FIȘĂ DE DOCUMENTARE

CONFECȚIONAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE

Definiție: Procesul de confecționare cuprinde o succesiune de operații, a căror număr de
ordine și tip depinde de produs, materia primă folosită, complexitatea/ modelul acestuia.
Etapele/ gruparea operațiilor procesului de confecționare:
 Operații de pregătire a reperelor/ elementelor produsului;
 Operații de prelucrare a reperelor/ elementelor componente;
 Operații de asamblare a a reperelor/elementelor de produs.

Elementul de produs: reprezintă o parte a produsului care îndeplinește o funcție proprie ( de

protejare, de a facilita îmbrăcarea- dezbrăcarea, de ornamentare etc,). El poate fi găsit în
totalitate fără prelucrări suplimentare, pe alte modele ale aceluiași de produs.
Un element de produs poate fi constituit dintr-un număr diferit de părți, numite repere.
Reperul este partea a unui produs de îmbrăcăminte, croită dintr-un anumit tip de material. În
funcție de particularităție decorativ-constructive, unele repere se pot identifica uneori cu
elementele de produs.
Produsele de îmbrăcăminte se diferențiază din punct de vedere constructiv- decorativ, prin
structura pe elemente de produs, respectiv repere din care sunt constituite. Cu cât numărul
acestora este mai mare, cu atît crește complexitatea produselor și ca atare, tehnologia de
realizare a acestora. Ca urmare a simetriei corpului, produsele de îmbrăcăminte se realizează
din repere simetrice care pot fi:
 Repere principale;
 Repere secundare.
Reperele principale sunt părți componente ce nu pot lipsi din structura unui produs. Atât la
produsele cu sprijin pe linia umărului (bluză) cât și la produse cu sprijin pe linia taliei ( fustă),
reperele principale sunt fața și spatele.
Reperele secundare: sunt părți componente care pot lipsi din produs (guler, mânecă, betelie,
cordon, buzunar etc). Aceste componente contribuie la diversificarea modelelor și
complexitatea formei produsului. Prezența acestora pentru unul și același produs este
facultativă (ex. La rochiile de vară, mâneca poate lipsi, în timp la rochiile de iarnă, mâneca
este obligatorie.
Diversitatea produselor de îmbrăcăminte se realizează prin:
 Asocierea unui număr diferit de repere;
 Particularitățile estetico- constructive a fiecărui reper în parte

Modelul reprezintă un produs de îmbrăcăminte de un anumit tip, individualizat prin particularitățile

estetice, constructive- tehnologice.
FISA DE DOCUMENTARE
FIȘĂ DE DOCUMENTARE Caracteristici:
Denumirea utilajului
Este acţionată mecanic,
prevăzută cu o viteză de
coasere de 3000-4000
împunsături / minut.
Masa maşinii are lungimea
de 1000 – 1200 mm,
lăţimea de 550 – 600 mm şi
înălţimea de 800 -900 mm.
Pentru a asigura o bună
calitate produselor cusute,
se dă o mare atenţie
alegerii mărimii acului şi a
aţei în funcţie de fiecare
material în parte, precum
şi presiunii piciorului.
Maşina de cusut este
compusă din următoarele
părţi componente:
Corpul maşinii
Masa maşinii
Motorul şi echipamentul
electric.
Mașina triploc Caracteristici; este
folosită ca utilaj de bază
la confecţionarea
produselor din tricot.
Cusăturile realizate sunt
utilizate pentru surfilarea
sau pentru asamblarea
concomitent cu surfilarea
şi tăierea rezervei la o
anumită distanţă. Viteza
de coasere este până la
8000 împ./min. acest lucru
este posibil prin modificări
aduse în forma arborelui
principal şi organelor de
lucru.
Cusăturile pot fi formate
din 1,2 până la 5 fire de
aţă în funcţie de numărul
de ace şi al apucătoarelor.
Este acţionată cu motor
electric.
Părţi principale; masa
maşinii, corpul maşinii.
Organele de lucru:
Acul: De a transporta firul superior prin material și
de a forma bucla pentru împletire cu firul de la
suveică
Conducător de fir: Conduce firul de la ac și îl
tensionează după ce a fost împletit cu firul de la
suveică;
Transportor:Transportă materialul în timpul
coaserii
Suveică: Alimentează mașina cu firul inferior și îl
tensionează în vederea formării cusăturii.
Apucător:Prinde bucla formată de ac și o
împletește cu firul de la suveică
Picioruș de presare:Presează materialul pe
transportor în vederea deplasării acestuia
Organele de lucru:
Acul: este organul de lucru care transportă firul de
aţă prin material şi formează bucla pentru
împletire.
Apucătorul inferior: În timpul lucrului apucătorul
execută o mişcare de la stânga spre dreapta şi
invers, cu rolul de a prinde bucla acului cu scopul
formării punctului de legătură pentru a forma
cusătura.
Apucătorul superior: În timpul funcţionării conduce
firul din dreapta prin bucla apucătorului inferior şi
formează el însuşi o buclă care o depune în faţa
acului.
Transportorul: Este acţionat de arborele principal
al maşinii şi execută o mişcare din faţă spre spatele
maşinii.
Picioruşul de presare: are rolul de a presa
materialul pe transportor pentru a uşura deplasarea
acestuia. Cuţitele: are rolul de a tăia marginea
materialului înaintea coaserii. Cuţitele sunt în
număr de două şi execută o mişcare