CE ESTE UN CURRICULUM INTEGRAT?

CE ÎNSEAMNĂ PREDARE INTEGRATĂ?

Sumar

• Avantajele abordării integrate a curriculum-ului

• Cum abordăm integrat curriculum-ul? Exemple.

• Ce înseamnă predare integrată? Etapele realizării unui studiu tematic.

Exemple de studii tematic

Curriculum-ul integrat este expresia modului în care privim dezvoltarea copilului şi

gîndim învăţarea lui. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate şi interdependente.
Dezvoltarea într-un domeniu condiţionează dezvoltarea în celelalte domenii. Curriculum-ul,
deşi structurat pe arii curriculare, prin obiectivele cadru şi de referinţă pe care le cuprinde,
vizează dezvoltarea copilului în ansamblul său, obiectivele între ariile curriculare fiind
corelate între ele şi cu domeniile de dezvoltare. Cunoştinţele, deprinderile, capacităţile
dezvoltate prin fiecare arie curriculară se află în strînsă corelaţie şi ele devin mai temeinice
atunci cînd activităţile de învăţare sunt realizate prin conţinuturi/teme interdisciplinare, cînd
prin activităţi se realizează conexiunea între cunoştinţe, deprinderi, capacităţi din domenii
diferite de dezvoltare. Studiile tematice şi proiectele sunt practici de integrare a ceea ce copiii
învaţă în procesului educaţional. În cadrul lor copiii sunt solicitaţi să înveţe în mod
semnificativ.
Proiectarea unităţilor tematice/studiu tematic
Unităţile tematice se proiectează pornind de la selectarea din curriculum a unor obiective
de referinţă din mai multe arii curriculare. Astfel prin realizarea unei unităţi tematice se
asigură abordarea integrată a curriculumului şi conţinuturile sunt strîns legate între ele.
Unităţile tematice sunt identificate prin sondarea intereselor copiilor, dar şi sugerate copiilor
prin expunerea lor la noi experienţe de învăţare. Unitatea tematică vizează atingerea
diverselor obiective de referinţă din mai multe arii curriculare prin activarea centrelor de
activitate, în care se desfăşoară procesul educaţional ce se încadrează în unitatea tematică.
Durata realizării unei unităţi tematice variază în funcţie de vîrsta copiilor, de interesul lor
pentru temă, de contextul temporal (anotimp) şi cultural (evenimente specifice).
În bază de asalt de idei. Grupul de planificare poate include părinţi, copii, cadre didactice şi
alte persoane care vin cu sugestii interesante. Orice idee, se notează. Pentru a evita conflictele,
copiii selectează temele prin vot, iar educatoarele justifică tema aleasă. Dacă o temă iniţiată
de cadrul didactic nu este adecvată, interesul copiilor se pierde. Prin întrebări iniţiate atît de
copil, cît şi de educator pot apărea idei ce vor fi apoi extinse într-o multitudine de experienţe
de învăţare.
Sondajul intereselor copiilor din grupă, prin completarea în timp a panourilor „VREAU SĂ
ŞTIU“, „VREAU SĂ FAC“, sau „VREAU SĂ POT“, tabela „CCC“ — ce ştiu, ce vreau să
ştiu, cum pot afla. Altă variantă „CCC“ — ce pot face, cu cine voi colabora, cînd vom lucra.
În funcţie de vîrstă şi nivelul de dezvoltare al copiilor, panourile pot fi completate
individual de fiecare copil, pe măsură ce decide care este domeniul său de interese sau
necesităţile sale. În cazul cînd copiii nu pot scrie, sunt ajutaţi de educator sau părinte. Se
variază şi printr-un atelier. Cînd fiecare copil este provocat să deseneze sau să scrie pe foaie
interesul său, ca mai apoi să-l acroşeze pe panoul comun. Completate, panourile rămîn la
vederea părinţilor şi a copiilor, care au timp să le studieze şi să conştientizeze orizontul de
interese şi necesităţi.
Sondajul familiilor referitor la panoul „INTERESUL COPILULUI MEU“. • Răspunde
întrebărilor ce şi le pun copiii şi poate fi dezvoltată împreună cu ei.
• Porneşte de la aceea ce ştiu copiii şi pot face deja şi creează oportunităţi ca să-şi dezvolte noi
deprinderi şi cunoştinţe.
• Poate fi explorată pe diferite căi într-o perioadă lungă de timp.
• Permite realizarea obiectivelor curriculum-ului.
• Permite integrarea diferitelor arii curriculare.
• Reflectă respectul pentru diferenţele individuale, culturale şi de familie.
• Creează oportunităţi pentru a implica membrii familiilor copiilor.
• Resursele şi materialele la temă sunt disponibile. Aici pot fi incluse şi persoane cu care să se
discute, locuri pe care să le viziteze, cărţi care să le citească, materiale pe care să le cerceteze.
• Oferă variate posibilităţi de a folosi jocul pentru a transpune experienţa practică în
înţelegere.
• Satisface necesitatea copiilor de: - a se mişca şi a fi antrenaţi în activităţi fizice, - a realiza
interacţiuni sociale, - a fi independenţi, - a obţine reuşite în învăţare, - a-şi dezvolta o
autoapreciere pozitivă. 1-3 ani: Familia mea, Eu, Culorile, Jucăriile, Legumele, Florile,
Ridichea (plantă, povestea), Soarele, Povestea (o poveste pentru o săptămînă, personajele vin
pe rînd, familiarizarea cu unele personaje vii — iepuraşul, puişorul, cocoşul ...), Grădiniţa
mea, La bunici, Bucătăria, Păpuşa mea etc. 3-7 ani: Pîinea, Ciclurile de creştere (a omului,
plantelor şi animalelor), Transportul local, Apele, Fîntînile, Rocile, Podurile, Vecinii, Prietenii
etc.