Nervii cranieni

Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic. Exista 12 perechi de nervi cranieni si sunt notati cu cifre romane (de la I
la XII).
 Acesti nervii sunt denumiți după:
- funcție: nervii olfactiv, optic, oculomotor, vestibulocohlear,
- caracterul morfologice: trigemen,
- raporturi: hipoglos,
- zona de distribuție: facial, glosofaringian
Nervii cranieni prezintă fibre nervoase senzitive, motorii și vegetative fiind astfel clasificati in:

Nervi senzitivi nervii olfactiv (I), optic (II), vestibulocohlear (VIII)

Nervi motori nervii oculomotor (III), trohlear (IV), abducens (VI), accesor (XI), hipoglos (XII)

Nervi micști nervii trigemen (V), facial (VII), glosofaringian (IX), vag (X)

Nr. Tipul
Denumire nerv Funcție
Nerv nervului

Patologia mirosului se poate manifesta clinic sub formă:

I Nervul olfactiv
Hiperosmie – percepţia exagerată a simţului olfactiv, percepere
de miros în mod neplăcut de puternic.
Hiposmie – diminuarea simţului olfactiv.
Senzitiv Funcție olfactivă Parosmie – percepţia greşită a unui miros drept alt miros, de
obicei dezagreabil.
Halucinaţii olfactive – percepţii olfactive fără cauză obiectivă,
senzația mirosurilor inexistente.
Anosmie – pierderea simţului olfactiv.

II Nervul optic Senzitiv Transmiterea Afectarea nervului duce la afectarea vederii inclusiv pierderea
 informației vizuale vederii

Rol în mișcarea Afectarea nervului provoacă paralizia muşchilor corespunzători

ochilor. Inervează de pe aceeaşi parte: apare ptoza pleoapei superioare, globul
mușchii ridicător al ocular este „tras” exterior de muşchiul drept lateral, inervat de
Nervul
III Motor pleoapei, drept nervul VI – strabism divergent, lipsesc mişcările voluntare ale
oculomotor
superior, drept medial, globului ocular în sus/jos, etc;
drept inferior, oblic
inferior.

Rol în mișcarea În caz de afectare a nervului, la privirea în jos apare diplopia şi o

ochiului în jos și în uşoară limitare a mobilităţii globului ocular în jos
IV Nervul trohlear Motor
afară. Inervează
mușchiul oblic superior

Nevralgia de trigemen este un sindrom dureros caracterizat prin

dureri ce afecteaza una sau toate cele trei ramuri ale nervului
Sensibilitate la nivelul trigemen.
pielii și al mucoaselor
de la nivelul
extremității cefalice.
Are rol în ridicarea,
V Nervul trigemen Mixt
coborârea, proiecția
înainte și înapoi a
mandibulei, precum și
în producerea
lacrimilor

VI Nervul Motor Responsabil de Leziunea nervului abducens duce la paralizia mușchiului drept
abducens mișcarea laterală a lateral. Astfel, ochiul va devia către medial datorită mușchiului
 globului ocular. drept medial care nu mai întâmpină opoziție în acțiune
Inervează mușchiul
drept extern

VII Nervul facial Mixt Inervează musculatura

feței, contribuind la
mimica și expresia
feței;
Inervează mușchiul
scăriței din urechea
medie, contribuind la
formarea auzului;
Inervează o parte din
papilele gustative,
contribuind la formarea
gustului;
Are rol în secreția Afectarea nervului facial la origine sau pe traiectul său se
glandelor salivare si numește pareză sau paralizie facială.
lacrimale. Paralizia facială periferică a frigore (paralizia lui Bell) este cea
mai frecvent întâlnită patologie a nervului facial, este mai
frecventă primăvara și toamna si, în general, apare după
expunerea la curenți de aer.
 Nervul cohlear are rol Afectarea nervului vestibulocohlear duce la dereglări ale auzului
în transmiterea la creier
a sunetele percepute de
Nervul ureche. Nervul
VIII Senzitiv
vestibulocohlear vestibular se ocupă de
conducerea
informatiilor destinate
mentinerii echilibrului

IX Nervul Mixt Inervarea motorie a Afectarea lui duce la paralizia muschilro inervati (pacientul are o
glosofaringian treimii posterioare a jena in inghitirea alimentelor solide).
limbii, inervarea Sunt prezente si tulburarile de sensibilitate.
secretomorie a glandei
parotide și a
mușchiului
stilofaringian.
Fibrele senzitive
inervează mucoasa
 laringelui, loja
amigdaliană, trompa
lui Eustachio și casa
timpanului.

X Nervul vag Mixt Numit şi - la afectarea porţiunii somatice (neuronului periferic sau a
pneumogastric si este nervului), apare disfagia (dereglarea deglutiţiei) şi afonia, sunt
cel mai răspândit posibile dereglări cardiovasculare (bradicardie), de respiraţie
teritorial; (brahipnee), ale aparatului digestiv şi altor organe;
Reprezentantul - întreruperea nervilor vagi provoacă moartea, prin
principal al sistemului dereglări ale activităţii cardiace şi respiratorii.
parasimpatic în
organism;
- fibrele
motorii/somatice
inervează muşchii
striaţi ai faringelui,
palatului moale,
laringelui şi porţiunii
incipiente a esofagului;
- fibrele senzitive
inervează organele
respiratorii, o parte
considerabilă a tubului
digestiv (până la
colonul sigmoid),
pahimeningele, vasele
sanguine, inima;
- fibrele vegetative
inervează musculatura
viscerală (muşchii
netezi ai vaselor
 sanguine şi viscerelor –
organele respiratorii, o
bună parte a tubului
digestiv (până la
colonul sigmoid),
pahimeningele, rinichii
etc.), glandele acestora
şi inima;

Controlează mușchiul afectarea unilaterală duce la o uşoară paralizie a muşchilor

sternocleidomastoidian subordonaţi, pot fi observate simptome de excitaţie (convulsii
și cel trapez. Are rol în cronice ale capului în partea opusă, ticuri ale umărului, mişcări
XI Nervul accesor Motor
înclinarea capului de afirmative etc.);
aceeași parte și de
rotire spre partea opusă

Rol în inervare motorie Afectarea unilaterală a trunchiului nervos provoacă atrofia

a mușchilor limbii jumătăţii omonime a limbii, uneori provocând ticul nervos al
(excepția mușchiul muşchilor linguali;
XII Nervul hipoglos motor palatoglossus), și a - afectarea bilaterală duce la paralizia limbii (glosoplegie).
altor mușchi glosali.
Rol în înghițire și
vorbirea articulată