Kinetoterapie: Programa Colar Pentru Disciplina

1344 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.
2021
Anexa nr. II la Ordinul ministrului educaiei nr. 3702/21.04.2021
MINISTERUL EDUCAIEI
Programa colar
pentru disciplina
KINETOTERAPIE
Învmânt special
Clasa pregtitoare – a IV-a
Dizabiliti locomotorii
Bucureti, 2021
Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021 1345
Not de prezentare
Programa colar pentru disciplina Kinetoterapie reprezint oferta curricular
pentru clasele pregtitoare – a IV-a. Conform Planului-cadru de învmânt, aprobat
prin OMEN nr. 3622/27.04.2018, Kinetoterapia are alocat 1-2 ore pe sptmân.
Elaborarea programei pentru Kinetoterapie este întemeiat pe recomandarea
Parlamentului European vizând competenele-cheie (Key Competences for Lifelong
Learning — a European Reference Framework, Recommendation of the European
Parliament and of the Council of 18 December 2006 ii, în Official Journal of the EU, 30
dec. 2006).
Kinetoterapia vizeaz stimularea dezvoltrii unei personaliti armonioase a elevilor
cu dizabiliti locomotorii din învmântul special, având ca obiectiv atingerea unui
nivel iniial de formare a competenelor-cheie, care s reprezinte ulterior baza profilului
de formare a absolvenilor de gimnaziu din învmântul special.
Structura programei colare include, pe lâng Nota de prezentare, urmtoarele:
- Competene generale
- Competene specifice i exemple de activiti de învare
- Coninuturi
- Sugestii metodologice
Competenele generale cuprinse în prezenta program colar vizeaz
dezvoltarea capacitilor de a utiliza cunotine, aptitudini i abiliti personale, sociale
i/sau metodologice în situaii de studiu i pentru dezvoltarea profesional i personal
pe durata ciclului de învmânt primar special.Competenele specifice din prezenta
program colar reprezint etape progresive de dobândire a competenelor generale.
Activitile de învare structurate în prezenta program intesc la stabilirea unui nivel
optim de funcionare cognitiv, socio-emoional i a comportamentelor adaptative, în
raport cu potenialul psihoindividual condiionat de nivelul de severitate al dizabilitii
locomotorii a elevilor din învmântul primar special.
Vârsta micii colariti este caracterizat de învtarea impus, dirijat din exterior,
ca activitate fundamental, precum i de extinderea realiilor sociale, a obligaiilor i a
drepturilor. Elevii cu dizabiliti locomotorii au un grad ridicat de dependen fa de
adult. Formarea unor concepii proprii despre realitatea înconjurtoare se impune cu
impetuozitate în vederea creterii gradului de autonomie personal a acestora.
Coninuturile prezentei programe sunt un rspuns la nevoile educaionale ale
elevilor cu dizabiliti locomotorii, facilitându-le acestora dezvoltarea biopsihosocial, în
vederea unei cât mai bune integrri sociale i a unei inserii socioprofesionale viabile,
care s le asigure o via autonom i demn. Ele vor fi specificate în cadrul planurilor
de intervenie personalizat alctuite de ctre profesorul psihopedagog, structurate în
domenii de activitate în funcie de particularitile de vârst, de dezvoltare individual i
de specificul grupului. Fundamentul planurilor de intervenie personalizat este
reprezentat de profilul de competene i graficul dezvoltrii comportamentelor
adaptative (conceptuale, sociale i practice) individuale.
Sugestiile metodologice privind atingerea competenelor generale i specifice
destinate învmântului special pentru elevii cu dizabiliti locomotorii, recomand
valorificarea tuturor experienelor de învare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni
ale educaiei (formal, nonformal i informal), cu orientare corectiv-compensatorie i
practic-aplicativ, în manier complementar.
În concluzie, prezenta programa colar se bazeaz pe fundamentul teoretic
potrivit cruia potenialul de dezvoltare i profilul de competene al elevilor cu dizabiliti
locomotorii sunt unice, oferind un cadru de referin pentru atingerea scopurilor
educaionale i de reabilitare.

1346 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.2021
Competene generale
1. Prevenirea i corectarea deficienelor fizice, în vederea

dezvoltrii fizice armonioase a copilului
2. Reeducarea neuro-motorie a copiilor cu afeciuni neurologice

congenitale sau dobândite
3. Formarea i dezvoltarea componentelor psihomotricitii

(schema corporal, lateralitatea) i a formelor de prehensiune în
vederea construirii comportamentelor adaptative
4. Dezvoltarea motriciti generale în context social- integrator
5. Integrarea achiziiilor specifice dobândite în aciuni de optimizare

a strii de sntate, a creterii i dezvoltrii fizice i a capacitii
motrice proprii

Clasele pregtitoare - a IV-a

Competene specifice i exemple de activiti de învare
1.Prevenirea i corectarea deficienelor fizice, în vederea dezvoltrii fizice
armonioase a copilului
1.1. Educarea unei atitudini corecte în vederea prevenirii apariiei deficenelor
la nivel structural
- Exerciii statice corective/hipercorective (posturare sau contracii izometrice).
1.2. Corectarea deficienelor fizice existente la nivelul coloanei vertebrale,
toracelui, membrelor superioare sau membrelor inferioare
- Complex de exerciii pentru corectarea deficienelor la nivelul capului – gâtului;
- Complex de exerciii pentru corectarea cifozei (tonifierea i scurtarea muchilor
spatelui, în special în regiunea dorsal i lungirea muchilor anteriori ai trunchiului);
- Complex de exerciii pentru corectarea lordozei;
- Exercitii pentru corectarea posturilor vicioase care pot accentua afectiunea;
- Exercitii pentru asuplizarea coloanei vertebrale prin tonifierea musculaturii
paravertebrale, tonifierea musculaturii abdominale i fesiere (muschiul iliopsoas,
patratul lombat);
- Complex de exerciii pentru corectarea scoliozei (contientizarea poziiilor corecte ale
coloanei vertebrale, a bazinului i umerilor prin adaptare de posturi corective,
corectarea i mentinerea tonusului muscular prin exerciii de stretching, reeducare
respiratorie prin exerciii respiratorii);
- Complex de exerciii pentru corectarea deformaiilor toracelui;
- Complex de exerciii pentru corectarea deficienelor membrelor superioare (omoplai
deprtai i desprini);
- Complex de exerciii pentru corectarea genunchilor în valgum/ varum;
- Complex de exerciii pentru corectarea genunchilor în flexie/ hiperextensie;
- Complex de exerciii pentru corectarea piciorului plat.
1.3. Corectarea i redresarea deficienelor fizice secundare aprute pentru a
compensa deficienele fizice primare
- Exerciii de reeducare respiratorie.
2. Reeducarea neuro-motorie a copiilor cu afeciuni neurologice congenitale sau

dobândite
2.1. Decontracturarea
- Posturri în poziii reflex inhibitoare;
- Legnri ale copilului mic în poziie fetal;
- Rulri în decubit ventral / dorsal pe balonul Pezzi.
2.2. Schimbarea posturii
- Posturri successive la cel mult dou ore;
- Posturri corecte ale copilului prin rulouri moi.
2.3. Reeducarea hipotoniei, a spasticitii sau a spasmelor intermitente
-Tehnici de facilitare neuro-muscular;
-Exerciii de mobilizare pasiv.
2.4.Tonifierea grupelor muscular antagoniste musculaturii spastic
- Exerciii de mobilizare activ rezistiv.
2.5. Reeducarea echilibrului dinamic i static
- Exerciii de meninere a ortostatismului, micorând baza de susinere pe parcursul
recuperrii;

- Exerciii de meninere a ortostatismului, ridicând centrul de greutate progresiv;

-Exerciii de deplasare cu mijloace ajuttoare.
3. Formarea i dezvoltarea componentelor psihomotricitii (schema corporal,

lateralitatea) i a formelor de prehensiune în vederea construirii
comportamentelor adaptative
3.1. Organizarea schemei corporale i formarea imaginii de sine
- Exerciii de numire i indicare a prilor corpului su i ale unui partener;
- Exerciii de imitare a micrilor realizate de kinetoterapeut;
- Adoptarea unor poziii indicate de kinetoterapeut.
3.2. Dezvoltarea lateralitii
- Mers pe un traseu indicat, cu sau fara un scule de nisip legat de un picior.
3.3.Educarea/ reeducarea prehensiunii în vederea construirii comportamentelor
adaptative
- Exerciii ludice de introducere a cuburilor cu orificiu pe un ax/ a mrgelelor pe sfoar
Probe de evaluare:
x apucarea unui b de chibrit aezat pe birou;
x încercarea de a smulge o foaie de hârtie inut între dou degete;
x ”pensa de cheie”;
x ”pensa de scris”;
x agarea de o bar;
x purtarea unui geamantan;
x priderea unui creion cu doua degete apropiate (index i medius).
(Fia Anexa 1)
4. Dezvoltarea motriciti generale în context social- integrator

4.1. Stimularea motricitii copilului pentru dezvoltarea capacitilor motrice
deficitare
- Exerciii pentru dezvoltarea/ educarea forei (procedeul cu greuti);
- Exerciii pentru dezvoltarea / creterea capacitilor coordinative.
4.2. Corectarea/ însuirea deprinderilor motrice de baz
- Exerciii de reeducare / corectare a mersului / alergrii.
4.3. Ameliorarea capacitii de efort, ca element pregtitor în activitile fizice i
sportive adaptate
- Pedalare la bicicleta ergonomic.
4.4. Reeducarea micrilor obinuite din viaa cotidian
- Exerciii de reeducare a mersului;
- Exerciii de reeducare a prehensiunii.
5. Integrarea achiziiilor specifice dobândite în aciuni de optimizare a strii de

sntate, a creterii i dezvoltrii fizice i a capacitii motrice proprii
5.1. Utilizarea noiunilor specifice domeniului, în situaii de instruire
- Acionarea în conformitate cu comenzile i indicaiile profesorului - exemplificarea
practic a coninutului unor termeni specifici;
- Recunoaterea aciunilor motrice exersate - jocuri dinamice vizând concordana dintre
aciunile motrice i comenzile date (de exemplu, „Comanda invers”, „Oglinda” etc.)
dezvoltarea / creterea capacitilor coordinative.


5.2. Respectarea regulilor specifice activitilor sportive, din lecie i din afara
acesteia
- Enunarea regulilor de baz privind practicarea exerciiilor fizice i sportului;
- Identificarea abaterilor personale i ale colegilor de la regulile stabilite;
- Enunarea regulilor principale ale disciplinelor sportive practicate în lecie;
- Acionarea în acord cu semnalizrile vizuale i auditive realizate de arbitru;
- Aplicarea în activiti extracurriculare a regulilor însuite.
5.3 Acionarea permanent asupra armoniei propriei dezvoltri fizice
- Msurarea greutii i înlimii corpului i înregistrarea valorilor acestora în jurnalul
personal;
- Msurarea frecvenei cardiace i respiratorii, în repaus - efectuarea zilnic a exerciiilor
de dezvoltare fizic însuite;
- Utilizarea complexului de dezvoltare fizic însuit, ca „gimnastic de înviorare” zilnic;
- Efectuarea exerciiilor de expresivitate corporal, pe fond muzical.
5.4. Manifestarea atitudinii de fair-play în timpul activitilor motrice/sportive
- Descrierea manifestrilor de fair-play în contextul activitilor motrice;
- Exemplificri ale formelor de manifestare a fair-play-ului în activitile sportive vizionate
sau practicate;
- Exersarea unor comportamente fair-play în activitile motrice/sportive desfurate;
- Acionarea în spiritul respectrii diferenelor de gen.
NOT
: Competenele i activitile mai sus prezentate sunt destinate cazurilor
particulare ale elevilor care, ajuni în ciclul primar, se confrunt cu tulburri locomotorii
i motricitate

Coninuturi
Domenii de coninut Clasele pregtitoare - a IV-a
Trasee terapeutice pe - Educarea simului ritmic – bti din palme, jocuri cu ritm i
tipuri de deficiene micare, imitarea micrilor ritmice, verbalizare asociat cu
fizice micare ritmat, sincronizarea respiraiei cu micare mâinii
- Capacitatea de orientare-organizare i structurare spaial
- Exersarea gesturilor fundamentale în situaii cât mai variate
- Stimularea capacitii tactile, vizuale, auditive, gustative,
olfactive (jucrii, obiecte cât mai naturale posibil i cât mai
diverse, astfel încât structurarea lor s ia în considerare
capacitatea manual i constructivitatea materialului)
Trasee terapeutice pe - Micri ce conin aciuni cotidiene (îmbrcatul i
afeciuni neuromotorii dezbrcatul unei bluze de trening, încuiatul i descuiatul
unei ui)
- Adoptarea unor poziii impuse (transfer din pat în crucior
i invers, ridicare i aezare în crucior
Schema corporal, - Contiina de schem corporal proprie
lateralitatea i - Imagine corporal
prehensiunea - Identificarea i denumirea prilor corpului
- Relaia dintre corp i mediu
- Stabilirea i exersarea lateralitii (membre superioare,
inferioare, ochi)
Capaciti motrice, - Micrile fundamentale – formarea gesturilor (rectiliniu,
deprinderi i priceperi rotativ, polimorf etc.)
motrice, capacitate de - Capaciti fizice – for, vitez, îndemânare, coordonare
efort - Micri fundamentale ale membrelor
- Activiti motrice de manipulare

Sugestii metodologice
Kinetoterapia este un serviciu educaional oferit elevilor cu nevoi speciale, cu
scopul de a facilita accesul la activitile instructiv-educative.
Rolul kinetoterapeutului care lucreaz în coal este s:
• contribuie la creterea capacitii elevilor cu cerine educaionale speciale de a se
deplasa între diferite zone ale colii (sli de terapii specifice, toalet, curtea colii,
cantina);
• contribuie la ameliorarea dizabilitilor locomotorii care împiedic participarea la
activitile instructiv -educative ( exemplu: Un copil cu tulburri din spectrul autist poate
prezenta tulburri de control i coordonare a braelor care pot afecta capacitatea de a
utiliza instrumentele de scris sau diferite instrumente de comunicare. Un copil cu cifo-
scolioz poate prezenta tulburri de echilibru care pot afecta capacitatea copilului de a
menine poziia în ortostatism în mod independent)
Kinetoterapia este un serviciu oferit copiilor cu nevoi speciale, care prezint
dificulti de adaptare i participare la activitile din cadrul colilor. Aadar, dac un
copil prezint un diagnostic ce nu îi afecteaz gradul de participare la activitile zilnice
din coal, serviciul de kinetoterapie nu este necesar.
Etapele procesului de evaluare iniial
Este recomandat ca procesul de evaluare i interpretare a datelor s se fac din
perspectiva participrii /neparticiprii la activitile zilnice din coal.
Dac se identific factori care afecteaz gradul de participare al elevului la
activiti, se trece la determinarea factorilor implicai care pot afecta procesul instructiv-
educativ.
Acetia pot avea legtura cu:
1) Activitatea - elevul poate prezenta dificulti în realizarea unor sarcini legate de
activitile zilnice din timpul orelor (exemplu: nu poate mânui instrumentele colare,
prezentând tulburri de echilibru în timp ce se deplaseaz ctre diferite sli de curs, de
asemenea poate prezenta tulburri de echilibru la urcarea i coborârea scrilor etc)
2) Structura i funcia corpului - tulburri ale funciilor corpului (fora muscular,
rezistena)
3) Factori de mediu - copilul poate avea nevoie de adaptarea mobilierului pentru a
îmbunti nivelul de participare.
Etapa I : Chestionarea profesorului, prinilor / tutorelui
Prin chestionarea profesorilor i a prinilor/ tutorilor putem afla informaii despre:
• care sunt ateptrile i îngrijorrile legate de desfurarea activitii zilnice a elevului;
• care este opinia profesorilor i a prinilor legate de felul în care se comport elevul în
momentul prezentri ;
• ce strategii au fost aplicate în trecut pentru a ameliora dizabilitile constatate;
• care sunt punctele tari ale elevului, interesele i motivaia.
Etapa II : Analiza dosarului personal
În aceast etap se efectueaz analiza dosarului personal pentru a identifica
posibile afeciuni relevante i de ce alte servicii educaionale mai beneficiaz sau a
beneficiat în trecut.
Etapa III : Analiza nivelului de participare la activitile din coal
Utilizând instrumentele pe care le consider potrivite, terapeutul trebuie s
analizeze abilitatea elevului de a îndeplini sarcinile zilnice legate de mediul instructiv-
educativ (deplasarea ctre clase, finalizarea temelor etc.). Trebuiesc notate i
aspectele legate de dependena sau independena elevului în finalizarea sarcinilor.
În vederea eficientizrii procesului de evaluare propunem un model de fi
orientativ ce poate fi util kinetoterapeuilor care lucreaz în mediul colar.
Etapa IV :Analiza structurilor corpului i a funciilor în raport cu restriciile identificate

În aceast etap sunt evaluate performanele funcionale (for, rezisten,

coordonare). Este necesar utilizarea instrumentelor adecvate pentru a evalua abilitile
funcionale.
Kinetoterapeutul trebuie s noteze în fia de observaie modul în care tulburrile
abilitilor funcionale afecteaz nivelul de participare la activitile instructiv-educative.
Etapa V :Analiza datelor i planificarea activitilor de kinetoterapie
În urma evalurii, se întocmete planificarea anual a activitilor având ca
document de referin programa colar în vigoare. Dac în urma evalurii sunt
identificai elevi care înc nu au asimilat competenele descrise în programa în vigoare,
se impune întocmirea unui plan de intervenie personalizat.
Numele i prenumele elevului ………………… ANEXA 1.1

Diagnosticul ………………………………………
FIA DE EVALUARE – ORIENTATIV
PARTICIPAREA LA CLAS
Aezarea
st într-o banc normal
st pe un scaun normal
poate menine poziia vertical, aezat pe un scaun
poate s rmân aezat pe durata activitii
menine poziia vertical în timpul aezrii pe podea
Transferul
scaun
independent
cu ajutor
Meninerea echilibrului
în ortostatism
la apucarea diferitelor obiecte
în aezat
când adun obiecte de pe podea
când se deplaseaz pe hol
când pregtete rucsacul
Observaii
Numele i prenumele elevului …………………… ANEXA 1.2

Diagnosticul …………………………………..
MOBILITATEA FUNCIONAL

ÎN CLAS
Funcionalitatea abilitilor
Da Parial Nu
Merge independent in clas?
Se deplaseaz fr s se loveasc de obiecte?
Se deplaseaz fr s se loveasc de persoane?
Se deplaseaz cu echilibru adecvat?
Se deplaseaz i transport obiecte?
Efectueaz sarcinile de la clas?
Rezistena
Ce echipamente folosete elevul pentru a se deplasa ?
baston
cârje
cadru
independent
Elevul folosete echipamente alternative pentru a se deplasa ?
scaun cu rotile
scaun cu rotile electric
se târâie
Observaii


Diagnosticul …………………………
DEPLASAREA ÎN SCAUNUL CU ROTILE ÎN CLAS
Funcionalitatea abilitilor Da Parial Nu

Trage frânele?
Se poate transfera de pe scaunul cu roile pe scaunul normal?
Se poate transfera de pe scaunul cu roile pe podea?
Se deplaseaz cu scaunul cu rotile în clas independent ?
Rotete scaunul ctre stanga /dreapta ?
Poate ocoli persoane /obiecte ?
Deschide / închide ui ?
Poate transporta obiecte ?
Observaii

Diagnosticul …………………………………….
MOBILITATEA FUNCIONAL

ÎN COAL

Se deplaseaz de la autobuz ctre sala de clas ?
Poate urca i coborî o bordur ?
Poate urca /coborî o ramp ?
Se deplaseaz de la sala de clas ctre sala de terapii ?
Se deplaseaz de la sala de clas ctre sala de sport / terenul de sport ?
Se deplaseaz de la sala de clas ctre cantin ?
Se deplaseaz pe suprafee denivelate ?
Deschide / închide ui ?
Prezint ritm adecvat în deplasare ?
Poate parcurge independent o distan de cel puin 15 m ?
Poate parcurge independent o distan de peste 15 m ?
Prezint rezisten ?
Urc scrile ?
fr a se sprijini de balustrad
cu sprijin de balustrad
treapt cu treapt
câte o singur treapt
pstreaz rândul cu colegii
rezisten adecvat
cu sprijin
Coboar scrile ?
pstreaz rândul cu colegii
rezisten adecvat
cu sprijin
Utilizeaz liftul ?
independent din toate punctele de vedere
cu sprijin pentru a intra i a iei din lift la timp
solicit ajutor pentru a apsa butoanele
Observaii
Numele i prenumele elevului ………………………….. ANEXA 1.5

Diagnosticul ……………………………………….
ABILITATI DE AUTOINGRIJIRE
Îmbrcarea
îi menine echilibrul în timp ce se îmbrac /dezbrac
Rutina colar aga haina i rucsacul în cuier
descuie dulapul
parcurge rutina colar
prezint comportament adecvat în timpul orei de curs
gsete clasele la care are diferite cursuri
Pstrarea rândului:

poate pstra rândul cu colegii

nu se lovete de ali colegi
poate ocupa orice poziie în rând
Toaleta
poate merge independent la toalet (urinare)
poate merge independent la toalet (defecaie)
se terge cu hârtia igienic
se spal pe mâini
folosete spunul
îi usuc mâinile
menine echilibrul la chiuvet
solicit sprijin pentru îmbrcare/ dezbrcare
solicit sprijin pentru a se aeza /ridica de pe toalet
deschide / închide ua de la toalet
Cantina
poate cra tava fr s îi piard echilibrul
se spal pe mâini dup ce termin masa
se aeaz /ridic de pe scaunul de la cantin în mod independent
cur masa dup ce termin de mâncat
Transport
Urcarea în main/autobuz
independent
cu ramp pentru urcare
solicit sprijin
Coborârea din main /autobuz
independent
cu rampa pentru coborâre
solicit sprijin
Mersul pe culoar
independent
solicit sprijin
Aezarea pe scaun
independent
solicit sprijin
Observaii

Diagnosticul …………………………………….
TERENUL DE SPORT / ACTIVIT

I DE EDUCAIE FIZIC

Alergare
Galop
Sritura înainte
Sritura peste obstacol
Sritura în sus
Sritura cu coarda
Sritura pe piciorul drept
Sritura pe piciorul stâng
Prinde mingea
Lovete mingea
Arunc mingea
Abiliti deosebite legate de jocul cu mingea
Schema corporal
Coordonarea micrilor
Poate lovi bra cu picior opus
Contientizarea riscurilor de rnire
Rezistena
Viteza
Crarea
Participarea la jocuri
Memoreaz i execut toi paii unui joc sportiv
Poate respecta regulile jocurilor

Echilibru
• st într-un picior (drept) _____ secunde
• st într-un picior (stâng) _____secunde
• merge pe o linie
• poate merge vârf la clcâi pe o linie dreapt
• poate merge în echilibru pe o banc
Tonus muscular
hiperton
hipoton
neurotipici
altele
Amplitudinea de micare
(se noteaz deficitul) membrelor superioare
membrelor inferioare
gât /coloan vertebral
Fora muscular
(se noteaz deficitul)
membrelor superioare
membrelor inferioare
abdomen
Dispozitive adaptate pentru autoîngrijire
(dac utilizeaz)
Observaii
ANEXA 2
LISTA DE INSTRUMENTE DE EVALUARE
PENTRU EVALU
RILE INIIALE, SUMATIVE I FINALE
• Somatoscopie general i segmentar
• Examinarea somatoscopic instrumental
• Probe de evaluare a prehensiunii
• Probe de evaluare a mersului
• Dinamometria
• Sistemul de Clasificare a Funciei Motorii Grosiere (Gross Motor Function Classification System –
GMFCS)
• Evaluarea Funciei Motorii Grosiere (Gross Motor Function Measure)
• Inventarul pediatric de evaluare a dezvoltrii (Pediatric evaluation of disability inventory)
• Testul de triere Brigance
• School functional assessment (pentru testarea nivelului de participare la activitile colare)
• Msurarea cu goniometrul
• Testarea muscular manual
• Indicele de mas muscular
• Scala Tardieu (pentru msurarea spasticitii)
• Scala Ashworth modificat (testarea tonusului)
• Reflexele de dezvoltare (testarea tonusului)
• Scala de echilibru Berg
• Testul de mers de 6 minute (testarea funciei aerobice)
• Tensiune, ritm cardiac, frecven respiratorie
Orice alt instrument de evaluare pe care îl considerai relevant.

coala ……………………………. ANEXA 3

An colar………………………….
PLAN DE INTERVENIE PERSONALIZAT/INDIVIDUALIZAT

PENTRU KINETOTERAPIE
1. NUMELE I PRENUMELE ELEVULUI : .................................................................................
2. VÂRSTA: .....................................................................................................................................
3. CLASA : .......................................................................................................................................
4.DIAGNOSTIC : .............................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Rezultatele evalurii complexe : ………………………………………………………………....
………………………………………………………………………………………………………..…………………
…………………………………………………………………………………
Competene generale (de atins pân la sfâritul anului colar) : …………………………………
..........................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………
Competene specifice semestrul 1 : ………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Competene specifice semestrul 2 :………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
..........................................................................................................................................
Evaluare final : ……………………………………………………………………………........
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Concluziile la sfârit de an colar :
LISTA DE INSTRUMENTE DE EVALUARE PENTRU EVALU

RILE INIIALE, SUMATIVE I FINALE
• Somatoscopie general i segmentar
• Examinarea somatoscopic instrumental
• Probe de evaluare a prehensiunii
• Probe de evaluare a mersului
• Dinamometria
• Sistemul de Clasificare a Funciei Motorii Grosiere (Gross Motor Function Classification System –
GMFCS)
• Evaluarea Funciei Motorii Grosiere (Gross Motor Function Measure)
• Inventarul pediatric de evaluare a dezvoltrii (Pediatric evaluation of disability inventory)
• Testul de triere Brigance
• School functional assessment (pentru testarea nivelului de participare la activitile colare)
• Msurarea cu goniometrul
• Testarea muscular manual
• Indicele de mas muscular
• Scala Tardieu (pentru msurarea spasticitii)
• Scala Ashworth modificat (testarea tonusului)
• Reflexele de dezvoltare (testarea tonusului)
• Scala de echilibru Berg
• Testul de mers de 6 minute (testarea funciei aerobice)
• Tensiune, ritm cardiac, frecven respiratorie

Bibliografie
Clayton-Krasinsky, D. McEwen, M.- Pathways,(2008), A decision-making model.
https://www.yourtherapysource.com/
Popovici, D. (2005), Terapii ocupaionale pentru persoanele cu deficiene, Ed.
Muntenia, Constana
School-based occupational therapy and physical therapy practice guide, (2011),
– NYC Department of Education, Fall.
Oprian, E. (2015), Deficienele neuromotorii. Concepte fundamentale din perspectiv
psihopedagogic, Ed. Universitii Bucureti, Bucureti
***2008, Program colar Kinetoterapie clasele I-X, aprobat prin OM
nr.5235/01.09.2008
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, Coordonator Ministerul Educaiei
Veronica NEGU U, Coordonator Inspectoratul colar Judeean Constana
Nume, prenume Instituie de apartenen

Crucianu Mihai Centrul colar pentru Educaie Incluziv „Maria
Montessori” Constana
Chiricu Mircea Centrul colar pentru Educaie Incluziv „Delfinul”
Constana
Tofan Ana Maria Centrul colar pentru Educaie Incluziv „Delfinul”
Constana
Pocora Marinela Centrul colar pentru Educaie Incluziv „Albatros”
Constana

Anexa nr. II la Ordinul ministrului educaiei nr. 3702/21.04.2021
MINISTERUL EDUCAIEI
Programa colar
pentru disciplina
KINETOTERAPIE
Învmânt special
Clasele a V-a – a VIII-a
Dizabiliti locomotorii
Bucureti, 2021
Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 1

Not de prezentare
Kinetoterapia este definit ca terapie prin micare i se realizeaz prin programe
de recuperare care urmresc refacerea unor funcii diminuate sau creterea nivelului
funcional în cazul diverselor afeciuni. Principalul mijloc specific al kinetoterapiei, exerciiul
fizic este utilizat în scopul recuperrii somato-funcionale, motrice i psihomotrice sau al
reeducrii funciilor compensatorii, în cazul dizabilitiilor parial reversibile sau ireversibile.
Kinetoterapia este o disciplin de învmânt care îmbin cunotine din disciplinele
medicale, disciplinele de specialitate din educaie fizic i cele din domeniul tiinelor
educaiei. Kinetoterapia are ca principal caracteristic interdisciplinaritatea, ceea ce ofer
ocazia specialitilor din domeniul tiinelor motricitii umane s identifice resurse pentru
noi abordri teoretice i metodologice.
Kinetoterapia este o disciplin specific învmântului special fiind prevzut în
planurile cadru de învmânt pentru elevii cu dizabilitii intelectuale uoare i moderate,
elevii cu dizabiliti intelectuale grave, severe i/sau asociate, elevii cu dizabilitii
senzoriale, elevii cu dizabilitii senzoriale multiple/surdocecitate, elevii cu dizabiliti
locomotorii.
Programa colar reprezint unul dintre instrumentele prin care sunt implementate
prevederile Legii Educaiei Naionale nr.1/2011 privind curriculum, cu respectarea câtorva
principii eseniale:
Continuitate la nivelul ciclurilor de învmânt/claselor
Individualizarea i particularizarea evalurii i a terapiei
Centrarea pe elev a terapiei
Interdisciplinaritate
Programa colar pentru disciplina Kinetoterapie reprezint o ofert curricular
pentru învmântul gimnazial, clasele a V-a – a VIII-a, din învmântul special pentru
dizabilitii locomotorii. Disciplina este prevzut în Plan-cadru de învmânt pentru
învmântul special primar i gimnazial, dizabiliti locomotorii, în aria curricular “Terapii
specifice i de compensare” i are un buget de timp de 1 or/sptmân, pe parcursul
fiecrui an colar (clasele a V-a – a VIII-a).
Fcând parte din aria curricular “Terapii specifice i de compensare” alturi de
celelalte terapii specifice elevului cu dizabilitii locomotorii (Educaie perceptiv-auditiv,
Formarea i structurarea limbajului, Educaie ritmic), Kinetoterapia contribuie la creterea
integrrii socio-profesionale a deficientului de auz, centrându-i intervenia pe
ameliorarea/compensarea/reeducarea funcional/corectarea i recuperarea motric.
Kinetoterapia are un rol foarte important în recuperarea medical, readaptarea psihic i
social, în orientarea colar i profesional a copilului deficient de auz, urmrind
corectarea dizabilitiilor fizice primare i secundare i/sau recuperarea afeciunilor neuro-
motorii, educarea/reeducarea respiraiei i a echilibrului.
Programa disciplinei Kinetoterapie este elaborat din perspectiva modelului de
proiectare curricular centrat pe competene. Construcia programei este realizat astfel
încât s contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului de ciclu gimnazial.
Programa colar a fost elaborat pentru elevi colarizai la nivel gimnazial, fr a fi
conturate competene i exemple de activiti pentru fiecare clas deoarece populaia
elevilor cu dizabilitii locomotorii reprezint o categorie eterogen din punct de vedere al
potenialului biomotric i al capacitii de micare.
Structura programei colare include urmtoarele elemente:
Not de prezentare
Competene generale
Competene specifice i exemple de activiti de învare/abilitare-reabilitare
Coninuturi

Competenele, sunt ansambluri structurate de cunotine, abiliti i atitudini

dezvoltate prin învare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau
a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
Competenele generale, vizate la nivelul disciplinei Kinetoterapie urmresc
achiziiile elevului deficient de auz pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea concur la
familiarizarea elevului cu deprinderile necesare unei viei sntoase i a unei dezvoltri
fizice armonioase, la educarea tuturor formelor de respiraie, la dezvoltarea echilibrului
static i dinamic i la dezvoltarea motricitii.
Competenele specifice sunt derivate din competenele generale i reprezint
achiziii dobândite pe o durat mai scurt de timp, comparativ cu perioada necesar
pentru formarea competenelor generale. Pentru realizarea competenelor specifice, în
program de Kinetoterapie sunt propuse exemple de activiti de învare/terapie care
valorific experiena concret a elevului cu dizabilitii locomotorii i care integreaz
strategii didactice adecvate unor contexte de învare/terapie variate.
Coninuturile învrii sunt organizate pe domenii i reprezint achiziii de baz,
mijloace informaionale prin care se urmrete formarea competenelor la elevii cu
dizabilitii locomotorii.
Sugestiile metodologice includ recomandri referitoare la: proiectarea didactic;
strategiile didactice propuse profesorilor de Kinetoterapie; aspecte de abordare a
coninuturilor i elemente de evaluare.
Programa reprezint principala surs de informare în demersul de proiectare
curricular prin clarificrile conceptuale i metodologice pe care le ofer, se constituie
într-un instrument util i uor de folosit de ctre profesorii de Kinetoterapie care lucreaz
cu elevii cu dizabilitii locomotorii, oferind repere în construirea demersului terapeutic pe
parcursul mai multor cicluri de învmânt/clase. Astfel, este necesar lucrul în echip
interdisciplinar (medic, profesor psihopedagog, logoped, psiholog, asistent medical, etc.).
În realizarea programului kinetoterapeutic se impune individualizarea interveniei
prin construirea de Planuri de Intervenie Personalizate (PIP-uri), prin adaptarea
permanent a terapiei la tipul i gravitatea afeciunii/dizabilitiii fizice primare inând cont
i de deficiena senzorial auditiv.
În acest sens, Kinetoterapia se ghideaz dup câteva principii generale (Cordun, M.
„Kinetologie medical”, Ed. Axa, Bucureti, 1999):
principiulul hipocratic „Primum non nocere!”:
stabilirea precoce a diagnosticului;
instituirea precoce a tratamentului;
progresivitatea efortului;
individualizarea terapiei;
continuarea tratamentului pân la recuperarea integral;
activitatea independent;
motivaia.
Programa colar pentru disciplina colar Kinetoterapie ajut elevii cu dizabilitii
locomotorii s îneleag stadiile de dezvoltare fizic armonioas, s-i formeze un reflex
de atitudine corect a corpului în activitile cotidiene, s valorifice deprinderile motrice de
baz i pe cele specifice unor ramuri sportive, în activiti competiionale extracuriculare.
Programa colar de Kinetoterapie este astfel conceput, încât s încurajeze
creativitatea didactic-terapeutic i adecvarea demersurilor didactice-terapeutice la
sistemul de nevoi i interese ale elevilor deficieni de auz, la nivelul lor de vârst i la
particularitile acestora, precum i ale comunitii educaionale.

Competene generale
1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa de propria dezvoltare fizic

armonioas
2. Realizarea activitilor motrice în vederea obinerii independenei

funcionale la elevii cu afeciuni neurologice
3. Aplicarea comportamentelor adaptative la solicitrile vieii

cotidiene, în urma educrii componentelor psihomotricitii,
respiraiei i a tipurilor de prehensiune
4. Exersarea aciunilor motrice din perspectiva meninerii propriei

snti în contextul integrrii socio-profesionale

Clasele a V-a – a VIII-a

Competene specifice i exemple de activiti de învare / terapie
1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa de propria dezvoltare fizic

armonioas
Clasa a V-a – clasa a VIII-a
1.1. Realizarea fr model a exerciiilor pentru corectarea dizabilitiilor fizice
Însuirea exerciiilor corective pentru abaterile de postur;
Dozarea exerciiilor propuse în funcie de propria capacitate de efort;
Executarea complexelor de exerciii pentru corectarea i redresarea poziiei asimetrice a
bazinului, pentru corectarea asimetriei funcionale a membrelelor inferioare ;
Efectuarea independent i corect a exerciiilor însuite pentru corectarea
dizabilitiilor fizice primare i secundare.
1.2. Exersarea complexelor de exerciii fizice pentru corectarea i redresarea
dizabilitiilor fizice primare i secundare
Realizarea la comand a complexelor de exerciii pentru redresarea posturii corporale;
Efectuarea complexelor de exerciii active libere, cu obiecte portative, cu partener i
active cu rezisten, în vederea corectrii dizabilitiilor fizice primare i secundare;
Selectarea contient a exerciiilor specifice corectrii dizabilitiilor fizice primare i
secundare;
Efectuarea corect a exerciiilor selectate în vederea corectrii dizabilitiilor fizice
primare i secundare.
1.3. Meninerea unei atitudini corecte a corpului în activitile cotidiene
Însuirea exerciiilor profilactice i corective pentru asigurarea atitudinii corporale
corecte;
Exersarea independent a complexelor de dezvoltare fizic cu exerciii active libere, cu
obiecte portative, pe perechi i active rezistive;
Adoptarea voluntar a posturii corporale corecte o perioad cât mai îndelungat în
timpul activitilor zilnice.
2. Realizarea activitilor motrice în vederea obinerii independenei funcionale

la elevii cu afeciuni neurologice
2.1. Executarea independent a mijloacelor specifice în vederea decontracutrii
musculaturii spastice
Posturarea în poziii reflex-inhibitorii;
Realizarea rostogolirii laterale pe saltea cu braele pe lâng cap;
Efectuarea rulrii posterioare pe saltea din poziia ghemuit.
2.2. Efectuarea exerciiilor fizice de tonifiere în regim de scurtare a musculaturii
antagoniste celei spastice
Realizarea tehnicilor de facilitare neuro-muscular;
Exersarea exerciiilor de mobilizare activ, activ-rezistiv;
Exersarea exerciiilor fizice cu obiecte portative.
2.3. Meninerea echilibrului corpului în activitile cotidiene
Desfurarea unor aciuni motrice cu membrele superioare din aezat ;
Realizarea transferului din aezat în ortostatism cu/fr sprijin la spalier;
Pstrarea echilibrului în timpul deplasrilor în ortostatism cu/fr sprijin.

3. Aplicarea comportamentelor adaptative la solicitrile vieii cotidiene, în urma

educrii componentelor psihomotricitii, respiraiei i a tipurilor de prehensiune
3.1. Exersarea actelor motrice în vederea dezvoltrii componentelor
psihomotricitii
Participarea activ la jocuri de recunoatere i numire a propriilor pri ale corpului i ale
partenerului;
Executarea aruncrii i prinderii cu ambele mâini/o mân, alternativ a unei mingi/unui
obiect portativ;
Executarea loviturii cu picioarele alternativ a mingilor de diferite dimensiuni;
Efectuarea exerciiilor cu solicitarea alternativ a prilor corpului (partea dreapt, partea
stâng);
Raportarea propriului organism în raport cu obiectele din mediul înconjurtor: sus – jos,
în fa – în spate, stânga – dreapta;
Conceperea i efectuarea independent de exerciii de pantomim.
3.2. Explorarea mijloacelor de reeducare respiratorie în contexte diverse
Practicarea exerciiilor de dezvoltare a musculaturii fonatoare i respiratorii;
Exersarea mijloacelor specifice de reeducare a respiraiei de tip abdominal, diafragmatic
i toracic;
Implicarea activ i contient în exersarea mijloacelor de reeducarea a respiraiei
complete/totale;
Efectuarea actelor motrice ce vizeaz dezvoltarea rezistenei cardio-respiratorii.
3.3. Meninerea echilibrului corpului în activitile cotidiene
Exersarea exerciiilor statice din aezat, pe genunchi, ortostatism;
Exersarea exerciiilor dinamice din ortostatism cu modificarea suprafeei de sprijin, cu
ridicarea centrului de greutate;
Efectuarea programelor de exerciii pe suprafee de sprijin instabile;
Practicarea din ortostatism a complexelor de exerciii dinamice cu obiecte portative;
Implicarea activ i contient în executarea exerciiilor de redresare pasiv, pasivo-
activ, activ.
3.4. Executarea tipurilor de prehensiune specific activitilor zilnice în vederea
dezvoltrii comportamentelor adaptative
Efectuarea exerciiilor de prehensiune prin opoziie sub-terminal i terminal;
Efectuarea exerciiilor de prehensiune prin opoziie sub-termino-lateral;
Efectuarea exerciiilor de prehensiune palmare;
Efectuarea exerciiilor de prehensiune prin opoziie digito-palmar;
Efectuarea exerciiilor de prehensiune interdigitale latero-lateral.
4. Exersarea aciunilor motrice din perspectiva meninerii propriei snti, în

contextul integrrii socio-profesionale
4.1. Realizarea exerciiilor fizice în scopul creterii capacitii generale de efort
Mers i alergare de durat;
Pedalarea la bicicleta ergonomic pe timpi impui de profesorul de Kinetoterapie;
Executarea traseelor utilitar-aplicative cu un numr mare de ateliere.
4.2. Exersarea calitilor i deprinderilor motrice în activitile cotidiene
Efectuarea aciunilor motrice i a traselor aplicative specifice dezvoltrii calitilor
motrice;
Efectuarea complexelor de exerciii care implic mai multe forme de manifestare a
fiecrei caliti motrice: vitez, îndemânare/coordonare, for, rezisten;
Practicarea exerciiilor care duc la formarea i consolidarea deprinderilor motrice de
baz i a deprinderilor motrice de autonomie personal.


4.3. Exersarea deprinderilor motrice specifice ramurilor de sport adaptat în
activitile cotidiene
Executarea de structuri motrice complexe specifice disciplinelor sportive cu accent pe
dezvoltarea calitilor motrice;
Executarea aciunilor motrice specifice ramurilor sportive alctuite din 2-3 elemente/
procedee tehnice adaptate;
Executarea deprinderilor motrice specifice unor sporturi individuale i de echip:
atletism, gimnastic, ciclism, tenis de mas, tenis de câmp, badminton, fotbal, baschet,
handbal, volei, bocce, rugbytag, etc.
Realizarea deprinderilor motrice de baz i specifice ramurilor de sport adaptat în cadrul
activitilor sportive extracurriculare i a concursurilor sportive.
4.4. Aplicarea în jocuri a regulilor stabilite
Desfurarea jocului de: volei, fotbal, baschet, handbal, rugby tag, etc. cu aplicarea i
respectarea regulamentului/regulilor de joc;
Desfurarea diferitelor jocuri de micare cu respectarea regulilor.
Coninuturi
Domenii de Clasa a V-a – clasa a VIII-a
coninut
Atitudini Poziiile de baz i poziiile derivate ale acestora
deficiente ale Postur corect în poziiile de baz i în aciuni motrice variate
posturii Exerciii de tonifiere muscular, mobilitate i stabilitate articular
corporale Complexe de exerciii pentru corectarea atitudinilor deficiente/
/Dizabilitii dizabilitiilor de la nivelul capului i gâtului (torticolis, etc.)
fizice Complexe de exerciii pentru corectarea atitudinilor deficiente/
dizabilitiilor de la nivelul toracelui (stern înfundat, stern în caren,
etc.)
Complexe de exerciii pentru corectarea atitudinilor deficiente/
dizabilitiilor de la nivelul coloanei vertebrale (cifoz, lordoz,
scolioz, etc.)
Complexe de exerciii pentru corectarea atitudinilor deficiente/
dizabilitiilor de la nivelul membrelor (varum, valgum, flexum, platfus,
etc.)
Exerciii de redresare i corectare a posturii i aliniamentului corpului
(metoda Klapp)
Exerciii pentru corectarea poziiei anormale a centurii scapulare
Exerciii pentru corectarea i redresarea poziiei asimetrice a bazinului
Exerciii pentru formarea simului de simetrie la nivelul trunchiului prin
corectarea atitudinilor asimetrice a umerilor, ompolailor, toracelui,
coloanei vertebrale
Exerciii pentru realizarea unui sprijin simetric pe membrele inferioare
Reflexul de postur corect
Complexe de exerciii pentru dezvoltarea fizic armonioas:
Exerciii active libere
Exerciii active cu propria rezisten sau cu rezistene externe mici
Exerciii active cu obiecte portative
Exerciii active cu partener
Exerciii de reglare i reeducare a respiraiei în efort (vorbire,
activiti fizice, activiti de timp liber)
Exerciii de respiraie abdominal

coninut
Exerciii de respiraie toracic (costal-superioar)
Exerciii de respiraie diafragmatic
Cunotine despre regimul echilibrat de via, zilnic i sptmânal:
igien personal, alimentaie sntoas, stil de via activ, somn
Reeducare Posturri în poziii reflex-inhibitorii
neuro-motorie Posturri relaxante/facilitatorii
Rulri în decubit ventral/decubit dorsal pe physio-ball
Rostogoliri laterale la saltea
Rulri posterioare din ghemuit
Tehnici de facilitare neuro-muscular
Exerciii de mobilizare pasiv
Exerciii de mobilizare activo-pasiv
Exerciii de mobilizare pasivo-activ
Exerciii de mobilizare activ liber
Exerciii de mobilizare activ rezistiv
Exerciii de traciune/împingere
Exerciii de aruncare a unor obiecte portative
Exerciii de tripl flexie pentru membrele inferioare;
Exerciii de meninere a ortostatismului, micorând baza de
susinere, ridicând progresiv centrul de greutate
Exerciii de deplasare cu mijloace ajuttoare
Deplasare pe un traseu impus
Exerciii de redresare pasiv, pasivo-activ sau activ
Metoda Kabat - Schemele pentru membre, cap, gât i trunchi
Metoda Bobath
Metoda Margaret Rood
Metoda Temple Fay
Metoda Brunnstrom
Metoda Frankel
Metoda Vojta
Metoda Peto
Metoda Tardieu
Psihomotricitate Schem corporal:
Jocuri de recunoatere, indicare i numire a propriilor pri ale
corpului i ale unui partenerului
Exerciii de imitare a micrilor realizate de profesorul de
kinetoterapie
Lateralitate:
Complexe de exerciii de aruncare, prindere, transport a unei mingi/
unui obiect portativ/ unei greuti
Exerciii de mers, alergare, sritur
Deplasare în diferite variante pe un traseu indicat, cu o greutate
legat de un picior
- Deplasare prin sritur de pe un picior pe altul, pe un traseu impus
Complexe de exerciii cu solicitarea alternativ a prilor corpului
(dreapt, stâng)
Exerciii de descriere a poziiei obiectelor din mediul înconjurtor
Mijloace specifice de raportare a propriului organism în raport cu
obiectele din mediul înconjurtor: sus – jos, în fa – în spate, stânga
– dreapta
Exerciii de pantomim
Respiraie:

coninut
Exerciii de educare a respiraiei toracice
Exerciii de educare a respiraiei abdominale
Exerciii de educare a respiraiei diafragmatice
Jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice însoite de micri
imitative
Exerciii de suflat: menine înclinat flacra unei lumânri; s fac
bule în paharul cu ap; s menin în aer un fulg; s împrtie
bucele de hârtie; etc.
Exerciii de respiraie pe ritm: inspir pe 2 timpi, expir pe 3 timpi;
inspir pe 2 timpi, apnee 2 timpi, expir pe 2 timpi, apnee pe 2 timpi;
etc.
Exercitii de inspir pe nas i expir pe gur
Prehensiune:
Exerciii de introducere a unor mrgele într-o sticl
Exerciii ludice de introducere a cuburilor cu orificiu pe un ax/ a
mrgelelor pe sfoar/ a pieselor de ah pe tabla special etc.
Exerciii de înurubat-deurubat
Exerciii de prindere a obiectelor de dimensiuni diferite, cu folosirea
tuturor tipurilor de prehensiune
Exerciii pentru toate tipurile de prehensiune specific activitilor
zilnice (Deschiderea cu cheia a unei ui încuiate, Rsfoirea unei
cri, pagin cu pagin, Scrierea numelui pe o foaie de hârtie, etc.)
Echilibru:
Exerciii de echilibru în activiti statice – menineri ale poziiei pe
diferite suprafee de sprijin
Exerciii de echilibru în activiti dinamice – deplasri libere i cu
manipulare de obiecte portative, pe diferite suprafee de sprijin
Capacitate Exerciii de dezvoltare a calitilor motrice:
motric Vitez de reacie, de deplasare i de execuie în aciuni motrice
complexe i în condiii de coordonare
Îndemânare/coordonare inter-segmentar i manevrabilitatea
obiectelor portative
Fora dinamic segmentar în regim de rezisten
Rezisten cardio-respiratorie general în eforturi mixte (aerobe,
anaerobe)
Rezisten muscular în regim de for
Exerciii de formare i consolidare a deprinderilor de locomoie:
Aciuni motrice de baz combinate: mers-alergare-sritur
Aciuni motrice combinate: scaladare-traciune-crare/coborâre-
târâre
Exerciii de formare i consolidare a deprinderilor de manipulare i
stabilitate:
x De manipulare: lansare, rostogolire, azvârlire
x De stabilitate: îndoire, întindere, rsucire, întoarcere, balansare,
posturi ortostatice i rostogoliri
x Aciuni motrice combinate: aruncare-prindere-transport/împingere
de obiecte portative
Discipline sportive adaptate:
x Atletism, gimnastic, ciclism, tenis de mas, tenis de camp,
badminton, fotbal, volei, baschet, handbal, bocce, etc.
Jocuri de micare:
x Jocuri dinamice
Evaluarea în Kinetoterapie reprezint primul i ultimul act al procesului de
reeducare-recuperare, determinând identificarea scopului actului kinetoterapeutic,
stabilirea strategiei terapeutice, a momentului în care actul kinetoterapeutic este finalizat,
precum i a eficienei i a limitelor aciunilor întreprinse.
Primul pas const în evaluarea potenialului fizic al copilului în vederea stabilirii
diagnosticului funcional i a confirmrii diagnosticului medical. Precizarea i confirmarea
diagnosticului constituie premis în constituirea demersului terapeutic.
Urmtoarea etap este cea de stabilire a grupelor de lucru, individual sau grup de
2-3 elevi, în funcie de tipul i gravitatea dizabilitiilor fizice.
Etapa final const în elaborarea programului de intervenie kinetoterapeutic, în
funcie de diagnostic, de vârsta psiho-neuromotorie i de posibilitile de înelegere i
rspuns ale copilului deficient de auz.
În urma stabilirii diagnosticului funcional de ctre profesorul de Kinetoterapie,
diagnosticul trebuie confirmat de un medic. Pentru a respecta principiul hipocratic „Primum
non nocere”, profesorul de Kinetoterapie poate introduce elevul în programul de
recuperare doar ca urmare a unei adeverine medicale pe care sunt specificate
diagonsticul ce necesit Kinetoterapie i diagnosticele asociate/afeciunile asociate.
Pe parcursul interveniei kinetoterapeutice sunt utilizate diferite instrumente i
metode de evaluare. Evaluarea motricitii generale a elevilor cu dizabilitii senzoriale
locomotorii se realizeaz prin metode obiective i subiective de evaluare.
Cele mai frecvente instrumente de evaluare aplicate pe parcursul actului
kinetoterapeutic sunt:
a) în etapa evalurii iniiale i finale:
somatoscopie general i segmentar
somatoscopie instrumental
examen clinic general
somatometrie
probe de evaluare a mersului
probe de evaluare a prehensiunii
bilanul articular prin goniometrie i micri test
bilanul muscular prin examen manual
spirometria
probe de evaluare a echilibrului
probe funcionale cardio-vasculare
inventarul de abiliti motorii i psihomotorii cuprins în ghidul Portage pentru
educaie timpurie
b) în etapele de evaluare continu:
observaia
Evaluarea are diferite funcii:
evaluarea iniial are funcie diagnostic - stabilete nivelul dizabilitiii fizice i
capacitatea de efort a elevului i permite construirea programului kinetoterapeutic;
evaluarea continu are funcie ameliorativ - ofer informaii despre rezultatele
obinute în urma derulrii kinetoterapiei, urmrete dac obiectivele propuse au fost
atinse i permite continuarea demersului terapeutic spre obiective mai complexe;
evaluarea final sau sumativ are funcie de constatare i verificare a rezultatelor -
stabilete gradul în care au fost atinse finalitile generale propuse, comparând
performanele atinse de fiecare elev cu performanele ateptate de profesorul de
Kinetoterapie (interpretarea criterial).

SOMATOSCOPIA GENERAL I SEGMENTAR

Somatoscopia const în examinarea vizual a aliniamentului global i segmentar
al corpului din fa, spate i profil, în stare static i dinamic.
Somatoscopia general apreciaz:
statura
starea de nutriie
atitudinea global a corpului
proporionalitatea între ansamblul somatic i prile sale, dar i între segmente
concordana dintre vârsta biologic i cronologic
esut celular subcutanat
muchii scheletici, se apreciaz ca form i relief în funcie de: vârst, sex, biotip
somatic, etc.
oasele: form, dimensiuni, sechele dup rahitism, etc.
articulaiile: volum, form, dezaxri, mobilitate articular voluntar liber
motricitate spontan sau provocat
atitudinea în timpul examinrii
Somatoscopia segmentar const în cercetarea caracterelor morfologice i
funcionale ale regiunilor, prilor i segmentelor corpului, în mod metodic, de sus în jos:
cap, fa, gât, trunchi, etc.
SOMATOSCOPIA INSTRUMENTAL
Examinarea somatoscopic instrumental a aliniamentului se realizeaz cu:
firul cu plumb, la care raportrile se fac doar pe vertical;
cadrul antropometric de simetrie (CAS), la care raportrile se fac atât pe vertical cât
i pe orizontal.
Examinarea somatoscopic instrumental se realizeaz din spate, profil si din fa.
SOMATOMETRIA
Reprezint un ansamblu de masurtori antropometrice pe baza crora, prin
calcularea unor indicatori specifici, se apreciaz nivelul de cretere i gradul de dezvoltare
fizic.
Msurtorile antropometrice se realizeaz cu: taliometrul, band metric,
compas, caliper, rigl gradat, echer.
Msurtorile antropometrice se sistematizeaz în:
dimensiuni longitudinale (înlimea, bustul, capul, gâtul, lungimea membrelor
superioare i inferioare, în ansamblu i pe segmente);
dimensiuni transversale (diametrul bitemporal, bizigomatic, anvergura, diametrul
biacromial, toracic, biepicondiliar, bistiloidian, bicret, bispinal, bitrohanterian,
bimaleolar, limea palmei, limea piciorului);
dimensiuni sagitale (diametrul antero-posterior al capului, al toracelui, sacro-pubian);
dimensiuni circulare (perimetre ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului, braului,
antebraului, taliei, oldului, coapsei, genunchiului, gambei, gleznei);
dimensiuni ale masei somatice (greutate i compoziie corporal);
determinarea plicilor.
EVALUAREA MERSULUI
Mecanismul mersului const în micarea întregului corp: cap, trunchi, umeri,
membre superioare, bazin i membre inferioare. În mersul normal, membrele inferioare se
deplaseaz alternativ i constant, realizând funcia de sprijin i propulsie.
Elementele mersului normal:
suportul antigravitaional al corpului
pitul
echilibrul
propulsia
Timpii mersului sunt:

1) primul sprijin dublu;
2) primul sprijin unilateral cu: semipasul posterior, momentul verticalei, semipasul
anterior;
3) al doilea sprijin dublu;
4) al doilea sprijin unilateral.
EVALUAREA PREHENSIUNII
Tipuri de prehensiune i teste de eficacitate:
Prehensiunea terminal: apucarea unui ac sau a unui b de chibrit aezat pe mas;
Prehensiunea subterminal: pentru priza bidigital police-index, const în încercarea de
a smulge o foaie de hârtie inut între aceste dou degete;
Prehensiunea subtermino-lateral („pensa de cheie” sau „pensa de scris” ): se
realizeaz bidigital, ca i cum ai rsuci o cheie;
Prehensiunea palmar: apucarea unor obiecte grele i voluminoase;
Prehensiunea prin opoziie digito-palmar: agarea cu degetele II-V de o bar,
apucarea volanului, purtarea unui geamantan, etc.;
Prehensiunea latero-lateral: meninerea unui obiect subire, spre exemplu creion, între
feele lateral i medial a dou degete apropiate, mai ales index i medius.
EVALUAREA AMPLITUDINII ARTICULARE (BILAN

UL ARTICULAR)
Const în aprecierea gradului de mobilitate într-o articulaie, prin msurarea
analitic a unghiurilor de micare, pe direciile anatomice posibile, în planurile i axele
corespunztoare. Aprecierea unghiurilor maxime de micare se realizeaz prin
goniometrie.
Goniometrele sunt de diferite modele i mrimi, adaptate dimensiunilor
segmentelor de studiat.
Bilanul articular al coloanei vertebrale se preteaz mai puin exprimrilor cifrice ale
unghiurilor de micare, de aceea se utilizeaz msurtori indirecte sau mi cri test:
A) Micri în plan sagital i ax frontal:
Pentru coloana dorso-lombar:
Testul separrii degetelor
Testul Shober
Distana degete-sol
Pentru coloana cervico-dorsal: se msoar distana menton-stern, înainte i
dup executarea micrilor de flexie-extensie.
B) Micri în plan frontal i ax sagital:
Pentru coloana dorso-lombar: se msoar distana dactilion-capul fibulei.
Pentru coloana cervico-dorsal: se msoar distana lobul urechii-acromion.
C) Micri în plan transversal i ax vertical:
Pentru coloana dorso-lombar: se msoar gradul deplasrii planului frontal al
umerilor în raport cu planul bazinului (subiectul în poziia „aezat clare pe un scaun”).
Pentru coloana cervico-dorsal: se msoar distana menton-acromion.
EVALUAREA FOR
EI MUSCULARE (BILAN
UL MUSCULAR)
Se realizeaz global, când exploreaz grupe musculare cu aciuni principale
comune i analitic, atunci când, prin poziii i manevre specifice este evideniat aciunea
izolat a unui muchi sau cel mult a unui grup limitat. Este o metod subiectiv,
dependent de experiena profesorului de Kinetoterapie.
Se utilizeaz scala de evaluare în 6 trepte (0-5), care evalueaz fora muscular
astfel:
f0 (zero): muchiul nu realizeaz contracie;
f1 (schiat): se sesizeaz contracie a muchiului prin palperea lui sau a tendonului;

f2 (mediocr): muchiul mobilizeaz segmentul în amplitudine complet, numai cu

eliminarea gravitaiei;
f3 (acceptabil): muchiul mobilizeaz segmentul în amplitudine complet împotriva
gravitaiei;
f4 (bun): este fora unui muchi capabil s mobilizeze segmentul în amplitudine
complet i împotriva unei rezistene cu valoare medie;
f5 (normal): reprezint fora unui muchi capabil s mobilizeze segmentul pe toat
amplitudinea de micare, împotriva unei rezistene maxime, aplicate pe segmentul de
mobilizat, cât mai distal.
EVALUAREA ECHILIBRULUI
a) Evaluarea echilibrului static
Testul Romberg investigheaz echilibrul în poziia stând, membrele inferioare
apropiate, membrele superioare pe lâng trunchi sau orientate în plan anterior cu coatele
extinse. Iniial, testarea se face cu ochii deschii. Se apreciaz timp de 60 de secunde
pierderea sau încercrile de meninere a echilibrului (redresri) prin oscilaii excesive sau
prin pire. În leziuni vestibulare se observ devierea lateral în partea afectat.
Testul Romberg sensibilizat evalueaz echilibrul din poziia stând cu un picior în
faa celuilalt reducându-se astfel suprafaa de sprijin; se execut cu ochii deschii. Poziia
se menine 60 de secunde. Este interpretat ca i testul Romberg.
Testul Matorin pentru evaluarea coordonrii generale i a echilibrului. Elevul din
poziia stând, execut sritur cu întoarcere în jurul axei longitudinale a corpului, spre
stânga i spre dreapta. În timpul sriturii, elevul nu trebuie s îi piard echilibrul, trebuie
s aterizeze cu picioarele lipite, ca în poziia iniial, iar întoarcerea s fie de cât mai multe
grade.
b) Evaluarea echilibrului dinamic
Proba Babinski – Weil sau proba stelei. Elevul, care iniial a privit cu atenie sala,
este pus s fac de 5 ori drumul dus - întors, cu spatele, de la un perete la altul. În
general, în timpul mersului, subiectul deviaz de la traseul rectiliniu, deviaia având
aproximativ aspectul unei stele.
Interpretare: dac unghiurile de deviaie sunt sub 90° în 5 asemenea drumuri, proba
este considerat normal.
Msurarea echilibrului dinamic (testul Bass). Elevul st cu piciorul drept pe
punctul de plecare (marca) i apoi sare pe primul marcaj cu piciorul stâng i încearc s
menin poziia static timp de 5 secunde. Elevul va continua alternarea picioarelor srind
i meninând timp de 5 secunde poziia static, pân ce termin traseul. Vârful tlpii
(pingeaua) trebuie s acopere complet marca, încât aceasta s nu se vad. O
performan bun const din acoperirea fiecrei mrci cu pingeaua fr atingerea
duumelei cu clcâiul sau alt parte a corpului i din meninerea poziiei statice timp de 5
secunde, cu acoperirea fiecrei mrci. Se acord 5 puncte pentru fiecare aterizare i
acoperire corect a mrcii i se adaug câte un punct pentru fiecare secund de
meninere a echilibrului static. Se obine maximum de 10 puncte pentru fiecare marc, sau
un total de 100 puncte pentru traseul complet. Fiecare din cele 5 secunde de încercare de
meninere a echilibrului va fi numrat cu voce tare, cu un punct acordat fiecrei secunde
i cu înregistrarea punctelor pentru fiecare marc. Elevul are voie s se reechilibreze dup
ce a aterizat corect, încercând s menin echilibrul pentru 5 secunde.
PROBE FUNC
IONALE CARDIO-VASCULARE
Testul Ruffier este un test simplu de evaluare a condiiei fizice, care se bazeaz
pe variaiile frecvenei cardiace în trei momente (repaus; dup efort; dup revenire), la un
efort standard (genuflexiuni). Se calculeaz valorile indicelui Ruffier i se compar valorile
de referin.
SPIROMETRIA
Este o component a explorrii funcionale respiratorii, care servete la msurarea
volumelor i debitelor pulmonare. Se realizeaz cu ajutorul spirometrului.
ETAPE ÎN TRASEUL TERAPEUTIC AL CORECTRII CELOR MAI

FRECVENTE DIZABILIT II FIZICE
I AFECIUNI NEUROLOGICE
1. DIZABILIT II FIZICE:
Exemple de exerciii i principii de lucru pentru corectarea

CIFOZEI TIPIC DORSALE (funcionale sau structurate):
Poziii utilizate:
decubit ventral sau lateral;
pe genunchi pe clcâie ezând, cu sprijin pe palme (patrupedie);
stând deprtat, înclinat posterior sau pe vârfuri;
atârnat.
Principii de lucru:
trunchiul va fi meninut în plan posterior, în extensie;
membrele superioare se vor poziiona în plan posterior la nivelul orizontalei liniei
umerilor sau deasupra acesteia (prin abducia braelor la 90q sau prin meninerea
mâinilor pe umeri, la ceaf, pe vertex sau prin abducia braelor peste 90q);
membrele inferioare se vor menine în plan anterior, prevenind lordoza lombar
compensatorie;
se contraindic poziia decubit lateral i micrile trunchiului constând în flexii i
circumducii în plan anterior.
Variante de mers (spatele drept, mâinile la ceaf): mers pe vârfuri; mers cu flexia
alternativ a coapselor pe abdomen; mers fandat anterior; mers pe partea extern a
picioarelor; etc.
Variante de alergare (spatele drept, mâinile la ceaf): alergare cu genunchii sus; alergare
cu pendularea gambelor înapoi; etc.
Exerciii la nivelul trunchiului:
extensii,
înclinri laterale;
rsuciri;
circumducii în plan posterior.
Se vor executa pasiv, activ liber.
Exerciii pentru membrele superioare:
se vor executa în plan posterior la nivelul liniei umerilor sau deasupra acesteia.
Exerciii pentru membrele inferioare:
flexii ale coapsei pe bazin;
abducii;
circumducii în plan anterior,
Exerciii cu obiecte portative:
bastoane, mingi, etc., care localizeaz micrile;
la aparate: scar fix, banc de gimnastic, etc.;
se vor respecta planurile în care lucreaz trunchiul (posterior), membrele
superioare (posterior), membrele inferioare (anterior).
Exerciii utilitar-aplicative (târâre) i redresri pasive.

LORDOZEI TIPIC LOMBARE (funcionale sau structurate)
Poziii utilizate:
decubit ventral, dorsal sau lateral;
pe genunchi pe clcâie ezând, cu sprijin pe palme (patrupedie);
aezat
stând deprtat;
atârnat.

Principii de lucru:
trunchiul se va menine în plan anterior;
membrele superioare se vor menine în plan posterior la nivelul sau deasupra
liniei umerilor – cu ajutorul lor se realizeaz profilaxia cifozei dorsale;
membrele inferioare se vor menine în plan anterior.
Variante de mers (spatele drept): mers pe clcâie; mers cu flexia trunchiului la diferite
grade; mers cu genunchii flectai; mersul „soldatului”/„ursului”/„elefantului”; etc.
Variante de alergare (spatele drept): alergare cu genunchii sus; alergare cu pas adugat;
alergare cu pendularea gambelor înainte; etc.
flexii;
înclinri laterale;
rsuciri;
circumducii în plan anterior. Se vor executa pasiv, activ liber.
se vor executa sub forma micrilor de abducie a braelor la 90q sau micri de
ducere a mâinilor pe vertex, la ceaf, pe umeri, etc.
flexii ale coapsei pe bazin;
abducii;
adducii,
circumducii în plan anterior,
bastoane, mingi, etc., care localizeaz micrile;
la aparate: scar fix, banc de gimnastic, etc.;
se vor respecta planurile în care lucreaz trunchiul (anterior), membrele
superioare (posterior), membrele inferioare (anterior).

SCOLIOZELOR
Principii de lucru:
se aplic numai pe coloana redresat;
se tonific i se mobilizeaz concomitent musculatura spatelui, deoarece mobilizarea
fr tonifiere accentueaz curbura, iar tonifierea fr mobilizare este urmat de
consolidarea i fixarea dizabilitiii;
în scolioza în „S” se fixeaz în poziie corect corectiv sau hipercorectiv o curbur –
cu ajutorul membrelor superioare curbura dorsal i cu ajutorul membrelor inferioare
curbura lombar – în poziii care s ofere curburii alterne posibilitatea mobilizrii dinamice;
se contraindic flexia trunchiului.
Poziii utilizate:
decubit cu dispunere asimetric a membrelor inferioare i superioare atât în scolioza în
„C” cât i în cea în „S”, dar simetric pe hemicorp în scolioza în „S” i asimetric pe
hemicorp în cea în „S”;
patrupedie cu dispunere asimetric pe hemicorp în cazul scoliozei în „C”: se vor plasa
anterior palma de partea concavitii i genunchiul de partea convexitii;
patrupedie cu dispunere simetric pe hemicorp în cazul scoliozei în „S”: se vor plasa
anterior palma i genunchiul de aceeai parte;
fandat lateral sau aezat pe coapsa dreapt;
stând cu membrul inferior de partea convexitii în urmtoarele poziii: pe vârf, pe
banc, pe o treapt a scrii fixe, fandat anterior;
atârnat cu priz asimetric, unic sau dubl, pentru ambele forme de scolioz.
îndoiri laterale de partea convexitii
rotaii spre convexitate
extensii
circumducii în plan posterior
au efect direct asupra umerilor, omoplailor i indirect asupra coloanei vertebrale;
abducia la 90q a ambelor brae reprezint un exerciiu corect corectiv atât de partea
convexitii, cât i de partea concavitii;
constau din micri asimetrice: membrul superior de partea concavitii va lucra la
nivelul liniei umerilor sau deasupra acesteia, iar membrul superior de partea convexitii va
lucra la nivelul liniei umerilor sau sub aceasta.
urmresc redresarea lateral a bazinului;
se execut asimetric: membrul inferior de partea convexitii va lucra la nivelul
orizontalei bazinului sau deasupra nivelul acesteia, iar membrul inferior de partea
concavitii va lucra la nivelul orizontalei bazinului sau sub nivelul acesteia.
Exerciii utilitar aplicative cu caracter corectiv:
pentru scolioza în „C” se utilizeaz mersul obinuit al patrupedelor (mân i genunchi
opus anterior); se revine cu membrele paralele i se reia pirea;
pentru scolioza în „S” se utilizeaz „pasul cmilei”, respectiv pire concomitent cu
membrele de aceeai parte.
se pot utiliza: bastoane, mingi medicinale, etc., cele mai utilizate fiind exerciiile cu
bastoane;
în scolioza în „C”, bastonul se fixeaz oblic la nivelul omoplailor i se apuc asimetric
de capete, respectiv cu mâna de partea concavitii captul de sus i mâna de partea
convexitii captul de jos; se execut exerciii de trunchi ;
în scolioza în „S”, bastonul se fixeaz în acelai mod, micrile trunchiului sunt
aceleai, cu meniunea: curbura lombar trebuie fixat în poziie corectiv (stând deprtat)
sau hipercorectiv (poziia fandat anterior cu membrul inferior de partea convexitii).


TORTICOLISULUI (congenital i dobândit)
Poziii utilizate:
stând;
aezat;
pe genunchi;
decubit;
atârnat.
Exerciii de cap i gât:
rsuciri de partea afectat i îndoiri laterale de partea sntoas;
extensii;
circumducii de partea sntoas i în plan posterior.
înclinri laterale;
rsuciri;
extensii;
circumducii în plan posterior.
Exerciii pentru membrele superioare
se lucreaz asimetric: membrul superior de partea afectat va coborî umrul, lucrând
la nivelul liniei umerilor i sub nivelul acesteia; membrul superior de partea sntoas
va ridica umrul, lucrând invers: iniial la nivelul liniei umerilor, apoi deasupra liniei
umerilor.
Exerciiile cu obiecte portative i cele utilitar aplicative se execut dup aceeai
structur corectiv a mobilizrii membrelor superioare.

TORACELUI ÎNFUNDAT
Poziii utilizate:
stând;
aezat;
pe genunchi;
decubit;
Variante de mers i alergare:
x mers pe vârfuri cu mâinile la ceaf, cu ducerea coatelor spre înapoi;
x alergare pe loc cu mâinile sub axil i ridicarea alternativ a genunchilor la piept;
Exerciii corective:
x stând – inspiraie i expiraie contra unei rezistene opuse de profesor;
x pe genunchi, cu sprijin pe palme – ducerea trunchiului înainte i în jos;
x decubit dorsal, genunchii uor flectai, tlpile pe sol – inspiraie i expiraie,
modificând diametrul anteroposterior al toracelui;
x decubit ventral, cu mâinile prinse la spate – târâre cu ajutorul picioarelor.

TORACELUI PLAT
Poziii utilizate:
stând;
aezat;
pe genunchi;
decubit;
Variante de mers:
x mers cu fandare pe piciorul drept, mâinile pe old, cu ducerea coatelor la fiecare
pas înapoi;

Exerciii corective:
x stând cu mâinile pe old – genuflexiuni, cu ducerea membrelor superioare prin
lateral sus, cu inspiraie; revenire cu expiraie;
x pe genunchi, cu sprijin pe palme – flexia trunchiului prin deprtarea palmelor pe sol,
cu inspiraie; revenire cu expiraie;
x decubit ventral, cu palmele sprijinite pe sol lateral de torace – târâre prin
împingerea în mâini.

GENUNCHILOR ÎN VARUM
Poziii utilizate:
stând deprtat cu picioarelor abduse;
aezat sau decubit dorsal cu genunchii flectai i apropiai i picioarele abduse;
Variante de alergare:
x alergare cu clcâiele la ezut;
Exerciii corective:
x stând deprtat, membrele superioare lateral – fandare lateral stânga/dreapta, cu
vârful piciorului fandat orientat în exterior;
x pe genunchi, cu membrele superioare lateral – aezarea pe coapsa
x stâng/dreapt, ridicarea membrelor inferioare extinse în echer, îndoirea
genunchilor i ducerea lor spre stanga/dreapta, ridicare în poziia pe genunchi;
x decubit ventral, extensia trunchiului cu apucarea gleznelor – balansarea trunchiului
înainte i înapoi;
x decubit lateral – flexia i extensia alternativ a genunchilor la piept;
x srituri pe piciorul drept/stâng simultan cu îndoirea genunchiului heterolateral la
piept.

GENUNCHILOR ÎN VALGUM
Poziii utilizate:
stând pe vârfuri, cu picioarele adduse;
asezat sau decubit cu gambele încruciate, cu un picior pe genunchiul opus.
Variante de mers:
x mers pe vârfuri, cu membrele superioare extinse sus, în prelungirea corpului;
x mers pe partea extern a picioarelor, mâinile pe cap;
Exerciii corective:
x stând deprtat, cu o minge în mâini – aplecarea trunchiului cu aruncarea mingii
printre picioare ctre înapoi;
x decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 90º - apropierea i deprtarea
picioarelor;
x atârnat cu spatele la scara fix - meninerea unei mingi medicinale între genunchi;
x atârnat cu faa la scara fix - balansarea membrelor inferioare extinse.

GENUNCHILOR ÎN FLEXIE
Poziii utilizate:
stând pe vârfuri;
aezat.
Variante de mers i alergare:
x mers pe vârfuri cu mânile pe olduri;
x alergare cu membrele inferioare extinse înainte, mâinile la ceaf,
Exerciii corective:
x stând cu mâinile pe olduri - sritur cu genunchii extini i ducerea membrelor
superioare prin înainte sus, aterizare pe vârfuri;
x aezat, mâinile pe genunchi – târâre cu ridicarea alternativ a oldurilor;

x aezat, cu sprijin posterior, cu o minge medicinal meninut între glezne –
ridicarea i coborârea picioarelor;

GENUNCHILOR ÎN HIPEREXTENSIE
Poziii utilizate:
decubit ventral sau lateral;
Variante de mers:
x mers cu genunchii îndoii, mâinile la ceaf;
Exerciii corective:
x stând, cu genunchii îndoii, mâinile pe genunchi – sritur consecutiv pe ambele
picioare (broscua);
x stând deprtat, cu membrele superioare lateral – fandare lateral stânga/ dreapta,
cu arcuire i ducerea mâinilor pe olduri;
x pe genunchi, inând o minge medicinal deasupra capului – aezarea în partea
dreapt/stâng cu coborârea mingii în partea opus;
x decubit ventral, flexia alternativ i simultan a gambelor pe coapse, cu învingerea
unei rezistene.

PICIORULUI PLAT
Poziii utilizate:
decubit;
aezat;
pe genunchi;
stând;
Principii de lucru:
programul corectiv se va efectua iniial din poziii stabile, puin obositoare, fr
sprijin pe picioare;
pe msur ce musculatura plantar se tonific se va trece la exerciii din poziia
stând i din mers pe vârfuri i clcâie;
exerciiile din articulaiile gleznelor se execut simultan sau alternativ sub
urmtoarele forme: extensii i circumducii în planul de micare al extensiei.
Variante de mers:
x mers pe vârfuri, cu ridicarea i coborârea membrelor superioare prin înainte;
x mers pe clcâie, cu mâinile la ceaf;
x mers pe vârfuri cu picioarele încruciate peste o linie trasat pe sol;
Exerciii corective:
x stând în faa oglinzii - ridicarea genunchiului stâng/drept la piept simultan cu
ridicarea pe vârf a piciorului de sprijin;
x decubit dorsal, cu picioarele apropiate – flexia i extensia genunchilor, meninând
tlpile apropiate.
2. AFECIUNI NEUROLOGICE
Metode i modaliti de reeducare neuromotorie
a) gimnastica medical:
x gimnastica medical general i metode fizice adjuvante
x gimnastic medical segmentar;
x kinetobalneoterapie;
b) tehnicile de facilitare neuromuscular proprioceptiv:
x schemele Kabat pentru membre;
x schemele Kabat pentru cap, gât i trunchi;
x tehnici de tonifiere;
xtehnici de inversare a antagonitilor;

xtehnici de relexare;
c) metode analitice de reeducare neuromotorie:
x metoda Kenny;
x metoda Phelps;
d) metode globale de reeducare neuromotorie:
x metoda Margaret Rood;
x metoda Bobath;
x metoda Temple Fay;
x metoda Brunnstrom;
x metoda Frankel;
e) metode funcionale de reeducare neuromotorie:
x metoda Tardieu;
x metoda Vojta;
x metoda Peto.
NOT:
La disciplina KINETOTERAPIE nu se pun note sau calificative.
În funcie de evoluia elevului i a dizabilitiii fizice, în planul de intervenie
personalizat se pot face modificri în ceeea ce privete: numrul de repetri, amplitudinea
micrii, viteza micrii i dozarea efortului, conform principiului progresivitii i gradrii
efortului.
Aplicarea mijloacelor specifice Kinetoterapiei impune o metodologie diferit, în
funcie de specificul dizabilitiii copilului.
Asigurarea unei comunicri eficiente cu elevul deficient de auz se realizeaz
astfel:
9 Înainte de a vorbi cu elevul deficient de auz ne vom asigura c acesta este atent i cu
faa spre noi;
9 Se va vorbi doar cu faa spre elev, la o distan optim care s permit labiolectura
(“citirea pe buze”), rar i clar, fr exagerri ale buzelor, pe un ton normal;
9 Se va folosi limbajul oral i Limbajul Mimico-Gestual, comunicarea total pentru a ne
asigura c mesajul este corect receptat;
9 Dac este nevoie se vor relua informaiile/propoziiile pentru ca acestea s fie bine
înelese;
9 Se vor folosi la maxim resturile de auz ale elevilor deficieni de auz;
9 Se va stimula funcionarea optim a celorlali analizatori valizi: kinestezic, vizual;
9 Se vor minimaliza zgomotele de fond pe tot parcursul programului kinetoterapeutic;
9 Se va asigura iluminarea adecvat a slii de recuperare pentru facilitarea labiolecturii;
9 Sarcinile de lucru se demonstreaz i se explic;
9 Elevii vor fi ajutai în execuie i vor fi corectai (unde/dac este cazul);
9 În activitile de kinetoterapie ce se vor desfura pe fond muzical, difuzoarele se vor
plasa pe podeaua de lemn;
9 Sunt contraindicate exerciiile care presupun un control redus al ochilor asupra micrii
sau exerciiile cu ochii închii;
9 Se va pstra o distan optim între elvii în formaiile de lucru;
9 Se va preciza modul de utilizare a diferitelor materiale în timpul activitii de
kinetoterapie;
9 Obiectele folosite în activitatea de kinetoterapie vor fi inute aproape de elev, astfel
încât acesta s poat vedea i gura vorbitorului i obiectul la care se face referire.

NORMATIV
DE DOTARE MINIMAL, LA DISCIPLINA KINETOTERAPIE, UNITI DE
ÎNVMÂNT NIVEL PRIMAR I GIMNAZIAL
Profesorii de Kinetoterapie vor insista pe lâng conducerea colii, pentru asigurarea

unor dotri minimale, necesare realizrii competenelor generale i specifice, prevzute de
program, conform urmtorului normativ:
Cantitate
Nr.
Mijloace de învmânt U.M. Titluri /
crt.
Titlu
APARATE, ECHIPAMENTE I MATERIALE
1. Banc de gimnastic Buc. 1 2
2. Spalier Buc. 1 2
3. Saltea Buc. 1 6
4. Banchet pentru mobilizare Buc. 1 1
5. Bare paralele Buc. 1 1
6. Oglind perete Buc. 1 4
7. Minge (diverse dimensiuni) Buc. 1 10
8. Band elastic Set. 1 4
9. Baston (diverse dimensiuni) Buc. 1 10
10. Minge medicinal Buc. 1 4
11. Rulouri (diverse dimensiuni) Buc. 1 5
12. Bar de traciune Buc. 1 1
13. Stepper Buc. 1 1
14. Band de alergare Buc. 1 1
15. Biciclet ergonomic Buc. 1 1
16. Greutai pentru încheieturi (sculei nisip) Buc. 1 2
17. Plac de echilibru Buc. 1 2
18. Cantar persoane Buc. 1 1
19. Taliometru persoane Buc. 1 1
20. Spirometru Buc. 1 1
21. Goniometru Buc. 1 1
22. Instrument de msur - cronometru Buc. 1 2
23. Instrument de msur – rulet de 2m Buc. 1 2

Bibliografie
Bratu, M., (2011), Bazele generale ale kinetoterapiei, Editura BREN, Bucureti;
Chiriac, M., (2000), Testarea manual a forei musculare, Editura Universitii din
Oradea;
Ciolc, C., (2012), Elemente de metodologia instruirii aplicate în kinetoterapie, Editura
Universitar, Bucureti;
Cordun, M., (1999), Kinetologie medical, Editura Axa, Bucureti;
Cordun, M., (1999), Postura corporal normal i patologic, Editura ANEFS, Bucureti;
Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, Editura CD Press, Bucureti;
Fozza, C. A., (2002), Îndrumar pentru corectarea dizabilitiilor fizice, Editura Fundaia
România de Mâine, Bucureti;
Geambau, A., (2005), Jocurile de micare pentru ambliopi, Editura Cartea Universitar,
Bucureti;
Kiss I., (2007), Fiziokinetoterapia i recuperarea medical în afeciunile aparatului
locomotor, Editura Medical, Bucureti;
Marcu. V., Dan. M. (coord), (2006), Kinetoterapie/Physiotherapy, Editura Universitii din
Oradea;
Robnescu, N., (1999), Reeducare neuro-motorie, Editura Medical, Bucureti;
Sbenghe,T., (1987), Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura
Medical, Bucureti;
Sbenghe T., (1999), Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei, Editura Medical,
Bucureti;
Sidenco, E.L., (2003), Evaluarea articular i muscular a membrului superior – Aplicaii
în kinetoterapie i medicina sportiv, Editura Fundaiei România de Mâine, Bucureti;
Sidenco, E.L., (2003), Coloana vertebral i membrul inferior – Evaluare mioarticular în
kinetoterapie i medicina sportiv, Editura Fundaiei România de Mâine, Bucureti;
Stnescu, M., Ciolc, C., Urzeal C., (2004), Jocul de micare. Metod i mijloc de
instruire în educaie fizic i sport, Editura Cartea Universitar, Bucureti;
dic, L., (1982), Kinetoterapia în recuperarea algiilor i a tulburrilor de static
vertebral, Editura Medical, Bucureti;
erbescu, C, (2000), Kinetoprofilaxia primar – Biologia condiiei fizice, Editura
Universitii din Oradea.
Grupul de lucru:
Liana Maria MITRAN, Coordonator Ministerul Educaiei

Veronica NEGU U,Coordonator Inspectoratul colar Judeean Constana
Nume, prenume Instituie de apartenen

Crucianu Mihai Centrul colar pentru Educaie Incluziv „Maria Montessori”
Constana
Chiricu Mircea Centrul colar pentru Educaie Incluziv „Delfinul”
Constana
Tofan Ana Maria Centrul colar pentru Educaie Incluziv „Delfinul”
Constana
Pocora Marinela Centrul colar pentru Educaie Incluziv „Albatros”
Constana

Kinetoterapie: Programa Colar Pentru Disciplina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kinetoterapie: Programa Colar Pentru Disciplina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1344 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 520 bis/19.V.

Anexa nr. II la Ordinul ministrului educaiei nr. 3702/21.04.2021

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 1

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 2

1. Prevenirea i corectarea deficienelor fizice, în vederea

2. Reeducarea neuro-motorie a copiilor cu afeciuni neurologice

3. Formarea i dezvoltarea componentelor psihomotricitii

4. Dezvoltarea motriciti generale în context social- integrator

5. Integrarea achiziiilor specifice dobândite în aciuni de optimizare

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 3

Clasele pregtitoare - a IV-a

2. Reeducarea neuro-motorie a copiilor cu afeciuni neurologice congenitale sau

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 4

- Exerciii de meninere a ortostatismului, ridicând centrul de greutate progresiv;

3. Formarea i dezvoltarea componentelor psihomotricitii (schema corporal,

4. Dezvoltarea motriciti generale în context social- integrator

5. Integrarea achiziiilor specifice dobândite în aciuni de optimizare a strii de

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 5

Clasele pregtitoare - a IV-a

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 6

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 7

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 8

În aceast etap sunt evaluate performanele funcionale (for, rezisten,

Numele i prenumele elevului ………………… ANEXA 1.1

Numele i prenumele elevului …………………… ANEXA 1.2

MOBILITATEA FUNC IONAL

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 9

Numele i prenumele elevului …………………… ANEXA 1.3

DEPLASAREA ÎN SCAUNUL CU ROTILE ÎN CLAS

Funcionalitatea abilitilor Da Parial Nu

Numele i prenumele elevului …………………… ANEXA 1.4

MOBILITATEA FUNC IONAL

Funcionalitatea abilitilor Da Parial Nu

Numele i prenumele elevului ………………………….. ANEXA 1.5

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 10

poate pstra rândul cu colegii

Numele i prenumele elevului …………………… ANEXA 1.6

TERENUL DE SPORT / ACTIVIT

Funcionalitatea abilitilor Da Parial Nu

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 11

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 12

coala ……………………………. ANEXA 3

PLAN DE INTERVEN IE PERSONALIZAT/INDIVIDUALIZAT

LISTA DE INSTRUMENTE DE EVALUARE PENTRU EVALU

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 13

Nume, prenume Instituie de apartenen

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 14

Anexa nr. II la Ordinul ministrului educaiei nr. 3702/21.04.2021

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 1

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 2

Competenele, sunt ansambluri structurate de cunotine, abiliti i atitudini

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 3

1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa de propria dezvoltare fizic

2. Realizarea activitilor motrice în vederea obinerii independenei

3. Aplicarea comportamentelor adaptative la solicitrile vieii

4. Exersarea aciunilor motrice din perspectiva meninerii propriei

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 4

Clasele a V-a – a VIII-a

1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa de propria dezvoltare fizic

2. Realizarea activitilor motrice în vederea obinerii independenei funcionale

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 5

3. Aplicarea comportamentelor adaptative la solicitrile vieii cotidiene, în urma

4. Exersarea aciunilor motrice din perspectiva meninerii propriei snti, în

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 1

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 2

3. Formarea i dezvoltarea componentelor psihomotricitii

4. Dezvoltarea motriciti generale în context social- integrator

5. Integrarea achiziiilor specifice dobândite în aciuni de optimizare

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 3

Clasele pregtitoare - a IV-a

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 4

3. Formarea i dezvoltarea componentelor psihomotricitii (schema corporal,

4. Dezvoltarea motriciti generale în context social- integrator

5. Integrarea achiziiilor specifice dobândite în aciuni de optimizare a strii de

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 5

Clasele pregtitoare - a IV-a

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 6

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 7

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 8

MOBILITATEA FUNCIONAL

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 9

MOBILITATEA FUNCIONAL

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 10

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 11

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 12

coala ……………………………. ANEXA 3

PLAN DE INTERVENIE PERSONALIZAT/INDIVIDUALIZAT

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 13

Nume, prenume Instituie de apartenen

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special primar– Dizabiliti locomotorii 14

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 1

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 2

Competenele, sunt ansambluri structurate de cunotine, abiliti i atitudini

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 3

1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa de propria dezvoltare fizic

2. Realizarea activitilor motrice în vederea obinerii independenei

3. Aplicarea comportamentelor adaptative la solicitrile vieii

4. Exersarea aciunilor motrice din perspectiva meninerii propriei

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 4

1. Manifestarea unor atitudini pozitive fa de propria dezvoltare fizic

2. Realizarea activitilor motrice în vederea obinerii independenei funcionale

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 5

3. Aplicarea comportamentelor adaptative la solicitrile vieii cotidiene, în urma

4. Exersarea aciunilor motrice din perspectiva meninerii propriei snti, în

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 6

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 10

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 12

f2 (mediocr): muchiul mobilizeaz segmentul în amplitudine complet, numai cu

ETAPE ÎN TRASEUL TERAPEUTIC AL CORECTRII CELOR MAI

Exemple de exerciii i principii de lucru pentru corectarea

Exemple de exerciii i principii de lucru pentru corectarea

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 14

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 16

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 17

x aezat, mâinile pe genunchi – târâre cu ridicarea alternativ a oldurilor;

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 20

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 21

Liana Maria MITRAN, Coordonator Ministerul Educaiei

Nume, prenume Instituie de apartenen

Programa colar KINETOTERAPIE – Învmânt special gimnazial - Dizabiliti locomotorii 22