EXERCIȚII DE DRAMATIZARE

GRUPA (4-10 ani)

 Exercitiul 1. Am fost la Paris

Un copil se intoarce cu spatele si zice:

Am fost la Paris
si am avut un vis.
In visul meu era... Copilul se gandeste si spune orice obiect, poate si un animal.
"Am fost la Paris
si am avut un vis.
In visul meu era... un magar."
Copiii din spate se prefac ca sunt magari. Acel copil se aseaza pe ei si alege un copil. Jocul
continua cu alt obiect sau animal.

 Exercitiul 2. Bucatarul

Un grup asezat in linie dreapta. Un copil pe postul de "bucatar" sta in fata lor cu o minge in mana
si o arunca unuia dintre copii spunand: "sa manance, sa manance...un mar" Copilul la care
bucatarul a aruncat mingea trebuie s-o prinda, daca cuvantul rostit este un articol comestibil si sa
o lase sa cada daca cuvantul rostit este orice alt obiect/lucru/fenomen..

 Exercitiul 3. Ghiceste animalul

Profesorul trebuie sa se gandeasca la un animal si trebuie sa spuna mai intai daca este domestic
sau salbatic, ce mananca, daca este pasare, mamifer sau daca este subacvatic. Copiii pot sa puna
intrebari in legatura cu animalul respectiv si trebuie sa afle care este animalul.
Acest joc se poate juca in mai multi!
Si este pentru toate varstele!!!

 Exercitiul 4. Cuvantul interzis - imaginatie

Jocul include exercitii pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea atentiei voluntare si a

imaginatiei. Este destinat copiilor cu varste cuprinse intre 6-8 ani.
Jocul se poate desfasura in colectiv sau cu un singur copil.
Se cere copiilor ca la intrebarile adresate sa raspunda in asa fel incat un anumit cuvant stabilit
anterior sa nu fie folosit, ci sa se gaseasca alte formulari, care sa constituie raspunsul la
intrebarea pusa. Intrebarea trebuie astfel formulata incat sa ceara in raspuns folosirea cuvantului
interzis.

Pentru ca sa fie clar pentru copil ce are de facut, i se va da un exemplu.

Cuvantul interzis - primavara
Intrebare: Cand se topeste zapada?
Raspuns: In anotimpul in care infloresc ghioceii.
Intrebare: Cand vin pasarile calatoare?
Raspuns: Cand incep sa infloreasca pomii.

 Exercitiul 5.Cuvintele – spontaneitate, improvizatie

Se poate juca de catre un parinte (educator) si alti 2 copii, cel putin.

Parintele stabileste din ce domeniu se vor rosti cuvinte. De exemplu: nume de baieti/ fete, tari,
orase, flori, animale, obiecte din casa/ scoala/ baie, nume de dulciuri/ mancaruri etc.
Parintele arunca mingea la un copil, iar acesta, dupa ce o prinde, spune un cuvant din domeniul
ce s-a stabilit, apoi arunca mingea inapoi.
Dupa ce copiii au epuizat cuvintele dintr-un domeniu, se stabileste un altul.

 Exercitiul 8. Da sau nu - atentie

Jocul se joaca in doua sau mai multe persoane,se pune o intrebare oarecare si nu trebuie sa
raspunzi cu da si nu . Daca ai raspuns cu da sau nu, primesti pedeapsa. Exemplu corect-
intrebare:"Ai fost la magazin ?"
Raspuns:"Am fost .

 Exercitiul 9. Ghici cine a plecat? - memorie

Regula jocului:

Se organizeaza cu un grup mai mare de copii sau chiar adulti.

Copilul ales sa ghiceasca cine a plecat din camera (locul de joaca), va tine ochii inchisi pana
cand conducatorul jocului va decide ca este suficient.
Conducatorul jocului da comanda: Ghici, cine a plecat?
Daca nu ghiceste prea repede, copilul poate fi ajutat sau indus in eroare prin intrebari de tipul: "e
baiat? e fetita? unde a stat? are parul scurt/lung? are ochelari?" sau: "hai sa/l strigam impreuna".

 Exercitiul 10. Imparatul – mima

copii stau in semicerc pe scaune,iar in fata va sta imparatul. Unul din copii il intreaba:
-Unde-ai fost imparate cu camasa rupta-n spate?
-in baie la regina!
-Si ce-ai facut acolo?
Imparatul ii raspunde la ureche iar acesta va trebui sa mimeze actiunea (spalat pe dinti pieptanat,
etc.),iar ceilalti sa o ghiceasca. cel care ghiceste va fi imparatul.

 Exercitiul 11. Tot ce este rotund – atentie, concentrare, spontaneitate

Fiecare jucator numeste pe rand un obiect rotund pana cand unul dintre jucatori nu mai gaseste
nici un alt nou obiect rotund. Alte categorii pot fi: tot ceea ce este albastru, tot ceea ce poate fi
umplut cu apa, tot ceea ce se scufunda

 Exercitiul 12. Barca si meseriile – imaginatie si creativitate

Fiecare jucator va spune o meserie, care îi vine mai repede în minte. Apoi îsi vor imagina ca se
afla pe o barca ce se îndreapta spre o insula pustie. Acea barca a supraincarcata si cineva trebuie
dat jos, asa ca vor încerca sa arate cu argumente ca meseria fiecaruia e importanta pe insula
pustie.

 Exercitiul 13. Fraza bucluasa - memorie

Un jucator spune un cuvânt, al doilea spune acelasi cuvânt si adauga altul nou, dar care sa aiba
logica lânga primul, al treilea va spune primele 2 cuvinte si va adauga un altul si asa jocul
continua pâna se încurca primul.

 Exercitiul 14. Cine vrea sa fie actor? – creativitate

Se propune o temă pe care jucătorii vor încerca să o dramatizeze în faţa celorlalţi.

De exemplu: * la magazine, * în piaţă, * la telefon, * la medic, * pe derdeluş, * la masă

 Exercitiul 15. Raspunde cu intrebare – improvizatie

Se stabileste un cadru de joc (de ex. In autobus, la magazine, in parc, la spital etc.). Unul din
copii este ales sa stea in mijloc sis a creeze atmosfera. Urmatorul care intra in scena trebuie sa
puna o intrebare. Celalalt trebuie sa raspunda tot cu o intrebare. Si tot asa pana cand unul din
participanti nu mai reuseste sa raspunda cu o intrebare si este inlocuit.

 Exercitiul 16. Masina de scris – creativitate, coordonare, atentie

Unul din copii sta in mijloc intors cu spatele (scriitorul). Ceilalti 4 copii stau in spatele lui si
trebuie sa interpreteze ceea ce scriitorul spune. (de ex. Au fost odata 4 ingerasi. Unul era vesel,
unul era trist, unul era mic si altul era beat. Primul ingeras a facut… )

 Exercitiul 17. Povestea – imaginatie, creativitate

Jocul se joaca pe echipe de cate 4-5 copii. Li se alege un subiect de poveste si acestia trebuie sa
dezbata pe baza acelui subiect. La semnalul conducatorului cel ce povesteste se opreste si va
relua urmatorul de unde a ramas. Pentru a complica putin lucrurile se scoate o litera.

 Exercitiul 18. Povestitorul si mainile - improvizatie

Unul dintre participant este povestitorul si I se alege o meserie (brutar, frizer, etc) si trebuie sa
descrie o zi de lucru. In spatele lui alt copil va interpreta mainile povestitorului. Mainile trebuie
sa se miste in contrapunct cu povestea.

 Exercitiul 19. Cercul increderii - euritmie

Un copil va sta in mijloc cu ochii inchisi si mainile stranse la piept. Va sta cat se poate de drept si
se va lasa pe spate. Ceilalti copii, asezati in cerc il vor trimite de la unii la altii, avand grija sa nu-
l scape.

 Exercitiul 20. Lantul orbilor – euritmie

Copiii vor fi pusi sa memoreze spatiul in care se afla. Vor fi apoi scosi afara si coordonatorul va
crea un labirint. Doar unul din copii este lasat sa vada labirintul. Acesta va fi conducatorul
lantului si va sta permanent cu ochii deschisi. Ceilalti copii se vor tine de maini in sir indian si in
functie de comanda transmisa prin mana de primul copil vor trebui sa traverseze intregul labirint

 Exercitiul 21. Cuvintele – creeaza un moment artistic – creativitate si improvizatie

Jocul se joaca in echipe de cate 4. Fiecare copil va primi cate o propozitie. Ei vor trebui, in
echipa, sa creeze o poveste cu personaje si actiune care sa implice propozitiile primate intocmai.

 Exercitiul 22. Mima pe meserii – creativitate si euritmie

Copilul trebuie sa mimeze o meserie si ceilalti sa o ghiceasca. La inceput, daca nu se poate gandi
la o meserie ii va fi oferita de catre coordonator

 Exercitiul 23. De ce? Pentru ca - imaginatie

Copiii sau coordonatorul ii va pune o intrebare copilului. Intrebarea va incepe cu “De ce” iar
acesta trebuie sa raspunda foarte repede incepand cu “Pentru ca”

 Exercitiul 24. Oglinda complicata – memorie

Un copil este in fata si trebuie sa ii analizeze pe ceilalti din fata sa. Apoi este intors cu spatele si
intrebat de diferite detalii pe care el trebuie sa si le aminteasca.

 Exercitiul 25. Traseul imaginar – creativitate si imaginatie

Coordonatorul creeaza un traseu imaginar marcat de cate un obiect (ex. Scaunul reprezinta casa,
mingea reprezinta parcul, masa reprezinta alimentara). Apoi copilul este rugat sa creeze un traseu
care sa cuprinda intr-o poveste toate punctele.

 Exercitiul 26. Emotii pe cuvinte – creativitate, memorie

Se aleg vocalele a,e,I,o,u. Fiecare vocala reprezinta o stare (ex. A – mi-e somn, E – sunt
nerabdator, I – sunt curios, O – sunt nervos, U – sunt fericit). Apoi coordonatorul va spune
cuvinte care incep cu vocala respectiva iar copilul va trebui, la auzul lor, sa joace starea impusa.

 Exercitiul 27. Obiectele din memorie – memorie

Coordonatorul aseaza pe o masa cca. 10 obiecte si cere copilului sa le priveasca atent. Apoi le
acopera iar copilul trebuie sa spuna cat mai multe obiecte de pe masa

 Exercitiul 28. Cum refac modelul – memorie

Coordonatorul prezinta un model facut din obiecte, apoi, ii cere copilului sa se intoarca cu
spatele si schimba modelul, cerandu-I copilului s ail refaca

 Exercitiul 29. Traseul orbilor – miscare si orientare

Copilul este pus sa faca un traseu prin incapere si apoi este legat la ochi si pus sa reface traseul

 Exercitiul 30. Moment improvizat – improvizatie

Coordonatorul distribuie rolurile apoi copiii intra in scena la auzul numelui si face ce spune
coordonatorul, ramanand la libera alegere a copilului ce va spune

 Exercitiul 31. Prietenul imaginar – imaginatie, creativitate

Copiilor li se cere sa isi creeze un prieten imaginar. (Pentru inceput sunt ajutati de o poza sau de
un balon desenat sub forma unei fete) si trebuie sa ii creeze o poveste.Se joaca pe echipe

 Exercitiu 32. Biluta invizibila – euritmie, miscare scenica

Pe muzica, copiii isi imagineaza ca au inghitit o biluta si ea se plimba prin corp si trebuie sa isi
activeze partile corpului acolo unde simt ca a ajuns biluta.

 Exercitiul 33. Sunt intr-o padure – imaginatie

Copiii se linistesc si inched ochisorii. Asculta vocea coordonatorului care ii plimba prin
intermediul unei povesti prin diferite locuri unde traiesc anumite stari. Apoi la comanda
coordonatorului se trezesc si trebuie sa povesteasca ce au simtit.

 Exercitiul 34. Corpul nostru – euritmie

Copilasii sunt pusi sa spuna o poveste doar cu ajutorul anumitor parti din corp

 Exercitiul 35. Masina de spalat emotii – creativitate

Copilului I se ofera o emotie, apoi trece dupa un paravan sic and revine trebuie sa aiba alta
emotie, total diferita.
 EXERCITII DE DICTIE

1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura

sa.

2. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i
gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.

3. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci

nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

4. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, coseşte saşul
şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!... Saşa-şi spuse sieşi!

5. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza? Mă voi desoriginaliza când cel mai original
dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va
desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.

6. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobătură si un codobăturoi,codobăturoiu codobătureşte

codobătura,codobătura nu poate codobături codobăturoiu...

7. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval,
pal, real şi natural, fără rival, egal si actual.

8. Spre sfânta sa soră Suzana se suie, Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie, Şi-n susul sarcastic
suspinu-şi şopteşte, Şi-odată pe scara sucită se opreşte

9. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura
din boii bârlobrezenilor

10. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar

11. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de un
cris cras, într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefanto-
camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazina si se
brohănise cu brohoteele în drămandău.

12. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă

o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi.

13. Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar papucăreasa nu poate

papucării papuci nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi.

14. O SAPĂ LATĂ, 2 SAPE LATE, 3 SAPE LATE , 4 SAPE LATE , 5 SAPE LATE , 6 SAPE
LATE 7 SAPE LATE ŞI ÎNCĂ ALTE SAPE LATE ŞI ALTE SAPE LATE ŞI ÎNCĂ ALTE 7
SAPE LATE
15. O coropişniţă şi`un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi. Nu coropişniţa coropişniţea
pe coropişniţoi ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă.

16. Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă / Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte / Şi că ştiuca se mănâncă / Şi că
ştiuca se prăjeşte.

17. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

18. O mierliţă fuflendiţă fuflendi-fuflendăriţă nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă

pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul
poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierliţa fuflendiţa fuflendi-fuflendăriţă.

19. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar şi ceata
ingeniosilor cetăţeni certaţi cu cerinţele cercurilor centrale

20. Cupă cu capac, capac cu cupă.

21. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

22. Şase saci în şase saşi soseau pe şosea.

23. Stânca stă-n castan ca saşa Stan

24. Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un
extras din pancreas.

25. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de
la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâplarului cu întâmplarea.

26. Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând nesăţios.

27. O babă bălană mănâncă o banană babană.

28. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?

29. Creaţă isteaţă, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de poezii
- azurii - cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

30. Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a
crăpat clinciul-n cinci.

31. Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.

32. Capra paşte lângă casă. Capu caprii crape-n şase! Capra noastră n-are lapte. Crăpa-i-ar
coarnele-n şapte!
33. Fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo - fenderloi

34. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.

35. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică!

36. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

37. Când am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om
zice , da tu zici c-am zis c-om zice.

38. Sisoie se suie seara sus să sară scara singur scara sigur

39. -Spune-mi cine soseşte pe şosea?

- Pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci.
- Cum? pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci?
- Da, pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci!
- Aha, dacă pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci,deci vor fi
şapte saşi cu şapte saci

40. Armura arămie a asprului atrid Agamemnon, atârnată asupra altarului atic, atrăgea, aşadar
atenţia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, aşteptând atenuarea aţâţărilor
anarhice ale aprigului Achille.

Exercitiu de impostatie si respiratie (poezia trebuie spusa din soapta timbrata crescendo
pana in mezzoforte):

Canta zeito mania ce-aprinse pe-Ahil peleianul.

Patima crud ace-aheilor mii de amaruri aduse.

Suflete multe viteze trimise pe lumea cealalta

Trupul facandu-le hrana la caini si la feluri de pasari.

Si-mplinita fu voia lui Zeus de cand Agammemnon

Craiul nascut din Atreu si dumnezeiescul Ahile

S-au dezbinat dupa cearta ce fuse-ntre dansii.

EX.1 Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica ideilor:

“Nebun s-arunca roibul, ca viforul pe lunca,

 Trei cai cu el alaturi p-acelasi pas s-arunca” (G.Cosbuc “Patru portarei”)

EX.2  Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica ideilor:

“Pe umeri pletele-i curg rau -

Mladie ca un spic de grau,

Cu sortul negru prins in brau,

O pierd din ochi de draga.

Si cand o vad, inebunesc;

Si cand n-o vad, ma-nbolnavesc,

Iar cand merg altii de-o petesc,

Vin popi de ma dezleaga.”

(La vorba-n drum, trei ceasuri trec -

Ea pleaca, eu ma fac ca plec,

Dar stau acolo si-o petrec

Cu ochii cit e zarea.

Asa cum e saraca ea,

As vrea s-o stiu nevasta mea,

Dar oameni rai din lumea rea

Imi tot inchid cararea.)        ( G.Cosbuc “Numai una”)

EX.3 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:

“Ghicitoarea ştiu că-ţi place,

Ce-i ca un burduf de ace?
Ca un pepene cu ţepi?
Ia gândeşte-te. Pricepi?
Şi răspunde-n doi-trei timpi,
Cine are mii de ghimpi?
Cui îi ustură şoriciul?  
N-ai ghicit că e ariciul?” (T.Arghezi “Ghicitoare”)

EX.4 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:

“Iata-l, blestemul s-a-mplinit

Inzecit, insutit, inmiit,

Din colb, din glod, din batatura.

Din vii, din morti, din dragoste, din ura,

Din staul, din coliba, din turme, din livezi,

Din Baragan, din tara cat o vezi,

Din scrasnete, din suferinta. Se nazare

Din lanturi, din catuse si rabdare.” (T.Arghezi  “Seceta mare”)

Fragmente din urmatorul text, nu trebuie spus totul pe o singura respiratie, ci cat mai mult
din el:

“Si abia pleca batranul... Ce mai freamat, ce mai zbucium!

Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa;

Calaretii umplu campul si roiesc dupa un semn

Si în caii lor salbatici bat cu scarile de lemn,
Pecopite iau în fuga fata negrului pãmânt,
Lanci scanteie lungi în soare, arcuri se intind în vant,

Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindini,

Orizontu'ntunecandul, vin sageti de pretutindeni,
Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Urla campul si de tropot si de strigat de bataie.

In zadar striga'mparatul ca si leul în turbare,

Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;
In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,
Cãci cuprinsa-i de pieire si în fata si în coaste,
Cãci se clatina rarite siruri lungi de batalie;
Cad asabii ca si palcuri risipite pe campie,
In genunchi cadeau pedestri, colo caii se rastoarna,
Când sagetile în valuri, care suera, se toarna

Si lovind în fata, 'n spate, ca si crivatul si gerul,

Pe pãmânt lor li se pare ca se naruie tot cerul...
Mirce insusi mana'n lupta vijelia'ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calca totul în picioare;

Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti,

Printre cetele pagane trec rupandusi large uliti;
Risipite se'mprastie a dusmanului siraguri,
Si gonind biruitoare tot veneau a tarii steaguri,

Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata -

Peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata.
Acea grindin-otelita inspre Dunare o mana,
Iar în urma lor se'ntinde falnic armia romana.” (M.Eminescu “Scrisoarea III”)

EX.5 Spuneti pe o singura expiratie sau cel mult doua:

“Baba-n sat face minuni,

Cã descântã cu cãrbuni,

Doi cãrbuni şi trei minciuni.

De-orişice pãs, de-orişice doare,

De mãsele, de lingoare,

A atotvindecãtoare.”

“Toate poate, şi le ştie,

Dând cu bobii-n farfurie.

Cu o vrajã bombãnitã,

Când însoarã, când mãritã,

Şi dezleagã, şi desparte,

De aproape, de departe.
Numai pentru om sãrac

N-are timp şi n-are leac.

De la el n-ai ce sã iei

Nici pentru cocoaşa ei.” (T.Arghezi “Baba-n sat”)

EX.6 Incercati sa spuneti pe doua expiratii:

“Intr-o zi, pe inserat

Ce sa vezi? Ne-am apucat,

Doi parinti si doi copii,

Din “Cartea cu jucarii”

Sa mintim, sa povestim

Ce-am stiut si ce nu stim,

Pentru alti copii, mai mici,

Nici chiar mici de tot, dar nici

Mari, ca de insuratoare

Si facuram si-o prinsoare,

Cine poate scri mai iute

Stihuri vreo cateva sute,

Si ne-am asternut pe scris.

Ochii ni s-au cam inchis,

Mana ne-a cam amortit

Si-a iesit ce a iesit.

Am citit in adunare
Ce scrisese fiecare

Si din toate, vrea nu vrea,

S-a ales povestea mea.

Ramasagu fu: “Se poate

Scri si pe nerasuflate?”

Vorba e c-am castigat

Si-n sfarsit, am rasuflat.” (T.Arghezi “Tara piticilor”, Prefata)

EX.7

Sa se spuna textul care urmeaza in ritm obisnuit si mezzoforte pe o singura respiratie

primele 6 versuri.
Inspiram apoi din nou, tragand aerul jumatate pe nas, jumatate pe gura, insa in mijlocul
boltii palatului.
Aceasta este inspiratia in timpul vorbirii scenice.
Reluam textul de la inceput si spunem de data aceasta 9 versuri.
Reluam procedeul pana reusim sa spunem intreaga poezie pe o singura respiratie.

"De din vale de Rovine

Graim , Doamna, catre Tine,
Nu din gura, ci din carte,
Ca ne esti asa departe.
Te-am ruga, mari ruga
Sã-mi trimiti prin cineva
Ce-i mai mandru'n valea Ta:
Codrul cu poienele,
Ochii cu sprancenele;
Ca si eu trimite-voi
Ce-i mai mandru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul si cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprancenele,
Si sã stii ca-s sanatos,
Ca, multumind lui Cristos,
Te sarut, Doamna, frumos." (M.Eminescu “Scrisoarea III”)
 
 EX.8

Sa se spuna in ritm obisnuit textul de mai sus, pe cat mai putine expiratii, pastrand
punctuatia si frazarea logica.