Anul universitar: 2022 – 2023, semestrul 2

Curs de ZI, Specialitatea: B: ENGLEZĂ

Istoria literaturii engleze: Literatură și Cultură

The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel;
The Age of Romanticism and of the Revolutions
Prof. dr. habil. Mihai A. Stroe
Cursul de Istoria Literaturii Engleze urmăreşte familiarizarea studenţilor cu
orizontul artistic şi ştiinţific ce a fost deschis o dată cu apariţia teoriilor iluministe şi
romantice; avem în vedere şi studiul teoriilor ce stau la baza naşterii romanului britanic
(inclusiv romanul gotic). În prelegerile de istoria literaturii se va realiza şi o scurtă
introducere în critica literară arhetipală, mitocritică şi teoria paradigmelor, astfel încît
studenţii să poată aborda textul literar din această perspectivă interpretativă (în acest
sens, cursul oferă cîteva categorii analitice care să ajute pe studenţi în studierea
fenomenului literar-cultural).
Structura cursului urmăreşte succesiv două niveluri de analiză şi descriere: 1.
Perspectiva de ansamblu a fenomenului – cursul începe cu o prezentare sintetică a
fundamentelor modernității (iluminism) și a controversei privind definirea
fenomenului romantic în contrast cu cel iluminist. Sînt luate în considerare fundalul
cultural al epocii romantice şi iluministe şi aspectele esenţiale ce stau la baza a ceea ce
se numeşte iluminist, romantic şi gotic. 2. Perspectiva de detaliu a fenomenului –
avem în vedere discuţii privind operele cele mai importante ale romanticilor şi
iluminiştilor, considerate fiecare în parte, pentru a discerne complexitatea
fenomenului, prin analiză de text.
Prelegerile pe autori vor urmări teme bine stabilite, care reprezintă dominante în
operele respective; prezentările vor fi sintetice şi rezumative, astfel ca studenţii să-şi
poată cristaliza o imagine de ansamblu a fenomenului literar-cultural.
Cursul de istoria literaturii urmăreşte să furnizeze şi cîteva categorii analitice
care să ajute pe studenţi în studierea fenomenului literar. Astfel, în cadrul acestor
prelegeri vom face şi o prezentare a unor importante metode critice care să reprezinte
pentru studenţi instrumente epistemologice ce vor putea fi utilizate în hermeneutica
textelor studiate la cursul teoretic.
Tematica:
1. The Enlightenment paradigm – Neo-Classicism: Rationalism, Mechanism,
Empiricism, Sensualism – versus The Romantic paradigm; origins and
backgrounds of Enlightenment and Romanticism; defining Enlightenment and
Romanticism in a scientific, religious and philosophical perspective
2. The Founding Fathers of the Enlightenment: Francis Bacon (New Atlantis,
1627), Descartes (Discourse on Method, 1637; Principles of Philosophy, 1644),
Hobbes (Leviathan, 1651), Spinoza (Theological-Political treatise, 1670),
Newton (Principia Mathematica, 1687; Engl. ed.: Mathematical Principles of
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

Natural Philosophy, 1729; Opticks, 1704; Arithmetica Universalis, 1707;

Universal Arithmetick, 1720; The Chronology of Ancient Kingdoms Amended,
1728), Locke (Essay concerning human understanding, 1690), Leibniz
(Monadology, 1714; New essays on human understanding, 1765), Voltaire
(Letters concerning the English Nation, 1733; Candide, 1758)
3. The Founding Fathers of Romanticism: Robert Burton (The Anatomy of
Melancholy, 1621); Shaftesbury (Characteristics of Men, Manners, Opinions,
Times, 1711), Joseph Addison (On the pleasures of the imagination, in The
Spectator, no. 411-421, 1712); Edward Young (Conjectures on original
composition, 1759); J. J. Rousseau (The Social Contract, 1762); Thomas
Chatterton (Eleanora and Juga, 1769); Chateaubriand (Essay on Revolutions,
1797; Memoirs from Beyond the Tomb, 1849); Schiller (The Ghost-Seer, 1789;
Engl. The Apparitionist, 1826)
4. Romanticism and the Golden Section: the Question of Finite Infinity vs the
Myth of the Golden Age
5. Alexander Pope and the Great Chain of Being as the most important metaphor
of 18th century Enlightenment
6. Defoe, Swift, Richardson, Fielding, Sterne: the rise of the novel (cf. Ian
Watt)
7. Defoe: the spiritual autobiography: Robinson Crusoe (1719) & Crusoe’s A
Vision of the Angelick World (1720)
8. The other Defoe: The political history of the devil (1726); A system of magic
(1727); An essay on the history and reality of apparitions (1727)
9. Swift: the human condition: Gulliver’s Travels (1726): science, literature,
religion
10. Fielding: the Architectonic Novel: Tom Jones (1749); the ludic dimension: Tom
Thumb; the spiritual dimension: Journey from this world to the next
11. Sterne: the program of infinite continuity: Tristram Shandy (1759-1767)
12. Chatterton: the (dis)enchanted universe: Rowley, poetry and short prose
13. William Blake: man without a mask (Bronowski)
14. William Blake: cerebral mythology and the journey within
15. William Blake: The Everlasting Gospel and its sources (Morton)
16. P. B. Shelley and Mary Shelley: Prometheus Unbound versus Frankenstein
17. Lord Byron: the Byronic Hero: Prometheus, Manfred
18. Keats: the man of Negative Capability
19. Keats: romantic hieroglyphics – the significance of Egypt (Jennifer Wunder)
20. S. T. Coleridge: opium dreams and opium nightmares – Kubla Khan, The Rime
of the Ancient Mariner, Monody on Chatterton’s death (Abrams)
21. William Wordsworth: romantic imagination and memory: Tintern Abbey
22. John Clare – the Wordsworthian Shadow (cf. Harold Bloom)
23. Defending poetry: Wordsworth, Coleridge, Shelley (Bronowski)
2
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

NOTARE ȘI CONDITII DE EXAMEN

I. Curs:
DOUĂ COMPONENTE / SECȚIUNI DE EXAMEN: Midterm 1 și Midterm 2

A.--- Midterm 1: 50% din notă: ESEU ACADEMIC SCRIS (cu susținere orală în
cadrul căreia studentul poate primi întrebări din întreaga materie de Midterm 1)
despre 3 opere ficționale (roman, cf. Lista de autori și opere pentru Midterm 1
(Bibliografia Minimală de Examen: Roman) (ABORDARE
MULTICOMPARATIVĂ): eseu academic standard: minimum și maximum 2000
de cuvinte, dintre care minimum 75% cuvinte proprii (nu citate) (minimum și
maximum 1500 de cuvinte proprii + minimum și maximum 500 de cuvinte citate)
(cf. contorul de cuvinte al programului Word 2007), TNR 14, spațiere un singur
rînd, format A4. Se va folosi, pe lîngă sursa critică obligatorie, minimum 1 sursă
critică pentru fiecare operă ficțională aleasă în parte / pentru fiecare autor în
parte (sursa critică se poate referi fie la operă, fie la autor), din Bibliografia
Minimală de Examen, secțiunea: Critică (sau din afara acesteia, dacă aceasta nu
acoperă opera sau autorul ales). Dacă sursa critică are referiri la toate cele 3
opere ficționale alese, atunci aceasta poate fi singura sursă critică folosită în eseul
Midterm 1. NU sînt acceptate ca singure surse critice folosite surse critice în care
nu există referire specifică fie la operele alese de student, fie la autorii aleși de
student. Trebuie de asemenea să existe referiri la două surse Founding Fathers
din Bibliografia Minimală de Examen, secțiunea: Founding Fathers.

Eseul este trimis în format WORD ȘI PDF, în fișiere numite astfel (FĂRĂ A
UTILIZA DIACRITICE):

nume.prenume.1
(adresa de email a studentului este inclusă la începutul eseului, împreună cu datele
de identificare ale studentului: nume, prenume, An studii, grupă, specializarea A,
specializarea B, conform tipizatului pentru ambele eseuri Mid 1 & 2)

Nota minimă de promovare: 4,50. Examen parțial eliminatoriu* (nu se trece la

Midterm 2, decît după promovarea Midterm 1).
*Studentul care nu promovează la examenul parțial Midterm 1 nu poate susține
examenul parțial Midterm 2. Dacă trimite Midterm 2, deși nu a promovat Midterm 1,
acest examen Midterm 2 va rămîne în suspensie (nu va intra în evaluare) pînă la
promovarea examenului Midterm 1. În acest caz, după ce a promovat Mid 1, studentul
retrimite Mid 2.

3
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

B.--- Midterm 2: 50% din notă: ESEU ACADEMIC SCRIS (cu susținere orală în
cadrul căreia studentul poate primi întrebări din întreaga materie de Midterm 2),
despre 4 autori cu 4 opere ficționale (poezie) din Lista de autori și opere pentru
Midterm 2 (Bibliografia Minimală de Examen: Poezie). (ABORDARE
MULTICOMPARATIVĂ): eseu academic standard: minimum și maximum 2000
de cuvinte, dintre care minimum 75% cuvinte proprii (nu citate) (minimum și
maximum 1500 de cuvinte proprii + minimum și maximum 500 de cuvinte citate),
TNR 14, spațiere un singur rînd, format A4. Se va folosi, pe lîngă sursa critică
obligatorie, minimum 1 sursă critică pentru fiecare operă ficțională aleasă în
parte / pentru fiecare autor în parte (sursa critică se poate referi fie la operă, fie
la autor), din Bibliografia Minimală de Examen, secțiunea: Critică (sau din afara
acesteia, dacă aceasta nu acoperă opera sau autorul ales). Vezi condițiile Midterm
1. Trebuie de asemenea să existe referiri la două surse Founding Fathers din
Bibliografia Minimală de Examen, secțiunea: Founding Fathers – altele decît cele
folosite la Midterm 1.

Corelarea cu seminarul

--- proiectul de seminar (minieseul) împreună cu proiectele Midterm 1 + 2 trebuie

să conțină referiri la 2 opere (seminar) + 3 opere (mid 1) + 4 opere (mid 2):
operele studiate în minieseu pot fi alese din nou pentru proiectele Midterm 1 & 2
numai dacă acestea fac parte din bibliografia pentru Midterm 1 & 2. În total, cele
trei proiecte trebuie să conțină referiri la cel puțin 2 romane fundamentale.

Barem pentru Midterm 1 & 2:

Dat fiind faptul că înlocuiește un examen scris, și prin aplicarea principiului

similitudinii pentru metoda de examinare, eseul Midterm 1 & 2 NU pot fi
refăcute dacă a primit calificativul 4(patru) sau mai puțin.

Midterm 1 & 2 pot fi refăcute într-o singură situație: dacă nu a fost acordat nici
un calificativ, iar respingerea eseului se datorează faptului că acesta nu este
validat pentru că studentul nu a respectat una sau mai multe dintre cerințele de
examen.

De exemplu, eseul nu va fi validat dacă apar următoarele situații:

--- nerespectarea cerințelor de examen privind regimul citării (numărul de
citate);
--- nerespectarea cerințelor de examen privind convențiile editoriale (redactare
defectuoasă, spelling defectuos, etc.);

4
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

--- nerespectarea cerințelor formale de examen: minimum și maximum de cuvinte

pentru eseul academic standard, dintre care minimum 75% cuvinte proprii (nu
citate); lipsa surselor critice; lipsa surselor Founding Fathers; abordarea unei
opere ficționale neeligibile; etc.
--- folosirea de surse neomologate ISSN și ISBN (excepție de la această regulă:
edițiile vechi care nu au nici ISBN, nici ISSN);
--- introducerea de URL-uri în textul eseului;
--- eseul nu este comparativ;
--- eseul nu este un eseu academic, ci unul filosofic sau cu tente impresioniste
(eseu „personal”);
--- în eseu sînt utilizate citate în mod forțat.

Midterm 1 & 2 va primi calificativul 4(patru) sau mai puțin (și nu va mai putea fi
refăcut) în următoarele situații:

--- în eseu se fac erori majore conceptuale, de periodizare, de identificare, etc.,

prin care se dovedește superficialitatea pregătirii examenului și deficiența
utilizării de surse de informare adecvate (materiale de curs, ediții, articole, etc.);
--- limba engleză este foarte deficitară;
--- logica, coerența și coeziunea desfășurării eseului este foarte deficitară;
--- erori de spelling excesive, care arată superficialitatea redactării;
--- eseul conține elemente de plagiat***.

Dacă studentul primește pentru Midterm 2 calificativ de nepromovare (4 sau mai

puțin), la reexaminare studentul își alege în mod obligatoriu o temă nouă, autori
diferiți și opere ficționale diferite de cele alese la examinarea anterioară.

***Dacă motivul nepromovării este faptul că eseul conține elemente de plagiat, la

reexaminare studentul nu își alege, ci primește tema eseului Midterm 2 la
începutul sesiunii. Într-un caz similar, același lucru se aplică pentru Midterm 1.

Dacă studentul nu primește un calificativ la examenul Midterm 2, dar eseul este

respins ca fiind nevalid, atunci poate reface același eseu Midterm 2, aceasta
echivalînd cu o reexaminare. Procedura se poate repeta de mai multe ori
(echivalînd cu tot atîtea reexaminări), pînă cînd se ajunge la o formă validată a
eseului (cu condiția ca eseul să nu primescă calificativ de nepromovare, 4, sau mai
puțin).

Dacă studentul primește o notă condiționată la examenul Midterm 1 și/sau 2, nota

va fi trecută în catalog numai în momentul în care studentul completează
proiectul Midterm cu elementele deficitare --- acest lucru este posibil numai într-
5
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

o sesiune ulterioară, nu în aceeași sesiune în care studentul a prezentat proiectul

deficitar. Motivul pentru primirea unei note condiționate poate fi: nerespectarea
uneia sau mai multor cerințe de examen. (Aceleași condiții se aplică pentru
Midterm 1 și 2 și Minieseu)
***
Eseul este trimis în format WORD ȘI PDF, în fisiere numite astfel (FĂRĂ A FOLOSI
DIACRITICE):
nume.prenume.1
nume.prenume.2
nume.prenume.seminar

Eseuri trimise în docx nu vor putea fi luate în considerare (folosesc Word 2007),
pentru că docx nu pot fi citite corespunzător cu Word 2007.

(adresa de email a studentului este inclusă la începutul eseului, împreună cu datele

de identificare ale studentului: nume, prenume, An studii, grupă, specializarea A,
specializarea B, cf. TIPIZAT)
Nota minimă de promovare: 4,50.

Midterm 1 și Midterm 2 sînt examene eliminatorii: dacă nu promovează secțiunea

Midterm 1 (minimum 4,50), studentul nu poate susține secțiunea Midterm 2 (nu se
poate trece la evaluarea Midterm 2.)

Susținerea minieseului pentru seminar este examen eliminatoriu: dacă nu

promovează la seminar, nu poate susține examenele parțiale.

TIPIZATE: textele eseurilor Midterm 1 și Midterm 2 sînt introduse direct în tipizatul

trimis de profesor responsabililor de grupă. Texte care nu sînt incluse în acest tipizat
(Word 2003-2007), nu sînt acceptate pentru evaluare. Tipizatul Midterm 1 & 2
conțin circa 200-250 de cuvinte. Prin urmare, trebuie să scădeți acest număr la
calculul numărului de cuvinte pe care îl va avea eseul atunci cînd este introdus în
tipizat. La acest calcul nu se ia în considerare numărul de cuvinte din Secțiunea
Bibliography/References.

II. Seminar:
--- studenții care au absentat de la seminar, NU pot să intre în examenul Midterm 1 și
Midterm 2. Vor putea intra în examen numai în sesiunea de restanțe, după ce vor
prezenta lucrarea de seminar (minieseul academic) și vor primi notă de
promovare.
--- conducătorul de seminar hotărăște cum acordă nota de seminar; se recomandă ca
aceasta să fie bazată pe un test / examen parțial / notare continuă / minieseu.
6
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

--- bibliografia de seminar poate fi complementară: poate conține titluri care nu există
în bibliografia cursului, dar sînt considerate esențiale de conducătorul de seminar.
--- Nota de seminar intră în calculul notei finale în sens de bonus. Bonusul (mărire de
notă) se aplică numai pentru cazul în care studentul a obţinut la fiecare dintre cele 2
componente de notare (Midterm 1 și 2) minimum nota 8.

În sesiunea/sesiunile de restanțe: NOTA DE SEMINAR SE IA ÎN CALCUL.

7
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

Condiții pentru validarea eseului Midterm 1 și Midterm 2

Midterm 1 & Midterm 2 --- 7 autori diferiți, 3 opere (roman: mid 1) + 4 opere
(poezie: mid 2)

1) Eseul Midterm 1 și Midterm 2 trebuie să urmărească o temă din lista de subiecte

pentru eseul Midterm 1 și 2.
2) Eseul Midterm 1 & 2 trebuie să conțină minimum 1 sursă critică pentru
fiecare operă ficțională aleasă în parte / pentru fiecare autor în parte, din
Bibliografia Minimală de Examen, Secțiunea: Critică (sau din afara
acesteia, DACĂ ACEASTA NU acoperă opera/autorul) (sursa critică se
poate referi fie la operă, fie la autor). NU sînt acceptate ca singure surse
critice folosite surse critice în care nu există referire specifică fie la operele
alese de student, fie la autorii aleși de student.
3) Eseul Midterm 1 & 2 trebuie să conțină minimum cîte 2 surse Founding
Fathers, din Bibliografia Minimală de Examen, Secțiunea: Founding
Fathers, în total 4 surse Founding Fathers diferite la cele două proiecte.
4) Eseul Midterm 1 & 2 trebuie să conțină referiri la sursa critică obligatorie.
5) Eseul Midterm 1 și Midterm 2 trebuie să folosească o METODĂ
MULTICOMPARATIVĂ:

--- METODĂ MULTICOMPARATIVĂ ANALITICĂ și/sau SINTETICĂ:

Midterm 1: trei autori diferiți cu trei opere diferite din lista de autori și opere
pentru eseul Midterm 1 (roman). Textele trebuie explorate împreună multi-
comparativ, nu separat secvențial. NU se prezintă întîi un autor/operă, apoi alta. NU
se prezintă cîte o intrigă (plot) în rezumat și necomparativ. NU este acceptată
metoda analizei SECVENȚIALE (întîi o intrigă, apoi alta, apoi alta). Operele
trebuie analizate permanent ÎN PARALEL, contrastiv, urmărindu-se astfel planul
tematic al lucrării/demonstrației, nu plot-urile separate ale ficțiunilor abordate: se
compară în 3 termeni personaje, intrigi (plots), scheme/planuri narative, structuri
ficționale/ideatice, structuri verbale, acțiuni ale personajelor și ale naratorilor,
autori, curente/paradigme, critici ale ficțiunilor, filosofii subiacente, cu accent pe
compararea (în trei termeni, dați de cele trei opere) personajelor, autorilor și
curentelor.

--- METODĂ MULTICOMPARATIVĂ ANALITICĂ și/sau SINTETICĂ:

Midterm 2: patru autori diferiți cu patru opere diferite din lista de autori și opere
pentru eseul Midterm 2 (poezie). Textele trebuie explorate împreună complex
multi-comparativ (comparație în 4 termeni), nu separat secvențial. NU se prezintă
întîi un autor/operă, apoi alta. NU este acceptată metoda analizei
SECVENȚIALE. Operele trebuie analizate permanent ÎN PARALEL, contrastiv.
8
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

Se compară personaje, intrigi (plots), scheme/planuri narative, structuri

ficționale/ideatice, structuri verbale, acțiuni ale personajelor și ale naratorului,
autori, curente/paradigme, critici ale ficțiunilor, filosofii subiacente, cu accent pe
compararea (în trei termeni, dați de cele trei opere) personajelor, autorilor și
curentelor.

6) Titlul eseului trebuie să conțină tema aleasă + numele celor 3 autori și al celor 3
opere ficționale (Midterm 1: roman) și tema aleasă + numele celor 4 autori și
al celor 4 opere ficționale (Midterm 2: poezie).
7) Eseul Midterm 1 și Midterm 2 trebuie să conțină minimum cîte 3 citate
exemplificative, INDENTATE ÎN BLOC și scoase în evidență (după modelul
de citare academică de mai jos), din fiecare operă primară ficțională:
minimum 9 citate din operele ficționale Midterm 1 & minimum 12 citate
din operele ficționale Midterm 2. Se consideră citat și o jumătate de rînd,
dacă este indentată în bloc și scoasă astfel în evidență. Prin contrast, citatele
din interiorul textului (in-text citations) nu sînt luate în calcul, indiferent dacă
sînt de o jumătate de rînd sau de mai multe rînduri.
8) NU este validat un eseu care folosește surse internet obscure (Wikipedia,
Wikidictionary, Cliffnotes, Sparknotes, ediții Gutenberg, etc.)
9) Pot fi folosite ca surse documentare numai articole (cu ISSN) și cărți (cu
ISBN) publicate de edituri prestigioase (de preferință universitare sau indexate
ISI, Scopus, EBSCO, ERIH Plus, etc.). Fac excepție de la această regulă cărțile
vechi și articolele vechi publicate cînd nu exista sistemul portalelor ISSN și
ISBN. În plus, nu toate site-urile cu terminația .edu sînt și omologate academic.
Vă rog să verificați site-urile sub acest aspect înainte să le folosiți.
10) NU este validat un eseu care nu conține deloc referințe la surse critice
(cărți / articole științifice/critice). Eseul Midterm 1 trebuie să conțină
referințe la cel puțin 1 sursă critică (carte / articol critic-științific) pentru
fiecare operă ficțională în parte pentru a fi validat, pe lîngă 2 surse
Founding Fathers și sursa critică obligatorie. Eseul Midterm 2, similar,
trebuie să conțină referințe la cel puțin 1 sursă critică pentru fiecare operă
ficțională în parte pentru a fi validat, pe lîngă 2 surse Founding Fathers
(diferite de cele folosite la Midterm 1) și sursa critică obligatorie.
11) Stilul de citare MLA trebuie evitat pe cît posibil; MLA este prea econom,
acum în mod nejustificat, avînd în vedere spațiul editorial electronic practic
nelimitat. Vezi modelul de citare de mai jos bazat pe stilul APA, Harvard,
Blackwell, Routledge, utilizat în parte și de Library of Congress – acest stil
este mult mai precis, mai clar și mai simplu.
12) Citatele trebuie să fie INDENTATE ÎN BLOC (ca mai jos). Doar
citatele INDENTATE ÎN BLOC sînt calculate (pentru a ușura verificarea --
- această metodă de a scoate în evidență chiar și o jumătate de rînd este
9
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

agreată de multe jurnale academice, fiind o metodă de a scoate foarte bine

în evidență pe autorul primar; există însă și jurnale care dau ca normă
faptul că un text este considerat citat numai dacă conține circa două rînduri
și jumătate --- nu aplicăm aici acest standard, pentru a facilita evaluarea).
13) Citatele nu pot fi introduse în eseu FĂRĂ o frază conectivă /
introductivă (vezi mai jos). Lipsa frazelor conective duce la depunctare.
14) Înainte și după citat se introduce un spațiu alb (14 TNR). Aceste spații
albe sînt necesare pentru a scoate în evidență citatul.
15) Peste tot se folosește spațiere la un singur rînd, TNR 14.
16) Nu sînt acceptate note de subsol (footnotes). Conținutul auxiliar (care în
cărți de exemplu se poate introduce în note de subsol) se introduce între
paranteze drepte în textul de suprafață:

Text. [Text.] Text.

17) Imediat la finalul citatului, se introduce următoarul tip de referință:

(Bloom 1998: 47)

Adică: între paranteze rotunde:

nume autor, spațiu alb, an publicare, două puncte, spațiu alb, numărul paginii

Un blueprint pentru cum trebuie să arate textul eseului:

--- pentru modelul de citare, vă rog folosiți exemplul concret din studiul meu: Mihai A.
Stroe (2021) Thomas Kuhn and the cognitive matrix: the thousand faces of science and
art. Creativity 4(1): 391–514. Aici găsiți toate convențiile editoriale necesare pentru
eseul academic (în speță un model de citare bazat pe modelul APA, NU pe modelul
MLA).

Arată astfel:

In the proto-Particle, there was thus “absolute Unity” and simultaneously

“infinite divisibility” (Poe 1848: 31). Poe stresses that the act of creation was punctual;
after it, there was a discontinuity in the creative activity:

There could have been no rëaction had the act been infinitely continued. So long
as the act lasted, no rëaction, of course, could commence; in other words, no
gravitation could take place – for we have considered the one as but the
manifestation of the other. (Poe 1848: 90)
10
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

In the primordial Particle, there was thus “absolute Unity” and simultaneously “infinite
divisibility” (Poe 1848: 31). This is one reason why the Particle has not been
completely exhausted by diffusion in Space.

----------- așadar, aveți grijă ca toate citatele să fie indentate precum citatul acesta din
Poe 1848: 90. Similar, aveți grijă ca fiecare referință să fie de tipul (Poe 1848: 90) –
adică să nu lipsească numele + anul + numărul paginii

Acest tip de referință (Poe 1848: 90) sau (Bloom 1998: 47) este esențial pentru că la
testul PCX (Plagiarism Checker X) el este markerul cel mai bun care îmi arată că
textul respectiv este un citat și nu un pasaj plagiat. Dacă imediat la finalul
citatului nu adăugați această referință, de tip --- (Bloom 1998: 47) ---, puteți crea
impresia că pasajul este PLAGIAT, pentru că testul PCX cu siguranță îl va
sublinia cu hașură galbenă sau roșie. Prezența unui singur pasaj plagiat atrage
după sine nevalidarea eseului și notarea cu nota 1(unu).

18) Dacă sînt citate mai multe opere de același autor, după citat se poate
adăuga numele operei cu italice înainte de numele autorului:

(The Time Machine; Wells 1895: 78)

(The World Set Free; Wells 1914: 37)

19) La secțiunea Bibliography: titlurile de carte se scriu cu caractere italice,

fără ghilimele
20) La secțiunea Bibliography: titlurile de articol se scriu cu caractere
drepte, fără ghilimele
21) La secțiunea Bibliography: titlurile de revistă se scriu cu caractere
italice și capitale, fără ghilimele
22) GHILIMELELE se folosesc strict doar pentru expresii speciale (de
obicei într-o limbă străină, alta decît limba engleză), propoziții/fraze folosite
separat, în afara citatului din care sînt extrase.
23) ITALICELE pot fi folosite și pentru emfază, dar nu trebuie să abuzați de
această formă editorială de subliniere.
24) În interiorul unui citat, dacă se omite un cuvînt sau o frază sau mai multe
fraze, se utilizează notația următoare:
[…]
25) Pentru citatul în citat, se folosesc formulele alternative de mai jos:

“text ‘text’ text”

11
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

SAU
‘text “text” text’

26) Regimul virgulei în raport cu ghilimelele în limba engleză este următorul:

virgula se pune întotdeauna înaintea ghilimelelor (la fel punctul):

“text,”

“text.”

NU sînt corecte în engleză următoarele forme:

“text”,
“text”. Virgula și punctul se pun după ghilimele numai în limba română.

27) Pentru articole, la Bibliography trebuie indicate paginile extreme:

Tapscott SJ (1978) Leaves of myself: Whitman’s Egypt in Song of myself.

American Literature 50(1): 49–73.

În această formulă American Literature este titlul revistei (întotdeauna cu italice

și inițialele cu majuscule), în care a fost publicat articolul intitulat: Leaves of
myself: Whitman’s Egypt in Song of myself.
Observați că dacă în titlul articolului apare un titlu de carte (ciclu de poezie,
etc.), titlul de carte se scrie cu italice, deși titlul articolului este scris cu caractere
drepte.

28) Un site internet esențial este The Internet Archive. În el găsiți ediții
princeps și alte materiale documentare disponibile în format pdf. Toate
materialele sînt fără copyright, lucrările fiind în domeniul public, conform
regulii internaționale privind copyright-ul: după 70 de ani de la moartea
autorului lucrarea intră în „patrimoniul universal”. Linkul care vă trimite direct
la motorul de căutare (căutare metadata) este următorul:

https://archive.org/search.php?query=

--- după semnul „=” introduceți numele cautat.

29) Un site esențial asemănător este Biblioteca Digitală a Bucureștilor,

adică platforma digitală a Bibliotecii Metropolitane din București. Aici găsiți

12
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

mai ales surse în limba română; sînt însă și lucrări în engleză. Linkul este
următorul (vă conduce direct la motorul de căutare):

www.digibuc.ro

(Site-ul se mișcă uneori cam greu, însă este extraordinar de util)

30) Operele non-ficționale, trecute într-o listă specială separată, au statut de

surse auxiliare. Puteți selecta pentru eseu oricît de multe opere non-
ficționale; acestea nu trebuie trecute în titlul lucrării. Operele non-ficționale
utilizate în eseu trebuie trecute în secțiunea finală de Bibliography sau
References, împreună cu toate celelalte surse. Puteți face două subsecțiuni:

Bibliography sau References

I. Surse Primare (Primary Sources): aici treceți toate sursele ficționale.

II. Surse Secundare (Secondary Sources): aici treceți toate sursele non-ficționale
utilizate în eseu.

Această împărțire pe două (sau mai multe) subsecțiuni specializate este opțională (se
folosește de obicei în teze de doctorat).

31) Peste tot textul eseului academic trebuie setat cu comanda de spațiere
JUSTIFY. Aceasta înseamnă că nu trebuie să folosiți comenzile ALIGN
RIGHT sau ALIGN LEFT sau CENTER. Comanda pentru TEXT
ALIGNMENT trebuie să fie așadar peste tot JUSTIFY (ceea ce înseamnă
ALIGN RIGHT ȘI ALIGN LEFT simultan)
32) Fiecare paragraf din eseu trebuie introdus cu un TAB (vezi modelul de
mai jos).
33) Susținerea eseului academic se va face într-un format de masă rotundă:
studentul va putea fi întrerupt oricînd cu întrebări din partea auditoriului (grupe
de circa 7 studenți + profesor)
34) Puteți opta să introduceți în prezentarea eseului academic surse
documentare auxiliare: fotografii, picturi, grafice, scheme, secvențe din
documentare sau din filme artistice, secvențe muzicale din opere de profil,
etc., pe care le considerați ca fiind relevante pentru tema aleasă pentru eseul
academic. Dacă obiectele digitale nu pot fi integrate în textul eseului, atunci
studentul trebuie să indice clar în eseu, la finalul eseului într-o secțiune specială
[Obiecte Digitale], titlurile obiectelor digitale și adresa de internet [URL],
13
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

astfel ca acestea să poată fi accesate la prezentare direct de pe internet (o sursa

ușor accesibila este desigur youtube.com), sau să fie, dacă este posibil și nu
există probleme de copyright, încărcate prealabil de pe internet.
35) La secțiunea Bibliografie NU trebuie să introduceți surse URL (care
eventual conduc la cărți, etc): în eseuri academice nu sînt acceptate surse URL,
pentru că acestea sînt obiecte volatile, nepermanente. În eseurile academice se
acceptă numai surse care sînt omologate prin portalul ISSN (reviste) sau ISBN
(cărți). Secțiunea [Obiecte Digitale] (vezi mai sus) se referă strict numai la surse
auxiliare (fotografii, picturi, filme, etc.), nu la surse critice, științifice. Așadar,
Secțiunea [Obiecte Digitale] este acceptată numai ca un auxiliar didactic, dar
care nu face parte de facto din eseul academic.
36) Pentru a fi validat din punctul de vedere al conținutului, eseul academic
va fi suplimentar testat cu un program anti-plagiat (PCX).
37) Eseul trebuie predat pe suport electronic (Word și PDF) la adresa
mihaistroe@yahoo.com (sau alternativ la responsabilii de grupă), fiind cules
integral cu fonturi 14 TNR (inclusiv citatele), spațiere un singur rînd.

14
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

Condiții speciale pentru validarea eseului Midterm 1 & 2:

--- Midterm 1 & 2 trebuie să cuprindă 7 autori diferiți (3 romancieri + 4 poeți)

--- Minimum cîte 3 citate din fiecare operă ficțională. [În total, minimum 9 citate
din cele 3 opere ficționale pentru Mid 1, și 12 citate din cele 4 opere ficționale
pentru Mid 2 --- citatele trebuie să fie indentate în bloc și astfel scoase în evidență
cu un TAB nu doar pentru primul rînd (ca aliniat), ci pentru întregul citat,
altminteri nu sînt luate în calcul]

--- Midterm 1: minimum 2 autori Founding Fathers, cu cîte o operă sau mai
multe, din lista din Bibliografia Minimală, secțiunea Founding Fathers. Minimum
2 citate din fiecare operă Founding Fathers.

--- Midterm 2: minimum 2 autori Founding Fathers (diferiți de cei folosiți la

Midterm 1), cu cîte o operă sau mai multe, din lista din Bibliografia Minimală,
secțiunea Founding Fathers. Minimum 2 citate din fiecare operă Founding
Fathers.

--- Midterm 1 & 2: minimum 1 Sursă Critică pentru fiecare operă ficțională în
parte, la alegere din Bibliografia Minimală, secțiunea Critică (sau din afara
acesteia, dacă Bibliografia Minimală nu acoperă opera respectivă / autorul
respectiv), pe lîngă sursa critică obligatorie. Minimum 2 citate din fiecare operă
critică. [Citatele trebuie să fie indentate în bloc.]

--- Bibliografia eseului Midterm 1 trebuie să cuprindă cel puțin: 3 romane (3 autori
diferiți), 3 surse critice*/3 romane, 1 sursă critică obligatorie, 2 surse Founding
Fathers = 9 titluri [*cele 3 surse critice pot fi una singură, dacă aceasta conține
referiri la toate cele 3 opere / la toți cei 3 autori]

--- Bibliografia eseului Midterm 2 trebuie să cuprindă cel puțin: 4 poezii (4 autori
diferiți), 4 surse critice*/4 poezii, 1 sursă critică obligatorie, 2 surse Founding
Fathers = 11 titluri [*cele 4 surse critice pot fi una singură, dacă aceasta conține
referiri la toate cele 4 opere / la toți cei 4 autori]

--- Metoda trebuie să fie una preponderent analitică și/sau sintetică, documentară
(cu citate relevante din operele abordate), precum și multicomparativă.

*Ambele eseuri Midterm 1 și 2 trebuie trimise electronic la adresa responsabililor

de grupe, care apoi retrimit eseurile întregii grupe (arhivate într-un singur document) la
adresa mihaistroe@yahoo.com, textul fiind cules integral cu fonturi 14 TNR (inclusiv
citatele), în format atît Word 2003, cît și Pdf.
15
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

*Fișierele Midterm 1 și 2 trebuie numite astfel, fără a utiliza diacritice:

nume.prenume.1
nume.prenume.2

*Textul eseurilor trebuie introdus în fișierul Word 2003-2007 tipizat trimis

responsabililor de grupe. Texte care nu sînt introduse în acest tipizat, nu sînt
luate în considerare. Tipizatul conține la final o autoevaluare a studentului
privind propria lucrare de Midterm 1 și Midterm 2, care reprezintă o verificare
suplimentară necesară pentru validare.

16
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

Teme pentru eseul Midterm 1 & 2

(eseu comparativ analitic*)

(obligatoriu de prezentat oral)

1. The image of man. 31. Enlightenment and its Founding

2. The image of woman. Fathers.
3. The image of woman versus that 32. Empiricism and its Founding
of man. Fathers.
4. The image of the city. 33. Rationalism and its Founding
5. The problem of good and evil. Fathers.
6. The image of the artist. 34. Rationalism versus Empiricism:
7. The image of the scientist. the paradox of Enlightenment.
8. Reason and imagination. 35. Romanticism and its Founding
9. Nature versus Human Nature. Fathers.
10. The best of all possible worlds. 36. Enlightenment versus
11. The worst of all possible worlds. Romanticism.
12. Classic versus romantic. 37. The magic universe: worlds of
13. Being versus becoming innocence.
(evolution). 38. The disenchanted universe:
14. Classic versus Romantic versus worlds of experience.
Gothic. 39. Naturalism versus
15. The power of myth. supernaturalism.
16. The power of words. 40. Idealism versus materialism.
17. The power of symbols. 41. Gothic landscapes and
18. Memory and its functions. mindscapes.
19. Emotion and its influence. 42. The Gothic Revival.
20. Imagination and its 43. Challenging the paradigms of the
manifestations. age.
21. Contrast and perspective. 44. Fiction as Fantasyland.
22. The power of beauty. 45. Science: between fact and fiction.
23. The power of love and romance.
24. The question of intelligent
design.
25. The power of ambiguity.
26. Romance and survival games.
27. Survival against all odds.
28. The challenge of extreme states.
29. Human beings as automata.
30. Convention versus non-
conformity.
17
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

Teme pentru eseul Midterm 1 & 2

(eseu comparativ sintetic*)

(obligatoriu de prezentat oral)

1) The image of man in the 18th century

2) The image of woman in the 18th century
3) The image of the artist in the 18th century
4) The image of the scientist in the 18th century
5) Beauty and love in the 18th century
6) The power of words in 18th-century British literature
7) The power of symbols in 18th-century British literature
8) The power of myth in 18th-century British literature
9) The power of reason in 18th-century British literature
10) The power of vision in 18th-century British literature
11) Life philosophies of the 18th century
12) The worldviews of Romanticism, the Enlightenment and the British novel
13) The British novel in the context of the Revolution of the Enlightenment
14) The British novel in the context of the Romantic Revolution
15) Literature versus science in the 18th century
16) The problem of good and evil in the 18th century
17) The problem of good and evil in 18th-century British literature
18) The image of the poet versus that of the novelist in 18th-century Britain
19) The paradigm wars at the time of the 18th-century Revolutions
20) The 18th-century Revolutions: their impact on British literature

* Studenții pot alege între cele două variante de titluri pentru eseuri:
--- eseul comparativ analitic va folosi o metodă preponderent analitică
--- eseu comparativ sintetic va folosi o metodă preponderent sintetică

Dacă studentul a ales ca Midterm 1 să fie eseu comparativ analitic, atunci

automat Midterm 2 trebuie să fie eseu comparativ sintetic; și invers, dacă a optat
ca Midterm 1 să fie eseu comparativ sintetic, atunci automat Midterm 2 trebuie
să fie eseu comparativ analitic.
--- Dacă studentul va prezenta ambele proiecte analitice (sau sintetice), va fi luat
în considerare doar Midterm 1, iar Midterm 2 va trebui să fie refăcut astfel ca
abordarea din Midterm 2 să fie diferită de abordarea din Midterm 1 (analitică
versus sintetică).

18
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

LISTĂ DE AUTORI ȘI OPERE PENTRU MINIESEU (SEMINAR)

Opere ficționale
[Letters, Journals = semi-ficționale]

1. --- Thomas More (1477/78-1535): Utopia, 1516 (Engl. transl. 1551, by Ralph
Robinson)
2. --- Francis Bacon (1561-1626): The New Atlantis, 1627 (in Sylva Sylvarum, or
A Natural Historie)
3. --- Francis Godwin (1562-1633): The Man in the Moone: or, A Discourse of a
Voyage Thither by Domingo Gonsales, the Speedy Messenger, 1638
4. --- John Wilkins (1614-1672): The Discovery of a New World, 1640
5. --- Henry Neville (1620-1694): The Isle of Pines, 1668
6. --- Aphra Behn (1640-1689): Oroonoko, 1688
7. --- Daniel Defoe (1660-1731): The Consolidator, 1705; Robinson Crusoe, 1719
(Crusoe vol I); A Journal of the Plague Year, 1722; Moll Flanders, 1722;
Roxana, 1724
8. --- Jonathan Swift (1667-1745): Gulliver’s Travels, 1726
9. --- Edward Young (1683-1765): Night Thoughts, 1742-1746
10. --- Alexander Pope (1688-1744): An Essay on Criticism, 1711; Eloisa to
Abelard, 1717; An Essay on Man, 1733-1734
11. --- Samuel Richardson (1689-1761): Pamela, 1740; Clarissa, 1747-1748
12. --- Eliza Haywood (1693-1756): Love in Excess, 1719
13. --- Voltaire (1694-1778) (Francois-Marie Arouet): Candide, 1758
14. --- James Thomson (1700-1748): The Seasons, 1726-1730
15. --- Ralph Morris (?): A Narrative of the Life and Astonishing Adventures of
John Daniel, 1751
16. --- Henry Fielding (1707-1754): Shamela, 1741; Tom Jones, 1749; Amelia,
1751
17. --- Samuel Johnson (1709-1784): Rasselas, 1759
18. --- Sarah Fielding (1710-1768): The Governess, 1749
19. --- Laurence Sterne (1713-1768): Tristram Shandy, 1759-1767
20. --- Thomas Gray (1716-1771): Elegy Written in a Country Church Yard, 1751
21. --- Horace Walpole (1717-1797): The Castle of Otranto, 1764
22. --- Clara Reeve (1729-1807): The Old English Baron, 1778
23. --- Charlotte Lennox (1729-1804): The Female Quixote, 1752
24. --- Jonathan Swift (1667-1745) & Alexander Pope et al (1688-1744): The
Memoirs of Martinus Scriblerus, 1741
25. --- Henry Mackenzie (1745-1831): The Man of Feeling, 1769 (publ. 1771)
26. --- Charlotte Smith (1749-1806): Emmeline, 1788
27. --- Sophia Lee (1750-1824): The Recess, 1783-1785
19
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

28. --- Fanny [Frances] Burney (1752-1840): Evelina, 1778

29. --- Thomas Chatterton (1752-1770): Clifton
30. --- William Blake (1757-1827): The Marriage of Heaven and Hell; Songs of
Innocence and of Experience; Vala; Milton; Jerusalem; The Letters
31. --- Harriet Lee (1757-1851): The Mysterious Marriage, 1798
32. --- Mary Wollstonecraft (1759-1797): Mary: a Fiction, 1788; The Wrongs of
Woman, or Maria, 1797
33. --- Friedrich Schiller (1759-1805): The Ghost-Seer, 1789; Engl. The
Apparitionist, 1795
34. --- William Beckford (1760-1844): Vathek, 1786
35. --- James Hogg (1770-1835): The private Memoirs and Confessions of a
Justified Sinner, 1824
36. --- William Wordsworth (1770-1850): Tintern Abbey, 1798 (final poem in
Lyrical Ballads)
37. --- Sir Walter Scott (1771-1832): Ivanhoe, 1819
38. --- Samuel Taylor Coleridge (1772-1834): Kubla Khan; The Rime of the
Ancient Mariner, 1798; Christabel, 1797-1800
39. --- Jane Austen (1775-1817): Sense and Sensibility, 1811; Pride and Prejudice,
1813; Mansfield Park, 1814; Emma, 1815; Persuasion, 1817; Northanger
Abbey, 1818; Sanditon, 1925
40. --- Matthew Lewis (1775-1818): The Monk, 1796
41. --- Thomas de Quincey (1785-1859): Confessions of an English Opium-Eater,
1821 (1822, book form)
42. --- Thomas Love Peacock (1785-1866): Nightmare Abbey, 1818
43. --- George Gordon, Lord Byron (1788-1819): Prometheus; Manfred, 1817;
Sardanapalus, 1821; Cain, 1821; Heaven and Earth, 1823
44. --- Percy Bisshe Shelley (1792-1822): Queen Mab, 1813; Hymn to Intellectual
Beauty & Mont Blanc, 1816; Prometheus Unbound. A Lyrical Drama in Four
Acts, 1819
45. --- John Clare (1793-1864): The Dream
46. --- John Keats (1795-1821): Endymion, 1818; Hyperion. A Fragment, 1820;
The Fall of Hyperion, A Dream, 1819; La Belle Dame sans Merci, 1819 &
Lamia, 1820 (La Belle & Lamia împreună); Isabella, 1820; Letters
47. --- John Polidori (1795-1821): The Vampyre, 1819
48. --- George Darley (1795-1846): Nepenthe, 1835
49. --- Mary Shelley (1797-1851): Frankenstein, 1818, 1823, 1831; Valperga,
1823; The Last Man, 1826; Lodore, 1835; The Mortal Immortal; The Journal
50. --- Peter Ackroyd (1949-): Chatterton, 1987

20
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

Opere non-ficționale
(auxiliare pentru Minieseu, Midterm 1 & 2)

(scrieri critic-ficționale, scrieri critice, scrieri științifice, scrieri politice,

scrieri istorice, tratate)

1. --- Paracelsus (1493-1541): A Book on Nymphs, Sylphs, Pygmies, and

Salamanders, and on the other Spirits (in Paracelsus, Four Treatises, The Johns
Hopkins University Press, 1996 [1941], pp 213-253)
2. --- Jakob Böhme (1575-1624): Aurora, 1612
3. --- Robert Burton (1577-1640): The Anatomy of Melancholy, 1621; 1624;
1628; 1632; 5th ed.: 1638
4. --- Thomas Hobbes (1588-1679): Leviathan, 1651
5. --- Rene Descartes (1596-1650): Discourse on Method, 1637; Meditations,
1641
6. --- Henry More (1614-1687): An Antidote against Atheism, 1652
7. --- Blaise Pascal (1623-1662): Thoughts, Meditations, and Prayers, 1688
(Pensées, 1670)
8. --- John Dryden (1631-1700): An Essay of Dramatick Poesie, 1668; Preface to
Fables, 1700
9. --- Benedict de Spinoza (1632-1677): Theological-Political Treatise, 1670
10. --- John Locke (1632-1704): Essay concerning human understanding [1690],
24th edn., complete, with notes, in one volume. London: William Baynes &
Son.
11. --- Isaac Newton (1642-1727): The Chronology of Ancient Kingdoms Amended,
1728
12. --- Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716): Monadology, 1714; New essays
on human understanding [1765]. Remnant P, ed., trans. Cambridge: Cambridge
University Press.
13. --- Daniel Defoe (1660-1731): The Shortest Way with the Dissenters, 1702; The
political history of the devil, 1726; A system of magic, 1727; An essay on the
history and reality of apparitions, 1727
14. --- Jonathan Swift (1667-1745): Proposal for Correcting, Improving and
Ascertaining the English Tongue, 1712; A Modest Proposal, 1729
15. --- Johannes Kepler (1671-1630): Harmonices Mundi, 1619
16. --- Anthony Ashley Cooper, 3rd earl of Shaftesbury (1671-1713):
Characteristics of Men, Manners, Opinions, Times, 1711
17. --- Joseph Addison (1672-1719): On the pleasures of the imagination (The
Spectator, no. 411-421, 1712); The Fairy Way of Writing (The Spectator, no.
419, 1712)

21
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

18. --- Edward Young (1683-1765): Conjectures on original composition (2nd ed.
1759)
19. --- Alexander Pope (1688-1744): Peri Bathous: or, Martinus Scriblerus, his
Treatise of the Art of Sinking in Poetry, 1728
20. --- Emanuel Swedenborg (1688-1772): Heaven and Hell, 1758; The Earths in
the Universe, 1758 (Engl. 1860); Heavenly Arcana, 1768 (Engl. 1813;
republished in 1934)
21. --- Voltaire (1694-1778) (Francois-Marie Arouet): Letters concerning the
English Nation, 1733 (Oxford, 2009)
22. --- David Hume (1711-1776): An Enquiry Concerning Human Understanding,
1758 [rev. edition of the 1748 text entitled Philosophical Essays Concerning
Human Understanding, which is a reworking of Book I of A Treatise of Human
Nature, 1734]
23. --- J. J. Rousseau (1712-1778): The Social Contract, 1762
24. --- Edmund Burke (1729-1797): A Philosophical Enquiry into the Origin of
our Ideas of the Sublime and Beautiful, 1757
25. --- Thomas Paine (1737-1809): The Age of Reason, 1794 (Part I), 1796 (Part II)
26. --- William Godwin (1756-1836): Political Justice, 1793; Lives of the
Necromancers, 1834
27. --- Mary Wollstonecraft (1759-1797): A Vindication of the Rights of Woman,
1792
28. --- Thomas Malthus (1766-1834): An Essay on the Principle of Population,
1798
29. --- Robert Southey (1774-1843): Sir Thomas More, 1829
30. --- Thomas Moore (1779-1852): Life of Lord Byron: with his Letters and
Journals, 1830
31. --- Leigh Hunt (1784-1859): Lord Byron, 1828 (2 vols); Imagination and
Fancy, 1844
32. --- Thomas Love Peacock (1785-1866): The Four Ages of Poetry, 1820
33. --- Marguerite Gardiner, Countess of Blessington (1789-1849):
Conversations of Lord Byron with the Countess of Blessington, 1834 (London:
Published for Henry Colburn)
34. --- Percy Bisshe Shelley (1792-1822): The Necessity of Atheism, 1811 (with T.
J. Hogg); A Refutation of Deism, 1814; A Defence of Poetry, 1821 (publ. 1840)
35. --- Edward J. Trelawny (1792-1881): Recollections of the Last Days of Shelley
and Byron, 1858
36. --- Alexander Gilchrist (1828-1861): Life of William Blake: pictor ignotus,
1863 (2 vols)
37. --- William Michael Rossetti (1829-1919): Life of John Keats, 1887 (London:
Walter Scott)
38. --- Irving Babbitt (1865-1933): Rousseau and Romanticism, 1919
22
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

39. --- John Livingston Lowes (1867-1945): The Road to Xanadu: A Study in the
Ways of the Imagination, 1927
40. --- Amy Lowell (1874-1925): John Keats, 1925
41. --- Jacob Bronowski (1908-1974): William Blake: a man without a mask, 1954
(London: Penguin Books); The poet’s defence: the concept of poetry from
Sidney to Yeats, 1966 (Cleveland: The World Publishing Company)
42. --- M. H. Abrams (1912-2015): The milk of paradise, 1971 (New York:
Octagon Books); The Fourth Dimension of a Poem and other essays, 2012
43. --- Northrop Frye (1912-1991): Fearful Symmetry: A Study of William Blake,
1947; Anatomy of Criticism, 1957
44. --- Monroe Curtis Beardsley (1915-1985): Aesthetics from Classical Greece to
the Present: A Short History, 1966
45. --- Walter Jackson Bate (1918-1999): John Keats, 1963
46. --- Joanna Richardson (1925-2008): Fanny Brawne: A Biography, 1952
(London: Thames and Hudson)
47. --- Radu Florescu (1925-2014): In Search of Frankenstein, 1975
48. --- Peter L. Thorslev, Jr. (1929-2011): The Byronic Hero: Types and
Prototypes, 1965 (Minneapolis: University of Minnesota Press)
49. --- Edna O’Brien (1930-): Byron in Love: A Short Daring Life, 2009
50. --- Harold Bloom (1930-): Shelley’s Mythmaking, 1959; The Visionary
Company, 1961 (rev. edn. 1971); Blake’s Apocalypse: a Study in Poetic
Argument, 1963; The Anxiety of Influence, 1973; The Western Canon, 1994;
Genius, 2002
51. --- Miranda Seymour (1948-): Mary Shelley, 2001; In Byron’s Wake: the
Turbulent Lives of Lord Byron’s Wife and Daughter, Annabella Milbanke &
Ada Lovelace, 2018
52. --- Peter Ackroyd (1949-): Blake: A Biography, 1995
53. --- Paul Odell Clark (?): A Gulliver Dictionary, 1953
54. --- Charlotte Gordon (1962-): Romantic Outlaws: The Extraordinary Lives of
Mary Wollstonecraft and Her Daughter Mary Shelley, 2015
55. --- Jennifer N. Wunder (1970-): Keats, Hermeticism, and the Secret Societies,
2008 (Burlington: Ashgate)
***

***Puteți alege oricît de multe opere non-ficționale; nu veți trece titlurile de

opere non-ficționale în titlul eseului vostru; sursele non-ficționale le veți trece
numai la Bibliography / References. Secțiunea Bibliography / References nu intră
în calculul numărului de cuvinte minim al eseului.

23
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

LISTĂ DE AUTORI ȘI OPERE PENTRU ESEUL MIDTERM 1 & 2

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ: FICŢIUNE: proză (roman) (pentru Midterm 1)

1. Daniel Defoe (1660-1731): Robinson Crusoe, 1719 [roman fundamental]

2. Jonathan Swift (1667-1745): Gulliver’s Travels, 1726 [roman fundamental]
3. Samuel Richardson (1689-1761): Clarissa, 1747 (letters 1-10; letter 246 =
Lovelace as a “machine”; letter 507 = containing Clarissa Harlowe’s Will; letter
518 = Clarissa’s last, posthumous, letter; letters 531-537 = last letters) [roman
fundamental]
4. Henry Fielding (1707-1754): Tom Jones, 1749 [roman fundamental]
5. Laurence Sterne (1713-1768): Tristram Shandy, 1759-1767 [roman fundamental]
6. Mary Shelley (1797-1851): Frankenstein, 1818; The Last Man, 1826
7. Jane Austen (1775-1817): Sense and Sensibility, 1811; Emma, 1815; Persuasion,
1817

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ: FICŢIUNE: poezie (pentru Midterm 2)

8. Alexander Pope (1688-1744): An Essay on Man, 1733-1734

9. Thomas Chatterton (1752-1770): Clifton; Happiness
10. William Blake (1757-1827): The Marriage of Heaven and Hell: Proverbs of Hell,
1793; Songs of Innocence and of Experience, 1789 & 1794; America: a Prophecy,
1793; The French Revolution, 1791; The Everlasting Gospel, 1818(?); Milton,
1804-1808; Jerusalem, 1804-1820
11. William Wordsworth (1770-1850): Tintern Abbey, 1798
12. Samuel Taylor Coleridge (1772-1834): Kubla Khan, 1797 (publ. 1816); The Rime
of the Ancient Mariner, 1798
13. George Gordon Byron (1788-1819): Prometheus, 1816; Manfred, 1817; Heaven
and Earth, 1823
14. Percy Bisshe Shelley (1792-1822): Prometheus Unbound. A Lyrical Drama in
Four Acts (Act I), 1819; Ozymandias (1818) & Adonais (1821) (aceste două poeme
sînt abordate împreună la eseu)
15. John Keats (1795-1821): Hyperion. A Fragment, 1820; Ode to a Nightingale, 1819
16. John Clare (1793-1864): What Is Life?, 1820 (from Poems descriptive of rural life
and scenery); The Dream, 1821

24
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ (pentru Midterm 1 & 2): FOUNDING FATHERS

Enlightenment
1. Voltaire (1694-1778) Letters concerning the English Nation (Oxford, 2009):
Letters XII-XVII (On the Lord Bacon; On Mr. Locke; On Descartes and Sir Isaac
Newton; On Attraction; On Sir Isaac Newton’s Opticks; On infinites in geometry,
and Sir Isaac Newton’s Chronology)

Enlightenment: empiricism
2. Francis Bacon (1561-1626) The New Atlantis, 1627 (in Sylva Sylvarum, or A
Natural Historie)
3. John Locke (1632-1704) Essay concerning human understanding [1690], 24th
edn., complete, with notes, in one volume. London: William Baynes & Son.
Capitolele: Of identity and diversity, pp 252-270; Of the association of ideas, pp
323-329; Of words and language in general, pp 330-332; Of the imperfection of
words, pp 397-409; Of the abuse of words, pp 410-425; Of enthusiasm, pp 608-615.

Enlightenment: rationalism
4. G. W. Leibniz (1646-1716) New essays on human understanding [1765]. Remnant
P, ed., trans. Cambridge: Cambridge University Press. Capitolele: What identity or
diversity is, 229-247; Of the association of ideas, 270-271; Of words and language
in general, 273-278; Of the imperfection of words, 335-340; Of the abuse of words,
340-350; Of enthusiasm, 503-509.

Romanticism
5. Robert Burton (1577-1640), The Anatomy of Melancholy (1621; 1624; 1628;
1632; 5th ed.: 1638) (Of the Soul and her Faculties; A Digression of the Nature of
Spirits)
6. Joseph Addison (1672-1719) On the pleasures of the imagination (The Spectator,
no. 411-421, 1712); The Fairy Way of Writing (The Spectator, no. 419, 1712)
7. Edward Young (1683-1765): Conjectures on original composition (2nd ed. 1759)

25
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ (pentru Midterm 1 & 2): CRITICĂ

1. Ian Watt (1987) The Rise of the Novel. London: The Hogarth Press. (Cap. I, II,
III, VII, IX: Realism and the novel form; The reading public and the rise of
the novel; Robinson Crusoe, individualism and the novel; Richardson as
novelist: Clarissa; Fielding as novelist: Tom Jones)
2. Harold Bloom (2005) Novelists and novels. Philadelphia: Chelsea House. (cap.
despre: Defoe, Swift, Richardson, Fielding, Sterne, Austen, Mary Shelley)
3. Harold Bloom, ed. (2009) Jane Austen. New York, NY: Bloom’s Literary
Criticism, an Imprint of Infobase Publishing. (Bloom’s modern critical
views)
4. Harold Bloom, ed. (2009) The Labyrinth. New York, NY: Bloom’s Literary
Criticism, an Imprint of Infobase Publishing. (Bloom’s literary themes) Cap.:
Anthony W. Lee, The History of Tom Jones, a Foundling (Henry Fielding):
“The winding labyrinths of nature”: the labyrinth and providential order in
Tom Jones, pp 57–70; Robert C. Evans, Kubla Kahn (Samuel Taylor
Coleridge): Symbolic labyrinths in Coleridge’s Kubla Khan, pp 113–124.
5. John Barnard, ed. (2005) Alexander Pope: the critical heritage. London:
Routledge. [1973]
6. Jacob Bronowski (1954) William Blake: a man without a mask. London:
Penguin.
7. Jacob Bronowski (1966) The poet’s defence: the concept of poetry from Sidney
to Yeats. Cleveland: The World Publishing Company (Cap.: Percy Bysshe
Shelley, pp 57-88; William Wordsworth, pp 129-154; Samuel Taylor
Coleridge, pp 155-186)
8. M. H. Abrams (1971) The milk of paradise. New York: Octagon Books.
9. Monroe C. Beardsley (1966) Aesthetics: from Classical Greece to the Present:
a short history. Tuscaloosa: The University of Alabama Press. (Cap. VII,
VIII, X: The Enlightenment: Cartesian Rationalism, pp 140-165; The
Enlightenment: Empiricism, pp 166-208; Romanticism, 244-282)
10. Harold Bloom (1971) The Visionary Company: a reading of English romantic
poetry, rev. edn. Ithaca: Cornell University Press. (Cap.: John Clare: the
Wordsworthian Shadow, pp 444-456)
11. [Obligatorie] Mihai A. Stroe (2004) Romantismul german şi englez. Ştiinţa
arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii şi numărul de aur. Iaşi: Institutul
European. Cap.: --- „Definiţia fenomenului romantic”, pp. 145-194. [Această
sursă este obligatorie, pentru că reprezintă baza acestui curs.]
12. Mihai A. Stroe (2006) Notă biografică: Viaţa şi opera lui William Blake în
contextul revoluţiilor (americană, franceză, ştiinţifică, industrială şi
romantică). William Blake, Opere I, Cărţile profetice, Vala sau Cei patru
Zoa, pp. 7-111. Iaşi: Institutul European.
26
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

13. Mihai A. Stroe (2019) Classic versus romantic: Irving Babbitt on culture and
creativity. Creativity 2(1): 71–241. doi:10.22381/C2120192. [Această sursă
poate fi utilizată și ca model de citare academică în stil APA.]
14. Mihai A. Stroe (2022). Samuel Richardson and the ouroboros motif in Clarissa.
Creativity 5(2): 3–37.
15. Mihai A. Stroe (2020) The universe of Thomas Chatterton: the life and the
literary revolution.Creativity 3(1): 103–329. doi:10.22381/C3120205. Sau
(alternativ): Mihai A. Stroe (2015) Thomas Chatterton: universul magic.
Iaşi: Institutul European.
16. Mihai A. Stroe (2021) William Blake in Romanian translation: Jerusalem – a
critical bilingual edition. Creativity 4(2): 247–552.
17. Mihai A. Stroe (2022) William Blake in Romanian translation: Milton – a
critical bilingual edition. Creativity 5(2).
18. Mihai A. Stroe (2021) The universe of John Keats: the life and the literary
revolution. Creativity 4(1): 31–301.
19. Mihai A. Stroe (2022) The universe of proto-science fiction: Mary Shelley’s
Frankenstein and The last man. Creativity 5(1): 19–103.
20. Mihai A. Stroe (2007) John Clare şi canonul romantic: Metafizica Naturii şi
poetica Logosului mitic. John Clare, Poeme, pp. 5–104. Iaşi: Institutul
European.
***

27
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

MODEL DE CITARE PENTRU ESEU:

In this state of affairs, if there had been an infinity of matter in the universe, Poe
argues, no movement would have been possible, because every little atom would have
been impelled equally in all directions. So, matter had to be finite, while space had to
be infinite:

No Rëaction could have taken place; no movement toward Unity could have
been made; […]. To explain: – Grant the abstract tendency of any one atom to
any one other as the inevitable result of diffusion from the normal Unity: – or,
what is the same thing, admit any given atom as proposing to move in any given
direction – it is clear that, since there is an infinity of atoms on all sides of the
atom proposing to move, it never can actually move toward the satisfaction of
its tendency in the direction given, on account of a precisely equal and
counterbalancing tendency in the direction diametrically opposite. (Eureka; Poe
1848: 68)

He elucidates further his thought, by showing that a gravity operating in an infinite

quantity of matter would cause everything to halt down to absolute stasis, hence the
necessity to postulate that matter in the Universe is by no means infinite, but limited in
quantity:

Thus the atom in question must remain stationary forever. Under the impossible
circumstances which we have been merely endeavoring to conceive for
argument’s sake, there could have been no aggregation of Matter – no stars – no
worlds – nothing but a perpetually atomic and inconsequential Universe. In fact,
view it as we will, the whole idea of unlimited Matter is not only untenable, but
impossible and preposterous. (Eureka; Poe 1848: 69)

Poe stresses that the act of creation was punctual; after it, there was a discontinuity in
the creative activity:

There could have been no rëaction had the act been […] continued. So long as
the act lasted, no reaction […] could commence; [...] no gravitation could take
place – for we have considered the one as but the manifestation of the other.
(Eureka; Poe 1848: 90)

In the primordial Particle, or the Titanic Atom of Titanic atoms, there was thus
“absolute Unity” and simultaneously “infinite divisibility” (Poe 1848: 31). This is one
reason why the Particle has not been completely exhausted by diffusion in Space.

28
Mihai A. Stroe: The Age of Enlightenment and the Rise of the British Novel; The Age of Romanticism and of
the Revolutions

***Dacă în textul de mai sus nu ar fi existat citate, atunci textul ar fi arătat astfel
(fiecare paragraf este introdus cu un TAB):

In this state of affairs, if there had been an infinity of matter in the universe, Poe
argues, no movement would have been possible, because every little atom would have
been impelled equally in all directions. So, matter had to be finite, while space had to
be infinite.
He elucidates further his thought, by showing that a gravity operating in an
infinite quantity of matter would cause everything to halt down to absolute stasis,
hence the necessity to postulate that matter in the Universe is by no means infinite, but
limited in quantity.
Poe stresses that the act of creation was punctual; after it, there was a
discontinuity in the creative activity.
In the primordial Particle, or the Titanic Atom of Titanic atoms, there was thus
“absolute Unity” and simultaneously “infinite divisibility” (Poe 1848: 31). This is one
reason why the Particle has not been completely exhausted by diffusion in Space.

Model de Bibliography (sau References)

Poe EA (1848) Eureka: a prose poem. New York: Geo. P. Putnam.

Poe EA (1976) Eureka: a prose poem. The science fiction of Edgar Allan Poe, pp 205-
309. Beaver H, ed. London: Penguin Classics.
Sova DB (2007) Critical companion to Edgar Allan Poe: a literary reference to his
life and work. New York: Facts on File.
Tapscott SJ (1978) Leaves of myself: Whitman’s Egypt in Song of myself. American
Literature 50(1): 49–73.

29