Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calculul Transformatorului de Retea 220V
Calculul Transformatorului de Retea 220V
| Scheme electronice | Anunturi | Circuite audio | Diverse | Linkuri | Catalog | Manuale | Important |
TRANSFORMATORUL DE RETEA
Pentru unele montaje simple se pot utiliza transformatoare de sonerie, scoase din carcasa lor.
Asemenea transformatoare, din cauza izolatiei foarte bune, folosind o carcasa sectionata, pot alimenta
chiar mici amplificatoare, pana la o putere de 5...6W, cu tranzistoare de putere medie sau circuite
integrate; dar au un camp magnetic de dispersie foarte mare, producand brum prin inductie magnetica
in montajul pe care-l alimenteaza. O alta posibilitate, cu fiabilitate foarte buna si cu un camp dispers
magnetic minim, consta in folosirea unor transformatoare de iesire de cadre, de la televizor. De obicei,
un asemenea transformator are o izolatie deosebit de buna intre primar si secundar si asigura o
tensiune in preajma valorii de 12V in secundar, daca primarul sau se conecteaza la reteaua de 220V.
Se recomanda ca tolele acestui tip de transformator sa se reaseze in stare alternata. Atat in cazul
transformatoarelor de sonerie cat si a transformatoarelor de iesire de cadre, eventual si audio, numarul
de spire din secundar si grosimea sarmei de bobinaj pot fi modificate de amator prin rebobinare, functie
de cerintele montajelor de alimentat.
De asemenea, amatorul poate recupera transformatoare cu unele bobinaje intrerupte sau arse, cu
carcase lovite sau sparte. In acest caz se desfac tolele cu toata atentia, pentru a nu se rani mainile,
apoi tolele se strang in manunchi cu ajutorul unor bucati de sarma, astfel ca sa nu se risipeasca.
Pachetul de tole E+I astfel obtinut se ambaleaza in foita de plastic sau hartie, notandu-se citet
sectiunea miezului in centrimetrii patrati. Sarma de bobinaj se desface de pe carcasa originala si se
infasoara pe mici mosorase de lemn, metal sau plastic - cum sunt de pilda mosorasele de la filmele
fotografice 6X 9, carora li se perforeaza axial un orificiu de 6 mm diametru, la fel cu atentie, pentru a nu
se leza mainile. Pe capacelul mosorelului se noteaza prin zgariere diametru sarmei.
Miezurile de tole si sarma de bobinaj pot fi folosite la confectionarea unor transformatoare, dupa
necesitati. Conductorul de bobinaj cu izolatie arsa trebuie dat la deseuri, deoarece in cazul refolosirii
lui intr-un transformator, acesta va lua foc de la prima proba. Sarma arsa poate fi totusi folosita pentru
conexiuni dezizolate, la mici lucrari artizanale, in cazul sarmei cu diametru de peste 0.5mm, necesara
la bobinaj in cantitate mica, se poate incerca reizolarea ei prin pensulare cu vopsea nitrocelulozica sau
de ulei, care mentine izolatia si lasand distanta suficienta intre spire.
http://www.electronica.ro/transformator.shtml 1/8
11/28/2014 Calculul transformatorului de retea 220V
corespund ca putere, deci ca suprafata a sectiunii scopurilor unei constructii noi cu tranzistoare, vor fi
debobinate numai de secundare, primarul lasandu-se intact, intrucat sectiunea conductorului de
bobinaj si numarul de spire corespunde optim puterii absorbite de transformator de la retea, care se
preia de catre noile secundare. Aceste secundare vor fi bineinteles rebobinate de catre amator, functie
de cerintele montajului care se realizeaza.
In general, pentru a obtine rezultate bune, nu se vor face economii nejustificate la alegerea
transformatorului de retea. Daca un montaj stereo, de pilda, cere un transformator de retea de
dimensiuni prea mari, care duce la o stricare a gabaritului dorit pentru montaj, se poate utiliza un
artificiu si anume, montajul stereo poate fi alimentat prin doua transformatoare separate de retea, de
dimensiuni mai mici, bobinate pe miezuri de transformatoare de iesire de cadre sau audio de televizor,
plasate de o parte si de alta a amplificatorului, fie cele doua transformatoare avand secundarele
conectate in serie sau paralel fiecare cu ale celuilalt, fie, eventual, fiecare transformator alimentand
cate o celula de redresare si filtrare separata. Astfel se obtine o autonomie totala a celor doua canale
din amplificatorul stereo, imposibilitate de a avea reactii mutuale prin surse de alimentare, o reducere
importanta a campurilor magnetice parazitare date de miezurile celor doua transformatoare, usor de
obtinut prin fazarea corespunzatoare a primarelor, o echilibrare a greutatii amplificatorului stereo. In
plus este o solutie ieftina, cum si suprapunerea a doua miezuri mai mici - dar identice - , pentru
obtinerea unui miez mai mare, devine o solutie posibila si avantajoasa la alte constructii.
Suprafata de miez care se cere folosita poate fi obtinuta printr-o formula empirica simpla si
anume S2 =P, in care S este notatia pentru suprafata sectiunii exprimata in centrimetri patrati.
Se prefera folosirea tabelului I, care ofera mai multe variante, pentru diverse cazuri, pornind de la
transformatoarele speciale pentru aparataj III-FI, cu scapari magnetice minime, calculate empiric cu
formula 60/S, apoi sistemul de transformator obisnuit, calculat confortabil cu 50/S, un sistem
economic, pentru economie de cupru cu 45/S si sistemul cel mai riscant, pentru transformatoare care
nu pot fi utilizate decat un timp limitat la 1...2 ore, cu formula 40/S.
Pentru miezuri cu valori intermediare este bine sa se aplice calculul potrivit unui miez imediat mai
mic ca valoare, de exemplu in cazul unui miez de 4.5cm2 , se calculeaza valorile cuvenite unui miez de
4cm2 . Rezultatul sigur va fi majorarea factorului de siguranta in functionare, deci un lucru bun. Daca se
procedeaza invers, luandu-se un miez de dimensiune inferioara cerintelor, transformatorul nu va oferi
rezultate optime, se va incinge sub sarcina. Se admite cateodata o derogare de la aceste considerente
si anume in cazul alimentarii etajelor finale in contratimp clasa B: calculul transformatorului de retea
poate fi datorat unei puteri absorbite nu de 100% cat ar cere montajul final la putere maxima, ci numai
70%, intrucat etajul final clasa B are un consum variabil, functie de putere.
O data ales miezul in functie de puterea consumata in secundar, se calculeaza puterea absorbita
in primar pentru dimensionarea sarmei folosite in infasurarea bobinajului primar. Presupunem ca
transformatorul este pentru un aparataj portabil care trebuie alimentat la retelele de 120 si 220V. Nu
este rational sa se bobineze doua primare separate pentru fiecare tensiune de retea in parte. Ar fi
nepractic si neeconomic. Se pot folosi alte doua metode. Prima cere bobinarea unui primar pentru
120V cu sarma de un anumit diametru rezultat din calcul; iar in continuare, inca un bobinaj de circa
100V, care inseriat cu primul sa totalizeze de la cap la cap 220V. Sectiunea de 100V se va bobina cu
sarma mai subtire.
O a doua solutie, mult mai economica, dar care complica intrucatva sistemul de comutare al
sectiunilor din care e alcatuit primarul, cere bobinarea a doua infasurari pentru 110V fiecare, conectate
in paralel pentru 110...120V, sau conectate in serie pentru 220V, amandoua bobinate cu un conductor
cuvenit numai legarii la reteaua de 220V. Prin aceasta a doua solutie se obtine economie de spatiu in
fereastra de bobinaj, fapt care nu este de dispretuit mai ales la tolele de tip "economic", cele mai usor
de procurat.
Diametrul sarmei folosite la bobinarea primarului se poate calcula pe formula foarte simpla 0.6 x
radical(I), in care I este intensitatea curentului, exprimat in amperi, sau se utilizeaza tabelul II, mai
precis, unde valorile sunt aproximativ aceleasi cu ale calculului empiric.
http://www.electronica.ro/transformator.shtml 3/8
11/28/2014 Calculul transformatorului de retea 220V
220V va fi bobinat cu sarma de 0.15mm diametru. In cazul alegerii variantei economice de bobinaj, cu
doua sectiuni a cate 110V fiecare, conectate serie sau paralel, se va folosi numai conductor de
0.15mm diametru, pentru ambele sectiuni. Economia de spatiu de bobinaj devine evidenta.
Asa cum s-a spus si mai sus, numarul de spire poate fi calculat cu ajutorul formulei epirice 50:S,
S reprezentand sectiunea miezului in centimetri patrati; iar 50 frecventa retelei de 50Hz. Din raport se
obtine numarul de spire la 1V tensiune de retea. Astfel, in cazul ales, numarul de spire pe volt va fi de
12,6 spire x 220V = 2772 spire. Un asemenea exemplu de calcul ar duce la un transformator optim
dimensionat, poate "prea solid". Cu mici exceptii este tocmai ceea ce se doreste; dar se pot face si
unele economii, asa cum se procedeaza si in industrie, admitand incarcarea mai mare a miezului, fapt
care permite un numar mai mic de spire, deci economie de sarma si spatiu de bobinaj.
Tabelul II: Numarul de spire al primarului la transformatorul de retea alimentat la 120V si 220V.
Pentru 60/S Pentru 50/S Pentru 45/S Pentru 40/S Diametru
Suprafata
120V/220V 120V/220V 120V/220V 120V/220V conductor
miezului (S)
(F.larg) (Larg) (Economic) (Riscant) emailat
[cm2 ]
[spire] [spire] [spire] [spire] [mm]
1 7200/13200 6000/11000 5400/9900 4800/8800 0.08/0.07
1.5 4800/8800 4000/7325 3600/6600 3200/5900 0.10/0.08
2 3600/6600 3000/5500 2700/4950 2400/4400 0.15/0.12
2.5 2880/5280 2400/4400 2160/4000 2000/3520 0.18/0.15
3 2400/4400 2000/3670 1800/3300 1600/3000 0.20/0.16
3.5 2040/3740 1720/3200 1600/2850 1400/2600 0.22/0.18
4 1800/3300 1500/2750 1350/2475 1200/2200 0.30/0.22
4.5 1600/2930 1340/2450 1200/2200 1100/2000 0.32/0.25
5 1440/2640 1200/2200 1100/2000 960/1760 0.35/0.28
6 1200/2200 1000/1850 900/1650 800/1465 0.37/0.32
7 1030/1885 860/1570 770/1420 685/1260 0.45/0.37
8 900/1650 750/1375 675/1240 600/1100 0.55/0.42
9 800/1465 667/1220 600/1100 535/980 0.60/0.45
10 720/1320 600/1100 540/990 480/880 0.65/0.50
11 655/1200 545/1000 500/900 440/800 0.70/0.55
12 600/1100 500/920 450/825 400/740 0.85/0.60
13 550/1010 460/850 420/760 370/680 0.90/0.65
14 510/940 430/785 385/710 340/630 0.95/0.70
15 480/880 400/740 360/660 320/585 1.00/0.80
Tabelul III: Numarul de spire/volt la secundar. (Precizie suficienta pentru tole de ferosiliciu de
http://www.electronica.ro/transformator.shtml 4/8
11/28/2014 Tabelul III: Numarul de spire/volt la
Calculul transformatorului
secundar. (Preciziede retea 220V
suficienta pentru tole de ferosiliciu de
0.35mm grosime. Numarul de spire/volt se va inmulti cu tensiunea secundara necesara).
Suprafata Pentru 60/S 50/S 45/S 40/S
miezului (S) (F.larg) (Larg) (Economic) (Riscant)
2 [spire] [spire] [spire] [spire]
[cm ]
1 66 55 50 45
1.5 44 36 33 29
2 33 28 25 22
2.5 27 22 20 18
3 22 18 17 15
3.5 19 16 14 13
4 17 14 12 11
4.5 15 12 11 10
5 13 11 10 9
6 11 9 8 7
7 10 8 7 6
8 9 7 6 6.5
9 7.5 6 5.5 5
10 6.5 5.5 5 4.5
11 6 5 4.5 4
12 5.5 4.5 4 3.7
13 5 4 3.7 3.5
14 4.5 3.7 3.5 3.2
15 4.2 3.5 3.2 3
Avand astfel datele precise pentru bobinaj, se poate trece la confectionarea transformatorului.
Pentru infasurarea conductorului de bobinaj se confectioneaza o carcasa de carton electrotehnic -
prespan - de circa 1mm grosime, ca in figura 1. Asamblarea carcasei se face prin lipire cu lac
nitrocelulozic. Carcasa rigidizata prin uscare se fixeaza cu ajutorul unui dispozitiv "fluture", usor de
confectionat din tabla zincata, pe un ax de otel de 6mm, fixat in mandrinul unei masini de gaurit
manuale, sau pe un simplu ax cu manivela, in caz ca amatorul nu poseda o masina de gaurit. Oricum
s-ar proceda, bobinajul trebuie executat strans, spira langa spira, fiecare strat izolandu-se cu foita
parafinata de condensator, taiata la formatul latimii carcasei, lunga exact cat sa se petreaca peste
stratul de bobinaj anterior. Peste primar se infasoara doua-trei straturi de hartie uleiata, sau hartie
groasa parafinata, cu scopul maririi izolatiei. De asemenea se mareste izolatia intre straturile
secundare separate.
http://www.electronica.ro/transformator.shtml 5/8
11/28/2014 Calculul transformatorului de retea 220V
Fig.1
Conductorul de bobinaj in toate cazurile va fi din cupru, izolat cu email si lac. In tabelul IV se dau
diametrele conductoarelor functie de intensitatea de curent. Pentru conductoarele mai groase de 1mm
se admit si alte tipuri de izolatie. Sarma de izolatie cu vinilin se deterioreaza usor la incingere. Pentru
conductoarele de bobinaj cu diametru mai mic de 0.3mm se prefera sa se puna capatul de sarma al
bobinajului sub forma de lita torsionata, astfel ca sa fie asigurat impotriva ruperii accidentale.
Pentru compactare se poate bate miezul usor cu o bucata de lemn. Foarte multa atentie pentru
ca tolele sa nu taie carcasa, sau sa atinga ultimul strat de bobinaj. Se pot strecura bucati de prespan
intre bobinaj si tole pentru a rigidiza ansamblul. Ideal ar fi sa se fiarba cateva minute tot transformatorul
in parafina topita, operatie care duce la o imbunatatire substantiala a izolatiei, la absenta oricarui
bazait mecanic; dar operatia este destul de gingasa si neplacuta. In nici un caz nu se va folosi pentru
impregnare smoala sau straturi de izolatie din polivinil, plastic, tubulete diverse strecurate prin bobinaj.
Izolatia sarmei va avea de suferit, dupa uscarea insertiilor spirele insuficient fixate vor vibra,
transformatorul va avea viata scurta, fapt care nu este de dorit.
0.05 4
0.06 6
0.07 8
0.08 10
0.09 12
0.10 15
0.12 25
0.15 50
0.17 75
0.20 100
0.25 125
0.27 150
0.30 200
0.35 300
0.40 400
0.45 500
0.50 700
0.6 1 [A]
0.8 2 "
1.0 3 "
1.1 4 "
1.3 5 "
1.5 6 "
2.0 10 "
2.5 15 "
Uneori amatorul este pus in situatia de a evalua posibilitatile de realizare ale unui transformator,
intr-un anume spatiu disponibil, in sensul ca numarul de spire determinat prin calcul trebuie sa incapa
in intregime pe carcasa. In acest scop se dovedeste util tabelul V care mentioneaza numarul de spire
pe centimetrul patrat de suprafata a ferestrei tolei. Calculul estimativ se face astfel: Se determina aria
ferestrei unei tole care serveste la alcatuirea pachetului necesar transformatorului. Din aria rezultata,
exprimata in cm2 , se scade circa 10% pentru o izolatie de foarte buna calitate.
Numarul de spire pentru primar si secundar, cu anumite diametre de sarma, rezultate din calcule
sau consultarea tabelelor anexate, permite ca din tabelul V sa se obtina imediat o situatie clara a
posibilitatii de a introduce pe carcasa numarul de spire cerut de transformator. Operatia trebuie
neaparat facuta inainte de a bobina pe tole de format "economic", care au o fereastra foarte ingusta,
existand in cazul unui transformator mai complicat, posibilitatea foarte neplacuta de a nu mai putea
introduce o carcasa umflata de prea multa sarma, pe un miez de tole cu fereastra prea mica. In felul
acesta amatorul nu va fi pus in situatia de a incepe un bobinaj fara a fi sigur ca incape in intregime in
spatiul disponibil.
http://www.electronica.ro/transformator.shtml 8/8