Limba este tezaurul cel mai de preţ, pe care îl moştenesc copiii de la

părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie

păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc”. (Vasile Alecsandri)

Graiul
Graiul neamului E comoara mea
Cea mai de preţ. De la strămoşii ce-au luptat
Şi pentru unire au murit.
Graiul românesc e minunat
O stea ce străluceşte În sufletul meu
Şi nu se stinge niciodată.
„În aceeași limbă 
Toată lumea plânge,
În aceeași limbă 
Râde un pământ. 
Ci doar în limba ta 
Durerea poți s-o mângâi,
Iar bucuria 
S-o preschimbi în cânt.

În limba ta
Ţi-e dor de mama,
Şi vinul e mai vin,
Şi prânzul e mai prânz. 
Şi doar în limba ta 
Poți râde singur, 
Şi doar în limba ta
Te poți opri din plâns.”
Limba Română
de Emilia Plugaru
                        Limba mea română

                        E floare preafrumoasă

                        Ce-şi are rădăcina,

                        Aici, la mine-acasă.

                        Limba mea română,

                        Floarea mea cerească,

                        Stropi-voi cu iubire.

                        În veci să înflorească.

                        O voi feri cu grijă

                        De răul cel străin,

                        Să nu mi-o-mproaşte nimeni

                        Cu ură şi venin.

                        Căci doar aşa, frumoasa

                        Şi minunata floare,

                        Va fi lumină vie

                        În casa mea cea mare.

Grigore Vieru – Frumoasă -i limba noastră

Grigore Vieru

Pe ramul verde tace

O pasăre măiastră,
Cu drag și cu mirare
Ascultă limba noastră.

De-ar spune și cuvinte

Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, știu bine,
Din limba sfântă-a noastră.
Limba mea, limba romana!

Limba mea e cea mai dulce,

Dintre toate pe pamant,
De ma las purtat, ma duce,
Printre versuri si prin cant.
Limba mea e din Lumina,
Rasarita-n zori de zi,
Limba mea, limba romana,
Straluceste-n poezii.
Limba mea-i glas de izvoare,
E in fluier de ciobani
E-n cant de privighetoare,
Si in graiul la tarani.
Limba mea e adierea
vantului, prin frunza deasa,
Limba mea-i dulce ca mierea,
Limba mea-i cea mai aleasa.
Limba mea-i freamat de stele,
E iubirea dintre frati,
E in versurile mele,
Si-n ecoul din Carpati.
Limba care ne aduna,
De la margini de pamant,
Limba mea, limba romana,
Va fi pururi graiu-mi sfant!