Alimentația

Imagine indisponibilă
Map of dietary energy availability per person per day in 1961 (left) and 2001–2003
(right) in kcal/person/day.[76]
no data

<1600

1600–1800

1800–2000

2000–2200

2200–2400

2400–2600

2600–2800

2800–3000

3000–3200

3200–3400

3400–3600

>3600

Un grafic ce reprezintă creșterea treptată a consumului caloric de persoană pe zi,

între 1961 și 2002.
Consumul mondial mediu de energie pe cap de locuitor din 1961 până în 2002[76]
Consumul caloric pe cap de locuitor variază considerabil între diferite regiuni și
țări. De asemenea, s-a modificat semnificativ de-a lungul anilor.[76] De la
începutul anilor ’70 și până spre finalul anilor ’90, numărul mediu de calorii
pentru o persoană pe zi (cantitatea de mâncare cumpărată) a crescut peste tot în
lume, cu excepția Europei de Est. Statele Unite aveau cel mai mare număr, cu 3654
calorii de persoană în 1996.[76] Acesta a crescut și mai mult în 2003, ajungând la
3754.[76] La sfârșitul anilor ’90, europenii aveau 3394 calorii de persoană, în
zonele din Asia aflate în dezvoltare numărul era de 2648 calorii de persoană și în
Africa subsahariană populația avea 2176 calorii de persoană.[76][77] Consumul total
de calorii are legătură cu obezitatea.[78]

Disponibilitatea la scară largă a principiilor nutriționale[79] nu a ajutat foarte

mult în rezolvarea problemelor legate de supraalimentare și alegerea incorectă a
alimentelor.[80] Din 1971 până în 2000, în Statele Unite rata obezității a crescut
de la 14,5% la 30,9%.[81] În aceeași perioadă, a crescut și numărul mediu de
calorii consumate. La femei creșterea a fost de 335 calorii pe zi (1542 calorii în
1971 și 1877 calorii în 2004), iar la bărbați cantitatea medie a crescut cu 168
calorii pe zi (2450 calorii în 1971 și 2618 calorii în 2004). Această creștere a
numărului de calorii a fost cauzată în mare parte de consumul de carbohidrați, și
nu de cel de grăsimi.[82] Sursele principale ale acestor carbohidrați consumați în
plus sunt băuturile îndulcite, care, în prezent, reprezintă aproape 25 la sută din
energia zilnică provenită din alimentație la tinerii adulți din America,[83] și
chipsurile de cartofi.[84] Se crede că una din cauzele creșterii ratei de obezitate
o reprezintă consumul de băuturi îndulcite.[85][86]
Pe măsură ce societățile se bazează din ce în ce mai mult pe porții mari, pline de
energie și mese de la fast-food, asocierea dintre consumul de fast food și
obezitate devine și mai alarmantă.[87] În Statele Unite, consumul de fast-food s-a
triplat, iar caloriile provenite de pe urma unor astfel de alimente a crescut de
patru ori între 1977 și 1995.[88]

Politica agricolă și Revoluția verde din Statele Unite și Europa au dus la scăderea
prețurilor la alimente. În Statele Unite, subvenționarea porumbului, culturilor de
soia, grâului și orezului prin intermediul legislației agricole U.S. farm bill a
făcut ca principalele surse de hrană procesată să fie mai ieftine în comparație cu
fructele și legumele.[89]

Persoanele obeze declară în mod constant un consum mai scăzut de hrană, în

comparație cu persoanele de o greutate normală.[90] Această afirmație este
susținută atât de teste efectuate asupra unor persoane într-o cameră
calorimetrică[91], cât și prin observare directă.

Stilul de viață sedentar

Stilul de viață sedentar joacă un rol semnificativ în obezitate.[92] Există o
tendință la nivel mondial de a ne îndrepta către activități mai puțin solicitante
din punct de vedere fizic,[93][94][95] și în prezent, cel puțin 60% din populația
lumii nu face suficientă mișcare.[94] Acest lucru este cauzat în principal de
utilizarea crescândă a transportului mecanizat și de răspândirea în majoritatea
gospodăriilor a tehnologiei care ușurează munca manuală.[93][94][95] La copii,
activitatea fizică a scăzut, din cauza mersului mai puțin pe jos și diminuării
educației fizice.[96] Tendințele mondiale în ceea ce privește timpul liber activ
activitatea fizică nu sunt prea clare. Organizația Mondială a Sănătății indică
faptul că peste tot în lume oamenii au din ce în ce mai puține activități
recreaționale fizice, în timp ce un studiu din Finlanda [97] a descoperit o
creștere a acestora, iar conform unui studiu din Statele Unite, activitățile fizice
recreaționale nu s-au modificat semnificativ.[98]

Atât la copii, cât și la adulți există o asociere între timpul petrecut în fața
televizorului și riscul de obezitate.[99][100][101] În urma unei analize, s-a
descoperit că 63 din 73 de studii (86%) au indicat o creștere a ratei de obezitate
infantilă în cazul unei expuneri mediatice crescute, numerele crescând proporțional
cu timpul petrecut în fața televizorului.[102]