Sunteți pe pagina 1din 3

Uleiul 

este un lichid gras de proveniență vegetală, animală, minerală sau sintetică, insolubil


în apă și mai ușor decât aceasta, folosit în alimentație, în industrie și în alte domenii.Numit
de Homer și „aurul lichid” sau „elixirul sănătății”, uleiul este recunoscut pentru calitățile sale
nutriționale.

Uleiul de masline
A fost medicament, substanţa magică, sursă inepuizabilă de fascinaţie şi uimire;
asemănător vinului, nu există două tipuri de ulei de măsline la fel. Fiecare tip este influenţat
de sol, climă, soi, vârstă, metode de obţinere.
Legenda spune că apariţia măslinului a fost în Grecia, ca rezultat al conflictului dintre
Poseidon, zeul mărilor, şi Atena, zeiţa războiului şi a înţelepciunii. Se spune că Poseidon a
lovit cu tridentul sau în piatră şi a început să curgă apă sărată; Atena a lovit cu suliţa în
pământ şi a răsărit un măslin. Cum pomul a fost considerat mult mai valoros pentru poporul
din Atica, noul oraş a primit numele de Atena. Se spune că toţi măslinii din Atena se trag
exact din cel dăruit de zeiţa oamenilor. Dominând maiestuos ţărmurile stâncoase ale Greciei,
măslinii au ajuns în scurt timp „stâlpii” societăţii. Erau atât de preţuiţi, încât cel care avea
nesăbuinţa de a tăia un pom era condamnat la moarte sau exil. Măslinul este simbolul gloriei
şi păcii; el şi-a dat ramurile pentru slăvirea celor victorioşi, fie în jocuri prieteneşti, în
întrecerile olimpice, fie în războaiele scăldate în sânge. Coroanele confecţionate din ramuri
de măslin erau oferite zeităţilor şi persoanelor extrem de importante. Astfel de coroane au
fost găsite în mormintele lui Tutankamon. Din lemnul măslinului se confecţionează obiecte
de artă. Este mult preţuit pentru lemnul său fin şi dens din care au fost ciopliţi heruvimii,
uşile, cornişele şi stâlpii Templului lui Solomon.

Uleiul de lamaie
Lamaiul este un arbust fructifer originar din zona Indiei, Chinei, Japoniei si Asiei de sud-est.
Datorita efectelor antiseptice, antivirale si bactericide, uleiul esential de lamaie este util ca
adjuvant in diverse infectii respiratorii.Aroma exotica a lamaii a fost remarcata si descrisa
inca din antichitate si se facea referire la ea in cultura araba antica ca mar  medicinal.
Egiptenii antici si mai tarziu grecii utilizau lamaile in ceremonii religioase. La curtea Frantei
in timpul domniei regelui Ludovic al IV-lea femeile le foloseau in locul rujului – obisnuiau sa
muste dintr-o lamaie din cand in cand iar acidul continut le dadea volum si roseata buzelor.
Vizitatorilor la curte li se ofereau de asemenea lamai ca un dar de bun venit. Oamenii
obisnuiau sa puna coji de lamaie in interiorul hainelor pentru a tine la distanta insectele de
tesaturi. Dar probabil faptul cel mai cunoscut in istorie, englezii le dadeau marinarilor pentru
combaterea scorbutului.

Ulei de ficat de cod


Produs traditional islandez, de o calitate exceptionala, pur, usor de administrat si asimilat, cu
un gust fin de peste, care ii probeaza puritatea; cumuleaza beneficiile vitaminelor D si A
pentru prevenirea rahitismului si o dezvoltare viguroasa a sistemului osos, a dentitiei, precum
si beneficiile Omega-3, pentru dezvoltarea functiei cognitive.
Istoria uleiului de ficat de cod începe cu mii de ani în urmă, fiind considerat un adevărat dar
al naturii de către locuitorii zonelor arctice și sub-arctice. Era folosit la aproape orice: de la
iluminat lămpile, prelucrarea pieilor de animale, tratarea bărcilor și a corăbiilor pentru a
preveni acoperirea lor cu gheață până la folosirea lui ca medicament, atât pentru oameni cât și
pentru animale.Dovezi găsite în nordul Norvegiei în perioada 230-895 (d.Hr.) atestă faptul că
uleiul de ficat de cod era folosit atât pentru consum cât și pentru schimburi comerciale.
Pentru a supraviețui în condițiile aspre din nord, cu lipsa soarelui pe perioada iernii localnicii
au învățat repede că, luat zilnic, uleiul de ficat de cod este un remediu excelent pentru
sănătate în general dar și pentru a preveni rahitismul sau afecțiunile reumatismale.
Primele atestări medicale datează din 1789, în Manchester, când Dr. Darbey a folosit ulei de
ficat de cod pentru a trata reumatismul. În 1824 uleiul de ficat de cod este menționat într-o
publicație germană ca remediu pentru rahitism. Însă, abia la mijlocul secolului al 19-lea,
farmacistul norvegian Peter Joachim Möller a pus bazele producției moderne de ulei de ficat
de cod.

Armurariul
Este o planta tepoasa, de aproximativ un metru inaltime, cu tulpini si frunze de un verde
sters, cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui. Acest scaiete este printre cele
mai utilizate plante medicinale din lume,pentru ca in semintele sale se ascund substante cu o
extraordinara actiune benefica asupra ficatului. 

Ulei de floarea soarelui


Floarea soarelui isi are originile in America de Nord. Se spune ca a fost intai cultivat de
indienii Americani acum mai bine de 8000 de ani. In timp varietatile de seminte au crescut,
ajungand sa aiba seminte mai mari si mai uleioase, si o coroama mai frumoasa.
Indienii foloseau uleiul de floarea soarelui ca diuretic si pentru imbunatatirea vederii.
Calitatile sale extraordinare au fost cercetate indeaproape dupa ce s-au infiintat primele
fabrici de ulei in secolul 18 in Rusia, iar mai apoi in America. Are rol hidratant, ajuta celulele
corpului sa retina apa de care au nevoie si sa se regenereze. Protejeaza pielea de arsurile
solare si incetineste procesul natural de imbatranire a pielii. Poate ajuta vindecarea mai rapida
a ranilor si poate reduce vizibilitatea cicatricilor. De aceea pe langa uzul uleiului in bucatarie,
acesta are si aplicatii cosmetice.
Folosita inca de la inceput ca o sursa naturala de grasime, floarea-soarelui a fost printre
primele alimente cultivate pe pamanturile Mexicului de astazi. Incasii au fost cei dintai
cultivatori si adoratori ai plantei solare. Floarea-soarelui era prezenta in multe ceremonii de
cult: preotesele isi acopereau capul cu palarii facute din floarea-soarelui pentru a se simti mai
aproape de divinitate, iar bijuteriile lor erau decorate cu floarea de aur. Importanta sa in
ceremonii este confirmata si de prezenta numeroaselor sculpturi in aur si a imaginilor enorme
cu aceasta floare in templele incase.

Floarea-soarelui nu era doar o sursa de hrana pentru civilizatiile antice. Petalele sale serveau
la crearea unei  vopsele purpurii cu care isi decorau corpurile si imbracamintea. Floarea era
folosita si pentru a obtine remedii medicinale sub forma de unguente despre care se credea ca
vindeca pana si muscaturile de sarpe. Pentru ca societatile antice exploatau intru totul orice
resursa, tulpina florii era adesea folosita ca material de constructie.
Iasomia
Se spune ca Iasomia s-a nascut din sarutul dat de Sfanta Fecioara Pruncului Isus, iar
proprietatile ei fac minuni pentru oameni. Iasomia, floarea din care se extrage unul dintre cele
mai scumpe uleiuri esentiale din lume (pentru un kilogram de esenta este nevoie de 1.000 de
kilograme de flori proaspete-110 lei—1ml). Beneficiile uleiului esential de iasomie pot fi
atribuite
proprietatilor sale antidepresive, antiseptice, afrodisiace, antispasmodice,
cicatrizante si expectorante.

S-ar putea să vă placă și