Universitatea Politehnica din Bucureşti

CONSULTAŢIE
MATEMATICĂ 1

Alexandru NEGRESCU

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 1 / 47

1 Funcţii de mai multe variabile

2 Integrale improprii

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 2 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Funcţii de mai multe variabile

Limită (o variabilă)
Considerăm funcţia f : R → R şi punctul a ∈ R. Spunem că

lim f (x) = L ∈ R
x→a

dacă, pentru orice ε > 0, există δ > 0 astfel ı̂ncât, pentru orice x ∈ R
cu |x − a| < δ, avem că |f (x) − L| < ε.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 3 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Limită (două variabile)

Considerăm funcţia f : R2 → R şi punctul (a, b) ∈ R2 . Spunem că

lim f (x, y) = L ∈ R
(x,y)→(a,b)

» ε > 0, există δ > 0 astfel ı̂ncât, pentru orice

dacă, pentru orice
(x, y) ∈ R2 cu (x − a)2 + (y − b)2 < δ, avem că |f (x, y) − L| < ε.

|f (x, y) − L| reprezintă distanţa dintre numerele reale f (x, y) şi L iar

»
(x − a)2 + (y − b)2 reprezintă distanţa dintre punctele (x, y) şi (a, b).

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 4 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 5 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 6 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 1. Calculaţi
xy
lim .
(x,y)→(0,0) x2 + y2

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 7 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 2. Calculaţi

x2 y
lim .
(x,y)→(0,0) x2 + y 2

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 8 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 3. Calculaţi
»
4 − 4 cos |xy|
lim .
(x,y)→(0,0) |xy|

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 9 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 4. Calculaţi

x3 + y 3
lim .
(x,y)→(0,0) x2 + y 2

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 10 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Continuitate
Funcţia f : R2 → R este continuă ı̂n punctul (a, b) ∈ R2 dacă

lim f (x, y) = f (a, b).

(x,y)→(a,b)

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 11 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Derivate parţiale
∂f f (x, b) − f (a, b)
(a, b) = lim ,
∂x x→a x−a
∂f f (a, y) − f (a, b)
(a, b) = lim .
∂y y→b y−b

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 12 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 5. Calculaţi derivatele parţiale de ordinul ı̂ntâi ale funcţiei

x
f : R3 \{(0, 0, 0)} → R, f (x, y, z) = p 2 .
x + y2 + z2

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 13 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 6. Calculaţi derivatele parţiale de ordinul ı̂ntâi ale funcţiei

»
f : R2 → R, f (x, y) = 3
xy 4 + arctg(xy).

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 14 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Gradientul
Considerăm funcţia f : Rn → R. Definim gradientul funcţiei f , notat
prin ∇f , funcţia ∇f : Rn → Rn , dată de

∂f ∂f ∂f
Å ã
∇f (x) = (x), (x), · · · , (x)
∂x1 ∂x2 ∂xn

(atunci când derivatele corespunzătoare există).

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 15 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Diferenţiabilitate
Fie D o mulţime deschisă din Rn şi funcţia f : D → R. Spunem că
funcţia f este diferenţiabilă ı̂n punctul x0 din U dacă există derivatele
∂f
parţiale ∂x i
(x0 ) şi

f (x) − f (x0 ) − ∇f (x0 ) · (x − x0 )

lim = 0.
x→x0 kx − x0 k

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 16 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 7. Considerăm funcţia g : R2 → R, definită prin

1
(x2 + y 2 ) sin x2 +y
(
2, dacă (x, y) 6= (0, 0),
g(x, y) =
0, dacă (x, y) = (0, 0).

Arătaţi că funcţia g nu este de clasă C 1 pe R2 , dar este diferenţiabilă ı̂n

origine.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 17 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Teorema lui Schwarz

Fie D o mulţime deschisă din Rn şi funcţia f : D → R de clasă C 2 (D).
Atunci
∂2f ∂2f
(a) = (a),
∂xj ∂xk ∂xk ∂xj
ı̂n orice punct a ∈ D şi pentru orice 1 ≤ j, k ≤ n.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 18 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Diferenţialele de ordinele I şi II

n
X ∂f
df = dxi ,
i=1
∂xi

∂2f
d2 f =
X
dxi dxj .
1≤i,j≤n
∂xi ∂xj

Hessiana şi Jacobianul

∂2f
ñ ô
H(f )(a) = (a) .
∂xi ∂xj 1≤i,j≤n
ñ ô
∂fi
J(f )(a) = .
∂xj 1≤i,j≤n

H(f )(a) = J(∇f )(a).

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 19 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Fie f1 (x, y), ..., fm (x, y) funcţiile cu valori reale de câte n + m variabile
reale x = (x1 , x2 , ..., xn ) şi y = (y1 , y2 , ..., ym ), pe care le presupunem
de clasă C 1 pe deschisul D din Rn+m .

fi (x1 , ..., xn , y1 , ..., ym ) = 0, 1 ≤ i ≤ m.

Teorema funcţiilor implicite

Presupunem că ı̂ntr-un punct (a, b) din M ⊂ Rn+m avem

D(f1 , ..., fm )
(a, b) 6= 0.
D(y1 , ..., ym )

Atunci există un deschis A ⊂ Rn , un deschis B ⊂ Rm şi o funcţie f (x),

cu f : A → B de clasă C 1 , astfel ı̂ncât a ∈ A, b = f (a) şi A × B ⊂ D.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 20 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 8. Funcţia z = z(x, y) este definită implicit de ecuaţia

2 π2
x3 z 2 + y 2 sin z =
9 3
ı̂n vecinătatea lui x = 2, y = π, z = π6 .
Calculaţi derivata parţială
∂z
(2, π).
∂x

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 21 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Fie f (x, y) o funcţie reală de două variabile, definită pe o mulţime

D ⊂ R2 .
Punct de extrem local
Un punct (a, b) ∈ D se numeşte punct de maxim (minim) local al
funcţiei f (x, y) dacă există o vecinătate V a lui (a, b) astfel ı̂ncât,
pentru orice (x, y) ∈ V ∩ D să avem

f (x, y) ≤ f (a, b),

(respectiv f (x, y) ≥ f (a, b)).

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 22 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Teoremă
Dacă funcţia f are derivate parţiale ı̂ntr-un punct de extrem (a, b) din
interiorul mulţimii D, atunci derivatele parţiale se anulează ı̂n acest
punct (i.e., punctul se numeşte staţionar/critic).

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 23 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Dacă (a, b) este un punct critic al funcţiei f (x, y) şi dacă funcţia f (x, y)
are derivate parţiale de ordin doi continue ı̂ntr-o vecinătate V a lui
(a, b), construim matricea hessiană
Ñ é
∂2f ∂2f
∂x2
(a, b) ∂y∂x (a, b)
H(f )(a, b) = ∂2f ∂2f
∂x∂y (a, b) ∂y 2 (a, b)

şi considerăm
 2 
∂ f ∂2f
∂2f  2 (a, b) ∂y∂x (a, b)

∆2 =  ∂∂x2 f

∆1 = (a, b), ∂2f .
∂x2  ∂x∂y (a, b) ∂y 2 (a, b) 

Teoremă
Dacă ∆2 > 0 şi ∆1 > 0, punctul (a, b) este de minim local.
Dacă ∆2 > 0 şi ∆1 < 0, punctul (a, b) este de maxim local.
Dacă ∆2 < 0, punctul (a, b) nu este punct de extrem local.
Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 24 / 47
 Funcţii de mai multe variabile

Problema 9. Aflaţi punctele de extrem local pentru funcţia f : R2 → R,

definită prin

f (x, y) = 2x2 − 2x2 y 2 + 2y 2 + 24y − x4 − y 4 .

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 25 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Fie f (x, y), f : D → R o funcţie de două variabile reale, de clasă C 1 pe

un deschis D ⊂ R2 (numită funcţie obiectiv).
Presupunem că există o legătură ı̂ntre variabilele x şi y, dată prin
g(x, y) = 0, unde g : D → R de clasă C 1 (D).

Teoremă
Dacă (a, b) este punct de extrem local pentru f cu legătura g şi, ı̂n
plus, ∂g
∂y (a, b) 6= 0, atunci există numărul real λ (numit multiplicatorul lui
Lagrange) astfel ı̂ncât, considerând funcţia

F (x, y) = f (x, y) + λg(x, y),

punctul (a, b) să verifice ı̂n mod necesar sistemul

∂F ∂F
(a, b) = 0, (a, b) = 0, g = 0.
∂x ∂y

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 26 / 47

 Funcţii de mai multe variabile

Problema 10. Determinaţi minimul şi maximul funcţiei f (x, y, z) = xyz

pe mulţimea

K = (x, y, z) ∈ R3 ; x2 + 2y 2 + 3z 2 ≤ 6 .
¶ ©

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 27 / 47

 Integrale improprii

Integrale improprii

Paradoxul Pictorului.
Un pictor are nevoie de o cantitate infinită de vopsea pentru a vopsi
suprafaţa unui corp de volum finit.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 28 / 47

 Integrale improprii

Trompeta lui Gavriil

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 29 / 47

 Integrale improprii

Integrale improprii
Fie a, b ∈ R (b poate fi şi infinit) şi f : [a, b) → R o funcţie local
Z b
integrabilă. Integrala improprie (ı̂n b) f (x) dx se numeşte
a
convergentă dacă limita Z t
lim f (x) dx
t→b a

există şi este finită.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 30 / 47

 Integrale improprii

Integrale improprii remarcabile

Z ∞ dx
Fie a ∈ (0, ∞) şi α ∈ R. Integrala este convergentă dacă
a xα
şi numai dacă α > 1.
dx
Z b Z b dx
Fie a, b ∈ R, a < b şi α ∈ R. Integralele α
şi
a (b − x) a (x − a)α
sunt convergente dacă şi numai dacă α < 1.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 31 / 47

 Integrale improprii

Criteriul de comparaţie
Fie f, g : [a, b) → R (b poate fi şi infinit) astfel ı̂ncât 0 ≤ f ≤ g.
Z b
Dacă integrala g(x) dx este convergentă, atunci şi integrala
a
Z b
f (x) dx este convergentă.
a
Z b
Dacă integrala f (x) dx este divergentă, atunci şi integrala
a
Z b
g(x) dx este divergentă.
a

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 32 / 47

 Integrale improprii

Criteriul de comparaţie cu limită

Fie f, g : [a, b) → [0, ∞) (b poate fi şi infinit) astfel ı̂ncât există limita

f (x)
lim .
x→b g(x)

Z b
Dacă l ∈ [0, ∞) şi integrala g(x) dx este convergentă, atunci şi
a
Z b
integrala f (x) dx este convergentă.
a
Z b
Dacă l ∈ (0, ∞) sau l = ∞ şi integrala g(x) dx este divergentă,
a
Z b
atunci şi integrala f (x) dx este divergentă.
a

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 33 / 47

 Integrale improprii

Problema 11. Studiaţi convergenţa integralei

Z 1 1
√
3
dx.
0 x2 − x3

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 34 / 47

 Integrale improprii

Problema 12. Studiaţi convergenţa integralei

Z 1 1
Å ã
sin dt.
0 t

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 35 / 47

 Integrale improprii

Problema 13. Studiaţi convergenţa integralei

Z ∞ Å
1
ã
ln 1 + 2 dt.
0 t

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 36 / 47

 Integrale improprii

Fie α ∈ A un parametru şi u : [a, b] × A → R, u = u(t, α) o funcţie

integrabilă pe [a, b] pentru fiecare α ∈ A. Definim funcţia F : A → R
prin
Z b
F (α) = u(t, α) dt.
a

Formula lui Leibniz

Dacă funcţia u(t, α), continuă pe [a, b] × A, admite derivată parţială ı̂n
raport cu α, continuă pe [a, b] × A, atunci F (α) este derivabilă pe A şi
are loc relaţia
Z b
∂u
F 0 (α) = (t, α) dt.
a ∂α

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 37 / 47

 Integrale improprii

Problema 14. Calculaţi

Z π
2
ln cos2 t + α2 sin2 t dt,
Ä ä
F (α) =
0

pentru α > 0.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 38 / 47

 Integrale improprii

Fie α ∈ A un parametru şi u : [a, ∞) × A → R, u = u(t, α) o funcţie

integrabilă pe [a, b], oricare ar fi b > a, pentru fiecare α ∈ A. Definim
funcţia F : A → R prin
Z ∞
F (α) = u(t, α) dt.
a

Formula lui Leibniz

Dacă integrala a∞ u(t, α) dt este uniform convergentă pe A şi funcţia
R

u(t, α), continuă pe [a, ∞) × A, admite derivat ă parţială ı̂n raport cu α,

continuă pe [a, ∞) × A, şi, ı̂n plus integrala a∞ ∂α
R ∂u
(t, α) dt este uniform
convergentă pe A, atunci F (α) este derivabilă pe A şi are loc relaţia
Z ∞ ∂u
0
F (α) = (t, α) dt.
a ∂α

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 39 / 47

 Integrale improprii

Problema 15. Calculaţi

2 2
∞ e−αt − e−βt
Z
F (α, β) = dt,
0 t
pentru α, β > 0.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 40 / 47

 Integrale improprii

Integrala Gamma
Integrala improprie cu un parametru real
Z ∞
Γ(α) = xα−1 e−x dx
0

există pentru orice x > 0.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 41 / 47

 Integrale improprii

Integrala Beta
Integrala improprie cu doi parametri real
Z 1
B(p, q) = xp−1 (1 − x)q−1 dx
0

există pentru orice p > 0 şi q > 0.

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 42 / 47

 Integrale improprii

Proprietăţi
1 Γ(1) = 1;
2 Γ(α + 1) = αΓ(α), pentru orice α ∈ R;
3 Γ(n + 1) = n!, pentru orice număr natural n;
4 B(p, q) = B(q, p), pentru orice p > 0 şi q > 0;
Γ(p) · Γ(q)
5 B(p, q) = , pentru orice p > 0 şi q > 0;
Γ(p + q)
y p−1
Z ∞
6 B(p, q) = dy, pentru orice p > 0 şi q > 0;
0 (1 + y)p+q
π
7 Γ(α) · Γ(1 − α) = , pentru orice α ∈ (0, 1).
sin(απ)

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 43 / 47

 Integrale improprii

Problema 16. Calculaţi valoarea integralei lui Gauss:

Z ∞ 2
e−x dx.
0

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 44 / 47

 Integrale improprii

Problema 17. Calculaţi valoarea integralei:

∞ x2
Z
dx.
0 1 + x5

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 45 / 47

 Integrale improprii

Problema 18. Calculaţi valoarea integralei:

Z π
2
sin3 x cos5 x dx.
0

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 46 / 47

 Integrale improprii

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Alexandru Negrescu (UPB) 12 decembrie 2015 47 / 47