OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Iubire, înţelepciune şi adevăr

(Gura, urechile şi ochii)

Conferinţa din 05.03. 13! ("ari#)

Conferinţă i$provi%a&ă (no&e #&eno'rafia&e)

n acea#&ă #eară, voi adău'a, încă, c&eva cuvin&e de#pre ochi, urechi şi 'ură,
pen&ru că e*i#&ă, încă, $ul&e lucruri in&ere#an&e de #pu# în privinţa ace#&or
or'ane.
n fiecare %i $ncaţi pine, beţi apă #au vin, re#piraţi aer şi nu #un&eţi
nicioda&ă de#&ul de #ă&ui, nici plic&i#iţi de &oa&ă acea#&ă hrană. Iar eu $ă aflu aici
pen&ru voi ca un bucă&ar+ va$ adu#, de-a, o hrană lichidă pen&ru 'ura voa#&ră, o
hrană aeriană pen&ru urechile voa#&re şi, în #frşi&, o hrană e&erică pen&ru ochii
voş&ri. n acea#&ă #eară ei bine, în acea#&ă #eară $eniul va fi un a$e#&ec de
ali$en&e lichide, aeriene şi e&erice. n $od #ucce#iv va$ ară&a& li&erele /,  şi
. /cu$ vo$ le'a ace#&e #une&e pen&ru a pronunţa cuvn&ul /u$.

/ e#&e pen&ru ochii voş&ri

 e#&e pen&ru urechile voa#&re
 e#&e pen&ru 'ura voa#&ră

2ă reveni$, în#ă, un $o$en&, $ai în&i, a#upra fra%ei din van'helie de#pre
care va$ vorbi& de-a+ 4Cereţi şi vi #e va da cău&aţi şi veţi afla ba&eţi şi vi #e
va de#chide. /ce#&e ordine par foar&e #i$ple. 6e e*e$plu, #ă ceri ce nu
cere$ noi 7 /ve$ părinţi, prie&eni, iubiţi şi, din cau%a lor, cere$ lui 6u$ne%eu,
lu$ii invi%ibile, na&urii, n'erilor, &o& ce #un&e$ capabili #ă i$a'ină$. 6ar ia&ă
că, în ciuda in#i#&enţei noa#&re, nu pri$i$ ceea ce a$ ceru&, a&unci #un&e$
decepţionaţi şi &ra'e$ conclu%ia că lu$ea invi%ibilă e#&e foar&e nedreap&ă cu noi.
6e c&e ori a$ ceru& aşa fără re%ul&a&e 8 6e ce 7 "ur şi #i$plu fiindcă nu
cunoaş&e$ le'ile.
/&unci cnd vre$ #ă face$ cu$pără&uri în&run $a'a%in, ne adre#ă$
vn%ă&orului, e#&e adevăra&, dar &rebuie, de a#e$enea, #ă dă$ ceva în #chi$bul
celor ceru&e. 6acă nu vre$ #ă plă&i$, #un&e$ refu%aţi pen&ru cel $ai $ic lucru.
n na&ură, în lu$ea invi%ibilă, &o&ul #e în&$plă ca în $a'a%inele din planul fi%ic.
9u$ea invi%ibilă va #pune. 46aţi ini$a lui 6u$ne%eu şi l vă va da &o&ul în
#chi$b. :oi ră#pundeţi în#ă+ 4;u po&, a$ da&o de-a la al&cineva /$ o #oţie,
copii, #au o a$an&ă adorabilă, şi nu $ai a$ ini$ă de da&. Ia&ă de ce ru'ăciunile
voa#&re nu #un& nicioda&ă î$plini&e 8 :ă i$a'inaţi în&o&deauna că veţi pu&ea

1
obţine ceva fără #ă daţi ni$ic în #chi$b. #&e i$po#ibil. 4Cereţi şi vi #e va da
i$plică $ai în&i un dar venind de la voi. <rebuie #ă daţi o par&e din a&enţia
voa#&ră conş&ien&ă, din &i$pul vo#&ru, din #&rădaniile voa#&re %ilnice, din
'ndurile voa#&re, din #en&i$en&ele voa#&re, şi a&unci veţi pri$i
4Cău&aţi şi veţi afla Ii#u# a #pu# de a#e$enea+ 4$blaţi c& aveţi 9u$ina
ca #ă nu vă prindă în&unericul. Căci cel ce u$blă în în&uneric nu ş&ie unde
$er'e. <rebuie, deci, #ă cău&aţi a&& &i$p c& e*i#&ă lu$ină. n $are nu$ăr de
#avanţi şi filo%ofi îl cau&ă pe 6u$ne%eu în $od #incer, dar o fac în &i$pul nopţii.
i vor #ă vadă #oarele, dar după ora apu#ului /&unci, cu$ #ăl 'ă#ea#că 7
6upă c&eva cerce&ări, au &ra# conclu%ia că nu e*i#&ă #oare în na&ură= acea#&ă
afir$aţie, #pun ei, e#&e confir$a&ă de pa&ru%eci #au cinci%eci de ani de ob#ervaţii
ri'uroa#e, iar în $o$en&ul $orţii ei declară+ 4;u a$ 'ă#i& #oarele. #enţialul
cul&urii ac&uale e#&e o cerce&are con&inuă în ob#curi&a&e. Chiar şi viaţa oa$enilor
e#&e aran-a&ă, în aşa fel, înc& #ă #e de#făşoare în &i$pul nopţii. u vorbe#c, în#ă,
$ai ale#, din punc& de vedere #i$bolic. 6acă nu aţi 'ă#i& #oarele (adică #en#ul
vieţii) în &i$pul a nu$eroşi ani, în#ea$nă că duceţi o e*i#&enţă noc&urnă şi vă
culcaţi în $o$en&ul în care ră#are pen&ru a nul vedea.
4>a&eţi şi vi #e va de#chide. /ce#& precep& e#&e le'a& de urechi. Cunoaş&eţi
#&ruc&ura urechilor. 2une&ele pă&rund în urechea noa#&ră prin canalul audi&iv şi #e
propa'ă prin in&er$ediul &i$panului şi a o#cioarelor pnă la urechea in&ernă.
6acă frecvenţa #une&ului e#&e prea #labă (infra#une&e) #au e#&e prea ridica&ă
(ul&ra#une&e), nu au%i$ ni$ic, pen&ru că urechile noa#&re nu percep dec& o par&e
din #pec&rul de frecvenţă a #une&elor.
/$ vă%u& că or'anul lui Cor&i e#&e con#&rui& ca o #erie de cor%i de diferi&e
lun'i$i care vibrea%ă în re%onanţă cu undele ce #un& de aceeaşi frecvenţă
vibra&orie. #&e o le'e fi%ică, dar şi o le'e p#ihică. "e#&e &o&, în univer#, fiecare
fiinţă, fiecare obiec&, in&ră în re%onanţă cu noi dacă are vibraţii de na&ură iden&ică
cu ale noa#&re. Ia&ă de ce, dacă prin 'ndurile, #en&i$en&ele, dorinţele noa#&re,
e$i&e$ unde de frecvenţă -oa#ă, pri$i$ unele la fel. 6acă vre$ ca 6u$ne%eu
#ă ne audă, &rebuie #ă e$i&e$ unde de frecvenţă foar&e înal&e, adică #ă ave$
'nduri, #en&i$en&e, dorinţe pure, nobile, de%in&ere#a&e. 6acă e$i&e$ #en&i$en&e
cu$ ar fi ura, 'elo%ia, furia, ne aud al&e fiinţe dec& 6u$ne%eu şi le pri$i$
co$unicaţiile ca ră#pun#.
i #a #pu# ade#ea+ 4/$ făcu& cereri lu$ii invi%ibile, dar nu au da& nici un
re%ul&a&. 2au+ 4a$ ru'a& la 6o$nul, dar nu ş&iu dacă î$i va ră#punde. /l&fel
#pu#+ 4/$ bă&u&, dar nu ş&iu dacă $i #e va de#chide.
/&unci eu în&reb+ 46ar ce aţi ceru& 7. Cineva î$i ră#punde+ bo'ăţia, al&ul+
$ăreţia, #au o fe$eie fru$oa#ă e&c viden&, în ace#&e ca%uri, veţi aş&ep&a &i$p
îndelun'a&
nenu$ăra&epnă
cereri#ădeobţineţi #a&i#facţie,
ace#& fel, pen&ru că î$povăra&ă,
ea e#&e încărca&ă, 4ad$ini#&raţia
şi nude$ai
#u#poa&e
pri$eş&e
#ă
le #a&i#facă repede. <oa&ă lu$ea cere bani, fe$ei, plăceri, pu&ere, locuri
privile'ia&e în lu$e :a &rebui, poa&e, #ă aş&ep&aţi o vii&oare reîncarnare pen&ru
a obţine ceea ce aţi ceru& a#&fel. 4/&unci, veţi #pune, ce &rebuie #ă cere$ 7.

?
Cereţi şi ba&eţi pen&ru a obţine ceea ce ni$eni nu cau&ă. <oţi #e ba& pen&ru aşi
#a&i#face aceleaşi dorinţe, &oţi #e precipi&ă a#upra fiecărui lucru bun pe care îl
ob#ervă, şi lu$ea invi%ibilă e#&e copleşi&ă de &oa&e ace#&e dorinţe e*ce#ive. Ceea
ce a$ #pu# aici e#&e eviden& #i$bolic pen&ru că, orice aţi cere, lu$ea invi%ibilă
poa&e, în&o&deauna, #ă vă dea i$edia& dacă i #e pare bun. 6ar &o&uşi, în loc #ă
cereţi &o& &i$pul bunuri $a&eriale, plăceri, vă #fă&uie#c #ă cereţi lu$ina, iubirea,
înţelepciunea care vă vor per$i&e #ă vă a-u&aţi prie&enii, #ă îi a$elioraţi, #ă îi
#alvaţi. Cereţi forţa de a îndeplini voinţa lui 6u$ne%eu, cereţi venirea pe pă$n&
a $părăţiei 2ale de pace, iubire şi viaţa veşnică Cu$ a#&fel de ru'ăciuni #un&
e*&re$ de rare, lu$ea invi%ib ilă va #pune. 4Ia&ă o fiinţă care nu #ea$ănă cu &oţi
ceilalţi, #ă ne ocupă$, $ai în&i, de ea, #ă îi dă$ #a&i#facţie. n &i$p ce, la
celelal&e cereri, lu$ea invi%ibilă ră#punde+ 4@ăbdare, vo$ $ai vedea.
6e#i'ur, #e în&$plă şi ca ru'ăciunile voa#&re #ă fie repede #a&i#făcu&e, dar
ade#ea pen&ru nenorocirea voa#&ră. 6e e*e$plu, vă doriţi o fe$eie foar&e
fru$oa#ă şi va fo#& da&ă= nu veţi $ai pu&ea &răi liniş&iţi pen&ru că acea#&ă fe$eie
încn&ă&oare va fi ca o 'rădină plină de flori fru$oa#e şi $ulţi vor dori #ă îi
re#pire parfu$ul. ai $ul&, dacă acea#&ă fe$eie fru$oa#ă e#&e #uperficială şi
frivolă, şi dacă voi #un&eţi #labi, 'eloşi şi bănui&ori, vă i$a'inaţi în ce
co$plicaţii vă veţi 'ă#i. Ae$eia voa#&ră fer$ecă&oare va dori #ăşi e&ale%e
fru$u#eţea pen&ru aşi #a&i#face vani&a&ea, şi ace#&a va fi începu&ul ca&a#&rofei,
in&rarea în infern= veţi plă&i foar&e #cu$p puţina bucurie ce va adu#o. Credeţi
$ă, eu nu a$ ni$ic î$po&riva fe$eil or fru$oa#e, ele #un& o podoabă în viaţă şi
deci foar&e nece#are= fru$u#eţea e#&e un a&ribu& al Crea&orului n#uşi. Ae$eile
fru$oa#e au in#pira& pic&orii, #culp&orii, poeţii, $u%icienii Ceea ce e#&e &ri#&,
e#&e că $a-ori&a&ea &i$pului oa$enii #e aruncă a#upra fru$u#eţii pen&ru a o
devora în loc #ă o con&e$ple de la di#&anţă, înc&, după un &i$p, nu $ai ră$ne
ni$ic.
Cel care vrea #ă obţină repede ceea ce cere, &rebuie #ă facă niş&e cereri
de%in&ere#a&e. /&unci cnd cineva ba&e cu in#i#&enţă şi e*a'erare, pen&ru a obţine
nu$ai niş&e #a&i#facţii $a&eriale, lu$ea invi%ibilă devine neliniş&i&ă şi 'ndeş&e+
4Ia&ă un copil ne#ăbui& care va pln'e, cu #i'uranţă, $ai &r%iu, pen&ru că
ne#oco&eş&e con#ecinţele celor ceru&e, şi încearcă #ă nu le #a&i#facă i$edia&. Cel
care vrea #ă obţină repede ceea ce cere, &rebuie #ă ceară propria #a eliberare şi a
celorlalţi.
/ş vrea, acu$, #ă vă vorbe#c de#pre ochi, urechi şi 'ură din&run al& punc& de
vedere.
2ă ne ocupă$ pri$a da&ă de ochi.
Bchiul e#&e un or'an aproape #feric şi uşor bo$ba& în faţă= e#&e for$a& din
&rei $e$brane+
în par&ea #clero&ica,
din faţă, for$ea%ăprelun'i&ă în par&ea
iri#ul= şi re&ina, din faţă
al cărei fundprin cornee= un
repre%in&ă coroida
punc&,care,
pa&a 'albenă, unde #e for$ea%ă i$a'inile. /ce#&e &rei $e$brane repre%in&ă cele
&rei lu$i+ fi%ică, a#&rală, $en&ală.

3
 Ceea ce ne in&ere#ea%ă, pen&ru $o$en&, #un& celulele #en%oriale ale re&inei
care înre'i#&rea%ă
#en#ibile nu$ai la#en%aţiile lu$inoa#e+
in&en#i&a&ea conurile şi în
ra%elor lu$inoa#e, ba#&onaşele. >a#&onaşele
&i$p ce conurile #un& #un&
#en#ibile la culori. 2a ob#erva& că pă#ările noc&urne (bufniţele, cucuvelele) nu
au conuri în re&ină, ci nu$ai ba#&onaşe. >ufniţei îi place foar&e $ul& #ă #e
adăpo#&ea#că în ca#e pără#i&e #au în&re ruine unde #e a#cunde #ub 'rin%ile
acoperişului. >ufniţa e#&e #ub influenţa lui 2a&urn, iar în carac&erul ei #e 'ă#e#c
cali&ăţile rele ale ace#&ei plane&e. >ufniţei nu îi plac vier$ii #clipi&ori care luce#c
în iarbă, în nopţile de vară, şi îi vnea%ă


 Ii#u# a #pu#+ 46e ce ve%i paiul din ochiul fra&elui &ău, iar brna din ochiul &ău
nu iei în #ea$ă 7, adică+ 46e ce &e uiţi la $icile 'reşeli ale al&uia şi nu le ve%i pe
ale &ale, care #un& enor$e 7. Cel care &răieş&e în în&uneric nu are dec& niş&e
ba#&onaşe (brne) în ochi nu vede culorile. Br, dacă privi$ na&ura fără #ă vede$
culorile, nu pu&e$ #ă îi înţele'e$ nici fru$u#eţea, nici #en#ul.
>a#&onaşele repre%in&ă pe cei care &răie#c în în&uneric, care cau&ă &o& &i$pul #ă
îi cri&ice pe alţii, #ă îi di#&ru'ă= în &i$p ce conurile repre%in&ă pe cei care &răie#c
în lu$ină şi iubire după le'ile divine.
D&iţi cu$ #e con#&ruiau cabanele în &recu& şi încă #e $ai con#&ruie#c+ c&eva
brne pu#e ori%on&al şi ver&ical, şi niş&e paie. "aiul e#&e ceea ce ră$ne după
cule#ul 'rului, par&ea care #e aruncă. Grul repre%in&ă, deci, vir&uţile, iar paiul
$icile păca&e ce &rebuie arunca&e. C& de#pre brne, ace#&ea #un& niş&e păca&e
capi&ale.
2ă #&udie$ acu$ #i$bolul ca#ei. 2e poa&e #pune că e#&e con#&rui&ă din&run
&riun'hi (acoperişul) şi un pă&ra& (corpul ca#ei).

Ia&ă cele două #i$boluri al #piri&ului şi $a&eriei, ale cerului şi pă$n&ului,

pen&ru că 3 e#&e nu$ărul principiilor divine, iar  al celor pa&ru #&ări ale $a&eriei.
/coperişul e#&e #u#, %idurile -o#= ca#a repre%in&ă o$ul în în&re'i$e, 3 uni& cu ,
adică E.
2ecţiunea ver&icală a conului dă un &riun'hi= o brnă #ecţiona&ă &ran#ver#al da
un pă&ra&. "ă&ra&ul şi &riun'hiul #un& #i$bolurile celor două învăţă&uri ce #e opun
neînce&a& în lu$e+ învăţă&ura #piri&ului şi învăţă&ura $a&eriei, învăţă&ura iubirii, a
înţelepciunii, a adevărului, şi învăţă&ura e'oi#$ului, a duri&ăţii şi a violenţei. <oţi
cei care vor #ă #e i$pună al&ora din niş&e raţiuni e'oi#&e, per#onale, ur$ea%ă
învăţă&ura brnelor, a ba#&onaşelor. 6in con&ra, cei care dore#c #ă lu$ine%e, #ă
încăl%ea#că, #ă vindece, #ă elibere%e şi #ă ducă #ufle&ele la i%vorul vieţii,
ur$ea%ă învăţă&ura conurilor. /ce#&e două învăţă&uri, ale ba#&onaşelor şi
conurilor, e*i#&ă de la crearea lu$ii, ele #un& în#cri#e în na&ură. 6in nefericire,

5
oa$enii nu aprofundea%ă lecţiile pe care na&ura le dă %ilnic, pe#&e &o&, în cele $ai
$ici lucruri.
Ii#u# ş&ia perfec& că era încon-ura& de oa$eni care #e #erveau de ba#&oane, de
brne. rau fari#eii, #aducheii, #cribii care vroiau #ă #e de#co&oro#ea#că de el.
Cnd au deci# #ă îl crucifice, ei au #pu#+ 4"en&ru că pre&in%i că eş&i Aiul lui
6u$ne%eu, vo$ vedea ce vei face pe ace#&e două brne unde &e vo$ pune. Di l
au crucifica& pe cele două brne ce for$au o cruce. Iar Fri#&o# lea ră#pun#+
42un&eţi #avanţi, cunoaş&eţi Cabala, vă folo#iţi de nu$ărul  care e#&e nu$ărul
-u#&iţiei. 6acă #un&eţi drepţi, e#&e bine, dar dacă le'ea 'ă#eş&e că nu #un&eţi
drepţi, ar &rebui #ă ş&iţi ce vă aş&eap&ă. n #i$bol lucrea%ă în cele &rei lu$i, şi
cel care nu e#&e drep& în lu$ea 'ndurilor va #uferi în lu$ea #en&i$en&elo r şi va
fi închi# în planul fi%ic.
2ă luă$ nu$ărul  în cele &rei lu$i+
în lu$ea $en&ală.
 în lu$ea a#&rală (cele două curen&e con&rare).
#i$bolul li$i&ării în planul fi%ic.
 e#&e nu$ărul lui Hupi&er care #e 'ă#eş&e în #efiro&ul Fa#ed, unde
/rhan'helul <adiel (din <%ede+ -u#&iţie, şi din l+ 6u$ne%eu) do$neş&e
a#upra ordinului Fah$ali$ilor. Ia&ă de ce oa$enii nă#cuţi #ub #e$nul lui Hupi&er
devin ade#ea -udecă&ori.
Aari#eii nu au înţele# cuvin&ele lui Ii#u# dar, $ai &r%iu, după ce Ii#u# a fo#&
crucifica&, pre%icerile #ale #au î$plini&+ a&unci cnd î$păra&ul ro$an, <i&u#, a
veni& şi a di#&ru# Ieru#ali$ul, el ia crucifica& pe conducă&orii iudeilor. Fri#&o# le
#pu#e#e+ J9ucraţi cu violenţă, cu brnele, şi veţi #upor&a con#ecinţele. <o&ul #a
î$plini& aşa cu$ a pre%i#.
2ă ne ocupă$ acu$ de conuri. :a$ #pu#, de-a, că lun'i$ile de undă ale
vibraţiilor lu$inoa#e for$ea%ă o inşiruire con&inuă, $er'nd de la frecvenţele

vibra&orii cele
frecvenţele $ai cele
vibra&orii $ici$ai
(roşul),
înal&eunele chiarşi şi$ul&
(viole&ul), $ai$ai$ici
înal&e(infraroşul), la
(ul&raviole&ul)
ce po& fi repre%en&a&e prin&run con.
Conul e#&e o #pirală de lu$ină, a$ vă%u& de-a, şi el #i$boli%ea%ă $un&ele
#piri&ual, al cărui vrf &rebuie #ă cău&ă$ #ă a&in'e$. icile conuri din ochi
repre%in&ă po#ibili&ăţile (conţinu&e în conul #i$bolic) de a vedea reali&ăţile lu$ii
#piri&uale.

<oţi oa$enii poar&ă, în #inea lor, ochelari, unii ochelari cu len&ile roşii, alţii
cu len&ile por&ocalii, alţii cu len&ile 'albene, ver%i... Ce în#ea$nă a#&a 7
Celor care poar&a len&ile roşii le place #ă bea, #ă $ănnce, şi #ă &răia#că în
plăceri,
Ceiiarcare
dupăpoar&ă
ce au len&ile
$nca& por&ocalii
şi au bău& bine, #un& 'a&a#pre
#un& î$pinşi #ă plece la ră%boi. #pre
individuali#$,
#epara&i#$, #e 'nde#c că &rebuie #ă acţione%e şi #ă &răia#că #in'uri pen&ru a #e
$anife#&a ca niş&e fiinţe independen&e.

K
 Cei care poar&ă len&ile 'albene #un& fiinţe care #&udia%ă, cu'e&ă, raţionea%ă,
cau&ă #ăşi re%olve, în&ro $anieră in&elec&uală, &oa&e proble$ele.
Cei care poar&ă len&ile ver%i au &endinţa de a 'ndi că &o&ul #e poa&e re%olva
prin econo$ie şi finanţe= aceş&ia #un& niş&e oa$eni de afaceri.
Cei care poar&ă len&ile alba#&re cred în nece#i&a&ea unei filo%ofii a vieţii ba%a&ă
pe reli'ie= ei lucrea%ă pen&ru ca pacea #ă do$nea#că prin&re oa$eni, şi iube#c
$u%ica, pen&ru că $u%ica aduce pacea.
Cei care poar&ă len&ile indi'o 'nde#c că au fo#& aleşi de 6ivini&a&e pen&ru a
conduce lu$ea= aceş&ia #un& re'ii şi preoţii. Indi'oul e#&e culoarea re'ali&ăţii şi
deopo&rivă a #acerdoţiului.
Cei care poar&ă len&ile viole& #un& $i#&icii care &răie#c în ru'ăciuni, $edi&aţie
şi adoraţie 6o$nului.
2e po& face &o& felul de co$binaţii în&re cele E culori, re%ul&nd a#&fel o
infini&a&e de nuanţe. ;u$ai roşul po#edă, #in'ur, 0.000 de nuanţe.
Aiecare culoare #e referă la un punc& de vedere, la un do$eniu par&icular (/
#e vedea conferinţa J2piri&ele celor E lu$ini, Bpere Co$ple&e, vol. 10). <rebuie
#ă fi$ capabili #ă ob#ervă$ &oa&e a#pec&ele na&urii şi ale vieţii= în acea clipă ne
află$ în conul de%vol&a&+ #un&e$ un ochi bun ce poa&e vedea li$pede lucrurile,
ochelarii noş&ri au niş&e len&ile incolore, pure, ab#olu& &ran#paren&e. Idealul
con#&ă în a avea &oa&e culorile deoda&ă, aşa cu$ o po& face conurile ochilor
noş&ri, în loc de a d#&in'e nu$ai cenuşiul, ca ba#&onaşele. D&iţi c&e vic&i$e au
făcu&, dea lun'ul vre$ii, &oţi oa$enii care aveau punc&e de vedere prea li$i&a&e,
adică nu di#&in'eau dec& o #in'ură culoare. C&e 'reşeli co$i#e din cau%a unor
vi%iuni prea lar'i, $ai $ul& de clerici, de #piri&ualiş&i, dec& de $a&erialiş&i 8
B$ul &rebuie #ă #cape de concepţiile li$i&a&e şi #ă #e #i&ue%e dea#upra
diver'enţelor de opinii, adică #ă privea#că lucrurile cu len&ile incolore. Fri#&o# a
#pu#+ JAericiţi cei curaţi cu ini$a, căci aceia vor vedea pe 6u$ne%eu. Ini$ile
cura&e #un&, de a#e$enea, niş&e len&ile incolore. /cea#&a ne învaţă cri#&alinul
ochiului no#&ru. Cri#&alinul nu e#&e nici 'alben, nici verde, nici alba#&ru, al&fel n
a$ pu&ea vedea #plendoarea na&urii.
JAericiţi cei curaţi cu ini$a, căci aceia vor vedea pe 6u$ne%eu... Ce rapor&
e*i#&ă în&re ini$ă şi ochi 7... n ca%ul ini$ii #e produce acelaşi feno$en ca şi
pen&ru cri#&alin+ e#&e nece#ară o aco$odare. 6acă cri#&alinul e#&e ne&ed, nu
vede$ bine= nici dacă ini$a e#&e Jne&edă nu vede$ bine. Cnd nu iubeş&i, nu
ve%i cali&ăţile $inuna&e ale al&ora, nici fru$u#eţile na&urii, şi nu nu$ai că nu le
ve%i, dar nu con&eneş&i #ă cri&ici şi corec&e%i Aiinţa care a crea& &o&ul. <e pln'i,
de $ul&e ori, că na&ura şi viaţa nu #un& bine făcu&e şi că în locul 6o$nului ai fi
făcu& al&fel şi $ul& $ai bine 8 2ă ş&iţi că, avnd acea#&ă a&i&udine -alnic ă, nu veţi
pă&runde nicioda&ă
'eneral, na&ura e#&eîncon#&rui&ă
$părăţiaîn&run
$i#&erelor, pen&ru că, con&rar
fel ine*pri$abil a ce şi#eplin
de raţional con#ideră în
de #en#.
;u &rebuie #ă cău&aţi dec& cali&ăţile la ceilalţi. 2puneţi$i ce avan&a-e aţi avu&
pnă acu$ cău&ndule nu$ai defec&ele... <rebuie #ă ş&iţi că, dacă vă fi*aţi
'ndurile a#upra defec&elor celorlalţi, nu nu$ai că le a$plificaţi la ei, dar le

E
a&ra'eţi şi a#upra voa#&ră. Aoar&e puţine per#oane cuno#c di$en#iunea
con#iderabilă a pa'ubelor produ#e de acea#&ă obişnuinţă de a privi în&o&deauna
la&ura ne'a&ivă a fiinţelor şi lucrurilor, şi $ai ale# occiden&alii îşi i$a'inea%ă că
e#&e o $are cali&a&e #ă ş&ii #ă cri&ici. ul&e prie&enii şi le'ă&uri #un& rup&e din
cau%a &endinţei de a cău&a defec&ele, a privi nu$ai ce e#&e rău, vicio#, şi a avea
a&& de $ul&ă plăcere în a #co&oci în viaţa al&ora pen&ru a le de#coperi. nţelep&ul
cau&ă #ă vadă cele două feţe deoda&ă+ binele şi răul= el poa&e evi&a, a#&fel,
anu$i&e neplăceri di$inund la&ura ne'a&ivă şi în&ărindo pe cea po%i&ivă. l nu
e#&e orb, nu #e la#ă înşela&, dar con#ideră că binele e#&e la&ura e#enţială a fiinţelor
şi lucrurilor. Ai*nduşi a&enţia a#upra binelui, îi a&ra'e forţele şi îl face #ă
crea#că în el în#uşi şi în ceilalţi. Ia&ă de ce &oa&e fiinţele #un& a&ra#e că&re o fiinţă
a#e$ănă&oare+ ele #i$& că în vecină&a&ea ei #e de%vol&ă şi cre#c 'er$enii na&urii
divine.
"oa&e e#&e o plăcere #ă ve%i defec&ele celorlalţi, dar acea#&ă plăcere a&ra'e
niş&e con#ecinţe 'rave. Cel care #e la#ă an&rena& de ea devine periculo# pen&ru
an&ura-ul #ău, dar $ai ale# pen&ru el în#uşi+ e#&e $ereu ne$ulţu$i&, a$plifică
cele $ai $ici i$perfecţiuni, #e revol&ă î$po&riva a &o& şi a &u&uror. Iar dacă
&rebuie #ăşi dea părerea de#pre ce con#ideră că e#&e $ai bun, con#&a&aţi că
#oluţia ce le propune #un& $ai rele dec& ceea ce cri&ică.
n >ul'aria, #e pove#&eş&e că în &recu&ul îndepăr&a& ţi'anii l ru'au pe
6u$ne%eu #ă #upri$e iarna care îi făcea #ă #ufere $ul&. 6u$ne%eu îndeplini
acea#&ă cerere... 9a începu& &o&ul a $er# bine, ţi'anii erau foar&e $ulţu$iţi, dar
ia&ă că, în ab#enţa fri'ului, in#ec&ele, care nu $ai $ureau, #au în$ulţi& pe#&e
$ă#ură şi au produ# a&&ea pa'ube înc& nefericiţii ţi'ani l i$plorară pe
6u$ne%eu #ă aducă iarna înapoi... 9a Aon&aine a #cri# şi el o fabulă cu ace#&
#ubiec&+ un ţăran a con#idera& că na&ura a 'ndi& pro#& lucrurile pen&ru că #&era-ul,
cu &runchiul pu&ernic, are 'hinda $ică, în &i$p ce o &ulpina #ubţire #u#ţine un
dovleac. n&ro %i, cnd era în&in# la poalele unui #&e-ar, pri$i o 'hindă în faţă, şi
a înţele# ce i #ar fi în&$pla& dacă îi cădea un dovleac de la o aşa înălţi$e,
ad$iţnd că na&ura era, în&raadevăr, $ai înţeleap&ă dec& el.
"en&ru a #căpa de ace#& obicei, a&& de dăună&or, de a cri&ica &o&ul şi pe &oa&ă
lu$ea, &rebuie #ă urcă$ $un&ele #piri&ual, al cărui #i$bol e#&e conul, pen&ru a
învăţa #ă privi$ lucrurile din vrf. /$ #ă vă dau o i$a'ine. 2ă pre#upune$ că
#un&eţi un profe#or erudi& şi aveţi un copil care #a urca&, din în&$plare, în&run
copac... 6eoda&ă, el #&ri'ă+ J<a&ă, &a&ă, văd două per#oane pe dru$ul că&re ca#a
noa#&ră. n&reabă+ J"oţi #ă le recunoş&i 7 L 6a, #un& unchiul şi $ă&uşa... Bh 8
2un& încărcaţi, aduc cu #i'uranţă niş&e cadouri. Copilul e#&e $ai $ic dec& voi
şi nu are nici o învăţă&ură, dar are po#ibili&a&ea #ă vadă ceea ce voi nu pu&eţi
vedea
adop&a&din
un locul
punc&îndecare vă 'ă#iţi.
vedere a&& deCe în#ea$nă
'reşi&, înc& oa#&a 7 Că anu$iţi
în&rea'ă filo#ofi au
par&e a reali&ăţii le
#capă. 6in con&ră, oa$enii care nu #un& in#&ruiţi #e 'ă#e#c pla#aţi în&run punc&
de unde vederea lor poa&e de#coperi adevărurile a#cun#e privirii #avanţilor. 2e
#pune în van'helii+ J<e #lăve#c pe <ine, "ărin&e, 6oa$ne al Cerului şi al

!
"ă$n&ului, căci ai a#cun# ace#&ea de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi leai de#coperi&
pruncilor. 6e ce 7 6eoarece copiilor le place #ă #e caţere în copaci... 2e
în&lne#c şi oa$eni care nu #un& #avanţi, dar care înţele' adevărul, îl #i$&. 6e
e*e$plu, şi eu #un& ca un copil de doi#pre%ece ani, nu a$ capaci&ăţile
in&elec&uale aşa de for$idabile ca ale voa#&re, dar a$ fo#& pla#a&, pu#, în&run
punc& foar&e înal&, de unde văd $ul&e lucruri.
"unc&ul de vedere, în care ne 'ă#i$, e#&e ade#ea $ai i$por&an& dec&
di$en#iunea capaci&ăţilor noa#&re. 6acă punc&ul no#&ru de vedere e#&e inferior, în
ciuda in&eli'enţei şi a educaţiei noa#&re, nu pu&e$ ob#erva corec& creaţia, nici #ă
o înţele'e$. n #chi$b, punc&ul de vedere din care văd anu$iţi Ji'noranţi le
per$i&e #ă vadă $iracolele na&urii. :erificaţi, deci, care e#&e punc&ul vo#&ru de
vedere. n punc& de vedere bun valorea%ă $ai $ul& dec& &oa&e cunoş&inţele
enciclopedice.
n le'ă&ură cu ace#& #ubiec&, aş vrea #ă vă vorbe#c de#pre pericolul ce e*i#&ă
în obişnuinţa de a privi &o& ceea ce coboară+ #oarele care apune, frun%ele care cad
e&c..., /d$iră$ #oarele care apune #punnd+ JCe &ablou ad$irabil 8. 6ar
con#ideră$ că e#&e o pro#&ie #ă $er'e$ %ilnic #ă îi con&e$plă$ ră#ări&ul. Cnd
&oa$na cad frun%ele, con#ideră$, deopo&rivă, că #pec&acolul e#&e e*&re$ de
$elancolic, iar la venirea pri$ăverii, cnd na&ura înfloreş&e, nu ieşi$ #o
ad$iră$= puţini oa$eni $er' #ă vadă naş&erea $u'urilor. /cea#&a în#ea$nă #ă
l cău&ă$ pe 6u$ne%eu în &i$pul nopţii. ;a&ura are, în&radevăr, %ile şi nopţi=
pnă la prn%, e#&e %iua na&urii= dupăa$ia%a e#&e, de-a, noap&ea care vine.
er'eţi #ă priviţi na&ura în &i$pul %ilei, cnd e#&e în #&are de a dărui. 6acă vreţi
#ă vă #căldaţi în&ro a&$o#feră pură şi în#ufleţi&oare şi #ă îi cule'eţi bo'ăţiile,
&rebuie #ă ieşiţi di$ineaţa, c& $ai devre$e po#ibil. Ia&ă de ce, în nvăţă$n&ul
no#&ru, ave$ obiceiul #ă a#i&ă$ la ră#ări&ul #oarelui pri$ăvara şi vara.
2ă $ai #pune$, în#ă, c&eva cuvin&e de#pre urechi.
rechile repre%in&ă înţelepciunea, şi #un& pa#ive, con&rar ochilor şi 'urii care
#un&, în $od al&erna&iv, ac&ive şi pa#ive. Cunoaş&eţi ac&ivi&a&ea 'urii (în #pecial a
li$bii 8)= c& de#pre ochi po&, de a#e$enea, #ă fie foar&e ac&ivi pen&ru a #educe
#au ful'era pe cineva. rechile nu #un& nicioda&ă ac&ive, cu e*cepţia a&enţiei, dar
şi în ace#& ca%, ac&ivi&a&ea lor, #e e*erci&ă chiar #ub o for$ă pa#ivă pen&ru că
pri$e#c nu$ai #une&ele.
/$ vă%u& per#oane care au veni& la ae#&rul "e&er 6eunov şi care, în loc #ă
a#cul&e şi #ă #e in#&ruia#că ln'ă el, îşi e&alau cunoş&inţele ci&nd din
nu$eroa#ele cărţi ce le #&udia#eră. ae#&rul le a#cul&a &o&deauna cu o răbdare
#urprin%ă&oare, #urdea dulce= în anu$i&e ca%uri nu avea nici po#ibili&a&ea #ă
#pună un cuvn&. 6upă un anu$i& &i$p, ace#&e per#oane #e opreau, înţele'nd că
vorbeau #in'ure
#frşi&, &ăceau şi că,al
pen&ru dacă
la#ă$ai con&inuau pe
#ă vorbea#că aşa,ae#&ru.
nu învăţau, în&radevăr,
Ce $are ni$ic= în
le era $irarea
învăţnd $ai $ul&, în c&eva $inu&e, ln'ă el, dec& în &i$pul $ai $ul&or ani de
#&udiu, pur şi #i$plu pen&ru că #au #i&ua& în #&are de recepţie ce le per$i&ea #ă
pri$ea#că e$anaţiile ae#&rului.


 6i#cipolul &rebuie #ă înveţe cu$ #ă in&re în acea#&ă #&are ce o nu$i$
Jpa#ivă, dar care nu &rebuie nicicu$ confunda&ă cu lenevia #au inerţia. /cea#&ă
#&are nu e#&e dec& aparen& pa#ivă= în reali&a&e, e#&e una din&re cele $ai ac&ive.
Aoar&e puţine per#oa ne po& in&ra în acea#&ă #&are= pen&ru a a-un'e aici, î&i &rebuie
$ul&ă di#ciplină şi niş&e cunoş&inţe p#iholo'ice. Cei care ş&iu #ă o producă în ei
po&, chiar şi în cele $ai $ari eşecuri din e*i#&enţa lor, #ă audă vocea #ufle&ului
lor care nu e#&e al&a dec& vocea 6o$nului.
2&area pa#ivă poa&e fi pen&ru noi dăună&oare #au binefăcă&oare, depin%nd de
condiţiile în care #un&e$ pla#aţi şi de influenţele încon-ură&oare. /cea#&ă #&are ne
per$i&e #ă a&ra'e$, #ă adună$ şi #ă ab#orbi$ influenţele bune #au rele din
$ediul în care ne 'ă#i$, în &i$p ce #&area de ac&ivi&a&e ne face #ă proiec&ă$, #ă
lu$ină$, #ă influenţă$ ace#& $ediu. 6eci, în funcţie de circu$#&aţe, &rebuie #ă
fi$ ac&ivie$i#ivi, #au pa#ivirecep&ivi. 2ă pre#upune$ că vă 'ă#iţi în&run
$ediu în care #e e*erci&ă niş&e influenţe $alefice+ &rebuie #ă fiţi e$i#ivipo%i&ivi,
pen&ru a nu per$i&e ace#&or influenţe #ă pă&rundă în voi. 6in con&ră, dacă
influenţele #un& benefice, propice, &rebuie #ă deveniţi recep&ivi= dacă nu, nu
pri$iţi ni$ic. n faţa unui cri$inal, a unei per#oane rele, &rebuie #ă vă ară&aţi
ac&iv, po%i&iv, e$i#iv, dar în faţa unei fiinţe pure nobile, şi bune, a unui Iniţia&,
&rebuie #ă fiţi recep&ivi. 6in nefericire, ade#ea, #e în&$plă con&rariul, şi după
aceea vă $iraţi #ă #i$ţiţi în voi a&&a &ulburare şi a&&ea condiţii bune di#&ru#e...
Br'anul lui Cor&i ne ara&ă că, pen&ru a au%i şi a înţele'e pe ceilalţi, &rebuie #ă
ş&i$ #ă ră#punde$ la vibraţiile, #en&i$en&ele şi 'ndurile ce ei le &ran#$i&, adică
#ă vibră$ în re%onanţă cu ei. 6acă nu ş&i$ #ă vibră$ în re%onanţă cu arii
aeş&ri, nu pu&e$ #ă îi înţele'e$. :o$ vibra ca ei dacă vo$ pu&ea lă#a libere
cor%ile #cur&e ale #ufle&ului no#&ru, fiindcă vo$ fi capabili, a&unci, #ă #e#i%ă$
vibraţiile cele $ai #ub&ile ale univer#ul ui. Cel care ş&ie #ă a#cul&e a#&fel aude, #e
cufundă şi #e apropie de fiinţele şi ele$en&ele cele $ai #ub&ile care vibrea%ă în
creaţie.
nţelepciunea în#ea$nă a ş&i #ă a#culţi vocea foar&e $olco$ă care vorbeş&e
în noi. ;oi ş&i$ foar&e bine #ă a#cul&ă$ vocea &ună&oare a #&o$acului care #&ri'ă
de foa$e, #au a #e*ului care recla$ă o vic&i$ă= dar cnd o voce $ică ne #pune+
J;u face a#&a 8... noi ră#punde$+ J<aci 8. /&unci vine al &reilea in#&ruc&or+
băţul... "ri$ul in#&ruc&or, lu$ina #oarelui, ne in#&ruieş&e prin ochi, ne ara&ă
adevărul pen&ru a ne a&in'e in&eli'enţa. ;oi #pune$+ JCine ş&ie dacă e#&e în&r
adevăr adevărul 7 "oa&e că nu e#&e dec& aparenţa... şi con&inuă$ #ă &răi$ ca
înain&e. /l doilea in#&ruc&or, iubirea, a&in'e ini$a, dar noi nu înţele'e$ ni$ic.
C& de#pre al &reilea in#&ruc&or, ş&i$ cu &oţii că e#&e 2a&urn= el vine înar$a& cu un
băţ 'ro# (o brnă 8) pen&ru a ne da c&eva lecţii bune. <oa&e lecţiile vieţii
repre%in&ă al &reilea
direc& nu $ai in#&ruc&or.
are nevoie Celdar
#ă #ufere, carecelînţele'e
care nuşiaude
audeareînţelepciunea
nevoie #ă fieîn&ra#
$od
de
urechi. Di e#&e adevăra&, de ce #e #pune în france%ă Ja &ra'e de urechi celui care
nu e#&e cu$in&e 7 6e unde vine acea#&ă e*pre#ie 7... "en&ru a evi&a #uferinţele,
#upărările şi neca%urile adu#e în&o&deauna de cel deal &reilea in#&ruc&or, nu e*i#&ă

10
al& $i-loc dec& #ă &e &ra'i, în fiecare %i, de urechi #punnd+ J/#cul&ă bine8. /şa,
vo$ deveni, înce&înce&, $ai înţelepţi. :ă 'ndiţi că e#&e copilăre#c. ;u.
/l &reilea in#&ruc&or va veni acu$ în lu$e (/cea#&ă conferinţă da&ea%ă din
13! şi #e face alu%ie, de#i'ur, la cel deal doilea ră%boi $ondial L no&a
edi&orului), şi vo$ vedea &oţi c& de #ever şi i$placabil e#&e+ el produce niş&e
%'udui&uri, calcă în picioare or'oliile şi prăbuşeş&e con#&rucţii 'i'an&ice
con#idera&e #olide= el &ulbură convin'erile, opiniile cele $ai #olide
funda$en&a&e. pide$iile, ră%boaiele, foa$e&ea, bolile, repre%in&ă, de a#e$enea,
cel deal &reilea in#&ruc&or. n reali&a&e, el nu e#&e rău şi poar&ă chiar o idee
$inuna&ă în $in&e+ #ă îi aducă pe copiii rebeli #pre o $ai bună înţele'ere a
lucrurilor, că&re <a&ăl Cere#c, că&re înţelepciunea şi iubirea 2a. /de#ea, &oa&e
aver&i#$en&ele Iniţiaţilor, &oa&e #fa&urile bune ale nţelepţilor, nu #erve#c la
ni$ic, dar cnd apare al &reliea in#&ruc&or, cu ba#&oanele #ale, aceş&i copii încep
#ă înţelea'ă.
Cerul a &ri$i#, de-a, nu$eroşi aeş&ri şi Iniţiaţi pe ln'ă oa$eni pen&ru ai
in#&rui. 6ar fiecare #pune+ J2cu%aţi$ă #un& ocupa&, na$ &i$p #ă vă a#cul&. /$
o #oţie, copii, afaceri ur'en &e.... *ac& ca în pilda bo'a&ului care vroia #ă dea o
pe&recere, şi şia &ri$i# #ervi&orii #ă îi invi&e pe &oţi prie&enii #ăi. "ri$ul #pune+
J<oc$ai a$ cu$păra& o pereche de boi, &rebuie #ă îi încerc pe c$p. /l doilea
#pune+ J/$ 'ă#i& o fe$eie fru$oa#ă şi &rebuie #ă $ă că#ă&ore#c a#&ă%i. <oţi
erau foar&e ocupaţi cu lucruri, în aparenţă, i$por&an&e, dar în reali&a&e inu&ile #au
#ecundare. :oi #un&eţi, ade#ea, ocupaţi, deopo&rivă, cu niş&e lucruri inu&ile, fiind
î$piedicaţi #ă a#cul&aţi ceea ce un Iniţia& vrea #ă vă înveţe ca #ă vă a-u&e.
:ă voi #pune acu$ c&eva pa'ini din i#&oria >ul'ariei care e#&e ţara $ea.
6ea lun'ul #ecolelor, Cerul a &ri$i# niş&e Iniţiaţi în >ul'aria. /cu$ nouă
#ecole, au fo#& bo'o$ilii, dar nu au fo#& a#cul&aţi, au fo#& vnaţi, per#ecu&aţi şi
$a#acraţi. >ul'aria a fo#& în'ro%i&or pedep#i&ă pen&ru că aceş&i Iniţiaţi
repre%en&au lă$pile ţării noa#&re şi #a dori& #ă fie #&in#e. Foţii nu in&ră acolo
unde nu e#&e lu$ină, le e#&e frică #ă nu fie vă%uţi. i aş&eap&ă ca &o&ul #ă fie #&in#
şi ca locui&orii #ă doar$ă pen&ru a in&ra în ca#ă. 9a fel #e pe&rec lucrurile în&ro
ţară şi în o$ul în#uşi. 6acă #&in'eţi lă$pile (adică vir&uţile) în voi înşivă, vin
hoţii şi vă lea'ă fedeleş, adică libera&a&ea voa#&ră şi &o& ce con#ideraţi preţio # vă
e#&e lua&. Foţii #un& bolile, #uferinţele, 'ndurile ne'a&ive, neca%urile e&c...
;u$ai lu$ina poa&e #ă ne ocro&ea#că pen&ru că ea e#&e adevăra&ul 'ardian+
ni$eni nu #e poa&e apropia fără #ă nu fie vă%u&...
6upă ce ia alun'a& pe bo'o$ili şi şia #&in# propiile lă$pi, >ul'aria a
deveni& vic&i$a hoţilor şi, &i$p de cinci #ecole, a &răi& #ub do$inaţia o&o$ană=
$ii de cape&e au fo#& &ăia&e, $ulţi oa$eni au fo#& #pn%uraţi e&c. n #frşi&, Cerul
ala#pu#+
&oa&e J2ă îi redă$
popoarele, au>ul'ariei liber&a&ea....
apăru& niş&e oa$eni care n anu$i&e $o$en&e
au predica& ale iubirii
învăţă&ura i#&orieişilor,
a
lu$inii, dar nu au fo#& a#cul&aţi şi #au abă&u& niş&e ca&a#&rofe a#upra lor. <rebuie
#o ş&i$, oricare ar fi locul unde #&in'e$ lu$ina, în noi, în #ufle&ul, în
or'ani#$ul no#&ru, în ţara noa#&ră, hoţii vor veni.

11
 i #a pu# o în&rebare înain&e de conferinţă+ JCu$ #e poa&e de%vol&a
clarvi%iunea 7.
/devăra&a clarvi%iune în#ea$nă a fi capabil #ă l ve%i pe 6u$ne%eu în
în&rea'a na&ură, #ă ve%i înţelepciunea, fru$u#eţea, iubirea #a. ulţi oa$eni,
chiar şi #avanţi, #au pln# că 9au cău&a& pe 6u$ne%eu pe#&e &o& fără #ă9
'ă#ea#că nicioda&ă. viden&, dacă #e aş&eap&ă #ă9 în&lnea#că în&ro $anieră
obiec&ivă ca per#oană, nu a fo#& po#ibil #ă9 'ă#ea#că. 6u$ne%eu e#&e adevărul,
înţelepciunea, iubirea, fru$u#eţea, ră#pndi&e pe#&e &o& şi l pu&e$ vedea dacă nu
ave$ ochii închişi, dacă nu ave$ niş&e brne în ei. 6acă vo$ cău&a noap&ea,
vo$ avea în&o&deauna niş&e brne în ochi= &rebuie #ă ave$ niş&e conuri, nu nu$ai
în ochi, dar şi în #ufle&.
/$ cuno#cu&, în >ul'aria, o clarvă%ă&oare, nu$i&ă Cor&e#a, care la în&lni&
pe ae#&ru ("e&er 6eunov), şi era o clarvă%ă&oare re$arcabilă care ş&ia #ă vadă
&recu&ul şi vii&orul. Cnd #a afla& pe #&radă, a opri& un &recă&or pen&ru al do-eni.
n&o&deauna era plin de oa$eni în -urul ei. n acea perioadă era$ prea &năr ca #ă
înţele', dar $a$a $ea a a#i#&a& la $ul&e #cene a#e$ănă&oare cu acea#&a pe care
o voi pove#&i. n&ro %i, Cor&e#a a opri& pe #&radă un bărba& care $er'ea cu doi
copii+ J/#cul&ă, îi #pu#e, J#un& copiii &ăi, nui aşa 7. L J6a, #pu#e bărba&ul
puţin -ena&. JDi #un& $uţi 7. L J6a. L J6ar ş&ii &u de ce #un& $uţi 7. J;u,
#pu#e bărba&ul, 4nu ş&iu. Ji bine, îţi voi #pune. nain&e de naş&erea ace#&or
copii, ai co$i# cri$e, ai fura&. n&ro %i, ai fura& niş&e oi= &rebuia ca #ă le #coţi, #ă
le duci prin&run loc unde doreai #ă nu fie au%i&e, şi cu$ îţi era frică de behăi&ul
lor, leai &ăia& li$ba. Ia&ă de ce copiii &ăi #au nă#cu& $uţi. <rebuie #ă repari,
acu$, 'reşeala şi #ă ro'i Cerul #ă &e ier&e. Di clarvă%ă&oarea îi e*plică băba&ului
că &rebuie #ă cu$pere al&e oi şi #ă le dea celui de la care lea fura& odinioară , iar
dacă nu făcea acea#&a va fi pedep#i& şi $ai $ul&. >ărba&ul ur$ă ace#&e #fa&uri şi
copiilor #ăi lea reveni& 'raiul.
"u&e$ #ă de%vol&ă$ clarvi%iunea, dar nu înain&e de a dobndi puri&a&ea.
Fri#&o# a #pu#+ JAericiţi cei curaţi cu ini$a, căci aceia vor vedea pe
6u$ne%eu.... Cel care nu e#&e pur poa&e deveni clarvă%ă&or, dar nu va vedea
lu$ea divină+ el va vedea niş&e $onş&ri în -urul #ău şi al celorlalţi= el va vedea că
oa$enii #un&, ade#ea, niş&e falşi prie&eni, că &rădarea şi $inciuna #un& a#cun#e în
ini$ile lor, va vedea ca&a#&rofele care #e pre'ă&e#c. /l&fel #pu#, nu va pu&ea #ă
vadă dec& ceea ce e#&e la nivelul a&in# de el în#uşi, #au puţin $ai $ul&. Ia&ă de
ce, cea $ai bună $e&odă pen&ru a obţine adevăra&a clarvi%iune, cea care per$i&e
con&e$plarea lu$ii divine, e#&e de a de%vol&a, în #ine, iubirea #piri&uală şi
puri&a&ea (a #e vedea conferinţa JAericiţi cei cu ini$a cura&ă.... Bpere
Co$ple&e, vol. E).

$a'ice,u#ăş&iu că #e anu$i&e
u&ili%e%i învaţă $ul&e
plan&eal&e $e&ode+în#ăe*ic
ră#pndi&e priveş&i
#auînîncri#&ale şi o'lin%i
al&e locuri, #ă &e
laşi hipno&i%a& e&c... dar &oa&e ace#&e $e&ode #un& rele #au periculoa#e şi nu vi le
reco$and deloc. 6e ce #e cau&ă $ereu obţinerea unor pu&eri $a'ice #au a unor
facul&ăţi de pre%icere, a&unci cnd eş&i, încă, #lab, furio#, 'elo#, laco$ 7 Aiinţele

1?
din lu$ea invi%ibilă nu le place #ă fie ob#erva&e, nici deran-a&e, în lucrarea lor de
niş&e in&ruşi care nu #un& de$ni de ace#&ea. nele iube#c oa$enii şi îi pri$e#c
favorabil, dar $ul&e le #un& o#&ile şi îi ur$ăre#c pe cei care dore#c #ă pă&rundă cu
forţa în re'iunea lor pen&ru $o&ive, $ai $ul& #au $ai puţin, dubioa#e. In&ruşii
a&ra', în&o&deauna, ani$o%i&a&ea unor fiinţe din invi%ibil.
ulţi ocul&iş&i #frşe#c pro#& dorind #ă cş&i'e bani #au 'lorie de a &rece
drep& niş&e clarvă%ă&ori, Iniţiaţi #au $a'i, pen&ru că nu ş&iu #ă #e apere î$po&riva
a&acurilor fiinţelor pe care leau iri&a& prin curio%i&a&ea şi dorinţa lor de a#ervire
în #a&i#facerea pof&elor lor ne$ă#ura&e. /ce#&e a&acuri iau, $ai în&i, for$a unor
dorinţe anor$ale #au perver#e, pe ur$ă al&e for$e ce po& a-un'e la nebunie.
Aiinţele invi%ibile au făcu&, de-a, $ul&e vic&i$e. 2au ră#pndi& prea $ul&e cărţi
de li&era&ură ocul&ă în lu$e şi e#&e foar&e 'rav. 2ub pre&e*& de a oferi niş&e pu&eri
oa$enilor, acea#&ă li&era&ură a divul'a& $i-loace şi $e&ode pen&ru a pă&runde în
re'iunea periculoa#ă, a in&ra în co$unicare cu locui&orii lor, şi a#&fel a a&ra#,
a#upra adepţilor #ăi, neca%uri de &oa&e felurile. n analele D&iinţei %o&erice #e
#pune că $ai $ul&e o$eniri au di#păru&, de-a, din cau%a prac&icilor diabolice. B
ca&a#&rofă iden&ică #e $ai pre'ă&eş&e pen&ru pă$n& din cau%a $obilurilor -o#nice
care ani$ă oa$enii. 6e#&in ul /&lan&idei #e va repe&a în %ilele noa#&re, dar #ub o
al&ă for$ă. Bdinioară, apa a fo#& cea care a de&er$ina& di#pariţia ace#&ui
con&inen&= acu$ e#&e focul #ub $ul&iplele #ale for$e, care va fi e*ecu&orul.
n loc #ă îi in#&rui$ pe oa$eni în cunoş&ineţele &recu&ului, &rebuie #ă îi
conduce$, acu$, #pre o înţele'ere şi niş&e cunoş&inţe noi. ;u &re%iţi i$a'inile
vechi, nu ridicaţi vechiul colb al lu$ii #ub&erane, al&$in&eri veţi pune în acţiune
niş&e pu&eri ador$i&e care vor produce aceleaşi ca&a#&rofe ca în &recu&. ;u vo$
da o nouă cul&ură o$enirii făcnd niş&e #ăpă&uri arheolo'ice în $or$in&e, nici
#criind volu$e în&re'i de#pre prolifica ş&iinţă a înain&aşilor, nici deran-nd
păian-enii şi #corpionii din crip&e. I'noranţa cău&ă&orilor, de#pre ace#&e proble$e,
de&er$ină declanşarea în necunoaş&ere de cau%ă a unor forţe fluidice de o pu&ere
for$idabilă. 6e înda&ă ce #un& elibera&e, ace#&e forţe #e propa'ă, pă&rund în
creierele şi #piri&ele #labe, le de&er$ină #ă re&răia#că în &recu& şi #ă repe&e
'reşelile ce leau co$i#. u nu #un& o#&il cerce&ărilor ş&iinţifice, dar cerce&ările
arheolo'ice nu ne po& fi de $are folo# în evoluţia noa#&ră.
*i#&ă al&e $e&ode pen&ru a cunoaş&e #piri&ul vechilor civili%aţii di#păru&e,
dec& #ă le #&udie$ în ruinele, în ră$ăşiţele lor ră%leţe. Ba$enii i'noră, în#ă,
ace#&e $e&ode şi #un& obli'aţi #ă recur'ă la ace#&e $i-loace i$perfec&e, iar ace#&e
$e&ode, în loc #ă îi infor$e%e corec&, îi deru&ea%ă şi $ai $ul&. /devăraţii
di#cipoli nu au nevoie #ă #cor$onea#că ruinele pen&ru a cunoaş&e &recu&ul
o$enirii.

ceea/&unci,
ce e#&e lă#aţi deopar&e 2oarele
viu, lu$ino#... ce e#&e de-a
e#&e $or&,
nou înprăfui&,
fiecare $uce'ăi&,
%i, na&ura în'ropa&
e#&e nouă.8 9uaţi
<o&
ce e#&e de-a în ruină dovedeş&e, prin #&area #a, că nu conţine adevărul. Ceea ce
e#&e veridic nu poa&e fi di#&ru# şi &i$pul nu poa&e face ni$ic î$po&riva lui.
2ecolele, $ileniile, nu au nici o influenţă a#upra a ce e#&e veşnic şi a ce cău&ă$.

13
Ceea ce e#&e adevăra& e*i#&ă în faţa noa#&ră, în -urul no#&ru, în noi. 6acă vo$
înţele'e noii curenţi ce #e $anife#&ă %ilnic în lu$e şi ne în#ufleţeş&e, vo$ pără#i
nu$eroa#ele ilu%ii aşa%i#e ş&iinţifice.
"en&ru a reveni la obţinerea clarvi%iunii, eu vă repe& că e#&e $ai cu$pă&a& #ă
lucre%i, $ai în&i, a#upra &a în#uţi şi #ă &e purifici, fiindcă a&unci cnd ne vo$
&ran#for$a, clarvi%iunea &o&ală ne va apărea de la #ine şi în pofida dorinţei
noa#&re. /&unci cnd 6u$ne%eu dă, l dă din belşu'.
2e pove#&eş&e că un ae#&ru avea un di#cipol dori&or #ă înveţe pri$a lecţie
de iniţiere. ae#&rul ia #pu#+ J6u&e în&run ci$i&ir şi în-ură $orţii+ #punele că
#un& proş&i, răi e&c... şi după aceea #pune$i ce ţiau ră#pun#. 6i#cipolul #a du#
la ci$i&ir şi ia în-ura& pe $orţi, dar aceş&ia au ră$a# $uţi. @eveni a&unci la
ae#&rul #ău şi îi #pu#e că $orţii nu au ră#pun#. J"oa&e, #pu#e ae#&rul, nu ai
ş&iu& #ă &e faci au%i&... n&oarce&e la ei, dar de da&a acea#&a #punele con&rariul,
fla&ea%ăi, făle co$pli$en&e 8. 6i#cipolul #e în&oarce la ci$i&ir, dar şi în faţa
celor $ai $ari elo'ii, $orţii au ră$a# $uţi. L ;ici acu$ nu $iau ră#pun#,
#pu#e di#cipolul, la în&oarcerea #a. L Aoar&e bine, a ră#pun# ae#&rul, acu$ ai
înţele# pri$a lecţie a iniţierii+ cnd eş&i in#ul&a&, &aci, şi cnd eş&i fla&a&, de
a#e$enea &aci. Aii ca $orţii, ră$i #urd şi $u& la cri&ici, ca şi la co$pli$en&e.
Ia&ă o lecţie i$por&an&ă.

2$bă&a &recu&ă, cnd va$ vorbi& de#pre 'ură, va$ #pu# că frun%ele
arborilor po#edă niş&e $ici 'uri, #&o$a&ele, da&ori&ă cărora #e reali%ea%ă
#chi$burile cu $ediul încon-ură&or. 6a&ori&ă clorofilei, *an&ofilei şi caro&enului
conţinu&e în frun%e, #ub acţiunea lu$inii, #eva bru&ă, care vine din rădăcini, #e
&ran#for$ă în #evă elabora&ă. Ceea ce #e în&$plă şi în 'ura noa#&ră unde niş&e
'lande #ecre&ă #ub#&anţe co$parabile clorofilei, *an&ofilei şi caro&enului. 6acă,
a&unci cnd $ncă$, ne îndrep&ă$ 'ndurile şi iubirea #pre hrană, ea #e
&ran#for$ă. n &i$p ce, dacă $ncă$ fără #ă ne 'ndi$, fără iubire pen&ru
Crea&orul care nea oferi& ace#&e ali$en&e, nu #e produce nici o $odificare
#piri&uală şi ab#orbi$ nu$ai o $a&erie bru&ă. Cel care $ănncă în %'o$o&, în
de%ordine şi a'i&aţie, nu cunoaş&e dec& proce#ele fi%ice şi chi$ice ale nu&riţiei.
Cel care $ănncă în liniş&e, cu iubire şi recunoş&inţă, pă&runde, de-a, în do$eniul
alchi$iei, al #ubli$ării.
/şa #e în&$plă cu &oa&e lucrurile în viaţă, chiar şi cu lucrarea noa#&ră, cu
#&udiile ce le face$. 6acă nu #un&e$ a&enţi, dacă nu ne place ceea ce învăţă$,
#&udiul no#&ru nu ne va fi foar&e u&il.

2ă pre#upune$
ne enervea%ă. acu$decăvedere
6in punc& viaţa ne de&er$ină
#piri&ual, #ă ne învecină$
ea con#&i&uie cu obru&ă.
o $a&erie fiinţă ;e
care
pln'e$ de ea= 'ura noa#&ră, #i$bolic vorbind, nu poa&e #ă o în'hi&ă. 6acă
ave$, în#ă, în noi acea căldură, care e#&e iubirea, şi acea forţă care e#&e lu$ina,
'landele noa#&re #piri&uale vor funcţiona şi acea#&ă per#oană ne va deveni

1
#upor&abilă, nu ne va $ai &ulbura #&area noa#&ră p#ihică. n &i$p ce, dacă vo$
in#i#&a #ă ne co$por&ă$ faţă de ea fără lu$ină şi căldură, ea ne va #lăbi, ne va
epui%a. Cu a-u&orul căldurii şi al lu$inii, pu&e$ #chi$ba &o& ceea ce ne parvine
în #&are bru&ă, fie că e#&e vorba de#pre hrană, fiinţe u$ane, pre#&i'iu, obiec&e e&c.
/&& &i$p c& nu vo$ ş&i #ă lucră$ cu lu$ina şi căldura, 'ura noa#&ră #piri&uală
va 'ă#i acele corpuri bru&e re#pin'ă&oare, dar da&ori&ă căldurii şi lu$inii vo$
pu&ea #ă le &ran#for$ă$.
Cnd ob#ervă$ na&ura, vede$ că plan&ele #e hrăne#c cu $inerale, ani$alele
cu plan&e, iar oa$enii #e hrăne#c cu ani$ale... /&unci, #e pune o proble$ă+ cine
#e hrăneş&e cu oa$enii 7... Ba$enii #un& hrana n'erilor. 6a, nu vaţi 'ndi&
poa&e nicioda&ă la acea#&a. >ineînţele#, nu #un&e$ în $od real $ncaţi de n'eri,
dar ei #e hrăne#c cu fruc&ele noa#&re, adică cu 'ndurile şi #en&i$en&ele noa#&re,
e*ac& aşa cu$ noi ne hrăni$ cu produ#ele ani$alelor+ lap&ele, $ierea, ouăle,
un&ul... 6acă nu ş&i$, în#ă, #ă le pre'ă&i$ o hrană po&rivi&ă, ei nu $ai vin #pre
noi #ă #e hrănea#că. 6e a#e$enea, dacă fruc&ele noa#&re #un& rele, alţi în'eri,
în'erii &enebrelor, vin şi #e înfrup&ă din noi.
Cnd Fri#&o# a anunţa& eveni$en&ele în'ro%i&oare ce ur$au #ă #e de#făşoare,
unul din&re di#cipoli la în&reba& în ce loc #e vor produce, iar Fri#&o# ia ră#pun#
că vul&urii #e află acolo unde e*i#&ă niş&e hoi&uri. *ac& le'ea de#pre care vă
vorbe#c. 6acă porţi în &ine niş&e hoi&uri (niş&e #en&i$en&e, niş&e 'nduri în
de#co$punere), ele vor fi o hrană pen&ru vul&uri, adică pen&ru fiinţele inferioare
din lu$ea invi%ibilă. :eţi în&reba+ JCu$ vor #i$ţi fiinţele inferioare ace#&e
#en&i$en&e şi 'nduri 7. /&unci cnd a fo#& de#chi# un borcan cu $iere în
bucă&ăria voa#&ră, cu$ reuşe#c $uş&ele şi furnicile #ă #e apropie pen&ru a #e
hrăni 7 Cu$ au #i$ţi& ele 7 "en&ru că po#edă niş&e an&ene= ele #un& pri$ii
inven&a&ori ai co$unicaţiilor la di#&anţă 8 Aurnicile vin de pe plane&a :enu#, ca şi
albinele, ele #un& e*cepţionale în na&ură. 2&aţi liniş&iţi dacă aveţi c&eva furnici în
ca#ă, fiindcă în ciuda $ici$ii lor, ele in#piră cea $ai $are frică şerpilor. /colo
unde e*i#&ă furnici, nu e*i#&ă şerpi. 9a fel, dacă po#edă$ în noi niş&e furnici,
şerpii vor fu'i din faţa lor. viden&, e#&e un #i$bol de in&erpre&a&.
/lbinele iube#c $ul& florile. /lbinele repre%in&ă di#cipolul evolua& care ş&ie
#ă prepare nec&arul în #ine. Ia&ă de ce n'erii vin #ă îi vi%i&e%e #ufle&ul şi #ă
pri$ea#că acea#&ă hrană pe care el o prepară ca #ă o &ran#for$e în $iere. 2e
#pune că ru'ăciunile 2finţilor urcă #pre 6u$ne%eu ca un parfu$, iar ace#&
parfu$ e#&e pen&ru l o hrană. "en&ru $o$en&, nu pu&eţi înţele'e acea#&a, dar
$ai &r%iu veţi #e#i%a că în univer# &oa&e lucrurile #un& le'a&e în&re ele prin
le'ă&uri #ubli$e.

lu$ina:ăprin
voiochi
$ai şi#pune c&eva
#une&ul princuvin&e
urechi. de#pre ochi, e*&raordinară
Ce le'ă&ură urechi şi 'ură.e*i#&ă
;oi pri$i$
în&re
ochi şi urechi 8 6acă #&udiaţi cu$ propa'ă lu$ina în #paţiu, veţi con#&a&a că ea
#&răba&e ne#&-eni&ă vidul, #&răba&e $ai puţin uşor aerul, ceva $ai 'reu apa, unde
e#&e obli'a&ă #ă #e refrac&e, şi o face parţial, şi $ul& $ai 'reu în #olide. "en&ru

15
#une&, e#&e inver#+ el nu #e propa'ă deloc în vid= #e propa'ă puţin în aer, $ai
$ul& în apă, iar prin #olide #e propa'ă cel $ai bine. /&unci cnd #e co$pară
vi&e%a şi $ediul de propa'are, lu$ina e#&e inver#ă #une&ului. 9u$ina coboară
din re'iunile #ub&ile că&re re'iunile din ce în ce $ai den#e pnă a&in'e $a&eria
#olidă, iar în acea#&ă călă&orie ea #e depla#ea%ă din ce în ce $ai 'reu. n #chi$b,
#une&ul pleacă de la $a&erie şi #e înalţă, di$inuinduşi in&en#i&a&ea pnă la
pierderea #a în vid.
nain&ea #une&ului (a cuvn&ului), care e#&e pu&ernic în lu$ea $a&eriei, e*i#&ă
lu$ina care e#&e pu&ernică în lu$ea #piri&ului. Ia&ă de ce urechile şi ochii #un&
con#&i&uiţi după le'i diferi&e, referi&oare una la înţelepciune şi al&a la adevăr.
9u$ina lu$inea%ă for$ele şi culorile ce ne ara&ă fru$u#eţea= iar fru$u#eţea e#&e
e*pre#ia adevărului care a for$a& ochii. 2une&ul (cuvn&ul) e#&e le'a& de urechi,
urechea e#&e le'a&ă de înţelepciune, iar înţelepciunea de 'ură, fiindcă 'ura
pronunţă cuvin&ele. Gura, urechile şi ochii for$ea%ă un &riun'hi. 2un& po#ibile
$ul&e co$binaţii în&re ele. Bchii văd, urechile aud, şi 'ura pove#&eş&e ce au
vă%u& ochii şi ce au au%i& urechile. /ici #&ă a#cun# #ecre&ul le'ă&urilor in&i$e
din&re cele &rei vir&uţi+ iubire, înţelepciune şi adevăr.
:ă voi da #ă faceţi acu$ e*erciţiul ur$ă&or. 6in clipa &re%irii, di$ineaţa,
&rebuie #ă de#chideţi i$edia& ochii în $od conş&ien& şi #ă priviţi #pre ochiul
in&erior, pe ur$ă #ă a#cul&aţi ce vorbeş&e în voi. :eţi au%i a&unci pro'ra$ul %ilei
care începe. Gura voa#&ră &rebuie #ă par&icipe şi ea la ace#& e*erciţiu pen&ru că
&oa&e cele &rei vrfuri ale &riun'hiului #ă in&re în acţiune, şi &rebuie #ă pronunţe
fra%a ur$ă&oare+ Jţi $ulţu$e#c Mie 6oa$ne, pen&ru că #un& #ănă&o# a#&ă%i. Aie
ca %iua #ă$i fie binecuvn&a&ă 8 /-u&ă$ă, pen&ru aMi pu&ea îndeplini voinţa.
n $od obişnui&, pri$ele cuvin&e pronunţa&e la &re%ire #un& niş&e recla$aţii.
2oţul #pune #oţiei+ Jnde $iai pu# că$aşa 7 nde$i #un& şo#e&ele, bu&onii de
la $anşe&ă 7 6e ce nu $iai adu#, încă, o cafea 7. #&e un obicei foar&e pro#& #ă
&e &re%eş&i bo$bănind.

ra oda&ă un re'e care avea două fe&e. "ri$a era foar&e ur&ă, dar avea darul
cuvn&ului şi ş&ia #ă e*pri$e lucrurile $inuna& şi plăcu&= a doua era e*&re$ de
fru$oa#ă, dar avea o li$ba a#cuţi&ă şi nu înce&a #ă #upere pe &oa&ă lu$ea. <a&ăl
lor era, eviden&, în&ro #i&uaţie foar&e dificilă şi în faţa re'ilor, a vecinilor #ăi, #e
#i$ţea ruşina& #ă aibă a#e$enea fe&e. 2e în&reba, fire#c, cu$ pu&ea #ă le $ări&e.
n&ro %i, con#ul&ă un înţelep& în le'ă&ura cu ace#& #ubiec&. Jaie#&a&e, #pu#e
înţelep&ul, ordonă $ine di$ineaţă unuia din&re #ervi&orii &ăi #ă aducă pe pri$ii
doi oa$eni pe care îi 'ă#eş&e la poar&a pala&ului &ău. i vei că#ă&orii pe aceş&i
oa$eni cu fiicele &ale. / doua %i, aşa cu$ îi #pu#e#e înţelep&ul, re'ele &ri$i#e
un $e#a'er
pala&, re'elecare îi opriperple*
ră$a#e pe pri$ii doi că
pen&ru &recă&ori pe care
unul era îi în&lni.
orb şi celălal&Cnd
#urd.îiladu#e la
con#ul&ă
din nou pe înţelep& care îi #pu#e+ JAoar&e bine, e#&e perfec&, că#ă&oreş &e acu$ pe
orb cu cea care e#&e ur&ă şi pe #urd cu aceea care e#&e fru$oa#ă. /şa #a
în&$pla&. Brbul, care a#cul&a cu încn&are fru$oa#ele cuvin&e ro#&i&e de #oţia #a,

1K
#e pln'ea că nu poa&e #ă vadă fru$o#ul #ău chip, pe care şil i$a'ina &o& a&& de
$inuna& ca şi cuvin&ele #ale. n &i$p ce #urdul, ad$ira fru$o#ul chip al #oţiei
#ale şi #e pln'ea că nu aude cuvin&ele #uave ce erau, Jcu #i'uranţă, pronunţa&e
din 'ura #a... oare ce #ar fi în&$pla& dacă orbul ar fi pu&u& #ă vadă şi #urdul #ă
audă 7
neori &rebuie #ă fi$ $ulţu$iţi că #un&e$ puţin $iopi #au &ari de ureche
cnd ne află$ în faţa unor lucruri neplăcu&e. 6e al&fel, în 'eneral, oa$enii nu
iube#c adevărul. 2oţul îi #pune #oţiei+ J2pune $i că $ă iubeş&i. D&iu foar&e bine
că nu e#&e adevăra&, dar #pune$io, &o&uşi, pen&ru că î$i place #ă aud a#&a. l
#pune de a#e$enea+ J;u eş&i foar&e fru$oa#ă, ş&iu a#&a, dar puneţi puţin fard
fiindcă î$i place #ă &e prive#c aşa. ;u, oa$enii nu iube#c adevărul. Cu &oa&e
ace#&ea, cnd ne vede$ ochii în&ro o'lind ă &rebuie #ă $ulţu$i$ şi #ă ne le'ă$
i$edia& de adevăr. /&unci cnd a#cul&ă$ cu urechile, &rebuie #ă ne le'ă$ de
înţelepciune. Iar cnd 'u#&ă$ cu 'ura, &rebuie #ă ne le'ă$ de iubire. /#&fel
reali%ă$ un &riun'hi viu. nţelepţii po& #ă ne cunoa#că după ace#& &riun'hi+ după
for$a 'urii, a urechilor şi a ochilor, după $ări$ea lor, după po%iţia lor în rapor&
cu po%iţia nor$ală. nţelep&ul poa&e cunoaş&e, cu preci%ie, le'ă&urile noa#&re cu
iubirea, cu înţelepciunea şi adevărul.
D&i$ că ave$ doi ochi, două urechi, o 'ură, dar în reali&a&e ave$ &rei ochi,
&rei urechi, &rei 'uri. Cel deal &reilea ochi, ochiul $i#&ic, e#&e #i&ua& în cen&rul
frunţii= a &reia ureche e#&e #i&ua&ă în '&= a doua 'ură #e află în vrful capului,
e#&e 2aha#rara, chara cu o $ie de pe&ale. Cu acea#&ă a doua 'ură #uperioară
pu&e$ vorbi şi ne hrăni în re'iunile #piri&uale. @u'ăciunea, î$păr&ăşania, nu #un&
ni$ic al&ceva dec& un fel de a vorbi şi de a &e hrăni în lu$ea divină. ;u vă voi
#pune ni$ic a#&ă%i de#pre cea dea &reia 'ură... "lane&a noa#&ră po#edă, de
a#e$enea, or'ane a#e$ănă&oare cu ale noa#&re. Gura #a #uperioară #un& $unţii
înalţi, pen&ru că pă$n&ul e#&e în le'ă&ură cu cerul prin pi#curile #ale cele $ai
înal&e.

2ă ne le'ă$ de iubire, de înţelepciune şi de adevăr.

"rin 'ură vo$ 'u#&a iubirea divină,
"rin urechi vo$ au%i înţelepciunea divină,
"rin ochi vo$ vedea adevărul divin.

n $inu& de $edi&aţie.

1E