Universitatea Valahia din Târgoviște

Facultatea de Științe Economice

E.C.T.S.
COMERȚUL INTERNAȚIONAL CU MĂRFURI

-Comerțul în funcție de intensitatea exportului-

1.Prezentarea comerțului internațional și comerțului în funcție de export

Comerțul internațional este un schimb de bunuri și servicii peste granițe sau teritorii
internaționale. În majoritatea țărilor, acesta reprezintă o parte semnificativă din PIB.Deși
comerțul internațional a fost prezent peste tot în istorie, importanța sa economică, socială și
politică a crescut.

Pentru a favoriza exporturile, numeroase organisme guvernamentale publică pe internet studii

de piață pe domeniu de activitate și țară străină. Aceste studii sunt mai mult sau mai puțin
accesibile și deseori gratuite.

Indicatorul “Comerțul în funcție de intensitatea exportului” surprinde toate aceste schimburi

de mărfuri între statele Uniunii Europene.

Prezentul indicator se definește ca obiectivul principal al statisticii comerțului cu mărfuri

după caracteristicile întreprinderii , care  este acela de a uni două domenii statistice majore
care au fost în mod tradițional compilate și utilizate separat, statisticile de afaceri și
statisticile comerțului internațional cu mărfuri .

Comerțul cu mărfuri între țări este defalcat pe activitate economică , clasa de mărime a

întreprinderilor , concentrarea comerțului , diversificarea geografică și produsele
comercializate . Noile informații sunt folosite pentru a efectua tipuri de analize mai
sofisticate, de exemplu pentru a evalua rolul companiilor europene în contextul globalizării

1
Universitatea Valahia din Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
E.C.T.S.
sau pentru a evalua impactul comerțului internațional cu mărfuri asupra ocupării forței de
muncă, producției și valorii adăugate, esențial într-o lume globalizată. unde economiile sunt
din ce în ce mai interconectate.

Unitatea de măsură este valoarea comercială în mii de euro, dar poate fi și numărul de
întreprinderi.

Unitatea statistică este întreprinderea.

Costurile pentru producerea datelor pentru anul 2018 au fost: 10 persoane – 86,3 zile –
aproximativ 7791 Euro.

Termenul limită pentru transmiterea datelor TEC către Eurostat este de 18 luni de la sfârșitul
anului de referință, conform regulamentului UE. 

Pentru comerțul în interiorul UE, orice companie înregistrată în scopuri de TVA care
tranzacționează mărfuri cu alte state membre ale UE, peste pragul statistic, este obligată să
furnizeze informații despre tranzacțiile sale lunar. Informațiile sunt obținute direct de
Institutul Național de Statistică, responsabil cu colectarea statisticilor comerciale, numai în
format electronic.

Pentru elaborarea statisticilor comerciale extracomunitare, sursa datelor este declarația

vamală depusă de întreprinderi și, în unele cazuri, de persoane fizice implicate într-o
tranzacție internațională de mărfuri cu o țară din afara UE. Declarația vamală — Documentul
Administrativ Unic — este în principal în format electronic.

2
Universitatea Valahia din Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
E.C.T.S.
2.Clasamentul indicatorului analizat

Tabelul prezintă locul fiecarui stat în clasament și valoarea pentru fiecare an

State membre ale 2014 2017 2020

U.E.
România 8 9 9
Germania 1 1 1
Austria 5 7 7
Ungaria - - -
Franța - 2 2
Cipru - - -
Malta - - 17
Bulgaria - - -
Grecia - - -
Spania - - 5
Italia - - -
Slovenia 10 11 12
Slovacia - 9 10
Cehia 7 7 8
Croația - - 13
Luxemburg 3 13 12
Belgia 2 4 4
Olanda 4 3 3
Danemarca - - -
Suedia - - -
Finlanda - - -
Lituania 11 12 14
Letonia - - 16
Estonia - - -
Polonia 6 5 6
Portugalia 9 10 11

Prezentul tabel reflectă diferențele de valori realizate în diferiți ani de statele membre ale
Uniunii Europene. Aceste valori variază în funcție de exportul internațional al fiecarui
stat.Acest aspect este dezbătut pentru fiecare țară, valorile schimbându-se în fiecare
an.Diferențele apar deoarece cantitatea de mărfuri exportată s-a modificat, astfel unele state
au avut e evoluție, iar altele nu.Putem observa că o evoluție majoră a avut România în anul
2017 față de 2014, coborând de pe locul 9 pe locul 8.

Valoarea totală a comerțului internațional al României, în anul 2014, a fost de 110.968,2 mil.
euro, în creştere cu 5,9% față  de anul 2013, exportul înregistrând o creştere la 52.459,8 mil.
euro (+5,8%), iar importul o creştere la 58.508,4 mil. euro (+5,9%).

Exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (85,5% din

total export şi, respectiv, 90,0% din total import).
În anul 2014, primele 10 țări de destinație pentru exporturile româneşti au fost: Germania (cu

3
Universitatea Valahia din Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
E.C.T.S.
o pondere în totalul exportului României de 19,3%), Italia (11,9%), Franța (6,8%), Ungaria
(5,1%), Turcia (4,5%), Marea Britanie (4,1%), Bulgaria (3,4%), Federația Rusă  (2,8%),
Spania (2,7%)  şi Olanda (2,6%), ponderea cumulată a acestor țări fiind de 63,0% în total
export.   La import primele 10  țări partenere ale României (țări de origine pentru importuri
extracomunitare şi de expediție pentru importuri intracomunitare) dețin o pondere de 67,5%
din total import realizat în anul 2014, respectiv: Germania (19,1%), Italia (10,8%), Ungaria
(7,9%), Franța (5,7%), Polonia (4,6%), China (4,0%), Kazahstan (3,9%), Federația Rusă 
(3,9%), Austria (3,8%) şi Olanda (3,7%). Balanța comercială a României a înregistrat la
nivelul principalilor 10 parteneri comerciali la export şi, respectiv, la import, următoarele
tendințe în anul 2014: deficit comercial în creştere pe relațiile: Kazahstan (‐2.225,7 mil.
Euro, nivelul soldului la 31 decembrie 2014), China (‐1.782,8 mil. Euro), Polonia (‐1.408,7
mil. euro), Germania (‐1.095,5 mil. euro), Olanda (‐826,9 mil. Euro) şi Spania (‐137,6 mil.
Euro); deficit comercial în scădere pe relațiile: Ungaria (‐1.933,7 mil. euro), Austria (‐963,5
mil. Euro), Federația Rusă (‐824,9 mil. euro) şi Italia (‐94,0 mil. euro); Departamentul de
Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale excedent comercial în creştere pe relațiile: Marea
Britanie (+819,1 mil. euro) şi Franța (+239,1 mil. euro); excedent comercial în scădere pe
relațiile: Turcia (+407,5 mil. euro)  şi Bulgaria (+94,2 mil. euro).

Valoarea totală a comerţului internaţional al României, în anul 2018, a fost de 150.599,9 mil.
euro, în creştere cu 8,9% faţă de anul 2017, exportul înregistrând o creştere la 67.733,1 mil.
euro (+8,1%), iar importul o creştere la 82.866,8 mil. euro (+9,6%). În aceste condiţii,
deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu 16,8%, de la nivelul de -12.959,8 mil.
euro (la 31 decembrie 2017), la -15.133,7 mil. euro (la 31 decembrie 2018).

Comerţul total intracomunitar al României s-a majorat cu 8,7%, la 113.857,7 mil. euro, din
care exportul a cunoscut o creştere cu 9,5%, fiind de 51.982,1 mil. euro, iar importul o
creştere cu 8,0%, cifrându-se la 61.875,6 mil. euro. Soldul negativ al balanţei comerciale
România în relaţia cu partenerii din Uniunea Europeană (UE) a crescut cu 1,0% în anul 2018
faţă de anul 2017, de la -9.798,3 mil. euro, la -9.893,5 mil. euro. Pe ansamblul relaţiilor
comerciale din afara spaţiului comunitar a fost înregistrată o evoluţie crescătoare, datorată,
atât creșterii exportului, cât mai ales a importului. Comerţul total extracomunitar a însumat
36.742,2 mil. euro, cu 9,7% mai mult în anul 2018 faţă de anul anterior, din care export
15.751,0 mil. euro (+3,9%), iar import 20.991,2 mil. euro (+14,6%). Pentru aceleaşi două
perioade de analiză, deficitul balanţei comerciale România - ţări non-UE a crescut de la -
3.161,5 mil. euro, la -5.240,2 mil. Euro (+65,7%).

Pe fondul creşterii mai mari a volumului comerţului pe relaţia extracomunitară față de relația
intracomunitară, ponderea schimburilor comerciale totale cu ţările UE în comerţul
internaţional românesc a scăzut de la 75,8% în anul 2017, la 75,6% în anul 2018. Analiza
exporturilor pe grupe de mărfuri pune în evidenţă faptul că principalele categorii de produse
au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piaţa internaţională şi, în funcţie de
ponderea deţinută în total export, au influenţat amplitudinea trendului ascendent al exportului
realizat în anul 2018, comparativ cu anul anterior.

4
Universitatea Valahia din Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
E.C.T.S.
După mărimea creşterii absolute înregistrată de livrările la export în perioadele de timp de
comparaţie, principalele grupe de produse pot fi ierarhizate după cum urmează: ▪ produse ale
industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) +3.327,4 mil. euro (+10,6%); ▪
metale comune şi articole din acestea +664,1 mil. euro (+12,5%); ▪ produse ale industriei
chimice şi mase plastice +429,2mil. euro (+7,6%); ▪ produse minerale +423,2 mil. euro
(+17,1%); ▪ produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) +151,0 mil. euro
(+3,2%); ▪ produse agroalimentare +81,6 mil. euro (+1,3%); ▪ articole din piatră, ipsos,
ciment, sticlă şi ceramică +33,0 mil. euro (+8,8%). Reduceri ale exporturilor s-au înregistrat
la: ▪ produse ale industriei textile şi pielăriei -42,4 mil. euro (-0,7). În structura principalelor
grupe de produse, importurile româneşti au înregistrat, în totalitate, creşteri în anul 2018 faţă
de aceeași perioadă a anului anterior. Astfel, creşteri absolute s-au înregistrat la: ▪ produse ale
industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) +3.514,1 mil. euro (+11,6%); ▪
produse minerale +1.306,7 mil. euro (+24,2%); ▪ metale comune şi articole din acestea
+884,6 mil. euro (+11,1%); ▪ produse ale industriei chimice şi mase plastice +623,9 mil. euro
(+4,8%); ▪ produse ale industriei lemnului şi hârtiei (inclusiv mobilă) +350,5 mil. euro
(+9,8%); ▪ produse ale industriei textile şi pielăriei +226,1 mil. euro (+3,3%); ▪ produse
agroalimentare +218,1 mil. euro (+2,9%); ▪ articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi
ceramică +112,4 mil. euro (+11,3%)

Exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (87,7% din

total export şi, respectiv, 88,7% din total import). Comerţul intracomunitar (cu cele 27 ţări
membre ale UE) reprezintă o pondere de 76,7% la export şi de 74,7% la import. În anul 2018,
primele 10 ţări de destinaţie pentru exporturile româneşti au fost: Germania (cu o pondere în
totalul exportului României de 23,0%), Italia (11,4%), Franţa (7,1%), Ungaria (4,9%), Marea
Britanie (4,2%), Bulgaria (3,3%), Polonia (3,2%), Spania (3,1%), Cehia (3,0%) şi Turcia
(2,9%), ponderea cumulată a acestor ţări fiind de 66,1% în total export. La import primele 10
ţări partenere ale României (ţări de origine pentru importuri extracomunitare şi de expediţie
pentru importuri intracomunitare) deţin o pondere de 68,0% din total import realizat în anul
2018, respectiv: Germania (20,4%), Italia (9,4%), Ungaria (6,9%), Polonia (5,6%), China
(5,3%), Franţa (5,1%), Turcia (4,3%), Olanda (3,9%), Federația Rusă (3,8%) şi Austria
(3,3%).

Balanţa comercială a României a înregistrat la nivelul principalilor 10 parteneri comerciali la

export şi, respectiv, la import, următoarele tendinţe în anul 2018: ▪ deficit comercial în
creştere pe relaţiile: China (-3.661,5 mil. Euro, nivelul soldului la 31 decembrie 2018),
Polonia (-2.463,2 mil. euro), Federația Rusă (-2.051,4 mil. euro), Turcia (-1.622,1 mil. euro),
Olanda (-1.461,7 mil. Euro), Germania (-1.394,0 mil. euro), Austria (-1.173,3 mil. Euro),
Cehia (-420,7 mil. euro) și Bulgaria (-99,9 mil. euro); Produse ale industriei constructoare de
mașini (inclusiv electrotehnică) Produse ale industriei textile și pielăriei Produse minerale
Produse ale industriei chimice și mase plastice Produse agroalimentare Metale comune și
articole din acestea Produse ale industriei lemnului (inclusiv mobilă) Articole din piatră,
ispos, ciment, sticlă și ceramică Structura importului CIF (%) pe principalele grupe de
produse în perioada 01.01-31.12.2018, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2017
Import 2018 60 Produse ale industriei constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică)

5
Universitatea Valahia din Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
E.C.T.S.
Produse ale industriei textile și pielăriei Produse minerale Produse ale industriei chimice și
mase plastice Produse agroalimentare Metale comune și articole din acestea Produse ale
industriei lemnului (inclusiv mobilă) Articole din piatră, ispos, ciment, sticlă și ceramică
Structura exportului FOB (%) pe principalele grupe de produse în perioada 01.01-31.12.2018,
comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2017 Export 2018 Export 2017
Departamentul de Comerţ Exterior 4 ▪ deficit comercial în scădere pe relaţiile: Ungaria (-
2.388,0 mil. euro), Spania (-110,8 mil. euro) şi Italia (-32,4 mil. euro); ▪ excedent comercial
în creştere pe relaţiile: Marea Britanie (+1.129,2 mil. euro) şi Franţa (+588,7 mil. euro); ▪
excedent comercial în scădere pe nici o relaţie

Valoarea totală a comerţului internaţional al României, în anul 2020, a fost de 142.739,5 mil.
euro, în scădere cu - 8,1% faţă de anul 2019, exportul înregistrând o scădere la 62.175,6 mil.
euro (-9,9%), iar importul o scădere la 80.563,9 mil. euro (-6,6%). În aceste condiţii, deficitul
balanţei comerciale a României a crescut cu +6.3%, de la nivelul de -17.298,8 mil. euro (la
30 decembrie 2019), la -18.388,3 mil. euro (la 31 decembrie 2020).

Pe ansamblul relaţiilor comerciale din afara spaţiului comunitar UE 27 a fost înregistrată o

evoluţie descrescătoare, datorată scăderii atât a exportului, cât și a importului. Comerţul total
extracomunitar UE 27 a însumat 37.713,3 mil. euro, cu -10,8% mai puțin în anul 2020 faţă de
anul anterior, din care export 16.395,4 mil. euro (-12,5%), iar import 21.317,9 mil. euro (-
9,5%). Pentru aceleaşi două perioade de analiză, deficitul balanţei comerciale România - ţări
non-UE 27 a crescut de la -4.808,0 mil. euro, la -4.922,4 mil. euro (+2,4%).

Exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (88,4% din

total export şi, respectiv, 88,2% din total import). Comerţul intracomunitar (România cu cele
26 ţări membre ale UE) reprezintă o pondere de 73,6% la export şi de 73,5% la import. În
anul 2020, primele 10 ţări de destinaţie pentru exporturile româneşti au fost: Germania (cu o
pondere în totalul exportului României de 22,8%), Italia (10,7%), Franţa (6,7%), Ungaria
(5,0%), Polonia (3,7%), Bulgaria (3,6%), Olanda (3,5%), Turcia (3,4%), Marea Britanie
(3,3%) şi Cehia (3,1%), ponderea cumulată a acestor ţări fiind de 65,8% în total export. La
import, primele 10 ţări partenere ale României (ţări de origine pentru importuri
extracomunitare şi de expediţie pentru importuri intracomunitare) deţin o pondere de 68,7%
din total import realizat în anul 2020, respectiv: Germania (20,8%), Italia (8,9%), Ungaria
(7,3%), China (6,3%), Polonia (6,2%), Franţa (4,6%), Turcia (4,4%), Olanda (3,9%), Austria
(3,2%) şi Cehia (3,1%).