Fișa 1

Impresioniștii

Impresioniștii au fost grupul de artiști cel mai radical din întreaga istorie a artei, care a
dărâmat baricade și a inițiat o nouă eră. Au avut dificultăți pe plan personal și au fost
ridiculizați pe plan profesional, dar și-au urmărit cu tenacitate viziunea artistică. Au incălcat
toate regulile, și au întors spatele establishment-ului înainte de a se apuca să provoace
revoluția globală pe care o numim astăzi artă modernă. Multe mișcări artistice din secolul
XX, precum Brit Art-ul anilor ’90, au fost taxate drept subversive și anarhice, dar de fapt erau
departe de asta. Însă pictorii impresioniști aparent respectabili din secolul al XIX-lea au fost
proscrișii inițiali și ei chiar au fost subversivi și anarhici. Nu într-un mod predeterminat, ci
pentru că nu au avut de ales. Era vorba despre un grup de artiști care își dezvoltaseră un mod
original și convingător de a picta, în Paris și în împrejurimi, în anii 1860-1870, dar care apoi
au constatat că drumul lor către succes era blocat de un establishment artistic opresiv. Ce
puteau să facă? Să renunțe? Poate, dacă asta s-ar fi întâmplat în alte vremuri și în altă parte,
dar nu în Parisul postrevoluționar, unde spiritul de revoltă continua să ardă în sufletul
locuitorilor.

Impresioniștii începuseră să aibă probleme cînd au intrat în conflict cu atotputernica și

sufocant de birocratica Academie des Beaux Arts (Academia) pariziană. Academia se aștepta
ca artiștii să realizeze lucrări având ca punct de plecare mitologia, iconografia religioasă,
istoria sau Antichitatea clască într-un stil care idealiza tema. O asemenea prefăcătorie nu
interesa acest grup de pictori tineri și ambițioși. Ei voiau să iasă din ateliere și să picteze
lumea modernă în care trăiau. A fost o mișcare îndrăzneață. Artiștii nu umblau brambura, ca
să picteze teme “abjecte”, precum oameni obișnuiți stând la un picnic, bând sau plimbându-
se. Nu se cuvenea. Era ca și cum Steven Spielberg ar filma la nunți. Artiștii trebuiau să stea în
atelierele lor și să picteze peisaje pitorești sau imagini eroice ale unor forme umane care
aminteau de trecut. Asta voiau bogații să vadă pe pereții caselor lor frumoase și în muzeele
orașului și asta primeau. Mă rog, până au intrat în scenă impresioniștii.

(Will Gompertz, O istorie a artei moderne)

1. Precizați numele mișcării artistice din anii ’90, la care face referire textul.
2. Menționați numele instituției care impune normele artistice în mod oficial.
3. Menționați temele pe care această instituție le considera importante.
4. Pe baza textului, stabiliți o caracteristică a impresionismului.