William Shakespeare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Acest articol se referă la dramaturgul englez William Shakespeare. Pentru alte sensuri,
vedeți Shakespeare (dezambiguizare).
William Shakespeare

William Shakespeare
Portretul Chandos, National Portrait Gallery, Londra

Date personale

Născut 23 aprilie 1564[1]

Stratford-upon-Avon, Warwickshir
e, Anglia

Decedat 23 aprilie 1616 (52 de ani)

Stratford-upon-Avon, Warwickshir
e, Anglia

Înmormântat Holy Trinity Church[*]

Părinți John Shakespeare[*]

Mary Shakespeare[*]

Frați și surori Joan Shakespeare[*]

Edmund Shakespeare[*]
Gilbert Shakespeare[*]

Căsătorit cu Anne Hathaway (7 decembrie

1582–23 aprilie 1616)

Copii Susanna Hall[*][2]

Hamnet Shakespeare[*][3]
Judith Quiney[*][4]
 Naționalitate englez

Cetățenie Regatul Angliei

Etnie englez

Ocupație poet, dramaturg, actor

Limbi limba engleză[5]

Studii King Edward VI School, Stratford-

upon-Avon[*]

Activitatea literară

Specie literară Poezie, Teatru

Opere Hamlet
semnificative Romeo și Julieta
Cum vă place
Macbeth
Visul unei nopți de vară
Sonetele lui Shakespeare
Comedia erorilor
Îmblânzirea scorpiei
Doi gentlemeni din Verona
Regele Ioan

Semnătură

Date biografice[modificare | modificare sursă]

William Shakespeare s-a născut și a crescut în Stratford-upon-Avon. La vârsta de 18 ani, el
s-a căsătorit cu Anne Hathaway, cu care acesta a avut trei copii: Susanna și gemenii
Hamnet și Judith. Între anii 1585 și 1592, el a început o carieră de succes în Londra ca actor,
scriitor și proprietarul unei părți a unei companii de jocuri numită „Oamenii Lordului
Chamberlain” (The Lord Chamberlain's Men), mai târziu știută ca „Oamenii Regelui” (King’s
Men). Se pare că el s-a retras la Stratford în jurul anului 1613, unde a murit 3 ani mai târziu.
Câteva recorduri ale vieții private ale lui Shakespeare au supraviețuit, și au existat speculații
considerabile despre aspecte ca fizicul său, sexualitatea și credințele religioase, paternitatea
operei sale dramatice și nu numai.
Shakespeare a scris majoritatea lucrărilor sale cunoscute între 1589 și 1613. Piesele lui de
început au fost în special comedii și sau drame istorice, genuri pe care el le-a ridicat la
punctul de maxim de rafinament și artă până la sfârșitul secolului al XVI-lea. După aceea,
înainte de aproximativ 1608, el a scris în special tragedii, incluzând aici Hamlet, Regele
Lear și Macbeth, considerate unele dintre cele mai strălucite lucrări în limba engleză. În
ultima parte a vieții, el a scris comedii tragice, de asemenea știute ca aventuri romantice și a
colaborat cu alți dramaturgi.
Multe dintre piesele sale de teatru au fost publicate chiar în timpul vieții sale, însă în ediții de
diverse calități și precizii. În 1623, doi dintre colegii săi de teatru au publicat The First Folio, o
ediție adunată din lucrările sale dramatice care le include pe toate, în afară de două din
piesele de teatru care doar acum sunt recunoscute ca fiind ale lui Shakespeare.
Shakespeare a fost un poet și dramaturg respectat la vremea lui, dar reputația lui nu a
crescut la înălțimile sale actuale înainte de secolul al XIX-lea. Ideile romantice, în particular,
întâmpină genialitatea lui Shakespeare, iar victorienii s-au închinat lui Shakespeare cu o
stimă pe care George Bernard Shaw a numit-o „idolatrizarea lui Shakespeare” . În secolul
XX, munca lui a fost în repetate rânduri recunoscută și redescoperită de noile abordări ale
artei spectacolului de teatru. Piesele lui de teatru rămân cât se poate de populare astăzi și
sunt permanent studiate, jucate și reinterpretate în diverse contexte culturale și politice în
întreaga lume.
Shakespeare, dramaturgul cel mai jucat și mai respectat, inclusiv de către regina Elisabeta,
a colaborat cu teatrul Globe, unul din cele mai populare ale epocii Elisabetane, a cărui
deviză era "Totus mundus agit histrionem", reluată în piesa „Cum vă place”, o metaforă a
lumii ca scenă de teatru: "All the world's a stage, / And all the men and women merely
players: They have their exits and their entrances" („Lumea întreagă este o scenă iar bărbații
și femeile sunt actorii ei, ei intră și ies pe rînd din ea”).

Ultimii ani și moartea[modificare | modificare sursă]

Rowe a fost primul biograf care nu a luat în considerare legenda potrivit căreia Shakespeare
s-ar fi retras la Stratford cu puțini ani înainte să moară, întrucât retragerea de la întreaga sa
muncă ar fi fost neobișnuită la acel timp. În același timp, Shakespeare a continuat sa viziteze
Londra. În 1612, el a fost chemat ca martor la Curtea de Instanță privind acordul căsătoriei
fiicei lui Mountjoy, Mary.
După anii 1606-1607, Shakespeare a scris puține piese de teatru și nici una nu îi mai este
atribuită după 1613. Ultimele trei piese ale sale au fost colaborări, probabil cu John Fletcher,
care i-a succedat ca dramaturg pentru "Oamenii regelui".
Shakespeare a murit la 23 aprilie 1616. Susanna s-a căsătorit cu un medic, John Hall,
în 1607, iar Judith s-a căsătorit cu Thomas Quiney, un podgorean, cu două luni înainte de
moartea lui Shakespeare.

Opera[modificare | modificare sursă]

Opera sa include 37 de piese de teatru terminate, una neterminată, între care 17 comedii,
piese istorice, tragedii, sonete.
Comedii[modificare | modificare sursă]

 Furtuna
 Doi gentlemeni din Verona
 Nevestele vesele din Windsor
 Măsură pentru măsură
 Comedia erorilor
 Mult zgomot pentru nimic
 Zadarnicele chinuri ale dragostei
 Visul unei nopți de vară
 Neguțătorul din Veneția
 Cum vă place
 Îmblânzirea scorpiei
 Totul e bine când se termină cu bine
 A douăsprezecea noapte
 Poveste de iarnă
 Pericle, Prinț al Tironului

Piese istorice[modificare | modificare sursă]

 Regele Ioan
 Richard al II-lea (piesă)
 Henric al IV-lea
 Henric al V-lea
 Henric al VI-lea
 Richard al III-lea
 Henric al VIII-lea

Tragedii[modificare | modificare sursă]

 Romeo și Julieta
 Troilus și Cresida
 Coriolan
 Titus Andronicus
 Timon din Atena
 Iulius Caesar
 Macbeth
 Hamlet
 Regele Lear
 Othello (piesă)
 Antoniu și Cleopatra

Piese pierdute[modificare | modificare sursă]

 Love's Labour's Won

 Cardenio
 Richard al II-lea (prima parte)

Poeme[modificare | modificare sursă]

 Sonetele lui Shakespeare

 Venus și Adonis
 The Rape of Lucrece
 The Passionate Pilgrim
 The Phoenix and the Turtle
 A Lover's Complaint

Apocrife[modificare | modificare sursă]

 Eduard al III-lea
 Sir Thomas More

Bibliografie, Shakespeare în
România[modificare | modificare sursă]

Chesnoiu, Monica-Matei (2006). Shakespeare in the Romanian Cultural
Memory. Legătură externa în |title= (ajutor)

"Shakespeare in Nineteenth Century", edited by Monica-Matei Chesnoiu, with a
foreword by Stanley Wells, Editura Humanitas, 2006

"Shakespeare in Romania", 1900-1950, edited by Monica-Matei Chesnoiu, with a
foreword by Stanley Wells, Editura Humanitas, 2007

"Shakespeare in Romania", 1950-to the present, edited by Monica-Matei Chesnoiu,
with a foreword by Stanley Wells, Editura Humanitas, 2008

101 Lucruri inedite despre Shakespeare, Janet Ware, Al Davis, Editura Meteor
Press [1]