Alecsandru Ioana

Balog Miruna

Balanici Catalin

Comprimate

1. Scopul lucrării constă în cunoașterea mașinii de comprimat rotative, în prepararea de

comprimate prin intermediul granulării umede, în analiza farmacotehnică a
comprimatelor și respectiv în studierea influenței cantității de liant asupra
proprietăților farmacotehnice ale comprimatelor.

2. Metode utilizate:

 Prepararea comprimatelor prin granulare umedă (prin utilizarea a câte 100 g

amestec de granulate utilizate în ședințele anterioare), respectiv setarea greutății unui
comprimat (de aproximativ 0,550 g) și reglarea matriței mașinii de comprimat
urmărind două obiective: realizarea greutății dorite pe comprimat și a rezistenței
mecanice pe comprimat de cca. 5 kgf (50N).

Comprimate B (preparate de noi)

Granulat B (cu 3% gelatină și 0,5% stearat de magneziu) 94,5 g
Amidon 5,0 g
Stearat de magneziu 0,5 g

Comprimate A
Granulat A (cu 1% gelatină) 94,5 g
Amidon 5,0 g
Stearat de magneziu 0,5 g

 Analiza farmacotehnică a comprimatelor

 a) Uniformitatea masei, care se bazează pe determinarea masei individuale a unităților
care compun proba (20 de unități, prelevate la întâmplare, din fiecare serie de
analizat), verificând dacă masele respective individuale se află în limitele stabilite față
de masa medie declarată, conform metodei din Ph.Eur. (Monografia- 2.9.5. Uniformity
of mass of single-dose preparations).

b) Dezagregarea, care presupune o analiză a 6 comprimate din fiecare tip de comprimate

și care trebuie să se dezagrege în maxim 15 minute, conform metodei din Ph.Eur.
(Monografiile - Uncoated tablets + 2.9.1. Disintegration of tablets and capsules) și cu
ajutorul dispozitivului de dezagregare Hanson Research tip QC-21.

c) Rezistența mecanică, care se bazează pe determinarea rezistenței a câte 10 comprimate

din fiecare tip (în condiții bine definite), prin măsurarea forței necesare pentru a
provoca ruperea acestora prin strivire, conform metodei din Ph.Eur. (Monografia -
2.9.8. Resistance to crushing of tablets) și utilizând dispozitivul PharmaTest PTB
111E.

d) Rezistența la rostogolire (friabilitatea), care se efectuează pe 20 de comprimate din

fiecare serie de analizat, cărora li se îndepărtează eventuala pulbere, se cântăresc și se
supun la 100 de rotații, urmând apoi o nouă desprăfuire și o recântărire, conform
metodei din Ph.Eur. (Monografia - 2.9.7. Friability of uncoated tablets) care prevede
că masa pierdută după 100 de rotații să fie de maxim 1%, cu ajutorul friabilatorului
Erweka tip TA.

e) Testul de dizolvare in vitro, care se efectuează pe câte un comprimat din fiecare tip,
conform metodei din Ph.Eur. (Monografia - 2.9.3. Dissolution test for solid dosage
forms), cu aparatul de dizolvare PharmaTest PTWS 100, dispozitiv nr. 2 și care
prevede faptul că, după 30 de minute, cantitatea dizolvată din comprimat să fie de
minim 75%.

3. Rezultate
3.1. Uniformitatea masei
 Nr. Seria Uniformitatea masei(mg) Masa medie (mg)
Crt. Prevederi 550mg +/-5% 550 mg +/-5%
578 582 570 577 Minim
544 577 563 574 539
571 574 579 569
539 604 572 595 Maxim
1 Comprimate A 583 611 584 580 611 576 %
626 595 609 598 Minim
609 616 631 540 540
600 608 612 598  
630 613 540 596 Maxim
2 Comprimate B 610 586 561 607 631 599 %
Tabel centralizator pentru uniformitatea masei - comprimate A și comprimate B

Interval (masa medie în mg +/-5%)

Comprimate A 547,2 mg – 604,8 mg
Comprimate B 569 mg – 628,9 mg
Intervalele admise, în care trebuie să se încadreze masele individuale în raport cu masa medie

Interval (masa medie în mg +/-10%)

Comprimate A 518,4 mg – 633,6 mg
Comprimate B 539,1 mg – 658,9mg

3.2. Timpul de dezagregare

 Comprimat A
NR Timp Timp (sec)
1 1 min 60
2 1 min 07 sec 67
3 1 min 47 sec 107
4 2 min 49 sec 169
5 5 min 32 sec 332
6 5 min 42 sec 342
Timp
3 min 35 sec 215
mediu

Comprimat B
NR Timp Timp (sec)
1 9 min 56 sec 596
2 10 min 10 sec 610
3 10 min 20 sec 620
4 10 min 31 sec 631
5 10 min 39 sec 633
6 10 min 47 sec 647
Timp
mediu 10 min 22 sec 622

3.3. Rezistența mecanică

Nr. Rezistență A (N) Rezistență B (N)

1 69,8 176
2 176,8 171,9
3 132,6 178,9
4 174,8 173,1
5 204,8 155,3
6 153,3 180,1
7 104,1 157,6
8 212 165,8
9 187,6 169
10 179,3 149,6
 Rezistență 169,4778 167,73
medie (N)

3.4. Friabilitatea

Timp de
Nr. Seria Friabilitate(%) Rezistenta mecanica(kgf) dezagreg(min)
Crt. Prevederi maxim 1% minim 5 kgf maxim 15 min
6,98 17,93
Media
17,68 18,76 15,951
13,26 21,2
 
17,48 10,41
Minim
1 Comprimate A   20,48 15,33 6,98 3 min 35 sec
17,6 14,96
Media
17,19 16,9 16,773
17,89 16,58
 
17,31 15,76
Minim
2 Comprimate B   15,53 18,01 15,53 10 min 22 sec
Tabel centralizator timp de dezagregare, friabilitate, rezistență mecanică, corespunzând
comprimatelor A și comprimatelor B

Masele înainte și după efectuarea testului de rezistență la rostogolire și diferen țele dintre
acestea.

Comprimat B
Comprimat A
Masa inițială (g) 12,072 11,865
Masa finală (g) 12,040 11,825
Masa inițială - 0,032 0,040
Masa finală (g)
1% 0.26 0.33

3.5. Dizolvare in vitro

   Comprimat A Comprimat B
Masa comprimat (mg)  583 540
Absorbanta 0,5834 0,2113
Date obtinute in urma testului de dizolvare in vitro
a) Ecuatia dreptei de calibrare: y=0,0067x – 0,0028
b) Determinarea concentratiei de acid acetilsalicilic dizolvat din comprimatul A
0,5834+0,0028 0,5862
A=0,5834 -> 0,5834=0,0067x- 0,0028=>x= 0,0067
= 0,0067 =87,49 µg /ml

In 20 ml proba:

1 ml……………………………....87,49 µg/ml

750 ml (volum de dizolvare)………x=65617,5 µg/ml=65,61 mg acid acetilsalicilic

dizolvat

Daca un comprimat cu m=550 mg ………50mg acid acetilsalicilic

Atunci un comprimat cu m=583 mg………y=53 mg acid acetilsalicilic

65,61∗100
Procentul de acid acetilsalicilic dizolvat este: x= 53
=123%

c) Determinarea concentratiei de acid acetilsalicilic dizolvat din comprimatul B

0,2113+0,0028 0,2141
A=0,2113 -> 0,2113 =0,0067x- 0,0028 =>x= 0,0067
= 0,0067 =31,95 µg /ml

In 20 ml proba:

1 ml……………………………....31,95 µg/ml

750 ml (volum de dizolvare)………x=23962,5 µg/ml=23,96 mg acid acetilsalicilic

dizolvat

Daca un comprimat cu m=550 mg ………50 mg acid acetilsalicilic

Atunci un comprimat cu m=540 mg………y= 49,09 mg acid acetilsalicilic

 23,96∗100
Procentul de acid acetilsalicilic dizolvat este: x= 49,09
=48,80%

4. Discuții
4.1. Determinarea uniformitatii masei
Conform prevederilor Ph.Eur., față de masa medie calculată, masa individuală a cel
mult 2 din 20 unități poate să prezinte o abatere procentuală mai mare de 5%, dar masa
niciunei unități nu poate să prezinte abateri mai mari de 10% (dublul primei abateri).
În cazul nostru, din seria de analizat a comprimatelor A există 3 mase individuale și,
respectiv, 5 mase individuale din seria comprimatelor B, cu o abatere procentuală mai
mare de 5%. Deși niciuna nu prezintă abateri mai mari de 10%, comprimatele A și
comprimatele B nu sunt conforme deoarece nu respectă prevederile Ph.Eur.,
nerespectând criteriul celor maxim 2 mase individuale (din fiecare serie) cu abateri
procentuale mai mari de 5%.

4.2. Determinarea timpului de dezagregare

Dezagregarea comprimatelor se analizează prin determinarea timpului de dezagregare.
Timpul necesar pentru dezagregarea celor 6 comprimate A și B corespunde timpului indicat in
farmacopea romana avand timpul de dezagregare mai mic de 15 min
Am constatat ca timpul de dezagregare a comprimatelor A este mai mic decat cel al compimatelor B
Granulatul din care au fost preparate comprimatele A contin 1% liant(gelatina) iar granulatul din care
a fost preparat comprimatul B contine 3% liant
Comprimatul A s-a dezagregat mai repede deoarece conține o cantitate mai mică de
liant, astfel a fost mai usor dezagregat. În cazul comprimatelor B, liantul este intro cantittate mai
mare ceea ce a facut dezagregarea comprimatelor mai indelungata.

4.3. Determinarea rezistentei mecanice

Pentru comprimatele B care contin 3% gelatina au rezistenta mecanica atat medie cat si cea
individuala mai mare de 75N cum e prevazut in farmacopeea romana. Rezultate asemanatoare avem
si in cazul comprimatului A cu exceptia uni comprimat care a avut o rezistenta mecanica inferioara
valorii de 75N
Avand in vedere ca unul din cele 10 comprimate A are rezistenta mai mica de 75 N media resistentei
mecanice ale celor 10 comprimate A depaseste media rezistentei mecanice a comprimatelor B
Astfel nu sa observat o diferenta majora a rezistentei mecanice dintre cele 2 sarje chair daca au un
procentaj diferit de liant

4.4. Determinarea friabilitatii

Conform prevederilor Farmacopeei Europene, în urma testării rezistenței la rostogolire
a comprimatelor se consideră a fi corespunzătoare o pierdere de masă sub 1%.
Astfel, ambele comprimate corespund cerințelor formulate de Farmacopeea
Europeană din punctul de vedere al rezistenței la rostogolire (friabilității)
4.5. Testul de dizolvare in vitro

In urma efectuarii testului de dizolvare in vitro pentru comprimatele A si B, procentele

de acid acetilsalicilic dizolvat au fost 123% si 48,80%.

5. Concluzie
În concluzie, se poate constata faptul că substanțele cu rol de liant joacă un rol
important în formularea comprimatelor de calitate corespunzătoare cu prevederile din
farmacopei sau tehnice. Astfel, o cantitate mare de liant va duce la creșterea timpului de
dezagregare și la prelungirea duratei de eliberare a substanței active, ceea ce poate fi
problematic în terapie. Cantitatea de liant adăugată la prepararea comprimatelor trebuie să
asigure pe de o parte o rezistență mecanică suficientă pentru a evita ruperea comprimatelor în
cadrul manipulărilor ulterioare, iar pe de altă parte să permită dezagregarea comprimatului și
eliberarea substanței active într-un timp acceptabil și într-o concentrație care sa permită
instalarea efectului terapeutic