Factori sociali

Deși factorii genetici sunt importanți în înțelegerea obezității, aceștia nu pot

explica creșterea dramatică a numărului de cazuri de obezitate înregistrat în
prezent în anumite țări sau la nivel mondial.[116] Chiar dacă este unanim acceptat
că obezitatea apare atunci când energia acumulată prin alimentație este mai mare
decât energia consumată, influența acestor doi factori în funcție de poziția
socială constituie un subiect aprins de discuții. Există câteva teorii referitoare
la cauze, dar, în general, se crede că obezitatea constituie rezultatul mai multor
factori.

Corelația dintre clasa socială și indicele de masă corporală diferă la nivel

global. Un studiu din 1989 a arătat că, în țările dezvoltate, femeile dintr-o clasă
socială superioară aveau mai puține șanse să devină obeze. Nu s-au înregistrat însă
diferențe semnificative în cazul bărbaților provenind din clase sociale diferite.
În țările în curs de dezvoltare, s-a constatat o rată a obezității mai mare la
femeile, bărbații și copiii din clasele sociale superioare.[117] Reluat în 2007,
studiul a indicat relații similare, dar mai slabe. Se crede că acest lucru se
datorează efectelor globalizării.[118] În cazul țărilor dezvoltate, obezitatea la
adulți și procentajul adolescenților supraponderali se corelează cu inegalitatea
veniturilor. O relație similară se constată și în Statele Unite: tot mai mulți
adulți, chiar și din clase sociale superioare, sunt obezi în statele în care
inegalitatea economică este evidentă.[119]

Au fost oferite multe explicații în ceea ce privește legătura dintre indicele de

masă corporală și clasa socială. Se crede că, în țările dezvoltate, persoanele
înstărite își pot permite alimente mai bogate în nutrienți, sunt supuse unei
presiuni sociale mai mari de a rămâne slabe și au mai multe posibilități de a-și
menține condiția fizică. În țările nedezvoltate, disponibilitatea hranei, consumul
ridicat de energie datorat muncii fizice și valorile culturale care favorizează
persoanele mai corpolente contribuie, se crede, la situația prezentă.[118]
Atitudinea pe care oamenii o au față de greutatea corporală poate juca și ea un rol
în ceea ce privește obezitatea. S-a descoperit că există o corelație între
prieteni, frați și soți în ceea ce privește schimbarea în timp a indicelui de masă
corporală.[120] Stresul și condiția socială inferioară par să crească riscul
obezității.[119][121][122]

Fumatul are un impact major asupra greutății. Persoanele care renunță la fumat se
îngrașă, în medie, cu 4,4 kilograme (9,7 livre) în cazul bărbaților și cu 5,0
kilograme (11,0 livre) în cazul femeilor, în decurs de zece ani.[123] Cu toate
acestea, schimbările apărute în rata fumatului au influențat foarte puțin rata
totală a obezității.[124]

În Statele Unite, numărul copiilor influențează riscul de obezitate al părinților

acestora. În cazul femeilor, riscul crește cu 7% pentru fiecare copil, în timp ce
la bărbați, riscul crește cu 4% pentru fiecare copil în parte.[125] Acest lucru s-
ar putea explica într-o oarecare măsură și prin faptul că, în Occident, persoanele
care au copii fac mai puțină mișcare.[126]

În țările aflate în curs de dezvoltare, urbanizarea contribuie la creșterea ratei

obezității. În China, rata totală a obezității este mai mică de 5%; cu toate
acestea, există orașe în care această rată depășește 20%.[127]

Malnutriția în primii ani de viață contribuie, se pare, la rata actuală a

obezității, aflată în creștere, în țările în curs de dezvoltare.[128] Modificările
endocrine care apar în timpul perioadelor de malnutriție pot duce la acumularea de
grăsime atunci când aportul de alimente crește.[128]

Ca și în cazul datelor cognitivo-epidemiologice, există numeroase studii care

confirmă că obezitatea se asociază cu deficiențele cognitive.[129] În prezent, nu
se știe cu exactitate dacă obezitatea este cea care determină deficiențele
cognitive sau invers.

Agenți infecțioși
Studiul efectelor agenților infecțioși asupra metabolismului se află încă la
început. Flora intestinală diferă la persoanele slabe față de cele obeze. Există
indicii care arată că flora intestinală la persoanele obeze și la cele slabe poate
afecta potențialul metabolic. Se crede că această modificare aparentă a
metabolismului sporește capacitatea de acumulare de energie, ceea ce conduce către
obezitate. Urmează însă să se stabilească în mod clar dacă aceste diferențe
reprezintă cauza directă a obezității sau rezultatul acesteia.[130]

S-a descoperit că există o legătură între virusuri și obezitate, atât la oameni,

cât și la diferite specii de animale. Urmează însă să se stabilească în ce măsură
aceste legături contribuie la rata actuală a obezității, aflată în creștere.[131]