Centaurii

Popor legendar din Tesalia, jumătate oameni, jumătate animale, cu trup de cal, bust de
oameni. Forţa umană şi animală unită într-o singură fiinţă.
Piritou, regele Iapiţilor la nunta sa, a avut de-a face cu ei. Centaurii au pus stăpînire pe
tînăra soţie şi pe ceilalţi invitaţi şi au provocat astfel înfruntări pe viaţă şi pe moarte.
Iapiţii însă au învins, ajutaţi de Tezeu, iar centaurii au fost izgoniţi pentru totdeauna din
Tesalia.
Demni de reţinut dintre centauri sunt Chiron şi Nexus.

Chiron era considerat superlativul în rasa sa.

Precum satirii, centaurii notorii pentru sălbăticia şi poftele lor, băutori peste măsură,
violenţi la beţie şi în general delicvenţi fără cultură.
Chiron, spre deosebire de ei, era inteligent, civilizat, blînd, dar el nu era înrudit în mod
direct cu centaurii.

Kheiron- cel mai bătrîn şi înţelept dintre centauri. Spre deosebire de restul, el era un zeu
nemuritor, fiul titanului Kronos şi fratele vitreg al lui Zeus. Mama lui Kheiron era nimfa
Philyra, care a fost surprinsă de soţia lui Kronos în timp ce acesta o înşela. Pentru a scăpa
nevăzută s-a transformat în cal şi din această cauză a născut un fiu pe jumătate cal. Cînd
nimfa Nephele a împrăştiat peste muntele Pelion tribul centaurilor, Kheiron şi fiicele sale
i-au luat în grijă, crescîndu-i. Au fost izgoniţi cu toţii de pe muntele Pelion de către
Lapithae;

Chiron el însuşi a fost instruit de către Apollo şi Artemis, era renumit pentru talentul său
la vînătoare, medicină, muzică, gimnastică şi în arta profeţiei.
Kiron a fost un mare profesor, mentorul multor eroi mitologici – Iason, Peleu, Asclepios,
Aristaios şi Ahile. A plecat de pe pămînt atunci cînd a fost rănit de Heracle din greşeală,
cu o săgeată otrăvită în veninul Hidrei. Rana era incurabilă, iar durerea de nesuportat,
astfel Kheiron a renunţat de bună voie la imortalitate şi a murit. Totuşi, în loc să fie trimis
la Hades, el a primit un loc printre stele, oferit de Zeus, în constelaţia Săgetătorului sau a
Centaurului.
Numele lui Kheiron vine de la cuvîntul grecesc mînă- kheir, care însemna deasemenea
“priceput la lucrul cu mîinile”.
Numele se mai apropie de mitul kheirourgos sau chirurg.

(Tezeu, războinic şi erou atenian, l-a învins pe Minotaur, o bestie feroce pe jumătate om,
pe jumătate taur, care trăia sub palatul regelui Minos din Knossos. Tezeu s-a ascuns într-
un grup de tineri atenieni care urmau să fie oferiţi jertfă monstrului. Apoi prin luptă l-a
ucis şi a descoperit ieşirea din labirind folosind un fir pe care i-l dăduse fiica regelui
Minos- Ariadna. Cînd s-a întors în Atena, a uitat să ridice o pînză albă la corabia sa, aşa
cum l-a rugat tatăul său Egeu, iar acesta, crezînd că Tezeu a murit, s-a aruncat de pe stînci
în valurile mării care a căpătat apoi numele de Marea Egee.)