamei existente, cu atât
mai mult cu cât plantele ce intră în
compoziția produselor sunt cultivate
în sistemul de agricultură ecologică.
Acest sistem presupune mai multe
aspecte, printre care zonarea ecolo-
gică, rotația culturilor și asolamen-
tul, lucrări de îngrijire prin metode
preventive de combatere a buruieni-
lor și metode curative, fertilizarea,
semănatul, precondiționarea și us-
carea plantelor medicinale și aroma-
tice, distilarea materialului vegetal
provenit.
Nu toate zonele sunt propice dezvol-
tării unei agriculturi ecologice, exis-
tând zone foarte favorabile unei anu-
mite plante, dar și zone mai puțin fa-
vorabile sau zone chiar nefavorabile.
În orice fermă, mai ales în cele în
care se practică agricultura ecolo-
gică, este recomandată cultivarea
mai multor plante, fapt ce duce la o
activitate echilibrată. Asolamentul,
respectiv rotația culturilor în timp,
reprezintă una dintre cele mai im-
portante măsuri agrofitotehnice de a
spori producția.
În același timp, în vederea unei
activități biologice maxime a solului,
fertilitatea acestuia în cadrul siste-
mului de agricultură ecologică tre-
buie să fie menținută și ameliorată
printr-un sistem de măsuri care să
ducă la conservarea resurselor sale.
Pentru a obține ceaiuri din plan- pentru prelucrarea plantelor medici- medicinale peste tot în țară. Valo-
te medicinale de calitate din flora nale și aromatice care să completeze rificarea ceaiurilor și semințelor se
spontană, compania colaborează și utilajele neautomate. face și prin propriul magazin online:
cu Academia Română pentru a afla www.vitaplant.ro.
În ceea ce privește valorificarea
de la ce cultivatori zonali poate va-
plantelor medicinale și aromatice, Majoritatea clienților VITAPLANT
lorifica plantele la care s-au folosit
compania s-a adresat și pieței de pro- sunt de vârsta a III-a, după cum
îngrășăminte naturale, iar pentru
cele 12 tipuri de plante aromatice fil din Italia, iar în acest moment, pe recunoaște Laszlo Bokor, însă ar tre-
cultivate în sere se fac demersuri lângă piața din România, o parte din- bui conștientizate beneficiile plante-
pentru obținerea certificării BIO. tre produsele realizate se distribuie lor medicinale, adevărate daruri ale
pe piața din Ungaria. VITAPLANT naturii, și de către persoanele mai
Cu scopul unei mai bune desfășurări are relații de colaborare cu un dis- tinere pentru că medicamentele nu
a activității, VITAPLANT a tribuitor important din București, cu sunt 100% naturale, în timp ce plan-
achiziționat și utilaje performante ajutorul căruia își valorică plantele tele medicinale, da.

39
 România Rurală – nr. 15
Leader la zi
GAL Colinele Buzăului
Cunoscut ca leagăn al culturii
și civilizației române, teritoriul
județului Buzău conservă vestigii
ce atestă existența omului în regiu-
ne încă din cele mai vechi timpuri.
Dovadă stau atât uneltele și armele
din oase sau pietre cioplite ce au fost
scoase la lumină în câteva locuri, cât
și obiectele ceramice din Neolitic și
din Epoca Bronzului, ce au aparținut
Culturilor Boian, Gumești și Monte-
oru.
GAL Colinele Buzăului și-a propus
valorificarea potențialului natural și
uman local în cele nouă comune ce
sunt incluse în teritoriul asociației,
opt comune din județul Buzău și
anume Măgura, Unguriu, Berca,
Scorțoasa, Pârscov, Bozioru, Cozi-
eni, Tisău și o comună din județul
Prahova, Jugureni, având o arie de
acoperire de 504,66 km pătrați și
33 472 de locuitori.
40
Prioritățile de dezvoltare ale GAL
Colinele Buzăului se axează pe:
• diversificarea economiei rurale și
creșterea calității vieții la nivelul
teritoriului;
• dezvoltarea sectorului agri-
col și silvic pe baza creșterii
competitivității și adaptării econo-
miei, bazată pe cunoaștere;
• valorificarea potențialului natu-
ral și uman local pe baza adop-
tării principiilor durabilității, a
protecției mediului și prin dezvol-
tarea resurselor umane;
• dezvoltarea cooperării atât în in-
teriorul, cât și în exteriorul terito-
riului, dar și stimularea adoptării
unor tehnologii și practici inovati-
ve.
Valoarea publică alocată GAL pe Axa
4 LEADER pentru finanțarea pro-
iectelor în conformitate cu Planul
de Dezvoltare Locală și cu măsurile
Planului Național de Dezvoltare Ru-
rală 2007-2013, exclusiv cheltuieli
de organizare și funcționare a fost de
2 550 000 de euro.
Ca activitate, de la început și până
în prezent, GAL Colinele Buzăului a
lansat 12 apeluri de selecție, din care
cinci apeluri în anul 2013 și șapte în
anul 2014, apelul 7/2014 fiind încă în
curs de desfășurare.
Rezultatul final s-a concretizat în
depunerea la GAL Colinele Buzăului
a unui total de 95 de proiecte dintre
care 63 au fost declarate eligibile de
către AFIR, cu o valoare de 2 451 262
de euro, valoarea publică a contrac-
telor semnate fiind de 2 423 262 de
euro.
Unul dintre proiectele realizate în
cadrul GAL și care a fost finalizat
este „Modernizare drumuri de inte-
res local în comuna Măgura, județul
Buzău”.
 Măsură: 413-322 - Renovarea,
dezvoltarea satelor, îmbunătățirea
serviciilor de bază pentru econo-
mia și populația rurală și punerea
în valoare a moștenirii rurale, Axa
4 LEADER
• Beneficiar: Comuna Măgura -
Reprezentant legal primar
Cîrstea Daniel;
• Proiect: „Modernizare dru-
muri de interes local în comuna
Măgura, județul Buzău”;
• Sesiunea: 2/12.08.2013
- 20.09.2013;
• Valoare totală proiect:123 132 de
euro;
• Valoare nerambursabilă proiect:
98 437 de euro;
• Contract de finanțare: C4133220
111221046326/13.02.2014.
Proiectul a constat în moderniza-
rea a trei drumuri de interes local
(sătești și comunale) din satul
Măgura, comuna Măgura, județul
Buzău, însumând o lungime totală
de 1 257,91 de metri, astfel:
• DS 720 - 458,32 m
• DS 518 - 403,05 m
• DC 1053 - 396,544 m
Principalele caracteristici tehni-
ce urmărite în urma modernizării
drumurilor au fost:
• asfaltarea celor 1 257,91 de metri
de drum, inclusiv lucrări de tera-
sare și realizare a fundațiilor;
• asigurarea unei lățimi a carosa-
bilului de 4 metri;
• realizarea de rigole de pământ
pentru scurgerea apelor;
• realizarea unui podeț tubular cu
diametrul de 60 cm și o lungime
de 4,66 metri pe drumul DS 518;
În ceea ce privește lucrările de
construcție, proiectul a fost finali-
zat, urmând ca beneficiarul să rea-
lizeze documentația și să depună la
AFIR ultima cerere de plată.
Astfel, activitățile realizate în ca-
drul proiectului au constat în:
• lucrări de terasamente;
• fundații balast și/sau de balast
amestec optimal;
• fundații de piatră spartă și/
sau de piatră spartă amestec
optimal;
• îmbrăcăminți rutiere bitumi-
noase, cilindrate, executate la
cald;
• dispozitive de scurgere și evacu-
are a apelor de suprafață (rigole);
• podețe din elemente prefabricate;
• semnalizare rutieră verticală.
Ca impact la nivel local, prin reali-
zarea proiectului s-au atins obiec-
tivele propuse ce au constat în
îmbunătățirea accesului locuitori-
lor din zonă la drumul național DN
10, creșterea gradului de siguranță
și confort al circulației, dezvolta-
rea infrastructurii rutiere la nivel
local, asigurarea posibilității unor
intervenții rapide a echipajelor
serviciilor de urgență (pompieri,
poliție, salvare) în zona deservită
de drumuri, asigurarea scurgerii
apelor pluviale în condiții optime,
crearea unui număr de 5 locuri de
muncă temporare pentru populația
din localitate, în perioada execută-
rii investiției.
41
 România Rurală – nr. 15
GAL Valea Muntelui
GAL Valea Muntelui activează într-
un cadru natural deosebit, marcat de
culmi și depresiuni care aparțin gru-
pei Munților Trotușului. Localitățile
aflate în componența GAL sunt
orașul Dărmănești și comunele Agăș,
Brusturoasa, Ghimeș-Făget, Asău,
Poduri și Palanca. Prin acest ținut
trece pasul Ghimeș – Palanca, calea
ferată de legătură între Transilvania
și Moldova.
Regiunea în care se află amplasat
teritoriul GAL Valea Muntelui este o
zonă locuită din cele mai vechi tim-
puri, încă din Neolitic, cu așezări din
perioada culturii Cucuteni.
Programul prin care GAL Valea
Muntelui dorește să își realizeze pla-
nul de dezvoltare locală se axează pe
următoarele priorități:
1. Crearea de condiții optime pentru
înființarea și dezvoltarea de micro-
întreprinderi și întreprinderi mici,
ținând cont de schimbările econo-
42
mice;
2. Conservarea mediului natu-
ral și a peisajelor, protejarea și
îmbunătățirea resurselor naturale,
prin protejarea biodiversității, Na-
tura 2000 și a zonelor cu valoare
naturală ridicată;
3. Îmbunătățirea calității vieții în
zona Valea Muntelui și încurajarea
diversificării activităților econo-
mice;
4. Creșterea impactului unor
priorități-țintă ale strategiei Valea
Muntelui, prin crearea unor pro-
iecte de cooperare.
Până în acest moment, la GAL Valea
Muntelui au fost contractate fon-
duri în valoare totală de 2 057 492
de euro, 41 de contracte de finanțare
fiind deja semnate.
Mai sunt puse la dispoziția benefi-
ciarilor publici fonduri în valoare
de 217156 de euro pentru corespon-
dentul Măsurii 322 „Renovarea, dez-
voltarea satelor, îmbunătățirea ser-
viciilor de bază pentru economia și
populația rurală și punerea în valoa-
re a moștenirii rurale” și 33 344 de
euro pentru Măsura 421 „Coopera-
re”, fonduri disponibile prin lansarea
ultimului apel din decembrie 2014.
Un proiect realizat cu succes în ca-
drul GAL Valea Muntelui este „Con-
struire clădire piață comuna Palan-
ca” din județul Bacău.
Stadiul actual al proiectului „Con-
struire clădire piață comuna Palan-
ca”, județul Bacău este următorul:
• au fost finalizate lucrările într-un
procent de aproximativ 95 %;
• a fost luat avans în luna mai 2014
în valoare de 73 161 de euro;
• în luna noiembrie 2014 a fost de-
contat primul dosar de plată: 64
090 de euro;
• în luna martie 2015 va fi depus ul-
timul dosar de plată.
Anterior realizării proiectului, exis-
ta un spațiu cu destinația de piață
de desfacere de produse, dar aces-
ta era insuficient și condițiile nu
corespundeau cu nevoile reale ale
comercianților și potențialilor cum-
părători.
Față de comuna Palanca, cea mai
apropiată piață de desfacere se află
la 30 km, în orașul Comănești, astfel
că se impunea necesitatea unei astfel
de piețe de desfacere, acesta fiind și
obiectivul proiectului aflat în deru-
lare.
Proiectul prevede construirea unei
clădiri necesare pieței. Construcția
va avea, în final, regim de înălțime P
(parter) și o suprafață construită de
546,56 mp.
Clădirea va avea patru căi de acces,
pentru producători și cumpărători,
cu opt zone de amplasare tarabelor
pentru expunerea produselor și spații
pentru circulația cumpărătorilor.
Impactul preconizat al proiectului
este zonal, respectiv comuna Palanca
și comunele limitrofe Brusturoasa,
Ghimeș-Făget, care vor beneficia de
piața de desfacere.
Prin realizarea acestei investiții se
dorește valorificarea și punerea în
valoare a produselor alimentare spe-
cifice zonei, comercializarea produ-
selor tradiționale, comercializarea
fructelor de pădure, a ciupercilor și a
produselor derivate din acestea, spe-
cifice zonei de munte, toate acestea
contribuind la ridicarea gradului de
bunăstare a locuitorilor zonei.
Titlu proiect: „Construire
clădire piață comuna
Palanca”, județul Bacău.
Axa III – „Calitatea vieții în zone-
le rurale și diversificarea econo-
miei rurale”.
Măsura: 413 322 - „Renovarea,
dezvoltarea satelor, îmbunătățirea
serviciilor de bază pentru econo-
mia și populația rurală și punerea
în valoare a moștenirii rurale”.
Beneficiar: comuna Palanca;
Valoare totală: 216 776 de euro;
Valoare eligibilă: 166 084 de euro;
Valoare neeligibilă: 47 483 de
euro;
Intensitate sprijin: 100%;
În vederea promovării GAL Valea
Muntelui, s-au realizat materiale pu-
blicitare (fluturași, pliante și afișe) și
s-au organizat întâlniri cu cetățenii
și asociațiile în fiecare localitate din
zona proiectului, pentru prezentarea
acestuia.
Datele privind etapele de
evaluare a proiectului:
Apelul de selecție: 19.10.2012
– 19.11.2012;
Depunerea proiectului la GAL:
19.11.2012;
Depunerea proiectului la
O.J.P.D.R.P.: 17.12.2012;
Solicitare informații suplimenta-
re C.R.P.D.R.P.: 23.01.2013;
Notificare eligibilitate C.R.P.D.
R.P.: 06.02.2013;
Semnarea contractului de
finanțare: 14.05.2013;
Durată de realizare: 24 de luni,
14.05.2013 – 14.05.2015.
43
 România Rurală – nr. 15
știri și evenimente
2015 - Anul Internațional al Solurilor
Organizația pentru Alimentație și
Agricultură a Națiunilor Unite (FAO)
a declarat 2015 Anul Internațional
al Solurilor. FAO a fost nominaliza-
tă să implementeze Anul Solurilor în
cadrul Parteneriatului Global pentru
Soluri, în colaborare cu guvernele
lumii și cu secretariatul Convenției
Națiunilor Unite pentru Combatere
Deșertificării.
Potrivit FAO, solurile noastre sunt
în pericol din cauza expansiunii
așezărilor urbane, a defrișărilor, a
utilizării nesustenabile a pământu-
lui și practicilor manageriale slabe, a
poluării și a schimbărilor climatice.
Rata curentă a degradării solurilor
amenință capacitatea agriculturii de
a satisface nevoile generațiilor vii-
toare.
Atâta vreme cât solurile sunt în
pericol, agricultura sustenabilă,
siguranța hranei și serviciile ce con-
tribuie la prezervarea ecosistemului
sunt compromise. Organizația mai
arată că depindem de soluri pentru
a avea hrană sănătoasă și medica-
mente naturiste de calitate, pentru
continuitatea biodiversității, comba-
terea schimbărilor climatice și lupta
împotriva perioadelor secetoase prin
reținerea apei în ele.
Săptămâna Verde 2015 la Berlin
Săptămâna Verde (Internațional Gre-
en Week) a fost organizată la nivel
internațional pentru prima oară în
1926, iar în perioada 16-25 ianuarie
are loc cea de-a 80-a ediție la Berlin.
Evenimentul include organizarea unei
expoziții unice de produse alimentare,
agricultură, horticultură și industrie.
Săptămâna Verde este și punctul de
origine al Forumului Global pentru
Alimentație și Agricultură (GFFA).
Producători din lumea întreagă vor fi
prezenți în ianuarie la Berlin pentru
a testa produse alimentare și de lux,
precum și pentru a-și promova bran-
durile. Vizitatorii vor găsi la cele pes-
te 1,600 de standuri produse proas-
pete, bere, vin, șampanie, produse
tradiționale din carne, fructe de mare
și pește, ierburi și condimente. De
asemenea, vor fi expuse echipamen-
te agricole, semințe, sere și ustensile
44
În viziunea organizației, Anul protecția solului;
Internațional al Solurilor are urmă- • să militeze pentru o centralizare și
toarele obiective:
o colectare rapidă a informațiilor
• să ridice nivelul de conștientizare care redau un tablou complet și
privind importanța și impactul de- real al situației solurilor la nivel lo-
ciziilor și acțiunilor umane asupra cal, regional, național, global.
solului; FAO a publicat pe site-ul www.fao.org
și un calendar de evenimente pentru
• să educe publicul cu privire la rolul
anul 2015, care începe cu Săptămâna
crucial pe care solul îl are în cadrul
Verde la nivel internațional, în peri-
securității alimentare, al schimbă-
oada 16-25 ianuarie. Organizația a
rilor climatice, ecosistemului și
pus, de asemenea, la dispoziția pu-
dezvoltării durabile;
blicului și a presei diverse materiale
• să susțină politicile și acțiunile ce audio, video și infografice pe tema
privesc managementul durabil și solurilor.
pentru grădinărit, animale de compa-
nie, precum și unelte pentru vânătoare
și pescuit.
Târgul se extinde pe o suprafață de
peste 120,000 de metri pătrați, găz-
duind expozanți din 69 de țări. Costul
pe care aceștia din urmă l-au plătit
pentru a-și expune produsele la Berlin
a fost între 145 și 153 de euro/metru
pătrat.
În cadrul evenimentului vor fi organi-
zate și seminarii, conferințe, prezen-
tări, forumuri și reuniuni de comite-
te. De asemenea, va avea loc a șaptea
Conferință Internațională a Miniștrilor
Agriculturii în concordanță cu cel de-
al șaselea Summit Ministerial pe Agri-
cultură de la Berlin.
Expoziția fotografică „Marea Hoinăreală”,
la Clubul Țăranului Român
Hoinarii fotografului Sorin Onișor se
întorc pentru a patra ediție a expoziției
„Marea Hoinăreală” și ajung în
București, la Clubul Țăranului Român,
în 11 ianuarie. Această zi marchează
și Ziua Artei Fotografice în România.
Deschiderea oficială are loc la ora
18.00, pe strada Monetăriei nr. 3.
Expoziția va prezenta cele mai reușite
100 de fotografii realizate în anul pre-
cedent de către Sorin Onișor și tinerii
care l-au însoțit la workshopuri și se-
siuni pe teren. Fotografii au documen-
tat diferite zone rurale ale României,
precum Maramureșul, Delta Dunării,
Bucovina, Oltenia de sub munți, Apu-
senii, gura de intrare a Dunării în țară
și altele.
Sorin Onișor fotografiază de aproape
20 de ani lumea rurală și documentea-
ză puținele sate românești tradiționale
care au supraviețuit. Expoziția „Ma-
rea Hoinăreală”, organizată anual în-
cepând din 2011, trage și un semnal
de alarmă privind conservarea pei-
sajelor și a patrimoniului natural ale
României, valorificarea meseriilor
și meșteșugurilor, precum și păstra-
rea riturilor și tradițiilor românești.
Expoziția va ajunge și în alte mari
orașe ale României în 2015, așa cum o
face an de an.
Prin astfel de activități, Muzeul Națio-
nal al Țăranului Român încearcă să
fie nu doar un păstrător al identității
culturale a națiunii, ci și un observator
implicat în ceea ce înseamnă civilizația
rurală românească.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Strada Monetăriei, nr.3,
Sector 1, Bucureşti
45
 România Rurală – nr. 15
știri și evenimente
Reprezentații Grupurilor de Acțiune Locală și
oficiali ai MADR și AFIR, reuniți la Sinaia
Reprezentanți ai Grupurilor de
Acțiune Locală (GAL) din toată țara
s-au reunit în cadrul unui grup de lu-
cru organizat de Rețeaua Națională
de Dezvoltare Rurală (RNDR), în
perioada 10-11 decembrie 2014, la
Sinaia. Aceștia au discutat despre
implementarea strategiilor GAL în
programul LEADER. Aproximativ
160 de persoane au participat la cele
două zile de dezbateri.
În prima sesiune a grupului de lucru,
prezidiul a fost format din Viviana
Vasile - team leader al proiectului
„Înființarea și Sprijinirea Rețelei
Naționale de Dezvoltare Rurală”,
Alecsandra Rusu - șef serviciu LEA-
DER din AM-PNDR și președintele
Federației Naționale a GAL (FN-
GAL), Alexandru Potor.
Viviana Vasile a deschis dezbateri-
le spunând că RNDR își propune să
găsească modalități prin care să vină
în sprijinul GAL. Astfel, prima zi a
grupului de lucru s-a axat pe discuții
46
legate de stadiul plăților în proiectele
finanțate prin Măsura LEADER.
Alecsandra Rusu, șef serviciu din
cadrul AM-PNDR, a continu1at
explicând ce prevede PNDR 2014-
2020 la capitolul investiții locale.
„În viitoarea programare, se pune
accent pe incluziune socială, mai
ales cea a romilor. Totuși, PNDR
rămâne un program investițional,
nu social”, a declarat aceasta. Rusu
a adăugat că MADR va colabora cu
Ministerul Fondurilor Europene
pentru a compila două programe
investiționale, eficientizând astfel
obținerea de fonduri europene pen-
tru potențialii beneficiari.
Alexandru Potor a subliniat că 2014
a fost un an dificil pentru multe
GAL și că membrii acestor grupuri
au fost greu încercați în implemen-
tarea strategiilor. El a ținut totuși să
mulțumească directorului general
AM-PNDR, Mihai Herciu, pentru
sprijinul acordat GAL. Potor a dat
apoi cuvântul reprezentanților GAL
din sală pe tema problemelor legate
de implementarea proiectelor.
Mai mulți reprezentați ai Grupu-
rilor de Acțiune Locală din diverse
zone ale țării (Vaslui, Maramureș,
Satu Mare etc.) au ridicat proble-
ma eligibilității studiilor de zonă,
subiect care a fost discutat și cu
reprezentanții MADR în ultima
lună. Concret, membrii GAL s-au
declarat îngrijorați că studiile de
zonă nu mai pot fi decontate pentru
că nu mai sunt sesiuni deschise.
De cealaltă parte, Alecsandra Rusu
a spus că acest fenomen nu devine
o regulă generală și a subliniat ne-
cesitatea ca studiile de zonă să fie
calitative și să nu fie scoase din con-
text - multe dintre datele conținute
de acestea fiind incluse în partea de
strategie a proiectelor. Ea a asigurat
reprezentanții GAL de disponibili-
tatea MADR pentru rezolvarea aces-
tor neînțelegeri.
„Studiile de zonă nu sunt legate de
implementarea unei măsuri active
financiar, ci de obiectivele generale
ale unui program. În ceea ce privește
obiecțiile Agenției de Finanțare a
Investițiilor Rurale (AFIR) și îndoie-
lile privind calitatea studiilor, trebu-
ie dezvoltat un set de reguli concrete
pentru acestea, dar nu pot fi interzise
studiile în totalitate”, a conchis Rusu.
Discuțiile au continuat până seara,
fiind reluate a doua zi dimineață,
în prezența și cu contribuția re-
prezentanților AFIR, Iulian Bucăta-
ru - director general adjunct Infra-
structură, LEADER și Investiții Non-
Agricole, Mihaela Popa - Direcția
Asistență Tehnică și LEADER și Iulia
Vasiliu - director al Direcției Selecta-
re Contractare.
Iulian Bucătaru a asigurat, ulteri-
or, că AFIR va încerca să găsească o
soluție la problema studiilor de zonă,
subliniind și el necesitatea unor studii
calitative. „Unele sunt prea stufoase,
altele sunt prea laconice”. El a admis
că ar trebui să existe un set de reguli
privind forma și conținutul acestor
studii. „Nu am pornit însă de la pre-
misa «NU se decontează»”, a ținut să
precizeze Bucătaru.
Mihaela Popa a adăugat că membrii
GAL se pot concentra și pe alt gen de
activități, pentru a nu se baza pe stu-
dii de zonă, precum promovarea și
informarea.
Totodată, Alexandru Potor a admis că
dacă un studiu de zonă nu este calita-
tiv, atunci este normal să fie respins la
decontare.
Ultima zi de discuții s-a încheiat cu
două intervenții ale reprezentanților
minorității rome. Cătălin Manea, se-
cretarul general al Partidei Romilor,
a explicat că organizația sa dorește să
devină un membru activ al RNDR și
FNGAL, subliniind însă că membrii
comunităților de romi mai au de că-
pătat experiență în ceea ce privește
proiectele europene și implementarea
acestora.
Președintele Agenției Naționale pen-
tru Romi, Daniel Vasile, a reamintit
că în România locuiesc aproximativ
1,8 milioane de romi și că țara noas-
tră pierde în jur de 850 000 de euro
pe an ca urmare a neintegrării romi-
lor pe piața muncii. El a evidențiat
astfel necesitatea incluziunii sociale a
romilor, care reprezintă singurul pol
de creșterea a natalității în România.
Întâlnirea reprezentaților GAL și a
oficialilor din MADR și AFIR s-a în-
cheiat în jurul prânzului.
47
 România Rurală – nr. 15

Membrii RNDR se prezintă

Agroecologia, pionierul agriculturii
ecologice în România
Agroecologia este primul grup de
fermieri care au practicat agricultu-
ra ecologică din România, creat în
1994 de către studenți și profesori ai
USAMV Cluj Napoca, în urma unei
colaborări cu Federația Regională de
Agricultură Biologică din Bretania.
În prezent, Agroecologia are peste
150 de membri - în mare parte agri-
cultori certificați sau în conversie la
agricultura ecologică, respectiv agri-
cultori atestați tradițional sau în curs
de atestare.
Din organizație face parte și Daci-
an Cioloș, fostul comisar european
pentru agricultură, care a fost unul
dintre co-fondatorii inițiativei. Prin-
tre membrii fondatori se numără și
conferențiarul și, totodată, agricul-
torul Avram Fițiu, profesorul Ioan
Drocaș și agricultorul Vasile Bodea.
În 2010, Agroecologia a lansat ser-
viciul Coșul țărănesc, în premieră
națională la Cluj. Acesta este un sis-
tem original de distribuție săptămâ-
nală a produselor agricole direct la
domiciliul consumatorului.
Coșul țărănesc este un sistem echi-
tabil de distribuție de produse eco-
logice și tradiționale, pe bază de
abonament, care vizează transfor-
marea consumatorului într-un actor
responsabil de actul de cumpărare
și de consecințele acestuia, potrivit
reprezentanților asociației.
Producătorii de mere, suc de mere,
cătină și sirop de cătină, dulceață
de casă, legume, brânză de burduf,
cașcaval, cârnați, slănină, tobă, pas-
te făinoase de casă, produse apicole,
prăjituri și vinuri de calitate sunt din
județul Cluj și din cele învecinate cu
acesta.
Nouă producători agricoli din Tran-
silvania au pus pe picioare această
nouă metodă pentru vânzarea pro-
duselor tradiționale și ecologice:
ferma Zetea din Satu Mare (țuică
tradițională Zetea), ferma El Greco
din Satu Mare (brânzeturi ecologi-
ce de capră), măcelaria Dominique
Simon din Cluj (produse ecologice
din carne), ferma PopAvi, din Cluj

48
(ouă ecologice), ferma Ecoplant din
Cluj (pâine ecologică). Produsele bio
și tradiționale cu certificat vor putea
fi comandate și online. În plus, ele le
pot fi aduse doritorilor la ușă.
Coșul țărănesc este un program de
succes în Statele Unite ale Americii
și în unele țări din Europa. Sistemul
de distribuție din zona Ardealului
va fi gestionat de o echipă operativă
care va încheia abonamente cu con-
sumatorii, va prelua comenzile de la
aceștia și le va transmite agricultori-
lor.
Producătorii agricoli vor adapta
acest sistem specificului local. Obiec-
tivul asociației Agroecologia a fost
inițial formarea unei rețele de 100 de
familii, în șase luni de la lansare. „În
aceste condiții, cei nouă producători
vor avea profit”, potritit lui Avram
Fițiu, președintele Agroecologia.
Publicul-țintă, în accepțiunea mem-
brilor asociației, e reprezentat de
persoane cu venituri medii și superi-
oare. Un astfel de sistem funcționează
și la Timișoara, însă sunt vândute
doar legume și fructe.
Președitele Agroecologia, Avram
Fițiu, este conferențiar la Universi-
tatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și
deține funcția în cadrul asociației din
1997. El a fost și director de cabinet al
lui Dacian Cioloș în perioada în care
acesta a fost ministru al Agriculturii.
Avram Fițiu a publicat 87 de articole
și opt cărți în calitate de co-autor.
În 2005, aceasta a câștigat Premiul
ASAS pentru cartea „Bazele Agricul-
turii Ecologice”, precum și Premiul
de Excelență acordat de Asociația Bi-
oterra.
Conform Agroecologia, un produs
ecologic provine dintr-o tehnologie
care nu folosește substanțe chimice
de sinteză - pesticide, îngrășăminte.
Sunt permise doar câteva substanțe
chimice în stare brută, ca de exemplu
piatră vânătă naturală. Pentru a pu-
tea pune etichetă de produs ecologic,
ești obligat, ca producător, să semnezi
un contract de certificare cu o firmă
europeană sau românească, care, în
schimb, monitorizează procesul de
producție anual. „Abia după ce s-a
încheiat conversia la agricultura
ecologică, ai dreptul să pui etichetă
de produs ecologic”, a explicat Avram
Fițiu.

49
 România Rurală – nr. 15

Membrii RNDR se prezintă

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare
pentru Pomicultură (SCDP) Vâlcea, un
sprijin pentru pomicultorii români
ate portaltoaie noi pentru prun
(Oteșani 8, Oteșani 11, Rival, Miro-
val, etc), nuc (Portval) și castan co-
mestibil (Casval). Soiurile adaptate
condițiilor ecologice din România și
portaltoaiele corespunzătoare sunt
necesare pentru cultura modernă a
plantelor pomicole, bazată pe tehno-
logii performante, unele chiar de tip
ecologic, apte să asigure producții de
fructe bogate și de calitate.
Tot la SCDP Vâlcea, ca urmare a
unei activități de selecție desfășurate
inițial în flora spontană a României,
au fost obținute soiuri de salcie pen-
tru producerea de biomasă (Robisal,
Fragisal, Cozia 1 și Pesred), în vede-
rea obținerii de energie nepoluată și
regenerabilă.
Prin pepiniera proprie, care are pes-
te 100 de ani de tradiție pe meleagu-
rile vâlcene, SCDP Vâlcea a înmulțit
soiuri românești și străine, adaptate
condițiilor de mediu de la noi. Anu-
al, se produc zeci de mii de plante de
Universitatea din Craiova, prin Alutus; soiurile de nuc: Valcor, Val-
mare valoare biologică din aproa-
Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare rex, Valmit, Timval, Unival; soiurile
pe toate speciile pomicole. Plantele
pentru Pomicultură Vâlcea, dispune de alun: Vâlcea 22, Romavel, Cozia,
Uriașe de Vâlcea, Arutela, Roverd; obținute în pepiniera SCDP Vâlcea
de o puternică bază științifică, edu-
soiurile de soc negru: Ina și Nora, au fost distribuite cu prioritate în
cativă și de dezvoltare în domeniul
precum și un soi de castan comesti- județul Vâlcea, dar și în Prahova,
pomiculturii. În cadrul stațiunii
bil (Romval). Dolj, Argeș, Brașov etc). Cu câțiva
își desfășoară activitatea cercetă-
ani în urmă, de aici s-au expediat
tori cunoscuți și apreciați în țară și
În plus, la SCDP Vâlcea au fost cre- pomi în cantități semnificative în
străinătate, precum și doctoranzi și
masteranzi de la Universitatea din
Craiova.
SCDP Vâlcea a fost înființată în urmă
cu aproape patru decenii, într-o zonă
pomicolă tradițională și importantă
a României, având ca obiectiv prin-
cipal modernizarea și intensificarea
pomiculturii în Oltenia, dar și la ni-
vel național.
Baza genetică valoroasă (câteva sute
de specii și soiuri din întreaga lume)
existentă în colecțiile naționale
SCDP Vâlcea - de la nuc, alun, castan
comestibil și prun până la măr, pier-
sic și trandafir - a permis cercetători-
lor de aici să creeze 40 de soiuri noi.
Amintim între acestea soiurile noi
de prun: Andreea, Vâlcean, Topval și

50
Germania, Franța, Polonia, Ungaria. În ultima perioadă, cercetătorii de la er care dorește o investiție profitabi-
SCDP Vâlcea, alături de colegi de la lă în plantații pomicole.
„Anual, în pepiniera SCDP Vâlcea se Institutul de Cercetare - Dezvoltare
produc 7 - 8 mii de nuci altoiți din pentru Pomicultură Pitești – Mărăci- În ultimii ani, s-au depus eforturi
soiurile recomandate a fi cultivate neni și de cei de la alte câteva stațiuni pentru orientarea fermierilor către
în România. Altoirea nucului se face pomicole, au fost preocupați de reali- sisteme de cultură eficiente, lucrări
într-o instalație specială, singura zarea unei zonări cât mai eficiente a tehnologice și soiuri în concordanță
existentă la noi în țară,” a declarat pomiculturii în România și, mai ales, cu condițiile ecologice existente în
Mihai Botu. în Oltenia. Pentru prima dată în țara România. O atenție deosebită s-a
noastră s-au luat în calcul pentru acordat combaterii bolilor și dăună-
După 1989, SCDP Vâlcea a partici-
zonarea pomiculturii și factorii so- torilor, irigării și fertilizării plantelor
pat prin proiecte, asistență tehni-
ciali, istorici, ecologici etc. S-a mers pomicole, precum și necesității de
că și material săditor la înființarea cu stabilirea structurii de specii și a
unor plantații moderne la Sărulești utilizare a materialului săditor de
sortimentelor de soiuri adecvate cul- foarte bună calitate.
(județul Călărași), Moara Domneas- turii până la nivel de bazin pomicol
că (Ilfov), Șura Mare (Sibiu). Același și chiar până la nivel de localitate. Dorința SCDP Vâlcea a fost să se dea
lucru s-a realizat pe suprafețe mai Aceste informații sunt deosebit de o orientare modernă și durabilă po-
mici și în județul Vâlcea (în comune- utile și valoroase pentru orice fermi- miculturii.
le Nicolae Bălcescu, Stroești, Copă-
ceni etc).
SCDP Vâlcea a promovat culturile
pomicole intensive și chiar cele supe-
rintensive, cu irigare și protecție an-
tigrindină, care pot asigura producții
mari și de calitate (30-60 t/ha sau
chiar mai mult, la măr).
Preocupările cercetătorilor au
fost întotdeauna în consonanță cu
dorințele și necesitățile pomicultori-
lor și ale consumatorilor de fructe. În
funcție de condițiile sociale și ecolo-
gice existente în anumite areale po-
micole, SCDP Vâlcea a militat pen-
tru dezvoltarea unor ferme capabile
să facă față concurenței existente pe
piața de fructe din România, fie că
aceste ferme sunt mari (10 - 30 ha),
fie că sunt foarte mici (1 - 3 ha).

51
 România Rurală – nr. 15

52
Vă invităm să participați
la redactarea revistei

Doriți să împărtășiți din experiența

dumneavoastră de dezvoltare rurală
pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii și imagini
Ghid de
• Imaginile trebuie să ilustreze o experiență.
participare
• Imaginile se vor transmite ca fișiere electronice separate
Aceste indicații sunt orientative pen-
tru omogenizarea contribuțiilor. Au-
(rezoluție înaltă >300 dpi și > 850 KB).
torii înțeleg că redacția poate modi-
fica textul primit, pentru o mai bună • Toate fișierele care conțin imagini vor fi trimise în format
înțelegere. .JPEG
• Autor: Trebuie identificat cu nume, • Vă rugăm să includeți un titlu scurt pentru fiecare fotografie/
prenume și ocupația actuală.
imagine transmisă, precum și numele fotografului/autorului.
• Introducere: Trebuie inclusă o scur-
tă introducere care să evidențieze
relevanța subiectului prezentat. Scrisori către Redacție
• Lungimea articolului: 400 – 800 • Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de
cuvinte
dezvoltare rurală și să nu depășească 200 de
• Informații corecte: Nu prezentați cuvinte.
decât informații de care sunteți 100%
sigur și pe care le puteți susține. • Redactorii pot interveni asupra textului,
Menționați sursa informațiilor, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea
atunci când prezentați date care
provin de la alte instituții sau
și acuratețea necesare și nu garantează că toate
organizații. scrisorile vor fi publicate.

• Stil: Vorbind despre un articol de • Atunci când spațiul este insuficient, scrisorile
revistă, este de dorit ca textul să nu care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate
semene cu un raport. De aceea, sunt
pe website-ul RNDR.
indicate:
»»O exprimare simplă.
»»Date relevante pentru a susține
ideea principală a articolului, și
nu toate detaliile proiectului.
»»Evitarea excesului de acronime.
»»Denumirea completă, urmată de
acronim, trebuie inserată atunci
când apare prima dată în text.
Vă invităm să ne trimiteți experiențele
»»Evitarea comentariilor și a dumneavoastră, fotografii, scrisori și
referințelor externe care pot fi
controversate sau greșit înțelese. articole la adresa: publicatii@rndr.ro
 Deschiși Către Viitor

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:
Sediul Național al Unității de Sprijin a Rețelei (USR)
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, București, cod poștal 020961
Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215
E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro
Această publicație a fost realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România,
în cadrul proiectului „Înființarea și sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanțat prin
FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.
Ianuarie 2015
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.
Se distribuie gratuit.