Analiza Comparativa a Romantismul German si Francez

Cuprins
1.
2.
3.
4.

Definirea Romantismul (Caracteristici)

Romantismul German (Reprezentanti, Trasaturi)
Romantismul Francez (Reprezentanti, Trasaturi)
Diferentieri si Concluzii

1. Definirea Romantismului
Concept care desemneaz un curent filosofico-literar de anvergur european, determinat
istoric pe la sfritul secolului al XVIII-lea i prima jumtate a secolului al XIX-lea, adica
perioada in care izbucnesc revolutiile burgheze :1789,1830 si 1848 cu toate urmarile si ecourile
ei,(Grecia 1821, Polonia 1831,restaurarea Burbonilor,anul 1848) dar i o categorie spiritual
specific, un mod de comportare, un stil estetic sau psihologic.
S-a ajuns prin urmare la proclamarea drepturilor inimii ,ale sensibilitatii si imaginatiei
aprinse, frana rationala fiind redusa la minimum sau eliminata,in numeroase tari aproape cu totul.

1.1. Caracteristicile romantismului

-introducerea unor noi categorii estetice: uratul, grotescul fantasticul, macabrul, pitorescul, feericul,
precum si a unor specii literare inedite: drama romantica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica;
-cultiva sensibilitatea, imaginatia si fantezia creatoare minimalizand ratiunea si luciditatea;
-promoveaza inspiratia din traditie, folclor si din trecutul istoric, pe care il considera opus realitatii
contemporane, de care era dezamagit, fiind preocupat de reflectarea in opere a specificului nations
(culoarea locala);
-evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis sau somn (miti oniric), intr-un cadru natural nocturn;
-contemplarea naturii se concretizeaza prin descriere peisajelor sau a momentelor anotimpurilor in
pasteluri si prin reflect asupra gravelor probleme ale universului in meditatii;
-acorda importanta deosebita sentimentelor omenesti, ca predilectie iubirii, trairile interioare intense
fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative;
-in genul liric se manifesta inovatii prozodice si suprematia subiectivismului, a pasiunii inflacarate, a
fanteziei debordante;
-construirea eroilor exceptionali, care actioneaza in imprejurari iesite din comun, precum si
portretizarea omului de geniu si conditia nefericirii a acestuia in lume; personajele romantice nu sunt
dominate de ratiune, ci de imaginatie si de sentimente;

-preocuparea pentru definirea timpului si a spatiului nemarginite, ca proiectie subiectiva a spiritului

uman, conceptie preluata din lucrarile filozofilor idealisti;
-imbogatirea limbii literare, prin includerea cuvintelor si expresiilor populare, a arhaismelor, a
regionalismelor, specifice oralitatii;
-utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupa locul principal atat in structura poeziei,
cat si in construirea personajelor, situatiilor, ideilor sau atitudinilor exprimate;

2.Romantismul German
Romantismul german este pe de-o partea expresia literara a revirimentului feudal prin care
Europa rasariteana respinge asaltul revolutionar al Frantei dar si reflexul burgheziei germane fata de
infiltrarea economica si ideological a burgheziei franceze.
Micarea Sturm und Drang (literal, Furtun i imbold) este considerat a fi precursoarea
romantismului n Germania. Poetul Johann Wolfgang von Goethe a fost cel mai faimos reprezentant
al acesteia.Goethe public Suferinele tnrului Werther, oper de intens subiectivitate datorit unei
iubiri imposibile a protagonistului acesteia (Werther). Cartea a cauzat mult vlv n perioada sa,
datorit faptului c un val de sinucideri a fost atribuit lecturii volumului. Sinuciderea era, la acea vreme,
un subiect tabu. Muli au susinut c opera ndeamn tinerii s se sinucid
n Germania, apariia revistei Athneum, condus de fraii Schlegel (1798 1800), n jurul creia
se grupeaz primul nucleu romantic (fundamentat filosofic de sistemele lui Kant, Fichte-a formulat
idealul fericirii) i Schelling- a creat idealismul ca directiv a romantismului), poate fi considerat
momentul iniial n istoria micrii. Principalele centre ale romantismului german au fost :

Scoala de la Jena, n jurul anului 1796 (Novalis, Schelling, August Wilhelm i Friedrich Schlegel, L.
Tieck),
Cercul de la Berlin (Wackenroder, Solger, Schleiermacher, chiar i Fichte),
Cercul de la Heidelberg (F. Creuzer, J. Grres, fraii Grimm, A. von Arnim, Clemens Brentano),
Cercul de la Mnchen (Franz von Baader, C. G. Carus, Schelling, acesta din urm n special prin
Prelegerile de la Mnchen, din anii 1836-1837)
Scoala suab (Uhland, Mrike)
Scoala austriac (Grillparzer, Lenau).

Putem vorbi de 3 faze ale romantismului german :

1. Preludiul scriitorilor(Friedrich Hlderlin - creatorul poeziei romantice germane)
(Heinrich von Kleist aflati intre idealul clasic si cel romantic)
2. Romantismul propriu-zis

Romantismul Incipient (1796-1805- Jena si Berlin)

Romantismul Tanar (1805-1815 -Heildelberg)

Romantismul Tarziu(1815-1830 -raspandit in intreaga

Germanie)
3. Faza rasfrangerilor postume( Joseph von Eichendorff,Ernst Theodor Amadeus Hoffmann)

2.1 Trasaturile Romantismului German:

plasticitatea antic i pitorescul modern,

raportul dintre art i natur,
spiritul dramei romantice,
imitaie i verosimilitate,
principiul naturaleei i imperativul artistic (A. W. Schlegel);
relaia dintre frumosul natural i frumosul artistic;dintre idealism filosofic i realism poetic,
semnificaia nelegerii poetice i a poeziei transcendentale,
mitologia i noua religie,
subiect sentimental i form fantastic,
aparen i adevr (Fr. Schlegel);
conceptele de romantizare i de imaginaie creatoare,
natura vizibil i natura invizibil,
estetica deprtrii,
idealismul magic (Novalis);
relaia dintre cunoatere i limbaj,
conceptul de logic poetic (Hlderlin);
opoziia dintre frumos i sublim,
produs al naturii i produs artistic, produs estetic i produs artistic comun,
raportul artei cu tiina i cu filosofia,
dezvoltarea teoriei despre schem, alegorie i simbol,
poezia antic i cea modern n relaie cu mitologia,
opoziiile dintre sublimitate i frumusee,
naiv i sentimental,
stil i manier, raportul artelor plastice cu natura (Schelling)

2.2Reprezentani:
1.Wilhelm Hauff-povestitor;
2.Heinrich Heine-poet;
3.Johann Gottlieb Fichete-a formulat idealul fericirii;
4.Friedrich Wilhelm Schelling-a creat idealismul ca directive a romantismului;
5.Friederich Holderin-creatorul poeziei romantic germane;
6.Novalis;
7.August Wilhem von Schlegel;
8.Friedrich Schlegel;
9.Ludwig Tieck;
10.Friedrich Schleiermarcher;

11.E.T.A.Hoffmann;
12.Heinrich von Kleist;
13.Bettina von Arnim;
14.Ludwich Achim von Arnim;
15.Clemens Bretano;
16.Adelbert von Chamisso;
17.Joseph von Eichendorff;
18.Friedrich de la Motte Fouque;
19.Jacob Grimm;
20.Wilhelm Grimm.

Fratii Schlegel
1.August Wilhelm Schlegel,
a fost un poet, istoric, critic i teoretician literar german. mpreun cu fratele su, Friedrich
Schlegel, a fost mentor spiritual al colii romantice de la Jena.Se nate la 8 septembrie 1767 la Hanovra,
fiind al patrulea copil al pastorului evanghelic-luteran Johan Adolf Schlegel.Mai nti studiaza la
Gttingen teologia i filologia.
n anii imediat urmtori (1795-1801) se afl la Jena unde se afirm n cercul unor personaliti ca:
Johann Gottlieb Fichte, Ludwig Tieck, Novalis, Friedrich Schlegel, viitoarea sa soie, Caroline. n aceeai
nou direcie pe care acetia o imprim poeziei i criticii, militeaz i ziarul Athenaeum, redactat de cei
doi frai Schlegel. n acest ziar apar i traducerile sale din piesele lui Shakespeare.dupa desprirea de
Caroline, n 1803, intr n compania celebrei Madame de Stal, pe care o nsoete fie la castelul Coppet (
astzi o localitate elveian lng grania cu Italia, lng lacul Geneva), fie n lungi cltorii prin Olanda,
Austria, Rusia, Danemarca i Suedia.
mpreun cu fratele su, Friedrich, introduce termenul gloss, ca form poetic.n ceea ce privete
critica literar, a pus n practic principiul romantic conform cruia nainte de a judeca valoarea unei
opere, trebuie mai inti s o nelegem i s o interpretm corect.
S-a stins din via la Bonn la 12 mai 1845.
1.traducere n german: W. Shakespeare, Opere dramatice, 9 volume (W. Shakespeare, Dramatische
Werke), 1797-1810;
2.Athenaeum, 3 vol. 1798-1800;
3.Poezii (Gedichte), 1800;
4.Despre literatura i arta frumoas (ber schne literatur und Kunst), 1801/1804;
5.Antologie din poezia italian, spaniol, portughez (Blumenstrue itlienischer, spanischer und
portugiesischer Poesie) 1803;
6.Teatru spaniol (Spanisches Theater) 2 vol., 1803-1809;
7.Despre arta i literatura dramatic, prelegeri n 3 vol. (ber dramatische Kunst und Literatur),
1809/1811;
8.Opere poetice (Poetische Werke), 2 vol. 1811;
9.Biblioteca indian, 3 volume (Indische Bibliothek) 1820-1830;
10.Bhagavad-Gita, 1823;
11.Opere postume , 1846.

2.Karl Wilhelm Friedrich von Schlegel

Se nate pe 10 martie 1772.In 1793 abandoneaz studiile i devine scriitor. Studiaz mai ales
antichitatea greac iar cnd pleaca la Dresda, n 1794, public prima sa lucrare Despre colile poeziei
greceti.
In 1796, o dat cu fratele su, August Wilhelm Schlegel i soia acestuia, Caroline, se stabilete la Jena.
Urmeaz o perioad n care manifest un inters deosebit pentru literatur i filozofie. Dup ce scrie o
critic despre Friedrich Schiller, acesta i devine inamic. Schlegel era adeptul lui Johann Wolfgang von
Goethe (e drept c aceasta "adoraie" nu era reciproc) i al lui Johann Gottlieb Fichte.
mpreun cu fratele su, August Wilhelm Schlegel, dar i Novalis, Ludwig Tieck, Friedrich
Schleiermacher i August Ferdinand Bernhardi, fondeaz acea "coala Romantic" (cum avea s-o
denumeasc Heinrich Heine).
In 1828 pleac la Dresda pentru a susine cursuri de filozofie a limbii. Acolo se stinge din via pe
data de 12 ianuarie 1829.

Despre studiul poeziei greceti (ber das Studium der griechischen Poesie), 1797
Istoria poeziei grecilor i romanilor (Geschichte der Poesie der Griechen und Rmer), 1798

3.Romantismul Francez
Romantismul francez se desfasoara cu o oarecare ntrziere, mai precis ntre 1800 1820.
La rndul lor, istoricii literari converg catre a-l mparti n trei perioade distincte n urma carora
ramn nume precum Lamartine, Victor Hugo, Alfred de Vigny, Alfred de Musset, Gerard de
Nerva.
n prefata dramei Cromwell, manifestul literar al romantismului francez, Victor Hugo
proclama ca "nu exista reguli, nici modele", caci noua doctrina este "liberalismul literaturii".
Acest liberalism fusese insa anticipat de manifestari culturale preromantice precum "Sturm und
Drang" sau estetica lui Schiller din Asupra poeziei naive si sentimentale, unde se face distinctia
clara intre artistul clasic, expresie a naturii insesi, si cel romantic, ce aspira spre natura pierduta,
dar traieste in dezacord cu sine si cu umanitatea in general .
Trasaturile romantismul francez:
1.teoria climatului (literatura nordului i cea a sudului);
2.poezie clasic i poezie romantic (Doamna de Stal);

3. izvoarele melancoliei moderne (Chateaubriand);

4.adevrul artei i adevratul faptului (A. de Vigny);
5. durata fictiv i iluzia teatral (Stendhal);
6.ordine i regularitate, inspiraie i imitaie, sublimul i grotescul, amestecul genurilor, teoria
dramei romantice, desfiinarea unitilor clasice, de loc i de timp (V. Hugo)
In romantismul francez predominarea sensibilitati si imaginatiei asupra ratiunii este unul
dintre principiile romantismul francez,principiu pe care le opune spiritului rationalist al
clasicilor ,lirismul si individualismul scriitorilor romantici fiind expresia intrebarilor si
framantarilor privitoare la viata transcedentala,la destinul omului si la existent lui
intima,confruntare cu sentimentele personale.
Trebuie s adugm aici i faptul deosebit de important, anume acela c epoca
romantic a fost generat n structura sa intim, de fapt, de nsi revoluia n sine a omenirii
din acel moment al istoriei sale. Alphonse de Lamartine, care, alturi de Victor Hugo i Alfred
de Vigny, a fost iniiatorul poeziei romantice franceze, declara n patria Revoluiilor
succesive,urmtoarele: Am instinctul maselor, iat singura mea superioritate politic. Iar n
preajma Revoluiei de la 1848 tot el se ntreba retoric: Cine ar recunoate Revoluia n minile
noastre ?... n loc de munc i industrie liber, Frana vndut capitalitilor!... Este gndirea
Franei socializante de atunci, cum o denumea Braudel, acea consecin, ntre cteva altele,
ale propriei industrializri, dar i a gndirii reformiste sau revoluionare a ntregii Europe
n fierberea schimbrilor de la punctul temporal abstract i destul de interpretabil, de altfel,
nominalizat de ctre Fernand Braudel drept ora H.

Reprezentanti
1.Alphonse de Lamartine
2.Alfred de Vigny
3.Alfred de Musset
4.Victor Hugo
5.Stendhal (Henri-Marie Beyle)
6.Prosper Mrime
7.Grard de Nerval
8.George Sand

9.Alexandre Dumas pre

10.Doamna de Stael
11.Francois-Rene de Chauteaubriand
12.Bemjamin Constant
13.Jules Michelet.

Victor Hugo(n. 26 februarie 1802 - d. 22 mai 1885) a fost un poet, dramaturg, romancier i
uneori pictor, de origine francez. Scriitor romantic, a fost pair al Franei din 1845(membru (pe via) al
uneia dintre cele dou camere legislative din Frana ntre 1815 i 1848), senator al Parisului i membru
al Academiei Franceze din 1841.
Printre operele sale cele mai cunoscute pot fi numite Mizerabilii i Notre-Dame de Paris.VictorMarie Hugo a fost al treilea i ultimul fiu al lui Joseph Lopold Sigisbert Hugo (17731828) i Sophie
Trbuchet (1772-1821). S-a nscut n anul 1802 la Besanon n regiunea Franche-Comt. Dei a locuit n
Frana, cea mai mare parte a vieii lui, din 1851 pn n 1870 a fost exilat i a locuit n Belgia, n Jersey i
Guernsey. Copilria lui Victor Hugo a fost marcat de o serie de evenimente deosebite: cderea i
revenirea Primei Republici i apariia primului imperiu sub Napoleon Bonaparte. A fost pair al Franei
iar n anul 1841 a fost ales n Academia Francez. Hugo a fost exilat timp de 19 ani pentru curajul de a-l
numi pe Napoleon al III-lea trdtor.
n decursul exilului, Hugo a publicat o parte din pamfletele sale celebre la adresa lui Napoleon al
III-lea :Napoleon cel mic i Istoria unei crime. Aceste pamflete au fost interzise n Frana, ns ele au avut
o puternic influen n rile nvecinate.Hugo a scris n exil Mizerabilii, probabil cel mai cunoscut roman
al su. Primele opere ale lui Victor Hugo au fost profund influenate de Franois-Ren de Chateaubriand.
Primul su roman, Han din Islanda, a fost publicat n 1823, la numai 21 de ani. Victor Hugo a murit la 22
mai 1885, iar la funeraliile sale au luat parte mai mult de dou milioane de oameni care l-au admirat i
au vrut s-l nsoeasc pe ultimul drum. A fost nmormntat la Panteon, la Paris.
Prin drama Hernani, Hugo evideniaz repercusiunile unei iubiri duse la extrem i dorina iubiilor de a
rmane mpreun, cu toate c preul pltit reprezint viaa. Din faptele lor reiese curajul de care dau
dovad cei doi pentru a asigura o continuitate a iubirii dintre ei, chiar i dup moarte. Este o dram n
versuri, aciunea are loc in Frana i se limiteaz pe o scurt perioad de timp, relativ dou zile. Piesa are
ca tem iubirea, aceasta fiind dezvoltat pe mai multe planuri. Personajele care genereaz i rezolv
conflictele operei sunt Doa Sol, Hernani, Don Carlos i Don Ruy Gomez de Silva. Acetia sunt cei care
dau iubirii mai multe sensuri. A putea spune c denumirea relaiei dintre cele patru personaje ar fi de
ptrat amoros, pentru c cei trei o iubesc pe Doa Sol, dar sentimentele ei sunt mprtite numai lui
Hernani. Acesta este un fost nobil, devenit proscris cu dou obiective: rzbunare i iubirea pentru Doa
Sol. El vrea s i razbune tatl care a fost ucis de tatl lui Don Carlos, iar prin aceast crima, Hernani a
pierdut toat averea i titlul astfel trece de la Don Juan de Aragon la Hernani. Don Carlos este pretendent
al Doei Sol i aspir la tronul Spaniei. Don Ruy Gomez de Silva este un adept al onoarei, la fel ca
predecesorii si, drept urmare el ncearc s nu pteze att onoarea lui ct i a lor.

4.Diferentieri si Concluzii
Romantismul francez in comparatie cu cel german pastreaza in structura lui unele forme
de rationalism enciclopedist si de clasicism asa cum a dovedit-o Pierre Moreau in teza sa ``Le
classicism des romantique (1957)``. Romantismul german este inclinat spre viata subtereana,spre
obscur,spre visul creator si idealismul magic imbinand poezia,muzica si filosofia.
In romantismul francez predominarea sensibilitati si imaginatiei asupra ratiunii este unul
dintre principiile romantismul francez,principii pe care le opune spiritului rationalist al clasicilor
,lirismul si individualismul scriitorilor romantici fiind expresia intrebarilor si framantarilor
privitoare la viata transcedentala ,la destinul omului si la existenta lui intima,confruntare cu
sentimentele personale.In spatial german putem vorbi e o tendinta metafizica,de o pasionalitate
aprinsa,titanismul si satanismul ca si in genere duce la cultivarea exaltata a sentimentalismului.
Romantismul german este precedat de o miscare puternica prepromantica, in timp ce
romantismul francez cuprinde in urma lui o viguroasa traditie clasica ce a trebuit sa fie
combatuta si care purcede inca de pe vremea umanismului Renasterii.Este lipsit de o miscare
preromantica accentuata,frana rationalista a clasicismului functionand inca,intr-o masura in acest
cadru.Se stie faptul ca romantismul german il precede pe cel francez,astfel ca romantismul
german se stinge pe la sfarsitul anilor 1840 iar cel francez pe la 1848.
n eterna batalie dintre sentimente si ratiune, romantismul a dat prioritate sensibilitatii n
fata ideilor pure.Ca un ultim cuvnt, romantismul a unit arta si viata ntr-o strnsa mbratisare si
a creat o dimensiune estetica n toate.
Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.

http://prezi.com/wbqhlslkckfi/romantismul-german/;
Balaci Alex,Roamtismul Roamnesc si Roamntismul European,Buc,1970;
J.Talmon,Romantism et revolte;
Mihai Isbasescu,Istoria literaturii germane,Buc,1986
Angela Ion(coord)Arte poetice.Romantism,Buc,1982