Grupa: 953 C

Participanți:

Șerbănescu Federico

Ștefănescu Andrada-Ștefania

Ungureanu Alexandra-Bianca

Zurbalic Iulia Ana-Maria

Studiu de caz: JPMORGAN CHASE & CO.: OPEN BANKING

Informații generale despre JPMorgan Chase & Co

JPMorgan Chase & Co. (NYSE: JPM) este o corporație bancară multinațională americană de
valori mobiliare, investiții și retail. Esta cea mai mare bancă din Statele Unite după active și
capitalizare bursieră. Este un furnizor major de servicii financiare, cu active de 2 trilioane de
dolari și, potrivit revistei Forbes, esta cea mai mare companie publică din lume. Unitatea de
fonduri speculative a JPMorgan Chase este unul dintre cele mai mari fonduri speculative din
Statele Unite. A fost înființată în 2000, când Chase Manhattan Corporation a fuzionat cu J.P.
Morgan & Co.
JPMorgan Chase reprezintă una dintre cele mai mari bănci din Statele Unite ale Americii,
aceasta având sediul principal în New York City, iar pentru operatiile financiare si pentru
serviciilor bancare, sediul este situat în Chicago.

Din punct de vedere istoric, aceasta a reusit să se dezvolte într-o perioadă relativ scurtă de
timp, printr-o strategie care se bazează pe integrarea si asimilarea unor firme concurente
ajungând unul dintre cei mai importanti jucători din sistemul bancar american, preluând de la
băncile asimilate o serie întreagă de avantaje: infrastructură, personal si clienti. Deciziile
pentru realizarea acestor fuziuni au fost dictate de dorinta actionariatului de a dobândi
venituri mai mari si de a ocupa o pozitie mai mare pe piată, care să ofere o stabilitate atât de
necesară în cadrul atragerii de capital si dobândirii încrederii populatiei.

Principalele fuziuni au fost:

-în anul 1991 Chemical Banking fuzionează cu

Manufactures Hanover păstrând numele Chemical Banking,
fiind în acel moment a doua bancă ca mărime din Statele
Unite ale Americii.

-în 1995 First Chicago fuzionează cu National Bank of

Detroit fondatorul NBD, formând cea mai mare firmă cu sediul din partea de vest.

-în 1996 Chase Manhattan fuzionează cu Chemical Banking rezultând la vremea aceea ce mai
mare institutie de acest gen din Statele Unite ale Americii.

-în 1998 Bank One fuzionează cu First Chicago NBD preluând numele de Bank One, care la
rândul ei fuzionează cu Louisiana’s First Commerce. Bank One devine cea mai mare firmă de
servicii financiare din partea de vest a SUA si a patra la nivelul întregii tări.

-în 2000 JPMorgan & Co fuzionează cu Chase Manhattan aliindu-se patru dintre cele mai
dezvoltate bănci din New York City într-o firmă numită J.P.Morgan Chase.

În anul 2004, o importantă deosebită a avut-o fuziunea dintre J.P.Morgan Chase si Bank One
pentru a forma firma de astăzi si anume JP Morgan Chase. Se consideră că această fuziune va
duce la aparitia uneia dintre cele mai puternice institutii bancare. Numeroase publicatii au
sustinut importanta aparitiei unei asemenea firme, atât pe plan intern cât si extern, datorită
fuziunii unei institutii care beneficiază de un capital si experientă în domeniu cu banca care a
reusit să dobândească încrederea clientilor, J.P.Morgan si Bank One.

Toate acestea au dus la aparitia unui concern capabil să influenteze în mod direct piata,
beneficiind de o experientă îndelungată în domeniul bancar.

Studiu de caz- JPMORGAN CHASE & CO.: OPEN BANKING

Conceptul de Open Banking:

Open banking este cunoscut si sub numele de “open bank data” si este o practica bancara care
le ofera furnizorilor terti de servicii financiare acces deschis la datele financiare ale
consumatorilor de la institutii bancare si non-bancare prin utilizarea de interfete de
programare a aplicatiilor (IPA-uri).In anul 2020 open banking-ul va permite interconectarea
conturilor si datelor din institutii pentru a fi folosite de consumatori, institutii financiare si
furnizori terti de servicii.

În anul 2017, compania JP Morgan l-a angajat pe Sairam Rangachari pentru a fi șeful global
al strategiei de programare a aplicațiilor și al Open Banking-ului, inițiativa pe care acesta a
lansat-o în 2018.

JPMC și Wells Fargo, un alt gigant bancar au fost cunoscuți în anul 2020 ca lideri ai
rezistentei la OPEN Banking. Disputa bancară avea la baza nedumerirea daca instituțiile mari
precum JPMC au acces la datele consumatorilor găzduite în sistemele lor informatice.
Legea SUA a menționat că aceștia aveau dreptul legal de a autoriza terți să-și acceseze datele.
Așadar, consumatorii care doreau să beneficieze de servicii financiare de vârf au permis în
scris ca fintech-urile să acceseze datele bancare, JPMC stabilind însă, niste termeni.

În 2015, JPMC a blocat accesul la Mint, un serviciu online de management financiar,

interzicând utilizatorilor Mint să își acceseze conturile Chase prin intermediul software-ului
Mint, provocând nemulțumiri în rândul clienților Chase.

Tot în anul 2015, au existat dovezi că preocupările directorului executiv Jamie Dimon ar
putea fi justificate, Jurnalul Wall Street dezvăluind că serviciul datelor Yoodle Inc. vindea
date despre tranzacții fondurilor speculative.

De asemenea, Christina Tetreault (Consumer Reports Inc.) este de părere că terții au obținut
prea des acces la datele consumatorilor.

John Pitts, însă, o contrazice pe aceasta susținând că serviciul pe care fintech-urile le pot oferi
este ceva ce își doresc consumatorii.

În ceea ce privește încălcările securității cibernetice, se spune că fintech-urile pot contribui la

protejarea datelor clienților.

INDUSTRIA SERVICIILOR BANCARE CU AMĂNUNTUL

Serviciile bancare cu amănuntul (cunoscute și sub numele de consumer banking sau personal
banking) oferă servicii financiare publicului larg, mai degrabă decât întreprinderilor sau
organizațiilor. Aceste servicii financiare includ, dar nu se limitează la, conturi curente/de
economii, credite ipotecare, carduri de debit/credit, împrumuturi, bancomate și conturi de
pensii. Băncile vând încrucișat alte produse financiare clienților de retail, oferind servicii
precum managementul averii și consultanță în investiții.

Potrivit FDIC, sistemul bancar a generat un venit net de 233 de miliarde de dolari în 2019, al
doilea cel mai profitabil an din istorie pentru industrie. Industria este puternic consolidată și
dominată de un număr mic de jucători majori. Este dificil pentru noile companii să intre pe
piață; costurile fixe ridicate și reglementările stricte constituie bariere mari la intrare.

Respectarea reglementărilor bancare și a legalității exercită o presiune disproporționată

asupra firmelor mai mici, care trebuie să aloce proporțional mai multe resurse conformității
decât firmelor mai mari. Schimbarea băncilor implică costuri mari de schimbare, astfel încât
consumatorii fac acest lucru rar. Acești factori combinați înseamnă că băncile s-au obișnuit să
nu fie nevoite să concureze puternic pentru majoritatea clienților. Băncile de retail generează
venituri prin împrumuturi, un sistem cunoscut sub numele de rezerve bancare fracționate.
Băncile stochează depozitele în numerar ale clienților și le folosesc pentru a face
împrumuturi. Fed cere ca un anumit procent din depozite să fie păstrat la îndemână; această
„cerință de rezervă” este o măsură de siguranță care asigură că cererile de retragere nu
depășesc depozitele în orice moment. În 2020, după ani de dobânzi scăzute, mediul de afaceri
nu a fost favorabil băncilor. Creșterea veniturilor anuale a încetinit. Băncile caută să mențină
marjele de profit prin reducerea costurilor și inovarea. O cale potențială pentru ambele este
banca online - oferirea de servicii prin internet și aplicații mobile, ceea ce reduce nevoia
clienților de a călători la sucursalele băncilor concrete și deschide posibilitatea unor noi
servicii pentru consumatori. În timp ce această cale promite să crească confortul și satisfacția
clienților, de asemenea, pune băncile într-o concurență mai mare cu companii fintech mai
agile, dornice să ofere mai ușor aceleași și servicii suplimentare la prețuri mai mici. Băncile
vând încrucișat produse de investiții, servicii de gestionare a activelor/avuției și soluții de
plată pentru a genera venituri suplimentare, dar multe dintre aceste produse sunt, de
asemenea, vulnerabile la întreruperi și la comprimarea marjei. Odată cu creșterea investițiilor
pasive cu costuri reduse, cum ar fi fondurile tranzacționate la bursă, băncile au fost forțate să
reducă comisioanele pentru gestionarea fondurilor mutuale. Companiile Fintech au intrat și
ele în aceste zone. Robo-consilierii oferă consiliere automată, uneori bazată pe inteligență
artificială (AI), eliminând nevoia de intervenție umană și consiliere în investiții băncile (și
alte instituții) folosite pentru a oferi.

JPMORGAN CHASE & CO.

JPMC este o companie americană de servicii financiare care oferă o varietate de servicii în
domeniul bancar cu amănuntul, servicii bancare de investiții, management al activelor și
management al averii. A fost desemnată cea mai mare bancă din Statele Unite în 2019 de
către S&P Global și a șasea cea mai mare bancă din lume după activele totale. Ca și alte
bănci în mediul de afaceri actual, JPMC a apelat la tehnologie și inovație pentru a susține
creșterea. Compania a cheltuit miliarde de dolari pe tehnologie în ultimii ani. Are peste
40.000 de tehnologi care lucrează în bancă, cu capital uman dedicat programării, ingineriei
sistemelor, proiectării aplicațiilor și altor astfel de funcții. JPMC are, de asemenea, 31 de
centre de date, 67.000 de servere fizice, 27.920 de baze de date și o rețea globală dedicată
deservirii clienților. JPMC are o echipă digitală dedicată „concentrată pe design și inovație de
produse și platforme”.

COMPANIILE EMERGENTE DE TEHNOLOGIE FINANCIARĂ

De la criza financiară din 2008, investițiile în noi fintech-uri au crescut semnificativ. Criza
din 2008 a dus la consumatori nemulțumiți și la scăderea încrederii în marile instituții
financiare, ceea ce a deschis ușa noilor intrați care urmăresc să ofere servicii financiare la
prețuri mai mici și prețuri mai mari. În 2015, investițiile globale în fintech au crescut cu 75%,
până la 22,3 miliarde de dolari, iar până în 2018, investițiile anuale au ajuns la 31 de miliarde
de dolari. Din 2010 până în 2015, au fost investite peste 50 de miliarde de dolari în aproape
2.500 de companii. Companiile FinTech oferă o mare varietate de servicii, deservind adesea o
anumită nișă, mai degrabă decât oferind o suită completă de soluții. Așadar, natura
amenințării la adresa băncilor nu este că acestea vor fi înlocuite în întregime, ci că un aflux de
companii mai mici și mai agile ar putea elimina majoritatea veniturilor pe care băncile le
doresc.

OPEN BANKING - IDEEA ȘI REALITATEA

Open Banking reprezintă consumatorii care beneficiază prin acordarea furnizorilor de servicii
terți acces la datele lor bancare la propria discreție. Consumatorii care își împărtășesc în mod
liber datele cu furnizorul de servicii financiare ales de ei vor crește concurența în industria
serviciilor financiare, ceea ce, la rândul său, va stimula inovarea și va scădea prețurile. De
asemenea, poate crea valoare nouă pentru consumatori prin integrarea serviciilor și agregarea
datelor din diferite surse. Legea impune băncilor să predea datele clienților lor către terți după
ce consumatorii le autorizează, ceea ce pare o așteptare rezonabilă pentru mulți consumatori
și factori de decizie. În cele din urmă, datele aparțin consumatorului. Pentru bănci, însă,
aceasta înseamnă că trebuie să predea date care îi vor ajuta pe alții să concureze cu ele.

În Europa și în alte părți, această problemă privind informațiile consumatorilor a fost

încadrată în termeni de "portabilitate a datelor" ideea căreia consumatorii ar trebui să poată
duce datele oriunde au ales, ca și cum ar fi proprietatea personală. Amestecate cu datele
consumatorilor erau adesea alte informații pe care băncile le consideră drept proprietate, cum
ar fi nivelurile comisiilor și prețurile tranzacțiilor sau conturilor. În afara Statelor Unite,
operațiunile bancare deschise au fost adoptate în mod oficial în Europa, Regatul Unit,
Australia și în alte părți prin regimuri de reglementare, cu intenția declarată de a crește
concurența serviciilor financiare în moduri care să beneficieze consumatorii.
Trecerea către open banking în Statele Unite, atunci, a fost mai ad-hoc decât în alte țări. În
Statele Unite, factorii de decizie politică au fost mai puțin înclinați să influențeze piețele prin
reglementare și au avut tendința de a se baza în schimbul de concurență pentru a pune în
aplicarea în beneficiul consumatorilor. CFPB a anunțat, de asemenea, și pentru modul în care
datele financiare au fost partajate și ce evoluții tehnologice ar putea fi folosite pentru a
promova în viitor.

PRACTICI ALE ACCESULUI LA DATE

JPMorgan Chase (JPMC) a manifestat rezerve și preocupări cu privire la partajarea datelor

financiare cu furnizorii de servicii terți. CEO-ul Jamie Dimon a afirmat că se preiau mai
multe informații decât este necesar și că mulți terți vând sau comercializează informații în
mod nefavorabil clienților. Fintech-urile au negat aceste acuzații și au susținut că respectă
datele autorizate de clienți. PMC a adoptat o strategie de rezistență la accesul necontrolat al
terților și a invitat fintech-urile să încheie acorduri formale cu banca. Aceste acorduri includ
reguli stricte pentru accesul securizat prin API-uri, desemnarea clară a informațiilor accesate,
responsabilitatea terților pentru riscuri, asigurare și cerințe de securitate.

Abordarea JPMC a permis crearea serviciului AccountSafe, care oferea un tablou de bord
clienților pentru a vedea ce terțe părți au acces la datele lor și le permitea să ajusteze accesul.
Cu toate acestea, fintech-urile nu au fost complet satisfăcute de aceste aranjamente, deoarece
implica o multitudine de acorduri individuale. Un grup numit Clearing House Payments
Company a publicat un model de acord pentru standardizarea accesului la date, iar Financial
Data Exchange a propus dezvoltarea unui set standardizat de API-uri. Cu toate acestea,
utilizarea acestor standarde a rămas voluntară și băncile s-au opus reglementărilor care ar fi
impus utilizarea obligatorie a API-urilor standardizate.

În general, băncile s-au opus influenței de reglementare în acest domeniu, cu excepția

reglementării companiilor fintech, pe care le-au susținut pentru a le supraveghea mai bine.

JPMorgan Chase & Co. acordă o prioritate ridicată practicilor de acces la date pentru a
asigura securitatea, confidențialitatea și integritatea informațiilor despre clienți. Compania
urmează protocoale stricte și implementează diverse măsuri pentru a guverna accesul la date
în cadrul operațiunilor sale.
Politici de control al accesului: JPMorgan Chase a stabilit politici de control al accesului care
definesc privilegiile și permisiunile acordate angajaților în funcție de rolurile și
responsabilitățile acestora. Accesul la datele sensibile ale clienților este limitat numai la
personalul autorizat.

Acces bazat pe roluri: Compania folosește un sistem de control al accesului bazat pe roluri, în
care drepturile de acces sunt acordate în funcție de funcțiile specifice postului și
responsabilitățile persoanelor. Acest lucru ajută la asigurarea faptului că angajații au acces
numai la datele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

Autentificare cu mai mulți factori: JPMorgan Chase utilizează mecanisme de autentificare cu

mai mulți factori pentru a îmbunătăți securitatea datelor. Acest lucru necesită ca angajații să
ofere mai multe forme de verificare, cum ar fi parole, jetoane de securitate sau autentificare
biometrică, pentru a accesa sistemele de date sensibile.

Monitorizare și audit: Banca utilizează sisteme robuste de monitorizare și audit pentru a

urmări și înregistra activitățile de acces. Acest lucru permite detectarea oricăror încercări de
acces neautorizate sau suspecte și ajută la identificarea potențialelor breșe de securitate.

Criptare și protecția datelor: JPMorgan Chase folosește tehnici de criptare pentru a proteja
datele în timpul transmiterii și stocării. Informațiile despre clienți sunt criptate pentru a
preveni accesul sau interceptarea neautorizată.

Instruire și conștientizare: Compania investește în programe de formare regulate pentru a

educa angajații despre politicile de acces la date, cele mai bune practici și importanța păstrării
confidențialității datelor. Acest lucru ajută la crearea unei culturi de conștientizare a
securității datelor în cadrul organizației.

Managementul furnizorilor terți: JPMorgan Chase implementează protocoale stricte atunci

când angajează furnizori și parteneri terți. Acordurile și contractele de acces la date includ
prevederi pentru asigurarea securității și confidențialității informațiilor despre clienți.

Conformitate și standarde de reglementare: banca respectă standardele din industrie și

cerințele de reglementare care guvernează accesul la date, cum ar fi Regulamentul general
privind protecția datelor (GDPR) și Actul Gramm-Leach-Bliley (GLBA). Echipele de
conformitate evaluează și actualizează în mod regulat practicile de acces la date pentru a se
alinia la reglementările în evoluție.
CRESTEREA AGREGATORILOR DE DATE FINANCIARE

Agregatorii de date financiare, precum Finicity, Fiserv Inc., Mint, MX Technologies Inc.,
Plaid, Yodlee și YNAB, au devenit din ce în ce mai influenți în cadrul open banking. Aceste
companii au rezolvat o problemă cu care se confruntă multe fintech-uri și alte companii terțe:
accesul la informații bancare în diverse instituții financiare, inclusiv firme de investiții și alte
entități non-bancare.
Agregatorii s-au poziționat între instituțiile care dețin informații despre consumatori și terții
care doresc acces la aceste informații. Ei au facilitat accesul terților la datele consumatorilor,
oferind un portal unic prin intermediul căruia aceștia puteau accesa datele, indiferent de sursa
lor.
Inițial, agregatorii obțineau informațiile prin intermediul tehnicii de screen scraping
(extragerea automată a datelor de pe ecranele aplicațiilor). Pe măsură ce au câștigat tot mai
mult trafic și, implicit, influență și respect, aceștia au reușit să încheie acorduri cu diverse
bănci pentru a obține un acces mai direct la date prin intermediul API-urilor (interfețe de
programare a aplicațiilor).
În 2020, devenea tot mai clar că agregatorii vor rămâne un factor important în competiția
bancară deschisă și că vor continua să joace un rol semnificativ în mediul fintech și open
banking.
Este important de menționat că rezumatul este bazat pe informațiile disponibile până în
septembrie 2021, iar evoluțiile ulterioare pot fi diferite.

CE SA FAC
Pentru a se adapta la tendințele din industrie, JPMC ar trebui să adopte o abordare deschisă și
să exploreze parteneriate strategice cu fintech-urile. Prin construirea unui ecosistem bancar
deschis, banca ar putea să ofere o valoare mai mare clienților săi prin intermediul inovațiilor
tehnologice și serviciilor personalizate. Cu toate acestea, acest lucru ar putea implica riscuri,
precum scăderea cotei de piață și a randamentului financiar pe termen scurt. Prin urmare,
JPMC trebuie să gestioneze cu atenție aceste aspecte, inclusiv securitatea și
confidențialitatea, pentru a menține succesul său în afaceri și a rămâne competitivă în
economia platformelor.

CONCLUZII

În timp ce JPMorgan Chase a fost una dintre cele mai mari bănci din SUA și a obținut succes
în domeniul financiar, a întâmpinat și provocări. Unele dintre acestea includ îngrijorările
legate de securitatea datelor și accesul terților la acestea, precum și concurența din partea
companiilor fintech mai mici și mai agile. Cu toate acestea, JPMorgan Chase a continuat să
se adapteze și să inoveze pentru a-și menține poziția de lider în industrie.
În concluzie, JPMorgan Chase & Co. este o bancă americană de talie mondială, care a reușit
să se impună ca una dintre cele mai mari și mai influente bănci din Statele Unite. Prin fuziuni
strategice și investiții în tehnologie, compania și-a consolidat poziția pe piață și a continuat să
ofere servicii financiare diverse și inovatoare. Cu toate provocările din industrie, JPMorgan
Chase rămâne un jucător important și unul dintre principalii lideri din sistemul bancar global.