. ..

in lungile ciiliitorii din D UP;1 c;1derea Imperiului Roman de

Apus, Europa a suferit mai multe lovi-
America de Nord la turi. Cele mai putemice au fost din
Constantinopol, vikingii au partea popoarelor scandinave, care, In se-
colul VIII d.Hr., au lnceput o serie de expan-
jefuit, au cucerit ~i au stiipii- siuni teritoriale. Ace~ti marinari r;1zboinici
sunt cunoscuti sub numele de vikingi sau
nit multe piimiinturi. Timp de nordici.
secole, europenii s-au temut Principala cauz;1 a expansiunii a fost pro-
babil suprapopularea, ~i este posibil ca la
de "turbarea nordicilor". lnceput vikingii s;1 fi debarcat In noi regiuni
pentru a face comert. Ins;1 ei ~i-au dat seama
O Acest cap de curand c;1 le pot cuceri ~i st;1p3-ni.
leu sculptat s-a
aflat printre nume- Cilitoriile vikingilor
roasele obiecte Imboldul de a p;1r;1siScandinavia i-a determi-
descoperite in cora- nat pe vikingi s;1 caute p;1m3-nturi nefolosite.
bia Oseberg. Avand In 874, vikingii au ajuns In Islanda, ocupat;1
o lungime de 22 m, p3-n;1atunci doar de c3-tiya c;11ug;1riirlandezi;
aceasta a fost cora- insula a devenit In curand o comunitate lnflo-
bia funerara a unei ritoare cu propria sa adunare, numit;1 Lucrul,
prin1ese, care, iar In Evul Mediu a produs o literatur:l istoric;1
potrivit tradi1iei, ii splendid;1, ce descria expeditiile vikingilor.
purta sufletul in In 981, un conduc;1tor viking celebru, Eric
adancurile oceanului. cel Ro~u, a descoperit Groenlahda ~i a lnte-
Alaturi de ea se meiat o colonie care a supravietuit p3-n;1 In
ingropau caini, cai ~i secolul xv. Se pare c;1 vikingii au traversat
boi sacrifica1i, dar ~i Oceanul Atlantic, petrec3-nd ceva timp In
obiecte de utilitate. Terra Nova; astfel, ei i-au luat-o lnainte lui
Cristofor Columb In Lumea Nou;1 cu c3-teva
sute de ani. Ins;1 aceast;1 descoperire a r:lmas
necunoscut;1 ~i nu a avut consecinte.
Vikingii s-au lndreptat In trei directii prin-
cipale. Cei care au traversat Atlanticul erau In
mare parte norvegieni. Ei au ocupat insulele
Faroe, Shetland, Orkney, Hebride, Isle of Man
~i nord-vestul Angliei. Ora~ele Dublin,
Wexford ~i Limerick de pe coasta irlandez;1 au
fost lntemeiate de vikingii norvegieni.
Vikingii danezi au traversat Marea
Nordului ~i au atacat coasta de r:ls;1rit a Marii
Britanii, invad3-nd ~i nordul ~i vestul Europei,
cor:lbiile lor lungi transportandu-i pe susul

O Principala arm3 a unui r3zboinic viking

era un topor uria~ (sus). Alte arme erau
s3biile scurte ~i lungi, suli1a ~i arcul.

O Vikingii au creat corabia lung3 cu chil3, cu

o caren3 solid3, pentru lungile lor c313torii pe
mare. Corabia Oseberg a fost descoperit3 in
1904 in Norvegia.

40;
 VIKINGII
O Se crede ca
expedi~iile vikingilor
au ajuns pana in
America. O posibila
a~ezare a fost
Newfoundland.
fluviilor (Humber ~i Tamisa, Rin ~i Sena) in
interiorul teritoriilor. Ei au navigat chiar ~i
prin stramtoareaGibraltar ajungand in Marea
Meditetana.
Vikingli suedezi, cunoscuti sub numele de
varegi, au traversat marile fluvli de pe terito-
riul Rusiei de astazi, ajungand in
Constantinopol ~i chiar ~i in Bagdad.
T eroarea de pe mari
Ceeace ii facea pe vikingi atat de infrico~atori
era faptul ca veneau pe apa, pe care se
simteau ca la ei acasa, spre deosebire de
ceilalti marinari europeni, care rar indrazneau
sa se aventureze la distante mari de tannurile
cunoscute. Parcurganddistante mari fara prea
mari eforturi ~i sosind pe nea~teptate,vikingli
le induceau o teroare aparte victimelor lor.
Luptatori de temut, celebri pentru accesele
de furie razboinica, vikingli erau pagani. Nu
respectau bisericile ~i manastirile, bogatlile
acestora flind tintele lor principale. Printre
primele actiuni ale vikingilor in Marea
Britanie au fost asedierile comunitatilor reli-
gioase de la Lindisfarne ~i Iona.
in secolul IX, atacurile vikingilor asupra
Europeiau atins apogeul; impreuna cu atacu-
rile maghiarilor ~i arabilor, acesteapareau sa
ameninte insa~i existenta cre~tinismului
catolic. Datorita priceperii cu care vikingli
stapaneaufluviile, nici un loc nu parea sigur.
De exemplu, in 840, vikingli ~i-au facut apari-
tia la gura fluviului Sena, iar Nantes, Paris,
Orleans ~i multe alte ora~e au fost asediate.
Invazii repetate
Jefuitorii reveneau an de an, incepand sa
ocupe insulele mai i:ndepartate, de unde sa
poata opera. Cea mai mare insula indepartata
din Europa, Britania, a fost supusa unor
atacuri din ce in ce mai intense, incepand cu
851. Laaproximativ aceea~idata (860), varegli
au fondat Novgorod ~i au navigat spre Marea
Neagra, pentru a invada Imperiul Bizantin.
Putin mai tarziu, capitala varegilor a fost
mutata la Kiev, care a devenit ulterior nucleul
primului stat rus.
Dupa ce s-au instalat i:n regiunile pe care
le-au luat in stapanire, vikingli s-au contopit
cu popoarele care locuiau aici, flind rapid
46
impotriva
invaziilor straine,
Rollon a prim it
pam3ntul de la
'-' Tapiserie din Carol cel Simplu.
secolul XII infa1i~and Normandia a deve-
un soldat normand. nit un stat scandi-
in 896 vikingii s-au navic celebru.
stabilit de-a lungul
fluviului Sena sub O Detaliu de pe
conducatorul lor . sicriul vikingului
Rollon. in 911, in Cammin, anul
schimbul protec1iei 1100.
asimilati de acestea. Acesta a fost un lucru
surprinz~tor, deoarece ei aveau o cultura pro-
prie, care cuprindea talente artistice impresio-
nante, un dar aparte pentru lntocmirea legilor
~i come11~i o religie distincta patronata de un
lntreg alai de zei, in frunte cu adin.
Convertirea la crestinism
Cu toate acestea, dup~ ce viki~gti s-au insta-
lat ~i au intrat in contact cu vecinti lor, a
urmat in curind convertirea lor la cre~tinism.
in Britania, lnfcinta de regele Alfred, dar
cuprinzind lnc~ o zon~ lntins~, invadatorii au
f~cut pace ~i au acceptat botezul in 878. in
911, Rollon, conduc~torul vikingilor care ase-
diasera fluviul Sena, i-a adus omagti lui Carol
cel Simplu in schimbul p~minturilor ce for-
mau Normandia; dup~ un an, Rollon ~i supu-
~ti lui au devenit cre~tini. in sfir~it, in est,
printul Vladimir din Kiev a lncheiat o aliant~
matrimonial~ cu familia imperial~ bizantin~ ~i
s-a convertit la cre~tinism.
La acea dat~, coloni~tti vikingi nu mai emu
norvegieni, danezi ~i suedezi, ci englezi,
frnncezi normanzi ~i ru~i. Prin urmare, de~i
vikingti se stabiliser~ peste o zon~ lntins~, cul-
turn lor a suprnvietuit doar in regiunile lor
natale ~i in coloniile insulare.
Prin anul1000 d.Hr., principalul val migra-
tor a luat sfir~it, iar Scandinavialns~~i era pe
punctul de a se integra in Europa cre~tin~.
Totu~i, statele scandinave au ramas mari pu-
teri, iar regti danezi au condus Anglia lntre
anti 1013-42.in 1066,Harold allll-lea, un pre-
tendent norvegian la tronul englez, a fost
r~pus In lupta de la Stamford Bridge, dar un
descendent normand al vikingilor, Wilhelm
Cuceritorul, a devenit rege cind, 19 zile mai
tirziu, l-a lnfcint pe regele Harold al Angliei
in lupta de la Hastings.
Istorie universal;I 20 -CRUCIADELE Istorie universal;I 23 -ANGLIA ~I NORMANDIA