Manierismul - Angelo Bronzino

4. Determinati rolul istoric al personalitätii nominalizate (aduceti cel putin trei

argumente):
Martin Luther:
maselor de credincio_i,
1) Ideile _i predicile lui M. Luther au corespuns nzuinelor
care tindeau spre iluminarea religioas, in condiile unei crize profunde a bisericii
catolice. 2) Traducerea Bibliei de ctre M. Luther în limba german , vorbit de popor,
oamenilor simpli, au
precum _i predicile sale expuse într-un limbaj pe întelesul
înscris in spiritul individualismului
provocat un puternic entuziasm religios _i s-au
M. Luther a fost dep_it de
religios al epocii. 3) Condus adesea de propriul entuziasm,
evenimentele pe care le-a declan_at, ocupând o pozitie
ostil fat de trnimea
rsculat, fa de savantii umani_ti etc.
XI. 1.Stabiliti evenimentele i fenomenele in
consecutivitatea istoric_i datai-le:
Gr. Mendel descoper egile transmiteri caracterelor ereditare 1869
H. Hertz confirmå propagarea luminii in spa iu - 188

Pierre _i Marie Curie izoleaz radiul,

unul dintre cele mai radioactive elemente 1900.
-

realizri în domeniul stiintei iîn

2. Nominalizai cel puin trei tri cu cele mai mari
epoca modern .
Rusia.
Marea Britanie, Frana, Germania, S.U.A., Suedia, Elveia, Austria,
3. Indicati personalitatea ce nu se iîncadreaz în urmätorul _ir logic:
era scriitor).
V.Hugo; L. Tolstoi; P.Verlaine; O. de Balzac; A. Einstein (nu
4. Alctuiti perechi logice din umätoarele noiuni i personalität
Ch. Dickens realismul
E.Zola -naturalismul

XII. 1. Stabilii evenimentele si fenomenele în consecutivitatea istoric _i datati-le:

a d o p t a r e a "Dedara iei de Independent " a S.U.A. - 4 iulie 1776;

* c derea Bastiliei14 iulie 1789;

*"prim vara popoarelor" 1848.
2. Nominalizai cel putin trei tri în care, in anii 1848-1849, au avut loc revoluii
politice si sociale:
Franta, Imperiul Habsburgic, Statele germane, Statele italiene.
3. Numiti personalitatea istoricä ce nu se incadreaz in urmtorul _ir logic:
G.Danton; Chaumette; M.Robespierre; J. Hébert; V.Hugo (nu era om politic).
Alcätuiti perechi logice din urmätoarele noiuni i personalitti:
"Revolutia glorioas" Wilhelm de Orania
-

"Armata noului model" - 0 . Cromwell

XIII. 1. Stabilti evenimentele i fenomenele in consecutivitate istoric _i datati-le:

p r o t e c t o r a t u l lui O. Cromwell - 1653;

Btlia de la Saratoga 1777;

a p r o b a r e a Constitu iei S.U.A. - 1787.

91
 conotala
1848-1849 au avut
trei tri, in care revolutile de la
2. Andicai cel puin
de mi_care de eliberare naionald. Habsburgic
2. Indicati evenimentul ce nu se incadreaz in urmtorul _ir logic:
_i austriece franceze); Imperiul Unificarea Italiei; Congresul de la Viena; btlia de la Sadova; prima Constituie a
Statele italiene (lichidarea dominatiei ro-
a ungurilor, polonezilor,
cehilor, slovacilor, Greciei; "rzboiul rece" (se refer la alt epoc).
(emanciparea popoarelor subjugate: sârbilor, croailor), Moldova, Tara Romäneasca. 3. Alcätuiti perechi logice din urmtoarele notiuni
Transilvania i Bucovina,
manilor din nu se incadreaz in urmatorul _ir logiC: Zollverein uniune vamalá;
3. Numiti personalitatea istoric ce
Carol I Stuart, Alexandru I (a Bundesrat - consiliul federal.
O. Cromwell; Wilhelm de Orania;
Tacob I Stuart; 4. Determinai rolul istoric al personalittii nominalizate, utilizând cel putin trei
activat in alt epoc).
perechi logice din urm toarele notiuni: argumente:
4. Alctuiti
*iacobini - teroare Otto von Bismarck (1815-1890):
girondini - abolirea monarhiei în Franta. Unul dintre marii oameni politici ai sec. al XTX-lea, a contribuit decisiv la unifi-
-
carea statelor germane sub egida Prusiei _i la
transformarea Germaniei in prima pu-
în Parlamen-
XIV.1. Stabilii evenimentele si fenomenele in consecutivitatea istoric _i datai-le: tere european. A fost deputat în Landtag in 1847, a reprezentat Prusia
al
* tratatul de pace de la Adrianopol 1829; tul de la Frankfurt (1851-1859); in ani 1859-1862 a detinut functja de ambasador
in 1862 regele
*
rzboiul franco-prusian -
1870-1871; Prusiei la Petersburg _i timp de câteva luni o functje identicá la Paris;
al primului
* r zboaiele balcanice 1912-1913 (I r zboi balcanic - 1912, octombrie 1913, Wilhelm I Fa numit prim-ministru (cancelar) al Prusiei, a r din 1871
-
realism _i luci-
mai; al II-lea r zboi balcanic - 1913, iulie-august). Reich (Imperiu); ca om politic i de stat, Bismarck S-a caracterizat prin
Find un diplomat iscusit,
2. Nominalizai cele trei täri cu care Prusia a purtat rzboaie pentru a realiza ditate, caliti pe care le-a pus în slujba grandorii prusace.
Austria _i
unificarea Germanie Otto von Bismarck a actionat in a_a fel, c in cele dou r zbcaie purtate cu
ca agresori, ele
Danemarca; Austria; Franta. Franta, acestea s fie considerate de opinia public european
3. Indicati evenimentul ce decade din urmätorul ir logic: incepand primele ostilitile militare; prin eforturile cancelarului s-a constituit Tripla
Unificarea Germaniei; mi_carea "Il Risorgimento"; Congresul de la Berlin; pacea Aliant (Puterile Centrale).
dela4.Tilzit (s-aperechi
Alctuii
piodus în alt conjunctur istoric _iînalt perioadä).
logice din urmatoarele noiuni _i personalitti: XVII.1. Aranjai în ordine cronologic urm toaree evenimente istorice:
*Napoleon I I - "principiul nationalit ilor"
*Lorentz descoper structura electricitji 1892; -
*Giuseppe Mazzini - principiul limitei "micilor na ionalit i". A. Einstein descoper teoria relativiti - 1905;
*Afirmarea romantismului - în primele decenii ale sec. al XDX-lea.
XV.1. Stabiliti evenimentele si fenomenele in consecutivitatea istoric i datati-le: 2. Nominalizati cel puin dou tri, in care literatura secolului al XIX-Iea a cunos
*
inventarea motorului cu abur- 1784; cut succese remarcabile:
*
inventarea becului electric 1879; Franta, Germania, Austria, Rusia.
*Construirea primei locomotive cu abur-1814. 3. Numiti personalitatea istoric ce nu se îincadreaz in umátorl ir logic:
2. Nominalizati cel putin dou europene, in care revolutia industriala s
täri F.Schopin; F.Liszt; G.Verdi; R.Strauss; E.Delacroix (era pictor).
produs pan la mijlocul sec. al XTX-lea. 4. Formati din categoriile de mai jos perechi logice:
Marea Britanie, Frana, Statele germane. Secolul luminilor - anticlericalism
3. Indicati personalitatea istoric ce nu se Renuntarea la canoanele clasice - romantism.
încadreaz în urmätorul ir logic:
J.B. Colbert; A. Smith; A. Monchrestien;
O. Cromwell (era om politic). XVIII. 1. Stabiliti evenimentele s_i fenomenele in consecutivitatea lor istoric si
4.
*
Alctuii perechi logice din urmatorii termeni:
*
taylorism aplicarea unor metode raionale de munc; datati-le:
fordism -
divizarea muncii pe operaiuni. finisarea constructiei Canalului de Suez 1869;
*inventarea telefonului de c tre A.G. Bell - 1876;
xVI. 1. Stabilii evenimentele si fenomenele in
* consecutivitatea istoric i datai-le:
*
constructia primului avion 1903.
*
campania "miei" lui G.Garibaldi 1860; -
2. Nominalizai cel putin dou tri putemic industrializate la sfar_itul epocii
formarea Confederaiei Germaniei de Nord moderne:
* 1867;
Congresul de pace de la Berlin 1878. -
S.U.A. Germania, Anglia, Franta.
3. Indicati personalitatea istoric ce nu se îincadreaz în urmätorul ir logic:
98 99
 Lumiere; Auguste Renoir
(era pictor). urmätoarele notjuni:
J. Watt; 1. Kay; fraii personalita i: 4. Constituiti perechi logice din
urmätoarele notiuni _i R e g l e m e n t a r e de stat - «Reaganomica
4. Alc tui iperechi logice din
*Integrare international - «Piata comuná
* Tarif vamal - Mc Kinley
*Industrialism -J.B. Colbert. fenomenele in consecutvitatea istoric _i datatj-le:
consecutivitatea istoric _i datati-le: XXII. 1. Stabiliti evenimentele i
in 1946
Inceputul "macartismului" in1979-1990
S.U.A.
fenomenele
XIX. 1. Stabiliti evenimentele _i
dictaturii iacobine
-
27 iulie 1794; Guvernarea M. Thatcher
* r sturnarea
1993-2001
P a c e a de la Tilzit - 1807;
Pre_edintia lui 8. Clinton
*Congresul de la Viena 1815.
1848-1849 au biruit 2. Caracterizai spatiul istoric: interbelic .
täri in revolutiile de la hotarele Germanies in perioada
*Descrieti cum s-au schimbat
dou care
cel puin retrocedate Frantei,
2. Nominalizai Alsacia _i Lorena au fost
anumit periaad. Germania a pierdut 1/8 din teritoriu: intors Danemarcii, o
Schleswigul de Nord a fost
pentru o
Româneasc, Ungaria. regiunea Malmedi a trecut la Belgia, Poznan au fost cedate Poloniei, ora_ui Danzig a
Franta, Statele italiene, Tara urmätorul sir logic:
istoric ce nu se incadreaz în parte a Sileziei Superioare _i regiunea
3. Numiti personalitatea Memel cu împrejurimile a fost
G. Washington; Voltaire (era literat). guvernat de Liga Natjunilor, ora_ul
"ora_ liber",
J.Adams; Th.Jefferson; B.Franklin; devenit
urmätoarele noiuni:
4. Alctuiti perechi logice din cedat Lituaniei.
numele si faptete de mai jos:
consultare a cettenilor plebiscit; 3. Aduceti în corespundere cronologic
* Lupta negrilor pentru drepturile civile M. L. King
*mi_care reformatoare puritanism.
R. Nixon.
i datai-le:
*«Scandalul Watergate»
fenomenele in consecutivitatea istoric
4. Constituiti perechi logice din
urm toarele notiuni
XX.1. Stabiliti evenimentele _i drepturilor") in Marea Britanie * Pericolul autoritarismului - republic prezidentjal
aprobarea "Bulei despre drepturi" (sau "Declaraia
* Politic social - cre_terea nivelului de viat.
1689; 1789, 26
adoptarea "Declaratiei drepturilor omului _i cetteanului" in Franta fenomenele in consecutvitatea istonc _i datap-He:
XXIII.I. Stabiliji evenimentele _i
august; 1944-1946
*"Regimul provizoriu" în Franta
-
1832.
prima reform electoral englez
-
democratic din Europa modern :
195S8
*Stabilirea republicii prezideniale în Franta
2. Nominalizai cel putin trei tri cu regim anii 70-80
Danemarca, Norvegia _.a. *Intensificarea actiunilor teroriste in Italia
-
Marea Britanie, Franta, Suedia, Italia, Belgia, Olanda,
incadreaz în urm torul _ir logic: 2. Caracterizai spaiul istoric: al
3. Numiti evenimentul istoric ce nu se
lipsit Franta în anii "S0-60 ai
sec.
lui Nicolai al II-lea din 17 octombrie *Indicati cel puin dou coloni, de care s-a
Aprobarea Constitutiei S.U.A.; Manifestul (urmrea
1905; admiterea participrii femeilor la alegeri; organizarea Sfintei Aliante XX-lea.
cele din Africa.
un scop contrar) De Indochina i argumente
nominalizate prin cel putin trei
4. Alctuiti perechi logice din urm torii termeni: 3. Precizati rolul istoric al personalitäcii
Ch. de Gaulle:
*
politic anexionist agresiune
-
a poporului francez in
anii celui de-al doilea
*intoleran - _ovinísm Conduc torul Mi_crii de Rezistent ani
refacerea economic a Frantei in primii
rzboi mondial; a contribuit substanial la
din Frana în 1958; a contribuit
XXI. 1. Stabilti evenimentele si fenomenele în consecutivitatea istoric _i datai-le: postbelici; a fost iniiatorul schimbrii regimului politic'60.
mondial in anii
«Cursul nou» - 1933 la cre_terea rolului Frantei pe arena
Inceputul Revoluiei tehnico-stiinifice sfâr_itul anilor 40 4. Constituiti perechi logice din urm toarele notiuni:
* Introducerea «Euron - 1.01.2002. *Drepturi civile Democraie
*Responsabilitate Conlucrare a fortelor politice de orientare diferit.
2. Numiti personalitatea istoric ce decade din sirul logic de mai jos
F. D. Roosevelt, R. Reagan, N. Hru_ciov, M. Thatcher, M. Keynes (nu era om in consecutivitatea istoric _i datati-le:
politic) xXTV. 1. Stabiiýi evenimentele si fenomenele 1.09.1939
mondial
3. Stabilti corespondenta dintre numele si faptele enumerate mai jos: *
Inceputul celui de-al doilea rzboi
7.12.1941
Japoniei in rzboi
-
Cre_terea rolului S.U.A. in afacerile mondiale - F. D. Roosevelt Intrarea
7.07.1942-3.02.1943
Teorie economic a secolului al XX-lea M. B t lia de la Stalingrad
-
Keynes
101
100
 utilaj
nevoie de tehnic
_tiintifice savantul are
el n-are alt scop decaât Pentru efectuarea investigailor
celor mai performante
standarde. Nu este întâmpltor
_i stant;
este un
r zboi na ional
de via ce tin do sDecial, care s corespund _tiintifice _i inventii s-au f cut în trile cu un
Acest r zboi
drepturile de proprietdte, dE Onoare Si faotul, c cele mai multe descoperiri
d e maependenfa a Greciej, ianar
ei în
natiunii si reintregirea (Decaraia înalt al dezvolt rii
tehníce.
bun -
destinul persoanelor
civilizate (...) nivel mai
aprecierea laboratoarelor drept
"temple ale viitorului, bogtiei i
de grecimpotriva otomanilor
3. Explicati
1822).
Determina i
caracterul r zboiuluipurtat
Oroman (1821-l828) a fost un rzboi de stri" face descoperiri, care, aplicate
iîn practic, vor aduce
1. de
Räzboiul grecilor împotriva
Imperiului Într-un laborator se pot celor de mâine. Revoluia
tehnico-_tiin ific
bun stare _i bogie generailor de azi i înalt dezvoltate.
eliberare naional. in acest räzboi. de producie pentru statele
urmrite de greci
2. Identifica i scopurile a devenit
un factor important aplicative.
otomane $i obtinerea independentei
de stat a Greciei. experiment rilor pentru stintele
Suprimarea dominaiei Imperiului Otoman? 4. Deduce i importana în laborator, în caz contrar
trebuie s fie experimentat
lupta grecilor impotriva Orice inovaie _tiinific arme pe câmpul de lupt.
3. Care state au sustinut impotriva mi_crilor fr
la Viena erau indreptate
revolutio-
biologii, medicii etc. sunt soldai
Decizile Congresului de comis 0omanil, au trezit compasiunea 2a
fizicienii _i chimi_tii,
treptat, atrocitile pe care le-au
nare, dar documentul i r spundeti
la întrebäri:
xv. Analiza i încadrat
opiniei publice europene.
Rusia imemorabile popor italian [...},
intervenit in abia 1826, acordand sprijin cauzei elene. numit din vremuri
Anglia _i Franta au "Suntem un popor mândri de cel mai glorios
in rezultatul implicarii celor
dou mari puteri vorbind aceea_i limb [..],
vzându-_i ameninate interesele sale
în sud- intre granite naturale [...], in istoria european .
i
Greciei fiind cointeresata in fortificarea influentei sale artistic care a fost cunoscut
europene de partea trecut politic, _tiinific, printre naiunile europene. Nu
cauza elen . nici un nume politic, nici un rang
estul Europei, a susinut _i ea Nu avem drapel, aceste state [...]
otomanilor a fost primul pas spre Suntem imprii în opt state. Unul dintre
4. Argumentai ideea c lupta impotriva avem o capital
comun . sentimentul släbi-
de familie, toate prin
reconstituirea statului grec.
aparine Austriei; celelalte, unele prin legturi Austria i Papa)
Londra o Convenie, prin care i se (Giuseppe Mazzini, Italia,
acesteia".
In 1827 Anglia, Franta _i Rusia au semnat la ciunii lor, susin orbe_te influenta italiene, evocate de
in Grecia _i s-i acorde acesteia autonomie, îns premisele na unii
constituirii
cerea Portii s inceteze ostilitile 1. Determina i care erau
flotei turco-egipteneîn
Istanbulul a refuzat så se conformeze. A urmat distrugerea Giuseppe Mazzini.
evocate de Giuseppe
flota celor trei mari puteri europene. italiene într-un stat unitar,
golful Navarino (20 octombrie 1827) de ctre Premisele constituirii naiunii ale italienilor); limba
Aceast victorie a avut o insemnatate decisiv
in eliberarea Greciei de sub dominaia teritoriul comun (granitele geografice
Mazzini in document, sunt: in cadrul istoriei
înalt apreciat
otoman. Rzboiul ruso-turc din anii 1828-1829 a fost urmat de semnarea Tratatului comun, trecutul istoric comun, cultura comun,
de pace de la Adrianopol (1829), care prevedea recunoa_terea autonomiei Greciei de
civilizaie europene. construire a unei najuni nu au
catre Poarta otoman, cu conditia achitrii unui tribut. Conferinta de la Londra (3
2. Care alte elemente importante
ale procesului de
februarie 1830) a celor trei
state Anglia, Franta _i Rusia, a anulat plata tributului acestui doCument?
fost evocate de câtre autoruln-au
ctre Poart, iar Grecia a devenit stat independent. fost evocate a_a tr s turi importante ale procesului
respectivul document
In
piata economicä comun _i con_tiinta
de constituire a unei naiuni, precum:
XTV. Analizai documentul _i rspundei la întreb ri: naional.
împiedicau constituirea
Fiti atenti la aceste locuri sacre, numite expresiv laboratoare. Cereti s fie 3. Care erau, in viziunea lui G.Mazzini, obstacolele ce
Sporte numàrul _i dotarea: ele sunt templele viitorului, bogåiei _i bunstii. Aici natiuni italiene?
descoperirile sînt Italiei în opt state, dintre care
umanitatea cre_te, se fortific i devine mai bun. Laboratoarele _i
termeni corelativi, in afara laboratoarelor, fizicieni i chimi_tii sunt soldai tara arme
Constituirea naiunii italiene împiedica färâmiarea
erau legate cu Imperiul Habsburgic
prin le-
pe campul de lupt". (Louis Pasteur) Venetia era ocupat de Austria; celelalte sentimentul sl biciunii lor susineau orbe_-
1. Ce gaturi de familie a suveranilor _i toate prin
semnificaie are asocierea laboratorului cu sacralitatea? "Trebuie s avem un nume politic printre naiunile europene,
un
Pentru un savant laboratorul este un
loc
te influenta acestuia. italian".
tura
sacru, acolo e concentrat toata literd- drapel, cäci în vremurile imemorabile ne-am numit popor
sa
tinific necesar, instrumentariul, reactivele, tehnica etc., care-l ajut in
mun 4. Aratati specificul constituiri statului naional italian.
ca de cercetator. Cele mai multe inventii, descoperiri _tinifice S-au fäcut anume Unificarea Italiei a fost realizat în rezultatul conjugrii eforturilor statului cu
cele
laboratoarele savanilor. Piemont-Sardinia _i al
2. ale maselor populare. Unificarea s-a realizat în jurul Regatului
Determinati importanta dotri
area investigailor stiintifice. savanilor cu utilaj tehnic necesar pentru erect regelui su, Victor Emmanuel al II-lea, ajutat de prim-ministrul Camilo
Cavour. Guver-
in frunte cu
nul piemonteza c utat s-_i subordoneze aceast mi_care democratica
114
 c se întälnesc persoane inteligente
entru
pentru ca ssã-i
-i asigure
asigure burgheziei liberala Rusiei un atare regim. Sunt uimit
D.Manin, G. Mazzini,acest proces. poatevorbesc la modul
serios despre
principiul reprezentativ cu referire la Rusia: se
G.Garibaldi, conduc tor in
emontez , Cu sprijinul Frante care prin ziarele de calitate inferioar sau care
fraze pe de rost, tävlite
rolul
armata piemon a eliberat recit
al 21 aprilie 1881)
cnirate de liberalismul democratic". (Alexandru III-Hea,
piemonteze
(1859), c ei
etap la urmatoarea (186o)
La prima spune
Lombardia de
sub austriecl, pentru
ca
apoi e popular
Modena. Parrma, Toscana
statele
le-au fostinspi Rusia pe timpul lui Alexandru al III-lea?
exista in h
populare din _i regim poltic Rusia exista un in
covär_itor. Mi_carile
s aib un contribuit la alipirea lor la Regatul Sardiniei. Regatul celor
rol
ou Sicili a 1. Ce auvern rii tarului Alexandru al nr-lea (1881-1896)
in mâna unei singure
Romagna au ajutorul maselor a "mie populare, in care toata puterea era concentratä
Piemont tot cu autocratic,
fost alipit la
Regatul
al ll-lea a fost proclamat rege
G. al Tt ui gim
politic
persoane, J-se interesele _i vointa poporulu
ignorându-s
Victor Emmanuel urma regimului r e p r e z e n t a t i
Garibaldi. in 1861
(1866) venetia revenit la Italia, iar 1870
a în
2, Indicati
tr s turle distinctive ale
rzboiului austro-prusian si prsirea Romeind de ale regimului reprezentativ
Sunt: 1) suveranitatea poporului.
armatelor franceze
in
razbolul Prusia Cu catre Trásaturile distinctive ale_i de cetteni de sex masculin,
infrângerea
oras, obligandu-I pe papa Pius al Ty intermediul reprezentanilor
Soldatii francezi,
italienii au patruns in Noul stat italian inee
c e exercit prin lar ulterior-universal pe un
termen de 4-5 ani: 2)
retrag la Vatican, Rorma prOciamata capitala ltaliei.
fiind cu reaitne dea tnitial, conform
votului cenzitar,
drepturilor omului _i cetätea-
industrial din nord, dominata
de o burghezie liberal,
Respectarea libertailor naturale
enunate in Declaratia
_i a reuniunilor etc.; 3) Sepa-
regiunea extensiv . Ultimele teritorii au fost alipite la ltalia in urma primului dreptul la opinie, lDertatea preset
nului de la 1879 stat legislative, executive _i
a celei judiciare pentru a exclude ca
rarea puterilor în
-
rzboi mondial.
celorlalte dou _.a.
din ele s uzurpeze prerogativele
xVI. Analizai documentul _i r spundeti
la întreb ri: una
fat de regimul reprezentativ.
Motivati atitudinea taruluimotiveaz cà Rusia nu va putea prospera având
3. un
Faramitarea unui popor intre diferite state este, ca atare, o situaie nefireasc _i al II-lea
Tarul Alexandru introducerii lui cu toate fortele sale.
de aceea atrage dup sine multe urmari proaste. _i gradul dezvoltäri
Puterea c el se va opune
constituie faptul c nu se confund
astfel de regim _i tarului cu privire la eventuala instaurare
Exprimati-v opinia vizavi afirmaiile
de
spirituale sufer [...], dar cel mai mare rau l 4.
conginta nationalitii cu cea de cetean al unui stat. La un asemenea popor, în Rusia.
impärit in mai multe state, se produce cu u_urinta o mai mare atractie ctre ideea
a regimului reprezentativ existe un regim reprezentativ autentic.
Instaurarea
intr-un imperiu nu poate s auto-
national, decât cätre statul cruia i aparine". (Robert von Moh, 1872, publicist i imperiului multietnic _i proclamarea
unui atare regim ar fi însemnat präbu_irea cu de-a sila în cadrul acestui imperiu.
istoric german) naionale a popoarelor încorporate
determinrii
1. Numiti fenomenul la care se refer autorul.
Autorul se refer la färâmitarea politic a poporului german. documentul _i r spunde i la întrebäri:
XVIII. Analiza i
2. Enumarati umärile nefaste ale färámirii politice evocate în document. întreaga omenire ar fi de aceea_i prere, _i doar o singur persoan
"Chiar dac reduc la t cere acea
In cazul dat sufer puterea si gradul dezvoltäri spirituale. Con_tiinta naional nu
coincide statal. Ca
ar fi de prere contrar, omenirea n-ar mai fi îndreptit s
s reduc la t cere
cu cea cettean individul trebuie s-_i apere statul, patria, ca
persoan, decât ar fi îndrepttit aceasta din urm
reprezentant unei
al naiuni el trebuie s lupte pentru unitatea naional. Naiunea
unic
intreaga omenire". (John Stuart Mill)
care
locuie_te in mai multe state este mai slab din punct de vedere economic, politic 1. Crui curent ii sunt caracteristice aceste concepte?
_i cultural. In atare situaie, exist pericolul al liberalismului clasic,
purtrii unor rzboaie fratricide. Aceste concepte sunt caracteristice curentului economic
3. Care sunt urmrile pozitive ale acestui fenomen? "uitimului clasic" John Stuart Mill (1806-1873).
In atare
situaie, ideea naional este mai atractiv deoarece reprezentanii unei 2. Când apare acest curent?
atare natiuni fragmentarizate
unirea întregii natiuni
tind cu orice pret s-_i realizeze idealul national liberalismului economic clasica aprut în anii 60 ai sec. al XIX-lea.
în cadrul unui singur stat Curentul
4.
Exprimati-v opinia asupra afirmaiilor dinnaional.
text.
3. Numiti cel putin doi reprezentani ai acestui curent.teoretician al doctrinei liberalis
Opinia autorului, de_i nu e ampl, constituie o
doariei pentru unitatea apreciere teoretic
A. Smith, "printele" economiei politice, principalul I.B.Say, F. Quesnay, T.
justa a
pie nuui clasic (lucrarea "Avutia naiunilor", 1776), D. Ricardo,
naional a unui popor.
Maltus (liberal pesimist).
XVII. Analizai documentul _i rspundeti la 4. Exprimati-v opinia vizavi de acest concept.
Atata timp ct nu întrebri: al liberei concurente (econo-
voi fi convins . . Mill a fost aprtor înfocat al individualismului _i
prosperarea Rusiei, eu m voi opunec luiregimul
probabil ca eu s m
reprezentativ este necesar p
cu toate
ru
miei de pia) care i
ac nimeni nu-i îndreptit s se amestece în activitatea altui
conving cândva fortele mele. Dar este pu
de acest lucru, cci oniCi chiar statul, dac activitatea sa, nu încalc
el, în drepturile _i libertile altor
vd foarte bine raui a cetateni.
16
117
 Analizai documentul _i rspundeti
la întrebri: acestui decret asupra Angliei.
XIX. are a fost impactulcontinentul
Ce este starea a treia? Totul. Ce a fost ea pän în prezent în ordinea Aratati prin douaexemple, pe
anihilrii
european _i
unei hegemonii franceze
3,
Nimic. Ce dore_te ea? Sä devin ceva . . . Cine ar indr zni s spun c star instituiri In ciuda
e_ec total.
Tendintele in cele din urm, un
treia nu are toate calitäile necesare pentru a forma o Natiune complet ? Ea
Guprematiei
economice engleze au suferit,
mentinut poziiile i economice comerciale.
este Anglia Si-a
om puternic, robust, al crui brat este incatu_at. Dac s-ar desfinta dificulttilor (falimente, somaJ), a durat peste 30 de ani,
Marea Britanie a ie_it
privilegiate, Natiunea nu ar pierde nimic, mal degraba ar ca_tiga. Deci. Cedinele Din disputa
anglo-franceza care dar i graie abilitii diplo-
ei economic enorm,
starea a treia? Totul, dar un tot pus in languri si este datorità potenalului antifranceze din care f ceau
oprimat. Ce ar putea s fie Fa
sistemul privilegiailor ? Totul, dar un tot liber i infloritor. Nimic nu poate
tnving toare
a reu_it sa
formeze mai multe coaliii
matiei engleze care
teze fär ea, totul ar merge maí bine fr
incomparabil celelalte stri. [..." ain mai multe tari
europene.
a n e x a r e a de c tre
Marea Britanie a insulei
parte Viena (1815) a decis
(E.J. Sieyes) Congresul de la _.a. Victoria in
r zboi _i suprema ia flotei
1. Numiti evenimentul, cu Ocazia cruia a fost scris acest Capului, a insulei ceylon extinderea imperiului
document. Malta, Coloniei economic ,
accelerat dezvoltarea
a dus la
Acest document a fost scris in timpul Revoluiei Franceze mare a
2. Evidentiai principalele
(1789-1794). engleze pe
in mai multe zone
ale lumi.
revendicrii inserate in acest document. colonial englez
dou exemple a r e a
fost impactul decretului pentru tara,
suveranul
Principalele revendicri elucidate in document sunt: lichidrea strilor 4. Aratati prin
prima i a doua (clerul i nobilimea). privilegiate c reia Fa emis. protec ionist, instituit de
3. Ce categorii sociale includea starea continentale a Angliei i înaltul tarif
a treia? Instituirea blocadei industriei na ionale,
Starea treia includea categoriile sociale
a pentru o anumit perioad, dezvoltarea
_enii sraci,
neprivilegiate
ale societii franceze: orä- Napoleon, au favorizat, ori.
trnimea, burghezia (aceste categorii alctuiau 96% din care a crescut de cäteva
parcursul guvernrii sale,
revolutie au aderat _i reprezentani categoriilor inferioare ale clerului. naiune). La
Prin intermediul
r zboaielor pe care le-a purtat pe
intregii Europe. Pentru a
4. Explicati ce ar
cá_tiga naiunea de la desintarea privilegiilor. Napoleon si-a extins puterea
_i influena nemijlocit asupra
Natiunea fi in navelor engleze, Napoleon a invadat Spania _i
cä_tig, deoarece un numr
ar
mai mare de închide complet porturile
europene
spaniolii _i portughezii,
viata politic _i economic, popultie ar
participa la militar a constituit un e_ec:
impulsionnd procesul de modernizare a
societtii. Portugalia (1808). Interventia de ocupa ie, angajändu-se
într-un
r sculat împotriva armatei
Xx. Analizai documentul _i sprijiniti de Anglia, S-au care i-a m cinat forele lui Napoleon,
determi
durat
"Art. I. rspundei
Insulele britanice sunt declarate
la
întrebri: rzboi de gheril de lung
fronturi.
_i în stare de blocad. nându-l s lupte pe mai multe invazia lui Napoleon
coresponden Insulele
cu
Britanice
Art. II. Orice
comert Renuntarea Rusiei la blocada
economic (1810) a determinat
Angliei, de orice stare _i condiie ar sunt interzise (...). Art. III. Orice supus al marcändu-i astfel destinul _i
insemnand de fapt
fi, reinut de care a e_uat,
no_tri, va fi declarat prizonier de rzboi. Art. IV. trupele noastre sau ale aliailor in Rusia (1812), Primului Imperiu francez.
proprietate, de ce natur ar Orice magazin, orice începutul prbu_irii
fi, marfa, orice
mrfuri engleze aparinänd
V. Comertul cu unui supus al Angliei, va fi confiscatä. Art. la întreb ri:
XXI. Analizai documentul _i rspundei
este interzis
din confiscarea
mrfurilor (...). Art. VI. Jumtate din unui control sever
suma rezultat succes a fost realizarea
repartizata negustorilor pgubii_i proprietilor prevzute în articolele precedente Una din cauzele majore ale acestui
a metodelor de
un in urma
capturrii vaselor comerciale. Art. VII. Nici va fi
produciei, utilizarea tehnicilor de conducere _i
vas care venea asupra calitii
direct din datorit gradului inalt de instruire
port. Art. VII. Orice vas Anglia sau coloniile engleze (...) nu va fi productie din Occident. Japonia a ie_it învingtoare industriei
electronicii _i
confiscat (..). care (..) va
contraveni primit in nici un populaiei, num rului mare de ingineri în domeniile
dispozijiilor de mai sus, va i
a
Constructoare de ma_ini, intreprinderilor me_te_ugre_ti
rentabile _i celor gigante,
insoita
1. Cine din fost dorinta oamenilor de a munci din rsputeri,
suverani a emis un astfel numite zaibatsu. Alt factor a
de companie. Litigiile între muncitori _i patroni
se
Acest decret a de decret?
blocada continental fost emis de de sentimentul loialitjii fa Kennedy)
Napoleon Bonaparte, metoda compromisului, dominând respectul reciproc». (Paul
în 1807, în 1806. Rusia aplanau prin _i
2. Care a fost
motivul
Motivul emiterii unui emiterii unui astfel de
dupînfrângerea
de la Eylau
_i Friedland.
a aderat la 1. Care sunt deosebirile _i tr saturile comune ale modelelor
economice nipone
a stabili asemenea decret a decret? americane?
rentabile, în SUA
din urm, capacitatea economic _i militar constituit
intentia politicii lui Deosebirile: în Japonia exist multe întreprinderi me_te_ugre_ti fatde companie,
s
economiei capituleze in fata Franei.
a Marii Britanii
pentruao determina,Napoleon dee acestea lipsesc; în Japonia exist sentimentul loialitii salariailor
se aplanau prin metoda
engleze, lipsind-o Blocada in cele in sUA nu; in Japonia litigile dintre muncitori _i patroni
de
pietele de desfacerecontinental
din urmrea distrugered Compromisului, dominând respectul reciproc, în SUA nu;
in Japonia se folosesc pe-
Europa.
T18
119
 cel mai ades doar la
muncile grele necalificate
i necalificate frs
forta de munc
larg robotili, în SUA l a t i n o - a m e r i c a n i .

emigran ilor
eficient; gradul înalt da le instruiree
struireaa
ieftinà a
comune: un mecanism ineconomic
Trsturile electronicii
domeniile electronicii _i
si indic
num rul mare de
ingineri industriei construc-
tehniConstruc-
populatiei; calitii producctiei;
iei; utilizarea
utilizarea tehnicilor
toare de ma_ini;
control s e v e r asupra
avansate de produc ie.
moderne
a metodelor
i
de conducere succesului Japoniet
de baza ai
factoi
2. Determina i
economic eficient, care a stimulat producatorul; un ponor
Un mecanism insemnat in inviorarea economicsOarte
calificare; rol
muncitor _i cadre de înalt 4 0 - inceputul anilor 50 investiile americàcestei
la sfâr_itul anilor
tri Fau jucat ale _tiintei _i tehnicii din
a celor mai noi realiz ri toat
utilizarea în economia naional
orientat spre export.
lumea; economia muncitorilor tatà de companie
3. Ce rol joac factorul loialtii
Sunt mult mai rare grevele _i conflictele la intreprinderi; sunt foarte rare cazurile
c tre muncitori colectivul intreprinderii este
de schimbare a locului de munc; de ca a

lucreze mai intensiv.

familie mare, ceea ce-i face pe salariai s
4. Determinati-v atitudinea fat de metodele de dirjare a economiei nipone si

evidenta rolului factorului uman:

Metodele de dirijare a economiei nipone _i-au dovedit eficienta, de aceea ele potfi
apreciate drept unele dintre cele mai progresive, iar evidenta rolului factorului uman
de ctre patroni contribuie la cointeresarea muncitorilor in rezultatul final al lucrului
intreprinderi _i cre_terea permanentä a productivitii munci _i calitji produciei.

XXII. Analizai documentul _i rspundei la întreb ri:

..Reducerea cu 25% a impozitelor _i reforma sistemului de impozite ce a urmat
au creat premise pentru cre_terea economic , care a determinat sc derea nivelului
inflaiei., mic_orarea _omajului _i completarea bugetului federal. Fiind con_tieni de
faptul c le revine cea mai mare parte a veniturilor lor, oamenii se sträduiau s ci_tige
mai mult. Cu banii obtinui ei î_i cump rau case, mobil , obiecte de uz casnic,
automobile.. Persoanele particulare _i întreprinderile
mai rational cu scopul de a asigura cre_terea productivit tii
au început s foloseasca Dani
muncii _i a crea noi locurn
de munc» (R. Reagan despre «reaganomic»),
1. Care politic economic este reflectat în acest document?
Cea dirijist.
2. Enumerati trsturile
esentiale ale «reaganomicii» _i «thatcherismu
Reducerea impozitelor, scderea
nivelului inflatiei,
munciireducerea
ciale,
stimularea investiiilor, cre_terea productivitii _i crearea a no cheltuielior dd
e
de
munca, reducerea 5omajului _i
trai
_i a capacittii de completarea bugetului federal, cre_terea niveu
cumprare populaiei.
a
Micgorarea impozitelor stimuleaz
Reducerea cre_terea
impozitelor determin productie? Argumetactientit dede
faptul c le revine cea scderea nivelului inflatiei; fiind
mai mult, Cu
mai mare
bani obtinuti parte a veniturilor, oamenii se colctige
strauu
cumpårând mai mult, stimulând prin aceasta ductoru,
itorul,
pro

120