Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hidraulica Proiect Bolota Florin Alexandru, Alexandru Ungureanu
Hidraulica Proiect Bolota Florin Alexandru, Alexandru Ungureanu
TEMA LUCRĂRII
A. Piese scrise
B. Piese desenate
Planul de situație al localității pe care se vor trasa lucrările calculate la scara 1: 10.000.
1
Succesiune etape de calcul :
𝑃 𝑎
𝑁 = 𝑁𝑎𝑐𝑡 (1 + 100) =7180
a - Perioada de perspectivă
𝑚3
𝑄𝑧𝑖𝑚𝑎𝑥 = 𝑘𝑝 ∙ 𝑘𝑠 ∙ (𝑞𝑚 ∙ 𝑁 ∙ 𝑘𝑧𝑖 + 𝑄𝐼 ) [ ]
𝑧𝑖
1.1*1.1*(0.3*7180*1.25+345.6)=3676,10
𝑞𝑚 - debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator, în l/consumator şi zi;
𝑘𝑧𝑖 = 1.25
𝑘𝑝 - este coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru acoperirea pierderilor
de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor;
𝑘𝑝 = 1.1
𝑘𝑠 - este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare
cu apă :în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea distribuţie, ş.a.
𝑘𝑠 = 1.1
𝑄𝑧𝑖𝑚𝑎𝑥 𝑚3
𝑄𝑜𝑟𝑎𝑟𝑚𝑎𝑥 = [ ]
24 ℎ
Q orarmax =3676.10/24=153.170
3
Determinarea debitului orar de calcul
Q orarcalcul=42,54+5=47,54
Atunci când se realizează un sistem de alimentare cu apă trebuie prevăzute construcţii şi instalaţii
care să asigure cantităţile de apă pentru stingerea incendiului.
Stingerea incendiilor se poate face cu ajutorul apei prin hidranţi interiori montaţi în clădiri şi hidranţi
exteriori montaţi pe reţeaua de distribuţie; pentru clădiri speciale (teatre, biblioteci) sau industrii sunt
prevăzute sisteme speciale de stingere (sprinclere, drencere) conform reglementărilor tehnice în
vigoare.
Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranţilor interiori Q ii (numărul jeturilor şi tipurile
de construcţii care sunt echipate cu hidranţi interiori) este stabilit conform următoarei relații
𝑄𝑖𝑖 = 𝑛𝑖 ∙ 𝑞𝑖
2*2.5=5 Qii=5
𝑛𝑖 – numărul de incendii teoretic simultan posibile fixate personalizat în nodurile rețelei (2)
𝑞𝑖 = 2.5 𝑙/𝑠
𝑘𝑜𝑟𝑎𝑟 – coeficient de spor pentru ora în care consumul este cel mai ridicat
𝑘𝑜𝑟𝑎𝑟 = 1.40
Ca debit de calcul pentru rețea se alege valoarea defavorabilă, valorea mai mare dintre 𝑄𝑜𝑟𝑎𝑟𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙
𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒
și 𝑄𝑜𝑟𝑎𝑟 𝑚𝑎𝑥 .
Q=47,54 l/s
Pentru simplificarea calculului vom considera consumul de apă uniform în toată localitatea astfel
că putem determina debitul specific 𝑞𝑠𝑝 al rețelei.
𝑄 𝑙
𝑞𝑠𝑝 = ∑ 𝑙 [𝑠𝑚]=47,54/8620=0,0055 l /sm
𝑖𝑗
4
Debitul distribuit pe fiecare tronson va fi:
𝑖−𝑗
𝑄𝑑 = 𝑞𝑠𝑝 ∙ 𝑙𝑖𝑗 [𝑙/𝑠]
13 300 3 1,65
16 17 500 5 2,75
5
23 25 270 2,7 1,48
Calculul începe de la capetele rețelei spre nodul de injecție pe calea cea mai scurtă.
6
7
8
9
10
11
HIDRAULICĂ
ETAPA 2
12
𝑖−𝑗
𝑄𝑡𝑟𝑎𝑛𝑧𝑖𝑡 – debitul de tranzit care trece printr-o conductă fără a fi consumat, fiind destinat conductelor
din aval de acest tronson
Calculul începe de la capetele rețelei spre nodul de injecție pe calea cea mai scurtă.
Diferența dintre 𝑄𝑐3−2 = 12.30 𝑙/𝑠 și valoarea minimă a debitului economic este 12.3-9.0=3.3 l/s
→ 6.0.....0.34
3.3....... x
3.30 ∙ 0.34
𝑥= = 0.187
6.00
Viteza pe conducta 3-2 va fi : 𝑣3−2 = 0.51 + 𝑥 [𝑚/𝑠]
13
→6.0.....0.529
3.30......y
3.30 ∙ 0.529
𝑦= = 0.291
6.00
𝑖3−2 = 0.298 + 𝑦
𝑖𝑖−𝑗
ℎ𝑖−𝑗 = ∙𝑙
100 𝑖𝑗
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
În tabel i este determinat în m/100 m.
Determinarea presiunilor disponibile în fiecare nod al rețelei – presiuni de care este nevoie
în fiecare nod al rețelei pentru buna funcționare a acesteia.
29
30
31
- Se determină cota piezometrică a fiecărui nod în parte
𝑗
𝐻𝑝𝑖 = 𝐻𝑝 ± ℎ𝑖−𝑗
ℎ𝑖−𝑗 – pierderea de sarcină pe tronsonul i-j (m)
ℎ𝑖−𝑗 = 𝑖𝑖−𝑗 ∙ 𝑙𝑖−𝑗
Calculul se face plecând de la nodul defavorabil spre nodul de injecție pe calea cea mai
scurtă.
32
33
Convenția de semne
Se pleacă de la nodul i ce are cota piezometrică cunoscută spre nodul j a cărui cotă
piezometrică este necunoscută.
❖ Daca sensul de mișcare al apei este invers sensului deplasării → semnul “+”
❖ Daca sensul de mișcare al apei este același cu sensul deplasării → semnul “-”
Exemplu
Nodul 2 este nodul defavorabil (are cota terenului cea mai mare, 85)
❖ Determinarea cotelor piezometrice este necesară pentru a putea determina în final cota
rezervorului de înmagazinare a apei.
❖ Dacă în urma calculelor rezultă presiuni mai mici decât presiunea de serviciu (14 mca)
înseamnă că nodul defavorabil a fost ales greșit și trebuie reluat calculul.
35
36
Determinarea cotei rezervorului
Considerăm 𝐻𝑃𝑅 ca fiind egal cu cota terenului. Pe această curbă căutăm nodul cel mai apropiat de
nodul de injecție și îl unim cu acesta cu o linie continuă inj-R.
37
Se măsoară lungimea conductei de aducțiune și se transferă la scară în metri.
Cunoscând debitul care se injectează Qc, din tabel extragem diametrul, viteza și panta hidraulică.
𝐻𝑑𝑅 = 𝐻𝑝𝑟𝑒𝑎𝑙
𝑅
− 𝐻𝑡𝑅
Dacă HdR
38
39
40