Anomaliile meiotice şi influenţa lor asupra

formelor tetraploide de trifoi roşu (Trifolium

pratense L.)

Postdoctorand TUTORE
Dr. Biol. Marioara Prof. dr. Doru PAMFIL
Grebenişan
 SCOPUL CERCETARII

Cercetările efectuate au vizat elucidarea

aspectelor ce influenţează negativ fertilitatea
trifoiului roşu cu grad diferit de ploidie,
ploidie pentru a
contracara tendinţa oscilatorie a producţiei de
sămânţă şi elaborarea metodologiilor de lucru
capabile să asigure producţii mai mari de sămânţă.
 Abordarea acestui subiect se referă la:

¾diminuarea directă a fertilităţii formelor

autotetraploide de trifoi roşu ca rezultat al
modificărilor morfologice suferite de plante în
urma poliploidizării;

¾cauzele citologice ce pot influenţa negativ

fertilitatea genotipurilor de trifoi roşu,
roşu de tipul
anomaliilor meiotice la nivel tetraploid şi
aneuploid;
¾cauze independente de baza genetică, facilitate
de efectul deranjant al polenului haploid în
procesul de fecundare a genotipurilor
tetraploide.
 CONDIŢIILE ÎN CARE S‐AU
CONDIŢIILE  ÎN CARE S AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE
DESFĂŞURAT CERCETĂRILE

În vederea observării aspectelor legate de

fertilitatea trifoiului roşu şi a factorilor de ploidie, s‐
a recoltat material biologic din campul
experimental amplasat în comuna Vişeul de Jos,
judeţul Maramureş.
 Completarea studiilor efectuate în câmp s‐a
efectuat in laborator prin analize citologice şi
genetice, vizând aspectele comparative ale
embriogenezei şi citogeneticii formelor di‐şi
tetraploide de trifoi roşu şi maniera în care acestea
influenţează fertilitatea trifoilui roşu tetraploid.
 În condiţiile menţionate ne
ne‐am
am străduit să
dăm un răspuns cât mai plauzibil elucidării
fenomenului luat în studiu, corelând datele proprii
cu multiplele sugestii conferite de litertura
cercetată.
cercetată
 MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE LUCRU
MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE LUCRU

Materialul biologic studiat a fost constituit

din două soiuri de trifoi roşu, unul diploid
(Roxana) şi unul tetraploid (Napoca
(Napoca‐ Tetra),
Tetra)
create la USAMV Cluj‐Napoca, în condiţiile de la
Cluj‐Napoca
Cluj Napoca şi de la Vişeu de Jos, Jos judeţul
Maramureş.
 Producţia
P d ţi de d sămânţă
ă â ţă a trifoiului
t if i l i roşu este
t
expresia cumulată a patru componente
principale:
i i l
¾numărul de capitule/plantă,
¾
¾numărulă l de
d flori
fl i ce fructifică/capitul
f tifi ă/ it l
¾masa seminţelor/plantă
¾MMB.
¾MMB
Aceşti componenţi diferă sub aspectul
contribuţiei
t ib ţi i lor
l înî realizarea
li cantităţii
tităţii totale
t t l de
d
sămânţă, sub cel al variaţiei genetice şi a
răsp ns l i potenţial de selecţie.
răspunsului selecţie
 REZULTATE ŞI DISCUŢII

Analizând diferiţii factori ce pot cauza diminuarea

fertilităţii la trifoiul roşu autotetraploid am fost interesaţi
de cauzele citologice şi genetice care generează apariţia
de cromozomi multivalenţi, gameţi şi plante aneuploide,
avortarea ovarelor şi embrionilor, depăşirea unui număr
de alele/locus cauzate de meioze anormale la nivel
tetraploid, slaba fertilitate a polenului ş.a.
 Se observă că grăunciorii de polen neviabili
sunt rezultanta anomaliilor meiotice,
meiotice fără să se
poată explica, că acest fenomen influenţează,
singular, fertilitatea scăzută a poliploizilor.
 INFLUENŢA ANOMALIILOR MEIOTICE ASUPRA FERTILITǍŢII 
FORMELOR AUTOTETRAPLOIDE DE TRIFOI ROŞU
Ş

Repartiţia normală, anormală şi cromozomii 
retardari pentru 250 anafaze analizate
retardari pentru 250 anafaze analizate
Repartiţiile anafazice
Cromozomi retardari
Cromozomi retardari
Normale Anormale

%
% %  cromozomi 
14‐14 13‐15 12‐16 11‐17 cromozomi 
Normale Anormale retardari
retardari

Nr. celule 
100 50 0
50,0 67 20 3 45 0
45,0 10 50
5,0
aberante

diversele anomalii care survin în cursul meiozei nu par să aibă o influenţă directă asupra
infertilităţii autotetraploizilor.
INFLUENŢA ANOMALIILOR MEIOTICE ASUPRA FERTILITǍŢII 
FORMELOR AUTOTETRAPLOIDE DE TRIFOI ROŞU
Ş

Distribuţia simetrică a cromozomilor în anafază

Anafază anormală. Distribuţia anormală a cromozomilor
 Fertilitatea şi repartizarea procentuală a cromozomilor în 
diferite asociaţii în metafaza I

Fertilitatea  Asociaţiile % Nr. de aberaţii

Planta
Familiile
nr.
Fertilitatea  Seminţe/100 
I II III IV
4n/familie flori

1 53±2,2 3,3 78,3 5,5 12,9 20

I
2 41,2 41±1,1 2,9 68,1 3,8 25,2 23
Fertile
3 39±0,9 2,9 76,3 5,5 15,3 21
1 40±1,0 2,3 82,3 5,6 9,8 25
II
35 0
35,0
Fertile 2 32±0,8 2,8 61,3 5,4 30,5 19
1 27±1,8 1,0 64,8 2,5 30,9 20
III
2 25±1,5 1,3 66,2 7,3 25,2 25
mai puţin 15,0
fertile 3 22±1,1
, 1,4
, 64,8
, 3,4
, 30,4
, 21

1 16±0,8 3,3 74,3 7,0 15,4 20

IV
2 20±1,2 2,2 70,5 4,7 22,6 21
mai puţin  7,3
fertile 3 19±1,0 4,5 50,7 18,3 26,5 21

nu apar diferenţieri ce ar putea diferenţia familiile cu fertilitate ridicată (I şi II) de cele cu fertilitate
mijlocie şi mică (III şi IV).
 Repartiţiile anafazice pentru diferite plante aneuploide
Cromozomi 
Repartiţia
Ploidia Planta retardari

14‐16 15‐15 13‐17 12‐18

30 sau 2n+2
30 sau 2n+2 I 13
I‐13 3 1 1 3
I‐6 2 1 1 ‐ 2
I‐30 7 2 1 ‐
IV‐18 1 0 1 ‐ 2

Cromozomi 
14‐16 13‐16 12‐14
retardari

29 sau 2n+1 II‐14 2 0 0 ‐
II‐16 3 0 1 1
II‐9 5 3 3 1
III‐21 7 3 1 1
14‐17 16‐15 13‐18
31 sau 2n+3 IV‐11 1 1 ‐ 1
Total 31 1 ‐ 23

Se poate sugera că anomaliile cromozomice care stau la originea formării embrionilor aneuploizilor
viabili sau avortivi sunt responsabile pentru o parte a deficienţei de fertilitate a populaţiilor
autotetraploide şi că viabilitatea embrionilor triploizi are consecinţe nefaste asupra randamentului
seminal
 Una dintre cauzele ce pot interveni în
procesul de legare a seminţelor la trifoiul roşu
tetraploid pot fi determinate de cauze
independente de baza genetică, datorate
efectului deranjant al polenului haploid şi
influenţei condiţiilor de mediu.

S‐a constatat un efect deranjant mai ales în

cazul polenizării semincerilor tetraploizi,
tetraploizi cu polen
haploid provenit de la genotipurile diploide.
 INFLUENŢA POLENULUI HAPLOID ŞI DIPLOID ÎN PROCESUL DE 
FECUNDARE LA TRIFOIUL ROŞU (Trifolium pratense L.)
Influenţa polenului haploid asupra numărului de seminţe în capitul la trifoiul 
roşu tetraploid (fără izolare cu sparcetă)
Nr. Varianta Număr mediu de seminţe/capitul Semni
d t S%
crt.
crt (dist.între rânduri‐m)
(dist între rânduri m) x ±s 
±s x fic
fic.
1 0,60 (Mt.) 21,5±1,49 ‐ ‐ ‐ 48
2 1,20 23,0±1,47 1,5 0,7 ‐ 49

3 1,80 26,8±1,47 5,3 2,5 X 38

4 2,40 31,1±1,62 9,6 4,4 XXX 36

5 3,00 32,2±1,79 10,7 7,3 XXX 33
6 3,60 33,9±1,84 12,4 7,3 XXX 33
7 4,20 35,3±2,09 13,8 5,3 XXX 42
8 4,80 , ,
38,1±1,93 16,6 6,9 XXX 35
9 5,40 37,6±1,68 16,1 7,3 XXX 31
10 6,00 37,2±2,07 15,7 13,2 XXX 39
11 6,60 40,8±1,97 19,3 7,7 XXX 34
12 7,20 37,7±1,95 16,2 6,5 XXX 36
13 7,80 46,8±1,88 25,3 10,5 XXX 28
14 8,40 48,7±2,30 27,2 10,1 XXX 32
15 9,00 37,2±1,99 15,7 6,3 XXX 35
16 9,60 36,4±1,98 14,9 6,0 XXX 38
17 10,20 39,3±1,59 17,8 8,1 XXX 28
18 10,80 43,9±2,47 22,4 7,7 XXX 39
19 11 40
11,40 42 8±2 22
42,8±2,22 21 3
21,3 79
7,9 XXX 36
20 12,00 39,6±1,60 18,1 8,2 XXX 28
21 12,60 37,0±1,80 15,5 6,7 XXX 34
22 13,20 42,9±1,77 21,4 9,3 XXX 28
23 13,80 46,3±2,62 24,8 8,3 XXX 39
 INFLUENŢA POLENULUI HAPLOID ŞI DIPLOID ÎN PROCESUL DE 
FECUNDARE LA TRIFOIUL ROŞU (Trifolium
±s
pratense L.)
Influenţa polenului diploid asupra numărului mediu de seminţe în capitul
la trifoiul roşu diploid (parcele izolate)
Varianta Număr mediu de seminţe/capitul
Număr mediu de seminţe/capitul
Nr.
N
(dist.între rânduri‐m) x ±s  x d t Semnif. s%
crt.

1 0 (Mt.) 51,3±2,74 ‐ ‐ ‐ 25
2 0 60
0,60 51 0±2 65
51,0±2,65 ‐0
0,33 0 01
0,01 ‐ 36
3 1,20 49,9±3,78 ‐1,4 0,30 ‐ 43
4 1,80 54,6±2,04 3,3 0,90 ‐ 26
5 2,40 54,8±2,89 3,5 0,80 ‐ 37
6 3 00
3,00 55 4±2 43
55,4±2,43 41
4,1 1 10
1,10 ‐ 30
7 3,60 54,8±3,10 3,5 0,90 ‐ 40
8 4,20 56,5±2,95 5,2 1,30 ‐ 37
9 4,80 54,9±2,55 3,6 1,00 ‐ 33
10 5 40
5,40 54 8±2 32
54,8±2,32 35
3,5 0 90
0,90 ‐ 30
11 6,00 53,8±2,58 2,5 0,70 ‐ 34
12 6,60 55,6±2,59 4,0 1,10 ‐ 35
13 7,20 55,4±2,96 4,1 1,00 ‐ 38
14 7 80
7,80 54 8±3 44
54,8±3,44 35
3,5 0 80
0,80 ‐ 45
15 8,40 56,4±3,28 5,1 1,20 ‐ 38
16 9,00 53,2±3,11 1,9 0,50 ‐ 41
17 9,60 53,8±3,77 2,5 0,50 ‐ 38
 Scăderea capacităţii
p ţ p productive a trifoiului
roşu tetraploid în apropierea celui diploid se poate
p
explica prin faptul
p p că tuburile p polinice haploide,
p , în
comparaţie cu cele diploide, cresc mai rapid pe
stigmatele
g plantelor
p tetraploide
p şi
ş ca rezultat al
fecundării se formează un număr mare de embrioni
p
triploizi.
 Triploizii pot să avorteze într‐un stadiu
iniţial de dezvoltare, influenţând negativ
fertilitatea plantelor.
 Existenţa unei variabilităţi genetice
utilizabile, în cadrul genotipurilor tetraploide de
trifoi roşu,
roşu pentru unele componente ale
producţiei de sămânţă, fac să emitem ipoteza că
potenţialul de fructificare a trifoiului roşu
tetraploid poate fi îmbunătăţit prin selecţie.