CONŞTIINŢA MORALĂ –

X GLASUL LUI DUMNEZEU ÎN OM

Scopul lecției: Aprofundarea învăţăturii de credinţă despre conştiinţa

morală
U2

PROVOCAREA: Cine poate aprecia o acţiune ca fiind sau nu morală?

TIMP NECESAR: 100 minute

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII:

CUNOȘTINȚE ABILITĂȚI ATITUDINI

● definirea conceptului de
conştiinţă morală;
● explicarea componentelor
conştiinţei morale
(cunoştinţe, sentimente,
convingeri, atitudini
morale);
● prezentarea modului de
acţiune a conştiinţei
morale în raport cu faptele
omului (anterior,
concomitent, ulterior);
● analizarea formelor ● implicare activă şi
conştiinţei morale constructivă în activităţile
(dreaptă-rătăcită, propuse;
scrupuloasă-fariseică, ● asumarea unui
sigură-îndoielnică, trează- comportament moral, în
adormită); acord cu voia lui
● argumentarea modalităţilor Dumnezeu.
prin care poate fi formată şi
consolidată conştiinţa
morală;
● analizarea impactului
acţiunii conştiinţei morale
asupra relaţiei cu sine, cu
semenii, cu Dumnezeu;

CONCEPTE CHEIE: conştiinţă morală, legea lui Dumnezeu, moralitatea faptelor

RESURSE UTILIZATE PENTRU DOCUMENTARE:

Resurse bibliografice:
***, Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2015.
Mladin, Nicolae, Teologie Morală Ortodoxă, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2003.

AUTOR: Daniela Nicoleta Livadaru, Liceul Tehnologic Economic „Virgil Madgearu” Iaşi
 ACTIVITĂȚILE PROPUSE

1. MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE (2 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI: Rugăciunea, notarea absenţelor, introducere în tema lecției/lansarea
provocării

2. EXPERIENȚA DIRECTĂ
RESURSE NECESARE (5 minute; materiale didactice): Anexa 1
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Împărţiţi în opt grupe, elevii vor lectura textele biblice din Anexa 1.
* În cazul derulării online a orei, profesorul va împărţi elevii în 8 Breakout Rooms sau va folosi
documentele colaborative Google, distribuind câte un text pentru lecturare şi discuţii preliminare.

Grupa 1:
„Şi Domnul a zis către Satan: «Te-ai uitat la robul meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ, fără
prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău?». Dar Satan a răspuns
Domnului şi a zis: «Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? N-ai făcut tu gard în jurul lui şi în jurul
casei lui şi în jurul a tot ce este al lui, în toate părţile, şi ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi turmele
lui au umplut pământul? Dar ia întinde mâna ta şi atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te
va blestema în faţă!». Atunci Domnul a zis către Satan: «Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai
asupra lui să nu întinzi mâna ta!» [...] (Iov) a rostit: «Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă
voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!» (Iov 1, 8-
12, 21)

Grupa 2:
„De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic
de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el. atunci li
s-au deschis ochii şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut
acoperăminte. Iar când au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin rai, în răcoarea serii, s-
au ascuns Adam şi femeia lui de faţa Domnului Dumnezeu printre pomii raiului. Şi a strigat Domnul
Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: «Adame, unde eşti?» Răspuns-a acesta: «Am auzit glasul Tău în rai şi
m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns». Şi i-a zis Dumnezeu: «Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu
cumva ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?».” (Facerea 3, 6-11)

Grupa 3
„Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru credincioşia Ta, auzi-mă întru dreptatea Ta.
Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte
sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare. [...] Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult;
cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale am gândit. Întins-am către Tine mâinile
mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. [...] Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat
sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu
eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii.” (Psalmii 142, 1-3,
5-6, 8-10)

Grupa 4:
„Şi au adus la El (Iisus) fariseii şi cărturarii pe o femeie prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc, au zis
Lui: Învăţătorule, această femeie a fost prinsă în adulter; iar Moise ne-a poruncit în Lege ca pe unele
ca acestea să le ucidem cu pietre. Dar tu ce zici? Şi aceasta ziceau, ispitindu-L, ca să aibă de ce să-L
învinuiască. Iar Iisus, plecându-se în jos, scria cu degetul pe pământ. Şi stăruind să-L întrebe, El S-a
ridicat şi le-a zis: Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei. Iarăşi, plecându-se,
scria pe pământ. Iar ei auzind aceasta şi mustraţi fiind de cuget, ieşeau unul câte unul, începând de la
cei mai bătrâni şi până la cei din urmă, şi a rămas Iisus singur şi femeia, stând în mijloc.” (Ioan 8, 3-9)

Grupa 5:
„Şi sta poporul privind, iar căpeteniile îşi băteau joc de El, zicând: Pe toţi i-a mântuit; să Se
mântuiască şi pe Sine însuşi dacă El este Hristosul, alesul lui Dumnezeu. Şi Îl luau în râs şi ostaşii,
care se apropiau aducându-i oţet [...] Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniţi îl hulea zicând: Nu eşti
Tu Hristosul? Mântuieşte-te pe Tine însuţi şi pe noi. Şi celălalt, răspunzând, îl certa, zicând: Nu te
temi tu de Dumnezeu, că eşti în aceeaşi osândă? Şi noi, pe drept, căci noi primim cele cuvenite după
faptele noastre; Acesta însă n-a făcut nici un rău. Şi zicea lui Iisus: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei
veni în Împărăţia Ta. Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai!” (Luca 23, 35-43)

Grupa 6:
„Iar Petru şedea afară în curte. Şi o slujnică s-a apropiat de el, zicând: Şi tu erai cu Iisus Galileeanul.
Dar el s-a lepădat înaintea tuturor zicând: Nu ştiu ce zici. Şi ieşind el la poartă, l-a văzut alta şi a zis
celor de acolo: Şi acesta era cu Iisus Nazarineanul. Şi iarăşi s-a lepădat cu jurământ: Nu cunosc pe
omul acesta. Iar după puţin, apropiindu-se cei ce stăteau acolo, au zis lui Petru: Cu adevărat şi tu eşti
dintre ei, căci şi graiul tău te vădeşte. Atunci el a început a se blestema pe sine şi a se jura: Nu cunosc
pe omul acesta. Şi îndată a cântat cocoşul. Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, Care zisese:
Mai înainte de a cânta cocoşul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Şi ieşind afară, a plâns cu amar.”
(Matei 26, 69-75)

Grupa 7:
„Şi s-a dus Iosif după fraţii săi şi i-a găsit la Dotain. Iar ei, văzându-l de departe, până a nu se apropia
de ei, au început a unelti asupra lui să-l omoare. Şi au zis unii către alţii: «Iată visătorul acela de vise
vine! Haidem să-l omorâm, să-l aruncăm într-un puţ şi să zicem că l-a mâncat o fiară sălbatică şi vom
vedea ce se va alege de visele lui!» Auzind însă aceasta, Ruben a voit să-l scape din mâinile lor, zicând:
«Să nu-i ridicăm viaţa!» Apoi Ruben a adăugat: «Să nu vărsaţi sânge! Aruncaţi-l în puţul acela din
pustie, dar mâinile să nu vi le puneţi pe el!» Iar aceasta o zicea cu gândul de a-l scăpa din mâinile lor
şi a-l trimite acasă la tatăl său.” (Facerea 37, 17-22)

Grupa 8:
„Iar când erau ei în câmpie, Cain s-a aruncat asupra lui Abel, fratele său, şi l-a omorât. Atunci a zis
Domnul Dumnezeu către Cain: «Unde este Abel, fratele tău?» Iar el a răspuns: «Nu ştiu! Au doară eu
sunt păzitorul fratelui meu?» Şi a zis Domnul: «Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă către
Mine din pământ Şi acum eşti blestemat de pământul care şi-a deschis gura sa, ca să primească
sângele fratelui tău din mâna ta. Când vei lucra pământul, acesta nu-şi va mai da roadele sale ţie;
zbuciumat şi fugar pe pământ, şi oricine mă va întâlni, mă va ucide». Şi i-a zis Domnul Dumnezeu:
«Nu aşa, ci tot cel ce va ucide pe Cain înşeptit se va pedepsi».” (Facerea 4, 8-15)

3. REFLECȚIA
RESURSE NECESARE (15 minute; materiale didactice):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
După lecturarea textelor, fără ca acestea să fie citite cu voce tare, se adresează următoarele întrebări,
pentru a valorifica modul în care elevii s-au raportat la texte:
(pentru a fi mai atractiv demersul, întrebările se pot accesa prin exerciţiul creat în aplicaţia
WordWall: https://wordwall.net/resource/8612227)
• De unde este textul lecturat?
• L-aţi mai auzit vreodată? Unde?
• Vi s-a întâmplat să treceţi prin situaţii de viaţă asemănătoare celor descrise în textul lecturat?
• Apreciaţi că, într-o astfel de situaţie, v-aţi raportat mai mult la legea morală sau la libertatea
personală de opţiune?
• Credeţi că în anumite momente aţi fi putut acţiona altfel? De ce?
• Ce v-ar fi putut influenţa decizia morală?
* În cazul derulării online a orei, profesorul va deschide aplicaţia Jamboard (tablă virtuală)/Google
Doc/aplicaţii similare, astfel încât elevii să îşi posteze în timp real răspunsurile.

4. GENERALIZAREA
RESURSE NECESARE (25 minute; materiale didactice): tablă, textele biblice din Anexa 1,
caiete/aplicaţii online
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Împreună cu elevii se extrag principalele noţiuni, pentru a se asigura suportul cognitiv şi pentru a
clarifica principalele noţiuni despre conştiinţa morală:
• Care apreciaţi că este ideea centrală a textelor lecturate?
* Fiecare om este înzestrat cu capacitatea de a emite judecăţi de valoare, iar aceasta stă la baza
conştiinţei morale.
• Cum puteţi defini conştiinţa morală?
* Este o instanţă de judecată interioară, care examinează şi apreciază faptele omului prin raportarea la
bine sau rău.
• Care este punctul de reper pentru conştiinţa morală?
* Legea morală a lui Dumnezeu, poruncile dumnezeieşti, sfaturile evanghelice etc. Din acest motiv
este numită „glasul lui Dumnezeu în om”.
• Pe ce se întemeiază conştiinţa morală?
* Pe cunoştinţe morale, sentimente morale, convingeri morale şi atitudini morale.
Se va exemplifica, implicând elevii, fiecare dintre aceste componente: cunoştinţe morale – legea
morală a lui Dumnezeu (Poruncile, Fericirile, sfaturile evanghelice), virtuţile şi păcatele...;
sentimente morale – dragoste, milă, iertare, frică, remuşcare...; convingeri morale –
conştientizarea respectului faţă de cele sfinte, dreptatea pentru cei nedreptăţiţi, compasiunea faţă
de cei sărmani, conştientizarea valorii creaţiei lui Dumnezeu...; atitudini morale – practicarea
virtuţilor, împlinirea voii lui Dumnezeu, mila faţă de sărmani, respectarea lumii create...
• Când acţionează conştiinţa morală? Folosiţi ca suport textele lecturate.
* Anterior (sfătuitoare), concomitent (martoră) sau ulterior (judecătoare) săvârşirii faptei.

Profesorul notează schematic pe tablă, iar elevii în caiete.

* În cazul derulării online a orei, profesorul va deschide aplicaţia Jamboard (tablă virtuală)/Google
Doc/MindMap/aplicaţii similare, pentru ca notiţele să fie accesibile elevilor.

5. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE (3 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Se face evaluarea activităţii.
Rugăciunea

A doua oră

1. MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE (5 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI: Rugăciunea, notarea absenţelor
Se reactualizează cunoştinţele din lecţia anterioară:
Ce este conştiinţa morală?
Când şi cum acţionează conştiinţa morală?
În funcţie de ce criterii emite judecăţi de valoare conştiinţa morală?
Exemplificaţi treptele formării conştiinţei morale utilizând următoarea aplicaţie:
https://wordwall.net/resource/6485409 (*poate fi utilizat la orele faţă în faţă sau online sincron,
pentru recapitulare frontală)
sau
https://wordwall.net/resource/7374058 (*poate fi utilizat la orele online sincron sau asincron, pentru
recapitulare/evaluare individuală)

2. GENERALIZAREA
RESURSE NECESARE (20 minute; materiale didactice): tablă, textele biblice din Anexa 1,
caiete/aplicaţii online
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Activitate: Identificarea tipurilor de conştiinţă.
Câte un reprezentant al fiecărei grupe va citi, pe rând, textul biblic. După fiecare lectură, membrii
echipei vor încerca să identifice tipul de conştiinţă:
• Care este contextul acţiunii morale?
• Cum se comportă persoanele implicate?
• Care este raportul între acţiunea lor şi legea morală a lui Dumnezeu?
• Prin ce se caracterizează conştiinţa acestor persoane?
Astfel se vor extrage principalele opt tipuri de conştiinţă:
Dreaptă: îndeamnă la săvârşirea unei fapte bune sau opreşte de la săvârşirea faptei rele;
Rătăcită: îndeamnă la ceea ce este oprit prin legea morală, aducând argumente înşelătoare,
confundând binele cu răul;
Scrupuloasă: este foarte preocupată de respectarea legii morale, în cele mai fine detalii, exagerând
gravitatea păcatelor în raport cu iertarea lui Dumnezeu;
Fariseică: minimizează gravitatea păcatelor personale şi exagerează gravitatea păcatelor celorlalţi;
Sigură: decide ferm luarea unei decizii, raportându-se mereu la legea morală;
Îndoielnică: înclină şi spre bine, şi spre rău, găsind argumente în favoarea fiecărei opţiuni;
Trează: este vigilentă şi reacţionează prompt în fiecare situaţie;
Adormită: nu dă importanţă legii morale şi nu sesizează încălcările acesteia, devenind nepăsătoare.

Profesorul notează schematic pe tablă, iar elevii în caiete, tipurile de conştiinţă fiind aşezate în
perechi.
* În cazul derulării online a orei, profesorul va deschide aplicaţia Jamboard/Google Doc/MindMap,
cu cele opt tipuri de conştiinţă, astfel încât elevii din fiecare grupă vor avea posibilitatea să completeze
în timp real răspunsurile la întrebări.

5. TRANSFERUL
RESURSE NECESARE (22 minute; materiale didactice): tablă, caiete/aplicaţii online
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Activitatea 1 (în perechi): Identificarea slăbiciunilor conştiinţei morale
Lucrând în pereche, timp de 3 minute, elevii vor răspunde la două sarcini de lucru:
• Pornind de la textele biblice, dar şi de la experienţele personale, identificaţi slăbiciunile
conştiinţei morale? Ce slăbiciuni ai sesizat la conştiinţa ta?
• Ce apreciaţi că te poate ajuta la întărirea/însănătoşirea conştiinţei tale morale? Cum poţi
contribui la educarea conştiinţei tale morale?
Elevii vor fi încurajaţi să se raporteze la experienţele personale şi să ofere cât mai multe exemple şi
soluţii.
Prezentarea rezultatelor (7 minute)
După expirarea timpului, se trec în revistă răspunsurile elevilor, care vor fi completate în două
coloane: Slăbiciunile conştiinţei morale – Educarea conştiinţei morale.
Slăbiciunile conştiinţei morale: imoralitatea, instabilitatea morală, superficialitatea morală,
neglijenţa morală, indiferenţa, amoralitatea...
Educarea conştiinţei morale: exemple morale, lecturi duhovniceşti, examenul conştiinţei,
participarea la slujbele Bisericii, practicarea virtuţilor...

* În cazul derulării online a orei, profesorul va deschide aplicaţia Jamboard/Google Doc/MindMap,

astfel încât elevii să completeze în timp real răspunsurile la întrebări.

Activitatea 2 (individual): Impactul conştiinţei morale

Fiecare elev va fi invitat să reflecteze, timp de 2 minute, asupra următoarei sarcini de lucru:
• Exemplifică modul în care acţiunea conştiinţei tale morale influenţează relaţia cu sine, cu
aproapele, cu Dumnezeu.
Se vor trece în revistă câteva răspunsuri (5 minute).

Activitatea 3 (în echipe de 4 sau 8): O provocare pentru conştiinţa morală

Pentru a încuraja integrarea valorilor şi cunoştinţelor religioase în structura propriilor atitudini şi
comportamente, elevii vor primi o temă pentru acasă, temă ce va fi utilizată pentru evaluare în ora
următoare:
Pornind de la o situaţie cotidiană care adresează provocări conştiinţei, construiţi, în echipe de câte
patru (sau opt), o poveste în care să se regăsească atitudini corespunzătoare celor opt tipuri de
conştiinţă morală. Veţi prezenta această poveste în ora următoare, fie ca lectură, fie ca joc de rol.

*În cazul derulării online a activităţilor, elevii vor folosi instrumente colaborative pentru realizarea
temei, fiind încurajaţi să fie cât mai creativi în prezentare.

6. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE (2 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Se face evaluarea activităţii.
Rugăciunea
ANEXE PENTRU ELEVI

ANEXA 1

Grupa 1:
„Şi Domnul a zis către Satan: «Te-ai uitat la robul meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ, fără
prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău?». Dar Satan a răspuns
Domnului şi a zis: «Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? N-ai făcut tu gard în jurul lui şi în jurul
casei lui şi în jurul a tot ce este al lui, în toate părţile, şi ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi turmele
lui au umplut pământul? Dar ia întinde mâna ta şi atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te
va blestema în faţă!». Atunci Domnul a zis către Satan: «Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai
asupra lui să nu întinzi mâna ta!» [...] (Iov) a rostit: «Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă
voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!» (Iov 1, 8-
12, 21)

Grupa 2:
„De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic
de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el. atunci li
s-au deschis ochii şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut
acoperăminte. Iar când au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin rai, în răcoarea serii, s-
au ascuns Adam şi femeia lui de faţa Domnului Dumnezeu printre pomii raiului. Şi a strigat Domnul
Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: «Adame, unde eşti?» Răspuns-a acesta: «Am auzit glasul Tău în rai şi
m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns». Şi i-a zis Dumnezeu: «Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu
cumva ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?».” (Facerea 3, 6-11)

Grupa 3:
„Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru credincioşia Ta, auzi-mă întru dreptatea Ta.
Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte
sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare. [...] Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult;
cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale am gândit. Întins-am către Tine mâinile
mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. [...] Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat
sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu
eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii.” (Psalmii 142, 1-3,
5-6, 8-10)

Grupa 4:
„Şi au adus la El (Iisus) fariseii şi cărturarii pe o femeie prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc, au zis
Lui: Învăţătorule, această femeie a fost prinsă în adulter; iar Moise ne-a poruncit în Lege ca pe unele
ca acestea să le ucidem cu pietre. Dar tu ce zici? Şi aceasta ziceau, ispitindu-L, ca să aibă de ce să-L
învinuiască. Iar Iisus, plecându-se în jos, scria cu degetul pe pământ. Şi stăruind să-L întrebe, El S-a
ridicat şi le-a zis: Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei. Iarăşi, plecându-se,
scria pe pământ. Iar ei auzind aceasta şi mustraţi fiind de cuget, ieşeau unul câte unul, începând de la
cei mai bătrâni şi până la cei din urmă, şi a rămas Iisus singur şi femeia, stând în mijloc.” (Ioan 8, 3-9)

Grupa 5:
„Şi sta poporul privind, iar căpeteniile îşi băteau joc de El, zicând: Pe toţi i-a mântuit; să Se
mântuiască şi pe Sine însuşi dacă El este Hristosul, alesul lui Dumnezeu. Şi Îl luau în râs şi ostaşii,
care se apropiau aducându-i oţet [...] Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniţi îl hulea zicând: Nu eşti
Tu Hristosul? Mântuieşte-te pe Tine însuţi şi pe noi. Şi celălalt, răspunzând, îl certa, zicând: Nu te
temi tu de Dumnezeu, că eşti în aceeaşi osândă? Şi noi, pe drept, căci noi primim cele cuvenite după
faptele noastre; Acesta însă n-a făcut nici un rău. Şi zicea lui Iisus: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei
veni în Împărăţia Ta. Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai!” (Luca 23, 35-43)
Grupa 6:
„Iar Petru şedea afară în curte. Şi o slujnică s-a apropiat de el, zicând: Şi tu erai cu Iisus Galileeanul.
Dar el s-a lepădat înaintea tuturor zicând: Nu ştiu ce zici. Şi ieşind el la poartă, l-a văzut alta şi a zis
celor de acolo: Şi acesta era cu Iisus Nazarineanul. Şi iarăşi s-a lepădat cu jurământ: Nu cunosc pe
omul acesta. Iar după puţin, apropiindu-se cei ce stăteau acolo, au zis lui Petru: Cu adevărat şi tu eşti
dintre ei, căci şi graiul tău te vădeşte. Atunci el a început a se blestema pe sine şi a se jura: Nu cunosc
pe omul acesta. Şi îndată a cântat cocoşul. Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, Care zisese:
Mai înainte de a cânta cocoşul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Şi ieşind afară, a plâns cu amar.”
(Matei 26, 69-75)

Grupa 7:
„Şi s-a dus Iosif după fraţii săi şi i-a găsit la Dotain. Iar ei, văzându-l de departe, până a nu se apropia
de ei, au început a unelti asupra lui să-l omoare. Şi au zis unii către alţii: «Iată visătorul acela de vise
vine! Haidem să-l omorâm, să-l aruncăm într-un puţ şi să zicem că l-a mâncat o fiară sălbatică şi vom
vedea ce se va alege de visele lui!» Auzind însă aceasta, Ruben a voit să-l scape din mâinile lor, zicând:
«Să nu-i ridicăm viaţa!» Apoi Ruben a adăugat: «Să nu vărsaţi sânge! Aruncaţi-l în puţul acela din
pustie, dar mâinile să nu vi le puneţi pe el!» Iar aceasta o zicea cu gândul de a-l scăpa din mâinile lor
şi a-l trimite acasă la tatăl său.” (Facerea 37, 17-22)

Grupa 8:
„Iar când erau ei în câmpie, Cain s-a aruncat asupra lui Abel, fratele său, şi l-a omorât. Atunci a zis
Domnul Dumnezeu către Cain: «Unde este Abel, fratele tău?» Iar el a răspuns: «Nu ştiu! Au doară eu
sunt păzitorul fratelui meu?» Şi a zis Domnul: «Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă către
Mine din pământ Şi acum eşti blestemat de pământul care şi-a deschis gura sa, ca să primească
sângele fratelui tău din mâna ta. Când vei lucra pământul, acesta nu-şi va mai da roadele sale ţie;
zbuciumat şi fugar pe pământ, şi oricine mă va întâlni, mă va ucide». Şi i-a zis Domnul Dumnezeu:
«Nu aşa, ci tot cel ce va ucide pe Cain înşeptit se va pedepsi».” (Facerea 4, 8-15)