2 COMUNICAREA

Vocabularul – conversaţia
Felul în care foloseşti cuvintele are efect asupra oricărui gen de relaţie pe care o ai.

 Ascultă cu atenţie şi priveşte interlocutorul.

 Încearcă să vorbeşti mai puţin decât ceilalţi.
 Nu întrerupe, aşteaptă momentul prielnic pentru a interveni.
 Nu-ţi exprima gratuit opinia personală, decât dacă eşti întrebat sau în cazul în care e vorba de
stabilirea unei noi relaţii şi e nevoie să te faci cunoscut.
 Dacă nu ştii, nu da detalii şi informaţii nesigure.
 Ocoleşte orice formă de bârfă.
 Dacă eşti mulţumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un zâmbet pe faţă .

De cele mai multe ori, cuvintele, deşi mereu susţinem că nu, au o influenţă foarte mare, determinantă în
relaţiile noastre cu ceilalţi.

Cuvinte magice
„Un cuvânt spus la vremea potrivită este ca un măr de aur într-un coşuleţ de argint.”
Proverbele lui Solomon

Astăzi, poate din dorinţa de a dărâma bariere şi a stabili alte limite ale comunicării s-a renunţat foarte uşor
la expresii simple dar caracteristice unei comunicări educate.
Nu costă absolut nimic să foloseşti câteva cuvinte, chiar dacă alţii nu o mai fac de mult.

Iată nişte posibilităţi:

Te rog! în loc de vreau, dă-mi, fă-mi.
Trebuie folosit chiar şi în situaţii în care celălalt este obligat să răspundă unor aşteptări ale tale. Această
expresie deschide multe uşi, determinând pe cel căruia te adresezi să aibă o atitudine binevoitoare şi
deschisă. Nu porunci, cere respectuos şi vei obţine mai mult decât cooperare.

Mulţumesc! în loc de comentarii nemulţumite, în loc de nimic

Nu costă nimic, nu ştirbeşte cu nimic rangul, poziţia sau imaginea cuiva, dimpotrivă. Un mulţumesc, rostit
sincer, este de cele mai multe ori cea mai importantă răsplată pe care o putem oferi celorlalţi pentru
serviciile lor şi poate fi mult mai preţioasă decât o recompensă financiară. Rostirea unui mulţumesc este
exprimarea recunoştinţei pentru ceea ce altcineva a făcut pentru tine. Pentru caracterele educate,a mulţumi
este o datorie onorabilă.

1
Cu plăcere! în loc de muţenie.
La gesturile noastre, ori ca răspuns pentru unele servicii aduse, primim recunoştinţa exprimată în diverse
feluri. Este de aşteptat să avem o reacţie politicoasă la un cuvânt sau un gest de gratitudine. Acest răspuns
va face ca motivul pentru care ni s-a mulţumit să fie şi mai valoros.

Scuză-mă! în loc de acuze aduse celui nevinovat.

Greşelile, indiferent de dimensiunea lor şi indiferent de împrejurări cauzează nişte prejudicii celor spre care
se îndreaptă. Este de datoria oricui a greşit să repare, în măsura posibilităţii, ceea ce a stricat. Primul pas
este acela de a cere scuze. Prin această expresie spunem că regretăm şi că nu am avut intenţia să aducem
prejudicii. „Scuză-mă” poate fi folosit şi în cazul în care intervenim într-o discuţie, ori chiar pentru a adresa o
întrebare. Denotă consideraţie, indiferent de situaţie.

Nu, mulţumesc! în loc de nu răspicat şi ofensator.

Când refuzăm pe cineva o putem face într-un mod nepoliticos şi brutal sau în aşa fel încât cel ce ni se
adresează să înţeleagă că avem motive serioase pentru a refuza. Un refuz manierat este acceptat mult mai
uşor şi nu afectează relaţiile noastre.

Scrisorile
Scrisorile sunt personale! O scrisoare sigilată este confidenţială şi trebuie citită doar de persoana căreia îi
este adresată. În trecut, scrisorile purtau peceţi din ceară colorată pe care se imprimau sigilii personale,
pentru a exista siguranţa că nu vor fi deschise pe drum.
 Adresează un salut în introducere. Gândeşte te că acest salut rămâne scris multă vreme.
 Scrie citeţ şi îngrijit!
 Scrie folosind formulare elegantă şi respectă regulile gramaticale.
 Nu scrie nimic compromiţător, nici pentru tine, nici pentru altă persoană. Din păcate corespondenţa
poate fi citită, chiar şi în forma electronică.
 Dacă scrii e-mail, nu uita că formula de salut şi regulile gramaticale sunt necesare ca şi în scrisorile
clasice.
 Verifică dacă protecţia împotriva viruşilor funcţionează, este neplăcut să faci „cadou” un virus
destinatarului scrisorii.
 În cazul scrisorilor redactate la computer, formula de introducere şi semnătura sunt obligatorii (afară de
cazul scrisorilor oficiale sau adresate unor autorităţi).
 Nu se trimit niciodată scrisori anonime.
 Nu deschide niciodată o scrisoare adresată altcuiva.
 Nu citi niciodată o scrisoare în public, dacă cineva ţi-a adresat-o cu titlu confidenţial.

2
Telefonul
Vocea ta e tot ce poate „vedea” cel care a sunat. Foloseşte un ton potrivit.

Cinci apeluri: dacă eşti sunat trebuie să răspunzi după cel mult cinci apeluri.
Dacă tu suni pe cineva, nu este politicos să laşi mai mult de cinci apeluri.
Când ai sunat: este obligatoriu să adresezi un salut potrivit, apoi ceri scuze pentru deranj după care îţi spui
foarte clar numele, şi precizezi cu cine doreşti să vorbeşti. Este de aşteptat că ştii la cine ai sunat, dar în
cazul în care altcineva răspunde la telefon vei ruga să ţi se facă legătura cu persoana căutată.
Uneori este nevoie să ne spunem şi profesia ori calitatea în care sunăm, dacă telefonul este privitor la o
problemă de serviciu ori una publică.

Cel care sună are datoria să- şi încheie discuţia. Deci nu te aşeza în situaţia ridicolă de a-ţi se închide, ori
sugera să închizi, telefonul.

Nu pune răbdarea martorilor la încercare. În prezent, datorită telefoniei mobile, în orice moment putem fi
sunaţi. Dacă suntem în mijlocul unui grup sau conversăm cu o persoană, vom cere scuze şi vom răspunde
scurt. Dacă discuţia presupune mai mult timp explică celui ce te-a sunat şi stabiliţi un timp ulterior.

Dimineaţa şi seara nu sunăm decât dacă ştim programul celui cu care dorim să vorbim şi numai dacă sunt
urgenţe.

Când am fost sunaţi din greşeală: nu răspundem cu enervare sau obraznic ori cu injurii. Explicăm, eventual
întrebăm ce număr s-a format şi precizăm că numărul nostru este diferit, iar noi nu suntem persoana
căutată.

Dacă laşi mesaj pe robot, acesta trebuie să fie scurt şi nu personal (oricine poate asculta).
Telefonul mobil va fi obligatoriu închis în avion sau locuri cu reguli stricte în acest sens. Va fi închis or setat
pe vibraţii în locuri unde au loc întâlniri publice; biserică, săli de concert, birouri, etc.

Atenţie
 Este necuviincios să telefonezi duminică înainte de ora 10 dimineaţa, între orele 13-17 şi după ora 21
(cu excepţia rudelor sau prietenilor intimi, al căror program îl cunoşti). În zilele săptămânii, ora 9
dimineaţa este acceptabilă.
 Când începi convorbirea uită-te la ceas: o convorbire convenţională nu trebuie să dureze mai mult de 5
minute!

3
Desfăşurătorul unei convorbiri telefonice:
„Alo! Familia (sau firma) cutare?” Abia după ce primeşti confirmarea, continui:
„Bună ziua! (Sau: Săru’mâna pentru doamne!) La telefon e _______________ (numele tău)”. Nu zice (în locul numelui tău):
„E un prieten...” sau o altă formă evazivă. Apoi continui imediat: „ Aş dori să vorbesc cu _______________ (numele celui
solicitat)”. Dacă îţi răspunde persoana căutată, continuă obligatoriu cu:
„V-aş putea reţine câteva minute?” Dacă, zice: „Da, poftiţi!”, atunci abia poţi să intri în subiect. Fii precis şi nu te întinde. Nu
uita că „timpul costă” şi că unele persoane sunt atât de delicate încât nu vor îndrăzni să te întrerupă. Dacă însă îţi dă de
înţeles, printr-o pauză... sau în mod direct că nu este disponibil, întreabă-l:
„Când aş putea să revin?”. După ce se consumă convorbirea, nu uita:
Să-i mulţumeşti şi să-ţi iei rămas bun.
 Când te sună vreun „sâcâitor”, nu eşti obligat să-l asculţi oricât vrea el să te ţină de vorbă. Scuză-te
politicos, dar ferm, şi spune-i că ai o altă problemă urgentă şi că trebuie să închei convorbirea... după
care eşti liber să pui receptorul în furcă, chiar dacă acela nu vrea să termine. Asemenea încheieri
bruşte îţi poţi permite însă în situaţii extrem de rare.
Internet – poşta electronică – messenger
8 reguli pentru chat:
 niciodată, sub nici un motiv nu face cunoscute datele personale.
 dacă există deja o anumită temă de discuţie, în „cameră”, referă-te doar la acea temă.
 ai grijă ca întrebările şi răspunsurile tale să fie scurte.
 foloseşte un limbaj adecvat.
 amabilitatea este obligatorie, chiar şi pe net.
 nu folosi numai majuscule, din comoditate.
 fii un „bun ascultător” s-ar putea să te întâlneşti cu idei extraordinare dacă ştii să laşi şi pe ceilalţi să se exprime.
 fă cunoscut celorlalţi când „vizitezi” camera şi când o părăseşti.
Scrisorile electronice (e-mail)
 Înainte de a apăsa pe butonul „trimite”, mai citeşte odată ce ai scris.
 Ai grijă să nu scrii ceva ce nu ai vrea ca lumea să afle.
 Respectă confidenţialitatea. Nu transmite mai departe un mesaj care ţi-a fost destinat doar ţie.
 Completează rândul pentru „subiect”.
 Foloseşte cu grijă butonul „răspunde tuturor”
 Răspunde cât de prompt poţi. Fă-i cunoscut celui care ţi-a scris, că ai primit mesajul, iar dacă nu poţi răspunde pe
moment, promite un răspuns în viitor.
 Nu deschide mesaje de la necunoscuţi. Şterge imediat e-mailul respectiv.
 Nu scrie cu majuscule.
 Nu trimite ataşamente dacă ştii că persoana căreia le trimiţi nu are programul necesar pentru a deschide
documentele ataşate.
Regulile cu privire la introducere şi salut pentru scrisorile clasice se aplică şi în cazul scrisorilor electronice.

4
Salutul

A şti să saluţi este o primă dovadă de bună creştere. Nici un om nu este atât de neînsemnat încât să nu
merite salutul din partea noastră.
Ludovic al XIV- lea o saluta pe ultima bucătăreasă cu aceeaşi curtoazie ca pe strălucitoarea
domnişoară de La Valliere. Numai snobii pot crede că e sub demnitatea lor să salute primii.
În unele cercuri se mai practică scoaterea pălăriei la întâlnirea unui domn cu altcineva. Astăzi această
practică nu mai este considerată obligatorie, iar absenţa ei nu înseamnă lipsă de respect.
Cine se mai gândeşte astăzi că, scoţându-şi pălăria, reiterează gestul de ridicare a coifului prin care
cavalerii, la sfârşitul unui turnir, îşi descopereau chipul ca să fie văzuţi de public.
La ţară este politicos să adresezi un salut fiecărei persoane întâlnite sau grupurilor pe lângă care treci. La
oraş acest lucru nu se face decât în cazul cunoscuţilor.

Reguli generale cu privire la salut:

 Bărbatul salută primul la întâlnirea cu o femeie
 Dacă alegi să ridici pălăria sau căciula trebuie să o faci cu mâna opusă părţii în care se află persoana
salutată.
 Cel care intră într-o încăpere salută primul.
 Salutăm tot grupul din care face parte o cunoştinţă pe care o salutăm.
 Dacă persoana salutată este cunoscută putem adresa bună ziua sau bună seara, după caz, fără să
adăugăm altceva dacă nu dorim să ne oprim pentru conversaţie. Însă dacă nu cunoaştem persoana
trebuie adăugat doamnă , domnule după salutul simplu.
 Cel care întinde mâna primul în cazul unui salut este superiorul, cel mai în vârstă, doamna. Dar a
refuza o mână întinsă, chiar şi din neştiinţă, nu este permis decât în cazuri foarte grave. Strângerea
trebuie să fie fermă dar nu dureroasă, mai ales când strângem mâna unei femei.
 Sărutul mâinii este un obicei vechi. Dacă un bărbat sărută mâna unei doamne, trebuie acceptat ca o
formă specială de preţuire, dar dacă bărbatul se rezumă la un salut elegant, nu comite nici o greşeală.
 Salutul verbal este întotdeauna însoţit de înclinarea capului. Înclinarea trebuie să fie amplă, nu zgârcită.
Când se salută, se priveşte în ochi. Cine salută printr-un gest cu mâna trebuie să rostească şi un
cuvânt de salut.
 Cel care intră într-un cerc salută primul. Salută o singură dată pe toată lumea şi nu mai repeta salutul
către persoanele care răspund cu întârziere la salut.
 Este interzis ca un bărbat să întindă mâna unei tinere sau unei femei!
 De asemenea, niciodată cineva mai tânăr NU întinde mâna celui mai în vârstă sau cuiva mai mare în
rang.

5
 Nici o femeie nu se ridică în picioare să dea mâna cu un bărbat. Şi invers, nici un bărbat nu dă mâna
şezând vreunei femei.
 Strânsul mâinii se efectuează scurt şi ferm. Nu e permis să reţii mâna cuiva. Nu se întind doar
degetele, şi nici nu se dă o mână flască, moale. Degetele se strâng în jurul palmei celuilalt, şi nu
rămân ţepene.
 Când ambii poartă mănuşi, mâna se dă înmănuşată. Trebuie însă să-ţi scoţi mănuşa când celălalt e cu
mâinile goale.
 Prezentările se fac în ordinea importanţei: pe cel mai însemnat îl prezinţi primul.