Ce declanşează hemoragia nazală?

Factorii externi declanşatori ai hemoragiei nazale sunt de ordin local sau

general. Ca factori locali, au efect direct: strănutul zgomotos şi suflarea
incorectă a nasului; scărpinatul în nas, zgârâituri cu unghia şi introducerea
de corpuri străine care pot provoca inflamarea şi infectarea foselor nazale;
inhalarea de pulberi şi substanţe volatile corozive, provenite din industria
chimică şi minieră; formarea de cruste prin uscarea mucoasei, după un
guturai sau după o insolaţie prelungită; apariţia unor formaţiuni tumorale în
cavităţile nazale; rinite acute şi alergice sau formarea de polipi nazali.
Numeroşi factori sunt de ordin general: schimbarea presiunii atmosferice, în
cazul ascensiunilor montane sau în deplasările cu avionul la mari altitudini;
schimbarea bruscă a condiţiilor de vreme, în special primăvara sau la
sfârşitul toamnei; activitate fizică intensă la temperaturi înalte sau la mare
adâncime; stări patologice hepatobiliare, cerebrale, cardiovasculare (cu
tensiune arterială foarte mare), infecto-contagioase (gripă, scarlatină),
afecţiuni pulmonare (emfizem pulmonar, astm bronşic, tuse convulsivă,
tuberculoză); boli ale sângelui (anemii grave, hemofilie, leucemie); dereglări
ale vitezei de sedimentare a globulelor roşii; carenţe de vitamine; intoxicaţii
cu oxid de carbon, fosfor sau plumb; fracturi la baza craniului; excese
gastronomice, alcoolism; folosirea în doze de exces a medicamentelor
antialgice şi a aspirinei, care produce fragilitatea vasculară.
Dacă la copii, 90% dintre cazurile de hemoragii nazale sunt uşoare, la adulţi
aceste afecţiuni pot indica o boală destul de gravă. La persoanele corpolente,
hipertensive şi cu un procent ridicat de hemoglobină, hemoragiile repetate
din nas nu trebuie să alarmeze, deoarece constituie o „supapă de
echilibrare“, prin care se elimină o parte din excesul de sânge din vase,
evitând astfel complicaţiile serioase, cum ar fi congestia cerebrală sau
paralizia. Tratamentele hemoragiilor constau dintr-un arsenal de măsuri luate
de urgenţă, în funcţie de debitul sângelui eliminat.
Măsuri de urgenţă, în caz de epistaxis
Ca prime măsuri se impun: repausul absolut la pat, culcat pe spate, cu
genunchii îndoiţi, fără mişcări energice; în hemoragiile severe nu se
consumă nici un aliment, în afară de apă îndulcită, luată cu linguriţa, la
intervale mici, de 30-60 de minute; în hemoragiile uşoare se vor consuma
numai ceaiuri simple sau în amestec cu lapte sau cu suc de fructe, luate cu
linguriţa, în cantităţi reduse; administrarea de substanţe antiacide la intervale
de 2-4 ore, precum şi medicamente antiulceroase, care pot rezolva
sclerozările varicelor esofagiene sau a ulcerelor hemoragice; adăugarea de
fier feros (200mg de 3 ori pe zi) până la redresarea hemoragiei şi la
dispariţia anemiei feriprive; injectarea de adrenalină în craterul hemoragic.
Tratamentele fitoterapeutice
Atât în hemoragiile digestive, mai uşoare şi discontinue, cât şi în sângerările
nazale sunt recomandate infuzii sau decocturi folosite fie intern, fie extern,
prin tamponări locale sau cataplasme, cu plante medicinale care conţin
cantităţi ridicate de taninuri şi vitamina K, cu acţiuni astringente,
hemostatice şi cicatrizante.
În uz intern sau extern sunt eficiente: decoct de stejar din două linguriţe
scoarţă uscată la 200 ml apă clocotită - se fierbe 5 minute, se strecoară, se
îndulceşte cu miere şi se bea fracţionat, în cursul unei zile, la intervale de 30
de minute, având efecte astringente şi antiseptice asupra florei microbiene,
hemostatice şi cicatrizante la apariţia sângerărilor interne sau externe; acelaşi
decoct se foloseşte în tamponări în nara sângerândă sau cataplasme călduţe
pe nas şi obraji; infuzie de salcie dintr-o lingură scoarţă la 200 ml apă
clocotită - se infuzează 15 minute şi se beau 1-2 căni pe zi (cu excepţia
persoanelor care sunt alergice la aspirină); infuzie de urzică vie dintr-o
lingură frunze uscate şi mărunţite la 250 ml apă în clocot - se infuzează
acoperit timp de 15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi, cu efecte
imediate de oprire a hemoragiilor datorită conţinutului ridicat în vitamina K.
La persoane cu mare sensibilitate la sângerări, se recomandă o cură din
ceaiuri de urzică, completate cu supe din urzică, morcov şi ceapă (bogate în
fier), cu efecte fortifiante; infuzie de traista-ciobanului dintr-o lingură herba
uscată şi mărunţită la 200 ml apă clocotită - se infuzează acoperit 15-20 de
minute, se strecoară şi se beau 1-2 căni pe zi, având proprietăţi hemostatice,
cu efecte asupra coagulării sângelui, vasoconstricţie şi în reducerea tensiunii
arteriale. Acţiunea coagulantă a acestei plante era cunoscută de multă vreme.
În timpul Primului Război Mondial, în lipsa medicamentelor, soldaţii
foloseau infuzia de traista-ciobanului pentru spălarea rănilor sângerânde;
infuzie de coada şoricelului dintr-o linguriţă flori mărunţite la 250 ml apă
clocotită - se infuzează acoperit 10-15 minute şi se beau două căni pe zi,
înainte de mese, prin înghiţituri rare. Aceeaşi infuzie se aplică sub formă de
cataplasme pe frunte şi tâmple sau ca tampoane de vată puse în nara
sângerândă. Datorită conţinutului în achileină şi vitamina K, se reduce
durata de coagulare a sângelui şi se opresc hemoragiile nazale, într-un
interval de 1-2 ore, inclusiv în cazul utilizării tampoanelor de vată îmbibate
cu infuzie sau după comprese pe tâmple şi pe ceafă; infuzie sau decoct de
coada calului (o linguriţă herba uscată la 200 ml apă), se infuzează 5-10
minute şi se foloseşte intern (câte 2-3 căni pe zi) sau extern pentru aspiraţii
nazale, comprese în jurul nasului şi la nivelul cefei, spălături sau tamponări
nazale.
Infuzia de troscot combate sângerările la copii
- infuzie de troscot din 1-2 linguriţe rădăcini uscate şi măcinate la 200 ml
apă în fierbere; se infuzează acoperit 10-15 minute şi se beau 2-3 căni pe zi,
în cură de lungă durată, având efecte cicatrizante în oprirea hemoragiilor
interne şi a sângerărilor nazale, mai ales la copii;
- infuzie din frunze sau coji verzi de nuci (1-2 linguriţe la 250 ml apă
clocotită); se beau 1-2 căni pe zi, având efecte antihemoragice datorită
conţinutului ridicat în taninuri;
- decoct de ciuboţica cucului dintr-o linguriţă rădăcini uscate la 200 ml apă
rece; se fierbe 5 minute, se infuzează 15 minute şi se pun cataplasme pe nas
şi obraji, de mai multe ori pe zi;
Alte specii utilizate separat sunt: frunze (de afin, patlagină), herba (de coada
racului, răchitan, sânziene galbene, sunătoare, creţuşcă), flori (de gălbenele),
mătase (de porumb) şi rădăcini (de cerenţel şi brusture). În amestecuri pentru
prepararea de infuzii sau decocturi sunt propuse: răchitan (40 g), urzică vie
(30 g), coada racului (20 g), mătase de porumb (10 g) sau amestec din traista
ciobanului, creţişoară, coada calului, coada racului, răchitan, urzică vie, nuc
(frunze), alun (frunze), fiecare plantă luată în părţi egale.
Pulberea din scoarţă de stejar are efect asupra florei microbiene
- tincturi din coada şoricelului, traista ciobanului, echinacea, gălbenele,
patlagină, preparate în raport 1:5 (20 g plantă macerată timp de 14 zile în
100 ml alcool 700) din care se consumă câte 15-20 picături, de 3 ori pe zi, cu
efecte în reglarea hemoragiilor abundente;
- vinuri medicinale preparate din traista ciobanului, flori de alun, sclipeţi sau
sânişoară care se consumă câte un pahar pe zi;
- ulei din cătină albă, luând 1-2 linguriţe de 3 ori pe zi, înainte de fiecare
masă, cu puţină miere de albine;
- pulbere din herba de coada calului uscată şi măcinată din care se ia zilnic
câte 3-4 vârfuri de cuţit;
- pulbere din scoarţă de stejar măcinată fin care se trage pe nas pentru a opri
hemoragiile nazale, cu efect astringent asupra florei microbiene şi cu acţiune
astringentă de precipitare a proteinelor.
Regimul alimentar
O atenţie deosebită se va acorda asigurării necesarului de vitamină K
antihemoragică, o vitamină liposolubilă care intervine în coagularea
sanguină. Doza zilnică de 10-55 mg se administrează sub formă naturală de
legume proaspete (broccoli, spanac, varză, conopidă, mazăre verde), bogate
în vitamina K, având rol în biosinteza protrombinei, un agent procoagulant
natural, absolut necesar persoanelor cu frecvente hemoragii nazale.
Regimul de viaţă
Există un complex de metode care pot fi folosite pentru oprirea hemoragiilor
nazale, în funcţie de intensitatea bolii: evitarea strănutului zgomotos şi a
suflării puternice a nasului; evitarea eforturilor fizice şi ridicarea de greutăţi
mari (haltere, saci, mobilă); aplecarea capului înainte şi nu spre spate,
deoarece sângele scurs în faringe ar putea fi aspirat pe căile respiratorii;
comprimarea cu degetul a aripilor nazale timp de 10-15 minute; ridicarea
deasupra capului a mâinii de partea căreia este nara sângerândă; introducerea
în nară a unui tampon de vată muiată în apă oxigenată sau în soluţie de
antipirină 10%; aspiraţii nazale sau tamponarea foselor nazale cu vată
îmbibată în zeamă de lămâie, suc de afine şi gutui, apă oxigenată, oţet de
mere, soluţie de gelatină şi soluţie salină diluată (o linguriţă la 500 ml apă
călduţă); ridicarea capului în timpul somnului cu ajutorul unei perne în plus;
aplicarea pe nas, obraji, frunte şi ceafă a unor comprese reci sau cu gheaţă
care pot contracta imediat vasele sanguine pentru a opri sângerarea;
efectuarea de băi foarte reci la mâini şi picioare, de durate scurte, sau duşuri
reci pe spate (de două ori pe zi); evitarea consumului de aspirină şi alte
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (Naproxen, Ibuprofen), a
medicamentelor antihistaminice şi a medicamentelor aplicate sub formă de
sprayuri nazale; efectuarea unor termocauterizări la nivelul petei vasculare
din interiorul foselor nazale, după o prealabilă anestezie, în cazul unei
fragilităţi vasculare accentuate.

CAP-2
Tratamentul hemoragiei nazale

• Aşezaţi-vă şi strângeţi încet cu degetele porţiunea moale a nasului, astfel

încât nările să fie complet închise, timp de zece minute. Aplecaţi-vă în faţă şi
respiraţi pe gură. Aşteptaţi cel puţin zece minute înainte de a verifica dacă
sângerarea s-a oprit;
• În cazul hemoragiei nazale, poate fi de ajutor să aplicaţi comprese reci la
nivelul nasului;
• Nu este indicat să vă întindeţi atunci când aveţi o hemoragie. Este bine să
evitaţi să vă trageţi nasul sau să suflaţi nasul timp de câteva ore de la
momentul producerii hemoragiei.
Când mergem la medic?

Trebuie să mergeţi de urgenţă la medic atunci când sângerarea nu se opreşte

după 20 de minute. Când sângerarea apare ca urmare a unei răni în zona
capului poate sugera o posibilă fractură craniană, motiv pentru care este
indicată o radiografie.

În cadrul controlului fizic, medicul urmăreşte simptomele unui posibil şoc

hipovolemic – se manifestă prin insuficienţa circulatorie acută consecutivă
unei diminuări rapide a volumului sangvin.Testele necesare pentru stabilirea
unui diagnostic includ realizarea unei analize de sânge, o endoscopie nazală
şi o radiografie a craniului.

Tratamentul hemoragiei nazale poate include controlul tensiunii arteriale,

închiderea vaselor de sânge, îndepărtarea obiectului străin sau tratarea
nasului rupt. După caz, poate fi recomandată reducerea cantităţii de
medicament pentru subţierea sângelui sau stoparea administrării de aspirină.

Ca metodă de prevenţie a hemoragiei nazale se poate folosi un vaporizator

pentru menţinerea umidităţii aerului sau folosirea unui soluţii nazale pe bază
salină.

CAP-3

Autor: bcristina

Cuprins articol

1. Cauzele sangerarilor nazale

2. Simptomele sangerarilor nazale
3. Remedii pregatite acasa pentru sangerari nazale
4. Dieta pentru sangerari nazale

Plante necesare
 Otetul de mere
  Lamai
 Busuiocul

Imagini

Sangerarile nazale, manifestare cunoscuta in termeni medicali ca epistaxis,

este o conditie medicala caracterizata de hemoragii nazale subite de la
nivelul mucoasei nazale. Cauzele epistaxisului sunt extrem de variate, insa
cel mai adesea aceasta manifestare se datoreaza uscarii excesive a mucoasei
nazale. Desi sangerarile nazale par inspaimantatoare, ele nu pun in pericol
sanatatea pacientului.

Conform medicilor specialisti exista 2 feluri de sangerari nazale, dupa cum

urmeaza:
sangerari nazale anterioare, aparute la nivelul septului nazal inferior;
sangerari nazale posterioare, cu un grad de severitate mai mare. Sangerarile
nazale posterioare detin o incidenta mai mare in randul persoanelor adulte.

Cauzele sangerarilor nazale

Principalele cauze ale sangerarilor nazale sunt urmatoarele:

 leziuni nazale interne si externe;

 infectii la nivelul sinusurilor;

 altitudine inalta;

 carente de vitamine;

 deviatie de sept;

 alergii;

 polipi nazali;

 rinita alergica;

 faringita streptococica;

 gratajul nazal;

 eliberarea secretiilor nazale cu putere si intr-un mod brutal;

 iritatie locala;

 temperaturile scazute;

 climat uscat;

 hipertensiune arteriala;

 boli de coagulare a sangelui;

 aterioscleroza;

 cancer nazal;

 consum excesiv de alcool si droguri;

 tratamente medicamentoase pentru subtierea sangelui;

 anticonceptionale.
Simptomele sangerarilor nazale

Manifestarile simptomatice ale sangerarilor nazale sunt:

 hemoragie manifestata la nivelul uneia sau a ambelor nari;

 dificultati de inghitire;

 senzatie de slabiciune;

 ameteala;

 confuzie.

Sangerarile nazale posterioare sunt mai abundente, sangele curgand si la

nivelul cavitatii bucale si a gatului.

Remedii pregatite acasa pentru sangerari nazale

1. Inainte de administrarea unui remediu pentru ameliorarea sangerarilor
nazale, este recomandat ca pacientul sa sufle nasul cu putere in
vederea eliminarii cheagurilor de sange.

2. Aplicati comprese reci la nivelul nasului si a pometilor.

3. Aplicati la nivelul narii unde se manifesta hemoragia un disc
demachiant de bumbac inmuiat in otet de mere.

4. Aplicati un disc demachiant sau o bucata de vata intre partea

interioara a buzei superioare si gingie.

5. Aplicati cateva picaturi de solutie salina incalzita in fiecare nara, apoi

suflati nasul cu putere. Acest remediu este eficient pentru combaterea
sangerarilor nazale cauzate de alergii. Solutia salina poate fi pregatita
prin amestecul unei 1/4 de lingurita de sare intr-o cana cu apa calduta.
De asemenea puteti adauga 1/4 lingurita de praf de copt.

6. Aplicati la nivelul narilor 1-2 picaturi de zeama de lamaie.

7. Aplicati la nivelul narilor 1-2 picaturi de suc proaspat de busuioc.

8. Masati zona interioara a narilor cu vaselina.

9. Aplicati cateva picaturi de suc extras din flori de mango. Acest

remediu detine efecte antiseptice.
 10.Incalziti putina apa si inhalati aburii emanati.

11.ATENTIE: In cazul sangerarilor nazale este recomandat sa nu inghiti

sangele eliminat, intrucat acest lucru va cauza senzatie de greata si
varsaturi. Cel mai bine este sa stati in picioare tinand capul aplecat in
fata.

12.Odata ce hemoragia a fost combatuta, nu suflati nasul si nu ridicati

obiecte grele in urmatoarele 24 de ore.

Dieta pentru sangerari nazale

1. Consumati cat mai multe fructe si legume proaspete, cu precadere cele
bogate in fier, calciu, zinc si vitamina C.

2. Consumati cat mai multe legume cu o culoare verde inchis, asa cum
este broccoli. Aceste legume sunt bogate in vitamina K, eficienta
pentru stimularea procesului de coagulare a sangelui.

3. Evitati fumatul.

4. Taiati bine unghiile copiilor.

 5. Mentineti narile hidratate aplicand vaselina.

Adresati-va medicului specialist in cel mai scurt timp daca:

 va confruntati cu episoade frecvente de sangerari nazale, cu o durata

mai mare de 15 minute;

 va confruntati cu dificultati respiratorii;

 daca va confruntati cu sangerari la nivelul gingiilor si a urechilor,

simultan cu manifestarea sangerarilor nazale.