Realizarea unui Passage Plan pe ruta Reykjavik

(Islanda) – Izmir (Turcia)

Student: Ion Alexandru

Grupa: 511C
 Cuprins

Descrierea tehnica a navei...............................................................................................................3

Dimensiunile caracteristice ale navei...........................................................................................3

Capacitatea tancurilor..................................................................................................................5

DESCRIEREA FIZICO - GEOGRAFICĂ A ZONELOR DE NAVIGAȚIE.................................7

OCEANUL ATLANTIC DE NORD...........................................................................................7

Marea Mediterana........................................................................................................................7

DESCRIEREA PORTULUI DE PLECARE RESPECTIV A PORTULUI DE SOSIRE...............8

Portul de plecare – portul Reykjavik............................................................................................8

Portul de sosire – Portul Izmir.....................................................................................................9

Marsul pe ruta Reykjavik (Islanda) – Izmir (Turcia).......................................................................9

Concluzii........................................................................................................................................12

Bibliografie....................................................................................................................................13

2
 Descrierea tehnica a navei

Dimensiunile caracteristice ale navei

Numele navei M/V Greenwich Park IMO No.: 9505998

MONROVIA,
Porul de înregistrare Call sign: A8YZ9
LIBERIA

Zodiac Maritime
Proprietar MMSI No.: 636015164
Limited

Dimensiuni Lungime 146.2 m

Lățime 24,2 m

Pescaj 12.9 m

Pescaj de vară 9.5 m

Bordul liber 3.4 m

3
 Înălțimea de
16,5 m
construcție

Brut 11987 trb

Tonaj
Net 6193 trn

Deadweight 19998.97 tm

Clasa CHEMICAL TANKER / OIL TANKER

Anul construcției 2011

De la prova la comnda
138.1 m
de navigație
Distanțe
De la pupa la
8.1 m
comanda de navigație

Înâlțime De la chilă la catarg 34.3 m

Hitachi B&W 6S42 6.150Kw /

Principal
MC 8247,29 cp
Motor
3xHitachi B&W
Auxiliar 960 Kw / 1290 cp
6l23/30H

Viteza în noduri
Telegraf rpm
Încaărcată În balast

Design speed 121 14.5 15.2

Full ahead 100 12.6 13.5

Half ahead 85 10.2 12.1

Slow ahead 60 7.1 9.2

Dead slow ahead 35 4.3 5.9

4
 Chei e lanț 10 – babord 11 – tribord

Ancher anchor Stock-less 8710 kg

Producător HITACHI

Tip Cu pas fix

Elice
Număr pale 4

Diametru 5,65 m

Marfă 20x300m3/oră
Pompe
Balast 12x400m3/oră

1 x SWL5T-18mm de
Macara
10 tone

Echipaj 25 persoane

Capacitatea tancurilor

Capacitate (m3)
Tancuri
100% 98%

Nr 1 COT (Bd) - 1028,47

Nr 1 COT (S) - 1028,47

Nr 2 COT (P) - 1028,47

Nr 2 COT (S) - 1028,47

Nr 3 COT (P) - 1028,47

Nr 3 COT (S) - 1028,47

Nr 4 COT (P) - 1028,47

Nr 4 COT (S) - 1028,47

5
 Capacitate (m3)
Tancuri
100% 98%

Nr 5 COT (P) - 1028,47

Nr 5 COT (S) - 1028,47

Nr 5 COT (P) - 1028,47

Nr 5 COT (S) - 1028,47

Nr 5 COT (P) - 1028,47

Nr 6 COT (S) - 1028,47

Nr 6 COT (P) - 1028,47

Nr 7 COT (S) - 1028,47

Nr 7 COT (P) - 1028,47

Nr 8 COT (S) - 1028,47

Nr 8 COT (P) - 1028,47

Nr 9 COT (S) - 1028,47

Nr 9 COT (P) - 1028,47

Nr 10 COT (S) - 1028,47

Nr 10 COT (P) - 1028,47

Slop Tank (P) - 617,27

Slop Tank (S) - 617,27

6
 Descrierea Fizico - Geografica a Zonelor de Navigatie

Oceanul Atlantic de Nord

Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime de pe Pământ, acoperind aproape 20%
din suprafața sa. Numele oceanului, care se trage din mitologia greacă, înseamnă “Marea lui
Atlas”. Atlanticul este mărginit de America de Nord și America de Sud, în vest, și Europa și
Africa, în est. Este legat de Oceanul Pacific prin Oceanul Arctic în nord, și prin Pasajul Drake în
sud. În plus, este legat artificial de Pacific prin Canalul Panama. Linia de demarcație dintre
Oceanul Atlantic și Oceanul Indian este la meridianul 20°E. Atlanticul este separat de Oceanul
Arctic printr-o linie care duce de la Groenlanda, prin insulele Svalbard până în nordul Norvegiei.

Atlanticul de Nord se întinde în emisfera nordică de la ecuator până la Oceanul Arctic. El

cuprinde insulele Capului Verde, insulele Canare, Madeira, insulele Azore, Bermuda, Färöer,
Islanda, Groenlanda precum și Terra Nova. Este delimitat prin ecuator de Atlanticul de Sud.

Fundul mării este considerat, în general, destul de plat, deși nu lipsesc munții, gropile și
alte caracteristici. Două gropi depășesc 8.000 m adâncime. Rafturile continentale, aproape de
uscat, reprezintă aproximativ 11% din fundul oceanului. În plus, multe formațiuni de tip canal au
tăiat aceste platforme. Salinitatea apei de suprafață în oceanul deschis variază de la 33 la 37 de
părți la mie și variază în funcție de latitudine și anotimpuri. Temperatura apei de la suprafață
variază în funcție de latitudine, curenți, anotimpuri și distribuția energiei solare. De-a lungul
oceanului, variază de la mai puțin de 2 C în regiunile polare până la 29° C la ecuator. În
latitudinile medii, temperatura este intermediară, dar este supusă unor variații mari (până la 7 sau
8° C).

Marea Mediterana
Marea Mediterană este o mare de tip mediteranean cuprinsă între Europa centrala, Asia
occidental si Africa de nord, care comunica cu Atlanticul oriental. Cu 2,5 milioane de km² și
aproximativ 3.860 km lungime, este marea cea mai mare din lume. Apele sale, care scaldă cele
trei peninsule ale Europei (Iberică, Italică și Balcanică), comunică cu Atlanticul prin intermediul
strâmtorii Gibraltar, cu Marea Neagră prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și cu Marea
Roșie prin canalul Suez.

7
 Caracteristicile Marii Mediterane:

 Suprafață: 2,51 milioane km²

 Dimensiuni: 4.000 km de la vest la est, 800 km de la nord la sud; 46.000 km de litoral
 Adâncime: medie: 1.370 m, maximă: 5.210 m (la Matapan, Grecia)
 Schimbarea apei: la fiecare 90 ani
 Producție de pește: 2 % din totalul mondial
 Slinitate medie de 3,5%

Descrierea Portului de Plecare Respectiv a Portului de Sosire

Portul de plecare – portul Reykjavik

Reykjavík este capitala Islandei, cel mai mare oraș din această țară și capitala cea mai
nordică din lume, fiind aflată foarte aproape de cercul polar. Se află în sud-vestul țării, în golful
Faxaflói - o regiune cu multe peninsule, insule și strâmtori.

Se crede că prima așezare permanentă a unor populații scandinave în această zonă

datează din anul 870 e.n. Legenda îi atribuie lui Ingólfur Arnarson alegerea acestui loc.
Etimologia Reykjavík-ului se datorează multelor izvoare termale din jurul acestei regiuni,
Reykjavík traducându-se prin „golful aburilor”.

Reykjavík se află în sud-vestul Islandei. În zona orașului, coasta Atlanticului este caracterizată

prin prezența a numeroase peninsule, golfuri, strâmtori și insule.

În timpul Erei glaciare (acum aproximativ 10.000 de ani) un mare ghețar acoperea părți

din zona orașului, până la Álftanes. Alte părți din oraș erau acoperite de apele mării. În
perioadele calde și la sfârșitul erei glaciare, unele din dealuri, ca de exemplu Öskjuhlíð erau
insule. Fostul nivel al mării este indicat de sedimente aflate până la o altitudine de 43 m peste
nivelul actual al mării. Dealurile Öskjuhlíð și Skólavörðuholt par a fi rămășițele unor foști
vulcani activi în timpul perioadelor mai calde ale erei glaciare.

După era glaciară, pământul s-a ridicat pe măsură ce majoritatea ghețarilor s-au prăbușit,
și a început să arate ca astăzi.

8
 Zona capitalei a continuat însă să fie modelată de cutremure și erupții vulcanice, cum ar fi
cea de acum 4500 de ani din lanțul muntos Bláfjöll, când lava ce cobora din valea Elliðaá a ajuns
la mare în golful Elliðavogur.

Cel mai mare râu ce curge prin Reykjavík este râul Elliðaá, râu nenavigabil, cunoscut
pentru pescuitul de somon. Vârful Esja, de 914 m, este cel mai înalt munte din apropierea
Reykjavíkului.

Orașul Reykjavík se află în mare parte pe peninsula Seltjarnarnes, dar suburbiile se întind
înspre sud și est. Reykjavík este un oraș împrăștiat; mare parte din zona sa urbană se prezintă ca
suburbii cu densitate scăzute, iar casele sunt de regulă la distanțe mari unele de altele. Cartierele
rezidențiale exterioare sunt și ele la distanțe mari unele de altele; ele sunt legate de principalele
artere de circulație care traversează spații vaste nelocuite.

Portul de sosire – Portul Izmir

İzmir este un oraș din sud-vestul Turciei cu circa 3.000.000 locuitori.

Este situat pe țărmul Mării Egee în golful cu același nume. Este al treilea oraș ca mărime
în Turcia după Istanbul și Ankara. Orașul actual este așezat pe vatra vechii cetăți
grecești Smyrna. După numeroase dispute între Turcia și Grecia, Izmirul a intrat sub autoritate
turcească în anul 1922. Astăzi este un oraș modern cu rețele stradale noi, autostrăzi și un
aeroport.

Comunitatea creștină este atestată încă din primul secol, una din cele șapte scrisori din
cartea Apocalipsei fiind adresată smirnenilor.[3] În anul 155 a avut loc aici judecarea și
condamnarea episcopului Policarp, fapt relatat în Martiriul Sfântului Policarp.

Marsul pe ruta Reykjavik (Islanda) – Izmir (Turcia)

Nava execută un marș pe ruta Guiria (Venezuela) – Halifax (Canada), iar marșul
preliminar a fost realizat cu ajutorul programului NaviPlanner-BVS. Nava va parcurge un total
de 3713 Mm la tranzitarea între cele două porturi, iar timpul necesar pentru marș este de 12 zile
cu o viteză medie de 15.0 Nd.

9
 Înainte de proiectarea şi trasarea dumului preliminar trebuie parcurse anumite etape în
vederea asigurării unui nivel ridicat de precizie şi siguranţă pentru marşul ce urmează a fi
executat.

Etapele care trebuie parcurse sunt următoarele:

1. Studiul amănunţit al condiţiilor de navigaţie.

2. Trasarea, pe baza studiului efectuat, a drumului preliminar al navei.

Alegerea unui drum favorabil de urmat se bazează pe un studiu atent al condiţiilor de

navigaţie şi al factorilor hidrometeorologici din zonă. Criteriile care stau la baza alegerii sunt
următoarele:

-să ofere condiţii de siguranţă împotriva pericolelor hidrometeorologice şi de

navigaţie, cu solicitări minime pentru corpul navei şi instalaţii;

-să permită parcurgerea rutei în timpul cel mai scurt, asigurând economie de timp
şi combustibil.

Condiţiile specifice de navigaţie ale zonei de traversat şi cele hidro-meteorologice se

stabilesc prin studiul documentaţiei de navigaţie: hărţi marine, cărţi pilot, atlase de curenţi, hărţi
sezoniere cu vânturile dominante etc.

Criteriile de care se ține cont la trasarea drumului preliminar sunt:

-drumul preliminar va urmări linia coastei;

-drumul se va trasa având drept limită izobata care oferă maximum de siguranţă;

-drumul preliminar, este drumul deasupra fundului;

-distanţa faţă de coastă trebuie să permită observarea reperelor costiere;

-distanţa faţă de pericolele de navigaţie trebuie să fie suficient de mare pentru a nu

periclita siguranţa navigaţiei.

Schimbările de drum se vor executa întotdeauna în vederea unor repere costiere, pe

relevment giro sau compas, astfel:

-se trasează din timp dreapta de relevment corespunzătoare punctului de

întoarcere;

10
 -se converteşte Ra din hartă în Rg/Rc.

Planificarea drumului trebuie să asigure:

-maximum de libertate de manevră în prova, departe de orice obstrucţii şi

pericole;

-întoarcerea fără limitări la tribord pentru evitarea unor eventuale coliziuni;

-suficiente rezerve de corecţie relativ la calităţile manevriere ale navei, ţinând

cont de condiţiile hidro-meteorologice.

Trasarea pe hartă a itinerariului de marş trebuie să evidenţieze:

-drumurile adevărate în care se navigă, aliniamentele întâlnite, distanţele la

travers, distanţele între punctele de întoarcere şi reperele importante de navigaţie;

-punctele de întoarcere, raza de giraţie şi centrul de giraţie;

-limitele în distanţă la încrucişările de drumuri;

-relevmente şi distanţe radar pentru verificarea corectitudinii desfăşurării

navigaţiei;

-pericole permanente sau temporare pentru navigaţie, cum sunt epavele, cablurile
submarine şi fundurile puţin adânci care pot stânjeni sau împiedica navigaţia.

11
 Concluzii

Proiectarea și trasarea drumului preliminar, reprezintă studiul amănunţit al condiţiilor de

navigaţie din zonele care urmează a fi tranzitate.

Trasarea drumului preliminar s-a realizat ţinănd cont de următoarele criterii:

1. Drumul preliminar, aşa cum s-a precizat, este drum deasupra fundului;

2. Drumul preliminar va fi trasat pe ruta cea mai rapidă;

3. Distanţa faţă de coastă permite observarea reperelor costiere atât în strâmtoare

cât și în zona porturilor;

4. Distanţa faţă de pericolele de navigaţie trebuie să fie suficient de mare pentru a

nu periclita siguranţa navigaţiei;

Rutele de navigaţie au fost stabilite pentru a avea de parcurs o distanţă cât mai mică între
portul de plecare şi cel de sosire, iar apoi am calculat factorii de navigaţie folosind o viteză
corespunzătoare, pentru a avea un timp de siguranţă între două porturi succesive.

Corectarea hărţilor, dar şi a celorlalte documente nautice folosite la bordul navelor,

ţinerea conţinutului lor la zi, cu toate detaliile ce interesează siguranţa navigaţiei este o sarcină de
o deosebită importanţă la bordul navei. Ignorarea ei sau tratarea superficială, a cauzat sinistre
maritime care au rămas în istorie.

De asemenea, cunoașterea caracteristicilor hidro-meteorologice a zonelor traversate în

timpul marșului are o deosebită importanță deoarece un bun marinar trebuie să fie conștient de

12
schimbările posibile ale vremii ce pot apărea pe timpul marșului. Schimbările datorate posibilei
schimbări de vreme pot îngreuna navigația sau chiar mai rău, pot pune în pericol fie marfa, fie
echipajul, fie nava, sau în unele cazuri, toate cele menționate.

Documentarea climatologică reprezintă un factor esențial în proiectarea unui voiaj, în

funcție de condițiile hidro-meteorologice ale zonelor tranzitate alegându-se drumurile care să
asigure un grad maxim de siguranță a navei, instalațiilor acesteia, a echipajului și a încărcăturii.
Această documentare se realizează prin studiul Pilot Books, Routing Charts, ce au în cuprins
zona ce urmează a fi străbătută, toate acestea având ca scop realizarea unui voiaj optim.

Bibliografie
1. Oceanul Atlantic - Wikipedia
2. Oceanul Atlantic (koaha.org)
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Reykjav%C3%ADk
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/%C4%B0zmir

13