Fișă biografică

William Shakespeare

William Shakespeare a fost un dramaturg și poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de
limba engleză și supranumit „Poetul din Avon” (în engleză "Bard of Avon”) sau „Lebăda de pe Avon” ("The
Swan of Avon"). Din vasta sa operă - parte realizată în colaborare - s-au păstrat aproape 38 de piese de
teatru, 154 de sonete, 2 lungi poeme narative, precum și alte multe poezii traduse în aproape fiecare
limbă vorbită.

Date biografice
Shakespeare a scris majoritatea lucrărilor sale cunoscute între 1589 și 1613. Piesele lui de început au fost
în special comedii și drame istorice de maxim de rafinament și artă, până la sfârșitul secolului al XVI-lea.
După aceea, înainte de aproximativ 1608, a scris în special tragedii, incluzând cunoscutele Hamlet, Regele
Lear și Macbeth, considerate unele dintre cele mai strălucite lucrări în limba engleză. În ultima parte a
vieții a scris tragi-comedii. de asemenea știute ca aventuri romantice și a colaborat cu alți dramaturgi.

Shakespeare a fost un poet și dramaturg respectat la vremea lui, dar reputația lui nu a crescut la
înălțimile sale actuale înainte de secolul al XIX-lea. Ideile romantice, în particular, întâmpină genialitatea
lui Shakespeare, iar victorienii s-au închinat lui Shakespeare cu o stimă pe care George Bernard Shaw a
numit-o „idolatrizarea lui Shakespeare”. În secolul XX, munca lui a fost în repetate rânduri recunoscută și
redescoperită de noile abordări ale artei spectacolului de teatru. Piesele sale de teatru rămân cât se
poate de populare și astăzi, fiind permanent studiate, jucate și reinterpretate în diverse contexte
culturale și politice în întreaga lume.

Londra și cariera teatrală

Nu se știe exact când a început Shakespeare să scrie, dar aluziile contemporane și recordurile de
performanță arată că mai multe dintre piesele sale au fost montate pe scenă la Londra doar după 1592.
Bardul a fost suficient de bine cunoscut la Londra, atât cât să fie atacat de dramaturgul Robert Greene.

Opere
Cei mai mulți dramaturgi din acea perioadă au colaborat cu alte persoane cu aceleași preocupări, și criticii
sunt de acord că Shakespeare, mai ales în primii și ultimii ani din cariera sa, a făcut același lucru. Unele
piese, cum ar fi Titus Andronicus și primele istorii, rămân controversate, în timp ce The Two Noble
Kinsmen și Cardenio au foarte bună demonstrarea documentării contemporane. Primele piese au fost
influențate de scrierile altor dramaturgi elisabetani, în special Thomas Kyd și Christopher Marlowe.
Primele lucrări oficiale de Shakespeare sunt Richard III și cele trei părți din Henry VI, scrise la începutul
anului 1590, perioadă cu apetit pentru drama istorică.

Ca dramaturg, a scris câteva dintre cele mai puternice tragedii și numeroase comedii. De asemenea, a
scris 154 de sonete și multe poezii. Dintre acestea, unele sunt considerate drept cele mai strălucitoare
opere scrise vreodată în literatură, datorită priceperii lui Shakespeare de a depăși narațiunea și de a
descrie cele mai intime și profunde aspecte ale naturii umane. Se crede că majoritatea operei a scris-o
între 1585 și 1613, deși datele exacte și cronologia pieselor de teatru atribuite lui nu se cunosc cu
precizie.

Influența exercitată de Shakespeare asupra vorbitorilor de limba engleză din întreaga lume se reflectă
prin recunoașterea imediată a unor citate din piesele lui Shakespeare, titlurile operelor bazate pe fraze
din Shakespeare și numeroasele adaptări ale pieselor sale. Alte semne ale influenței sale contemporane
sunt includerea sa în primele 10 poziții într-un top al "Celor mai importanți 100 de britanici", sondaj
sponsorizat de BBC, frecventele producții bazate pe operele sale, cum ar fi BBC Television Shakespeare
(un set de adaptări pentru televiziune ale pieselor sale) și succesul filmului "Shakespeare in Love" (1998),
o ficțiune dedicată vieții scriitorului, bazată pe scenariul unui foarte cunoscut autor dramatic
contemporan, Tom Stoppard, care a propus și o rescriere în cheie postmodernă a lui Hamlet,
"Rozencrantz și Guildestern sunt morți". Toate piesele au fost puse în scenă la Teatrul Globe a cărui
deviză ce se putea citi pe cortina teatrului, era "Totus mundus agit histrionem". Ea reprezenta traducerea
în limba latină a unei replici celebre din piesa "Cum vă place", "Lumea este o scenă și oamenii sunt doar
actori".

Poezii
În 1593 și 1594, când teatrele au fost închise din cauza ciumei, Shakespeare a publicat două poeme
narative pe teme erotice, Venus și Adonis și Violul Lucreției. Le-a dedicat lui Henry Wriothesley. În Venus
și Adonis, un nevinovat Adonis respinge avansurile sexuale ale lui Venus, în timp ce în Violul Lucreției,
soția Lucreția este violată de către desfrânatul Tarquin. Influențat de Metamorfozele lui Ovid, poemele
arată vinovăție și confuzie morală care rezultă din pofta necontrolată. Ambele s-au dovedit populare și au
fost de multe ori retipărite în timpul vieții lui Shakespeare. Al treilea poem narativ , Plângerile unui
îndrăgostit, în care o femeie tânără se plânge de seducerea ei de către un pretendent convingător, a fost
tipărită în prima ediție a sonetelor, cea din 1609. Mai mulți savanți au acceptat acum că Shakespeare a
scris Plângerile unui îndrăgostit. Criticii consideră că anumite calități ale sale fine sunt umbrite de efecte
de plumb. Phoenixul și turtureaua, tipărită în Loveas Martyr a lui Robert Chester în 1601, jelește moartea
legendarului Phoenix și a credincioasei sale turturele. În 1599, două dintre proiectele timpurii ale
sonetelor 138 și 144 au apărut în The Passionate Pilgrim, publicată sub numele lui Shakespeare, dar fără
permisiunea lui.

Sonete
Publicate în 1609, sonetele au fost ultimele lucrări non-dramatice ale lui Shakespeare imprimate. Oamenii
de știință nu sunt siguri când fiecare dintre cele 154 de sonete au fost compuse, dar dovezile sugerează
că Shakespeare a scris sonetele de-a lungul carierei sale pentru un public privat. Puțini analiști cred că
colecția publicată urmează secvențe destinate lui Shakespeare. El pare să fi planificat două serii
contrastante: unul despre pofta necontrolată pentru o femeie căsătorită cu un aspect întunecat și una
despre dragoste și conflict pentru un tânăr echitabil. Rămâne neclar dacă acestea reprezintă persoane
reale. Ediția din 1609 a fost dedicată domnului W.H. Nu se știe dacă acest lucru a fost scris de
Shakespeare însuși sau de către editorul Thomas Thorpe, ale cărui inițiale apar în josul paginii. Criticii
susțin că sonetele sunt ca o meditație profundă cu privire la natura iubirii,pasiune sexuală, procreare,
moarte, și timp.

Portret
Nu există nici o descriere scrisă a aspectului fizic al lui Shakespeare și nici o dovadă că el a comandat
vreodată un portret, astfel gravura Droeshout, pe care Ben Jonson a aprobat-o ca fiind foarte
asemănătoare cu chipul real, și monumentul lui din Stratford furniza cele mai bune dovezi legate de
aspectul său.
Opera
Opera sa include 37 de piese de teatru terminate, una neterminată, între care 17 sunt comedii, piese
istorice, tragedii, sonete.

Comedii
 Furtuna
 Doi gentlemeni din Verona
 Nevestele vesele din Windsor
  Măsură pentru măsură
 Comedia erorilor
 Mult zgomot pentru nimic
 Zadarnicele chinuri ale dragostei
 Visul unei nopți de vară
 Neguțătorul din Veneția
 Cum vă place
 Îmblânzirea scorpiei
 Totul e bine când se termină cu bine
 A douăsprezecea noapte
 Poveste de iarnă
 Pericle, Prinț al Tironului

Piese istorice
 Regele Ioan
 Richard al II-lea (piesă)
 Henric al IV-lea
 Henric al V-lea
 Henric al VI-lea
 Richard al III-lea
 Henric al VIII-lea

Tragedii
 Romeo și Julieta
 Troilus și Cresida
 Coriolan
 Titus Andronicus
 Timon din Atena
 Iulius Caesar
 Macbeth
 Hamlet
 Regele Lear
 Othello (piesă)
 Antoniu și Cleopatra

Piese pierdute
 Love's Labour's Won
 Cardenio
 Richard al II-lea (prima parte)

Poeme
 Sonetele lui Shakespeare
 Venus și Adonis
 The Rape of Lucrece
 The Passionate Pilgrim
 The Phoenix and the Turtle
 A Lover's Complaint

Apocrife
 Eduard al III-lea
 Sir Thomas More