Proiect științe

Prof-coordonator: Cristina Simina Cojocariu

Elev: Aldea Matthew Daniel
Clasa a XII-a D
Anemia
Este definită ca o deficiență calitativă sau cantitativă a hemoglobinei, moleculă ce se găsește in globulele
roșii. Deoarece hemoglobina transportă oxigenul de la plămâni la țesuturi, anemia conduce la hipoxie (lipsă de
oxigen) în organe.

Tipuri:
Oxigenul este transportat de la plămâni la țesuturi prin organism cu ajutorul globulelor roșii. Oxigenul se
fixează pe hemoglobină, o moleculă caracteristică oricărei globule roșii. Când cantitatea de hemoglobină
funcțională este redusă, atunci se poate spune că apare anemia. Anemia care rezultă poate lua multe forme printre
care: cea cauzată de o deficiență de fier (anemia feriprivă); de vitamine (anemie megaloblastică); a tiroidei,
distrugerea prematură a globulelor roșii (anemie hemolitică); înlocuirea celulelor normale din măduva roșie osoasă
cu celule canceroase sau leucemia (anemie mieloftizică); măduva roșie osoasă este atrofiată și este afectată
hematopoieza(formarea sângelui) prin deficit cantitativ pe toate 3 seriile de celule sanguine: roșii, albe și
trombocite (anemie aplastică); defecte structurale înnăscute ale globulelor roșii, inhibarea producției
de eritropoietină de către sistemul imunitar (anemie cronică) și o incapacitate de a produce hemoglobină sau de a se
folosi de fier (anemie sideroblastică).
Toate aceste tipuri diferite de anemie pot fi grupate în categorii în funcție de cauze și tratamente. În
totalitate au fost identificate peste 400 de tipuri de anemie, multe dintre ele clasificate drept rare. O persoană
anemică poate apărea adesea palidă și slăbită, poate simți că nu mai poate respira sau că leșină, sau o resimțire a
bătăilor inimii în tot organismul.

Cauze:
In mod normal, nivelul hemoglobinei din sânge trebuie sa fie de 14-18 grame/decilitru pentru bărbați si de 12-16

grame/decilitru pentru femei. Atunci când cifrele scad sub 14, respectiv 12 grame, apare anemia. 

Organismul unei persoane sănătoase produce trei tipuri de celule sanguine: limfocitele, care au rolul de a combate

infecțiile, trombocitele, care ajuta la coagularea sângelui, si eritrocitele, globulele roșii care transporta oxigenul in organism.

In cazul unei persoane care se confrunta cu anemia, numărul de globule roșii va fi unul scăzut. 

Totuși, trebuie precizat ca anemia in sine este o consecința a anumitor acțiuni sau afecțiuni care duc la scăderea

numărului eritrocitelor din sânge. Iată care sunt cauzele anemiei: 

 Organismul nu poate produce globule roșii, din cauza unei carente de fier, a vitaminei B12 si a altor nutrienti
importanți obținuți din alimentație;
 Organismul distruge globulele roșii;
 O hemoragie, care face ca globulele roșii sa fie pierdute mai rapid decât capacitatea organismului de a
produce unele noi. 

În general, anemia are patru cauze majore:

  Hemoragie
 Hemoliză -distrugerea excesivă a globulelor roșii
 Producția insuficiență de globule roșii
 Nivel insuficient de hemoglobină
La femei, incidenta anemiei este mai crescuta decât in cazul bărbaților, din cauza pierderii lunare de sânge
prin menstruație. Anemia feriprivă (datorata lipsei de fier din organism) este comună la adulți, fiind cauzată de
pierderea de sânge - prin menstruație sau prin sângerări latente. La copii, anemia feripriva este provocată din cauza
insuficienței aportului alimentar de fier. Anemia este cauzată frecvent de sângerarea gastrointestinală consecutivă
luării unor medicamente obișnuite, precum aspirina sau ibuprofen (Advil sau Motrin).

Factori de risc ai anemiei:

Este dovedit faptul ca exista anumiți factori care cresc riscul de a dezvolta anemie. Cu toate ca unii nu pot fi

preveniți, ci doar tratați, exista o serie de aspecte legate de stilul de viată care pot fi corectate relativ ușor. Iată care sunt

principalii factori de risc ai anemiei: 

 Alimentația: o dieta din care lipsesc alimentele cu un conținut de fier, vitamina

B12 sau folati scade capacitatea organismului de a produce globule roșii, ceea ce
creste riscul de anemie;
 Sarcina: femeile însărcinate care nu își suplimentează dieta cu multivitamine
bazate pe fier, vitamina B12 si acid folic se pot confrunta cu un risc crescut de
dezvoltare a anemiei;
 Afecțiuni cronice: cancerul, ulcerul sau insuficienta renala pot creste
predispoziția la anemie a persoanelor suferinde de acestea;
 Vârsta: riscul de anemie creste in cazul persoanelor care au o vârsta de peste 65
de ani;
 Ereditatea: exista anumite tipuri de anemie, care se transmit pe cale ereditara;
 Probleme intestinale: persoanele care se confrunta cu afecțiuni precum boala
Crohn sau boala celiaca prezinta un risc crescut de anemie;
 Menstruația: femeile care nu au ajuns încă la menopauza prezinta un risc mai
crescut pentru anemie, deoarece menstruația influențează deficitul de celule
roșii si, implicit, dezvoltarea acestei afecțiuni;
 Alte probleme medicale: persoanele care se confrunta cu infecții, boli
autoimune sau afecțiuni ale sângelui prezinta un risc crescut pentru a dezvolta
anemia. De asemenea, expunerea constanta la anumite substanțe toxice,
utilizarea anumitor medicamente si alcoolismul pot creste riscul apariției
anemiei.
Grăsimile saturate
 2/3 din americani nu știu care e diferența dintre grăsimi și colesterol;
 American Heart Assosciation recomandă ca 5-6 % din valoarea energetică din dietă să fie atribuită
grăsimilor saturate;
 Înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate cu cele bogate în grăsimi polinesaturate scade  riscul de
evenimente cardiovasculare cu până la 27%;
 Aportul de grăsimi trans determină un risc cu 46% mai mare de apariție a diabetului zaharat.

Lipidele sunt macronutrienți care au o importanță vitală în organism și reprezintă o sursă importantă de
energie. Cu toate acestea, nu este pe deplin înțeles care sunt tipurile de grăsimi și ce anume determină clasificarea
acestora în grăsimi rele și grăsimi bune.

Grăsimile sunt lipide dar nu toate lipidele sunt grăsimi. Științific, „lipide” este termenul general pentru
compușii organici insolubili în apă, care includ triglideridele (grăsimile), colesterolul, alături de alte substan țe. Cu
toate acestea, în limbajul curent, se folosește frecvent termenul de grăsimi pentru a include toate tipurile de lipide

Trigliceridele și colesterolul, deși se găsesc frecvent împreună în alimente și în sânge au structuri foarte
diferite și doar câteva funcții comune – trigliceridele, cât și colesterolul intră în structura membranelor celulare, iar
unele grăsimi alături de colesterol intră în alcătuirea sistemului nervos.

Trigliceridele sunt sursă de energie în organism, ceea ce nu se poate spune despre colesterol. Colesterolul
este un component structural celular sau intră în compoziția unor compuși mai complecși, cum sunt hormonii și
acizii biliari. Colesterolul este influențat de cantitatea de lipide ingerată, în timp ce trigliceridele depind de
aportul total de calorii (chiar dacă nu provin doar din lipide). 
 Grăsimile saturate au fost considerate de-a lungul timpului ca fiind grăsimile nesănătoase, fiind asociate
cu riscul de boală cardiovasculară. Cu toate acestea, noi studii arată că în realitate mecanismele sunt mult mai
complexe, iar împărțirea grăsimilor în bune și rele nu oferă o imagine corectă. De asemenea, se pune accentul
din ce în ce mai mult pe impactul negativ al consumului de carbohidrați, care se dovedește a avea un rol mult mai
important în creșterea în greutate și în creșterea colesterolului rău.

O meta-analiză a 21 de studii, efectuate pe un total de aproape 350.000 de participanți și publicată în

2010, a demonstrat că nu există o legătură clară între consumul de grăsimi saturate și bolile de inimă. De asemenea,
a fost arătat faptul că prin reducerea grăsimilor saturate din alimentație nu este influențat în niciun fel riscul de
deces.

Acest studiu publicat în 2015 a arătat că nu există niciun efect din punct de vedere statistic în ceea ce
privește reducerea acestor grăsimi și riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Pe de altă parte, s-a
descoperit faptul că prin înlocuirea unei cantități de grăsimi saturate cu cele polinesaturate, riscul de evenimente
cardiovasculare scade cu până la 27%.

Un alt studiu publicat în urmă cu doi ani, accentuează ideea lipsei unei corelații între riscul de BCV,
diabet de tip 2 sau de mortalitate și consumul de grăsimi saturate. Datele includ 73 de studii realizate pe un număr
de 90.000 – 339.000 de participanți.

Numeroase alte studii conduc la aceeași concluzie – consumul de grăsimi saturate nu influențează riscul de
infarct, accident vascular cerebral sau diabet de tip 2, însă înlocuirea acestora cu grăsimile polinesaturate poate avea
un efect pozitiv asupra riscului apariției evenimentelor cardiovasculare.

Când vine vorba despre înlocuirea grăsimilor saturate cu carbohidrați, pot apărea rezultate cardio-
metabolice devastatoare. După informațiile revelate în acest studiu, efectele unei astfel de substituții constau în
creșterea numărului de particule mici și dense de LDL care favorizează depunerea de plăci ateromatoase în vasele
sanguine și în creșterea incidenței diabetului și obezității.

Aceste studii arată că în medie, în populația generală, consumul de grăsimi saturate nu este corelat cu riscul
de BCV. Cu toate acestea, există categorii de persoane cum sunt, de exemplu, persoanele care suferă de boli
genetice, cum este hipercolesterolemia familială, pentru care se impune reducerea grăsimilor din dietă.
 Mitul rolului grăsimilor saturate în creșterea riscului de boli cardiovasculare începe să fie invalidat de tot
mai multe studii. Oamenii au mâncat grăsimi saturate de milioane de ani, însă epidemia  bolilor cardiovasculare a
început acum 100 de ani. Oamenii de știință sugerează ca nu  este corect să se pună problemele de sănătate noi pe
seama unor alimente consumate din toate timpurile.

Alimentele naturale de calitate care conțin grăsimi saturate au valoare nutrițională și un efect benefic
asupra sănătății. Problemele contemporane țin de consumul crescut de produse procesate, bogate în carbohidrați,
low-fat.

Bibliografie:
CE SPUN STUDIILE: despre consumul de grăsimi și riscul de a face o boală a inimii sau a arterelor
(raportuldegarda.ro)

Anemia: ce este, simptome, diagnostic si tratament - Policlinica Analize Incredere (poliana.ro)

Anemie falciformă - Wikipedia