CURS 6 Histologie

ORGANE

Organe parenchimatoase

GLANDE ENDOCRINE
TIROIDA

PLĂMÂN
 ORGANE
 Parenchimatoase
(pline)
 Ex. plaman, ficat, glande
exocrine (ex . gl. salivare),
gl.endocrine, ficat, rinichi,
ovar, etc.
 Contin capsula, stroma si
parenchim

 Cavitare sau
tubulare
 Lumen marginit de un
perete format din straturi
cu structuri diferite

 Ex. tubul digestiv (faringe,

esofag, stomac, rect) ,
trahee, bronhii, bronhiole,
cai urinare, uter, etc
 Organe parenchimatoase
Plan general de organizare
 Alcatuite din:

 Capsulă – tesut conjunctiv dens

 Stromă – tesut conjunctiv

 - septe conjunctive ce impart parenchimul

in lobi si lobuli
 Septele conjunctive sunt formate
din tesut conjunctiv cu vase, nervi
 In cazul glandelor exocrine ,
septele contin canale
excretorii

 Parenchim
 Reprezinta componenta functionala
 Este format in general din tesut
epitelial
 Organe parenchimatoase
Glande endocrine
 Sunt lipsite de sistem canalicular excretor.
Sectiune prin glanda suprarenala
 Sunt organe parenchimatoase:
 Capsulă
 Stromă – fara canale excretorii
 Septe conj slab reprezentate
 Stroma reticulinico-capilara: f. de
reticulina si capilare cu perete discontinuu
 Parenchimul este format din:
 Epiteliu glandular endocrin dispus sub
formă de
• Cordoane (maj. gl. endocrine:
hipofiza, suprarenala,
paratiroide, epifiza, etc),
• Foliculi (tiroida)
 Celulele endocrine sunt în strânsă
relatie cu capilarele sanguine.
 Organe parenchimatoase
Glande endocrine

Cordoane de celule endocrine separate de capilare

Sectiune prin zona fasciculata a

corticosuprarenalei
 Organe parenchimatoase
Glande endocrine

Celule endocrine dispuse

sub forma de foliculi

Tiroida Foliculi tiroidieni delimitati de un

epiteliu simplu cubic
 TIROIDA- ASPECTE MACROSCOPICE

 Situată în partea anterioară

a gâtului, adiacent de trahee
şi laringe

 G: 15 – 25g (20-30g)
 Culoare brună

 Doi lobi uniţi prin istm

(lobul: 5/2,5cm);
 Organe parenchimatoase
Glande endocrine

STRUCTURA HISTOLOGICĂ A
TIROIDEI
 Organ parenchimatos
 Capsulă fibroelastică, puternic aderenta

 Stromă
 Interlobulară septe conj- vasc. →lobuli,
 Intralobular- hormono-dependentă (TSH)
 Perifoliculară - reţea fină de reticulină şi
capilare


 Parenchim
 Lobuli tiroidieni- cu 20-40 foliculi/lobul
-aspect de mozaic: foliculi tiroidieni (în
diverse stadii de activitate);
- structură dependentă de TSH şi aport de iod
Septe conjunctive Foliculi tiroidieni
 PARENCHIMUL TIROIDIAN
FOLICULUL TIROIDIAN
 Marime, formă, număr:
dependente de vârstă, sex, starea
funcţională

 Componente:

− Epiteliu folicular care sta pe

membrana bazală
- Coloid (unde se stocheaza
hormonii sintetizati)

- Epiteliul folicular
 Contine 2 tipuri de celule :
■Foliculare- secreta
h tiroidieni
■ Parafoliculare –
secreta calcitonina
 TIROIDA
Epiteliul folicular

1. Celule foliculare
 MO
 Celule cu citoplasma bazofila in HE
 Nucleu eucrom, nucleolat capilare
 ME; organite celulare bine dezvoltate,
enzime, jonctiuni intercelulare

 ROL: sinteza, secretia, reabsorbtia si

degradarea coloidului, cu eliberarea de
hormoni T3 si T4, care trec in sange

 Reglarea secreţiei:
 hipotalamus (TRH)
 hipofiză (TSH)
 R pt TSH
12
 TIROIDA Epiteliul folicular
2. CELULELE PARAFOLICULARE (CELULE C)
 Rol :sintetizează calcitonina
(h. hipocalcemiant)
 - ↓conc. de Ca în sânge prin inhibarea resorbţiei
osoase;
 Secretia nu e influentata de hipofiza,
hipotalamus

 Utilizata in tratamentul pacientilor cu

hipercalcemie

 Localizare : izolate sau în grupuri mici - situate

intre cel foliculare sau în insule intre foliculii
tiroidieni;

 MO: mai mari decat cele foliculare, poligonale,

 nucleu mare rotund, excentric,
 citoplasmă mai palidă;
 se impregnează cu AgNO3;
C- Celule parafoliculare
 COLOIDUL TIROIDIAN

 Reprezinta forma de stocare

a hormonilor tiroidieni

 Acidofil
 Vâscos

 Cantitatea variaza in functie de

starea functionala a foliculului

 Afinitatea tinctoriala variaza in

functie de starea functionala a
foliculului
Coloidul este complet separat de
sânge – (complexe jonctionale intre
celule) = antigen exclus ; cand intră
în sange – Atc antitiroidieni - tiroidita
autoimună (boala Hashimoto)
14
 FORME FUNCŢIONALE DE
FOLICULI TIROIDIENI

 Foliculii tiroidieni
 Hipofuncţie (repaus)-cei mai mari
 Normofuncţie
 Hiperfuncţie – cei mai mici

 Aprecierea stării funcţionale a

foliculilor: Normofuncţie
 Diametrul
 Cantitatea şi caracterele coloidului
 Aspectul citologic al epiteliului
folicular

Hipofuncţie
Tiroida – diagnostic histologic

Organ parenchimatos

Parenchim;
- structuri rotunde, de
dimensiuni diferite,
delimitate de un
epiteliu simplu si care
contin central un
material eozinofil –
coloidul (foliculii
tiroidieni)

- Separate de capilare
sanguine, fenestrate
 Funcţiile tiroidei

 Controlează şi menţine metabolismul celular (T3, T4 )

 rata metabolismului bazal, reglează producerea de căldură
 Intervine în procesele de creştere şi diferenţiere;
 In viata fetala intervine in dezv. sistemului nervos;

 Postnatal: potenteaza actiunea STH

 Rol în dezvoltarea organelor de reproducere

 imp in desfasurarea ritmica a ciclului menstrual si declansarea
ovulatiei
 Influenteaza activitatea ap. cardio-vascular
 Rol in metabolismul glucidic, lipidic, proteic
 Rol în dezvoltarea ţesuturilor de suport –calcitonina

Nu este un organ vital 17

 Corelaţii clinice
A. Hipotiroidismul - deficit B. Hipertiroidismul - exces
de h. tiroidieni de h. tiroidieni
H tiroidieni nivel scazut H tiroidieni nivel crescut
TSH crescut TSH scazut
 1. Guşa simplă : insuficienţa iodului în
alimentaţie
 2. Deficitul h. tiroidieni  Forma autoimună -
 In viaţa fetală : cretinism maladia Basedow-Graves
 La adult
 Forma severa: Mixedem
 Tiroidita autoimuna- Boala
Hashimoto

18
 Organ parenchimatos
PLĂMÂNII
 Pleura :
 2 foiţe: viscerală şi parietală ; intre
ele cavitatea pleurală
- histologic: - mezoteliu

 Stromă – interstiţiu pulmonar

 bine reprezentată subpleural:
septe interlobare, intersegmentare
 slab reprezentată peri şi
intralobular, peribronho-vascular

 Parenchimul
 Este împărţit în lobi, segmente,
lobuli, acini
 Cuprinde ramificatiile arborelui
respirator: bronhii, bronhiole,
ducte, saci, alveole pulmonare
Stroma sau interstiţiul pulmonar

Septe conjunctive
interlobare,
intersegmentare,
interlobulare,
interalveolare

Stroma de sustinere,
intralobulara

Tesut conjunctiv in
jurul cailor aeriene si a
vaselor – tesut
conjunctiv peribronho
vascular
 PARENCHIM

Ramificatiile arborelui respirator:

bronhii, bronhiole, ducte , saci,
alveole pulmonare
 Parenchimul
 Este împărţit în lobi, segmente, lobuli, acini

 Lob pulmonar- bronhia lobara

 3- dreapta
 2 stanga
 Segment pulmonar- bronhia segmentara
 10- dreapta-
 8- stanga
 1 segment are 30-50 lobuli
 Lobul – deservit de o bronhiola

lobul
Alături de bronhii şi bronhiole
există o ramură a arterei
pulmonare

= pachetul bronho –vascular

- Unul din elementele de histodiagnostic
pentru sectiunea de plaman
 Organ tubular Structura histologica a
unei bronhii
Localizare in
stroma (septe)

1.Mucoasă
Ep respirator
Corion

!! 4. Cartilaj
hialin 2. Musculară

3.Submucoasă
5. Adventiţie

Glande bronsice
 Paralel cu scăderea
diametrului bronhiilor -
apar anumite modificări :
 Scăderea Bronhie mare
 Inălţimii celulelor epiteliului
respirator
 Nr. celulelor mucoase
 Nr. glandelor
 Cantitatii de cartilaj

 Cresterea
 Nr. fibrelor musculare netede
Bronhie mica
 Nr. fibrelor elastice
 Bronhiole - diametru< 1 mm

 1. Bronhiole primare sau lobulare

 deservesc un lobul
 Bronhiole terminale
 Bronhiole respiratorii

 Caracteristici:
 diametru < 1mm

 situate in raport cu alveolele

(in parenchim)

 lipsite de cartilaj

 fără glande
 Apar celule Clara (secreta
lichidul bronhiolar)
bronhiola
 Diagnostic diferenţial
bronhie-bronhiolă

 Bronhia
 - situata in sept conjunctivo- Bronhiola
vascular (stroma) -situata in parenchim pulmonar

 - diametru mai mare de 1 mm

-diametru mai mic de 1 mm
 - placa/nodul cartilaginos in
perete -nu prezinta cartilaj

 - glande in submucoasa -nu prezinta glande

-epiteliu mai scund

 - epiteliu înalt

- Fibre musculare netede –bine

 Fibre musculare netede - dezv., spiralate
strat continuu
Bronhie Bronhiolă Alveolă
 Ducte alveolare

 Saci alveolari

 Alveolele pulmonare
 - nr total : 300 milioane / fiecare
plaman
 - suprafaţa alveolară totala- 150 m2
pe ambii plamani
 -cavitati cu diametru de 200 Bronhiolă respiratorie
micrometri
 - se pot deschide în:bronhiole
respiratorii,ducte alveolare, saci
alveolari Saci alveolari
Ducte alveolare
 - la nivelul lor are loc oxigenarea
sangelui

 conferă o consistenţă buretoasă

plămanului si aspect dantelat pe
sectiuni Alveole
 Alveolele pulmonare

 Separate prin septe alveolare

 Ţesut conjunctiv :
• fibre elastice, de reticulină
• fibroblaste, limfocite,
macrofage, mastocite
 Reţea de capilare de tip continuu,
unde are loc schimbul de gaze

 Tapetate de epiteliul alveolar

 ep. simplu pavimentos pe
o membrana bazala, cu
urmatoarele tipuri celulare:
 Pneumocite de tip I –
schimbul de gaze
 Pneumocite de tip II-
secreta surfactantul

 Comunică prin pori alveolari (porii

 lui Kohn)
 Importanta in patologie, in bolile
obstructive, cand aerarea
alveolelor obstruate se poate face
din alveolele vecine
Epiteliul alveolar
Diagnosticul de plăman

1. Pachet bronho-
vascular :
bronhie/bronhiola si
ramura din artera
pulmonara

2. Parenchim pulmonar
cu aspect dantelat,
datorita alveolelor
pulmonare
Corelatii clinice
Pneumonia
 Corelatii clinice

Normal Pneumonie
 A Pulmonary Pathologist’s Perspective on COVID-19
Sanjay Mukhopadhyay, MD,
 Severe Acute Respiratory Syndrome
Corona Virus 2
 (SARS –CoV-2)
 Corona Virus Disease 2019 (COVID-19)

 DAD -Diffuse alveolar

damage

 Distrugerea epiteliului alveolar

 Hiperplazia pneumocitelor II
 Ingrosarea septelor interalveolare
(hiperplazia fibroblastelor )
 Distrugerea peretelui capilarelor
 Membrane hialine intraalveolar - detritusuri
celulare
 Corelatii clinice

Normal Pneumonie Covid

 TEGUMENTUL
 STRUCTURA GENERALĂ A TEGUMENTULUI

 EPIDERM
- Epiteliu pavimentos
stratificat keratinizat

 DERM
 Tesut conjunctiv
componente cu origine,
structură şi funcţii diferite

 HIPODERM
 ţes celular subcutanat
 (tesut adipos alb),
 nu aparţine tegumentului,
dar este frecvent implicat în
patologia cutanată

39
 EPIDERMUL
- Epiteliu pavimentos stratificat
keratinizat

4 tipuri de celule:

Keratinocitele -90%

Melanocitele

Cel. Langerhans

Cel. Merkel
 1. Keratinocitele

 2 functii

 Epidermopoieza

 Keratinogeneza
 Straturile
epidermului

E 5.cornos
B. 4.lucidum
C. 3.granulos

D 2.spinos

E 1.bazal

42
 1. Stratul bazal
 Cel. stem

 Filamente intermediare de
keratina

 2. Stratul spinos
 6-20 randuri de celule poligonale

 Tonofilamente de keratina

 Tonofibrile de keratina

 Keratinozomi – (Odland bodies)

– markeri ai keratinocitelor
 3 Stratul
granulos

 Tonofibrile de
keratina

 Granule de
keratohialin

 Keratinozomi –
(Odland bodies)
 Stratul lucid
 3-5 rînduri de celule

 celule aplatizate

 lipsite de nuclei

 citoplasmă cu aspect

clar
 Eleidină
 tonofibrile groase,
dens împachetate
 Stratul cornos
 celule aplatizate si complet
keratinizate

 două zone:
 zona profundă (conjunctă)
în care se păstrează coeziunea
intercelulară
 zona superficială (disjunctă)
în care legătura între celule nu
se mai menţine, acestea se
elimină sub formă de plăci sau placarde.
2. Melanocitele
 responsabile de pigmentarea pielii
 la MO, în HE se evidenţiază doar nucleul mic și
hipercrom; citoplasma este optic vidă - „celule
clare”.
 prin impregnare argentică (metoda Fontana),
celulele apar cu prelungiri colorate în negru.
 în citoplasmă există organite specifice numite
„melanozomi”,

„celule clare
in col HE”.
 3. Celulele Langerhans - „epidermoclaste”
 Sunt situate în special în stratul spinos al epidermului
 Nu se evidenţiază în coloraţii uzuale cu H-E
 Se pot însă evidenţia prin tratare cu clorură de aur

col. AuCl2
4. Celulele Merkel – corpusculul Merkel =
mecanoreceptor sens. tactila epicritica
Jonctiunea dermo-epidermica
Dermul
 Derm papilar-
tesut conjunctiv lax
corpusculii Meissner –mecanoreceptori
 Derm profund, reticular
tesut conjunctiv dens neordonat
contine anexe tegumentare
Anexe tegumentare
ANEXELE TEGUMENTARE
Foliculul pilosebaceu
Glanda sebacee
Muşchiul erector al firului de par
Glanda sudoripara
Traiect sudoripar

Canal
sudoripar

Adenomer
Porţiunea secretoare - adenomer
Canalul sudoripar, traiectul sudoripar
 Tegumentul gros – este prezent la nivelul palmelor şi plantelor şi
se caracterizează histologic prin:
 epiderm gros: 400-600 μm
 prezenţa tuturor straturilor celulare
 absenţa foliculilor pilosebacei şi a muşchilor erectori;
 Prezența glandelor sudoripare
 Tegumentul subțire –
acoperă cea mai mare parte
a corpului
 epiderm subţire : 75-150 μm
 strat cornos foarte subţire
 absenţa stratului granulos şi
lucidum
 prezenţa foliculilor pilosebacei,
a muşchilor erectori a firului de păr
şi a glandelor sudoripare
Tegument subtire Tegument gros