3.

Economia colaborativă în România

În cadrul acestui capitol, a fost analizat gradul de dezvoltare a economiei colaborative

în România, atât din perspectiva cererii și ofertei de servicii specifice, cât și din perspectiva
factorilor care au determinat această evoluție.
Pentru a evalua gradul de dezvoltare a economiei colaborative în România, a fost

utilizată inclusiv o analiză comparativă a principalelor piețe ale economiei colaborative la

nivelul statelor membre. Acest lucru a presupus evaluarea numărului de platforme
colaborative și a veniturilor generate de acestea, a ponderii acestor modele de afaceri în
cadrul economiei (% din PIB) și a gradului de conștientizare și de satisfacție al
consumatorilor/furnizorilor de servicii oferite prin intermediul platformelor colaborative.

3.1. Dezvoltarea economiei colaborative în România și în Uniunea

Europeană

Analiza gradului de dezvoltare a economiei colaborative pe piețele din România

comparativ cu celelate state din Uniunea Europeană s-a bazat pe datele obținute în urma

studiului efectuat pentru Comisia Europeană, „Study to Monitor the Economic Development
of the Collaborative Economy at sector level in the 28 EU Member States”19, lansat în
februarie 2018. Studiul utilizează date empirice estimate de către autori la nivelul anului
2016, fiind concentrat pe principalele piețe specifice economiei colaborative: servicii de

transport, cazare, financiare, precum și servicii profesionale.

Conform studiului, economia colaborativă la nivelul Uniunii Europene a fost estimată
la aproximativ 26,5 miliarde de euro în 2016, majoritatea veniturilor fiind generate în

19
https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/0cc9aab6-7501-11e8-9483-
01aa75ed71a1.

40
sectorul serviciilor financiare (9,6 miliarde euro) și cele de cazare (7,3 miliarde euro).
Acestea sunt urmate de serviciile profesionale (5,6 miliarde euro) și de cele de transport
(4 miliarde euro). Cumulat, acestea reprezintă aproximativ 0,17% din PIB-ul Uniunii

Europene. Din veniturile totale aproximativ 86% reprezintă veniturile furnizorilor de

servicii (22,7 miliarde euro), în timp ce veniturile platformelor colaborative cumulează

aproximativ 14% (3,8 miliarde).

Figura 3.1. Dimensiunea economiei colaborative în Uniunea Europeană (date 2016)

Veniturile obținute în cadrul economiei Persoanele ocupate în cadrul

colaborative(miliarde euro) economiei colaborative

Servicii Transport, Servicii

profesionale, 5.6 4.0 profesionale, Transport,
89,500 124,900

Servicii
Cazare, 7.3 financiare,
Servicii 67,300 Cazare,
financiare,
113,300
9.6

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018;

Cele mai mari venituri s-au înregistrat în Franța (6,6 miliarde euro, aproximativ 25% din
totalul economiei colaborative la nivelul UE28), Regatul Unit (4,6 miliarde euro, 17%),
Polonia (2,7 miliarde euro, 10%), Spania (2,7 miliarde euro, 10%) și Germania (2,5 miliarde

euro, 9,5%), aceste țări generând totodată și cele mai multe locuri de muncă în cadrul
economiei colaborative (aproximativ 284.400). În topul veniturilor generate în cadrul
economiei colaborative, România se plasează pe un loc mai degrabă marginal, fiind
obținute în anul 2016 venituri de doar 87,8 milioane euro și create aproximativ 6.254 de
locuri de muncă.

41
 Figura 3.2. Dimensiunea economiei colaborative în statele membre (veniturile platformelor
colaborative și ale persoanelor care au furnizat servicii în cadrul acestora, milioane euro, 2016)
7000
6000
5000
4000
3000
2000
947.7
1000
0
Polonia

Cipru
Spania

Olanda

Belgia
Suedia

Grecia

Portugalia
Luxemburg
Estonia

Letonia
Irlanda
Slovacia

Ungaria

Slovenia
Italia

Danemarca
Germania

Finlanda

România

Lituania
Cehia

Bulgaria

Malta
Regatul Unit

Austria

Croația
Franța

Total venituri Media UE28

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018;

Acest fapt nu înseamnă automat o performanță modestă în privință activității

economiei colaborative în România sau în cadrul statelor membre cu o economie mai
redusă, ci mai degrabă faptul că economiile mari oferă posibilități mai ridicate de
dezvoltare, având în vedere numărul și puterea superioară de cumpărare a consumatorilor
din aceste țări.

Figura 3.3. Dimensiunea economiei colaborative în România (veniturile platformelor colaborative

și ale persoanelor care au furnizat servicii în cadrul acestora, milioane euro, 2016)
40 36.4
34.7
35
30
25
20
15.5
15
10
5 1.2
0
Transport Cazare Servicii financiare Servicii profesionale

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018;

42
 În ciuda faptului că economia colaborativă tinde să se dezvolte rapid la nivel global,
ocuparea forței de muncă în această arie reprezintă doar 0,2% din totalul ocupării forței
de muncă din Uniunea Europeană (394.915 locuri de muncă estimate în 2016). Cele mai

multe locuri de muncă au fost generate în sectorul serviciilor de transport (124.800

persoane angajate) și în sectorul serviciilor de cazare (113.300 persoane angajate). De

altfel, numărul persoanelor ocupate variază între sectoarele analizate. În timp ce în

sectorul serviciilor de transport cele mai multe locuri de muncă sunt cele de șofer

(persoane private care oferă servicii de transport), în sectorul serviciilor profesionale

furnizorii sunt în cea mai mare parte persoane private care oferă servicii în afara activității

lor profesionale.
Performanțele economiei colaborative variază semnificativ în rândul statelor membre
și în ceea ce privește locurile de muncă, în funcție de mărimea pieței naționale, mediul de
afaceri și reglementările existente.

Figura 3.4. Numărul persoanelor ocupate în cadrul economiei colaborative în Statele membre
(2016)
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000 14100
10000
0
Polonia
Spania

Grecia

Olanda
Portugalia

Slovacia

Ungaria

Letonia

Belgia

Luxemburg
Cipru
Slovenia
Italia

Suedia

Estonia

Irlanda
Cehia

România

Finlanda

Lituania
Danemarca
Regatul Unit

Germania

Bulgaria

Malta
Austria

Croația
Franța

Locuri de muncă Media UE28

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018;

43
 Astfel, în economiile mari din Europa, precum Franța sau Regatul Unit, numărul
persoanelor ocupate în cadrul economiei colaborative tinde să fie mai mare decât media
europeană. În România, cele mai multe persoane din cadrul economiei colaborative sunt

ocupate în sectorul transporturilor și în sectorul serviciilor de cazare, pondere similară

tendinței europene.

Figura 3.5. Ponderea numărului persoanelor ocupate în cadrul economiei colaborative în România
(2016)

Cazare
30.0%

Servicii
financiare
4.2%

Transport
65.8%

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018;

În ceea ce privește numărul de platforme colaborative la nivelul economiei europene,

au fost identificate 651 de platforme care activează în statele membre ale Uniunii

Europene, dintre care 42 de platforme ce operează la nivel internațional (majoritatea

provenind din Statele Unite ale Americii). De menționat este faptul că majoritatea
platformelor europene operează preponderent la nivel național, numai 51 fiind extinse pe
mai multe piețe europene. Acestea sunt defalcate după cum urmează:

• 15 platforme colaborative în cadrul serviciilor de transport: cele mai cunoscute

platforme sunt Hero și Foodora (Germania), Takeaway (Olanda), Deliveroo și
JustEat (ambele din Regatul Unit), BlaBlaCar (Franța) și Bolt (Estonia);

44
 • 10 platforme colaborative în cadrul serviciilor de cazare pe termen scurt: cele
mai cunoscute platforme fiind Wimdu (Germania) și HomeStay (Irlanda);
• 13 platforme colaborative în cadrul serviciilor profesionale;

• 13 platforme colaborative în cadrul serviciilor financiare: Funding Circle (Regatul

Unit), Ulule (France), Bondora (Estonia), Twino and Mintos (ambele din Letonia).

De altfel, platformele colaborative europene care funcționează la nivel internațional

generează venituri relativ reduse și deseori funcționează pe piețele a maximum trei state
membre, în timp ce marile platformele internaționale (Uber, Airbnb, UberEats, Kickstarter

etc.) generează aproximativ 10 miliarde euro (aproximativ 40% din totalul veniturilor din
economia colaborativă din UE28). Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl reprezintă
prezența dominantă pe piață a platformei Airbnb. Conform estimărilor Comisiei Europene,
Airbnb a generat venituri de aproximativ 4,5 miliarde de euro în 2016, pe fondul numărului
redus de platforme colaborative în sectorul serviciilor de cazare din Uniunea Europeană.

Figura 3.6. Numărul de platforme colaborative în Uniunea Europeană pe principalele piețe (2016)
300
268

250

200 179

142
150

100
62
50

0
Transport Cazare Servicii financiare Servicii profesionale

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018;

45
 Similar celorlalți indicatori analizați, pe piața din Franța există și cele mai multe
platforme colaborative (107), urmată de Spania (85), Regatul Unit (83) și Germania (80). În
România, au fost identificate 19 platforme colaborative, cele mai multe având ca domeniu

de activitate serviciile financiare. Din cele 19 platforme din România, 5 activează la nivel
internațional, conform informațiilor din studiul Uniunii Europene.

Figura 3.7. Numărul de platforme la nivelul Statelor membre UE în 2016

120

100

80

60

40 Media UE28: 33
19
20

0
Spania

Olanda

Belgia
Polonia

Ungaria
Grecia

Letonia
Estonia

Cipru
Slovenia
Slovacia

Luxemburg
Italia

Portugalia
Lituania
Germania

Danemarca
Suedia

Irlanda

Malta
Regatul Unit

Cehia
Austria

Finlanda

România

Bulgaria

Croația
Franța

Număr platforme Media UE28

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018:

Figura 3.8. Numărul de platforme colaborative în România în 2016

7
6
6
5
4
3 3 3
3
2 2
2
1
0
Transport Cazare Servicii financiare Servicii profesionale

Platforme autohtone Platforme internaționale

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018;

46
 Pentru a ilustra însă gradul de dezvoltare a economiei colaborative la nivel național, nu
este suficientă o analiză comparativă a numărului de platforme în rândul țărilor. Pentru a
contura o imagine mai clară a gradului de dezvoltare a economiei colaborative dintr-o

țară, se poate utiliza evoluția în timp a numărului de platforme prezente, ponderea

veniturilor economiei colaborative în cadrul PIB sau ponderea numărului de angajați din

acest sector în totalul ocupării forței de muncă.

Conform calculelor Comisiei Europene, cea mai substanțială contribuție a economiei

colaborativă în PIB se regăsește în Estonia (0,88% din PIB), Polonia (0,64%) Letonia (0,63%),
Luxemburg (0,44%) și Republica Cehă (0,43%). În acest top, România se află pe ultimele

locuri, economia colaborativă generând o contribuție de doar 0,05% din PIB în 2016,
alături de Slovenia și Belgia (0,04%).

Figura 3.9. Ponderea în PIB a economiei colaborative în fiecare Stat Membru (%, 2016)

Sursa: Comisia Europeană, 2018, pag. 40.

47
 O influență semnificativă asupra ritmului de dezvoltare a economiei colaborative o
reprezintă nivelul de dezvoltare al economiei digitale și rata de integrare a noilor
tehnologii în societate și în economie. Conform datelor Comisiei Europene, se poate

observa o corelație între indicele denumit Digital Economy and Society Index20 și gradul
de dezvoltare a economiei colaborative în statele membre. Conform ultimelor date

disponibile, România se află pe ultimul loc și în această privință, ceea ce constituie un

element inhibator pentru dezvoltarea noilor modele de afaceri inovative.

Figura 3.10. Digital Economy and Society Index în Uniunea Europeană (2018)
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Polonia
Olanda
Luxemburg

Belgia

Spania

Slovenia
Suedia

Estonia

Portugalia

Letonia

Cipru

Ungaria

Grecia
Irlanda

Franţa
UE28

Slovacia
Danemarca

Italia
Finlanda

Lituania

România
Germania
Malta

Croaţia

Bulgaria
Regatul Unit

Cehia
Austria

Conectivitate Capital Uman

Utilizarea internetului Integrarea tehnologiilor digitale
Servicii publice digitale

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi;

20
Digital Economy and Society Index este un indice compozit care rezumă indicatori relevanți privind
performanța digitală a Europei și urmărește evoluția Statelor membre ale UE în ceea ce privește
competitivitatea digitală. Acesta are 5 componente: (1) Conectivitatea; (2) Capitalul uman/abilitățile digitale;
(3) Utilizarea serviciilor de Internet de către cetățeni; (4) Integrarea tehnologiilor digitale de către companii;
(5) Servicii publice digitale (eGuvernare, eSănătate etc.).

48
 Pe baza indicatorilor prezentați anterior, pot fi extrase o serie de concluzii în ceea ce
privește gradul de dezvoltare a economiei colaborative în România și în celelalte state
membre:

• există decalaje semnificative de dezvoltare între statele membre în ceea ce

privește nivelul veniturilor generate, numărul de platforme și persoanele

ocupate în cadrul economiei colaborative;

• o caracteristică comună a statelor membre unde performanțele economiei

colaborative sunt de 2-3 ori mai mari comparativ cu media europeană, cadrul
de reglementare este favorabil dezvoltării noilor modele de afaceri (ex: Regatul

Unit, Estonia, Letonia). Se remarcă în acest sens demersurile anumitor State

membre, unde autoritățile fac eforturi de a reduce barierele de acces pe piață
și de a flexibiliza reglementările sectoriale existente (Republica Cehă, Franța). La
polul opus, se plasează țări precum Bulgaria sau Slovenia, unde economia
colaborativă se dezvoltă într-un ritm mai lent din rațiuni birocratice;
• deși indicatorii privind adoptarea noilor tehnologii la nivelul societății nu
reflectă în mod direct nivelul de dezvoltare al economiei colaborative, aceștia
oferă o imagine sugestivă cu privire la mediul de afaceri și la potențialul de
creștere al economiei colaborative.

3.1.1. Cererea de servicii prin intermediul platformelor colaborative

Pentru a estima cererea consumatorilor de servicii oferite de către alte persoane, prin
intermediul unor site-uri sau aplicații, pot fi utilizate date Eurostat. Conform acestora,
aproximativ 21% din populația totală a Uniunii Europene a folosit site-uri sau aplicații
pentru a închiria/rezerva o locuință de la o altă persoană în 2019, în creștere cu 4 puncte

procentuale față de anul 2017. Raportat la un nivel mai segmentat (ponderea populației

49
ce a folosit internetul în ultimul an), 24% din populația Uniunii Europene a folosit astfel
de servicii.

Figura 3.11. Ponderea persoanelor care au folosit site-uri sau aplicații pentru a închiria/rezerva o
locuință de la o altă persoană în 2019
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Belgia

Spania

Olanda

Polonia

Grecia

Slovenia
Letonia

Cipru
Luxemburg

Estonia
Franţa

Ungaria

UE28

Slovacia
Irlanda

Suedia

Italia
Germania

Lituania

Portugalia

Czechia
Danemarca
Malta

România
Regatul Unit

Croaţia
Finlanda

Austria

% din populația totală % din populația ce a folosit internetul în ultimul an Bulgaria

Sursa datelor: Eurostat;

La nivelul statelor membre, consumatorii cei mai orientați către aceste servicii provin
din Luxemburg (aproximativ 47% din ponderea populației ce a folosit internetul în ultimul
an), Irlanda (37%), Malta (35%), Belgia (29%), Franța (28%) și Estonia (27%). În România,
aproximativ 12% din populația ce a folosit internetul în ultimul an a recurs la servicii de

cazare din partea altor persoane, în creștere cu 3 puncte procentuale față de 2017.
Conform datelor statistice Eurostat, profilul consumatorului de astfel de servicii în
Uniunea Europeană21 este reprezentat în principal de persoanele tinere (16-29 ani), cu un
nivel de educație ridicat.

21
Datele Eurostat indică faptul că 43% din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, cu un
nivel ridicat de educație, au utilizat în 2018 site-uri sau aplicații pentru închiria/rezerva o locuință de la o
altă persoană.

50
 În tabelul de mai jos este prezentată ponderea persoanelor care au utilizat servicii de
cazare din partea altor persoane, în funcție de anumite caracteristici, precum vârsta, clasa
de venit în care se încadrează, nivelul de educație, statusul pe piața muncii și amplasarea

locuinței (în funcție de gradul de densitate al populației).

Tabel 3.1. Ponderea persoanelor care au folosit site-uri sau aplicații pentru a închiria/rezerva o
locuință de la o altă persoană în 2018 (% din totalul populației)
Categorie UE RO

Vârsta Persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani 22 10

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani 23 11

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani 8 2

Educație Persoanele cu educație formală sau fără educație 8 2

Persoanele cu studii medii formale 18 7

Persoanele cu studii superioare formale 36 29

Venituri Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în prima quartilă 12 4

Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în a doua quartilă 16 5

Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în treia quartilă 20 8

Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în patra quartilă 29 15

Amplasarea Persoanele care locuiesc în zone dens populate (cel puțin 500 de locuitori / 24 15
locuinței Km²)

Persoanele care locuiesc într-o zona urbană intermediară (între 100 și 499 20 8
locuitori / km²)

Persoanele care locuiesc în zone slab populate (mai puțin de 100 de 16 5

locuitori / km²)

Activitatea Profesioniști în domeniul TIC 32 21

economică Non-profesioniști în domeniul TIC 26 5

Pensionari și alte persoane inactive 9 2

Angajați, lucrători independenți, lucrători familiali 27 13

Studenți 22 11

Şomeri 14 5

Sursa datelor: Eurostat;

51
 Datele Eurostat indică faptul că atât în România, cât și în Uniunea Europeană (în
general), persoanele care apelează la astfel de servicii tind să fie tinerii, persoanele cu
venituri mari, cele cu un nivel al educației ridicat, persoanele care locuiesc în zonele cele

mai dens populate, precum și profesioniștii din domeniul TIC. La polul opus se află
persoanele cu o vârstă înaintată, pensionarii, persoanele care locuiesc în zone slab

populate și persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în prima quartilă (venituri
reduse).

În ceea ce privește serviciile de transport, 8% din populația totală a Uniunii Europene

a apelat la alte persoane pentru aceste servicii în anul 2019, în timp ce în România, doar

4% din populație.
Există o serie de explicații pentru ponderea mai redusă a populației ce a utilizat servicii
de transport, în comparație cu serviciile de cazare:
- presiunile mai mari din partea asociațiilor de servicii de transport tradiționale de
limitare a serviciilor de ride-sharing, fiind raportate numeroase manifestații publice
în statele membre ale Uniunii Europene. Acestea s-au transpus în anumite
țări/localități inclusiv în blocarea platformelor colaborative de transport, fapt ce a
limitat accesul consumatorilor la aceste servicii (ex: Uber a fost interzis/suspendat
în Danemarca, Bulgaria, Ungaria, iar UberPop, cel mai ieftin serviciu Uber, a fost
interzis în Germania, Franța și Italia);
- limitările geografice ale serviciilor de transport. În timp ce serviciile de ride-sharing
sunt de regulă concentrate în marile centre urbane, serviciile de cazare pot fi

dispersate și în alte zone geografice. O altă explicație o reprezintă lipsa cererii de

servicii de transport în localitățile mai slab populate.

52
Figura 3.12. Ponderea populației ce a folosit site-uri sau aplicații pentru servicii de transport de la
o altă persoană în 2019
35

30

25

20

15

10

0
UE

Slovenia

Grecia
Estonia

Spania
Olanda

Belgia

Polonia
Letonia
Luxemburg

Slovacia

Cipru
Franţa
Irlanda

Suedia

Czechia
Italia
Ungaria
Portugalia
Lituania

Danemarca
Malta

România
Germania
Croaţia

Finlanda

Regatul Unit

Austria
Bulgaria
% din populația totală % din populația ce a folosit internetul în ultimul an

Sursa datelor: Eurostat;

În ceea ce privește consumatorul tipic de servicii de transport de la alte persoane, se

păstrează profilul consumatorului de servicii de cazare, atât în România, cât și în Uniunea
Europeană. Astfel, persoanele tinere, cu studii superioare, respectiv persoanele care
locuiesc în zonele dens populate tind să apeleze mai des la astfel de servicii.

53
Tabel 3.2. Ponderea populației ce a folosit site-uri sau aplicații pentru servicii de transport de la o
altă persoană în 2019 (%)
Categorie UE RO

Vârsta Persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani 14 6

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani 8 4

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani 2 1

Educație Persoanele cu educație formală sau fără educație 4 1

Persoanele cu studii medii formale 6 3

Persoanele cu studii superioare formale 14 13

Venituri Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în prima quartilă 7 2

Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în a doua quartilă 7 2

Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în treia quartilă 7 4

Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în patra quartilă 9 6

Amplasarea Persoanele care locuiesc în zone dens populate (cel puțin 500 de locuitori /
locuinței Km²) 11 8

Persoanele care locuiesc în zona urbană intermediară (între 100 și 499

locuitori / km²) 6 2

Persoanele care locuiesc în zone slab populate (mai puțin de 100 de

locuitori / km²) 5 2

Activitatea Profesioniști în domeniul TIC 12 9

economică Non-profesioniști în domeniul TIC 9 2

Pensionari și alte persoane inactive 3 1

Angajați, lucrători independenți, lucrători familiali 9 5

Studenți 15 7

Şomeri 7 2

Sursa datelor: Eurostat;

54
 De asemenea, în anii 2016 și 2018 au fost efectuate două sondaje de opinie la nivelul
consumatorilor, cu privire la gradul de cunoaștere și utilizare a platformelor colaborative
în Uniunea Europeană22,23.

Principalele rezultate ale Eurobarometrelor arată faptul că atât în România, cât și la

nivelul Uniunii Europene, aproximativ 23% din respondenți susțin că au utilizat

platformele colaborative în 2018, în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2016 în

Uniunea Europeană și cu 3 puncte procentuale în România. De asemenea, aproximativ 4%

din respondenți susțin că au utilizat regulat astfel de platforme (odată pe lună sau mai
des), în timp ce 19% le-au utilizat o dată sau ocazional (adică o dată la câteva luni), atât

în România cât și la nivel comunitar.

Figura 3.13. Răspunsurile la întrebarea: „Care dintre următoarele opțiuni se potrivesc cu experiența
Dvs. în ceea ce privește acest tip de platformă colaborativă?
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
UK

DK

FI
DE
FR

SI
SK

ES
RO
EL
SE

PL

IT

PT
IE

EE

BE

BG
LV

NL

UE28
MT

HU

LU
HR

CY

AT

LT
CZ

Nu Da, odată sau de câteva ori

Da, ocazional (odată la câteva luni) Da, regulat (cel puțin odată pe lună)
Nu știu / nu răspund

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018;

22
Comisia Europeană (Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs), Flash
Eurobarometer 438, Martie 2016.
23
Comisia Europeană (Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs), Flash
Eurobarometer 467, Octombrie 2018.

55
 Conform Eurobarometrului efectuat în 2018, cele mai frecvente motive pentru care
consumatorii români nu utilizează platformele colaborative constau în faptul că aceștia
fie nu știu de existența lor (46%), fie preferă să apeleze la serviciile oferite prin canalele

tradiționale (12%). De asemenea, consumatorii români evită serviciile oferite prin

intermediul platformelor colaborative ca urmare a lipsei de încredere (11%), a îngrijorărilor

legate de împărtășirea datelor personale pe internet (11%), dar și ca urmare a accesului

slab la internet (7%).

Figura 3.14. Răspunsurile la întrebarea: ”Din ce motive nu ați folosit niciodată un serviciu oferit
prin intermediul unei platforme colaborative?”

46% UE28 RO

36%
34%

20%
16% 17%
13% 14%
12% 11% 11% 11%
6% 7%

Nu știu ce sunt Alte motive Preferința pentru Lipsa de Lipsa de încredere Îngrijorări legate Accesul slab la
platformele serviciile oferite cunoștințe tehnice în serviciile oferite de schimbul de Internet
colaborative prin intermediul despre utilizarea prin intermediul date personale pe
canalelor platformelor platformelor platformă sau pe
tradiționale colaborative colaborative Internet

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018;

De menționat este faptul că la nivelul Uniunii Europene, cei care preferă să apeleze la
serviciile tradiționale sunt mult mai numeroși (34%) față de România (12%). Se poate
deduce din aceste statistici faptul că la nivelul țărilor Uniunii Europene, calitatea serviciilor
oferite prin intermediul platformelor colaborative este percepută ca fiind relativ similară

56
cu cea furnizată prin canalele tradiționale. Spre deosebire, în România, nu preferința
pentru serviciile tradiționale reprezintă unul din motivele importante pentru care
consumatorii nu au folosit serviciile platformelor colaborative.

În ceea ce-i privește pe consumatorii români care au utilizat platformele colaborative,

aceștia s-au axat în special pe serviciile de transport (49%) și pe serviciile de cazare

(închirierea pe termen scurt a unui apartament) - 41%. De asemenea, conform

Eurobarometrului, mai mult de o treime din respondenți (39%) au utilizat platforme

colaborative pentru a accesa servicii legate de alimente (ex: livrare la domiciliu), servicii de
uz casnic (ex: grădinărit, reparații, îngrijirea copiilor – 15%), servicii profesionale (ex: servicii

IT, contabilitate - 11%), și foarte puțini servicii de finanțare (ex: crowdfunding - 2%).

Figura 3.15. Răspunsurile la întrebarea: „În care dintre următoarele sectoare ați utilizat un serviciu
oferit prin intermediul unei platforme colaborative? (mai multe răspunsuri posibile)”
57%

51% UE28 RO
49%

41%
39%

33%

17%
14%15%
11%
9% 8%
6%
2%

Transport Cazare Alimente Altele Servicii de uz Servicii Fonduri

casnic profesionale colaborative

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018;

O altă întrebare adresată consumatorilor europeni ce au utilizat serviciile platformelor

colaborative se referă la măsura în care utilizarea acestora a condus la înlocuirea serviciilor

57
oferite prin canalele tradiționale. Rezultatele indică faptul că la nivelul consumatorilor
români gradul de substituire este unul ridicat, dacă sunt analizate următoarele date:
• 9% dintre respondenții români afirmă că au înlocuit complet serviciile tradiționale,

în timp ce 28% susțin că le-au înlocuit parțial;

• 31% afirmă că au început să utilizeze serviciile numai de când acestea au devenit

disponibile prin intermediul platformelor colaborative;

• aproximativ 25% dintre respondenți afirmă că utilizează ambele tipuri de servicii în

aceeași măsură, în timp ce numai 6% preferă să utilizeze în continuare serviciile

furnizate prin canalele tradiționale. De menționat este faptul că datele sunt similare

cu cele de la nivel european.

Figura 3.16. Gradul de substituire a serviciilor oferite prin canalele tradiționale cu cele oferite prin
intermediul platformelor colaborative (2018)

31% 33%
RO UE28
28%
27% 24%
20%

12%
6% 6%
9%
2%
2%

utilizarea serviciile înlocuirea parțială înlocuirea utilizarea în neînlocuirea nu știu / nu

numai de când a serviciilor completă a aceeași măsură a serviciilor răspund
acestea au devenit tradiționale serviciilor ambele tipuri de tradiționale
disponibile prin tradiționale servicii
intermediul
platformelor
colaborative

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018;

La nivel sectorial, consumatorii europeni ce au utilizat platformele colaborative pentru

serviciile financiare sunt cei mai predispuși să înlocuiască parțial (27%) sau complet (18%)

58
serviciile financiare tradiționale, în timp ce consumatorii care utilizează serviciile de uz
casnic par cei mai puțin interesați.

Tabel 3.3. Gradul de substituire a serviciilor oferite prin canalele tradiționale cu cele oferite prin
intermediul platformelor colaborative în Uniunea Europeană (%, 2018)
Utilizarea serviciilor Înlocuirea Înlocuirea Utilizarea în aceeași
numai de când acestea au parțială a completă a măsură a ambele tipuri
devenit disponibile prin serviciilor serviciilor de servicii
intermediul platformelor tradiționale tradiționale
colaborative

Transport 27 22 13 32
Cazare 23 22 14 36
Alimente 23 21 14 38
Servicii de uz casnic 28 22 11 30

Servicii profesionale 21 21 14 38

Fonduri colaborative 27 15 18 37

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018;

Notă: căsuțele colorate cu verde reprezintă ponderile cu cele mai multe răspunsuri per sector, în timp ce

căsuțele bej reprezintă ponderile cu cele mai puține răspunsuri per sector.

59
3.1.2. Oferte de servicii prin intermediul platformelor colaborative

La nivelul economiei colaborative, oferta este formată din persoanele care își utilizează

activele pentru a le furniza utilizatorilor o varietate de servicii prin intermediul

platformelor colaborative. Conform acestei clasificări, 8% din respondenții români au

susținut că au oferit servicii prin intermediul platformelor colaborative, în timp ce media

europeană este de 6%.

Figura 3.17. Răspunsurile la întrebarea: „Ați oferit vreodată un serviciu prin intermediul unei
platforme colaborative?”
20%
Da, în mod regulat (adică o dată pe lună sau mai des)

15% Da, ocazional (adică o dată la câteva luni)

Da, o dată sau de câteva ori

10%

5%

0%
FI
FR

DK

UK
DE
SK

SI

SE
NL

ES
HU
RO

UE28
BE

IE

PL

IT

EE

EL

PT
BG
LV

HR

LT
LU

AT

MT

CY
CZ

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018.

Lipsa timpului și a interesului (42% în rândul respondenților români și 64% în rândul

celor europeni), alături de lipsa de cunoștințe tehnice (31% în România) constituie cele mai

frecvent menționate motive pentru a nu oferi servicii prin intermediul platformelor

colaborative. Pe lângă aceste motive, respondenții reclamă și aspecte ce țin de lacunele și
neclaritățile cadrul de reglementare (furnizarea în mod legal a serviciului, plata
impozitelor, respectiv caracterul neclar pe piața muncii al furnizorilor), atât în România,
cât și celelalte state din Uniunea Europeană.

60
 Figura 3.18. Răspunsurile la întrebarea: „Din care motive nu ați oferit niciodată un serviciu prin
intermediul unei platforme colaborative? (mai multe răspunsuri posibile)”

64% RO UE28

42%

31%
28% 24% 25%
16% 14% 22%
21% 20% 13%
16%
13%
10% 10% 12% 10%

Lipsa de timp Lipsa de Lipsa încrederii Lipsa încrederii Alte motive Dificultatea Accesul slab la Sistem Impactul neclar
sau interes cunoștințe în consumatorii în procesul de furnizării în Internet complicat asupra
tehnice despre care utilizează rezervare online mod legal a pentru plata statutului pe
utilizarea serviciile dvs. sau în plăți serviciului impozitelor piața muncii
platformelor
colaborative

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018;

Conform datelor prezentate în cadrul Eurobarometrului, cei care au oferit servicii prin
intermediul platformelor colaborative în România, au făcut acest lucru în principal în
sectorul serviciilor de uz casnic (31%), în sectorul serviciilor de transport (29%) și în

sectorului serviciilor de cazare (26%).

Figura 3.19. Răspunsurile la întrebarea: „În care din următoarele sectoare ați oferit un serviciu prin
intermediul unei platforme colaborative? (mai multe răspunsuri posibile)”

RO UE28
44%

31% 35%
29%
26%
24%

16%
17% 14% 14%
14%
9% 10% 8%

Servicii de uz Transport Cazare Altele Servicii Alimente Fonduri

casnic profesionale colaborative

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018;

61
 În tabelul 3.4 sunt prezentate sintetic o serie de platforme colaborative prezente și pe
piețele din România, prin intermediul cărora persoanele pot oferi servicii profesionale sau
ocazionale. După cum se poate observa, economia colaborativă se extinde într-o gamă

largă de piețe.

Tabel 3.4. Principalele platforme colaborative din România

Sector Companie Model de afaceri
Transport
Ride-hailing Uber Aceste tipuri de platforme conectează
Bolt (fost Taxify) conducătorii auto cu pasagerii ce au nevoie să
Freenow (fost CleverGO) ajungă din punctul A în punctul B. Pasagerii
Yango plătesc un tarif care variază în funcție de balanța
dintre cerere și ofertă.

Ride-sharing BlaBlaCar Conectează conducătorii auto cu pasagerii care

(sau car-pooling) ia-macutine.ro merg în aceeași direcție. Pasagerii plătesc o
contribuție conducătorilor auto, pentru a le
compensa costurile (pe baza unei sugestii și sub
un plafon maximal stabilit de BlaBlaCar).

Car-sharing Ponycar În cazul Ponycar și Spark, platformele

Spark conectează clienții (șoferi) cu mașinile deținute
Turo (fost Relay Rides) de companiile respective. Pasagerii plătesc un
Perpetoo tarif pe minut, care poate să difere în funcție de
distanța parcursă.
În cazul Turo sau Perpetoo, platforma
conectează pasagerii (șoferii) cu persoanele sau
companiile care doresc să-și închirieze mașinile
pe termen scurt.

Servicii de închiriere a proprietăților pe termen scurt

Home-sharing Airbnb Conectează persoanele care doresc să închirieze
Homeaway pe termen scurt o locuință (sau o parte din ea)
Couchsurfing cu proprietarii dispuși să le închirieze.
Pasagerii plătesc o chirie (și eventual un depozit
în avans) către platformele colaborative (acestea
operând în schimbul unui comision).

62
 Partajarea spațiilor de lucru
Partajarea Coworker.com Platforma facilitează găsirea spațiilor de lucru
spațiilor de lucru disponibile dintr-un anumit oraș pentru
lucrătorii liber-profesioniști (freelancers), oferind
totodată informații referitoare la ofertă (preț,
facilități, recenzii ale clienților etc.)

Abilități online
Contractarea de LiberProfi LiberProfi este o platformă online românească,
diverse servicii Fiverr ce face legătura între pentru furnizorii de servicii
casnice sau upWork (de regulă programatori, copywriteri, designeri)
profesionale Freelancer și potențialii clienți. Conform site-ului
PeoplePerHour platformei, LiberProfi nu are sistem de escrow și
nu încasează comisioane. Clientul plătește un
abonament la început care îi va permite sa
posteze un anumit număr de proiecte plus alte
beneficii.

Fiverr este o platformă online pentru persoanele

care oferă servicii clienților din întreaga lume.
Anunțurile includ de regulă serviciile de
traducere, grafică, editare video și programare,
cu prețuri începând de la 5$.

Servicii financiare
Servicii de Kickstarter Platforma permite persoanelor să solicite
strângere a Indiegogo fonduri pentru o idee, pentru un start-up sau
fondurilor pe pentru cauze caritabile. În mod concret,
bază de platforma face legătura între persoane care au o
recompense idee inovativă și persoane care sunt dispuse să
(Reward-based finanțeze astfel de proiecte.
funding)
Platforma se bazează pe un sistem de
recompense pentru cei care donează. În funcție
de suma plătită, donatorii primesc diferite tipuri
de cadouri (ex: noul produs creat) din partea
solicitantului de finanțare.

63