Regele Ferdinant si Regina Maria

Regele Ferdinand I, sau „Întregitorul de ţară”, a fost primul

rege al tuturor românilor, suveranul sub domnia căruia s-a
realizat Marea Unire din 1918, cel mai important act din istoria
poporului român. Ferdinand I a fost şi omul providenţial, omul
reformei agrare şi al celei electorale, precum şi al acţiunilor
vizând consolidarea statului naţional unitar român, omul sub
cârmuirea căruia s-a înregistrat cea mai înfloritoare perioadă a
statului românesc modern.
Regele Ferdinand era şi un om cu o educaţie aleasă, cu o
vastă cultură, cunoştea limbile latină, elină, germana, româna,
engleza, franceza şi chiar rusa, îşi scria singur discursurile şi era
un mare pasionat de botanică.
 Şi mai avea un atu formidabil: alături de el s-a aflat o
personalitate minunată, Regina Maria, cea care avea să fie
infirmieră pe front şi diplomat în cancelariile europene, cea fără
de care, spun istoricii, succesul lui Ferdinand I nu ar fi fost la
fel, iar România Mare ar fi fost, cel mai probabil, un deziderat
încă şi mai greu de atins.
În noiembrie 1888, Ferdinand a devenit oficial Principele
de Coroană al României, la vârsta de 23 de ani. Ferdinand va
rămâne Principe Moștenitor timp de 26 de ani și va demonstra o
remarcabilă loialitate Regelui Carol I, pregătindu-se discret, dar
temeinic, pentru a prelua Coroana României.