Anexa nr. ….. la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. ……… /…….

2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

AVIZAT,
FEDERAȚIA DE PEDAGOGIE
CURATIVĂ din ROMÂNIA

Programa şcolară
pentru disciplina

KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ

BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE
Învățământ special
Clasa a V-a – clasa a X-a
Alternativa educațională de PEDAGOGIE CURATIVĂ

2019

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 1
Notă de prezentare
Kinetoterapia, alături de gimnastica Bothmer și de fricționările ritmice reprezintă
în pedagogia curativă ramura terapeutică ce foloseşte ca mijloc specific mişcarea, în
scopul recuperării somato-funcţionale, motrice şi psihomotrice sau al reeducării
funcţiilor compensatorii, în cazul deficienţelor parţial reversibile sau ireversibile. Acest
domeniu este indispensabil recuperării medicale, readaptării psihice, reeducării
profesionale şi readaptării sociale.
Principalele funcţii ale kinetoterapiei sunt:
 ameliorarea capacităţii generale de mişcare şi a marilor funcţii;
 ameliorarea funcţiei segmentului sau segmentelor afectate;
 prevenirea instalării deprinderilor compensatorii defectuoase;
 ameliorarea/îmbunătăţirea stării psihice;
La baza kinetoterapiei, stau următoarele principii generale, subordonate
principiului hipocratic „Primum non nocere!”:
 stabilirea precoce a diagnosticului;
 precocitatea instituirii tratamentului;
 principiul progresivităţii;
 principiul individualizării tratamentului;
 principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrală;
 principiul activităţii independente;
 principiul creării motivaţiei;
Kinetoterapia aplicată în serviciile terapeutico-educative urmăreşte recuperarea
elevilor cu deficienţe locomotorii şi afecţiuni neuro-motorii (la nivel central sau periferic),
grefate pe deficienţele mintale sau senzoriale (deficienţă de auz, de văz).
Gimnastica Bothmer reprezintă un sistem de exerciții care au ca scop o trăire
mai profundă a spațiului și o cultivare a voinței. După ce în primele clase primare am
familiarizat elevii cu jocurile ritmice și în cerc, în clasa a III-a începe predarea propriu-
zisă a gimnasticii. Astfel, la început, activitățile vor fi organizate sub forma unor jocuri
libere și energice, jocuri de gimnastică în cerc și exerciții de îndemânare. Profesorul se
va strădui să stimuleze elevul pentru ca acesta să își poată pune în legătură simțirea și
fantezia sa cu exercițiile, pentru ca ele să nu fie numai activitate corporală pură și nici
competiție sau sport de performanță. Astfel se stilizează activități meșteșugărești sau
mișcări de animale. Obstacolele ce necesită a fi ocolite se transformă în peisaje în care
trebuie parcurse aventuri sau realizate acțiuni de ajutor. În clasele gimnaziale se vor
aborda exerciții cu greutăți. Puterea și hotărârea se concentrează pentru depășirea
provocărilor și încercărilor. Voința va fi implicată tot mai conștient în balansuri, în
echilibrarea forțelor sau în stăpânirea dinamică a spațialității.
Includerea kinetoterapiei în cadrul ariei „Terapii specifice şi de compensare”
contribuie, alături de celelalte discipline cu caracter terapeutic-recuperator, la creşterea
gradului de adaptabilitate prin corectarea, ameliorarea şi/sau compensarea afecţiunilor
aparatului locomotor.
Se impune individualizarea demersului terapeutic (proiectarea de programe de
intervenţie personalizată), prin raportarea permanentă la tipul şi gravitatea afecţiunii, dar
şi la tipul şi gradul deficienţei primare pe fondul căreia este grefată tulburarea motorie.
Programa de kinetoterapie se doreşte a fi un instrument de lucru pentru
terapeutul ce lucrează cu elevii integrați în centrele/clasele de pedagogie curativă,
oferind repere în construirea demersului terapeutic.
Se impune lucrul în echipă interdisciplinară (medic, profesor psihopedagog,
logoped, psiholog, asistent medical), kinetoterapeutul centrându-şi intervenţia pe

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 2
corectarea/ameliorarea/reeducarea funcţională, pe recuperarea motrică. Activităţile de
terapie propuse în aceasta programă au un statut orientativ. Terapeutul are libertatea
de a alege acele activităţi care corespund cel mai bine afecţiunii motorii pe care o are
copilul. În ciclul gimnazial, disciplina este prevăzută cu în planul cadru cu 1-2
ore/săptămână la clasele V-VII, 1 oră/săptămână la clasa a VIII-a și a IX-a, 2 ore la
clasa a X-a.
Prezenta programă cuprinde:
 competențele generale, ce se urmăresc a fi formate pe parcursul ciclului
gimnazial;
 competențele specifice, deduse din competențele generale;
 exemple de activități de învățare;
 sugestii metodologice;
 bibliografie.

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 3
Competenţe generale

1. Prevenirea și corectarea deficiențelor fizice în vederea

dezvoltării fizice armonioase a elevului

2. Educarea neuromotorie a elevilor cu afecțiuni neurologice

3. Creșterea gradului de adaptabilitate la mediul înconjurător

4. Formarea și dezvoltarea psihomotrică (schema corporală,

lateralitatea, imaginea de sine, prehensiunea).

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 4
CLASA A V-A – CLASA A X-A

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Prevenirea și corectarea deficiențelor fizice în vederea dezvoltării fizice
armonioase a elevului
Clasa a V-a – Clasa a X-a
1.1. Educarea unei atitudini corecte pentru prevenirea apariției deficienței la nivel
structural
- exerciții statice corective – posturări, poziționări și exerciții izometrice
- exerciții active, dinamice, izotonice
- exerciții cu obiecte cu segmentele interesate
- exerciții de respirație, de relaxare, de corectare a poziției vicioase.
1.2. Corectarea și redresarea deficiențelor fizice secundare apărute pentru a
compensa deficiențele primare.
- posturări corective ale trunchiului și membrelor
- exerciții de educare respiratorie pentru dezvoltarea volumului respirator
- exerciții active ale segmentelor interesate și posturarea în poziție corectă a
deficienței primare
1.3. Formarea reflexului de atitudine corectă a corpului în statică și dinamică.
- exerciții corective prin autoevaluarea și corectarea posturii în fața oglinzii
- exerciții pentru educarea unui sprijin simetric pe membrele inferioare
- menținerea unui echilibru bun în statică și dinamică
- exerciții de menținere a simetriilor corective a segmentelor trunchiului în statică și
dinamică

2. Educarea neuromotorie a elevilor cu afecțiuni neurologice

Clasa a V-a – Clasa a X-a
2.1. Scăderea spasticității (decontracturarea)
- terapia VOJTA
- posturări în poziții reflex inhibitorii
- aplicații locale de caldură și menținerea unui streching lung pe musculatura
interesată
- exerciții specifice tehnicilor F.N.P.
2.2. Dezvoltarea controlului motor – mobilitate-echilibru-abilitate
- dezvoltarea etapelor motricității normale – rostogolire, târâre, mers în patrupedie,
ortostatism, mers independent biped
- exerciții pasive, active, cu și fără rezistență, posturări – relaxante, facilitatorii
- tonifierea musculaturii neafectate – exerciții pasive, active,Tehnici FNP
2.3. Dezvoltarea gradului de independenta si adaptabilitate la mediu
- exerciții de manipulare și utilizare a obiectelor din jur
- exerciții de motricitate fină și grosieră

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 5
3. Creșterea gradului de adaptabilitate la mediul înconjurător

Clasa a V-a – Clasa a X-a

3.1. Educarea mișcărilor obișnuite din viața cotidiană
- exerciții de manipulare a obiectelor din jur
- exerciții de educare a prehensiunii
- exerciții de adoptare a unor poziții impuse – transfer din (în) pat în fotoliu rulant și
invers, transfer din fotoliu rulant pe toalete și invers, pe scaun, în mașină etc.
- manipularea și utilizarea scaunului rulant
- mers cu obiecte ajutatoare – bastoane, cârje, proteze, orteze
3.2. Autopercepția și capacitatea de a ne îngriji de propria noastră persoană.
Capacitatea de a:
- facilita activitatea funcţională
- obţine maximum de independenţă funcţională
- facilita dezvoltarea normală
- preveni dizabilitatea
- îmbunătăţi calitatea vieţii

4. Formarea și dezvoltarea psihomotrică (schema corporală, lateralitatea,

imaginea de sine, prehensiunea).

Clasa a V-a – Clasa a X-a

4.1. Educarea – reeducarea prehensiunii în vederea construirii comportamentelor
adaptative
- exerciții ludice de prehensiune cu diferite obiecte ajutătoare
- exerciții de imitare a mişcărilor realizate de kinetoterapeut
4.2. Dezvoltarea coordonării controlului mână – ochi
- exerciții de mișcare a mâinii cu mișcări țintite și reperate – prin joc
- exerciții de coordonare, finețe, direcție de mișcare, viteză de execuție,
- exerciții de coordonare mână-mână, mână-ochi
4.3. Organizarea schemei corporale şi formarea imaginii de sine
- exerciţii de numire şi indicare a părţilor corpului său şi ale unui partener
- exerciţii de imitare a mişcărilor realizate de kinetoterapeut
- adoptarea unor poziţii indicate de kinetoterapeut
- exerciţii de cunoaştere a schemei corporale proprii/a partenerului
- exerciţii-joc de recunoaştere a schemei corporale proprii şi a partenerului: în oglindă
4.4. Dezvoltarea lateralităţii
- exerciții de mișcare în spațiu,cu diferite obiecte ajutătoare
- mers pe un traseu impus, cu indicarea direcției de acțiune
- exerciţii de introducere a unor mărgele într-o sticlă

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 6
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a V-a – Clasa a X-a
1. Trasee terapeutice pe - exerciții pentru corectarea atitudinii cifotice
tipuri de deficiențe - exerciții pentru corectarea atitudinii lordotice
fizice - exerciții pentru corectarea torticolisului muscular
- exerciții pentru corectarea cifozelor structurale
- exerciții pentru corectarea lordozelor structurale
- exerciții pentru corectarea scoliozelor structurale în C
- exerciții pentru corectarea scoliozelor structurale în S
- exerciții pentru corectarea toracelui înfundat
- exerciții pentru corectarea deformației genu-varum
- exerciții pentru corectarea eficienței genu-valgum
- exerciții pentru corectarea deficienței genu-flexum
- exerciții pentru corectarea deficienței piciorului plat sau
picior strâmb congenital
2. Trasee terapeutice - exerciții şi jocuri de mişcare ce conţin acţiuni cotidiene
pentru (îmbrăcatul şi dezbrăcatul unei bluze de trening,
dezvoltarea ADL – încuiatul şi descuiatul unei uşi, încălțatul, legarea unui
urilor șiret, mâncatul, autoservirea etc.
- exerciţii de adoptare a unor poziţii impuse (transfer din
pat în fotoliu rulant şi invers, ridicare şi aşezare în fotoliu
rulant, transfer din pat pe scaun sau fotoliu, sau la masă
și invers etc.
- exerciții de mers cu bastoane, cârje, cadru, orteze,sau
alte obiecte ajutătoare, facilitatoare.
- utilizarea tehnicilor și metodelor de ergoterapie.
3. Trasee terapeutice - exerciții de echilibru static și dinamic (pe sol, bancă
pentru prehensiune, suedeză, planșă basculantă)
schema laterală, - coordonare oculo-manuală și spațio-temporală
imaginea de sine (aruncare - prindere de mingi, construcții de cuburi)
- formarea schemei corporale, a lateralității și a orientării
spațiale (atingerea diferitelor părți ale corpului, deplasări
înainte-înapoi, stânga-dreapta, schimbări de direcții,
sărituri, imitări de gesturi)
- formarea ritmului și tempoului (mers în tempou variat
sau/și în ritmul muzicii)
- coordonare dinamică generală (trecerea din DD în DV și
invers, apoi în șezând, patrupedie, diferite forme de
mers, alergare)
4. Trasee terapeutice - programe terapeutice pentru corectarea deficiențelor –
pentru afecțiunile tetrapareză, hemipareză, parapareză, ataxie
neurologice cerebeloasă, spina bifida
- sindroame neurologice periferice
- sindroame extrapiramidale
- boli neurologice degenerative
- polineuropatii, siringomielii etc.

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 7
Sugestii metodologice
Intervenţia de natură kinetoterapeutică debutează cu activitatea de evaluare a
potenţialului fizic al copilului (diagnosticarea stării de sănătate fizică, depistarea
afecţiunilor motorii) în vederea precizării diagnosticului şi a stabilirii grupelor de terapie,
în funcţie de tipul şi gravitatea tulburării. Precizarea şi confirmarea diagnosticului
medical constituie premisă în construirea demersului terapeutic. Programul de
recuperare kinetică se elaborează în funcţie de caz, vârsta neuro-psihomotorie
(posibilităţi de mişcare) şi posibilităţile de înţelegere şi răspuns/reacţie.
Cele mai frecvente instrumente de evaluare aplicate în diverse momente ale
traseului terapeutic sunt:
a) în etapa evaluării iniţiale:
 somatoscopia generală şi segmentară;
 examinarea somatoscopică instrumentală;
 examenul clinic general;
 somatometria;
 probe de evaluare a prehensiunii;
 probe de evaluare a mersului;
 bilanţul articular prin goniometrie;
 bilanţul muscular prin scala de apreciere Ch. Rocher;
 dinamometria;
 miotonometria;
 testul Ruffier;
 spirometria;
 probe de evaluare a timpului de reacţie sau latenţei reacţiei motrice;
 chestionar pentru determinarea preferinţei manuale - R. Rigal;
 inventarul de abilităţi motorii şi psihomotorii cuprins în ghidul Portage pentru
învăţarea timpurie;
b) în etapele de evaluare continuă:
 observaţia;
c) în etapa evaluării finale:
 somatoscopia generală şi segmentară;
 examinarea somatoscopică instrumentală;
 somatometria;
 probe de evaluare a prehensiunii;
 probe de evaluare a mersului;
 bilanţul articular prin goniometrie;
 bilanţul muscular prin scala de apreciere Ch. Rocher;
 dinamometria;
 miotonometria;
 testul Ruffier;
 spirometria;
 probe de evaluare a timpului de reacţie sau latenţei reacţiei motrice;
Kinetoterapia poate fi aplicată sub diverse forme, indiferent de tipul şi gravitatea
deficienţei primare pe fondul căreia este grefată afecţiunea motorie:
 imitaţii şi jocuri;
 gimnastică medicală selectivă;
 hidro-kinetoterapia;
 dansul curativ;
 terapia ocupaţională/ ergoterapia

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 8
 Ca metode şi modalităţi de reeducare neuromotorie vom considera:
a. gimnastica medicală:
- gimnastica medicală generală şi metode fizice adjuvante
- gimnastică medicală segmentară;
- kinetobalneoterapie;
b. tehnicile de facilitare neuromusculară proprioceptivă:
- schemele Kabat pentru membre;
- schemele Kabat pentru cap, gât şi trunchi;
- tehnici de tonifiere;
- tehnici de inversare a antagoniştilor;
- tehnici de relexare;
c. metode analitice de reeducare neuromotorie:
- metoda Kenny;
- metoda Phelps;
d. metode globale de reeducare neuromotorie:
- metoda Margaret Rood;
- metoda Bobath;
- metoda Temple Fay;
- metoda Brunnstrom;
- metoda Frankel;
e. metode funcţionale de reeducare neuromotorie:
- metoda Tardieu;
- metoda Vojta;
Se recomandă în munca cu elevii punerea accentului pe deprinderile
fundamentale: stabilitate, locomoţie şi de manipulare. E bine să se lucreze fără rezerve
pentru recuperarea deficienţelor fizice într-o manieră sistematică şi progresivă. Se va
arăta și demonstra mai mult elevilor şi se vor folosi mai puține explicații. În plus vom lua
în considerare și următoarele sugestii:
 Transmiteţi lent şi clar indicaţiile legate de execuţie
 Puneţi accent în execuţie doar pe 2 - 3 elemente
 Reduceţi indicaţiile verbale pe cât posibil
 Repetaţi demonstraţia şi reluaţi anumite indicaţii; metoda demonstraţiei se
dovedeşte a fi mult mai eficientă decât explicaţia
 Aplicaţi strategii de învăţare multisenzorială
 Structuraţi atent conţinutul fiecărei activităţi
 Impuneţi reguli simple în execuţie
 Utilizaţi materiale intuitive: desene, ilustrații în vederea facilitării înţelegerii
acţiunilor motrice
 Verbalizaţi pe marginea acţiunii întreprinse şi cereţi și elevului s-o facă, dacă
este posibil, în momentul execuţiei
 Includeţi multe structuri ritmice în cadrul activităţilor!
 Asiguraţi asistenţă în execuţiile elevilor (dacă este necesar)
 Lăsaţi elevii să repete de mai multe ori acţiunile reuşite, asigurând astfel
dezvoltarea încrederii în forţele proprii şi a sentimentului de satisfacţie
 Întăriţi şi încurajaţi permanent răspunsurile elevilor, stabilind anumite standarde
de comportament, apreciind aspectele pozitive
 Nu utilizaţi activităţi care să implice eliminarea sau izolarea elevilor în exersare.

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 9
Bibliografie:
1. ONU (1993), Accesul la servicii de recuperare/reabilitare medicală – un drept
fundamental al omului, New York.
2. OMS, Banca Mondială (2012), Raport Dizabilitate, Bucureşti, România.
3. Kiss I., (2004) Fiziokinetoterapia și recuperarea medicală, Ed. Medicală,
București.
4. Pop L., (2002), Evaluare clinică articulară și musculară, Ed Medicală
Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj Napoca.
5. https://bothmer.ro/

Grup de lucru
Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei Naţionale

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Amalia Blumhaghel Centrul de Pedagogie Curativa Simeria
Dumitra Carapalea Centrul de Pedagogie Curativa și Terapie Sociala
„Corabia” București
Ovidiu-Corneliu Damian Federația de Pedagogie Curativă din România

Programă școlară KINETOTERAPIE, ELEMENTE DE GIMNASTICĂ BOTHMER, FRICȚIONĂRI RITMICE – Învățământ special gimnazial – Pedagogie curativă 10