Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pentru toate functiile organismului. Astfel, depozitele de fier sunt pazite cu strasnicie de
organism si cand saracesc, provoaca diverse simptome. v5t5219vm76jfu
Functii si utilizari
TRANSPORTUL Sl STOCAREA OXIGENULUI
Aproximativ 75% din continutul de fier al organismului se afla in globulele rosii
(hematii) din sange, sub forma hemoglobinei, un compus proteina-fier responsabil de
transportul fierului de la plamani spre toate celelalte parti ale corpului. Aproximativ 5%
din fierul din organism se afla intr-o substanta numita mioglobina. Aceasta proteina, o
forma a hemoglobinei care se gaseste in muschi, transporta si pastreaza oxigenul, pe care
apoi il elibereaza in scopul utilizarii pentru fiecare celula din corp.
PRODUCEREA DE ENERGIE
Fierul este prezent intr-o varietate de enzime, catalizatori care ajuta ca transformarile
chimice sa aiba loc, peste tot in organism. Multe dintre enzimele care contin fier sunt
implicate in producerea de energie.
SISTEMUL IMUNITAR
Fierul are de asemenea de o importanta capitala in mentinerea multora dintre functiile
sistemului nostru imunitar. In timp ce prea mult sau prea putin din acest mineral poate
crea neplaceri, cele mai mari probleme se datoreaza carentei de fier. BOULE
CARDIOVASCULARE
Studiile au aratat ca nivelurile ridicate ale fierului, alaturi de alti indicatori ai alimentarii
cu fier care sunt ridicati, pot deveni factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Fiecare
om ar trebui sa-si monitorizeze aceste niveluri sub control medical.
RDI si simptomele carentei
Principala boala datorata carentei de fier este anemia hipocromica, a celulelor
microcitice, denumita in mod obisnuit anemia carentei de fier. In aceasta forma de
anemie, hematiile sunt mai mici decat normal si palide ia culoare, datorita continutului
scazut de hemoglobina din sange. Din cauza continutului scazut de hemoglobina din
sange, tesuturile organismului devin avide de oxigen, lucru care conduce la aparitia unor
probleme cum ar fi lipsa de atentie, oboseala, irascibilitatea, dificultati la inghitire,
paloare, palpitatii in timpul efortului si o stare generala de rau.
In orice caz, din cauza ca simptomele anemiei apar numai dupa ce toate depozitele de fier
ale organismului au fost epuizate, analizele obisnuite pentru anemie sunt nesatisfacatoare
pentru depistarea lipsei de fier. Mai mult inca, numeroase studii au aratat ca si in cazul
lipsei anemiei, carenta de fier poate avea un efect daunator sanatatii asupra capacitatii de
invatare, rezistentei si a starii generale de bine. De exemplu, cand au fost studiate femeile
cu oboseala cronica, cercetatorii au concluzionat ca unele dintre aceste femei sufereau de
carenta de fier, chiar daca hemoglobina lor se afla intre limitele acceptabile. Aparent,
limita lor normala pentru hemoglobina era mai ridicata decat media. In alte studii,
femeile care prezentau o carenta evidenta de fier si care aveau un nivel al hemoglobinei
scazut pana la normal, au fost gasite cu o slaba rezistenta la raceala, care s-a imbunatatit
cand au primit suplimente cu fier. S-a constatat ca alergatorii, care au carenta de fier fara
sa fie anemici, au o rezistenta mai scazuta. Cand subiectii studiului au fost studentii, s-a
constatat ca procentul scazut de fier poate juca un rol in atentia defectuoasa. Un alt studiu
a indicat ca suplimentarea cu fier a copiilor cu carente de fier, imbunatateste capacitatea
lor de a invata. In sfarsit, atat copiii cu anemie, cat si copiii care prezinta semne ale
carentei de fier fara a fi anemici, au aratat o imbunatatire semnificativa in dezvoltarea
mentala, cand au fost suplimentati cu fier.
Pentru ca fierul joaca rol in functionarea sistemului imunitar, alte simptome ale carentei
includ o crestere a susceptibilitatii la infectii, reducerea numarului de globule albe si
producerea alarmanta de anticorpi. Apar mereu alte semne ale unei posibile carente de
fier. Zabaluta, o inflamatie a colturilor gurii, a fost deseori vazuta in cazul carentelor de
vitamina B. In orice caz, conform unui raport, carenta de fier a fost prezenta la un procent
mult mai mare de indivizi. Experientele pe animale sugereaza ca lipsa de fier poate
contribui la cresterea nivelurilor grasimilor in sange si in ficat. In plus, noi date indica
faptul ca nevoia excesiva de sare poate fi un semn de carenta a fierului.
Dintre toti nutrientii, fierul este cel mai dificil de obtinut din alimentatie, lata de ce
carenta de fier este cel mai obisnuit tip de carenta in lume. Un mare numar de indivizi
devin deficitari de fier la un moment dat in viata lor si segmente numeroase de populatie
sufera de o lipsa cronica de fier.
In timp ce carenta de fier este departe de a fi neobisnuita la barbati, copii si persoane in
varsta, categoria cu riscul cel mai ridicat o prezinta femeile, din cauza menstruatiei.
Barbatii sanatosi au rezerve de fier de 1 000 mg si pierd in medie 1,5 mg si uneori pana la
2,4 mg pe zi. Intr-un studiu efectuat pe studente, numai 6 din 74 de femei (aproximativ
12%) respectau recomandarile RDA pentru fier. Alte studii au aratat ca 10 -30% dintre
femei prezinta carenta de fier. In 2001, un studiu national a gasit ca din 5 300 de copii,
intre 6 si 16 ani, carenta de fier era mai intalnita la fete (aproape 9%) si ca numarul
copiilor cu carenta de fier era de doua ori mai mare decat numarul copiilor cu niveluri
normale de fier. RDI pentru fier este de 18 mg pentru toti barbatii si femeile. Totusi
femeile si fetele au cerinte calorice mai scazute si drept urmare nu-si pot acoperi
necesarul de nutrienti, chiar daca tin un regim cu alimente alese cu grija.
Femeile insarcinate sunt supuse unui risc ridicat al nivelului redus de fier, cu carente de
60%. Se recomanda in mod normal, suplimente pentru aceste femei, deoarece nevoile lor
nu pot fi acoperite printr-un regim alimentar mediu. Deseori, ele au o doza de fier la
limita dinainte de a ramane gravide. De aceea, depozitele de fier se afla sub limita
optima, expunandu-le pe ele si pe copiii lor la risc.
Unii cercetatori si-au manifestat ingrijorarea ca femeile vegetariene s-ar putea sa fie
supuse unui risc chiar mai ridicat al carentei fierului decat cele nevegetariene. Pe baza
unei analize a regimurilor lor alimentare, doza medie este de 11 - 14 mg pe zi pentru
lacto-vegetariene. Desi se situeaza sub limita RDI, nonvegetarienele par sa aiba doze la
fel de scazute. Chiar si atunci cand fierul este suficient, factori variati pot afecta absorbtia
fierului. Aciditatea scazuta din stomac, extirparea unei parti din stomac si sindromul de
malabsorbtie, s-a aratat ca toate reduc absorbtia fierului. In plus, fosfatul de calciu, acidul
tanic din ceai si antiacizii tind sa interfereze cu absorbtia. Fitatii, substante aflate in graul
integral, pot interfera cu absorbtia fierului. In orice caz, dovezile in acest sens sunt
neconcludente.
Surse alimentare
Alimentele care au un continut ridicat de fier sunt carnea (in special ficatul), carnea de
pui si pestele. Alte surse substantiale le reprezinta ouale, painea si cerealele (oricare
cereala integrala sau imbogatita cu fier), legumele cu frunze, cartofii si alte legume,
fructele si laptele. Absorbabilitatea fierului din alimente variaza mult. Fierul organic din
carnea rosie este cel mai absorbabil (10 - 30%). Plantele contin fier anorganic, numai 2 -
10% care este absorbit de tractul digestiv. In plus, cantitati mari de fier sunt pierdute prin
preparare. In orice caz, atunci cand gatiti mancaruri acide in vase din fier, acesta intra in
alimente, crescandu-le continutul in fier intr-un mod considerabil. Vitamina C de
asemenea, imbunatateste absorbabilitatea fierului din alimentele care nu sunt de
provenienta animala si previne convertirea lui in forme instabile, care pot cauza stresul
oxidativ si distrugeri de celule din cauza radicalilor liberi.
Suplimente
Fierul este disponibil ca supliment individual si ca parte a mai multor formule cu
multivitamine si minerale. Cea mai obisnuita forma este sulfatul de fier, care este foarte
ieftin si care poate irita tractul digestiv. Se recomanda glicinatul de fier, fumaratul si
gluconatul de fier, pentru ca ele sunt mai putin iritante pentru tractul digestiv si mai putin
susceptibile sa provoace constipatie. La fel ca atunci cand cumparati alte minerale, cautati
cantitatea de element cand alegeti un supliment de fier.
Doza zilnica optima - ODI
Pentru o sanatate generala buna, doza zilnica optima pentru fier este de:
Anemia
Perturbarea poate fi datorata mai multor conditii, unele ereditare dar majoritatea
rezultatul unei alimentatii necorespunzatoare. Cu toate ca unele forme de anemie au
nevoie de supravegherea medicului acelea cauzate de alimentatie pot fi tratate acasa dupa
darea diagnosticului. Este important sa ne ocupam de anemia datorata alimentatiei pentru
ca este foarte raspindita si totodata simplu de tratat. Cele mai comune forme de anemie
nutritionala sunt cea datorata lipsei de fier, de acid folic si de vitamina B12. Anemia
insasi nu este o boala ci mai degraba un set de simptome ce tin de patologic.
Deoarece de cele mai multe ori anemia afecteaza transportul de oxigen este
influentata si utilizarea combustibililor. Deoarece anemia este o problema hematologica
se impune testarea elementara a sangelui. Acest test poate furniza multe dintre
informatiile necesare: determinarea procentajului de celule albe (importante in lupta
impotriva infectiilor), a hematocritelor (catul impartirii volumului de celule rosii la
volumul total de sange. Testul consta in observarea la microscop a unei probe de sange
pentru a localiza anormalitati in structura celulei. Pentru ca boala sa fie diagnosticata
drept anemie numarul celulelor rosii trebuie sa fie sub 4.5 milioane/microlitru la barbati
si 4.8 milioane/microlitru la femei (fata de cantitatile normale de 5.4 miloane/microlitru
la barbati si 4.8 milioane/microlitru la femei).
Este destul de usor sa iti dai seama daca un pacient este anemic. In general mult
mai dificil si mai costisitor este sa constati cu exactitate cauza dereglarii. Progresele
tehnologice actuale permit formularea unei teze despre cauza bolii prin cateva teste
simple ale sangelui. Anemia poate exista in trei feluri diferite: productie scazuta de celle
rosii, distrugere crescuta a acestora sau pierderea sangelui prin hemoragie. Cele trei
forme de anemie nutritionala din acest studiu sunt datorate productiei scazute de celule
rosii. Cea mai comuna este anemia asociata lipsei de fier.
Deficienta de fier este cea mai raspandita deficienta din intreaga lume. Ea
influenteaza vietile a milioane de femei si copii si contribuie la o dezvoltare cognitiva
scazuta, mortalitate infantila si capacitate de munca mica. Insa, cu masuri de sanatate
publica corespunzatoare acesta forma de lipsa a micro-nutrientilor poate fi tinuta sub
control.
Dupa ce rezultatele de laborator sunt gata este verificat nivelul fierului. Daca este
mic se verifica si nivelul de feritina, o proteina ce fixeaza fierul. Daca nivelul de feritina
este scazut este confirmat diagnosticul de anemie.
Tratament:
Sunt multe strategii pentru fortifierea cu fier la nivel national. Una dintre ele ar fi
suplimentarea unei mancari de baza, consumata in cantitati mari de catre toata populatia.
In Caraibe, America de Sud si de Nord si in Marea Britanie aceasta abordare a avut
succes prin folosirea fainii de grau. O a doua abordare de succes a fost folosirea
condimentelor,uleiului de peste si a zaharului.
Mancaruri bogate in fier care sunt rapid absorbite in organism includ carnea (in
special ficatul), peste, carnea de pasare, ouale, moluste, fasolea si mazarea, fructe uscate,
faina de soia s.a. Aceste mancarui impreuna cu cele bogate in vitamina C sustin absortia
de fier. Totodata exista mancaruri care reduc abilitatea corpului de a absorbi fier prin
blocarea intrarii lui in sistemul digestiv: painea graham, claciul, ceaiul, zincul in cantitati
excesive s.a.
Barbatii au nevoie de aproximativ 1 gram de fier in fiecare zi. Femeile care
alpteaza sau sunt insarcinate si copii in crestere aprozimativ 1.5 pana la 2 grame zilnic.
Cu toate acestea doar 10% din fierul pe care il mancam este absorbit in organism asa ca,
un barbat normal ar trebui sa consume 10 grame pe zi.
Acidul folic este un membru al grupului de vitamine B. Lipsa lui duce la o anemie
caracterizata de un numar mic de celule rosii foarte mari in dimensiuni. Deficienta se
produce daca alimentatia este saraca in acid folic sau daca intestinele nu o pot absorbi.
Asocierea unei alimentatii necorespunzatoare cu alcolismul este cauza cea mai comuna a
deficientei acidului folic. Abuzul de alcool nu numai ca contribuie la malnutritie ci si
produce unele schimbari chimice care duc la scaderea nivelului de acid. Deficientele pot
fi datorate si unei cereri ridicata de acid folic ca in cazul cancerului, sarcinii,
hipertiroidismului, anemiei hemolitice sau de unele medicamente ce faciliteaza absortia.
Acidul folic este indispensabil in metabolismul amino-acizilor si in formarea de celule
rosii sanatoasee. Acesta este o substanta solubila in apa si de aceea nu poate fi stocata in
mari cantitati in corp. De aceea trebuie realimentat printr-o alimentatie sanatoasa.
Organele animale ca ficatul si rinichii contin cea mai mare cantitate de acid folic. Alte
mancaruri bogate in acest acid: legume verzi(spanac,asparagus,broccoli), suc de
portocale, banane, fasole si mazare. La fel ca si cu fierul, cantitatea de acid folic absorbita
depinde de sursa lui. Doar intre 25% si 50% din acidul folic consumat este absorbit.
Motivele pentru absortia redusa a acestuia pot fi: prajirea excesiva a alimentelor, lasarea
legumelor crude la temperatura camerei timp de mai multe zile si consumul de antiacizi.
Tratament
Majoritatea oamenilor pot preveni aparitia deficientei acidului folic prin pastrarea
unei alimentatii echilibrate, prin limitarea consumului de alcool sau prin luarea de
suplimente in timpul sarcinii. Totodata e recomandata oprirea din fumat care creste
necesitatea de vitamine.
Dupa parerea mea cele mai principale minerale din organism sunt sapte si anume:
calciul, iodul, fierul, magneziul, fosforul, seleniul si zincul.
Desi pentru buna functionare a organismului uman sunt necesare in jur de optsprezece
minerale, specialistii considera un numar de sapte ca fiind indispensabile: calciul, iodul,
fierul, magneziul, fosforul, seleniu si zincul.
Mineralele active in corpul dumneavoastra sunt: calciul, clorul cromul, cobaltul, cuprul,
fierul, fluorul, fosforul, iodul, magneziul manganul, molibdenul, potasiul, seleniul, sodiul,
sulful, vanadiul si zincul Oligoelemente ca borul, siliciul, nichelul si arsenicul sunt de
asemenea necesare pentru optimizarea procesului de crestere si a celui de osmoza.
Faptul ca ai un pian nu te face pianist, dar nasterea unui copil sigur te va face parinte
1. Ce rol si ce functie au ele in organism?
2. Ce semen de insuficienta au?
3. Din ce surse se pot mentine in organism in mod normal?
Principalele minerala din organism au urmatoarele proprietati:
1. Calciul
Rolul si functia in organism:
Joaca un rol important in formarea si dezvoltarea dintilor. Asigura contractii normale ale
inimii, vaselor, muschilor, participa in transmiterea impulsurilor nervoase.
Asigura stabilitatea memranelor celulare. Este un important component al sistemului de
coagulare a sangelui.
Semne de insufucienta:
Crampe musculare, excitabilitate neuro-musculara exagerata, insomnie, predispozitie
catre convulsii, scaderea sau pierderea tonusului muscular.
Surse:
Lapte, produse lactate, branza de vaci, branza de soia, broccoli, ridichi, varza, usturoi,
spanac, patrunjel.
Produsele fainoase, macrisul, spanacul impiedica absorbtia calciului si de aceea este
important de tinut cont de compatibilitatea produselor.
2. Iodul
Rolul si functia in organism:
Participa in formarea hormonilor glandei tiroide, in schimbul de energie. Asigura o
dezvoltare psihica si fizica normala.
Intensifica procesele metabolice. Sporeste rezistenta organismului impotriva radiatiei.
Semne de insufucienta:
Slabiciuni, oboseli, scaderea memoriei si a atentiei, scaderea indicilor dezvoltarii
intelectuale. Cresterea in dimensiuni a glandei tiroide.
Surse
Alge marine, peste de mare, sare iodata, nuci.
3. Fierul
Rolul si functia in organism:
Sustine o dezvoltare si o crestere normala a organismului copiilor, participa in formarea
hemoglobinei, asigura protectia organismului impotriva bolilor.
Semne de insufucienta:
Oboseala, anemie, intolerantala frig, intarzire in dezvoltarea intelectuala.
Surse:
Ficat, rinichi, mazare, fasole, oua, peste, spanac, prune, stafide, produse de mare. Ceaiul
impiedica absorbtia fierului.
4. Magneziul
Rolul si functia in organism:
Participa in metabolismul glucidelor si in schimbul de energie. Joaca un rol important in
formarea tesutului osos, in metabolismul calciului si al vitaminei C. Participa in
structurarea materialului genetic de baza (ADN si ARN). Regleaza excitabilitatea neuro-
musculara.
Semne de insufucienta:
Depresii, apatii, tensiune musculara, convulsii, excitabilitate crescuta, hiperactivitate,
costipatii, sindrom premenstrual, oboseli, crampe musculare.
Surse:
Produse din soia, cereale integrale, stridii, ficat, nuci, arahide, banane, cartofi, lapte,
legume verzi, miere.
5. Fosforul
Rolul si functia in organism:
Participa in formarea si dezvoltarea tesutului osos si dentar, in regenerarea celulelor, in
schimbul de energie, in contractiile cardiace. Sustine functia normala a rinichilor, nervilor
si muschilor. Participa in formarea si asimilarea vitaminelor de catre organism. Mentine
echilibrul acido-bazic.
Semne de insufucienta:
Crampe musculare, slabiciuni, adinamie, modificari din partea oaselor.
Surse:
Peste, carne de pasare, oua, cereale integrale, lapte, produse lactate, fasole, mazare, crupe
de ovaz.
6. Seleniul
Rolul si functia in organism:
Participa in functionarea normala a membranei celulare. Asigura protectie impotriva
dezvoltarii bolilor canceroase, sustine functia pancreasului, contribuie la asimilarea
vitaminei E.
Semne de insufucienta:
Intarziere in crestere, piele uscata si scuamoasa la nivelul scalpului. Probleme cutanate.
Boli canceroase
Surse:
Cereale integrale, soia, produse de mare, nuci, orez cafeniu, ananas, ciuperci, usturoi.
7. Zincul
Rolul si functia in organism:
Asigura o buna vindecare a ranilor si arsurilor. Mentine activitatea sistemului imun.
Participa in metabolismul glucidelor si proteinelor. Joaca un rol important in formarea si
dezvoltarea glandelor sexuale.
Semne de insufucienta:
Pete albe la nivelul unghiilor, striuri pe piele, modificari ale mirosului, dureri articulare,
intarziere in dezvoltarea sexuala, ciclu menstrual neregulat, vindecarea dificila a ranilor,
infectii frecvente, acne.
Surse:
Ficat, produse de mare, tarate, morcovi, nuci, spanac, mazare, seminte de floarea-
soarelui, cascaval, oua.
Dar eu nu asa putea zice ca celelalte minerale nu sunt importante si ar trebui luate in
considerare toate mineralele adica si celelalte unsprezece ca daca nu sunt se va ajunge la
simptome nedorite .
Si cateva minerale din celelalte despre care se spun ca sunt mai secundar desi eu nu cred
asta, deoarece cred ca toate is importante si toate au functiile si roluriile lor in organism
asa ca faceti pe cat posibil si mentineti aceste minerale in organism.
1. Potasiul
Rolul si functia in organism:
Participa in fuctionarea normala a sistemului nervos, inimii, muschilor, rinichilor,
sangelui.
Participa in reglarea echilibrului acido-bazic.
Semne de insufucienta:
Forta musculara scazuta, adinamie, apatie, edeme la nivelul extremitatilor, aritmii,
greturi, varsaturi, piele uscata, scaderea sensibilitatii cutanate.
Surse:
Caise uscate, banane, citrice, mazare, cartofi copti, broccoli, ficat, lapte, unt, struguri,
stafide, nuci.
2. Sodiul
Rolul si functia in organism:
Mentine nivelul normal al lichideor in organism, functia musculara normala, de asemenea
fuctia sangelui si a limfei.
Semne de insufucienta:
Pierderi de constiinta, oboseala sporita, intoleranta caldurii, crampe musculare, edeme ale
extremitatilor.
Surse:
Majoritatea produselor alimentare, apa, sarea, produse sarate, branza de oi, lapte, produse
de mare.
3. Cromul
Rolul si functia in organism:
Participa in mentinerea nivelului normal al glucozei in sange si in functionarea normala a
sistemului cardio-vascular. Participa in reglarea metabolismului colesterolului.
Semne de insufucienta:
Oscilatii ale nivelului glucozei in sange. Nivel crescul al colesterolului.
Surse:
Ficat, branza de vaci, carne de vita, carne de pasare, fasole, mazare, drojdii, cereale
integrale.
4. Cobaltul
Rolul si functia in organism:
Participa in formarea si activitatea eritrocitelor.
Semne de insufucienta:
Anemie pernicioasa, slabiciuni, greturi, pierderea poftei de mancare, sangerarea gingiilor.
Surse:
Ficat, rinichi, inima, lapte, sfecla, spanac, varza.
5. Cuprul
Rolul si functia in organism:
Joaca rol in formarea oaselor, in sinteza pigmentului pielii, ochilor, parului, in procesul
de vindecare a ranilor, participa in sinteza eritrocitelor. Este important pentru echilibrul
psiho-emotional. Influenteaza functia glandelor cu secretie intena.
Semne de insufucienta:
Anemie, procese inflamatorii, artrite.
Surse:
Stridii, crevete, ficat, carne de pasare, cirese, nuci, cacao, grane intergrale, legume,
mazare, avocado.
6. Siliciul
Rolul si functia in organism:
Participa in formarea oaselor, sustine starea normala a pielii, a vaselor sanguine mari, a
tesutului conjunctiv si timusului.
Semne de insufucienta:
Deformari osoase, modificari din partea tesutului conjunctiv, crampe musculare,
irascibilitate, insomnie.
Surse:
Produse bogate in fibre (mere, legume, tarate...)
7. Fluorul
Rolul si functia in organism:
Participa in formarea oaselor si a smaltului dentar.
Semne de insufucienta:
Distrugerea dintilor si a smaltului dentar.
Surse:
Peste, nuci, ficat, carne de vita, carne de oaie
8. Microelemente (in organism se afla in concentratii mici)
Antianemice