Maxime limba latina

Aequat omnes cinis (Moartea ii face pe toti egali) – SENECA, Epistulae ad

Lucilium 91,16.
“Sufletul nostru trebuie sa fie format astfel incat sa-si inteleaga si sa-si suporte
destinul – ne spune Seneca. Sa stie ca soarta are toate indraznelile, ca are aceeasi putere
asupra supusilor ca si asupra stapanitorilor. Nu trebuie sa ne indignam de nimic din
toate acestea: am intrat intr-o lume in care se traieste sub aceste legi. Sa te indignezi
daca s-ar fi hotarat ceva nedrept anume pentru tine, dar daca aceeasi lege apasa
deopotriva pe cei de sus, ca si pe cei de jos, inpaca-te cu soarta. N-ai de ce sa ne pretuiesti
dupa mormintele si monumentele acestea care marginesc din loc in loc drumul: cenusa
ne face pe toti la fel. Neegali prin nastere, suntem egali prin moarte.”

Aiunt veritatem laborare nimis saepe, extingui nunquam (Se spune ca

adevarul paleste prea adesea, dar nu se stinge niciodata) – TITUS LIVIUS, Ad Urbe
condita, 22,39,19. Intr-o cuvantare a lui Quintus Fabius Maximus, adresata lui Lucius
Emilius, in legatura cu razboiul impotriva cartaginezilor, acesta isi aminteste acest
proverb: “Cine va dispretui gloria desarta – zice el – va avea pe cea

adevarata. Lasa sa ti se numeasca prudenta frica, chibzuinta incetineala, destoinicia

nepricepere in ale razboiului. Prefer sa-ti stie de frica un dusman intelept decat niste
concetateni nebuni. De cel prea indraznet va rade Hannibal, de cel care nu-i deloc
nesocotit se va teme. Nu te povatuiesc sa stai cu mainile in san, dar in activitatea ta,
mintea, nu norocul, sa-ti fie calauza… graba e fara prevedere si oarba.”

Cum fortuna statque caditque fides (Cand norocul se tine de tine, sinceritatea
prietenilor te paraseste) – Ovidius, Pontica, 2, 3, 10.
Ovidius isi plange soarta nedreapta ce l-a lovit, referindu-se la prietenii care l-au
parasit, dovada a nesinceritatii lor.
 “Rusine, da rasa e: folosul este astazi
Temeiul prieteniei la omul cel de rand.
Castigul inainte de toate si nu cinstea!
Prietenii sunt numai norocului fideli.
Ia omului speranta castigului din suflet,
Si nimeni nu mai cauta prietenia ta!”
Poetul a simtit pe pielea sa acest adevar. Cat timp norocul iti surade, esti
inconjurat de prieteni, dar dintre acestia multi sunt doar interesati.

Decipimur specie recti (Suntem inselati de aparenta binelui) – Horatius, Ars

Poetica, 25. Vorbind despre pictori, poetul aduce critici acelora care, lipsiti de talent, nu
reusesc sa redea in opera lor ceea ce ei au dorit de fapt. Situatia este asemanatoare si in
cazul poetilor:
“multi dintre noi, o parinte si tineri de tatal lor vrednici
Ne amagim cu iluzii ca-I bine, concizia-I tinta,
Insa obscure sunt in scris; urmarind unu-n stil eleganta,
Nerv si avant ii lipsesc; cautand maretia se-nganfa;
Pare chibzuit, temator de furtuni, se taraste-n tarana.”

Dura lex, sed lex (Legea e aspra, dar e lege). Adagiu din dreptul roman care
exprima caracterul obligatoriu al respectarii legilor, oricat de aspre ar fi. Legile nu pot
multumi pe toti cetatenii unui stat, oricat de bine ar fi intocmite. Maxima poate fi folosita
si in afara domeniului juridic, de pilda cand este vorba de o regula de conduita foarte
severa, sau o ordine care trebuie respectata cu strictete, chiar daca nu ne place.